institutul european din românia studii de impact -...

Institutul European din România

Studii de impact

PAIS 3 – Pre-Accession Impact Studies III (2005)

Studiul 9

Analiza �i evaluarea evolu�iilor în plan economic, social, legislativ si institu�ional în cazul noilor state membre ale Uniunii Europene

Colectiv autori:

dr. Constantin Ciupagea - coordonator studiu dr. Isabela Atanasiu dr. Virginia Câmpeanu dr. Geomina �urlea

Studiul 9 Analiza �i evaluarea evolu�iilor în plan economic, social, legislativ si

institu�ional în cazul noilor state membre ale Uniunii Europene

1. Analiza comparativ� a perioadelor pre-aderare si post-aderare din perspectiva principalilor indicatori sociali, economici si politico-institu�ionali ................................................................ 3

1.1. Conditiile initiale si compararea strategiilor de pre-aderare............................................ 5

1.1.1. PROGRESELE ��RILOR NMS 8 ÎN REALIZAREA CRITERIILOR ECONOMICE DE ADERARE ..................................................................................................................... 5

1.1.2. PERFORMAN�E ECONOMICO- SOCIALE ÎN PRIMUL AN DE ADERARE AL ��RILOR CENTRAL �I EST EUROPENE �I PERSPECTIVE ÎN ANII 2005-2006......... 10

1.2. Analiza comparativa a indicatorilor............................................................................... 22

1.2.1. PE PLAN ECONOMIC............................................................................................ 22

1.2.2. PE PLAN SOCIAL ................................................................................................... 36

1.2.3. PE PLAN LEGISLATIV SI INSTITU�IONAL ......................................................... 46

2. Evaluarea situa�iei si tendin�elor eviden�iate in urma analizei indicatorilor si expunerea unor concluzii-sugestii privind politicile urmate de statele noi membre in perioada post-aderare la UE............................................................................................................................................. 74

2.1. Politici macro-economice in NSM8............................................................................... 74

2.1.1. ADERAREA LA UNIUNEA ECONOMICE SI MONETARE (EMU) SI IMPLICATIILE ASUPRA POLITICILOR MACROECONOMICE ................................... 74

2.1.2. POLITICILE MONETARE, FISCALE SI BUGETARE INAINTE SI DUPA ADERAREA LA UE IN NSM10 ......................................................................................... 78

2.1.3. POLITICA IN DOMENIUL AJUTOARELOR DE STAT......................................... 82

2.1.4. SFIDARILE ANTERIOARE SI TENDINTELE OBSERVATE DUPA MOMENTUL ADERARII NSM10 ............................................................................................................ 85

2.2. Concluzii ........................................................................................................................ 92

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................. 101

La 1 mai 2004, zece noi state europene s-au al�turat celorlalte 15 state membre ale Uniunii Europene, ceea ce a reprezentat un act istoric si un pas înainte pe calea edific�rii unei Europe unite in viitor. In acela�i timp, aderarea a avut si semnifica�ia de împlinire a unui proces de tranzi�ie sociala si economica a na�iunilor respective c�tre un model democratic de pia�a liber� �i dezvoltare societal� modern� pentru opt din cele zece noi state membre UE.

Impactul economic �i social al l�rgirii Uniunii Europene din 2004 pare a fi fost cel mai semnificativ dintre toate efectele care au urmat momente similare de extindere din perioade anterioare. Popula�ia UE a crescut cu aproape 20% atingând cifra de 460 milioane locuitori. Ponderea economiei UE in economia mondiala a crescut de asemenea, aportul noilor state membre fiind estimat la aproape 10% în termeni de paritate a puterii de cump�rare.

A�tept�rile exper�ilor �i ale deciden�ilor politici sunt centrate îns� pe un fenomen pozitiv mai profund care urmeaz� a se desf��ura pe termen lung. Chiar dac� gradul de integrare economic� �i social� între statele membre mai vechi �i cele noi era relativ ridicat în 2004, extinderea va avea efecte benefice atât prin m�rirea �i consolidarea Pie�ei Unice �i înt�rirea competitivit��ii europene, cat �i prin dezvoltarea spa�iului multicultural specific Uniunii Europene. Aceste dou� dimensiuni vor constitui dou� direc�ii de dezvoltare sustenabil� a spa�iului socio-economic-cultural al UE.

Studiul prezent cuprinde dou� sec�iuni metodologic distincte, destinate cercet�rii situa�iei �i evolu�iei societ��ii în ansamblul ei în noile state membre ale Uniunii Europene înainte �i dup� momentul ader�rii. Prima sec�iune a studiului pozi�ioneaz� performan�ele noilor state membre între ele, în raport cu propriile lor obiective anun�ate înainte de integrare, �i în raport cu noile obiective ale Uniunii Europene. Analiza este realizat� din perspectiva principalilor indicatori sociali, economici �i politico-institu�ionali, în plan orizontal, comparativ între statele membre. A doua sec�iune prezint� – în aceea�i linie comparativ� – elementele principale de gestiune a politicilor macroeconomice înainte �i dup� momentul ader�rii, precum �i factorii de risc eviden�ia�i la nivel macroeconomic înainte �i dup� momentul ader�rii.

În final, concluziile fac referire la efectele integr�rii pe termen scurt, mediu �i lung, la poten�ialele �ocuri macroeconomice ap�rute ca urmare a ader�rii efective în unele dintre statele noi membre al UE. Sugestiile studiului sunt centrate în jurul variantelor posibile �i optime de absorb�ie ale experien�elor pozitive identificate ca determinante pentru articularea politicilor socio-economice pe care România le va implementa in perioada urm�toare.

1. Analiza comparativ� a perioadelor pre-aderare si post-aderare din perspectiva principalilor indicatori sociali, economici si politico-institu�ionali

Construc�ia �i extinderea UE a fost un proces desf��urat de-a lungul a cca. 50 de ani1. L�rgirea Uniunii din anul 2004 este cea mai ampl� de pân� acum, ad�ugând Uniunii 10 state, dintre care 8 din zona central �i est-european�. Bulgaria, România �i Turcia sper� sa adere în sau dup� 2007. Costul total al extinderii este estimat pentru perioada 2000-2007 la 107 mld. Euro (cca. 67 în 2000-20052), din care 15 mld. vor fi acoperite de noile membre îns��i3.

1 In 1957 Comunitatea European� a fost fondat� de numai �ase ��ri, urmat de etape de integrare in 1973, 1981, 1986 �i 1995. In 2003 Uniunea European� num�ra 15 membri. 2 http://news.bbc.co.uk/2/hi/world/europe/2266385.stm 3 Manning, N (2004) “Diversity and change in pre-accession Central and Eastern Europe since 1989”, Journal of European Social Policy 14 (3)

��rile central �i est-europene, ca �i cele din Sudul Europei care s-au al�turat Uniunii în fazele anterioare, au economii mai pu�in dezvoltate, lipsa unei puternice tradi�ii democratice �i probleme specifice de natur� social� �i sistem de valori la nivelul societ��ii. Acest mix a supus ��rile foste comuniste la tensiuni complexe între necesit��ile reconstruc�iei economice pe principii de pia�� i cele aferente men�inerii �i reafirm�rii unei identit��i culturale proprii. Etapele succesive �i de multe ori suprapuse ale acestui proces combinate cu interesul economic �i politic manifest la nivel na�ional pentru rezultatul s�u au dus la adâncirea dezbaterii din jurul tranzi�iei ca parte a globaliz�rii. O mare parte dintre dezbaterile din jurul constituirii UE s-au purtat în jurul structurilor �i progreselor economice �i politice, în timp ce aspectele sociale �i de politic� social� optim� au fost mai degrab� ignorate.

Una dintre dilemele clasice ale tranzi�iei r�mâne în�elegerea procesului de convergen�� în divergen�� i a variet��ii de traiectorii de integrare pe care le descriu aceste ��ri.

Imediat dup� c�derea Zidului Berlinului, Comunitatea European� a stabilit rela�ii diplomatice cu ��rile Central �i Est Europene, urmate de tratate comerciale �i de cooperare economic�. Acest prim capitol urm�re�te s� analizeze progresul realizat de noile membre ale UE în perioada post integrare în func�ie de trei categorii importante de factori:

- condi�iile de plecare (factorii ini�iali)

- politicile de integrare �i strategiile de negociere

- orizontul de prognoza �i strategia de integrare în zona euro

Impactul economic �i politic al ader�rii este semnificativ. Uniunea European� a devenit cea mai important� putere economica, în termeni de produs intern brut, ca urmare a l�rgirii spre Est. Este îns� de a�teptat nu numai ca beneficiile complete ale integr�rii s� difere calitativ de la o �ar� la alta sau de la o regiune la alta, dar �i în timp �i intensitate. Cele mai multe dintre studiile academice sugereaz� efectul pozitiv pe care urmeaz� s� îl aib� l�rgirea spre est asupra cre�terii economice mai ales prin adâncirea competi�iei �i cre�terea activit��ii pe pie�ele financiare. Urm�torul pas al integr�rii va fi desigur adoptarea euro, care la rândul sau depinde de cât de repede vor atinge statele membre convergen�a nominal�, conform criteriilor de la Maastricht: stabilitatea preturilor, soldul bugetar, participarea la mecanismul ratei de schimb �i convergen�a ratelor dobânzii pe termen lung. Aceste criterii se bazeaz� pe consensul existent la nivelul Europei conform c�ruia politicile de stabilitate reprezint� mediul optim pentru cre�tere economic� �i creare de locuri de munc�.

Din punct de vedere metodologic, vor fi m�surate progresele ��rilor Central �i Est Europene candidate la UE în realizarea criteriilor economice de aderare prin evolu�ia indicatorilor macroeconomici ce reflect� stabilitatea economic� a unei ��ri. Analiza indicatorilor macroeconomici se face în dou� secven�e temporale:

- Prima abordeaz� analiza progreselor în ultimii 5 ani înaintea momentului ader�rii (1999-2003) celor 8 ��ri central �i est europene candidate �i relevarea punctelor ��ri �i a punctelor slabe din dinamica economic� a acestora. Pentru relevarea progreselor se realizeaz� analiza comparativ� a indicatorilor macroeconomici în NSM8 �i în UE15, cu accent pe ultimii doi ani de pre-aderare. Datele care stau la baza analizei au ca surse statisticile na�ionale �i EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat) .

- Secven�a a doua se refer� la analiza detaliat� a performan�elor economice în primul an dup� aderarea NSM8 la UE �i se avanseaz� prognoze cu privire la evolu�iile economice din întreg anul 2005 �i din 2006 pentru NSM8 �i pentru UE25.

Analiza SWOT va completa �i sintetiza analiza cantitativ� a performan�elor economice ale NSM8 în primul an de aderare. Cu titlu de studii de caz, se vor prezenta analize SWOT pentru Polonia, Ungaria �i UE25.

1.1. Condi�iile ini�iale �i compararea strategiilor de pre-aderare

��rile Europei Centrale �i de Est s-au confruntat timp de peste 14 ani cu procesul complex de transform�ri interne, dublate de procesul de preg�tire a ader�rii la Uniunea European�. Pentru 8 ��ri central �i est europene – R. Ceh�, Slovacia, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia - �inta de aderare la UE a fost atins� la 1 mai 2004.

In acest capitol ne-am centrat prioritar pe analiza aspectelor economice ale acestor procese, în scopul relev�rii performan�elor economice ale 8 state noi membre (NSM8) pân� la momentul ader�rii �i schimb�rilor majore ce au avut loc în primul an dup� aderare. Totodat�, încercam sa demonstr�m c� �i celelalte aspecte - politice, de securitate, sociale, culturale, morale, �.a.m.d - sunt la fel de importante.

In cadrul aspectelor economice, o importan�� deosebit� prezint� stabilizarea economiei �i g�sirea c�ilor de dezvoltare durabil� la nivel de �ar� �i la nivel regional, întrucât existen�a economiei de pia�� func�ionale �i a capacit��ii de a face fa�� presiunii concuren�iale �i for�elor pie�ei din interiorul Uniunii constituie o premis� important� a ader�rii la Uniunea European�, fiind criteriul economic în func�ie de care, o �ar� candidat� poate adera la Uniune.

1.1.1. PROGRESELE ��RILOR NMS8 ÎN REALIZAREA CRITERIILOR ECONOMICE DE ADERARE

Progresele ��rilor Central �i Est Europene candidate la UE în realizarea criteriilor economice de aderare se m�soar� prin evolu�ia mai multor indicatori economici, dintre care urm�torilor li se aloca o prioritate m�rita: Produsul Intern Brut (PIB), infla�ia �i deficitul bugetar raportat la PIB. Ace�ti indicatori reflect� stabilitatea economic� a unei ��ri. Asupra primilor doi se va concentra analiza în continuare, problemele specifice legate de deficitul bugetar fiind tratate separat in capitolul 2 al lucr�rii, simultan cu evaluarea sistemului politicilor macro-economice.

