I N S T R U C Ț I U N E T E H N O L O G I C ĂD E E X P L O A T A R E

A Î N T R E R U P T O A R E L O RA U T O M A T E D E J O A S Ă

T E N S I U N E T I P U S O L

Data aprobării : ........................ Data intrării în vigoare : .......................

Proprietate intelectuală:

Prezentul document este proprietatea exclusivă a S.C. „Electrica” – S.A. Orice multiplicare, difuzare sau utilizare, parţială sau totală a acesteia, în afara organizaţiei, fără aprobarea Directorului General, este interzisă.

INSTRUCȚIUNE TEHNICĂ INTERNĂ Cod: SCE ITINr. 2011

Instrucţiune tehnologică de exploatare a întreruptoarelor automate de joasă tensiune

tip USOL

Ed. 0, Act. 0

Pagina :

Întreruptor compact tip USOL 250 - părți principale :

1 - maneta de acționare; 2 - clichet principal; 3 - clapeta de armare; 4 - biela I ; 5 - biela II ; 6 - echipaj mobil; 7 - element mobil de contact; 8 - element fix de contact; 9 - resort principal; 10 - clapeta ax declanșator; 11 - declanșator termic; 12 - buton de reglaj {0,8 ... 1) Ir; 13 - miez fix pentru declanșatorul electromagnetic; 14 - axul suport al echipajului mobil; 15 - carcasa aparatului; 16 - placa de prindere; 17 - borne de bare; 18 - camere de stingere cu plăci feromagnetice; 19 - armătura mobilă a declanșatorului electromagnetic; 20 - axul declanșatorului; 21 - clichet mic.

CUPRINS Pag.

1. Scop ............................................................................................................................................. ... 42. Domeniul de aplicare ........................................................................................................................ 43. Definiții ............................................................................................................................................ 44. Documente de referință .................................................................................................................... 55. Generalități ....................................................................................................................................... 56. Conținutul instrucțiunii ...................................................................................................................... 5

6.1. Capacități ................................................................................................................................... 56.2. Caracteristicile tehnice şi condiţiile constructive...................................................................... 5

6.2.1. Caracteristicile tehnice..................................................................................................... 56.2.2. Caracteristicile constructive.............................................................................................. 56.2.3. Schemele electrice............................................................................................................. 9

6.3. Condiţiile de lucru şi depozitare ................................................................................................ 9 6.4. Garanţiile . ................................................................................................................................. 9 6.5. Condiţiile referitoare la durata de viaţa a întreruptoarelor tip USOL ....................................... 9

6.5.1. Durata de viaţă ................................................................................................................ 96.5.2. Extinderea duratei de viaţă................................................................................................ 126.5.3. Scoaterea din exploatare a întreruptoarelor...................................................................... 12

6.6. Lucrările de întreţinere a întreruptoarelor tip USOL ................................................................. 12 6.7. Metodele şi tehnologia de verificare ......................................................................................... 14

6.7.1. Verificarea identităţii întreruptorului cu cel prevăzut în proiect...................................... 146.7.2. Curăţirea exterioară şi din exterior................................................................................... 146.7.3. Controlul vizual................................................................................................................ 146.7.4. Controlul funcţional mecanic.......................................................................................... . 156.7.5. Verificarea dispozitivului de siguranţă contra extragerii accidentale .............................. 156.7.6. Verificarea declanşatorului de tensiune minimă ............................................................ 156.7.7. Verificarea declanşatorului de deschidere (DD) .................................................... ..... 156.7.8. Verificarea circuitelor ................................................................................................. ..... 16 6.7.9. Verificarea contactelor demontabile............................................................................ ..... 166.7.10.Verificarea dispozitivului de semnalizare a declanșării prin relee ......................... .... 166.7.11.Verificarea funcţionării dispozitivului de temporizare........................................... .... 166.7.12.Verificarea dispozitivului de acționare cu motor............................................................ 176.7.13.Verificarea izolaţlei......................................................................................................... 176.7.14.Examinarea şi remedierea stării camerelor de stingere................. ............................... 186.7.15.Examinarea şi remedierea stării contactelor.................................................................. 186.7.16.Verificarea şl reglarea declanșatoarelor ..................... ................................................... 206.7.17.Verificarea acoperirilor de protecţie ..................... ......................................................... 346.7.18.Ungerea articulaţiilor şi mecanismelor............................................................................. 34

6.8. Instrucţiunea tehnologică de înlocuire a elementelor și subansamblurilor .............................. 376.8.1. Înlocuirea elementelor și subansamblurilor la întreruptoarele USOL 100A................... 376.8.2. Înlocuirea elementelor și subansamblurilor la întreruptoarele USOL 250A .................. 406.8.3. Înlocuirea elementelor și subansamblurilor la întreruptoarele USOL 500A și 630A...... 456.8.4. Înlocuirea elementelor și subansamblurilor la întreruptoarele USOL 800A ................... 50 6.8.5. Verificările impuse după înlocuirea elementelor și subansamblurilor .......................... 52

6.9. Componența formaţiei de lucru şi normele de timp orientative ......................................... 536.9.1. Componenţa formaţiei de lucru ..................................................................................... 536.9.2. Propunerile de norme de timp la revizia unul întreruptor......................................... 53

6.10.Aparatele , sculele şi materialele necesare .............................................................................. 54 6.11.Mijloacele şi măsurile de protecţie a muncii ............................................................................ 557. Prevederi finale ................................................................................................................................... 56 Anexă : Lista pieselor de schimb ........................................................................................................ 57

Vedere USOL 500A în montaj fix ......................................................................................... 59

- 3 -

1. SCOP

Prezenta instrucţiune pune la dispoziţia personalului de exploatare datele tehnico-constructive şi metodologia de întreţinere şi reparaţie a întreruptoarelor automate tip USOL, în scopul creşterii siguranţei în exploatare şi prelungirii duratei de viaţă sigură, atât a acestor întreruptoare, cât şi a echipamentelor şi reţelelor electrice pe care le deservesc.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Instrucțiunea va fi cunoscută și aplicată de personalul tehnic de conducere al unităților și subunităţilor de exploatare reţele electrice, precum și de personalul de comandă operativă şi personalul operativ al acestora. Întreruptoarele automate de joasă tensiune tip USOL se utilizează pentru comanda şi protecţia împotriva suprasarcinilor, scurtcircuitelor şi lipsei de tensiune a instalaţiilor electrice industriale de joasă tensiune cu o importanță deosebită, atunci când :

- curentul nominal al unităţilor funcţionale este mai mic de 800 A ;- în circuitele electrice respective pot apărea suprasarcini ;- numărul de manevre şi frecvenţa de conectare sunt reduse ;- caracteristicile de scurtcircuit (tensiunea de alimentare, constanta de timp sau factorul de putere), relative la punctul de instalare, rămân constante ;

- poate fi necesară conectarea automată a rezervei. Întreruptoarele automate tip USOL sunt, în principal, destinate pentru comanda şi protecţia transformatoarelor şi reţelelor electrice.

3. DEFINIȚII

3.1. Executant de lucrări sau de manevră : este persoana componentă a unei formaţii de lucrări sau manevră, subordonată din punctul de vedere al securităţii în muncă şefului de lucrare sau responsabilului de manevre.

3.2. Personalul operativ: este personalul care are ca sarcină de serviciu monitorizarea funcţionării echipamentelor, executarea operaţiilor şi manevrelor în mod nemijlocit (local sau prin telecomanda) într-o instalaţie electrică (staţie, centrală electrică etc.) sau într-un ansamblu funcţional de echipamente şi instalaţii electrice ( grup de staţii, zonă de reţea electrică etc.). În cazul instalaţiilor telecomandate, pentru perioada când sunt pe telecomandă, o aceeaşi formaţie de personal operativ poate comanda instalaţii amplasate în teritorii diferite.

3.3. Responsabil de manevră: este persoana care asigură conducerea efectivă a manevrelor atât din punct de vedere tehnologic cât şi al securităţii în muncă.

3.4. Scurtcircuit: este legătura galvanică accidentală sau intenţionată printr-o impedanţă de valoare relativ redusă între două sau mai multe puncte ale unui circuit care, în regim normal, au tensiuni diferite.

3.5. Unitatea gestionară : este persoana fizică sau juridică căreia îi revine obligaţia să asigure efectuarea lucrărilor de gestionare, exploatare şi mentenanţă, precum şi conducerea prin dispecer a instalațiilor electrice pe care le gestionează sau pe care le-a preluat prin convenţie de exploatare sau sub orice altă formă.

3.6. Starea critică: regim permanent în care instalaţia electrică sau Sistemul electroenergetic funcţionează cu parametrii în afară limitelor normale.

3.7. Starea normală de funcţionare : stare de funcţionare care îndeplineşte următoarele criterii:a. parametrii de funcţionare sunt parametrii normali de funcţionare b. este starea sigură de funcţionare

3.8. Starea perturbată de funcţionare: orice stare diferită de starea normală de funcţionare.

3.9. Mentenanță: ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra instalaţiilor şi componentelor acestora pentru menţinerea sau restabilirea capacităţii de a-şi îndeplini funcţia pentru care au fost proiectate.

- 4 -

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

4.1 NTE 009/2010 Regulament general de manevre in instalaţiile electrice de medie şi înaltă tensiune4.2 IPSM-IEE /2007 Instrucțiune proprie de securitate în muncă pentru instalaţiile electrice în

exploatare4.3 ANRE Ord.128/11.12.2008- Codul Tehnic al Rețelelor Electrice de Distribuție (RED)4.4 Lucrarea : 97501.3.1.RE-I 191/88 Instrucţiune tehnologică de exploatare a întreruptoarelor

automate de joasă tensiune tip USOL

5. GENERALITĂȚI

Întrerupătoarele - sunt aparate de comutație capabile să suporte, închidă și deschidă curenți nominali dar și de scurtcircuit în condiții prestabilite.

6. CONȚINUTUL INSTRUCȚIUNII

6.1. CAPACITĂȚIDintre tipurile de întreruptoare în carcasă izolantă seria USOL la noi în țară se construiesc pentru

valori normale ale curenților de 63, 100, 110, 250, 500, 630, 800A, curent alternativ și continuu. Se fabrică atât în variantă debroșabilă cât și în variantă fixă.

6.2. CARACTERISTICILE TEHNICE ŞI CONDIŢIILE CONSTRUCTIVE

6.2.1. Caracteristicile tehnice

Caracteristicile tehnice ale întreruptoarelor automate tip USOL de c.a. sunt prezentate în tabelul 1.

Întreruptoarele tip USOL, utilizate în circuitele cu tensiunea nominală de până la 220V C.C., au capacitatea de închidere şi de rupere, pentru L/R=10ms, de 45 kA pentru întreruptoarele USOL 63 şi l00 A, 15 kA pentru întreruptoarele USOL 250 A şi 25 kA pentru întreruptoarele USOL 500, 630 și 800 A.

Capacitatea de rupere la întreruptoarele USOL 500, cu declanşatoare maximale de curent temporizate, este de 16 kA, indiferent de tensiune.

Curentul nominal termic al contactelor auxiliare este de 6 A.Rezistenţa la uzura mecanică a prizelor şi fişelor este de 500 manevre. Domeniul de reglaj al

declanşatoarelor termice este de (0,8 ...l) Ir , unde Ir este curentul de reglaj (curentul nominal al declanşatoarelor).

Limitele de reglaj ale declanşatoarelor termice depind de temperatura incintei în care sunt utilizate întreruptoarele, conform datelor prezentate în tabelul 2.

Domeniul de reglaj al declanşatoarelor electromagnetice poate fi cuprins între 2 şi 10 IrCaracteristicile de declanşare ale releelor termice şi electromagnetice sunt prezentate în cărţile

tehnice ale întreruptoarelor, pentru temperatura incintei de +45°C.

6.2.2. Caracteristicile constructive

Aparatele în execuţie debroşabilă sunt prevăzute cu un dispozitiv de securitate, care provoacă deschiderea întreruptorului extras accidental din soclul fix, în poziţia "Închis" .

Întreruptoarele pot fi echipate cu :- contacte auxiliare (CA);- declanşator de tensiune minima (DTm);- declanşator deschidere (DD);- contact de semnalizare "Deschis prin declanşatoare" (CSD).La întreruptoarele cu acţionare manuală , poziţia manetei de acţionare are următoarele

semnificaţii (fig.l):- sus - corespunde poziţiei "Închis" (I) a întreruptorului;- jos - corespunde poziţiei "Deschis" (0) a întreruptorului;- poziţia intermediară - orizontală - indică poziţia ”Deschis” prin declanșatoarele termice,

electromagnetice sau de tensiune minimă. - 5 -

Tabelul 1

Caracteristicile tehnice ale întreruptoarelor automate tip USOL

Curenținominali

Curenți de reglajRezistența la uzură Frecvența

de conectare( con/oră )

Capacitatea de închidere *

Capacitatea de rupere **

Cos φ

Durata de întrerupere

fatală(ms)

Electrică MecanicăLa

400VcaLa

230VcaLa

400VcaLa

230Vca

A A Nr. de manevre kA kA kA kA

632.5 , 3.2 , 4 , 5 ,6.3,8 ,10 ,16 ,20 ,25 ,

32, 40, 50, 63;4000 16000 240 16 17 9 10 0,5 10

100 2.5 ....63 , 80, 100 4000 16000 240 16 17 9 10 0,5 10

250 100, 125, 160, 200, 250. 2000 18000 120 24 30 12 15 0,3 15

500 *100, 125, 160, 200, 250,

320, 400, 500.1000 9000 60 63 84 30 40 0,25 15

630 * 100 ... 500, 580, 630. 1000 9000 60 53 53 25 25 0,25 15

800 * 400, 500, 580, 700, 800. 500 4500 30 53 53 25 25 0,25 25

* Există și variante cu temporizare la deschidere de 0,15s.** Numărul maxim de închideri și deschideri la scurtcircuit la capacitatea de închidere și rupere este de trei deschideri și două închideri ( D – ID – ID )

aaaaaaACCCCCCCC

Tabelul 2Variația limitelor de reglaj ale releelor termice în

funcție de temperatura ambiantă

USOL ReleuIt ( A )

40°C 20°C 30°C 4o°C 45°C 50°C 55°CMin MAX. Min MAX. Min MAX. Min MAX. Min MAX. Min MAX

.Min MAX.

