Instrumente de comunicare şi vizualizare

Brelocul – facem o gaură în pictogramele plastificate ce reprezinta obiectele preferate ale copilului şi le introducem in

breloc invatandu-l pe copil sa le utilizeze pentru a solicita obiectul dorit;

Placematul - punem pictograme cu tipuri de mâncare preferate de copil, pe foaia de plastic de pus pe masă pentru

tacâmuri, iar copilul e invatat sa solicite mancarea dorita atunci;

Orarul sau tabla cu pictograme Atunci când termină o activitate, copilul cu autism întoarce pictograma respectivă şi trece la următoarea;

La copiii cu deficit sever utilizam doar 2 pictograme;

Avem prima dată orar cu obiecte şi mai apoi orar cu pictograme.

Ceasul cu pictograme

arătătorul mic să fie de aceeaşi culoare cu ora;

arătătorul mare să fie de aceeaşi culoare cu minutele;

la început punem puţine pictograme şi folosim activităţi zilnice (prânz, somn, joacă);

ceasul cu pictograme e folosit pentru copii cu inteligenţă flexibilă.

Dulapul sau raftul cu pictograme

poate fi un suport;

poate fi un flanelograf;

poate fi un dulap cu rafturi;

de preferinţă pictogramele e bine să fie aşezate pe verticală, dar nu e greşit nici pe orizontală;

pictogramele este bine sa aiba scrise pe ele şi cuvântul ce desemneaza obiectul reprezentat de pictograma, pentru

că, în timp, vom scoate pictogramele şi va rămâne doar cuvântul.

Agenda cu pictograme

Seamănă cu una obişnuită, dar este adaptată pentru persoanele cu autism;

La început vor fi doar pictograme, apoi pictograme + cuvânt;

Mai târziu introducem cifrele (orele):

1. pictogramă

2. pictogramă + cuvânt

3. pictogramă + cuvânt + oră.

Zilele sunt scrise cu culori diferite, dar tot timpul anului se respectă culorile alese. Întotdeauna "luni" va fi scris cu

verde, "marţi" cu roşu, "miercuri" cu mov, etc.

În dreptul fiecărei zile se vor desena buline pentru a numerota zilele săptămânii. Lângă "luni" punem o bulină (pentru

ziua I a săptămânii), lângă "marţi" punem două buline (ziua a II-a), etc.

C.V.-ul copilului cu autism sau CARTEA VIEŢII Cartea vietii = un album în care sunt puse în ordine cronologică fotografii care reprezintă stadiile vieţii (marchează

evenimente importante din evoluţia copilului);

Capitolele sau paginile din Cartea Vietii vor fi marcate cu o anumită culoare (ex. pag. 1 – chenar roşu);

Fiecare pagină va avea un titlu:

pag.1 - EU (copilul) – evenimente importante din viata copilului, chenar roşu;

pag.2 – FAMILIA MEA – membrii familiei în poze separate sub care sunt scrise numele acestora, chenar portocaliu;

pag.3 – RUDELE MELE – poze + nume, chenar galben;

pag.4 –VECINII MEI – fotografii + nume, chenar de altă culoare;

pag.5 – COLEGII MEI – fotografii + nume, chenar de altă culoare;

pag.6 - instituţiile importante în care a fost copilul: grădiniţă, şcoala, spital, cabinetul terapeutului, diferite locaţii în

care merge frecvent – poză + denumire; pagină marcată cu verde;

pag.7 - pagina ce marchează schimbările pe plan fizic (poze cu copilul bebeluş, stând în şezut, mergând în patru

labe, mergând în picioare, mergând la grădiniţă, la şcoală, poze în care este surprinsă variaţia de greutate dacă a

slăbit sau s-a îngrăşat între timp, apariţia pilozităţii, etc.) – chenar albastru;

pag.8 - pagină ce conţine poze pentru explicarea noţiunilor de sexualitate - chenar albastru deschis;

pag.9 - pagină marcată cu negru ce cuprinde persoanele apropiate copilului, dar care au murit

Cercul social

persoana cu autism se află în centru;

în cercul apropiat pozei autistului sunt puse pozele cu membrii familiei;

în următorul cerc vor fi persoane cu care intră des în contact (învăţătorul, terapeutul, vecinul cu care se joacă zilnic

copilul, colegul de bancă, etc.)

Timpul rămas până la un eveniment

se utilizeaza pentru a se explica copilului cât timp mai este până la un eveniment anume;

- atunci când, spre exemplu, copilul întreabă în mod repetat când este ziua lui, iar până la aniversare mai sunt patru

zile, se aşează lângă patul acestuia cinci pictograme:

pe măsură ce se consumă o zi, copilul întoarce pictograma corespunzătoare zilei respective.

Principiile vizualizării Vizualizarea = comunicarea unui mesaj în mod vizual.

1. Copilul cu autism trebuie să înveţe semnificaţia mijlocului de comunicare şi vizualizare. 2. Oferiţi ajutor individualizat! 3. Conduce-ţi copilul cu autism spre instrumentul de comunicare si vizualizare! 4. Fiţi perseverenţi ( controlaţi frica de eşec)! 5. Instrumentul de comunicare si vizualizare trebuie individualizat. 6. Locul instrumentului trebuie să fie unul vizibil, accesibil copilului, într-un loc disponibil. 7. Instrumentul de comunicare si vizualizare va fi numit printr-un singur termen, care va fi folosit de toţi membrii

familiei autistului. 8. Termeni comuni – utilizarea unor termeni cunoscuţi de către copil şi utilizaţi de către toţi cei care intră în

contact cu copilul. 9. Modificările în orarul cu pictograme se fac seara, pentru a doua zi. 10. Consecvenţă – toată lumea, zilnic, trebuie să folosească instrumentul de comunicare si vizualizare.

11. Observaţi reacţiile persoanei cu autism în momentul în care utilizează instrumentul, pentru a înţelege dacă acesta e potrivit pentru el. Instrumentul de comunicare şi vizualizare se poate adapta în funcţie de reacţiile copilului.

12. Utilizaţi instrumentul de comunicare si vizualizare permanent! 13. Realizati programul cu pictograme pentru o durata de timp cât poate înţelege copilul (de la program cu 2

pictograme -> program pentru toată ziua). 14. La multi copii trebuiesc întoarse pictogramele ce reprezinta activitatile ce le-au terminat de facut. 15. Dacă apar modificări în programul zilei, semnalaţi-le în program, dar fără a abuza de acest principiu. 16. Sortaţi pictogramele în ordine alfabetică sau pe domenii. Fiecare categorie de pictograme trebuie să fie pe o

anumită culoare.

Exemplu: pictogramele cu emoţii intră în aceeaşi categorie:

se lipeşte pe un carton o coală de hârtie roşie

pictogramele ce apartin unei categorii se vor lipi pe carton, peste care s-a lipit coala roşie, apoi se vor decupa.astfel

incat pe marginile fiecarei pictograme să rămână un chenar roşu de 1cm

obiectele din casă pot fi toate pe un chenar albastru,

animalele pot avea un chenar verde, etc.