Primele trei provoc�ri post-comuniste �i orizontul lor de realizare

1. Stabilitate economic�- termen scurt 2. Liberalizare- termen mediu 3. Reforme institu�ionale- termen lung

Produsul Intern Brut4

Contextul interna�ional �i european

Începutul anilor ’90 a fost caracterizat printr-un climat economic nefavorabil la scar� interna�ional�, determinat de criza economiei mondiale, manifestat� îndeosebi în Europa (1991-1993). Pentru prima oar� dup� 1945, Produsul Intern Brut agregat la scar� mondial� a marcat o sc�dere cu 0,4%. Redresarea a început în 1994 în Europa, iar pân� la sfâr�itul deceniului, ritmul cre�terii economice s-a stabilizat la circa 2,5-3,5%, adic� la jum�tatea celui înregistrat înainte de 1973. Dup� anul 2000 Uniunea European� a înregistrat ritmuri medii anuale de cre�tere foarte lente, de 0,9-1,6 %, ceea ce a f�cut ca mul�i anali�ti s� considere de facto economia UE în recesiune.

În Europa Central� �i de Est schimb�rile revolu�ionare din anii 1989 �i 1990 au fost urmate de crize economice f�r� precedent în aceast� zon� a Europei, comparate de unii anali�ti occidentali cu “marea depresiune” a anilor 1929-1933 sau cu pagubele provocate de al doilea r�zboi mondial. Explica�ia unor crize de o asemenea amplitudine este dat� de faptul ca turbulen�ele economice de la începutul anilor’90 s-au transformat în crize structurale profunde”, începute înc� din anii’70.

Durata �i intensitatea recesiunii au fost variabile de la o �ar� la alta �i, putem spune, chiar între ��rile din Europa Central� �i de Est, fiind mai accentuate în ��rile din Est (cre�tere economic� negativ� de dou� cifre). Pentru majoritatea ��rilor, criza a durat pân� în anul 1994, dup� care, s-au înregistrat ritmuri pozitive de cre�tere economic� în toate cele 8 ��ri candidate pân� la sfâr�itul anilor 1990 (exceptând anii 1997-98, sub influen�a crizei din Asia �i Rusia).

Performan�e reale pozitive în toate statele candidate începând din anul 2000

Anul 2000 constituie un punct de inflexiune, cu începutul unei noi faze de dezvoltare accelerat� a economiilor central �i est europene. Practic, ritmul mediu de cre�tere a PIB-ului NMS 8 s-a dublat în 2000 comparativ cu anul anterior, atingând 4,7%, cu maxime înregistrate în Estonia (6,9%), Lituania (6,6%) �i Ungaria (5,2%).

Evenimentele interna�ionale de mare anvergur� din anul 2001 - înr�ut��irea climatului economic interna�ional, înjum�t��irea cre�terii economice globale datorit� cre�terii pre�urilor �i�eiului �i sc�derii investi�iilor, factori ce au fost amplifica�i de incertitudinea ce a urmat atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 în SUA- au exercitat u�oare influen�e negative asupra ��rilor central �i est europene, în sensul încetinirii ritmului de cre�tere economic�. In pofida tendin�ei generale, multe dintre statele candidate au reu�it s� limiteze influen�a încetinirii cre�terii economice globale asupra economiilor lor, prin cre�terea cererii interne. Ritmul cre�terii economice în cele 8 ��ri central �i est europene a fost în medie de 4,35 % în 2001, cu valori maxime în statele baltice �i valori minime în Polonia (1,1%), unde cre�terea economic� nu a fost sprijinit� de cererea intern�.

Cu 2 ani înaintea l�rgirii spre est a UE, a existat o conjunctur� nefavorabil� pentru economiile europene, îndeosebi a Uniunii Europene, unde Produsul Intern Brut a înregistrat o cre�tere real� de numai 1,1%. În aceste condi�ii, s-a înregistrat încetinirea ritmului de cre�tere a PIB-ului grupei de 8 state central �i est europene. Cu toate c� Estonia si Lituania au înregistrat pentru al doilea an consecutiv cele mai înalte ritmuri ale cre�terii economice dintre

4 Acest indicator reflect� cre�terea economic� pozitiv�, negativ� sau stagnarea unei ��ri (cre�terea zero).

��rile central �i est europene candidate, acestea nu au putut compensa ritmul mai sc�zut de cre�tere a PIB din Cehia, Ungaria �i Letonia.

Principalele componente care au sus�inut cre�terea economic� a viitoarelor 8 ��ri membre au fost exportul - orientat cu prec�dere spre ��rile dezvoltate - �i investi�iile.

Anul 2003, care a precedat momentul l�rgirii spre est a UE, a marcat accelerarea cre�terii economice a statelor candidate (NSM8). Rata de cre�tere a PIB a atins o medie de 5,2%, în pofida recesiunii economice din UE15 pentru al doilea an consecutiv. Statele baltice au continuat s� înregistreze în 2003 cele mai importante cre�teri economice (6,7-9,7 %) dintre toate statele europene. Cel mai important factor a continuat s� fie cre�terea cererii interne, sprijinit� pe de o parte prin majorarea real� a, iar pe de alt� parte, de reluarea investi�iilor ca urmare a îmbun�t��irii perspectivelor economice �i a major�rii cererii din partea unor ��ri dezvoltate. Contribu�ia consumului public la cre�terea economic� a NSM8 nu a fost important�, dat fiind faptul c� finan�ele publice trebuiau �inute sub control.

Tabel 1.1: Rata de cre�tere a PIB-ului real* în perioada 1999-2003 1999 2000 2001 2002 2003 Media NSM8 2.3 4.7 4.4 4.3 5.2 UE15 2.9 3.7 1.8 1.1 0.9 România -1.2 2.1 5.7 5.0 4.9

*(preturi constante 1995) Sursa: calculat pe baza datelor EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat)

PIB/locuitor5

Nivelul de dezvoltare al unei ��ri este exprimat în mod sintetic prin indicatorul PIB/locuitor, la nivelul parit��ii puterii de cump�rare (PPC).

Analiza acestui indicator în ��rile Central �i Est Europene relev�, pe de o parte, decalaje profunde între statele membre ale Uniunii Europene �i statele noi membre �i, pe de alt� parte, decalaje accentuate între ��rile central �i est europene noi membre.

La începutul anilor 2000, cele 8 state candidate din Centrul �i Estul Europei înregistrau niveluri sc�zute ale PIB/locuitor, ce reprezentau între 35% (Letonia) �i 72% (Slovenia) din nivelul mediu al UE25.

�inta ��rilor candidate a fost ca la momentul ader�rii s� ating� 70% din nivelul mediu al PIB/locuitor din Uniunea European�.

In 2003, în baza unui trend general lent ascendent, ��rile ce preg�teau aderarea la UE în numai câteva luni, nu î�i atinseser� �inta, excep�ie f�când Slovenia (76%). Celelalte aveau PIB/locuitor ce reprezenta între 40% (Letonia) �i 68% (Cehia) din nivelul mediu al UE25.

Tabel 1.2: Evolu�ia PIB/locuitor (PPC) în statele candidate din Centrul �i Estul Europei 1999 2000 2001 2002 2003 UE25 100 100 100 100 100

5 Nivelul de dezvoltare al unei ��ri este exprimat în mod sintetic prin indicatorul PIB/locuitor, la nivelul parit��ii puterii de cump�rare (PPC). PPC indic� un volum identic de produse �i servicii ce pot fi achizi�ionate oriunde, indiferent de nivelurile de pre�

UE15 110.2 110.1 110.1 109.8 109.6 Media NSM8 49.5 50.0 51.5 53.0 54.6 România 25.6 25.2 26.5 28.5 29.5

Sursa: calculat pe baza datelor EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat) În termeni absolu�i, datele pentru anul 2003 indic� pentru NMS 8 cre�terea semnificativ� a PIB/locuitor, la nivelul mediu de 11614 euro/locuitor (+8,5% fa�� de 2003), ceea ce reprezint� atingerea a circa 46% din nivelul preliminat pentru UE15, de 25350 euro/locuitor (nivel îndep�rtat fa�� de �inta de 70%). Diferen�ele pe ��ri sunt îns� semnificative: Slovenia înregistreaz� un PIB/locuitor de peste 80% din nivelul UE15, urmat� de Cehia (66%) �i Ungaria (61%). Nivelul PIB/locuitor în fiecare dintre cele opt ��ri înregistreaz� peste 10 000 euro, cu maxim în Slovenia (de 20 640 euro/locuitor) �i minim în Letonia (10 310 euro/locuitor). Se observ� chiar in interiorul grupei NSM8 decalaje de 1:2 între nivelurile PIB/locuitor în anul ader�rii la UE15. Tabel 1.3 : PIB/locuitor în anii 2002 �i 2003 euro 2002 2002e* 2003p 2003e* UE15 23970 100,0 24450 100,0 Cehia 14750 61,5 15620 63,9 Estonia 10030 41,8 10880 44,5 Ungaria 13720 57,2 14420 59,0 Letonia 8700 36,3 9410 38,5 Lituania 9850 41,0 10610 43,4 Polonia 10230 42,7 10780 44,0 Slovacia 11890 49,6 12680 51,9 Slovenia 18070 75,3 19190 78,5 p-prognoz�, Comisia European�, 2003 *- estim�ri ale autoarei Dac� urm�rim evolu�ia PIB/locuitor exprimat în euro în cele 8 ��ri central �i est europene noi membre comparativ cu UE15, se observ� c� dup� anul 2002, de�i decalajele r�mân foarte mari, exist� o tendin�� de diminuare a acestora. Infla�ia Unul dintre cele mai importante �i dureroase fenomene ale crizelor economice din ��rile Europei Centrale �i de Est îl constituie infla�ia, care se m�soar� prin indicele pre�urilor de consum �i afecteaz� întreaga popula�ie a fiec�rei ��ri ce nu o poate controla, alterând totodat� mediul de afaceri �i fluxul de investi�ii str�ine.

Potrivit datelor oficiale publicate de Uniunea European�, infla�ia în cele 15 state membre a marcat o sc�dere cvasi-continu� de la începutul anilor’90, când indicele mediu al pre�urilor de consum se situa la 5%, ajungând la 1,2-1,9% în anii1999-2000. In anii 2001-2004 nivelul infla�iei în UE a marcat o u�oar� tendin�� de cre�tere, dep��ind 2%/an.

Tabel 1.4: Evolu�ia indicelui pre�urilor de consum în NSM8, UE15 �i România, 1999-2003 1999 2000 2001 2002 2003

Media NSM8 5.1 7.3 5.0 3.5 2.8 UE15 1.2 1.9 2.2 2.1 2.0 România 45.8 45.7 34.5 22.5 15.3

Sursa: pe baza datelor EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat)

Performan�ele statelor candidate la UE privind st�pânirea tendin�elor infla�ioniste au fost diferite în cursul ultimului deceniu, dar tr�s�tura comun� o reprezint� tendin�a de sc�dere a infla�iei fa�� de anii de intens� criz� economic� 1990-1993.

De men�ionat c� recordul de infla�ie în ultimul deceniu a fost de�inut de Lituania (1161%) �i Estonia (1076%) în 1992 �i Bulgaria (1082%) în 1997. Restul ��rilor candidate aveau fie infla�ie de 2 cifre (11-18%), fie chiar de o cifr�: Cehia, Slovenia, Slovacia (sub 10%).

Din anul 1997 nivelul mediu al infla�iei în NSM8 s-a situat la o cifr� (deci sub 10%), marcând apoi sc�deri succesive pân� în pragul ader�rii, în anul 2003, la nivelul de 2,8%.

�omajul �omajul este un fenomen relativ nou în Europa Central� �i de Est, fiind consemnat oficial înainte de 1990 numai în Polonia (0,1% din for�a de munc� activ�), Ungaria (0,6%) �i Slovenia (2,9%).

�omajul a crescut rapid dup� anul 1990, atingând în unele ��ri valori de 15-19% din totalul popula�iei active. În Republica Ceh�, Estonia, Letonia �omajul nu a dep��it 10% în cei mai mul�i ani ai deceniului trecut, ca urmare a salariilor sc�zute, care au redus presiunea asupra întreprinderilor, astfel încât mii de muncitori au r�mas în mod oficial angaja�i. Unele studii efectuate la jum�tatea anilor’90 vorbesc despre flexibilitatea “remarcabil� de pe pia�a muncii”, în condi�iile în care “muncitorii prefer� s� accepte salarii mai sc�zute decât s� piard� locurile de munc�”. �omajul relativ sc�zut din unele ��ri Central �i Est Europene se explic� �i prin amânarea procesului de restructurare industrial�, precum �i prin amânarea procedurilor de declarare a falimentului la întreprinderile cu pierderi. In unele state candidate îns�, nivelul sc�zut al �omajului se explic� prin dezvoltarea rapid� a sectorului ter�iar (servicii), ce a absorbit o mare parte a for�ei de munc� disponibilizate (R. Ceh�).