100

R 2,5 2,7 3,2 2,5 3 2,2 2,7 2,1 2,6 2 2,5 1,8 2,4 1,5 2R 3,2 3,2 4,3 3 4 2,7

\3,5 2,6 3,4 2,5 3,2 2,4 3 2 2,6

R 4 4,3 5,4 4 5 3,5 4,5 3,4 4 ,2 3,2 4 3 3,5 2,6 3,3

R 5 5,4 6,4 5 6 4,5 5,5 4,2 5,2 4 5 3,5 4,5 3,3 4,2

R 6.3 6,4 7,9 6 7,5 5,5: 7 5,2 6,5 5 6,3 4,5 6 4,2 5,5

R 8 7,9 10,1 7,5 9,5 7 9 6,5 8,5 6,3 8 6 7,5 5,5 6,5

R 10 10,1 13,,4 9,5 12,5 9 11,5 8,5 10,5 8 10 7,5 9,5 6,5 8,5

R 12.5 13,4 16,6 12,5 15,5 11,5 14 10,5 13 10 12,5 9,5 12 8,5 11

R16 16,6 20,3 15,5 19 14 18 13 17 12,5 16 12 15 11 13

R 2O 20,3 26 19 24 18 22 17 21 16 20 15 19 13 17

R 25 26 30,5 24 29 22 28 21 26 20 25 19 24 17 21

R 32 30,5 39 29 37 28 35 26 33 25 32 24 31 21 27

R 40 39 47 37 45 3S 43 33 41 32 40 31 39 27 35

R 5O 47 57 45 55 43 53 41 51 40 50 39 49 35 45

R 63 57 75 55 72 53 69 51 66 50 63 49 64 45 58

R 80 75 94 72 90 69 86 56 83 63 80 61 78 58 72

R 100 94 118 9o 113 86 108 83 103 8O loo 78 97 72 9 2

250

R 100 110 140 100 125 90 115 85 105 80 100 75 95 70 90

R 125 140 175 125 160 115 145 105 130 100 125 95 120 90 110 }

R 160 175 2!5 160 200 145 185 130 170 125 160 120 155 110 145

R 200 215 265 200 250 185 230 170 210 160 200 155 190 1455

180

R 250 265 315 250 300 230 280 210 260 200 250 190 240 180 225

50

0

R 1OO 105 130 95 120 90 110 85 105 80 100 75 95 70 90

R 125 130 155 120 145 110 135 105 130 100 125 95 120 90 115

R 160 155 195 145 185 135 175 130 165 125 160 120 155 145 150

R 200 195. 235 185 225 175 215 165 205 160 200 155 195 150 190

R 250 235 290 225 280 215 270 205 260 200 260 195 245 190 235

R 320 290 390 280 370 270 350 260 33o 250 320 245 310 235 290

R 4OO 390 485 370 470 350 440 330 415 320 4OO 310 385 290 360

R 500 485 600 470 580 480 550 415 520 400 500 385 475 360 450

80

0

R 4OO 395 495 370 465 350 440 330 415 320 400 305 385 280 350

R 500 485 610 465 580 440 550 415 520 400 500 385 480 350 440

R 580 6(0 720 580 680 550 640 520 605 500 580 480 555 440 510

R 7OO 720 870\680 830 640 780 805 780 580 700 555 675 510 620

R 8OO 870 1000 830 950 780 9oo 790 840 700 800 675 775 620 710

- 7 -

Fig. 1a, 1b . Elementele componente ale întreruptoarelor tip USOL

- 8 -

Întreruptoarele automate tip USOL sunt constituite din următoarele părți principale (fig. 1a și 1b) :

1 - carcasa izolantă ;2 - capacul demontabil ;3 - maneta basculantă ;4 - camerele de stingere cu plăcuțe deionice ;5 - contactele fixe ;6 - echipajul contactelor mobile ;7 - mecanismul de acţionare ;8 - declanşatoarele maximale de curent ;9 - declanşatoarele termice ;

10 - Indicatorul de poziție ;11 - placa metalică de fixare (numai pentru întreruptoare în execuție fixă ) ;12 - soclul fix cu contacte încorporate ;13 - pârghia de ambroşare-debroşare ; 11 - dispozitivul de siguranţă, pentru evitarea introducerii în soclu sau extragerii din acesta în

poziţia " Închis " , numai pentru întreruptoarele debroşabile.Lista pieselor de schimb, livrabile la cerere, este prezentată în anexă. Tipurile de declanşatoare

la suprasarcină şi scurtcircuit, cu care se pot echipa întreruptoarele, sunt :- declanşatoare termice reglabile şi declanşatoare electromagnetice nereglabile, la USOL

l00 A şi USOL 250 A ;- declanşatoare termice şi electromagnetice reglabile, la USOL 500A,

US0L 630 A şi USOL 800 A.

6.2.3. Schemele electrice

Schemele electrice de principiu pentru întreruptoarele tip USOL l00 ... 800 A sunt prezentate în figurile 2 şi 3.

6.3. CONDIŢIILE DE LUCRU ŞI DEPOZITARE

Întreruptoarele automate ţip USOL sunt realizate pentru a funcţiona în incinte închise, în următoarele condiții :

- altitudinea maximă 2000 m ; - temperatura mediului -10 ...55°C ;

- umiditatea relativă , maximă 90% la +20°C ;- vibraţiile : 20 ... 60 Hz cu a = 1 g ;- medii lipsite de pulberi (în special conductoare) şi agenţi corosivi.

Pentru buna conservare a întreruptoarelor, acestea trebuie depozitate în incinte acoperite, în cutiile originale de ambalaj unde :

- temperatura ambiantă trebuie, să fie cuprinsă între -30°C şi +40°C,fără variaţii bruşte de temperatură ;

- umiditatea relativă maximă nu trebuie să depășească 90 % la +2o°C ; - lipsesc precipitaţii, vânt însoţit de particule dure, radiații solare directe, agenți poluanţi activi

(corosivi) .6.4. GARANȚIILE

Fabrica producătoare garantează buna funcţionare a întreruptoarelor tip USOL, în condiţiile specificate în capitolele 2 şi 3, timp de şase luni de la punerea, in funcţiune a acestora, dar nu mai mult de un an de la data livrării.

6.5. CONDIŢIILE REFERITOARE LA DURATA DE VIAŢĂ A ÎNTRERUPTOARELOR TIP USOL

6.5.1. Durata de viață

Durata de viaţă proiectată a întreruptoarelor automate tip USOL este de zece ani , dacă se îndeplinesc simultan următoarele condiții :

- 9 -

I – cale de curent principală CSD – contacte de semnalizare ”deschis DTm – Declanșator de Tensiune min. prin declanșare ”DD – Declanșator de Deschidere O – Buton de deschidereC1 , C2 – Contacte auxiliare DT – Declanșator TermicLF – Legături Față DE – Declanșator maximal de curentLS – Legături Spate M – Motor de acționareD – Debroșabil

Fig, 2 Schema electrică de principiu pentru întreruptoarele automate- 10 - tip USOL 100A respectiv 250 A

Schema electrică USOL 500 A , 630 A

Schemă electrică USOL 800A

Fig. 3. Schema electrică de principiu pentru întreruptoarele automate tip USOL 500A, 630A, respectiv 800 A .

- 11 -

- nedepăşirea caracteristicilor tehnice nominale ale tipului respectivde întreruptor ;

- respectarea condiţiilor climato-mecanice de funcţionare-depozitare ; - nedepăşirea în acest interval de timp a rezistenței la uzura mecanică şi electrică ;

- realizarea la timp şl în bune condiţii a operaţiilor de întreţinere ;- verificarea şi intervenţia, pentru asigurarea unor contacte şi camere de stingere

corespunzătoare, după fiecare declanşare la scurtcircuit .

6.5.2. Extinderea duratei de viață

Întreruptoarele pot, fi utilizate mai mult de 10 ani, dacă se îndeplinesc simultan următoarele condiţii :

a) nu a fost depăşită rezistenţa la uzură mecanică ;b) contactele şi camera de stingere sunt sau pot fi aduse într-o stare corespunzătoare, prin

curăţire sau înlocuiri ;c) rezistenţa de izolaţie, în stare uscată şi rece, este corespunzătoare ;d) rigiditatea dielectrică este corespunzătoare ; e) acoperirile de protecţie sunt corespunzătoare ; f) se pot realiza reglajele mecanice şi electrice.După zece ani de exploatare se recomandă ca periodicitatea reviziilor să se reducă la

jumătate.

6.5.3. Scoaterea din exploatare a întreruptoarelor

Scoaterea din exploatare a întreruptoarelor automate de joasă tensiune tip USOL se impune în oricare din cazurile enumerare mai jos :

a) aparatul a efectuat trei ruperi la scurtcircuit, la valori apropiate de valoarea capacităţii de rupere, şi nu e posibilă înlocuirea contactelor şi a zonelor carbonizate ;

b) a fost depăşită rezistenţa la uzură mecanică ;c) contactele şi camerele de stingere nu mai pot fi aduse într-o stare corespunzătoare prin

curăţire sau înlocuire ;d) rezistenţa de izolaţie sau rigiditate dielectrică nu mai e corespunzătoare ;e) se înregistrează defecţiuni nereparabile la mecanismul de acţionare;f) carcasa izolantă este spartă,, fisurată sau carbonizată, chiar și parţial ;g) bornele de contact şi-au schimbat culoarea din cauza supraîncălzirii nu se mai pot

efectua reglaje mecanice sau electrice

6.6. LUCRĂRI DE ÎNTREȚINERE A ÎNTRERUPTOARELOR TIP USOL

În timpul exploatării întreruptoarelor tip USOL, se efectuează următoarele categorii, de lucrări : :

- lucrări iniţiale, la punerea în funcţiune ;- lucrări periodice , anuale şi odată cu echipamentul în care a montat, dar nu la mai mult de

trei ani ;-lucrări accidentale, după fiecare deconectare la scurtcircuit sau intempestivă .În tabelul 3 sunt enumerate, în ordinea execuţiei, lucrările de întreţinere necesare a se

efectua pentru funcţionarea sigură şi selectivă a întreruptoarelor tip USOL, precum şi periodicitatea efectuării acestora.

Lucrările de întreţinere se efectuează după luarea tuturor măsurilor impuse prin Normele Specifice de Securitatea Muncii - N.S.S.M.

Orice lucrare de întreţinere la întreruptoarele tip USOL se efectuează după scoaterea de sub tensiune a circuitului respectiv şi a circuitelor învecinate dacă N.S.S.M. impune aceasta.

Cu excepția lucrărilor de întreţinere curentă periodică. care se efectuează fără demontarea întrerupt or ului din echipamental pe care îl deserveşte, celelalte lucrări se efectuează în atelierele de verificare şi întreţinere ale unității cu întreruptorul montat pe un stelaj în poziția de funcţionare (cu bornele R, S, T în sus ) .

- 1 2 -

Tabelul 3

Lista lucrărilor de întreţinere necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a întreruptoarelor tip USOL şi periodicitatea efectuării

acestor lucrări

Nr. crt.

Lucrăriperiodicitatea (ani)

P.F.I.C.p.

1

R.T. R.C.

3xR.K.15

I.C.N. I.A.după dec lanșare

1a scurtcircuit

Intempestivă

1 Verificarea identităţii în-treruptorului cu cel prevăzutîn proiect X — — — — X

2 Curăţirea exterioară şi dinexterior — X X X X —

3 Controlul vizual X X X X X XControlul funcţional meca-nic X — X X X X

5 Verificarea diapozitivuluide siguranţă contra extrage-rii accidentale X — X X — X

6 Verificarea DTm X — — X — X7 Verificarea DD X — X X — —8 Verificarea Circuitelor X — — X — —9 Verificarea contactelor

demontabile X X X X — X10 Verificarea dispozitivului

de semnalizării a declansă-rii prin relee X — X X — X

11 Verificarea dispozitivuluide temporizare X — X X — —

12 Verificarea dispozitivuluide acţionare cu motor X — X X — —

13 Verificarea Izolaţiei — — X X X X14 Examinarea şi remedierea

stării camerelor destingere — — X X X —

15 Examinarea şi remediereastării contactelor — — X X X X

16 Verificarea reglajuluideclanșatoarelor X — X X — X

17 Verificarea acoperirilor — — — — —18 Ungerea articulaţiilor şi

mecanismelor — — X X — —x) odată cu echipamentul în care este montat dar nu mai mult de trei ani .

LEGENDĂ : P.F. - punerea în funcţiune.I.C.p. - întreţinerea curentă periodică.R.T. - revizia tehnică .R.C. - reparaţia curantă.R.K. - reparaţia capitală.I.C.N. - întreţinerea curentă neperiodică.I.A. - intervenţia accidentală. 13

Pentru fiecare întreruptor se complectează o fişă de urmărire a comportării în exploatare, în care se consemnează :

- tipul şi numărul întreruptorului ; - circuitul în care funcționează ;- curentul nominal al circuitului şi curenții de reglaj, ai declanşatoarelor ;- data verificării și prilejul ;- probele efectuate şi rezultatele obținute ;- lucrările de întreținere sau înlocuire efectuate ;- numărul de acționări la scurtcircuit ;- semnătura.După fiecare verificare se aplică o etichetă sigiliu (pe îmbinarea dintre capac şi carcasă), pe care

se înscriu data ultimei verificări şi numărul fișei de urmărire a comportării în exploatare a întreruptorului respectiv.

Întreruptoarele depistate ca necorespunzătoare in termen de garanţie, ca urmare a unor deficienţe de fabricație se trimit la producător pentru înlocuire sau remediere. Întreruptoarele necorespunzătoare după termenul de garanţie, dacă este posibil se repară .

Lucrările de întreținere se efectuează in conformitate cu prevederile : Programul de Asigurare a Mentenanţei în Reţelele Electrice de Distribuţie din Cadrul S.C. Electrica S.A.

6.7. METODELE ŞI TEHNOLOGIA DE VERIFICARE

6.7. 1. Verificarea identității întreruptorului cu cel prevăzut în proiect

La punerea în funcțiune a unui întreruptor, prilejuită de înlocuirea aparatului se verifică identitatea tipodimensiunii şi caracteristicile tehnice ale întreruptorului cu cele prevăzute în proiect.

Se verifică : - tipul constructiv ;- curentul nominal (In) ;- curentul de reglaj ; - domeniul de reglaj al declanșatoarelor electromagnetice (Irm) și termice ( Irt).

6.7. 2. Curățirea exterioară şi din exterior

Curățirea exterioară şi din exterior constă în:- suflarea cu aer uscat şi filtrat sub presiune a prafului din interior, prin grilele metalice de

deasupra camerelor de stingere ;- îndepărtarea cu o cârpă moale și uscată a prafului de pe carcasă, capac și soclul fix cu contacte

încorporate, în cazul întreruptoarelor debroșabile.

6.7. 3. Controlul vizual

Controlul vizual constă în următoarele :- Verificarea integrităţii etichetei : dacă eticheta este ruptă, întreruptorul se supune probelor

indicele pentru a se efectua odată cu echipamentul în care e montat şi se resigilează.- Verificarea stării elementelor din material electroizolant: dacă la acestea se constată fisuri,

spărturi sau zone carbonizate, aparatele se înlocuiesc.- Verificarea stării grilelor metalice de deasupra camerelor de stingere dacă şi numai o singură

grilă este puternic afumată sau arsă întreruptorul se duce la atelier pentru verificarea stării contactelor principale şi a camerelor de stingere.

- Verificarea poziţiei butoanelor de reglaj şi integrităţii vizoarelor transparente de protecţie a acestor butoane : dacă vizoarele sunt sfere, iar butoanele de reglaj indică altă poziţie decât cea însemnată la punerea în funcţiune sau după reglarea la probele periodice se efectuează un nou reglaj al declanşatoarelor se înlocuiesc vizoarele şi se resigilează aparatul.

-14-

Dacă vizoarele sunt sparte dar nu s-a modificat poziţia butoanelor, se înlocuiesc vizoarele şi se resigilează aparatul.

6.7.4. Controlul funcțional mecanic

Controlul funcţional mecanic constă în efectuarea câtorva manevre de închidere-deschidere, cu declanşatorul de tensiune minimă DTm alimentat, în cazul în care întreruptorul este echipat cu DTm.

Dacă maneta de acţionare se manevrează uşor, iar cu o lampă de control se constată că la acţionare se realizează circuitele stabil închis, respectiv deschis comportarea este corespunzătoare .

6.7.5. Verificarea diapozitivului de siguranţă contraextragerii accidentale

Verificarea este aplicabilă numai întreruptoarelor debroşabile, după scoaterea de sub tensiune a circuitului respectiv.

Dacă la extragerea întreruptorului închis, din soclul fix, contactele se deschid înainte de extragerea completă a contactelor din broşă, dispozitivul funcționează corespunzător.

6.7.6. Verificarea declanşatorului de tensiune minimă

Verificarea este aplicabilă numai întreruptoarelor echipate cu acest tip de declanşatoare.Verificarea funcţionării declanşatorului de tensiune minimă, DTm, la punerea în

funcţiune se efectuează astfel :- se leagă DTm într-un circuit de alimentare cu tensiune reglabilă, la bornele

corespunzătoare din schema electrică a întreruptorului (fig. 2, 3) ;- se creşte valoarea tensiunii până la 0,83 Un pentru c.a. şi 0,7 Un pentru c.c.