�omajul a marcat o tendin�� de sc�dere în anii 2000 �i 2001 în majoritatea statelor candidate, excep�ie f�când în 2000 Lituania, Polonia, iar în 2001 Lituania, Polonia �i Slovacia. In aceste cazuri se observ� o corelare invers� a �omajului cu infla�ia. De men�ionat c� aceste date se refer� numai la persoanele care nu au locuri de munc�, dar primesc asisten�� social�; ceilal�i, lipsi�i de locuri de munc� pe termen lung �i de sprijin financiar, nu intr� în statisticile ��rilor, dar în mod cert constituie grupul social cel mai înclinat spre activit��i economice criminale, îngro�ând sensibil num�rul celor lipsi�i de locuri de munc�.

În ceea ce prive�te corela�ia invers� dintre �omaj �i infla�ie (curba lui Phillips), teoria economic� este confirmat� de evolu�iile din Uniunea European�, unde infla�ia s-a redus dup� 1991 concomitent cu cre�terea �omajului �i cre�terea produc�iei industriale pe seama cre�terii productivit��ii. In anul 2001 de exemplu, �omajul în Uniunea European� s-a diminuat u�or atingând nivelul mediu de 7,3% din popula�ia activ�, concomitent înregistrându-se o u�oar� cre�tere a indicelui pre�urilor de consum, de la 1,9% la 2,3%.

Anul 2001 a marcat îns� o abatere “pozitiv�” de la teoria economic�, în sensul c� infla�ia s-a diminuat concomitent cu reducerea �omajului în Ungaria, Letonia �i Slovacia ceea ce ar putea pune sub semnul întreb�rii opiniile unor exper�i care sus�in c� nu se poate reduce infla�ia f�r� a cre�te �omajul.

Compara�iile efectuate între cele 8 state candidate �i statele membre ale Uniunii Europene relev� o tendin�� u�oar� convergen�� a ratei �omajului începând cu anul 2002, prin reducerea acesteia în ��rile candidate (la circa 11% în 2003) �i respectiv cre�terea în UE15 (la 8%).

Deficitul bugetar Criza economic� din perioada 1991-1993 a condus la dezechilibrarea balan�elor bugetare din majoritatea ��rilor Europei Centrale �i de Est, constituind unul din factorii de constrângere a cre�terii economice �i a redres�rii economiilor. In perioada de revigorare, începând cu 1994, s-au înregistrat redres�ri lente ale balan�elor bugetare în majoritatea ��rilor.

Ungaria a înregistrat cele mai mari deficite bugetare, care au atins 9,2% �i 7,1% din PIB în 1994, respectiv în 1998; în urma unor m�suri de austeritate în 1999, Ungaria a reu�it sa înregistreze un deficit bugetar de 2,9% din PIB. Anii 2000 �i 2001 au marcat noi cre�teri ale ponderii deficitului bugetar în PIB, la 5% în ultimul an de referin��.

Polonia a men�inut un nivel sc�zut al ponderii deficitului bugetar în PIB în perioada 1994-1999, dup� care s-a înregistrat o cre�tere a deficitului, atingând în 2001 peste 6% din PIB.

1.1.2. PERFORMAN�E ECONOMICO- SOCIALE ÎN PRIMUL AN DE ADERARE AL ��RILOR CENTRAL �I EST EUROPENE �I PERSPECTIVE ÎN ANII 2005-2006 L�rgirea spre Est a Uniunii Europene este considerat� de exper�ii comunitari “un succes”, având drept principale consecin�e pozitive impulsionarea cre�terii economice în rândul noilor state membre. Pentru noile state membre, integrarea în Uniunea European� a avut drept consecin�� un adev�rat boom economic. Printre factorii care au condus la avântul economiei noilor state membre UE se num�r� cererea intern� �i investi�iile str�ine directe, care s-au men�inut la niveluri înalte, companiile vest-europene continuând s� valorifice avantajele oferite de pie�ele înc� “mai ieftine” existente în ��rile central �i est-europene aderente6.

PIB

Anul 2004 marcheaz� aderarea a 8 ��ri central �i est europene la Uniunea European� �i totodat� ritmuri record de cre�tere economic�, atât la nivelul grupei de ��ri, cât �i în fiecare �ar� (cu excep�ia Lituaniei, care a avut în anul premerg�tor ader�rii un nivel record de cre�tere a PIB, de 9,7%). Exper�ii Comisiei Europene, ai Comisiei Economice ONU pentru Europa, ai BERD. în analizele lor recente relev� faptul c� un principal factor al relans�rii cre�terii economice în 2004 fa�� de 2003 în aceste ��ri îl constituie impactul favorabil al ader�rii la Uniunea European�.

Dezvoltarea economic� a acestor ��ri în anul ader�rii a fost influen�at� de intensificarea investi�iilor str�ine (ca % din PIB), de cre�terea productivit��ii muncii �i a gradului de ocupare a for�ei de munc�, ceea ce a condus la ridicarea standardului de via�� al cet��enilor. In plus, ie�irea din recesiune a Uniunii Europene în anul 2004 �i revenirea la un ritm de cre�tere economic� apropiat de nivelurile din a doua jum�tate a deceniului trecut

6 European Commission: “Economic Forecasts Spring 2005”, Brussels, April 2005.

(2,4%), a exercitat influen�e pozitive asupra tuturor economiilor din noile ��ri membre central �i est europene (cre�tere medie de 5,8%).

Stimulate de condi�iile de credit avantajoase, de atragerea sporit� de capital din vechile ��ri membre ale UE, de comenzile interne �i externe în cre�tere �i de procesul de refacere a stocurilor, volumul investi�iilor a înregistrat major�ri însemnate în 2004 fat� de 2003 în cea mai mare parte din ��rile. Aceast� puternic� relansare a activit��ii investi�ionale în 2004 fa�� de 2003 s-a datorat �i reducerii fiscalit��ii în multe din aceste ��ri, care a condus la sporirea profitului firmelor �i implicit la majorarea capitalului reinvestit.

FIGURA 1.1

Evolutia comparativa a cresterii PIB, 1999-2006

-2

0

2

4

6

8

10

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Anii

%

EU25

EU 15

NSM 8

Romania

Linear (NSM 8)


Perspective 2005-2006 Cre�terea economic� în cele 8 ��ri noi membre ale Uniunii Europene se va men�ine dinamic� �i în 2005-2006, chiar dac� ritmurile acesteia vor fi mici ca în 2004 în unele ��ri ca: Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Letonia �i Lituania7. Aceast� evolu�ie favorabil� a situa�iei economice în ��rile respective se va baza mai mult pe cererea intern� �i mai pu�in pe cea extern�, având în vedere o încetinire, în special în 2005, a ritmurilor cre�terii economice, atât în zona Euro �i UE15, cât �i pe plan mondial.

“Motorul” principal al cre�terii economice relativ înalte ce se va înregistra în 2005-2006 în cele 8 ��ri îl reprezint�, ca �i în 2004, investi�iile productive, ale c�ror ritmuri se men�in înalte, stimulate de un climat economic, financiar �i social adecvat. Dac� la acestea se adaug� �i fluxul investi�ional str�in estimat a fi în cre�tere în ace�ti doi ani, în special din vechile ��ri membre ale UE, condi�iile de realizare în continuare a unor ritmuri ridicate de cre�tere economic� se poate aprecia c� sunt întrunite8.


8 Albu, C si altii (colectiv IEM) - Conjunctura economiei UE in 2005, in Anuar IEM, 2005, volumul 1.

PIB/locuitor

Anul 2004 a însemnat atingerea �intei de 70% din PIB/locuitor al UE numai de c�tre R.Ceh� (70% din nivelul UE25) �i Slovenia (78%), în timp ce ��rile UE15 aveau un PIB/locuitor cu 9,4% peste nivelul UE25. În Letonia PIB/locuitor a reprezentat cel mai mic nivel, de 43% din nivelul mediu al UE25. La nivelul grupului de ��ri noi membre PIB/locuitor a crescut în 2004, dar nivelul mediu a reprezentat numai 56% din nivelul UE25 (54,6 % în 2003). Important de notat c� în toate cele 8 ��ri noi membre s-a înregistrat o cre�tere a PIB/locuitor, ceea ce relev� nivelul de dezvoltare în cre�tere al acestora.

FIGURA 1.2

Evolutia comparativa a PIB/locuitor

0

20

40

60

80

100

120

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

anii

% d

in n

ivel

ul E

U 2

5

EU25

EU15

Media NSM 8

Romania

Sursa: calculat pe baza datelor EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat)

In perspectiva anilor 2005-2006, se a�teapt� o continuare a trendului u�or ascendent al PIB/locuitor în NSM8, care în medie ar putea atinge circa 60% din nivelul UE25 (58% în 2004). Infla�ia Evolu�ia indicelui pre�urilor de consum în noile state membre constituie principalul punct critic al momentului ader�rii, anul 2004. Odat� cu integrarea european�, rata infla�iei a crescut semnificativ în majoritatea ��rilor.

Indicele pre�urile de consum mediu al NMS 8 a înregistrat “o explozie”, majorându-se în 2004 la nivelul mediu de 4,3%, mai mult decât dublul nivelului din UE15.

Cele mai accelerate cre�teri ale ratei infla�iei în anul 2004 s-au înregistrat în R. Ceh� (de la -0,1% în 2003 la 2,6% în 2004), Polonia (de la 0,7% la 3,6%), Estonia (de la 1,4% la 3%), Letonia (de la 2,9% la 6,2%) �i Ungaria (de la 4,7% la 6,9%). În Slovacia �i Slovenia, ratele înalte ale infla�iei înregistrate în 2003 au obligat autorit��ile acestor ��ri s� adopte programe anti-infla�ioniste înc� din acel an, care, par�ial au condus la reduceri u�oare ale presiunilor infla�ioniste.

Principalele cauze ale sporirii ratei infla�iei în 2004 �in de procesul ader�rii la UE, la care se adaug� cre�terea pre�urilor interna�ionale la �i�ei �i gaze, precum �i la unele materii prime �i semi-fabricate din sectorul metalelor feroase �i neferoase. Alinierea unor pre�uri la bunurile de

consum �i servicii, precum �i a unor impozite �i taxe, impus� în contextul ader�rii la nivelul celor din vechile ��ri UE, a creat presiuni infla�ioniste obiective în noile ��ri membre, care nu au putut fi evitate sau contrabalansate de autorit��ile din ��rile respective.

“�ocul” infla�ionist al ader�rii în cazul celor 8 ��ri analizate va fi absorbit în anii 2005-2006, când ratele infla�iei în majoritatea acestor ��ri se estimeaz� s� scad�, excep�ie f�când, pentru 2005, Estonia �i Lituania, unde se vor înregistra cre�teri. Tendin�a de reducere a presiunilor infla�ioniste în economiile celor 8 ��ri în anii 2005-2006 va fi favorizat� de reducerea estimat� la pre�urile �i�eiului �i ale altor materii prime pe plan interna�ional. În condi�iile “preg�tirilor” economice �i monetare ce se fac pentru apropiata trecere la adoptarea monedei unice – euro - autorit��ile din ��rile respective sunt nevoite s� adopte m�suri de combatere a infla�iei în anii 2005 �i 20069.

FIGURA 1.3

Rata anuala a inflatiei

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1999 2000 2001 2002 2003 2004

anii

%

EU (25 countries)

EU15

Media NSM 8

Romania


�omaj Situa�ia �omajului r�mâne o problem� dificil de rezolvat pentru guvernele din cele 8 noi ��ri din Europa central� �i de est, ca �i pentru cele din vechile ��ri ale UE. În anul ader�rii la UE cea mai ridicat� rat� a �omajului s-a înregistrat în Polonia, 18,8% (fa�� de 19,2% în 2003), Slovacia 18,0% �i în Lituania 10,8%.

În primele luni ale anului 2005 s-au creat: 21.500 de noi locuri de munc� în Polonia, 14.000 în Cehia �i 3.000 în Slovacia10. În general, se apreciaz� c� aceast� cre�tere a num�rului de noi locuri de munc� în 2005, ca �i în 2004, s-a datorat “relocaliz�rilor” din industrie, adic� transferului unor sec�ii sau subunit��i ale firmelor din ��rile vechi membre ale UE, ca urmare a costurilor mai sc�zute din noile state membre. În paralel, îns�, în toate aceste ��ri s-au pierdut foarte multe locuri de munc� ca urmare a proceselor de restructurare, sectoarele cele mai afectate de concedieri fiind: administra�ia public�, transporturile, comunica�iile, industria u�oar� �i alimentar�. 9 European Commission: “Economic Forecasts Spring 2005”, Brussels, April 2005.

10 European Restructuring Monitor, www.emcc.eurofound.eu.int/erm/

FIGURA 1.4

Evolutia comparativa a ratei somajului, 1999-2004

0

2

4

6

8

10

12

14

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Anii

%

EU (25 countries)

EU15

Media NSM 8

Romania

Linear (Media NSM 8)


Una din cauzele principale ale men�inerii unui �omaj ridicat în majoritatea ��rilor analizate o constituie caracterul structural al acestuia, ceea ce nu permite o mobilitate mai mare a for�ei de munc�. Aceasta este �i explica�ia exodului mic de for�� de munc�, contrar a�tept�rilor, din noile ��ri c�tre vechile ��ri membre ale UE în primul an dup� aderare.

Comer�ul exterior

Odat� cu integrarea celor 10 noi state membre, UE �i-a sporit for�a economic�, devenind cea mai mare pia�� unic� (mai mult de 450 milioane de consumatori), si acoperind cca 18% din comer�ul mondial.

Mai mult, potrivit evalu�rii Comisiei Europene, realizate la un an de la aderare, exporturile �i importurile între noile state membre �i vechile ��ri membre au crescut pe parcursul anului 2004, impulsionate fiind de desfiin�area ultimelor bariere comerciale �i de beneficiile specifice pie�ei interne unice (vezi Tabelul 1.5). In plus, toate tratatele interna�ionale, inclusiv cele din cadrul OMC, sunt negociate de Comisia European� în numele celor 25 de state.

Pe lâng� avantajele func�ion�rii uniunii vamale între noile �i vechile ��ri membre ale UE, cre�terea exporturilor noilor state membre în 2004 s-a datorat �i învior�rii activit��ii economice în ��rile UE15 �i a dinamismului comer�ului mondial în aceast� perioad�. Pe de alt� parte, cre�terea importurilor din noile state membre s-a datorat în nu numai impactului ader�rii, ci �i sporirii considerabile fa�� de 2003 a pre�urilor interna�ionale la energie �i alte materii prime11.

TABEL 1.5 Evolu�ia principalilor indicatori ai comer�ului exterior în noile state

membre

11 Câmpeanu, V, Albu, C, „Performan�e economice in ��rile central �i est europene în primul an de largire spre est a ue �i perspective în 2005-2006”, raport IEM, Bucuresti, 2005.

��ri Exporturi

(cre�teri reale fa�a de anul anterior,

%)

Importuri

(cre�teri reale fa�a de anul anterior,

%)

Soldul balan�ei comerciale

(% din PIB)

Soldul balan�ei de cont curent

(% din PIB)

2003 2004 2003 2004 2003 2004 2003 2004 Polonia 17,7 28,0 10,3 6,5 -2,7 -1,1 -2,2 -4,2

Republica Ceh�

10,1 23,5 8,9 19,4 -2,7 -0,8 -6,3 -5,2

Ungaria 9,2 16,7 10,4 13,6 -4,0 -3,0 -8,7 -8,8 Slovacia 28,0 13,3 14,1 15,1 -2,2 -3,5 -0,5 -3,4 Malta -2,8 3,3 10,5 3,3 -14,5 -15,8 -5,8 -10,5 Cipru -4,5 9,9 -4,9 10,6 -23,7 -25,7 -3,0 -5,7 Slovenia 4,4 12,8 7,3 14,5 -2,2 -3,1 -0,4 -0,7 Estonia 5,9 14,1 13,2 15,4 -16,9 -17,5 -12,0 -12,7 Letonia 6,8 7,2 11,3 17,0 -18,1 -20,5 -8,2 -12,6 Lituania 7,2 10,0 9,9 14,4 -9,1 -10,6 -6,9 -8,0

Sursa: European Commission: “Economic Forecasts Autumn 2005”, Brussels, November 2005.

Mai mult, evolu�ia situa�iei balan�ei comerciale �i de pl��i curente ale ��rilor analizate în 2004 nu a fost una nefavorabil� pe cât se anticipa. Anumite �ari, cum ar fi Polonia, Republica Ceha �i Ungaria, au înregistrat chiar sc�deri ale deficitelor comerciale, în timp ce în ��rile baltice dar �i în Cipru �i Malta, deficitele deja mari, s-au accentuat. Balan�a de cont curent urmeaz� în mod natural tendin�ele înregistrate la nivelul balan�ei comerciale, dar, în anumite cazuri, atinge niveluri alarmante ridicând semne de întrebare pe linia sustenabilit��ii datoriei externe.

In esen��, se poate conchide c� integrarea economic� �i comercial� continu� �i dup� accederea în UE, dup� tendin�e trasate în anii anteriori de tranzi�ie, având în vedere faptul c� liberalizarea comercial� a ��rilor din Europa Central� �i de Est, actuale membre ale UE, s-a f�cut pe parcursul unei perioade care a debutat imediat dup� 1990.

Totu�i, la numai un an de la integrare, nu sunt de a�teptat rupturi structurale majore în profilul comer�ului exterior, dimpotriv� efectele ader�rii noilor state membre la nivelul comer�ului exterior sunt a�teptate s� se fac� mai clar sim�ite pe termen mediu (vezi Tabel 1.6). Aceste schimb�ri vor fi induse mai ales prin modelul economic pe care respectivele ��ri îl adopt�. Acest model a trebuit s� fi implicat pe parcursul tranzi�iei un ritm optim între liberalizare �i restructurare, astfel încât s� se asigure posibilitatea pentru firmele locale de a face fa�� competi�iei interna�ionale12.

Mai mult, se poate spune c� specializarea regional� emergent� în cadrul UE poate defavoriza din punctul de vedere al prezen�ei pe pie�ele interna�ionale economiile mici �i cu structura economiei mai pu�in diversificat� sau exportatoare de resurse naturale. Literatura de

12 Acest proces este de multe ori complicat de interven�ia firmelor multina�ionale, care consider� ��rile central �i est europene ca deosebit de atractive, cu for�� de munc� calificat� �i salarii mici, dar �î cu poten�ial important de convergen��.

specialitate men�ioneaz� cazurile Letoniei �i Slovaciei �i al exportului de mas� lemnoas�13. Pe de alt� parte, de�i introducerea normelor europene în domeniul agriculturii, norme care favorizeaz� agricultura intensiv� �i limiteaz� produc�ia anumitor bunuri agricole tradi�ionale, era de a�teptat s� aib� un impact negativ în ��ri cu tradi�ie în produc�ia agricol� de scar� redus�, cum ar fi Polonia, acest risc nu pare înc� evident la nivelul anului 2004.

13 Letonia este o tara cu un fond forestier bogat, cca 40% din teritoriu fiind acoperit de p�duri. ISD în anii 90 s-au facut mai ales in activit��i de prelucrare primara a masei lemnoase, ceea ce a dus la cre�teri ale produc�iei de scândur� 20-30% pe an. Cererea de lemn �i produse lemnoase din ��rile UE (în special Marea Britanie, Suedia �i Finlanda) este foarte ridicat�, astfel încât exportul acestor produse a atins 40% din exportul total al Letoniei. O situa�ie similar� se întâlne�te in Slovenia (http://www.foeeurope.org/activities/accession/trade.htm).

TABEL 1.6 Structura comer�ului exterior pe principalele grupe SITC, in cele mai mari 3 NSM

IMPORTURI UNGARIA POLONIA REPUBLICA CEHA 1995 2000 2004 19

95 2000

2004

1995

2000

2004

Produse agroalimentare 5,3% 2,7% 5,2% 8,8

%

5,6%

5,2

%

7,5%

4,6%

4,7%

Materii prime ne-energetice 4,4% 2,2% 3,6% 5,9

%

3,6%

3,6

%

5,3%

3,2%

3,1%

Materii prime energetice 11,7% 8,4% 9,3% 9,3

%

10,9%

9,3

%

9,6%

9,7%

7,1%

Produse ale industriei prelucr�toare 78,6% 86,7% 81,8% 76,0%

79,9%

81,8

%

77,7%

82,5%

85,1%

Total 100% 100% 100% 100

10

10

10

10

100%

% 0%

0%

0%

0%

EXPORTURI UNGARIA POL

ONIA

REPUBLICA CEHA

1995 2000 2004 1995

2000

2004

1995

2000

2004

Produse agroalimentare 20,2% 6,9% 8,2% 9,9%

7,8%

8,2%

6,9%

3,7%

3,3%

Materii prime ne-energetice 5,4% 2,3% 2,6% 4,5%

2,8%

2,6%

6,1%

3,4%

2,6%

Materii prime energetice 3,2% 1,8% 5,5% 8,2%

5,1%

5,5%

5,3%

3,1%

2,9%

Produse ale industriei prelucr�toare 71,2% 89,0% 83,7% 77,4%

84,2%

83,7%

81,7%

89,8%

91,3%

Total 100% 100% 100% 10

10

10

10

10

100%

0%

0%

0%

0%

0%

Sursa: Calculele autorilor pe baza datelor OCDE

Pentru perioada 2005-2006, Comisia Europeana (2005) prevede reducerea ritmurilor de cre�tere atât a importurilor cât �i a exporturilor pentru NSM (vezi tabel 1.7). Cauzele acestor u�oare încetiniri de ritm se apreciaz� c� ar fi: reducerea relativ� a cre�terii economiei �i comer�ului mondial, cererea intern� mai pu�in dinamic� decât se prev�zuse în ��rile UE15 �i în special în Germania, Italia, Fran�a �i climatul geo-politic înc� instabil în multe regiuni ale globului14.

Deficitul balan�elor comerciale �i de pl��i curente sunt prev�zute s� se accentueze doar în cazul Poloniei. Ungaria �i ��rile baltice continu� s� prezinte riscurile cele mai însemnate în leg�tur� cu finan�area deficitelor.

Cehia reprezint� o excep�ie notabil�, fiind singura dintre NMS în cazul c�ruia exporturile au reprezentat motorul cre�terii economice. Cehia este prev�zut� a deveni singura dintre ��rile regiunii care este a�teptat� s� înregistreze în 2005-2006 primele excedente în balan�a comercial� de dup� 1990 (de�i de mic� amploare), dar care va atinge solduri pasive în cre�tere în balan�a de pl��i curente. Ca procente din PIB, 4,7% în 2005 �i 4,6% în 2006, aceste deficite nu sunt îns� ridicate pentru a constitui probleme legate de finan�area lor (idem).

Optimismul care caracterizeaz� în general aceste prognoze este justificat de performan�ele deja observate. Liberalizarea �i integrarea continu� pe ansamblul Uniunii. Politica comercial� actual� a UE �i-a fixat ca obiectiv principal liberalizarea comercial� pe mai departe, conform principiilor neo-liberale. Tarifele vamale sunt prev�zute sa scad� de la 9% la 4%. Totu�i, aceasta politic� ar putea afecta sustenabilitatea cre�terii economice în UE pe ansamblu, având in vedere zonele �i industriile sensibile, ca �i impactul asupra condi�iilor sociale �i de mediu.

14 Câmpeanu, V, Albu, C, „Performan�e economice in ��rile central �i est europene în primul an de largire spre est a ue �i perspective în 2005-2006”, raport IEM, Bucuresti, 2005.

TABEL 1.7 Prognoza pe termen scurt: evolu�ia principalilor indicatori ai comer�ului exterior în noile state membre

��ri Exporturi

(cre�teri reale fa�a de anul anterior, %)

Importuri

(cre�teri reale fa�a de anul anterior, %)

Soldul balan�ei comerciale

(% din PIB)

Soldul balan�ei de cont curent

(% din PIB)

2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007

Polonia 4,2 5,0 6,0 1,5 5,5 6,9 -4,3 -4,4 -4,6 -3,2 -3,5 -3,9

Cehia 9,5 10,1 9,9 4,5 8,7 9,4 1,7 2,7 3,1 -2,9 -2,6 -2,3

Ungaria 10,7 10,6 10,1 8,9 10,9 9,9 -2,6 -2,7 -2,7 -8,4 -8,4 -7,7

Malta -3,5 0,8 2,6 -2,7 1,9 3,2 -15,8 -16,3 -16,8 -6,7 -6,8 -7,0

Cipru 15,0 3,8 3,8 2,6 4,8 5,0 -25,9 -26,7 -26,5 -5,8 -5,5 -4,7

Slovacia 7,1 10,3 14,9 8,1 9,6 11,5 -4,9 -4,7 -2,2 -6,6 -6,2 -3,7

Slovenia 9,9 7,8 7,5 6,5 7,0 7,5 -3,4 -3,8 -4,0 -1,6 -1,8 -2,0

Estonia 19,8 16,2 13,3 14,2 11,8 11,5 -16,4 -15,3 -15,0 -9,9 -7,7 -7,1

Letonia 13,1 13,2 12,8 5,5 10,5 10,6 -18,5 -17,4 -16,1 -11,1 -10,5 -9,8

Lituania 9,8 10,3 9,7 11,1 11,2 10,2 -10,8 -10,7 -10,7 -7,4 -7,1 -7,0

Sursa: European Commission: “Economic Forecasts Autumn 2005”, Brussels, November 2005.