La această valoare a tensiunii se efectuează câteva manevre de închidere-deschideres verificând ca întreruptorul să închidă întotdeauna corect ;

- se alimentează DTm la Un, se închide întreruptorul și se scade continuu tensiunea până la deschiderea întreruptorului. Se verifică ca la 0,7 Un pentru c.a. declanşatorul să se menţină închis fără vibraţii pronunţate şi ca deschiderea să se producă la o tensiune superioară valorii de 0,35 Un pentru c.a. şi 0,15 Un pentru c.c.

Declanşatoarele de tensiune minimă, care realizează condiţiile de mai sus, sunt corespunzătoare. După declanşări intempestive şi periodic se verifică faptul că nu este posibilă închiderea întreruptorului cu DTm nealimentat şi că întreruperea alimentării acestui declanşator provoacă deschiderea întreruptorului.

6.7.7. Verificarea declanşatorului de deschidere (DD)

Verificarea este aplicabilă numai întreruptoarelor echipate cu acest tip de declanşatoare.Verificarea funcționării DD se face după cum urmează:- La punerea în funcţiune se leagă DD intr-un circuit de alimentara ou tensiune

reglabilă, la bornele indicate în schema, electrică a întreruptorului respectiv. Se reglează tensiunea la 0,7 din tensiunea nominală a bobinei DD şi se deschide circuitul de alimentare. Se închide întreruptorul şi apoi circuitul de alimentare, verificând prin câteva manevre faptul că de fiecare dată deschiderea întreruptorului are loc instantaneu. Se reglează tensiunea de comandă la 1,2 Un şi se verifică din nou declanşarea instantanee prin câteva acţionări. - În cadrul probelor periodice, când se demontează capacul întreruptorului se roteşte lent axul de declanşare al întreruptorului și se controlează ca deschiderea întreruptorului să aibă loc înainte de miezul mobil, solidar cu axul de declanşare, să ajungă în poziţia întrefier minim. În acest caz se verifică faptul că, atunci când bobina este nealimentată, întreruptorul poate executa manevrele de închidere-deschidere, iar la alimentarea DD întreruptorul declanşează, DD care realizează condițiile de mai sus sunt corespunzătoare.

-15-

6.7.8. Verificarea circuitelor

Verificarea circuitelor se face prin intermediul unui circuit de semnalizare luminoasă sau acustică, înseriat pe rând pe fiecare fază a contactelor principale și pe fiecare circuit al contactelor auxiliare .

Dacă la acționarea întreruptorului se realizează circuitele din tabelul de mai jos, comportarea este corespunzătoare :

Poziția întreruptorului Contactele principale Contactele auxiliareND NI

Deschis armatÎnchis

DI

DI

ID

6.7.9. Verificarea contactelor demontabile

Verificarea contactelor demontabile se efectuează după montarea întreruptorului în dulap. Se verifică strângerea corectă a șuruburilor care realizează contactele . Contactele slăbite se strâng corespunzător.

La întreruptoarele debroșabile se verifică starea contactelor tulipă. Dacă acestea au resoarte slăbite sau rupte, se înlocuiesc resoartele respective .

6.7.10. Verificarea dispozitivelor de semnalizare a declanșării prin relee

Verificarea se efectuează prin intermediul unui circuit de semnalizare luminoasă sau acustică înseriat cu contactele microîntreruptorului, notat cu CSD în schemele electrice .

Dacă manevrând întreruptorul și declanșându-l prin rotirea axului de declanșare se realizează circuitele din tabelul de mai jos, comportarea este corespunzătoare :

Poziția întreruptorului Contactele de semnalizare a declanșării prin releeND NI

Închis ” I ”Deschis prin declanșatoare ” Dd ”Deschis, armat ” O ”

DID

IDI

Fără demontarea capacului, controlul se efectuează în timpul verificării reglajului declanșatoarelor termice și electromagnetice .

6.7. 11. Verificarea funcționării dispozitivului de temporizare

Verificarea funcționării dispozitivului de temporizare se efectuează prin cronometrarea timpului de la închiderea întreruptorului, prin ai cărui poli înseriați se vehiculează 1,2 Irm , până la deschidere.

Dacă timpul se încadrează în domeniul 0,12 ... 0,18 s, mecanismul de temporizare funcționează corespunzător .

Dacă durata diferă de cea precizată mai sus, după perioada de garanție se tensionează sau se detensionează resortul prin schimbarea dintelui de fixare a resortului .

Dacă în continuare nu se obține timpul necesar, se procedează la verificarea mecanică a dispozitivului după cum urmează :

- cu întreruptorul nearmat, se rotește axul declanșator, observând că angrenarea se produce imediat, iar după terminarea cursei, axul declanșator lăsat liber se întoarce în poziția inițială. Dacă angrenarea nu începe imediat, mecanismul trebuie apropiat de ax, iar dacă angrenajul se blochează, mecanismul se îndepărtează de ax, după slăbirea celor două șuruburi ;

-16-

- se repetă verificarea cu axul declanşator în cele doua poziții limită. Sectorul dinţat nu trebuie să frece de peretele mecanismului de orologerie sau de roata dințată de pertinax ;

- se verifică dacă aparatul se poate arma ;- se roteşte lent axul, şi se verifică dacă sectorul angrenează 11 până la 13 dinți ai rotiței din pertinax ; - se verifică dacă ochiul resortului este introdus în al patrulea locaş al sectorului de reglaj numărând de

la poziția liberă a sa.Pentru efectuarea unul reglaj mai fin se slăbeşte şurubul de fixare, al sectorului de reglaj pe ax, se

roteşte sectorul în sensul necesar şi apoi se stânge din nou şurubul. După reglarea dispozitivului de temporizare se verifică forţa de declanșare a axului, care trebuie să fie de 0, 4... 0, 45 kgf.

ATENȚIE ! La manevrarea întreruptorului fără capac, se va observa ca maneta să fie bine centrată pe pârghia de acționare, în caz contrar, maneta poate lovi mecanismul de orologerie, producând dereglarea sau defectarea acestuia.

6.7. 12. Verificarea dispozitivului de acționare cu motor

Verificarea dispozitivului de acționare cu motor începe cu verificarea mecanică a acestuia, demontat de pe întreruptor, după cum urmează :

- se verifică deplasarea fără frecări a saniei în locaş, prin câteva manevre cu cheia tubulară ; - se verifică jocul între pinion şi roata dinţată din material termoplast, de cel mult 0,2 mm, măsurat la baza dintelui ;

-se controlează ca pârghia de acționare a limitatorul de cursă să nu prezinte joc lateral ;- se verifică mişcarea liberă a butonului de comandă a declanșării " 0 " ;- se verifică şi se efectuează ungerea corectă a mecanismului, conform schemei din figurile 8, 9 ;- se execută câteva manevre, alimentând motorul dispozitivului la tensiune de 0,85 Un, verificându-se

funcționarea corectă a frânei, care trebuie să oprească roate dinţată cu bolțul de antrenare a saniei la cel mult 20° față de verticală , adică maximum cinci dinţi după acţionarea limitatorului de cursă, prin intermediul camei. Verificarea funcţionării dispozitivului de acţionare cu motor, montat pe întreruptor se face astfel :

- se execută manual câteva manevre de închidere-deschidere cu cheia tubulară și deschiderea prin butonul de comandă ; - se alimentează dispozitivul de comandă dintr-o sursă de tensiune reglabilă și se verifică funcţionarea corectă a acestuia la l,l Un şi 0,85 Un, prin câteva manevre de închidere-deschidere a întreruptorului cu mecanismul de acționare cu motor alimentat prin contactele fișei.

6.7. 13. Verificarea izolației

Verificarea izolației se efectuează prin verificarea rezistenței de izolaţie (Riz) și a rigidităţii dielectrice.Se măsoară rezistența de izolaţie şi se efectuează încercarea cu tensiune mărită în următoarele situaţii :- între bornele de intrare ( R ; S ; T ) şi cele de ieşire (A ; B ; C ) în situația întreruptor deschis ;- între faze şi între faze şi părţile metalice puse la pământ în exploatare, sau modele ale acestora, în

situația întreruptor deschis ;- între contactele circuitelor auxiliare, precum și între aceste circuite.

Verificarea rezistenței de izolație se face cu megohmetrul, la tensiunile indicate în tabelul de mai jos, în funcție de tensiunea de izolare a circuitelor. Valorile obţinute după un minut de la aplicarea tensiunii se consemnează pentru comparare cu valorile obţinute la alte măsurători.

Dacă valoarea rezistenței de izolație este mai mică decât valoarea precizată mai sus, întreruptorul nu se mai utilizează în exploatare.

-17-

Tipul circuitelorTensiunea la care se

măsoară, RizValoarea minimă a Riz în

stare uscată

Circuite auxiliare de c.c.Circuite principale şi auxiliare de c.a.

500 V 1000 V

6 MΩ 10 MΩ

Dacă se constată o reducere accentuată a rezistentei, de izolaţie față de valoarea obținută anterior, se efectuează încercarea cu tensiune mărită a circuitelor. În funcție de rezultatul obţinut, întreruptorul se menţine sau nu în exploatare. Verificarea rigidităţii dielectrice se face cu ajutorul unei surse de tensiune alternativă reglabilă, capabilă să debiteze cu curent nominal de 0,5 A, cu o putere aparentă de minimum 2 kVA. Tensiunea trebuie să fie practic sinusoidală, cu o frecvență de 45 ... 65 Hz. Tensiunea va fi crescută în mod continuu în curs de 20 ... 30 s de la valoarea "0” până la valoarea prezentată în tabelul de mai jos, în funcţie de tensiunea de izolare (Un) a circuitului respectiv şi va fi menţinută la această valoare timp de un minut :

Tensiunea nominală de izolare, Un (V) Tensiunea de încercare, (V)

Un ≤ 60 60 < Un ≤ 250 250 < Un ≤ 660

85017002125

Dacă în timpul încercării nu se produc străpungeri sau conturnări , comportarea este corespunzătoare .

6.7.14. Examinarea și remedierea stării camerelor de stingere

Examinarea camerelor de stingere şi a paravanelor electroizolante se efectuează după îndepărtarea capacului întreruptorului și extragerea acestora. Dacă plăcuțele mecanice de deionizare sunt parțial topite ori prezintă depuneri metalice ce nu mai pot fi îndepărtate sau pereții și paravanele electroizolante au porțiuni carbonizate ori prezintă depuneri metalice ce nu pot fi îndepărtate, camerele de stingere se înlocuiesc.

Dacă acestea sunt doar afumate după ce se îndepărtează stratul respectiv, camerele de stingere pot fi reutilizate.

6.7.15. Examinarea și remedierea stării contactelor

Examinarea stării contactelor se face după îndepărtarea capacului întreruptorului.

Dacă pastilele de contact au cratere mai adânci, de 50 % din grosime sau s-a consumat mai mult de 50% din grosime, contactele se schimbă, iar dacă aceasta nu este posibil, întreruptorul nu se mai utilizează. Dacă contactul e remediabil, se îndepărtează rugozităţile şi craterele numai cu o pilă fină şi se înlătură pilitura metalică de pe piesele izolante prin suflare cu aer uscat sub presiune şi ştergere şi spălare cu tricloretilenă sau alt solvent. Se va avea în vedere ca prin pilire să nu se modifice profilul pastilei de contact. După îndepărtarea rugozităţilor de pe contactele principale, ca şi dupăînlocuirea acestora se verifică :

- distanța între contacte ;- cursa în contacte ;- presiunea în contact ;Mărimea distanței între fiecare pereche de contacte principale trebuie să fie

egală cu D (respectiv D şi D’ în cazul USOL 500), conform datelor prezentate în figura 4. După rectificarea contactelor se admite creșterea corespunzătoare a distanței.

- 18 -

a) b)

Fig. 4. Măsurarea distanței între contacte pentru :a) USOL 100A ; b) USOL 250A ; c) USOL

500A ;d) USOL 630A.

- 19 –

Valorile obţinute se consemnează pentru compararea cu valorile anterioare şi ulterioare,Măsurarea cursei în contact (figurile 5, 6) se face astfel;- se împinge grupul contactelor mobile, ținând maneta în poziţia "deschis", până în momentul

in care contactele mobile ating contactele fixe ;- menţinând contactele mobile în această poziţie, se măsoară cota A, evidenţiată în figurile 5, 6,

obținându-se valoarea A1 ;- se armează întreruptorul, se închide cu ajutorul manetei şi se măsoară din nou cota A, obţinându-

se valoarea A2. Dacă A2 - A1 este de cel puţin 1,5 mm, cursa în contact este corespunzătoare. Măsurarea se repetă pentru fiecare pereche de contacte principale.

Valorile obţinute se consemnează pentru comparare cu valorile anterioare şi ulterioare.Măsurarea presiunii în contact (flg. 5, 6) se face astfel :- se fixează întreruptorul pe un dispozitiv cu contactele principale de verificat, înseriate cu un

sistem avertizor sonor sau cu o lampă de control alimentată la o tensiune redusă (baterie electrică) ;- se închide întreruptorul după introducerea între contactele principale, pe care urmează să se

măsoare presiunea în contact, a unei benzi subţiri de otel (constantan) groase de 0,l și late de 3 mm, dispusă conform indicaţiilor din figurile 5, 6 ;

- se trage cu dinamometrul şi se citeşte forţa în momentul în care sistemul avertizor semnalizează desprinderea contactelor ;

- se repetă determinarea şi pentru celelalte perechi de contacte ;- presiunea în contact trebuie să se încadreze între valorile precizate în figurile 5, 6 .La întreruptoarele USOL 500 se izolează, pe rând printr-o plăcuţă subţire, contactul principal,

respectiv contactul de lucru, asupra căruia nu se efectuează măsurătoarea.Dacă forţa măsurată nu se încadrează în limitele de mai sus, se controlează dacă contactele se mişcă

liber, fără frecări, sau dacă mecanismul şi-a executat cursa în întregime.Valorile obţinute se consemnează pentru comparare cu valorile anterioare şi ulterioare.Dacă cursa în contact şi presiunea în contact nu pot fi aduse în limitele impuse, întreruptorul nu se mai

utilizează în exploatare.Informativ, în tabelele 4 şi 5 se dau căderile de tensiune pe contacte şi puterile disipate pe fază

pentru întreruptoarele USOL l00 ... 800 A, iar în figura 7 schema punctelor de măsură a căderilor de tensiune.

6.7.16. Verificarea şi reglarea declanşatoarelor

Valorile curenţilor de reglaj ai declanşatoarelor sunt cele specificate de proiectantul instalaţiei.Iniţial, cu capacul scos, se verifică axul declanşator, dacă se mişcă liber, fără frecări, şi dacă revine

întotdeauna în poziţia de repaus impusă de resortul antagonist. Se verifică poziţia corectă a celor două bucșe de susţinere ale axului declanşator şi existenţa inelelor de siguranţă, de fixare a bucşelor .

Verificarea declanşatoarelor la scurtcircuit şi la suprasarcină se poate efectua în exploatare, fără deprecierea acestora în timpul verificării, numai cu instalaţia mobilă specializată codificată VD, produsă de ICEMENERG.

6.7.16.1. Verificarea reglajului declanşatoarelor electromagnetice sa efectuează astfel : - Se montează întreruptorul pe stativul instalaţiei VD şi se anclanşează .

- Se conectează pe rând câte o fază a întreruptorului de verificat la sursa de curent a instalaţiei VD, prin intermediul barelor de racord din dotarea instalaţiei. Se poziţionează selectorul indicatorului de timp pe domeniul 9,99 s.