1.2. Analiza comparativa a indicatorilor

In sec�iunea urm�toare vom prezenta analize de tip SWOT (avantaje – dezavantaje - oportunit��i - riscuri) referitoare la evolu�ia post-integrare a economiilor noilor state membre ale UE �i la impactul momentului extinderii UE asupra acestor economii, ca �i asupra ansamblului UE în noua sa component�. Sunt prezentate, de asemenea, dou� studii de caz na�ionale, pentru dou� dintre cele mai mari economii ale grupului NMS, Polonia �i Ungaria.

1.2.1. PE PLAN ECONOMIC

1.2.1.1. Analiza comparativ� a unor performan�e economice in statele membre dup� primul an de l�rgire spre est a Uniunii Europene

Analiza SWOT a performan�elor economice in ��rile membre

a. Analiza SWOT15 a performan�elor economice in ��rile central �i est europene noi membre NSM8

PUNCTE ��RI-IMPACTUL FAVORABIL AL ADER�RII

PUNCTE SLABE- IMPACTUL NEFAVORABIL AL ADER�RII

��Impulsionarea cre�terii economice în 2004: PIB agregat în: NSM16-8: +5% (3,5% în 2003); UE15: +2,3%.

�� Recuperarea progresiv� a decalajelor noilor state membre fa�� de UE15 este posibil� în baza cre�terii economice ce a dep��it nivelul din zona euro; cele mai mari ritmuri de cre�tere economic� s-au înregistrat în 2004 în Letonia (8,5%), Lituania (6,7%), Estonia (6,2%), urmate de Slovacia �i Polonia (5,5% �i respectiv 5,3%)17.

��Factori de generare a cre�terii economice:

o Cererea intern� dinamic�, inclusiv ritm accelerat al investi�iilor productive

o Intrarea de fonduri comunitare, ce au dinamizat activitatea investi�ional� îndeosebi în : construc�ii, lucr�ri publice, transporturi, telecomunica�ii

o Relansarea activit��ii investi�ionale în 2004 în baza reducerii fiscalit��ii (în multe ��ri), ce a determinat sporirea profiturilor firmelor �i majorarea profitului reinvestit

�� Crize de guverne datorate deficitelor bugetare �i lipsei de fonduri: Guvernul Poloniei a c�zut la dou� zile dup� aderare, cel al Cehiei dup� dou� luni, iar cel al Ungariei la trei luni �i jum�tate. Lipsa de fonduri, ca �i deficitele bugetare au condus la situa�ii critice, în condi�iile în care UE deconteaz� cheltuielile ulterior, din fonduri europene, prin mecanisme stricte �i birocratice

o In Ungaria, de exemplu, unul dintre motivele c�derii guvernului la scurt timp dup� aderarea ��rii la UE a fost lipsa fondurilor din care s� se asigure cota minim� pentru proiectele cu care se participa la licita�ii, ca �i pentru prefinan�area întregii activit��i pentru proiectele câ�tig�toare

�� Falimentul companiilor care nu au reu�it s� adopte m�suri de modernizare înainte de integrare; acestea înregistreaz� în 2005 cele mai mari pierderi �i nu mai pot recupera terenul pierdut. Multe au disp�rut.

�� Explozia pre�urilor: Rata infla�iei a crescut în 2004, în special în Polonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Estonia ca urmare a alinierii la pre�urile

15 Analiza realizat� pe baza datelor statistice din European Commission: “Economic Forecasts Spring 2005”, Brussels, April 2005 16 TNM- ��rile noi membre ale UE 17 European Commission: “Economic Forecasts Spring 2005”, Brussels, April 2005.

profitului reinvestit �� Agricultura: Cei mai mari beneficiari ai

integr�rii au fost fermierii18, deoarece odat� cu integrarea european� pre�urile produselor agricole s-au majorat semnificativ, iar produsele au beneficiat de facilit��i de intrare pe pia�a european�. Garan�iile oferite prin PAC pentru pre�urile la cereale, orez, lapte �i zah�r (în unele cazuri, pre�urile garantate sunt mai mari decât cele practicate înainte de aderare), precum �i suprimarea barierelor comerciale au fost factori ce i-au avantajat pe fermierii din est.

o Condi�iile au fost favorabile agricultorilor din Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cehia, Letonia, Lituania, Estonia, dar cei mai avantaja�i sunt fermierii din Polonia �i Cehia, iar cel mai semnificativ progres s-a înregistrat în exploata�iile agricole de dimensiuni medii, care au produs pentru pia�a �i pentru consumul propriu.

�� Relaxarea politicilor fiscale în unele ��ri (Polonia, Estonia, Lituania) a condus la rezultate fiscale mai bune în 2004. Cu excep�ia Ungariei, rezultatele fiscale mai bune decât cele previzionate s-au realizat în baza intensific�rii produc�iei �i a cre�terii veniturilor �i, doar în pu�ine cazuri prin reducerea cheltuielilor (idem).

o In toate cele 8 ��ri s-a înregistrat o leg�tur� invers propor�ional� între impozitul pe salarii �i num�rul de angaja�i �i anume, fiecare procent cu care au sc�zut impozitele pe salarii s-a reflectat în cre�terea cu peste 1% a num�rului de angaja�i [Banca Mondial�19].

�� Reducerea deficitului bugetar în 2004 (% din PIB) s-a realizat în baza unor programe de austeritate bugetar�, în paralel cu noi metodologii de colectare a impozitelor, incluse în programul Comisiei Europene de dezvoltare pe termen mediu (2004-2008)

�� Fluxurile comerciale între noile �i vechile state membre au crescut în 2004 ca urmare a avantajelor uniunii vamale �i a Pie�ei interne unice. Exporturile NSM8 au înregistrat ritmuri înalte de cre�tere în 2004 �i major�ri de 1-3 puncte procentuale a ponderii UE15 ca debu�eu pentru exporturile acestora.

unor bunuri �i servicii din UE15 �i a unor impozite �i taxe, dar �i altor factori precum cre�terea pre�urilor interna�ionale la �i�ei, gaze, metale feroase �i neferoase

�� Pierderea locurilor de munc� în urma restructur�rilor: Rata �omajului s-a men�inut ridicat� în 2004 (exceptând: Ungaria, Slovenia). S-au pierdut multe locuri de munc� în urma restructur�rilor, în special în: administra�ie public�, transporturi, comunica�ii, industrie u�oar� �i alimentar�. Dinamica produc�iei nu a fost asociat� cu reducerea ratei �omajului, în special în Polonia �i Slovacia.

�� Stagnarea exportului unor noi state membre pe Pia�a intern� a UE: Ritmul de cre�tere a exportului spre ��rile membre ale UE15 a încetinit în Polonia, Slovacia, dup� ce în anul 2003 atinseser� cele mai înalte ritmuri de cre�tere comparativ cu celelalte 6 ��ri central �i est europene noi membre.

�� Cre�terea deficitului de cont curent: Deficitul balan�ei de pl��i curente în cre�tere în 2004 ( cu excep�ia Poloniei �i Cehiei), cu consecin�e nefavorabile asupra pozi�iilor valutare interna�ionale a ��rilor noi membre. Deficitul de cont curent a r�mas foarte ridicat în ��rile baltice �i Ungaria.

OPORTUNIT��I în 2005-2006 AMENIN��RI în 2005-2006 �� rile noi membre ale Uniunii Europene, în

special ��rile baltice, au un poten�ial mare de cre�tere economic�, estimat la un nivel mediu de 5% în 2005 �i 5,1% în 2006, cu mult peste nivelurile prognozate pentru zona euro, de 1,6% �i respectiv 2,1%20.

�� Prima jum�tate a anului 2005 a stat sub semnul unei sc�deri drastice a activit��ii economice. (Polonia, Ungaria �i Slovenia au înregistrat cea mai mic� rat� de cre�tere a PIB).

o La un an de la integrare, economiile noilor state membre dau semne de

18 World Bank EU-8, Quarterly Economic Report, April 2005, Warsaw Office World Bank (www.worldbank.org) 19 idem 20 European Commission: “Economic Forecasts Spring 2005”, Brussels, April 2005

�� ocul infla�ionist al ader�rii va fi absorbit în 2005-2006, ratele infla�iei urmând s� scad� (exceptând Estonia, Lituania), sub influen�a m�surilor de preg�tire pentru adoptarea monedei unice-euro. Nivelul infla�iei în anul 2006 se va situa sub 3%/an în majoritatea NSM (excep�ie Ungaria �i Letonia unde infla�ia este estimat� la 3,6%).

�� Crearea de noi locuri de munc� în 2005 �i 2006 se va realiza ca urmare a relocaliz�rilor din industria UE15, în baza costurilor mai sc�zute în noile state membre

�� Deficitul balan�ei comerciale se va atenua în anii 2005-2006 în statele care au atins niveluri foarte ridicate în anul 2004 (statele baltice 10-20 % din PIB).

�� Libera circula�ie a capitalului între statele membre UE25 va cre�te interesul pentru plasarea capitalului în noile ��ri membre

o Va cre�te siguran�a opera�iilor �i a sistemului bancar

o Vor sc�dea costurile serviciilor financiare, ceea ce va facilita dezvoltarea. economic� a noilor state membre �i reducerea decalajelor fa�� de UE15

�� Va cre�te puterea de cump�rare a popula�iei din noile state membre �i va spori cererea de m�rfuri

�� Va cre�te valoarea creditelor �i împrumuturilor acordate noilor state membre de c�tre institu�iile financiare interna�ionale, în condi�ii ameliorate

sl�biciune. « Viitorul nu arat� la fel de roz pentru noii membri21. Redresarea �i diminuarea decalajelor fa�� de ��rile bogate nu mai depind de bugetul european, în condi�iile în care au fost limitate posibilit��ile de absorb�ie a acestor fonduri pentru ��rile noi membre.

�� Ritmurile cre�terii economice încetinesc sau stagneaz� pe ansamblul anului 2005. Startul în 2005 a fost destul de lent pentru cele mai multe ��ri noi membre, reformele au fost modeste, datorit� faptului ca în cele mai multe ��ri au fost alegeri.

�� Dinamica produc�iei NSM ar putea fi mai lent� în 2005, sub influen�a

o reducerii investi�iilor str�ine din anul 2005 în toate statele noi membre (cu excep�ia Cehiei),

o a reducerii ritmului de cre�tere a investi�iilor productive,

��a aprecierii reale a monedei unice �i a incertitudinii politice din unele state (deprecierea monedei unice europene semnalat� în toamna 2005 ar putea constitui începutul unei redres�ri a economiei europene, dac� tendin�a va continua)) .

��Utilizarea for�ei de munc� nu va marca îmbun�t��iri, cele mai ridicate rate ale �omajului în 2005-2006 vor continua s� se înregistreze în Polonia �i Slovacia

��Încetinirea ritmului de cre�tere a exportului în anii 2005-2006 în majoritatea noilor ��ri membre, sub influen�a încetinirii cre�terii economice �i a comer�ului pe plan mondial

��Deficitul comercial spore�te în anii 2005 �i 2006 în Polonia, Slovacia, Slovenia (peste 3% din PIB) �i Lituania (circa 11% din PIB).

��Dep��irea nivelului dezirabil al deficitului bugetar de 3% din PIB în anii 2005-2006 în 4 din 8 ��ri central �i est europene �i sc�derea continu� a excedentului bugetar în Estonia

��Probleme de finan�are a deficitului balan�ei de pl��i curente se vor înregistra îndeosebi pentru Ungaria �i ��rile baltice, unde deficitul de cont curent atinge valori ridicate, de circa 9-12% din PIB în 2005.

b. Analiza SWOT a performan�elor economice in UE25 PUNCTE ��RI-IMPACTUL FAVORABIL AL ADER�RII ASUPRA UE25

PUNCTE SLABE- IMPACTUL NEFAVORABIL AL ADER�RII ASUPRA UE25

�� Cre�terea popula�iei cu 74,1 milioane persoane (19,4%) la nivelul de 456,8 milioane persoane

�� Cre�terea activit��ii de produc�ie �i servicii,

�� L�rgirea a determinat o cre�tere nesemnificativ� a economiei UE25, de 2,4% în 2004 (2,3% în UE15) Cre�terea economic� este cu mult mai mic� decât cre�terea popula�iei (19,4%).

21 World Bank EU-8, Quarterly Economic Report, April 2005, Warsaw Office World Bank (www.worldbank.org)

a productivit��ii �i a progresului tehnologic �� Dezvoltarea infrastructurii �� Sporirea investi�iilor directe a UE15 în noile

state membre �� Intensificarea comer�ului intra-european �� Exod mic de for�a de munc� din noile state

membre, contrar a�tept�rilor.

�� Introducerea de noi reglement�ri mai stricte pentru siguran�a consumatorului comunitar a generat triplarea num�rului de produse retrase de pe pia�a UE; cele mai afectate de noile m�suri sunt Germania, Ungaria �i Spania.

�� Achizi�iile imobiliare în ��rile central �i est europene, considerate de vestici ca foarte atractive înainte de l�rgirea UE, au devenit neatractive, mai ales dup� ce monedele na�ionale ale statelor noi membre au început s� se aprecieze fa�� de moneda unic�-euro (aprecierile cele mai semnificative ale monedelor na�ionale în 2004 au avut loc în Ungaria, Cehia, Polonia, Slovacia, cu 20-30%).

�� Capitalele cele mai scumpe: Budapesta se afl� pe locul 24 în topul celor mai scumpe capitale din lume �i pe locul întâi între cele zece state noi membre ale UE. Alte capitale costisitoare sunt: Var�ovia, Praga, Bratislava (situate pe locurile 27, 28 �i respectiv 33 din 144 de capitale situate pe toate continentele)

OPORTUNIT��I în 2005-2006 AMENIN��RI in 2005-2006 �� Cre�terea rolului UE pe plan

interna�ional : ��rile membre UE25 au dep��it u�or în 2004 contribu�ia SUA la PNB mondial (30,4% comparativ cu 30,0%)

�� L�rgirea UE poate s� m�reasc� PNB din UE15 cu 0,5-0,7% anual în perioada 2005-2009

�� Pe termen mediu, cre�terea economic� �i crearea de noi locuri de munc� în UE25 s-ar putea realiza prin cre�terea competitivit��ii UE pe scena global�. În acest sens, Planul global de aplicare a strategiei de la Lisabona, prezentat de Comisia European� în 2005, cu 94 ac�iuni concrete în opt domenii prioritare, ar putea inversa tendin�ele actuale manifestate pe plan mondial.

�� Domeniile prioritare ale planului de ac�iune elaborat de Comisia European� (2005) sunt :

o Sprijinirea inov�rii �i cunoa�terii o Reforma politicii ajutoarelor de stat o Îmbun�t��irea �i simplificarea

legisla�iei europene ce reglementeaz� activitatea întreprinderilor

o Finalizarea Pie�ei interne a serviciilor

o Încheierea unui acord « ambi�ios pentru UE» în Runda Doha, de negocieri comerciale multilaterale.

o Eliminarea obstacolelor privind mobilitatea for�ei de munc�

o Dezvoltarea unei abord�ri comune a migra�iei economice

o Sprijinirea angaja�ilor afecta�i de restructur�ri.

Acest plan de ac�iune va fi completat cu cele 25 de planuri na�ionale de reform� pe care le preg�tesc toate statele membre �i care trebuie finalizate pân� în octombrie 2005.

�� Economia noilor ��ri membre va genera 300 mii noi locuri de munc�

�� Europa pierde teren fa�� de SUA �i alte regiuni dinamice ca America Latin�, India �i China, în ce prive�te PIB-ul sau productivitatea, iar nivelul de ocupare al for�ei de munc� este redus [declara�ie G. Verheugen]

�� Posibila specializare a comer�ului intra-comunitar: ��rile vechi membre vor exporta produse de înalt� tehnologie �i vor importa materii prime �i produse intensive în for�a de munc�, inclusiv alimente. Pe acest ultim segment va spori concuren�a între ��rile noi membre

�� Migra�ia poten�ial� pe termen lung din noile 10 state membre este o fals� amenin�are, fiind estimat� la cel mult 4% din popula�ia acestora (adic� 3 milioane persoane) sau 0.8% din popula�ia UE15. Mai mult, aceast� amenin�are se poate transforma în oportunitate pentru Uniunea European�, confruntat� cu un grad ridicat de îmb�trânire a for�ei de munc�.

�� L�rgirea va intensifica schimburile comerciale între noile �i vechile state membre

�� Accelerarea cre�terii economice în noile state membre determin� cre�terea nevoii acestora pentru bunuri de investi�ii �i cre�terea importului din UE15.

�� Importul de materii prime �i semifabricate din ��rile noi membre va contribui la cre�terea competitivit��ii produc�torilor �i exportatorilor din UE15.

�� Va cre�te exportul de servicii de afaceri, financiare �i comerciale ale ��rilor UE15, importându-se servicii mai ieftine datorit� costurilor reduse de pe pia�a muncii din noile ��ri membre.

�� Migra�ia for�ei de munc� din NSM în UE15 se va mic�ora, odat� cu echilibrarea diferen�elor de venit pe locuitor. În primii ani dup� l�rgire, migra�ia este estimat� la 200-300 mii persoane pe an, care nu va determina tulbur�ri pe pie�ele UE.

Sursa : Virginia Câmpeanu, Evolu�ia situa�iei economice în noile state membre ale UE �i perspective pentru 2005-2006, IEM, iulie 2005 Studii de caz: Analiza SWOT a performan�elor economice in Polonia si Ungaria

a) Polonia: analiza SWOT în primul an de la integrare

Evolu�ia economiei poloneze dup� integrarea în UE a cunoscut un trend pozitiv constant. « Cre�terea �i dezvoltarea pie�ei interne, situa�ia valutar� stabil�, rezultate bune în comer� exterior �i cre�terea lent� a pre�urilor sunt elementele esen�iale care contureaz� economia polonez� dup� aproape un an de la integrarea în UE »22. PUNCTE ��RI-IMPACTUL FAVORABIL AL ADER�RII

PUNCTE SLABE- IMP ACTUL NEFAVORABIL AL ADER�RII

�� “Statutul de membru al UE reprezint� o transformare de substan��, pe termen lung, nu un miracol sau un dezastru peste noapte”23

�� Momentul ader�rii Poloniei a fost preg�tit cu mult înainte de 1 mai 2004, astfel c� mediul de afaceri nu a resim�it trecerea ca un moment critic. Integrarea comercial� s-a f�cut pe parcursul ultimilor 10 ani, iar la data ader�rii, o parte din avantaje se sim�eau în mediul de afaceri

�� Impulsionarea cre�terii economice. Economia s-a asimilat perfect cu pia�a UE24. Principalele ramuri care s-au dezvoltat:

�� Explozia pre�urilor în anul 2004 (rata infla�iei a crescut de la 0,7% în 2003 la 3,6% în 2004), ca urmare a alinierii la pre�urile unor bunuri �i servicii din UE15 �i a unor impozite �i taxe majorate, dar �i altor factori precum cre�terea pre�urilor interna�ionale la �i�ei, gaze, metale feroase �i neferoase.

�� Pe pia�a materialelor de construc�ii vânz�rile au sc�zut (cu câteva zeci de procente), s-a dezvoltat pia�a neagr� �i pre�urile au crescut cu 5-15% la un an de la integrarea Poloniei în UE. Recesiunea pe pia�a materialelor de construc�ii a fost determinat� de cre�terea TVA de la 7% la

22 Conform T.Suprowicz, Ambasada Poloniei la Bucure�ti, 24.03.2005 23 Conform T. Kolodziej, seminar IER, mai 2005 24 Conform T.Suprowicz, Ambasada Poloniei la Bucure�ti, 24.03.2005 25 Conform T. Kolodziej, seminar IER, mai 2005

��Ind. Alimentar� ��Ind. Mobilei ��Agricultura ��Servicii financiar- bancare ��Turism balnear

�� Redresarea situa�iei întreprinderilor: coeficientul financiar net a înregistrat o cre�tere de 3,5 ori

��Factori de generare a cre�terii economice: o Cererea intern� dinamic�, inclusiv

ritm accelerat al investi�iilor productive

o Atractivitatea Poloniei pentru investitorii str�ini: cele mai mari investi�ii str�ine din regiune (70 miliarde dolari în ultimii ani); numai în anul 2004, investi�iile str�ine directe au crescut cu 23% fa�� de anul anterior (atingând 7,86 miliarde dolari), fiind generate în principal de extinderea afacerilor investitorilor deja prezen�i în Polonia, nu de num�rul sporit al acestora.

o Relaxarea politicilor fiscale în Polonia a condus la rezultate fiscale mai bune în 2004.

o Comer�ul exterior a constituit principalul factor al cre�terii economice. În 2004 valoarea exporturilor a atins 48 miliarde euro, cu 22% mai mare decât în 2003. Numai în primele luni dup� momentul ader�rii (mai-decembrie 2004), exporturile c�tre alte state membre s-au majorat cu 35% comparativ cu aceea�i perioad� a anului anterior.

�� Agricultura : Cre�terea exporturilor agricole (cu peste 25% dup� 1 mai 2004) �i influxul de bani europeni au generat majorarea cu 30% a veniturilor fermelor începând cu data ader�rii.

�� Cei mai avantaja�i polonezi în urma

ader�rii sunt agricultorii, tinerii, cercet�torii �i consumatorii25.

��Impactul reglement�rilor privind concuren�a asupra ader�rii Poloniei a fost destul de lin, întrucât nu a existat un “ “big bang” la 1 mai 2004. Mai mul�i factori au contribuit la succesul Poloniei în acest domeniu :

- în primul rând, o bun� aliniere la acquis-ul comunitar în domeniul concuren�ei, stabilit� în timpul negocierilor;

- participarea noilor state membre la Re�eaua European� a Concuren�ei;

22%. M�rfurile pe pia�a neagr� ( f�r� plata TVA �i a impozitului pe venit) se vând cu 30% mai ieftin decât concuren�a legal�. Clien�ii au renun�at la planurile de construc�ie �i renovare, îndreptând mijloacele financiare pe ma�ini second-hand sau investind la burs�27.

�� Agricultura : regulile privind subven�iile pentru agricultur� îi nemul�ume�te pe fermierii polonezi, care acuz� întârzierile prea mari ale pl��ilor efectuate de UE �i lipsa sponsorilor pentru depozitele agricole din �ar� (UE a anun�at c� va pl�ti 100 euro/ton� în noiembrie 2005, dar fermierii au nevoie de bani în august pentru a acoperi cheltuielile de recoltare �i îns�mân�are a culturilor de toamn�). Fermierii consider� c� nivelul minim de acordare a subven�iilor trebuie redus de la 80 tone la 20 tone.

�� Rata �omajului s-a men�inut ridicat� în 2004. S-au pierdut multe locuri de munc� în urma restructur�rilor.

�� Ritmul de cre�tere a exportului spre ��rile membre ale UE15 a încetinit în Polonia, dup� ce în anul 2003 atinseser� cele mai înalte ritmuri de cre�tere comparativ cu celelalte 6 ��ri central �i est europene noi membre.

�� Avantajele agricultorilor generate de fondurile europene �i de majorarea exporturilor agricole au fost atenuate de pre�urile mai mari ale motorinei �i îngr��mintelor.

26 N. Kroes, Speech 05/382, 24 June 2005, Warsaw 27 Gazeta Wyborcza, preluat� de Rompres

- mecanismul existent al ajutorului de stat �i

-coordonarea cu organismele na�ionale pentru ajutor de stat, dup� integrare26

OPORTUNIT��I în 2005-2006 AMENIN��RI în 2005-2006 �� Libera circula�ie a capitalului între statele

membre UE25 va cre�te interesul pentru plasarea capitalului în noile ��ri membre

o Va cre�te siguran�a opera�iilor �i a sistemului bancar

o Vor sc�dea costurile serviciilor financiare, ceea ce va facilita dezvoltarea. economic� a noilor state membre �i reducerea decalajelor fa�� de UE15

o Investi�iile productive vor continua s� creasc� în ritm accelerat, deja antreprenorii au început s� investeasc� cu mai mult curaj. În aceste condi�ii, teama de �omaj a popula�iei poloneze s-ar putea atenua. [Ritmurile de cre�tere a investi�iilor productive se accelereaz� începând cu anul 2004, fiind estimate la 10% pentru 2005 (5,6% în 2004) �i 11% în 2006].

�� Marile firme de materiale de construc�ii se

protejeaz� de recesiune vânzând produse de o calitate mai slab�, dar ieftine; alte firme se orienteaz� c�tre export, în special pe pia�a Rusiei; centrele angro de materiale de construc�ii propun serviciile propriilor echipe de construc�ii, întrucât pentru astfel de vânz�ri exist� un impozit special de numai 7%.