- Se conectează întreruptorul "DECONECTARE AUTOMATĂ LA 0,l s".- Se alimentează schema de comandă a instalaţiei şi, fără conectarea circuitului de forţă, se

acţionează asupra ATR în sensul creşterii tensiunii, conectându-se din când în când, la minimum 10 s, circuitul de forţă, măsurând astfel pe indicatorul de curent al instalaţiei curentul reglat prin fazele întreruptorului, până la stabilirea valorii de ţinere a declanşatoarelor respective (Irm -2o %) .

- Se conectează de două ori, pentru 0,l s , circuitul de forţă, cu pauze între conectări, de circa un minut, la curentul reglat pentru valoarea de ţinere.

- Dacă întreruptorul nu a declanşat la cele două acţionări la valoarea de ţinere, se stabileşte în acelaşi mod ca mai sus valoarea de declanşare (Irm +2o%) corespunzătoare releelor respective.

- 20 -

Tabelul 4

Valorile căderii de tensiune (mV) pentru întreruptoarele automate USOL 100 ... 800 A

TipUSOL

Tipreleu

LegăturiFață

(B – H)

Legăturispate

(B’– H’)

TipUSOL

Tipreleu

LegăturiFață

(B – H)

Legăturispate

(B’– H’)

100 R 2,5 880 880 250 R 160 72 85

100 R 3,2 750 750 250 R 200 69 85

100 R 4 560 560 250 R 250 67 88100 R 5 550 550 630 R 100 115 125

100 R 6.3 455 455 630 R 125 95 110

100 R 8 355 355 630 R 160 90 100

100 R 10 300 305 630 R 200 75 92

100 R 12.5 145 147 630 R 250 82 105

100 R /6 140 143 630 R 320 84 96

100 R 2O 135 138 630 R 400 70 100

100 R 25 120 125 630 R 500 74 105

100 R 32 120 127 630 R 580 84 105

100 R 40 150 150 630 R 630 84 105

100 R 5O 155 155 Tip USOL Tip releu Fix / LF Fix / LS Debroșabil

100 R 63 132 135 800 R 400 76 74 90

100 R 80 95 100 800 R 500 61 79 95

100 R 100 95 100 800 R 580 77 75 95

250 R 100 82 92 800 R 700 66 64 89

250 R 125 74 85 800 R 800 46 63 70

Tabelul 5

Puterile disipate pe fază (W) pentru întreruptoarele automate USOL l00 . . . 800 A

Tip USOLPutere disipată pe fază (W)

Execuție fixă Execuție debroșabilă

100 10 10250 15 21

500 35 50

800 35 52

- 2 1 -

- 2 2 -

Fig.5.

Măsur

area

forței

de

conta

ct și a

cursei

în

conta

ct

pentru

: a) USOL l00 A ; b) USOL 250 A .

Fig.6. Măsurarea forței pe contact și a cursei în contact pentru a), b). USOL 500 A ; c), d). USOL 630 A

Fig. 7. Schema punctelor de măsurare a căderilor de tensiune pe fază – la întrerupător USOL

H –bornă de racord ieșire ; B –bornă de racord intrare ; G – F –releu termic ; D –contact mobil ; C –contact fix ;B –H, C –D. –puncte de măsură .

– 23 –

La această nouă valoare se fac două testări de 0,1 s , cu pauză între încercările de minimum un minut.Dacă întreruptorul deconectează, ca urmare a intervenţiei releelor electromagnetice în timp mai mic de

60 ms la ambele încercări, comportarea declanşatoarelor la scurtcircuit este corespunzătoare şi se repetă operaţiile de mai sus şi pentru celelalte faze.

După fiecare declanşare, înainte de închiderea întreruptorului se aduce maneta acestuia în poziţia 0 şi se anulează valoarea afişată pe indicatorul de timp.

Dacă chiar şi numai o fază declanşează la valoarea de ținere sau nu declanşează în timpul normat la valoarea de declanşare, comportarea este necorespunzătoare.

6.7.16. 2. Modificarea reglajului declanşatoarelor electromagnetice În cazul în care este necesară modificarea reglajelor existente atunci când constructiv , aceasta este

posibil, (USOL 500, 630, 800), se modifică poziția butonului de reglaj în sensul sensibilizării sau desensibilizării protecției, după caz, şi prin încercări succesive la valoarea de ţinere (Irm - 20 %), şi la valoarea de declanșare (Irm + 20%), conform metodologiei expuse mai sus, se stabileşte noua poziție, a butonului de reglaj.

Declanșatoarele electromagnetice ale întreruptoarelor USOL l00 şi 250 A nu sunt prevăzute cu butoane de reglaj.

6.7. 16. 3 Verificarea reglajului declanșatoarelor termice Verificarea reglajului declanșatoarelor termice se face astfel :- Se conectează pe rând câte o fază a întreruptorului de verificat la sursa de curent a instalaţiei VD, prin

intermediul barelor de racord din dotarea instalației. Se poziționează selectorul indicatorului de timp pe domeniul 9,99 s.

- Se alimentează schema de comandă a instalației și, fără conectarea circuitului de forță, se acționează asupra ATR în sensul creșterii tensiunii, conectându-se din când în când la minimum 15 s., pentru 0,1 s , circuitul de forță ( pentru a nu suprasolicita mai mult releele termice), măsurând astfel pe indicatorul de curent al instalației curentul reglat prin faza întreruptorului, până la stabilirea valorii precizată în tabelele 6... 16 la rubrica ”curent de încercare ” pentru întreruptorul, releul termic și temperatura ambiantă respectivă. După răcirea și revenirea bimetalului la poziția inițială, dar nu mai puțin de două minute pentru temperatura ambiantă de până la 300 C, se poziționează selectorul indicatorului de timp pe domeniul 999 s , se anulează vechea indicație a acestuia și se aplică prin conectarea circuitului de forță curentul reglat anterior, fără conectarea comutatorului ”deconectare automată la 0,1 s ”.

Dacă valoarea curentului are tendința de modificare, se corectează abaterea, menținându-se la valoarea prestabilită pe toată durata încercării, prin modificarea ușoară a reglajului ATR.

Dacă întreruptorul deconectează, ca urmare a intervenției releelor termice, in intervalul de timp precizat în tabelele 6... 16, comportarea este corespunzătoare și se repetă operațiile de mai sus și pentru celelalte faze. Dacă și numai o fază a întreruptorului declanșează în afara intervalului de timp indicat în tabelele 6... 16, declanșatoarele termice nu sunt reglate corespunzător.

6.7. 16. 4 Modificarea reglajului declanșatoarelor termice Modificarea reglajelor declanșatoarelor termice, atunci când reglajul nu este corespunzător sau în cazul

unor modificări de mică amploare în schemele primare (modificarea In ), se face acționându-se succesiv asupra poziției butoanelor de reglaj ale declanșatoarelor termice, în sensul sensibilizării sau desensibilizării protecției (după caz), până la încadrarea în timpii de declanșare.

După fiecare modificare a poziţiei butonului, de reglaj este necesar să se verifice, prin repetarea probelor, conform celor precizate la punctul anterior eficiența modificării reglajului.

În caz de modificări în schemele primare, protecția la suprasarcină se reglează la noua valoare a curentului nominal.

În cazul în care întreruptorul este utilizat într-un circuit cu motor electric, protecţia la scurtcircuit va fi reglată la mai mult sau egal cu 1,2 curent pornire (Ip ). În tabelul 17 se dă Ip pentru motoarele de uz general. Noile valori de reglaj se vor stabili împreună cu proiectantul instalaţiei electrice respective.

Pentru valori de reglaj intermediare (curenți nominali diferiți de curentul nominal al releului, termic dar aflaţi în limita de reglaj al acestuia 0,8 Ir... Ir ) se fac interpolări. Declanșatoarele pot să acționeze în timpiirezultați din caracteristicile de declanșare, corespunzător unui multiplu al curentului de reglaj termic (It) -24 -

Tabelul 6

Reglarea releelor termice – Întreruptor automat USOL 100A

Tip

ul

rele

ulu

i

Cu

ren

t d

e în

cerc

are

(A)

TIMP DE DECLANȘARE (secunde)

Pentru temperatura ambiantă

140-160 160-180 180-200 200-220 220-240 240-260 260-280 280-300 300-320 320-340

R 2,58 46 ÷ 61 45 ÷ 60 44 ÷ 59 43 ÷58 42 ÷57 41÷ 56 40 ÷ 55 39÷ 54 38 ÷ 53 37 ÷ 52

10 42 ÷ 57 41 ÷56 40 ÷ 55 39 ÷ 54 38 ÷53 37 ÷52 56 ÷51 35 ÷50 34 ÷ 49 33 ÷48

R 3,210 55 ÷ 70 54 ÷ 69 53 ÷ 68 52 ÷ 61 51 ÷ 66 50 ÷ 65 49 ÷ 64 48 ÷ 63 47 ÷ 62 46 ÷ 6113 44 ÷ 59 43 ÷ 58 42 ÷57 41 ÷ 56 40 ÷ 55 38 ÷ 54 38 ÷ 53 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 50

R 413 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 50 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 4316 35 ÷ 50 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41

R 5 16 44 ÷ 59 43 ÷ 58 42 ÷ 57 41 ÷ 56 40 ÷ 55 39 ÷ 54 38 ÷ 53 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 5020 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 50 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43

R 6,3 20 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41 25 ÷ 40 24 ÷ 3925 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41 25 ÷ 40 24 ÷ 39

R 8 25 43 ÷ 58 42 ÷ 57 41 ÷ 56 40 ÷ 55 39 ÷ 54 38 ÷ 53 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 50 34 ÷ 4932 38 ÷ 53 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 50 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44

R 10 32 48 ÷ 63 47 ÷ 62 46 ÷ 61 45 ÷ 60 44 ÷ 59 43 ÷ 58 42 ÷ 57 41 ÷ 56 40 ÷ 55 39 ÷ 5440 43 ÷ 58 42 ÷ 57 41 ÷ 56 40 ÷ 55 39 ÷ 54 38 ÷ 53 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 50 34 ÷ 49

R 12,5 30 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41 25 ÷ 40 24 ÷ 39 23 ÷ 38 22 ÷ 37 21 ÷ 36 20 ÷ 35 19 ÷ 3437,5 26 ÷ 41 25 ÷ 40 24 ÷ 39 23 ÷ 38 22 ÷ 37 21 ÷ 36 20 ÷ 35 19 ÷ 34 18 ÷ 33 17 ÷ 32

R 16 37,5 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 50 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 28 ÷ 44 28 ÷ 4348 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41 25 ÷ 40

R 20 35 36 ÷ 51 35 ÷ 50 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 37 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 4240 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41 25 ÷ 40 24 ÷ 39 23 ÷ 38

R 25 50 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41 25 ÷ 40 24 ÷ 39 23 ÷ 38 22 ÷ 37 21 ÷ 3665 25 ÷ 40 24 ÷ 39 23 ÷ 38 22 ÷ 37 21 ÷ 36 20 ÷ 35 19 ÷ 34 18 ÷ 33 17 ÷ 32 16 ÷ 31

R 32 65 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41 25 ÷ 4080 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41 25 ÷ 40

R 40 75 33 ÷ 54 38 ÷ 53 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 50 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 4590 36 ÷ 51 35 ÷ 59 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42

R 5090 52 ÷ 67 57 ÷ 66 49 ÷ 64 48 ÷ 63 46 ÷ 61 45 ÷ 60 43 ÷ 58 42 ÷ 57 40 ÷ 55 39 ÷ 54110 45 ÷ 60 44 ÷ 59 43 ÷ 58 42 ÷ 57 41 ÷ 56 40 ÷ 55 39 ÷ 54 38 ÷ 53 37 ÷ 52 36 ÷ 51

R 63150 40 ÷ 55 39 ÷ 54 38 ÷ 53 37 ÷ 52 36 ÷ 51 35 ÷ 50 34 ÷ 49 33 ÷ 48 32 ÷ 47 31 ÷ 46200 32 ÷ 47 31 ÷ 46 30 ÷ 45 29 ÷ 44 28 ÷ 43 27 ÷ 42 26 ÷ 41 25 ÷ 40

÷24 ÷ 33 23 ÷ 38

R 80240 30 ÷ 45 29 ÷ 44 27 ÷ 42 26 ÷ 41 24 ÷ 39 23 ÷ 38 21 ÷ 36 20 ÷ 35 18 ÷ 33 17 ÷ 32240 50 ÷ 65 49 ÷ 64 47 ÷ 62 46 ÷ 61 44 ÷ 59 43 ÷ 58 41 ÷ 56 40 ÷ 55 38 ÷ 53 37 ÷ 52

R 100300 37 ÷ 53 36 ÷ 51 34 ÷ 49 33 ÷ 48 31 ÷ 46 30 ÷ 45 28 ÷ 43 27 ÷ 41 25 ÷ 39 24 ÷ 38300 55 ÷ 70 54 ÷ 69 52 ÷ 67 51 ÷ 66 49 ÷ 64 48 ÷ 63 46 ÷ 61 45 ÷ 60 43 ÷ 58 42 ÷ 57

- 25 -

Tabelul 7

Reglarea releelor termice

Tip

ul

rel

eulu

i

Cu

ren

t d

e în

cerc

are

(A) Timpul de declanşare [secunde]

Cursaîngol

B[mm]Pentru temperatura ambiantă

140-160 160-180 180-200 200-220 220-240 240-260 260-280 280-300 300-320 320-340

Pol

R-T

Pol

S

R 1

00

240 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 1,3 1,4

300 63÷78 60÷75 60÷75 55÷71 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60 43÷58 40÷55

R 1

25 300 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 1,3 1,5

375 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60 43÷58 40÷55

R 1

60 375 52÷67 50÷65 48÷63 46÷59 44÷59 42÷57 41÷56 39÷54 38÷53 36÷511,4 1,6

480 40÷55 39÷54 38÷53 37÷52 36÷51 35÷42 34÷49 33÷48 32÷47 31÷48

R 2

00 480 63÷78 60÷75 60÷75 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60 43÷58 40÷551,3 1,5

600 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60 43÷58 40÷55 38÷53 35÷50

R 2

50

600 148÷173 143÷168 138÷163 133÷158 128÷153 123÷148 118÷143 113÷138 108÷133 103÷128 1,51,7

750 121÷141 117÷137 113÷133 109÷129 105÷125 101÷127 98÷118 94÷114 91÷111 87÷107

USOL 250 A – LF cod 4I30 ÷ 4232, var. 10 In

Tabelul 8 USOL 250 A - LS cod. 4133, 4142÷4145, var. 4 In

Tip

ul

rel

eulu

i

Cu

ren

t d

e în

cerc

are

(A) Timpul de declanşare [secunde] Cursa

îngol

B[mm]Pentru temperatura ambiantă

140-160 160-180 180-200 200-220 220-240 240-260 260-280 280-300 300-320 320-340

Pol

R-T Pol S

R 1

00 240 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 1,3 1,4

300 63÷78 60÷75 58÷73 55÷71 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60 43÷58 40÷55

R 1

25 300 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 1,3 1,5

375 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60 43÷58 40÷55

R 1

60 375 46÷61 44÷59 43÷58 41÷56 40÷55 38÷53 37÷52 35÷50 34÷49 32÷471,4 1,6

480 33÷48 32÷47 31÷46 30÷45 29÷44 28÷43 27÷42 26÷41 25÷40 24÷39

R 2

00 480 108÷128 105÷125 103÷123 100÷120 98÷118 95÷115 93÷113 90÷110 88÷108 85÷551,3 1,5

600 78÷93 75÷90 73÷88 50÷65 68÷63 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70

R 2

50 600 121÷141 117÷137 113÷133 109÷129 105÷125 101÷121 98÷118 94÷114 91÷111 87÷1071,5 1,7