�� Agricultura: Polonia are o suprafa�� agricol� de dou� ori mai mare decât a Fran�ei sau Spaniei. Polonia prime�te de la Uniunea European� ajutoare pentru agricultur� în valoare de 3,1 miliarde euro anual, 0,7 miliarde euro pentru compensarea pre�urilor la produsele agricole �i 1,2 miliarde euro pentru dezvoltare rural�.

�� Pe ansamblul anului 2005 economia Poloniei se dezvolt� foarte lent. Reformele avanseaz� încet, planul Hausner a fost realizat numai par�ial

��Utilizarea for�ei de munc� nu va marca îmbun�t��iri, cele mai ridicate rate ale �omajului în 2005-2006 vor continua s� se înregistreze în Polonia. Starea de spirit a consumatorilor polonezi s-a înr�ut��it la sfâr�itul primului trimestru 2005, principalul motiv fiind frica de �omaj. Cei mai speria�i sunt angaja�ii din sectorul privat, urma�i de cei din sectorul bugetar, elevi �i studen�i28.

��Ritmul de cre�tere a exportului va încetini in anii 2005-2006, sub influen�a încetinirii cre�terii economice �i a comer�ului pe plan mondial

�� Agricultura: avantajul suprafe�ei agricole mari a Poloniei este diminuat prin faptul c� nivelul ajutoarelor se situeaz� la jum�tatea celui primit de fermierii din Vest.

��În domeniul ajutoarelor de stat, Polonia mai are de rezolvat unele probleme precum rezolvarea ultimelor cazuri r�mase, în baza mecanismului interimar (pentru care s-au acordat perioade tranzitorii în timpul negocierilor).

o De asemenea, sunt în derulare discu�ii tehnice de interpretare a unor concepte, precum principiul ajutorului de restructurare- “o dat�, ultima dat�”.

Sursa : Virginia Câmpeanu, Evolu�ia situa�iei economice în noile state membre ale UE �i perspective pentru 2005-2006, IEM, iulie 2005 b) Ungaria: analiza SWOT în primul an de la integrare PUNCTE ��RI-IMPACTUL FAVORABIL AL ADER�RII

PUNCTE SLABE- IMP ACTUL NEFAVORABIL AL ADER�RII

�� Ungaria are avantajul dep��irii momentului ader�rii f�r� mari schimb�ri, întrucât a început preg�tirile de aderare înc� din 1994 (odat� cu

�� In Ungaria, unul dintre motivele c�derii guvernului la trei luni �i jum�tate dup� aderarea ��rii la UE a fost lipsa fondurilor din care s� se asigure cota minim� cu care

28 IPSOS, sondaj de opinie, martie 2005

implementarea Acordului European) �i de atunci a continuat indiferent de pozi�ia , uneori �ov�itoare a UE29

o demararea reformei administrative din 1993 �i modul transparent de ob�inere a banilor din fonduri publice �i private, pe baza de licita�ii, au constituit avantaje, întrucât o genera�ie întreag� a înv��at s� acceseze fonduri

�� În anul 2005 sunt înregistrate cu 12% mai multe firme fa�� de câte erau înainte de aderare, iar multe sunt cu capital str�in.

�� Mitul falimentului în mas� a IMM-urilor dup� aderare a fost atenuat prin preg�tiri substan�iale: peste 40000 de micro-întreprinderi din peste 2000 localit��i ungare au p�r�icipat la cursuri de preg�tire profesional�, care ofereau informa�ii generale �i informa�ii de detaliu pentru fiecare meserie.

�� Ungaria nu a devenit contribuabil net la UE, de�i în urma unor calcule s-a ajuns la concluzia c� s-ar fi putut accesa de cinci ori mai mul�i bani de la UE

�� Exportul Ungariei a sporit în ritm accelerat în 2004 (17% comparativ cu 8% în anul premerg�tor ader�rii), ceea ce a permis reducerea deficitului balan�ei comerciale (2,8% din PIB).

se participa la licita�ii pentru proiecte, ca �i pentru prefinan�area întregii activit��i pentru proiectele câ�tig�toare (ce se deconteaz� ulterior din fonduri europene).

�� Au fost firme care dup� momentul ader�rii au dat faliment : 50% din IMM-uri au dat faliment (dar au ap�rut altele noi). Pierderi mari au înregistrat în special firmele mari, care nu au putut face fa�� competi�iei

�� agricultorii nu au primit la timp subven�iile de la Bruxelles, ceea ce a dat na�tere la proteste

�� A existat un �oc fiscal : s-au majorat unele

cote de TVA, ceea ce a determinat unele cre�teri de pre�uri, mai ales pentru bunurile/serviciile la care au avut loc modific�rile

�� Dup� momentul ader�rii a sc�zut puterea de cump�rare, chiar dac� nu se afirm� c� salariile �i pensiile �i-au pierdut valoarea real�.

�� omajul a marcat o tendin�� de cre�tere în 2004, datorit� faptului c� investitorii au început s�-�i mute produc�ia mai în Est.

�� S-au efectuat importuri tactice imediat dup� aderare, din cauza nesiguran�ei fa�� de fenomenele post-aderare, ceea ce a avut efecte negative pe termen scurt asupra balan�ei comerciale.

OPORTUNIT��I în 2005-2006 AMENIN��RI în 2005-2006 �� Infla�ia a fost blocat� în prima jum�tate a

anului 2005, dup� nivelul ridicat al anului anterior, iar tendin�a este de sc�dere pân� în anul 2006.

�� S-au înregistrat cre�teri ale PIB, ale comer�ului exterior, produc�iei industriale �i ale salariilor medii reale( cu 9%).

�� Rata �omajului are un trend u�or ascendent dup� momentul ader�rii, dar se situeaz� între cele mai sc�zute cote ale ��rilor noi membre (fiind devansat� numai de Slovenia).

�� Pentru Ungaria principalele provoc�ri se refer� la men�inerea cre�terii economice, men�inerea for�ei de munc� în �ar�, dezvoltarea resurselor umane, accesarea mai puternic� a fondurilor europene, atragerea de capitaluri bazate pe cunoa�tere, exportul de capital prin dezvoltarea de firme la nivel regional [Halasz, 2005]

��Investitorii str�ini î�i mut� produc�ia c�tre Est, unde for�a de munc� este mai ieftin�, ceea ce poate constitui un factor determinant pentru cre�terea în continuare a �omajului.

��Ungaria, ca �i ��rile vechi membre ale UE, se confrunt� cu sc�derea demografic�

Sursa : Virginia Câmpeanu, Evolu�ia situa�iei economice în noile state membre ale UE �i perspective pentru 2005-2006, IEM, iulie 2005

29 Conform J. Halasz, Ambasada Ungariei la Bucure�ti, iulie 2005

1.2.1.2. IMM-urile în ��rile candidate din Europa central� �i de est înainte de l�rgirea spre est a UE

În deceniul trecut, ��rile central �i est europene au parcurs un proces de schimb�ri structurale profunde. Dup� ruptura decisiv� de comunism de la începutul anilor 1990, dezvoltarea întreprinderilor mici �i mijlocii (IMM) a devenit punctul central al politicilor de reform� economic� urm�rit de toate guvernele din aceast� zon�.

Au fost create multe IMM-uri noi �i au fost promovate antreprenoriate prin privatizarea sau dizolvarea fostelor întreprinderi de stat. Într-o anumit� m�sur�, aceasta a fost o schimbare important� de trecere de la activitatea economic� din întreprinderile de stat ineficiente la firme în proprietate privat�. La nivelul economiilor na�ionale, efectele pozitive induse de crearea de noi locuri de munc� �i produc�ia realizat� în nou-înfiin�atele IMM au compensat par�ial pierderile de locuri de munc� �i produc�ie din marile întreprinderi, cel pu�in în prima jum�tate a anilor 1990.

Defini�ia �i caracteristicile întreprinderilor mici �i mijlocii în UE

Întreprinderile mici �i mijlocii (IMM) sunt definite în Uniunea European� ca întreprinderi cu mai pu�in de 250 angaja�i.

Exist� 4 clase de m�rime a IMM30, func�ie de num�rul de angaja�i:

a) F�r� angaja�i salariza�i (num�r de salaria�i 0) b) 1-9 angaja�i c) 10-49 angaja�i d) 50-249 angaja�i

Sectoarele economice ale UE, dominate în propor�ie de peste 50% de întreprinderi f�r� salaria�i (num�r angaja�i 0) sunt: construc�ii, transport, depozitare, comunica�ii.

Sectoarele economice dominate de întreprinderi cu 1-9 angaja�i sunt: comer�ul en gros �i în detaliu.

TABEL 1.8 Structura întreprinderilor în UE, pe clase de m�rime �i sectoare economice

Sectoare economice

Num�r Total întreprinderi mii

IMM cu 0 angaja�i %

IMM cu 1-9 angaja�i

%


%


%

Intrepr. mari+250 angaja�i

%

Industrie prelucr�toare

2048 34 47,2 14,9 3,1 0,8

Construc�ii 2504 51,9 40,7 6,7 0,6 0,1 Comer� (en gros, în detaliu)

2948 44,5 50,2 4,7 0,5 0,1

Transport, depozitare, comunica�ii

997 59,2 33,9 5,8 0,9 0,2

30 Basic statistics on SMEs & credit institutions, Briefing STAT 506 EN, Luxembourg, iulie 2003

Sursa: pe baza datelor din “Basic statistics on SMEs & credit institutions”, Briefing STAT 506 EN, Luxembourg, iulie 2003 Rolul IMM-urilor în ��rile central �i est europene candidate Înfiin�area de întreprinderi mici �i mijlocii a luat amploare ulterior, astfel c� la începutul anilor 2000 ��rile central �i est europene candidate la aderare de�ineau aproape 6 milioane de IMM, în care lucrau peste 20 milioane persoane.

Structura IMM-urilor : 95% din num�rul de IMM-uri sunt micro-întreprinderi (cu un num�r mediu de persoane ocupate /întreprindere de 2 angaja�i) ; aproape 4% sunt întreprinderi mici (22 angaja�i) �i mai pu�in de 1% sunt întreprinderi mijlocii (107 num�r mediu de angaja�i).

Dintre cei 20,5 milioane angaja�i în IMM-urile din ��rile central �i est europene, jum�tate activeaz� în microîntreprinderi, 24% în întreprinderi mici �i 26% în întreprinderi mijlocii.

În acela�i an, la nivelul celor 10 ��ri central �i est europene existau 10 mii întreprinderi mari cu peste 10 milioane angaja�i, reprezentând 33% din num�rul total al angaja�ilor.

Analiza indicatorilor statistici caracteristici relev� în perioada de pre-aderare dominan�a întreprinderile de clas� mic� - medie în economiile ��rilor candidate.

Compara�ii între UE �i ��rile candidate privind rolul IMM

a) Distribu�ia întreprinderilor pe clase de m�rime este asem�n�toare în ��rile candidate �i în UE15, prevalând IMM-urile: IMM-urile domin� num�rul de întreprinderi în propor�ie de 99,8% în UE �i de 99,7% in ��rile candidate.

De exemplu, în anul 2003, în Uniunea European� �i alte 4 ��ri vest-europene31 existau peste 19 milioane IMM ce asigurau locuri de munc� pentru circa 140 milioane persoane (70% din total) �i numai 40 000 întreprinderi mari (0, 02% din num�rul total de întreprinderi) ce furnizau circa 42 milioane locuri de munc� (30%). În ��rile candidate IMM-urile reprezentau 99,7%, acoperind 67% din num�rul de angaja�i.

b) Num�rul total de IMM în Europa Occidental� este de 3 ori mai mare decât în ��rile candidate, iar num�rul total de angaja�i în IMM de circa 5 ori mai mare.

Tabel 1.9 Rolul IMM-urilor în ��rile candidate �i în Europa-19 IMM UM Micro Mici Mijlocii Total

Întreprinderi mari

Total

��rile candidate (2001) Întreprinderi 1.000 5.670 230 50 5.950 10 5.970 Num�r de angaja�i 1 000 10.210 4.970 5.350 20.530 10.150 30.670 Persoane angajate/întreprindere

2 22 107 3 919 5

Predominan�� în func�ie de m�rime

mici/mijlocii

Europa-19 (2003)* Întreprinderi 1.000 17.820 1.260 180 19.270 40 19.310 Num�r de angaja�i 1.000 55.040 24.280 18.100 97.420 42.300 139.710

31 UE15 �i Islanda, Norvegia, Elve�ia, Liechtenstein

Persoane angajate/întreprindere

3 19 98 5 1052 7

Predominan�� în func�ie de m�rime

Micro

* UE15, Islanda, Norvegia, Elve�ia, Liechtenstein Sursa: European Economy, Supplement A, May 2003; OECD: Economic Outlook, No.71, june 2003

c) Majoritatea întreprinderilor din Uniunea European� sunt în marea majoritate de talie micro, având între 0-9 angaja�i, în timp ce majoritatea IMM-urilor din ��rile candidate sunt caracterizate ca mici-mijlocii.