750 88÷108 85÷105 83÷103 80÷100 78÷98 75÷95 73÷93 70÷90 68÷88 65÷85

-26-

Tabelul 9

Tip

ul

rel

eulu

i

Cu

ren

t d

e în

cerc

are

(A) Timpul de declanşare [secunde] Cursa

îngol

B[mm]Pentru temperatura ambiantă

140-160 160-180 180-200 200-220 220-240 240-260 260-280 280-300 300-320 320-340

Pol

R-T

Pol S

R 1

00 240 83÷96 80÷95 78÷93 75÷90 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 1,3 1,4

300 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60

R 1

25 300 83÷98 80÷95 78÷93 75÷90 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 1,3 1,5

375 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 56÷73 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60

R 1

60 375 57÷72 55÷70 53÷68 51÷66 49÷64 47÷62 45÷60 43÷58 41÷56 39÷541,4 1,6

480 40÷55 39÷54 38÷53 37÷62 36÷51 35÷50 34÷49 33÷48 32÷47 31÷46

R 2

00 480 133÷153 128÷148 123÷143 118÷138 113÷133 100÷128 103÷123 98÷118 93÷113 88÷1081,3 1,5

600 88÷108 85÷105 83÷103 80÷100 78÷98 75÷95 73÷93 70÷90 68÷88 66÷86

R 2

50 600 126÷146 122÷142 118÷138 114÷132 110÷130 106÷126 102÷122 98÷118 94÷114 90÷1101,5 1,7

750 108÷128 105÷125 103÷123 100÷120 98÷118 95÷115 93÷113 90÷110 88÷108 85÷105

Reglarea re lee lor termice

USOL 250 A – LF cod 4I34 ÷ 4136, var. 10 In

Tabelul 10

USOL 250 A – LS cod. 4I37; 4146 - 4149, var. 4 In

Tip

ul

rel

eulu

i

Cu

ren

t d

e în

cerc

are

(A) Timpul de declanşare [secunde] Cursa

în golB[mm]Pentru temperatura ambiantă

140-160 160-180 180-200 200-220 220-240 240-260 260-280 280-300 300-320 320-340

Pol

R-T

Pol S

R 6

3 150 40÷55 38÷53 36÷51 34÷49 32÷47 30÷45 28÷43 26÷41 24÷39 22÷34 1,9 2189 31÷46 29÷44 27÷42 25÷40 23÷38 21÷36 19÷34 17÷32 15÷30 13÷28

R 1

00 240 83÷98 60÷95 78÷93 75÷90 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 1,3 1,4300 67÷82 65÷80 63÷78 61÷76 59÷74 57÷72 55÷70 53÷68 51÷66 48÷64

R 1

25 300 83÷98 80÷95 78÷93 75÷90 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷751,3 1,5375 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60

R 1

60 375 50÷65 48÷63 47÷62 45÷60 44÷59 42÷58 41÷56 39÷54 38÷53 36÷511,6 1,8480 37÷52 36÷51 35÷50 34÷49 33÷48 32÷47 31÷46 30÷45 29÷44 28÷43

R 2

00 480 118÷139 115÷135 112÷132 108÷128 105÷125 101÷121 98÷118 94÷114 91÷111 87÷1071,7 1,9600 78÷93 75÷90 73÷88 70÷86 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70

R25

0 600 116÷136 112÷132 108÷128 104÷124 100÷121 96÷116 92÷112 88÷108 84÷104 80÷1001,5 1,7

750 98÷118 95÷115 93÷113 90÷110 88÷108 85÷105 83÷103 80÷100 78÷98 75÷95

-27-

Tabelul 11

Tip

ul

rel

eulu

iC

ure

nt

de

înce

rcar

e (A

) Timpul de declanşare [secunde] Cursaîn gol

B[mm]Pentru temperatura ambiantă

140-160 160-180 180-200 200-220 220-240 240-260 260-280 280-300 300-320 320-340

Pol

R-T Pol S

R 1

00 240 78÷93 75÷90 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 1,3 1,4

300 68÷83 63÷78 58÷73 53÷68 48÷63 43÷58 38÷53 33÷48 28÷43 23÷38

R 1

25

300 83÷98 80÷95 78÷93 75÷90 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷751,3 1,5

375 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60 43÷58 40÷55

R 1

60 375 50÷65 48÷63 47÷62 45÷60 44÷59 42÷57 41÷56 39÷54 38÷53 33÷501,4 1,6480 40÷55 39÷54 38÷53 37÷52 36÷51 35÷50 34÷49 33÷48 32÷47 31÷46

R 2

00 480 108÷128 105÷125 103÷123 100÷120 98÷118 95÷115 93÷113 90÷110 88÷108 95÷1051,5 1,7

600 83÷98 80÷95 78÷93 75÷90 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75

R25

0 600 133÷153 128÷148 123÷143 118÷138 113÷133 108÷128 103÷123 98÷118 93÷113 88÷1091,7 1,9

750 114÷134 110÷130 107÷127 103÷123 100÷120 96÷116 93÷113 89÷109 86÷106 82÷102

USOL 250 A – execuţie debroşabilă cod. 4138 ÷ 4140, var. 10 In

Tabelul 12

USOL 250 A – execuţie debroşabilă cod. 4141;4150 ÷ 4153, var. 4 In

Tip

ul

rel

eulu

i

Cu

ren

t d

e în

cerc

are

(A) Timpul de declanşare [secunde] Cursa

în golB[mm]Pentru temperatura ambiantă

140-160 160-180 180-200 200-220 220-240 240-260 260-280 280-300 300-320 320-340

Pol

R-T

Pol S

R 1

00 240 78÷93 75÷90 73÷88 70÷85 66÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 1,3 1,4

300 63÷78 60÷75 56÷73 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60 43÷58 40÷55

R 1

25

300 83÷98 80÷96 78÷93 75÷90 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷751,3 1,5

375 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65 48÷63 45÷60 43÷58 40÷55

R 1

60

375 46÷61 44÷59 43÷58 41÷56 40÷55 38÷53 37÷52 35÷50 34÷49 32÷471,4 1,6

480 35÷47 34÷46 33÷45 32÷44 31÷43 30÷42 29÷41 28÷40 27÷39 26÷38

R 2

00 480 98÷118 95÷115 93÷113 90÷110 88÷108 85÷105 83÷103 80÷100 78÷98 75÷951,5 1,7

600 73÷88 70÷85 68÷83 65÷80 63÷78 60÷75 58÷73 55÷70 53÷68 50÷65

R25

0

600 119÷139 115÷135 112÷132 108÷128 105÷125 97÷117 98÷118 94÷114 91÷111 87÷1071,7 1,9

750 103÷123 100÷120 98÷118 95÷115 93÷113 90÷110 88÷108 85÷105 83÷103 80÷100

-28-

Tip

ul

Cu

ren

t d

e Timpul de declanşare [secunde] CotaB[mm]

rele

ulu

i

înce

rcar

e (A

)Pentru temperatura ambiantă [ ˚C]

Făr

ă te

mp

o-ri

zare

Cu

tem

por

i-za

re

14÷16 16÷18 18÷20 20÷22 22÷24 24÷26 26÷28 28÷30 30÷32 32÷34

R 1

00 240 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-887,3 6,3

300 63-88 60-85 58-83 55-80 53-78 50-76 48-73 45-70 43-68 40-65

R12

5

300 66-91 63-88 61-86 58-83 56-81 53-78 51-76 48-73 46-71 43-687,5 6,5

375 58-81 53-78 51-76 48-73 46-71 43-68 41-66 38-63 36-61 33-58

R 1

60 375 91-121 88-118 86-116 83-113 81-111 78-108 76-106 73-103 71-101 68-986,6 5,6

480 76-96 73-93 71-91 68-88 66-86 63-83 61-81 58-78 56-76 53-73

R 2

00 480 96-126 93-123 91-121 88-118 86-116 83-113 81-111 78-108 76-106 73-1036,8 5,8

600 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-88 61-86 58-83

R 2

50 600 96-121 93-118 91-116 88-113 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-987,5 6,5

750 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-88 61-86 58-83 56-81 53-78

R32

0 750 128-143 125-140 123-138 120-135 118-133 115-130 113-128 110-125 108-123 105-1206,1 5,1

960 90-100 87-97 85-95 82-92 80-90 77-87 75-85 72-82 70-80 67-77

R40

0 960 201-241 196-236 191-231 186-226 181-221 176-216 171-211 166-206 161-201 156-1965,5 4,5

1200 141-171 136-166 131-161 126-156 121-151 116-146 111-141 106-136 101-131 96-126

R 5

00 1200 235-275 228-268 280-260 213-253 205-245 192-230 190-230 183-223 175-215 168-2086,5 5,5

1500195-235 180-280 173-213 173-205 163-205 150-190 150-190 143-183 135-175 128-168

Tabelul 13 Reglarea releelor termice

USOL 500 A – execuţie debroşabilă

- 29 -

Tabelul 14 Reglarea releelor termice USOL 630 – execuţie legături faţă

Tip

ul

Cu

ren

t d

e Timpul de declanşare [secunde] CotaB[mm]

rele

ulu

i

înce

rcar

e (A

)Pentru temperatura ambiantă [˚C]

Far

ă te

mp

o-ri

zare

Cu

tem

por

i-za

re

14÷16 16÷18 18÷20 20÷22 22÷24 24÷26 26÷28 28÷30 30÷32 32÷34

R 10

0 240 91-121 88-110 86-116 83-113 81-111 78-108 76-106 73-103 71-101 68-98

7,3 6,3300 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-88 61-86 58-83 56-81 53-78

R 12

5 300 61-86 58-83 56-81 53-78 51-76 48-73 46-71 43-68 41-66 38-63

7,5 6,5375 56-81 53-78 51-76 48-73 46-71 43-68 41-66 38-63 36-61 33-58

R 16

0 375 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-886,6 5,6480 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-88 61-86 58-83

R 20

0 480 101-131 98-128 86-126 93-123 91-121 88-118 86-116 83-113 81-111 78-1086,8 5,8600 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-88

R 25

0 600 101-131 98-128 96-126 93-123 91-121 88-118 86-116 83-113 81-111 78-1087,5 6,5750 91-116 88-113 86-111 83-109 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93

R 32

0 750 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-88 61-86 58-836,1 5,1960 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-88

R 40

0 960 171-201 166-196 161-191 156-186 151-181 146-176 141-171 136-166 131-161 126-156

5,5 4,51200 146-166 141-161 136-158 131-151 126-146 121-141 116-136 111-131 106-126 101-121

R 50

0 1200 220-260 210-250 205-245 195-235 190-230 180-280 175-215 165-205 160-200 150-190

6,5 5,51500 185-220 175-210 70-205 160-195 155-190 145-180 140-173 130-165 125-160 115-150

R 58

0 1500 215-255 207-247 200-240 192-232 185-225 177-217 170-210 162-202 155-192 147-187

6,1 5,11740 230-270 222-262 217-255 208-248 200-240 193-233 185-225 178-218 170-210 163-203

R 63

0 1620 227-267 220-260 212-252 205-245 198-238 190-230 183-223 175-215 168-208 160-200

7,5 6,51890 191-221 183-213 175-205 168-198 161-191 143-183 146-176 138-168 131-161 123-153

-30-

Tabelul 15 Reglarea releelor termice USOL 630 A – execuţie debroşabilă

Tip

ul r

eleu

lui

Cur

ent d

e în

cerc

are

(A)

Timpul de declanşare [secunde]Cota

B[mm]

Pentru temperatura ambiantă [ᵒC]

Far

ă te

mp

o-ri

zare

Cu

tem

por

iza

re

14÷16 16÷18 18÷20 20÷22 22÷24 24÷26 26÷28 28÷30 30÷32 32÷34

R 1

00 240 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-887,3 6,3

300 63-88 60-85 58-83 55-80 53-78 50-76 48-73 45-70 43-68 40-65

R 1

25 300 66-91 63-88 61-86 58-83 56-81 53-78 51-76 48-73 46-71 43-687,5 6,5

375 58-81 53-78 51-76 48-73 46-71 43-68 41-66 38-63 36-61 33-58

R 1

60 375 91-121 88-118 86-116 83-113 81-111 78-108 76-106 73-103 71-101 68-986,6 5,6

480 76-96 73-93 71-91 68-88 66-86 63-83 61-81 58-78 56-76 53-73

R 2

00 480 96-126 93-123 91-121 88-118 86-116 83-113 81-111 78-108 76-106 73-1036,8 5,8

600 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-88 61-86 58-83

R 2

50 600 96-121 93-118 91-116 88-113 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-987,5 6,5

750 76-101 73-98 71-96 68-93 66-91 63-88 61-86 58-83 56-81 53-78

R 3

20 750 128-143 125-140 123-138 120-135 118-133 115-130 113-128 110-125 108-123 105-1206,1 5,1

960 90-100 87-97 85-95 82-92 80-90 77-87 75-85 72-82 70-80 67-77

R 4

00 960 201-241 196-236 191-231 186-226 181-221 176-216 171-211 166-206 161-201 156-1965,5 4,5

1200 141-171 136-166 131-161 126-156 121-151 116-146 111-141 106-136 101-131 96-126

R 5

00 1200 235-275 228-268 220-260 213-253 205-245 192-238 190-230 183-228 175-215 168-2056,5 5,5

1500 195-235 180-220 173-213 173-205 165-205 158-198 150-190 143-183 135-175 128-168

R 5

80 1500 195-235 187-227 180-220 173-213 165-205 158-198 150-190 143-183 135-175 127-1676,1 5,1

1740 215-255 207-247 200-240 192-232 185-225 177-217 170-210 162-202 155-195 148-188

R 6

30

1620 245-285 238-278 230-270 223-263 215-255 208-248 200-240 193-233 185-225 177-2177,5 6,5

1890 207-247 200-240 192-232 185-225 177-217 170-210 162-202 155-195 147-187 140-180

-31-

Tabelul 16

Reglarea releelor termice USOL 630 A – execuţie legături spate

Tip

ul

rele

ulu

i

Cu

ren

t d

e în

cerc

are

(A) Timpul de declanşare [secunde]

CotaB[mm]

Pentru temperatura ambiantă [ ᵒC]

Far

ă te

mp

o-

Cu

te

mp

ori-

14÷16 16÷18 18÷20 20÷22 22÷24 24÷26 26÷28 28÷30 30÷32 32÷34

R 1

00 240 103-123 100÷120 98-118 95-115 93-113 90-110 88-105 85-105 83-103 80-100

7,3 6,3300 84-104 81-101 79-99 76-96 74-94 71-91 69-85 66-86 64-75 61-76

R12

5 300 69-89 66-86 64-84 61-81 59-79 56-76 54-74 51-71 49-63 46-66

7,5 6,5375 61-81 58-78 56-76 53-73 51-71 48-68 46-66 43-63 41-61 38-58

R 1

60 375 91-116 88-113 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93

6,6 5,6480 76-96 73-93 71-91 68-88 66-86 63-83 61-81 58-78 56-76 53-73

R 2

00 480 101-126 98-123 96-121 93-118 91-116 88-113 86-111 83-108 81-105 78-103

6,8 5,8600 91-116 88-113 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-98 71-94 68-93

R 2

50 600 96-121 93-118 91-116 88-113 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-98

7,5 6,5750 91-116 88-113 86-111 83-108 81-106 78-103 76-101 73-98 71-96 68-93

R32

0 750 123-138 120-135 118-133 115-130 113-128 110-125 108-123 105-120 103-115 100-115

6,1 5,1960 98-108 95-105 93-103 90-100 88-98 85-95 83-93 80-90 78-88 75-85

R40

0 960 89-219 184-204 179-209 174-204 169-199 166-196 159-189 156-184 149-179 144-174

5,5 4,51200 166-186 161-181 156-176 151-171 146-166 141-161 136-156 131-157 126-145 121-141

R 5

00 1200 246-286 238-278 231-271 228-268 216-256 208-248 201-241 198-235 186-236 178-218

6,5 5,51500 186-221 178-213 171-206 163-198 156-191 148-184 141-176 133-168 126-161 118-153

R 5

80 1500 240-280 235-275 229-269 226-266 218-259 210-250 208-243 200-240 188-237 130-220

6,1 5,11740 250-290 242-282 237-277 232-272 224-264 221-261 213-253 206-246 198-238 191-231

R 6

30 1620 260-300 253-293 245-285 238-278 230-270 222-262 215-255 207-247 200-240 192-232

7,5 6,51890 185-225 178-218 170-210 163-203 156-196 148-188 141-181 133-173 126-166 116-158

-32-

Tabelul 17

Puterea kW

Raportul minim dintre curentul de pornire şi curentul

nominal Ni=Ip/Im

3000 rot/min

1500 rot/min

1000 rot/min

750rot/min

1 2 3 4 50,06 - 4,8 - -0,09 4,8 4,8 - -0,12 4,8 4,8 - -0,18 5,4 4,8 - -0,25 5,4 5,4 - -0,37 6,6 5,4 4,8 4,80,55 6,6 6,6 5,4 4,80,75 7,2 6,6 5,4 4,81,1 7,2 7,2 5,4 5,41,5 7,8 7,2 6,6 5,42,2 7,8 7,8 6,6 5,43 7,8 7,8 7,2 64 8,4 7,8 7,2 6

5,5 8,4 7,8 7,2 6,67,5 8,4 7,8 7,2 6,611 8,4 7,8 7,2 6,615 8,4 8,4 7,2 6,6

18,5 8,4 8,4 7,8 7,222 8,4 8,4 7,8 7,230 8,4 8,4 8,4 7,237 8,4 8,4 8,4 7,840 - - 8,4 7,845 8,4 8,4 8,4 7,855 8,4 8,4 8,4 7,875 9 9 8,4 8,490 9 9 8,4 -100 9 9 - -110 9 9 - -132 9 9 - -

Valabil pentru motoare cu rotor in scurtcircuit. Valorile conform STAS 1764-70 si 1893-72.

-33-

( It) mai mic de 70 % din valoarea curentului de declanşare instantanee (2 .... 10) In, preferabil 3 x It, pentru releul termic la rece .

Noile poziţii de reglaj ale declanşatoarelor termice şi electromagnetice se inscripţionează cu ac de

trasat sau vopsea pe eticheta din dreptul indicatorului butonului de reglaj sau cu vopsea pe butonul de reglaj .

6.7.17. Verificarea acoperirilor de protecţie.

Verificarea stării acoperirilor de protecţie se face vizual. Dacă mai mult de 2o% din suprafaţa acoperirii de protecţie a unei piese principale este deteriorată ireparabil, piesa sau aparatul se înlocuieşte .

6.7.18. Ungerea articulațiilor și mecanismelor

Ungerea articulaţiilor şi mecanismelor se efectuează conform indicaţiilor şi cu lubrifianţii specificaţi în figurile 8 ... 12 .

- 34 -

Fig. 9. Schema de ungere a dispozitivului de acționare cu motor USOL 100- 250 - 500 .

- 35 -

- 36 - - 36 -

Fig. 12. Schema de ungere a întreruptorului automat USOL 500 şi 630

6.8. INSTRUCŢIUNEA TEHNOLOGICĂ DE ÎNLOCUIRE A ELEMENTELOR ŞI SUBANSAMBLURILOR

Dată fiind marea varietate constructivă a întreruptoarelor automate de joasǎ tensiune tip USOL, tehnologia de înlocuire a elementelor şi subansamblurilor nu poate fi o tehnologie general valabilă.

La întreruptoarele automate tip USOL, în atelierele întreprinderilor din cadrul M.E.E. sunt posibile lucrările enumerate în continuare.

În cele ce urmează se prezintă instrucţiunile tehnologice de înlocuire a elementelor şi subansamblurilor pentru fiecare categorie constructivă de întreruptoare tip USOL.

6.8.1.Înlocuirea elementelor şi subansamblurilor la întreruptoarele USOL 100 A

6.8.1.1. Înlocuirea blocului declanşator (fig.13) Pentru schimbarea blocului declanşator este necesar :- sǎ se tragă întreruptorul din soclul fix ; - să se deşurubeze complet şuruburile (12) de fixare ;- să se slăbească. piuliţele cilindrice (17);- sǎ se îndepǎrteze blocul declanşator (14) ;- să se închidă întreruptorul şi să se monteze un nou bloc declanşator, având grijă

ca bornele (16) ale întreruptorului sǎ se aşeze pe bornele (15) ale blocului declanşator.În timpul acestei operaţii, întreruptorul trebuie sǎ declanşeze automat când distanta

între carcasa aparatului şi blocul declanşator este de 0,5 ... 0,8 mm. Dacă distanţa de declanşare este diferită, se reglează corespunzător poziţia ghearei (1) (fig. 14), deplasând-o în lungul

găurii ovale :

- 3 7 -

- să se fixeze noul bloc declanşator cu piuliţele (17) şi şuruburile de fixare (12) ;- să se monteze întreruptorul în soclul fix.

Fig.13

OBSERVAŢIE. În cazul schimbării curentului de reglaj al blocului declanşator, este necesar să se corecteze valoarea curentului de reglaj, notată pe eticheta întreruptorului.

6.8.1.2. Înlocuirea declanşatorului de tensiune minimă DTm.Pentru înlocuirea declanşatorului de tensiune minimă se executǎ următoarele operaţii :- se extrage întreruptorul din soclul fix, se scoate capacul, blocul declanşatoarelor

termomagnetice şi declanşatorul de tensiune minimă defect, ţinând echipajul mobil în poziţia „ Închis “ ;- se aşează în scobiturile suportului (18) al declanşatorului DTm cele două resoarte (19)

(fig. l4) ;- se închide întreruptorul ;- se introduce declanşatorul DTm în carcasa întreruptorului, menţinând armǎtura mobilă

apăsatǎ pe miezul fix, avînd grijă ca pârghia (20) sǎ treacă prin spărtura practicată în carcasa întreruptorului (fig. l5) ; - Se montează blocul declanşator, având grijă ca proeminenţa laterală (21) a axului blocului declanşator să intre în scobitura pârghiei (20) (fig. l6) ;

- 38-

Fig. 16

- conductoarele de legăturǎ ale declanşatorului DTm se scot prin locaşul prevăzut în capac, la montarea capacului pe întreruptor ;

- se controlează funcţionarea declanşatorului DTm dupǎ cum urmeazǎ : a) cu bobina declanşatorului DTm nealimentată, întreruptorul trebuie să nu poată fi închis ;

b) întreruptorul fiind închis, se întrerupe alimentarea bobinei declanşatorului DTm, moment în care întreruptorul trebuie să se deschidă .

NOTĂ. După montarea declanşatorului DTm pe întreruptor, se va controla ca la întreruptorul deschis prin declanşatoare, între armǎtura mobilă şi miezul fix, să nu existe întrefier. Dacă armătura mobilǎ este distanţată de miezul fix în situaţia de mai sus, se va deforma uşor în sensul săgeţii (fig.16) pârghia de armare a declanşatorului. Suprafeţele de lucru ale armăturii şi ale miezului fix trebuie să fie netede şi curate.

6.8.1.3. Înlocuirea declanşatorului de deschidere DDSuccesiunea operaţiilor necesare pentru înlocuirea acestui declanşator este aceeaşi ca la

pct.8.1.2. Controlul funcţionării declanşatorului DD se face astfel :- se închide întreruptorul; - la alimentarea bobinei cu tensiune nominalǎ, declanşatorul trebuie să producă deschiderea

întreruptorului.

6.8.1.4. Înlocuirea contactelor auxiliare (fig. 17, 18) Întreruptoarele sunt echipate cu unul sau două blocuri de contacte auxiliare, în funcţie de existenţa sau lipsa declanşatorului de tensiune minimǎ DTm sau a declanşatorului de deschidere DD.

Fiecare bloc de contacte auxiliare conţine un contact normal deschis ND şi un contact normal închis NI, cu circuite complet separate.

- 39-

Pentru înlocuirea unui bloc de contacte auxiliare se execută următoarele operaţii :- se extrage întreruptorul din soclul fix şi se scoate capacul ;- se extrage din carcasa aparatului blocul de contacte auxiliare defect şi se desfac

legăturile la bornele contactelor auxiliare ;- se fac legăturile la bornele noului bloc de contacte auxiliare, urmărind legarea corectă a

cablurilor, conform schemei de conexiuni (fig. 2.a) ;- se aranjează în scobiturile suportului blocului contactele auxiliare (23) ale celor două

resoarte (24) (fig.17) ;- se introduce blocul contacte auxiliare în locaşul din carcasa aparatului, avînd grijă ca

pârghia (25) a contactelor auxiliare să se sprijine pe proeminenţa (26) a contactului mobil (fig. l7, 18) ; - se montează capacul întreruptorului ;- se introduce întreruptorul în soclul fix ;- se controlează funcţionarea electrică a contactelor auxiliare cu întreruptorul închis şi

deschis.

Fig.17

Fig.18

NOTĂ. La montarea unui singur bloc de contacte auxiliare se va prefera locaşul din partea stângă a carcasei întreruptorului, astfel încât in locaşul similar din dreapta sǎ se poată monta la nevoie un declanşator DTm sau DD.

6.8.2. Înlocuirea elementelor şi subansamblurilor laîntreruptoarele USOL 250 A

Înainte de executarea oricǎror operaţii de înlocuire este necesar să se aducǎ maneta întreruptorului în poziţia ’’0’’ şi sǎ se demonteze capacul.

6.8.2.1. Înlocuirea contactelor fixe şi mobile.

6.8.2.1.1. Demontarea contactelor fixe În cazul întreruptoarelor în execuţie fixǎ, se desfac conexiunile de la borne şi se demontează întreruptorul de pe placa de fixare.

În cazul întreruptoarelor debroşabile este suficientă extragerea întreruptorului din soclul fix.Se demontează capacul întreruptorului şi se extrag camerele de stingere :a) Pentru întreruptoarele fixe –legǎturi faţǎ (fig.19): se deşurubează complet şuruburile (1) şi

(2) şi se extrag contactele fixe.b) Pentru întreruptoarele fixe –legături spate (fig. 19) : se deşurubeazǎ de pe buton piuliţele

(4) şi (5) cu cheia tubularâ.Se demonteazǎ dopurile (7) şi se deșurubează şuruburile (6), pentru a permite deplasarea

parţială a mecanismului de acţionare, pentru a se putea extrage contactele fixe.c) Pentru întreruptoarele debroşabile (19) : se demonteazǎ tulipele (11) de la bornele

(10) şi se procedează în continuare ca la pct. b .

-40-

Fig . 19

6.8.2.1.2 Montarea contactelor fixe Pentru montarea contactelor fixe, se execută în ordine inversǎ toate operaţiile de la pct. 8.2.1.1.

6.8.2.2. Înlocuirea declanşatoarelor termice şi electromagnetice. Toate operaţiile enumerate în continuare se vor executa cu întreruptorul în poziţia ’’Deschis’’ şi scos de sub tensiune.

a) Se desfac conexiunile de la borne şi se separă întreruptorul de placa de fixare – pentru aparatele în execuţie fixǎ. Se extrage aparatul din soclul fix - pentru întreruptoarele debroşabile.

b) Se demontează capacul întreruptorului.c) Se desfac cu un cleşte inelele elastice (1) (fig. 20) de pe axul declanşator (2). d) Se deplasează bucşele (3) spre centrul axului declanşator.e) Se aduce pârghia de acţionare a aparatului în poziţia "Deschis" şi se extrage axul

declanşator.f) Se scoate din locaş pistonul cu resort (4).g) Se demonteazǎ bornele inferioare (fig. 19 a, b, c) dupǎ cum urmează:

- se deşurubează cu cheia tubularǎ şurubul de fixare (9) ; - pentru întreruptoarele fixe-legǎturi faţǎ se deşurubeazǎ complet şuruburile de fixare şi şurubul de racord (13.) ; - pentru întreruptoarele fixe -legături spate şi debroşabile se vor deşuruba piuliţele de fixare (12) cu cheia tubularǎ.

Fig.2o

- 41 – Se extrag bornele inferioare cu subansamblul declanşator termic. b) Se demonstreazǎ miezul fix (2) (fig. 21). Pentru montarea unui nou declanşator termic şi electromagnetic se vor realiza în ordine inversǎ toate operaţiile descrise mai sus .

NOTĂ. După montarea noului declanşator termic şi electromagnetic, înainte de verificarea declanşatorului termic, se va îndepǎrtă cu ajutorul unei şurubelniţe lamela bimetal (1) (fig.21) de extremitatea liberǎ a şanţului (5), pentru anularea unei eventuale pretensionǎri a bimetalului, de cǎtre şunt .

După montarea declanşatoarelor termice şi electromagnetice este necesar sǎ se efectueze un reglaj mecanic al declanşatoarelor, astfel ( fig. 21) :

- se aşazǎ butonul de reglaj ( 3) cu valoarea minimǎ de reglaj, indicatǎ pe etichetǎ , în dreptul vârfului indicator al bimetalului ;

- se slǎbeşte piuliţa şurubului (4) şi se regleazǎ cota B (cursa în gol ) cu aparatul închis la valorile indicate în tabelul urmǎtor :

Ir ( A) 100 125 160 200 250 B (mm) 1,3 1,3 1,5 1,7 1,6

În timpul reglǎrii, întreruptorul trebuie să fie în poziţia "Închis".

Se controlează funcţionarea corectă a declanşatoarelor.Dacǎ aparatul nu funcţionează corect, se procedeazǎ la modificarea înclinǎrii axului

declanşator, deplasând plǎcuţa de reglaj din stânga axului declanşator, pentru mǎrirea sau micşorarea întrefierului. După obţinerea poziţiei corespunzǎtoare funcţionǎrii corecte a declanşatorului maximal de curent, şuruburile de fixare ale plăcuţei de reglaj se blocheazǎ cu o picǎturǎ de nitroemail.

6.8.2.3. Înlocuirea declanşatorului de minimǎ tensiune DTm (fig. 22) Instrucţiunile de montare sunt următoarele:

- se scoate capacul întreruptorului ; - se demontează întreruptorul de pe placa de fixare (sau se extrage întreruptorul debroşabil din soclul fix) ;

- se întroduc conductoarele de alimentare a bobinei DTm prin găurile (1) din carcasa aparatului ;

- se racordează conductoarele de alimentare a bobinei DTm la bornele (5) ; - se extrage paravanul (3) şi se îndepărtează sectorul semicircular , după care se introduce la loc paravanul în locaş ;

- se montează resoartele lamelare (2) în canalele din suport ; - se introduce declanşatorul DTm în locaşul din carcasă, trecând pârghia (4) pe deasupra acului declanşator ;

- se remontează întreruptorul pe placa de fixare sau în soclul fix ; - se remontează capacul întreruptorului ; - se controlează funcţionarea corectǎ a declanşatorului DTm astfel : a) dacă bobina nu este alimentată, declanşatorul trebuie să nu permită închiderea

întreruptorului ;

-42-

b) dacǎ bobina este alimentatǎ la tensiune nominală, declanşatorul trebuie să permită executarea manevrelor de închidere-deschidere a întreruptoru lui ; c) întreruptorul fiind închis, se întrerupe alimentarea bobinei, mo ment în care întreruptorul trebuie să se deschidă .

Fig.22

6.8.2.4. Înlocuirea declanşatorului de deschidere DD (fig. 23)

Succesiunea operaţiilor de montare a declanşatorului DD aste aceeaşi ca la pct. 6.8.2.3.Suplimentar se montează armătura mobilă (5) pe axul releu (4) cu şuruburile (6).

- 43 -

Se controlează funcţionarea corectă a declanşatorului DD :- se închide întreruptorul ; - la alimentarea bobinei cu tensiune nominalǎ, declanşatorul trebuie sǎ producă

deschiderea întreruptorului.

6.8.2.5. Înlocuirea contactelor auxiliareÎntreruptorul poate fi echipat cu contacte auxiliare (un contact normal închis - NI şi

un contact normal deschis – ND) .Montarea contactelor auxiliare se face astfel ( fig. 24):

-se scoate capacul întreruptorului ; - se demontează întreruptorul (7) de pe placa de fixare (5) (sau se extrage

întreruptorul debroşabil din soclul fix ) ; - se conectează conductoarele de legătură ale contactelor auxiliare la bornele (2) ale

soclului de conexiuni (1) ; - se fixează soclul conexiunii pe carcasa întreruptorului cu şurubul (6) ; - cu întreruptorul în poziţia "Deschis" se întroduc contactele auxiliare ND şi NI în locaşele din pereţii despărţitori ai fazelor, urmărind ca pârghia (8) de acţionare a contactelor auxiliare să intre în locaş (fig. 25. a, b, c) ; - se fixează contactele auxiliare ND şi NI cu plăcuţe de fixare (9) (fig. 25. a, c) şi şurubul (10) ; - se fixează întreruptorul pe placa de fixare (sau se introduce întreruptorul debroşabil în soclul fix) ;

- se montează capacul întreruptorului ;- se controlează funcţionarea electrică a contactelor auxiliare, cu ajutorul unei lămpi de

control efectuând câteva manevre de închidere şi deschidere a întreruptorului ;

- 44 –

6.8.3. Înlocuirea elementelor şi subansamblurilor la întreruptoarele USOL 500 şi 630 A

6.8.3.1. Înlocuirea contactelor fixe şi mobile Dacă în urma unui regim intensiv de lucru sau a întreruperilor dese ale curenţilor de scurtcircuit, suprafeţele de contact ajung la un nivel de deteriorare avansat, este necesară înlocuirea contactelor.

6.8.3.1.1. Demontarea contactelor fixe Se efectuează astfel : - La întreruptoarele nedebroşabile se desfac conexiunile de la borne şi se

demontează întreruptorul din panou.- În cazul întreruptoarelor debroşabile este suficientă extragerea întreruptorului din

soclul fix.

- Se scoate capacul întreruptorului.- Se scot camerele de stingere .a) La întreruptoarele nedebroşabile legături spate ( fig. 26 ) :

- se deşurubează de pe bulon piuliţele (5) şi (6) cu cheia triunghiulară ; - 45 -

-

- se deşurubează şuruburile (9), se scot pereţii izolanţi şi axul declanşator (8) ;- se deşurubează şuruburile (10) şi (11 cu care este fixat mecanismul de acţionare pe

carcasă şi se extrage parţial mecanismul din carcasă;- se scot contactele fixe. b) La întreruptoarele nedebroşabile legături faţă (fig. 27) :

Fig.27

- se deşurubează şuruburile (1) şi (2) şi se extrag contactele fixe.c) La întreruptoarele debroşabile (fig.28) : :

Fig.28-se scot contactele tulipă (13) de pe bornele (12) :- se execută aceleaşi operaţii ca la pct. a.

6. 8.3.1.2. Montarea contactelor fixePentru a monta în aparat contactele fixe se execută în ordine inversă toate operaţiile de la

pct. 6.8.3.1.1.6.8.3.2. Înlocuirea declanşatoarelor termice şi maximale de curent (fig. 29) Toate operaţiile de mai jos se execută cu întreruptorul în poziţia "Deschis" şi scos de sub

tensiune.a) Se roteşte axul declanşator, pentru a provoca declanşarea aparatului. Se desfac

şuruburile (4) şi (6) şi se scoate axul declanşator.b) La întreruptoarele care nu au avut declanşatoare termice şi maximale de curent : - se desfac piuliţele (11) şi se scoate piesa de cupru, care uneşte piesele (10) şi (13);

- se scoate distanţatorul (21), care sprijină axul declanşator.c) La întreruptoarele cu declanşatoare termice şi maximale de curent se desfac piuliţele

(11) şi se extrag declanşatoarele.d) Noile blocuri de declanşatoare se introduc în locaşurile prevăzute

în carcasă şi în piesele (10) şi (13).

- 46 -

Se fixează cu piuliţele (11).e) Se fixează la loc axul declanşator cu şuruburile (4) şi (6), strânse parţial.Se armează mecanismul prin aducerea manetei în poziţia "0", apoi se deplasează în

poziţia "I".f) Se scot dopurile (20) ale şuruburilor (1) şi (8), se deşurubează atât şuruburile,

cât şi piuliţele (15).Se menţine în permanenţă întreruptorul în poziţia "Închis".g) Se aduce şurubul (16) în contact cu tija de declanşare (17) a declanşatorului termic,

apoi se roteşte şurubul în sens invers acelor de ceasornic, până produce declanşarea întreruptorului.După declanşare se roteşte în acelaşi sens şurubul (16) cu 1¾ rotaţii.

In această poziţie şuruburile se blochează cu contrapiuliţa .Se strâng definitiv şuruburile (4) şi (6).h) Se aduc pârghiile (2) şi (9) pe bolţurile declanşatoare respective, apoi se blochează pe

poziţie cu şuruburile (1) şi (8). i) Se aduce întreruptorul în poziţia "I", se verifică dacă distanţa între şurubul (16) şi bolţul declanşatorului maximal de curent este de 0,4...0,6mm, iar forţa necesară declanşării, aplicată în punctul A, este de 0,35... 0,40 kgf.

Pentru obţinerea acestei forţe se acţionează asupra resortului (5), care se poate aduce în poziţia necesară utilizând dantura pârghiei (19). j) Se montează la loc dopurile (20).

Se controlează funcţionarea corectă a declanşatoarelor.Dacă aparatul nu funcţionează corect, se verifică reglajul mecanic de la pct. g, h, i.

In cazul funcţionării incorecte a declanşatoarelor termice, este permisă corectarea cursei în

gol a tijei de declanşare (17), prin rotirea şurubului (16) în sensul creşterii sau micşorării, astfel încât la refacerea probei, comportarea aparatului să fie corespunzătoare.

În final se blochează contrapiuliţa (15) cu o picătură de nitroemail.

6. 8.3.3. Înlocuirea declanşatorului de deschidere DD (fig.30) a) Se scoate întreruptorul de sub tensiune. b) Se demontează capacul. c) Se demontează întreruptorul din panou pentru întreruptorul în executie nedebroşabila, sau se extrage întreruptorul debroşabil din soclul fix. d) Se demontează placa de fixare (5). e) Se introduc capetele conductoarelor de alimentare a bobinei declanşatorului DD prin orificiile din spatele carcasei întreruptorului ( pe faza T ). f) Se introduc resoartele lamelare (8) în degajările din suportul declanşatorului DD şi se introduce declanşatorul DD în locaşul său din cacasa întreruptorului. g) Se controlează dacă distanţa între şurubul (7) şi pârghia (9) de pe axul declanşator este de 1,5... 2 mm.

- 47 -

Fig.30

Dacă distanţa nu corespunde, se extrage declanşatorul DD şi se reglează distanţa cu ajutorul şurubului (7) şi piuliţei (6).

h) Se conectează capetele conductoarelor la bornele (4).i) Se montează placa de fixare (5). j) Se montează întreruptorul în panou sau se întroduce întreruptorul debroşabil în soclu.k) Se montează capacul întreruptorulului.l) Se verifică funcţionarea declanşatorului DD.La alimentarea bobinei cu tensiune nominală declanşatorul trebuie să producă deschiderea

întreruptorului aflat în poziţia "Închis".

6.8.3.4. Înlocuirea declanşatorului de tensiune minimă DTm (fig. 31)

Fig. 31 - 48 -

a) Se execută operaţiile menţionate la pct. 6.8.3.3. a,b,c,d,e,f.b) Înainte de introducerea DTm în locaşul din carcasă, se demontează piesele (11) şi (12)

pentru a le înlocui cu subansamblul de rearmare (16), alcătuit din pârghiile (13) (15) şi paravanul (14) (fig.3l).

c) Se aduce maneta întreruptorului in poziţia "Deschis" şi se introduce declanşatorul DTm în locașul său din carcasă.

d) Menţinând cu mâna armătura mobilă în poziţia "Închis", se aduce maneta întreruptorului in poziţia "Închis", pentru a se verifica distanta între şurubul (7) şi pârghia (9) de 2,5-2mm.

e) Dacă distanţa nu corespunde, se extrage declanşatorul din carcasă şi se corectează cu şurubul (17) şi piuliţa (8).

d) Se conectează capetele cablurilor de alimentare la bornele (4),e) Se montează placa de fixare (5).h) Se montează întreruptorul pe panou sau se introduce întreruptorul debroşabil în soclu.i) Se montează capacul întreruptorului.j) Se controlează funcţionarea corectă a declanşatorului DTm :- dacă bobina nu este alimentată, declanşatorul trebuie să nu permită închiderea întreruptorului. - dacă bobina este alimentată la tensiune nominală, declanşatorul trebuie să permită

executarea manevrelor de închidere – deschidere ;- întreruptorul fiind închis, se întrerupe alimentarea bobinei, moment în care întreruptorul

trebuie să se deschidă.

6.8.3.5. Înlocuirea contactelor auxiliare (fig.32)

Fig. 32 .a) Se scoate întreruptorul de sub tensiuneb) Se demontează întreruptorul din panou sau se extrage întreruptorul debroşabil din soclul

fix. c) Se demontează capacul. d) Se demontează placa suport. e) Dacă întreruptorul a fost echipat cu contacte auxiliare şi necesită înlocuiri, datorită unor

eventuale defectări ale acestora, se procedează la înlocuirea blocului defect astfel : - se decuplează legăturile la bornele auxiliarului defect ; - se înlocuieşte cu auxiliarul nou ;

- se conectează legăturile la bornele noului auxiliar în aceeaşi ordine . f) Dacă se doreşte echiparea cu contacte auxiliare la utilizator a unui aparat livrat fără echipare, se procedează astfel:

- se solicită la furnizor placa de fixare (l), echipată cu colțarele (3)

- 49 -

sudate şi contactele auxiliare (3), fixate cu axele (6) şi inelele de siguranţă (7).Izolarea contactelor auxiliare faţă de placa de fixare este asigurată de izolaţiile (4) şi (5) ;- se solicită, de asemenea, resortul (8), peretele izolant (9), şurubul special (10), pârghia (11) şi

piuliţele (12), care comandă închiderea şi deschiderea contactelor auxiliare ;- se montează (fig. 32) în locaşurile (13) din carcasă, reperele (8), (9), (10) şi (11) şi se reglează

cu ajutorul piuliţelor (12) poziţia pentru semnalizarea dorită ;●declanşare prin relee - 1,5 mm; ● întreruptor închis-deschis - 4 mm;

- în situaţia în care se solicită un număr impar de auxiliari distanţorul (14) poate înlocui auxiliarul care lipseşte.

6.8.4. Înlocuirea elementelor şi subansamblurilor la întreruptoarele USOL 800 A

6.8.4.1. Înlocuirea electromagnetului de comandăPentru înlocuirea electromagnetului de închidere sau a părţilor sale componente RB, EM, CC, se

procedează astfel (fig. 33) :

- Se demontează capacul din faţă (l) , deşurubând şuruburile (2).- Se scoate capacul magnetului de închidere (3), deşurubând şuruburile (4).- Se scot cele două inele (5) şi axul (6), ce trece prin cele două manete (7) şi cele două pârghii

(8).- Se deşurubează cele două şuruburi (9).- Se scot cele două şuruburi şi se trage de magnetul de închidere, scoţând suporţii (11) din

carcasa aparatului (16).Pentru montarea magnetului de închidere pe aparat, sensul operaţiilor este invers celor de mai sus.Pentru înlocuirea releului de blocaj (RB) şi a contactorului de comandă (CC) la operaţiile descrise

mai sus se adaugă următoarele :- se desfac legăturile de la bornele RB şi CC ;- se deşurubează cele patru piuliţe (12) ;- se scot cele două colţare (13) ;- se scoate suportul (14), deşurubând cele două piuliţe şi astfel releul de blocaj RB este demontat;- se deşurubează cele două piuliţe (15) şi se trage lateral contactorul de comandă.Pentru montarea lor, ordinea operaţiilor este inversă.

6.8.4.2. Înlocuirea declanşatorului de minimă tensiune (DTM) Înlocuirea DTm se face astfel: - cu întreruptorul deschis se desfac legăturile de la bornele contactelor auxiliare (C1 - C2) ;

- se scoate capacul din spate (1) (fig. 34), scoţând şuruburile (2) ;- 50 -

- se scoate declanşatorul de tensiune minimă (4), plăcuţa izolatoare (3), scoţând şuruburile (7) şi (8), prevăzute cu şaibe Grower.

Pentru montarea declanşatorului (4), ordinea operaţiilor este iversă avându-se grijă ca la introducerea declanşatorului pârghia de rearmare (5) să fie deasupra pârghiei (6) a mecanismului de acţionare.

Pentru schimbarea numai a bobinei DTm, după montarea declanşatorului se procedează astfel :- se demontează pârghia declanşatoare (5) deşurubând piuliţa (9) ;- se demontează pârghia de blocare (10) şi miezul mobil, scoţând resortul şi cele două axe pe

care este montată pârghia ;- se scot pereţii laterali (12), deşurubând şuruburile (11) ;- se scoate bobina de pe miezul fix desfăcând legăturile

de la bornele (13) ale conectorului. Pentru montarea bobinei, ordinea operaţiilor este inversă. După montarea bobinei este necesar să se efectueze reglajul şi verificarea DTm.

6.8.4.3. Inlocuirea declanşatorului de deschidere Înlocuirea declanşatorului de deschidere (DD) se face similar cu înlocuirea DTm.

6.8.4.4. Înlocuirea contactelor auxiliareÎnlocuirea contactelor auxiliare C1 - C2 se face după cum urmează (fig. 35) :-se deschide întreruptorul;-se desfac legăturile de la bornele contactelor auxiliare (9) ;-se scoate capacul din spate (1), scoţând şuruburile (2) ;- se scot plăcile (7), scoţând şuruburile (8) prevăzute cu şaibe Grower ;- se scot cutia contactelor auxiliare şi placa izolatoare (3).

Pentru montarea contactelor auxiliare, ordinea operaţiilor este inversă,avându-se grijă ca la introducerea cutiei contactelor auxiliare (4), extremitatea pârghiei mecanismului de acţionare (5) să se fixeze între pârghiile (6), nituite pe axul contactelor auxiliare.

6.8.4.5. Înlocuirea camerelor de stingerePentru înlocuirea camerelor de stingere se apasă fiecare cameră de stingere în sensul

săgeţii (a), comprimând arcul (1) şi trăgându-se în acelaşi timp în sensul săgeţii (b), conform indicaţiilor din figura 36.

-51-

Fig.36

La montarea camerelor de stingere se procedează astfel :- se aşază camera de stingere (3) cu arcul (1) pe pragul postamentului (2) ;

- se apasă în sensul săgeţii (a), împingând moderat în sensul săgeţii (c) ; - se trage uşor camera de stingere in sensul săgeţii (b), pentru a verifica fixarea acesteia.

6. 8.5. Verificările impuse după înlocuirea elementelor şi subansamblurilor

După înlocuirea elementelor şi subansamblurilor se impune efectuarea de verificări, care să ateste funcţionarea corespunzătoare a elementului sau subansamblului înlocuit şi a întreruptorului în ansamblu, astfel :

a) După înlocuirea camerelor de stingere se efectuează controlul funcțional mecanic (pct. 6.7.4.) b) După înlocuirea contactelor fixe se efectuează următoarele probe : - verificarea mărimii distanţei între contacte, cursei şi presiunii în contact şi eventual, căderilor de tensiune pe contacte (pct.6. 7.15) ; - controlul funcţional mecanic (pct.6.7.4.) . c) După înlocuirea contactelor mobile se efectuează probele enumerate la pct.6. 8.5.b şi următoarele : - verificarea dispozitivului de siguranţă contra extragerii accidentale (pct.6. 7.5.) ;

- verificarea DTm(pct.6. 7.6.) ; - verificarea DD (pct. 6.7.7.) ; - verificarea dispozitivului de semnalizare a declanşării prin relee (pct. 6.7.10).

- verificarea dispozitivului de temporizare (pct. 6.7.11.) ;- ungerea articulaţiilor şi mecanismelor (pct. 6.7.18.).d) După înlocuirea declanşatoarelor se efectuează :- verificarea şi reglarea declanşatoarelor (pct. 6.7.16.) ;- verificarea dispozitivului de semnalizare a declanşării prin relee (pct. 6.7.10). e) După înlocuirea declanşatorului de tensiune minimă se verifică funcţia acestuia montat

pe întreruptor (pct. 6.7.6.).f) După înlocuirea declanşatorului de deschidere se verifică funcţia acestuia montat pe

întreruptor (pct. 6.7.7.)g) După înlocuirea electromagnetului de comandă se verifică funcţia acestuia montat pe

întreruptor.f) După înlocuirea contactelor auxiliare sa verifică circuitele auxiliare (pct. 6.7.8.).

- 52 -

6.9. COMPONENȚA FORMAŢIEI DE LUCRU ORIENTATIVE ȘI NORMELE

DE TIMP ORIENTATIVE

6.9.1. Componența formaţiei de lucru

Lucrările de întreţinere pot fi efectuate de doi electricieni din care unul cu categorie de calificare superioara (un electrician şi unul electrician principal sau specialist ) .

Lucrările de reparaţii şi verificări după reparaţii se vor executa de personal cu înaltă calificare (maistru, tehnician ,electrician principal sau electrician principal specialist), specializat în verificarea, întreţinerea şi repararea întreruptoarelor automate de joasă tensiune tip US0L .

6.9.2. Propunerile de norme de timp la reviziaunui întreruptor

Timpii orientativi pentru efectuarea fiecărei lucrări din cadrul reviziei unui întreruptor USOL 500 A sunt precizaţi în tabelul 18 :

Tabelul 18

Nrctr. Lucrarea Timpul

(min)

Lucrări pregătitoare : 301 Verificarea identităţii întreruptorului cu cel prevăzut în proiect 42 Curăţirea exterioară şi din exterior 93 Controlul vizual 104 Controlul funcţional mecanic 45 Verificarea dispozitivului de siguranţă contra extragerii accidentale 6

6 Verificarea DTm 147 Verificarea DD 148 Verificarea circuitelor 159 Verificarea contactelor demontabile 910 Verificarea dispozitivului de semnalizare a declanşării prin relee 711 Verificarea dispozitivului de temporizare 2512 Verificarea dispozitivului de acţionare cu motor 1213 Verificarea izolaţiei 2414 Examinarea şi remedierea camerelor de stingere 3o15 Examinarea şi remedierea stării contactelor 6016 Verificarea reglajului declanşatoarelor 12017 Verificarea acoperirilor de protecţie 1818 Ungerea articulaţiilor şi mecanismelor 3o19 Lucrări finale 30

TOTAL 471

Timpii orientativi pentru efectuarea reviziilor la întreruptoarele USOL de alţi curenţi nominali se obţin prin amplificarea duratelor propuse pentru USOL 500A , cu următorii coeficienţi : 0,8 pentru USOL 100; 0,9 pentru USOL 250; 1,1 pentru USOL 630 şi 1,2 pentru USOL 800 .

Din tabelele 3 şi 18 rezultă timpii orientativi totali pentru revizia întreruptoarelor USOL, în funcţie de momentul efectuării verificărilor (iniţial, periodic, accidental) şi curentul nominal al întreruptorului, după cum urmează (tabelul 19) :

- 53 -

Tabelul 19

Momentul efectuării lucrării / Tipul întreruptorului

Durata lucrărilor (min) la :

P.F. ICCP RT + RC RK

ICN IA

După declanşare

la scurtcircuit intempestivă

USOL 63; l00A 240 46 336 374 158 249USOL 250 A 270 52 378 420 177 280USOL 500A 300 58 420 467 197 311USOL 630 A 330 64 462 514 217 342USOL 800 A 360 70 504 560 236 373

LEGENDĂ : PF - punere în funcţiune.ICP - întreţinere curentă periodică .RT - revizie tehnică .RC - reparaţie curentă .RK - reparaţie capitală .ICN - întreţinere curentă neperiodică .IA - intervenție accidentală .

6.10. APARATELE, SCULELE ŞI MATERI ALELE NECESARE

Pentru verificările în cadrul reviziilor a întreruptoarelor US0L sunt necesare următoarele aparate :

- Megohmmetru tranzistorizat de 500; 1500 şi 2500 V; 0-10000 MΩ, tip MT-25 (R.S.R.- ICEMENERG).

- Punte Wheatstone - Thomson, 10-4 .... 107Ω tip RWT hi 2.1. sau tip RWTHIR 4.1 (R.S.R.- ICEMENERG).

- Trusă pentru încercarea izolației, 0 ... 2 kV, 50 Hz, 100 mA, tip TCS-2 (R.S.R.-ICEMENERG) .

- Trusă de curent şi tensiune, 0 ... 20A , 0 ... 440 V, tip TCT-2 (R.S.R.-IGEMENERG).- Autotransformator reglabil 50 A – 230/0 ... 250V, tip ATR 50 (R.S.R.-ICEMENERG).

- Baterie de acumulatoare de 12 V – 48; 55; 77; l50; 180Ah, tip 12-R-45 sau 12-55 ... 110 sau 12-ES-180 (R.S.R. Acumulatorul - Bucureşti Bistriţa) .

- Set chei dinamometrice 0-36 daNm .

- Ampermetru magnetoelectric cl.o,2; 15; 30; 75; 150; 300; 750 mA -1, 5, 3, 7, 5, 15, 30A, tip C-4 (R.S.R. IAEM-Timişoara).

- Milivoltmetru magnetoelectric de c.c. cl.0,2 de 45; 75; 150; 300;750 mV - 1,5; 3 V, tip C-4 (R.S.R. IAEM-Timişoara).

- Aparat universal de măsură, cl.l c.c. şi 1,5 c.a. de 50 μA -5A c.c, 2,5 mA - 5 A c.a.; 75 mV – l000 V c.c.; 2,5 – l000 V c.a.; 0,5 - 20 MΩ; 10 - 10 db, tip MATO - 35 (R.S.R. IAEM-Timişoara) .

- Indicator de continuitate a circuitelor tip ICC-4 (R.S.R.-ICEMENERG)sau buzer 4,5 V (R.S.R. - Elba-Timişoara).

- Termometru termic, cu toluen sau mercur, cl. 1, de 0 ... 5°C (R.S.R.Centrofarm -Bucureşti).- Dinamometru cu resort (şi întinzător) de 0,5; 2,5; 5; l0; 25 kgf (R.S.R.-Electrometal-Cluj).- Șubler cu stigmas 150 mm (R.S.R.).- Trusă pentru verificarea şi reglarea în exploatare a declanşatoarelor întreruptoarelor

automate de joasă tensiune, tip USOL VD-0l (R.S.R.-ICEMENERG), - Sculele şi materialele necesare pentru revizia întreruptoarelor tip USOL sunt :

- Trusă chei fixe (10 chei) 1 buc.- Trusă chei tubulare 1 buc.

- 54 -

Cheie franceză mică 1 buc.Cleşte patent cu mâner izolant 1 buc.Şurubelniţe cu mâner izolant de diferite mărimi (mică, medie, mare) 3 buc.Şurubelniţe mecanice 2 buc.Pile late fine de diferite mărimi 5 buc.Pile rotunde de diferite mărimi 3 buc.Pile semirotunde de 150 mm 1 buc.Trusă pile ceasornicar 1 buc.Pensulă lată 1 buc.Pensula rotundă 1 buc.Bidon 3 l 1 buc.Pâlnie 1 buc.Cană 0,5 l 1 buc.Lanternă 1 buc.Baterie 2 buc.Ladă pentru scule 1 buc.Ciocan de 0,250 kg 1 buc.Daltă pentru metal 1 buc.Perie de sârmă 1 buc.Ac de trasat 1 buc.Pensetă lungă 1 buc.Cleşte cu vârf îndoit 1 buc.Alcool tehnic 0,3 lAlcool rafinat 0,1 lBenzen 0,1 lTricloretilenă 0,1 lPânză de bumbac 0,1 m2

Şmirghel de pânză 0,05 m2

Ulei siliconic sau unsoare pentru mecanisme fine (NID 457-72) 0,01 kgUnsoare siliconică NP 11 sau unsoare consistentă,tip RUL l00 (NT-1-R-022) 0,01 kgVopsea roşie 0,01 kgCârpe de şters 0,3 kg

6.11. MIJLOACELE ŞI MĂSURILE DE PROTECŢIE A MUNCII

În dotarea echipei de revizie a întreruptoarelor automate de joasă tensiune trebuie să existe următoarele mijloace de protecţie :

- Cizme electroizolante de j. t. 2 per.- Mânuşi electroizolante de j. t. 2 per.- Cască de protecţie 2 buc.- Vizieră de protecţie a feței 2 per.- Covor electroizolant 1 buc.- Indicator de tensiune 1 buc.- Scurtcircuitoare portabile 3 seturi- Paravane electroizolante 3 buc.- Banda pentru împrejmuire 10 m- Plăcuţe avertizoare şi de interdicţie a manevrării întreruptoarelor 3 buc.- Trusă medicală portabilă 1 buc.

Lucrările de întreţinere se efectuează după luarea tuturor măsurilor impuse prin Membrii formaţiei de lucru trebuie să aibă grupele de autorizare I-a II-a şi a III-a, să fie

dotaţi cu mijloace de protecţie electroizolante contra apariţiei accidentale a tensiunii la locul de muncă, contra efectelor apariţiei arcului electric şi pentru delimitarea materială a zonei de lucru .

Înainte de începerea lucrărilor trebuie să se ia măsurile organizatorice de protecţie a muncii pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice în exploatare, privitoare la : admiterea la lucru; supravegherea în timpul lucrului, mutarea în altă zonă de lucru; întreruperea lucrărilor şi terminarea lucrărilor.

Pentru executarea lucrărilor cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice în exploatare trebuie să se ia următoarele măsuri tehnice de protecţie a muncii :

- 55 -

- întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei ;- blocarea în poziţia "Deschis" a aparatelor de comutaţie prin care s-a făcut separarea vizibilă a instalaţiei ;- verificarea lipsei de tensiune ;- legarea instalaţiei la pământ şi în scurtcircuit ;- delimitarea materială a zonei de lucru ;- asigurarea, unde este cazul, a zonei de lucru împotriva accidentelor de natură

neelectrică. În cazul întreruptoarelor debroşabile, demontarea acestora pentru revizii se face după deschiderea întreruptorului, utilizând maneta de deboșare, fără a mai fi necesară separarea circuitelor şi punerea la pământ.

7. PREVEDERI FINALE

7.1. În baza precizărilor din prezenta instrucțiune, fiecare unitate / subunitate de exploatare vor revizui și completa instrucțiunile concrete , va elabora dacă este cazul, instrucţiuni specifice proprii şi va instrui întregul personal implicat.

7.2 Se va instrui intregul personal implicat.7.3 LISTA DE DIFUZARE / REDIFUZATE/ RETRAGERE

Nr.crt.

Nr. ex.

DIFUZARE / REDIFUZATE RETRAGERE

CompartimentulNumele siPrenumele

Semnătura de primire

Data primirii

SemnăturaData

retragerii0 1 2 3 4 5 6 7

7.3 Prezenta instrucțiune intră în vigoare de la data aprobării acesteia și anulează valabilitatea Instructiunii 3.1.RE-I 191/88 .

AVIZAT : ÎNTOCMIT:

Funcție: Funcție:

Nume : Nume :

- 56 -

ANEXĂ

LISTA PIESELOR DE SCHIMB

Fabrica producătoare (Întreprinderea Electroaparataj-Bucureşti, B-dul Marelui Stadion nr.3, sector 2), livrează la cerere următoarele piese de schimb sau subansambluri :

Nr.crt

Tipul întreruptorului

Denumirea piesei sau a subansamblului

Simbolul Observații

0 1 2 3 41 USOL 100A Cameră de stingere 4.37.008.0

2 USOL 100ABloc relee termice și electromagnetice

1.94.004.1Se va indica valoarea curentului de reglaj.

3 USOL 100ADeclanșator de tensiune minimă (DTm)

3.94.068.0Se va indica tensiunea nominală și frecvența pentru bobina declanșatorului.

4 USOL 100A Declanșator de deschidere (DD)4.94.089.04.67.138.0

5 USOL 100A Soclu fix 3.84.247.0Se va specifica : bipolar sau tripolar.

6 USOL 100A Bloc contacte auxiliare : 1ND + 1NI 3.94.043.07 USOL 100A Manetă 3.66.007.08 USOL 100A Capac 2.38.053.19 USOL 100A Paravan pentru camere de stingere 4.17.039.010 USOL 250A Contact fix 4.47.598.011 USOL 250A Contact fix legături spate 4.47.705.012 USOL 250A Contact fix debroșabil 4.47.720.013 USOL 250A Declanșator termic , legături față 3.94.101.014 USOL 250A Declanșator termic , legături spate 3.94.120.015 USOL 250A Declanșator termic , debroșabil 3.94.101.0

16 USOL 250ADeclanșator electromagnetic, legături față

3.23.023.03.94.101.03.51.013.03.51.012.03.51.014.0

17 USOL 250ADeclanșator electromagnetic, legături spate și debroșabil

3.23.023.03.94.120.03.94.121.03.51.013.03.51.012.03.51.014.0

18 USOL 250A Cameră de stingere 3.37.029.019 USOL 250A Contact auxiliar : ND 4.47.678.020 USOL 250A Contact auxiliar : NI 4.47.681.021 USOL 250A Declanșator de tensiune minimă

(DTm)2.94.038.0

22 USOL 250A Declanșator de deschidere (DD) 4.94.101.0

- 57 -

ANEXĂ (oontinuare)

0 1 2 3 4

23 USOL 250 A Fişe cu zece contacte 3.94.365,024 USOL 250 A Prize cu zece contacte 3.94.364.025 USOL 250 A Manetă 4.66.026.026 USOL 250 A Soclu conexiuni 3.40.104.027 USOL 250 A Contact tulipă 4.47.721.0

28 USOL 500 A șiUSOL 630 A

Cameră de stingere3.37.038.03.37.069.0

29 USOL 630 A Contacte auxiliare CA 3.94.144.030 USOL 630 A Declanşator de tensiune minimă (DTm) 3.94.048.031 USOL 630 A Declanşator deschidere (DD) 3.94.145.032 USOL 630 A Manetă de acţionare 3.66.020.033 USOL 630 A Cheie 3.41.003.034 USOL 630 A Ramă 3.17.030.035 USOL 630 A Garnitură 4.59.187.036 USOL 800 A Manetă ( LF; LS ; D ) 2.66.014.037 USOL 800 A Contacte auxiliare ( LF; LS ; D ) 3.47.089.0

38 Releu 800 AReleu de minimă tensiune sau tensiune nulă ( DTm)

2.94.093.0

39 Releu 800 A Cameră de stingere ( LF; LS ; D ) 2.37.019.040 Releu 800 A Releu de declanșare 3.94.158.0

- 58 –

Vedere USOL 500A în montaj fix

- 59-