Analiza statisticilor privind structura detaliat� a întreprinderilor mici �i mijlocii în Uniunea European� (UE15) relev� c� num�rul micro-întreprinderilor este relativ stabil: în anul 2003 existau cu 0,04% mai pu�ine decât în 1997, în condi�iile în care ie�irea de pe pia�� a unora a fost cvasi-compensat� de intrarea pe pia�� a altora [pe baza datelor disponibile în “Basic statistics on SMEs & credit institutions, Briefing STAT 506 EN, Luxembourg, iulie 2003].

Tabel 1.10 Principalii indicatori pentru IMM în ��rile Uniunii Europene, în 2003 Num�r

întreprinderi Num�r persoane angajate per întreprindere

Domina�ia în func�ie de m�rimea întreprinderii*

Valoarea ad�ugat� per angajat**

Înclina�ia c�tre export pentru IMM-uri***

Procentul din valoarea ad�ugat� în total cifra de afaceri pentru IMM-uri****

- mii- Index, total/�ara =100

% %

Austria 270 11 Micro 78 -3 -3 Belgia 440 7 Micro 93 -6 -2 Danemarca 210 10 Mici, mijlocii 93 -3 -1 Finlanda 220 7 Mari 85 -6 1 Fran�a 2 500 8 Micro 76 -7 -4 Germania 3 020 10 Mari 90 -6 5 Grecia 770 2 Micro 98 -1 2 Irlanda 100 10 Mici, mijlocii 50 6 2 Italia 4 490 4 Micro 89 -4 -0 Luxemburg 20 9 Mici, mijlocii 101 -1 -1 Olanda 570 12 Mari 95 -4 -1 Portugalia 690 5 Mici, mijlocii 74 -2 -6 Spania 2 680 6 Micro 82 -4 -0 Suedia 490 7 Micro 87 -3 -0 Marea Britanie

2 230 11 Mari 69 -4 -5

UE15 18 700 7 Micro 74 -5 -3 * O �ar� sau un sector industrial este considerat preponderent micro, mic �i mijlociu, sau mare, în cazul

în care fie microîntreprinderile fie cele mici �i mijlocii (luate împreun�), sau cele mari de�in cota cea mai mare din totalul popula�iei angajate în munc�;

** Index, total per �ar� = 100; *** Ponderea exporturilor în cifra de afaceri (%) – IMM-uri minus total pe �ar�; **** Valoarea ad�ugat� ca procent din cifra de afaceri – IMM-uri ca devierea totalului pe �ar�. Sursa: European Economy, Supplement A, May 2003; OECD: Economic Outlook, No.71, june 2003

d) Micro-întreprinderile cu 0 angaja�i din UE15 domin� atât structura micro-întreprinderilor (9,2 milioane sau 53% din num�rul total de micro-întreprinderi au 0

angaja�i, restul de 8,2 milioane având între 1-9 angaja�i), cât �i structura pe ansamblul IMM-urilor (49%).

Aceast� caracteristic� a dominan�ei micro-întreprinderilor cu 0 angaja�i din UE15 nu are echivalent în România, unde micro-întreprinderile sunt obligate s� aib� cel pu�in 1 angajat; mai mult, în prima jum�tate a anului 2005 s-au avansat propuneri guvernamentale ca începând cu 2006 micro-întreprinderile s� aib� cel pu�in 5 angaja�i. Oamenii de afaceri s-au ar�tat deosebit de nemul�umi�i de aceast� propunere, astfel c� spre sfâr�itul anului 2005 ideea pare abandonat�.

e) Distribu�ia for�ei de munc� ocupate pe clase de m�rime a întreprinderilor este diferit� în cele dou� grupe de ��ri: diferen�a sensibil� este dat� de ponderea mai mic� a angaja�ilor din micro-întreprinderile TCEE �i mai mare din întreprinderile mari, comparativ cu Europa-19

FIGURA 1.5 Distribu�ia for�ei de munc� ocupate pe clase de m�rime a întreprinderilor

în Europa-19 �i ��rile candidate

Sursa: European Economy, Supplement A, May 2003; OECD: Economic Outlook, No.71, june 2003

f) Începând din a doua jum�tate a deceniului trecut, se observ� un declin în m�rimea întreprinderilor din ��rile candidate, ceea ce sugereaz� un proces de convergen�� spre m�rimea medie a întreprinderilor din Europa.

Exist� diferen�e mari între ��ri în privin�a m�rimii medii a întreprinderilor, func�ie de num�rul de angaja�i. În unele ��ri candidate, în special ��rile baltice �i România, m�rimea medie a IMM este considerabil mai mare comparativ cu cea din ��rile Europei Occidentale.

Letonia are un num�r mediu de 15 angaja�i pe întreprindere, situându-se pe primul loc în ierarhia ��rilor analizate, �i Lituania 10,8 angaja�i (locul 6). Între ��rile UE15 cele mai mari întreprinderi, dup� num�rul mediu de angaja�i se înregistreaz� în Olanda, Marea Britanie, Austria. La polul opus, cu cei mai pu�ini angaja�i/întreprindere se situeaz� Ungaria, Polonia (sub 4 angaja�i), Cipru �i Grecia (sub 4 �i respectiv 2). România are un num�r mediu de circa 11,4 angaja�i/IMM (ocupând locul trei intr-un clasament ipotetic).

FIGURA 1.6 Persoane angajate pe întreprindere, în UE19 �i în ��rile candidate

g) Exist� schimb�ri în evolu�ia num�rului de angaja�i din ��rile candidate pe tipuri de întreprinderi, care este diferit� de experien�a ��rilor vest-europene, în special sc�derea rolului micro-întreprinderilor �i reducerea semnificativ� a întreprinderilor mari, concomitent cu cre�terea rolului întreprinderilor mici �i mijlocii în angajarea for�ei de munc�.

Evolu�ia num�rului de angaja�i pe tipuri de întreprinderi reflect� natura special� a dezvolt�rilor economice din ��rile central �i est europene candidate, în care fostele mari întreprinderi de stat s-au desfiin�at, ap�rând întreprinderi mici �i mijlocii �i o cre�tere corespunz�toare a num�rului de angaja�i în întreprinderile mici �i mijlocii.

FIGURA 1.7 Cre�terea num�rului de angaja�i în func�ie de m�rimea întreprinderii în ��rile candidate (1995-2001, modific�ri medii în % pe an)

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

Micro Mici Mijlocii Întreprinderi mari Total

Sursa: European Economy, Supplement A, May 2003; OECD:Economic Outlook, No.71, june 2003

În ��rile vest-europene a crescut cel mai mult num�rul de angaja�i în micro-întreprinderi �i întreprinderi mici �i a sc�zut în marile întreprinderi, datorit� faptului c� productivitatea muncii cre�te mai rapid în întreprinderile mari, iar acestea devin mai eficiente comparativ cu IMM-urile (în special cu micro-întreprinderile). Explica�ia este dat� de faptul c� IMM-urile din Vestul Europei ac�ioneaz� îndeosebi în sectoare economice cu productivitate sc�zut�, precum comer�ul cu am�nuntul32. FIGURA 1.8 Evolu�ia ritmului de cre�tere a productivit��ii muncii pentru IMM-uri �i întreprinderi mari în ��rile UE19, 1989-2004

h) Experien�a ��rilor vest-europene relev� profitabilitatea mai mare a întreprinderilor mari. Profitabilitatea scade odat� cu m�rimea întreprinderilor.

FIGURA 1.9 Profitabilitatea*, în func�ie de m�rimea întreprinderilor, în Europa-19, în

2003

32 The Observatory of European SMEs, nr.8/2004, http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/analysis/observatory_en.htm

Cre�t

ere

anua

l� %

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

Micro Mici Mijlocii Întreprinderi mari

%

* - Surplusul opera�ional brut, ajustat la salariile nete ale liber-profesioni�tilor, ca procent din valoarea ad�ugat� brut�.

Sursa: European Economy, Supplement A, May 2003; OECD:Economic Outlook, No.71, june 2003

i) De�i nu exist� date comparative privind constrângerile resim�ite de oamenii de afaceri care afecteaz� performan�ele IMM-urilor, pe diferite tipuri de m�rime a întreprinderilor, prezent�m rezultatele înregistrate în sondajul de opinie efectuat în ��rile vest-europene33:

a. Principala constrângere pentru o treime din IMM a fost puterea de cump�rare sc�zut� a clien�ilor, ca urmare a climatului economic nefavorabil; cu cât întreprinderea este mai mic� cu atât aceast� constrângere este mai puternic resim�it� (37% pentru micro-întreprinderi);

b. Lipsa for�ei de munc� cu grad ridicat de calificare �i accesul la finan�are sunt urm�toarele constrângeri, ca �i reglement�rile administrative, care nu au leg�tur� direct� cu climatul economic, dar sunt foarte importante pentru deciden�i. Lipsa for�ei de munc� calificate este mai important� pentru întreprinderile mijlocii, ceea ce poate constitui un element de interes pentru mobilitatea noilor ��ri membre.

c. Al�i factori de constrângere, dar cu impact mai mic asupra business-ului sunt: infrastructura, implementarea noilor tehnologii, implementarea noilor forme de organizare, calitatea managementului.

1.2.2. PE PLAN SOCIAL

1.2.2.1. Caracterizarea general� a reformelor sociale �i cadrul transforma�ional

Ca parte a strategiilor de integrare si ca urmare a condi�iilor ini�iale concrete de dezvoltare a fiec�reia dintre ��ri, politicile sociale au cunoscut diferen�e importante de-a lungul perioadei de tranzi�ie. Acestora le corespund o varietate de forme de tensiune sociala si asisten�� social� 33 ENSR Enterprise Survey, 2003, http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/analysis/doc/ensr_2003_tables/tables_survey_2003_economicslowdown_parta.pdf

ridicând problema m�surii în care ��rile spa�iului central �i est-european se deplaseaz� c�tre modelul european de securitate social� �i care este în fiecare caz traiectoria cea mai potrivit� în contextul variet��ii de modele de integrare.

Exist� în literatura de specialitate câteva încerc�ri de construire a unor tipologii care s� grupeze sistemele de evolu�ie în plan social din zon� dup� variate criterii care au ap�rut ca relevante în diferite etape ale tranzi�iei.

Clasific�rile propuse de Banca Mondial� �i UNDP descriu pozi�ia luat� de guverne vis-a vis de introducerea institu�iilor de pia�� democratice la mijlocul anilor ‘90. Sensul exact al acestei tipologii nu este pe deplin clarificat în literatur�, iar aceste încerc�ri sunt totu�i limitate, atât ca num�r cât �i ca rezultate. De asemenea, exist� foarte pu�ine încerc�ri de a face compara�ii între ��ri pe baza efectelor politicilor sociale.

Tipologii ale politicii �i reformelor sociale în �CEE (1995-2000)34 • Banca Mondial�35

Cele mai avansate ��ri în implementarea reformelor sociale: Polonia, Slovenia, Ungaria, Croa�ia Macedonia, Cehia �i Slovacia ��ri care au realizat reforme notabile: Estonia, Lituania, Bulgaria, Letonia, Albania, România ��ri care au realizat reforme limitate �i foarte limitate: Rusia �i ��rile CSI

• Na�iunile Unite36 ��ri cu abordare liberal� asupra reformelor sociale: Polonia, Republica Ceh�, Ungaria, ��rile baltice Reformatori întârzia�i: Bulgaria, România Abordare non-liberal�: Belarus Liberalizare în dezbatere: Rusia, Ucraina, Slovacia

• Deacon (2000)37 Sistem vest-european de asigur�ri sociale: Republica Ceh�, Ungaria, Polonia, Estonia, Slovenia Sistem conservative bazat pe beneficii la locul de munc� (supus unui risc important de colaps): Rusia, Bulgaria, România, Macedonia De�i toate avansate, sistemele de asigur�ri sociale din Noile State Membre (NSM) difer� între ele: în timp ce Republica Ceh� a optat pentru acoperire universal�, Polonia demonstreaz� o anumit� tendin�� c�tre sistemul liberal, cu acoperire individual�, Ungaria situându-se undeva între cele dou�. În plus, nu s-a putut identifica în literatura de specialitate nici o tendin�� comun� de convergen�� a sistemelor de securitate social� în NSM în perioada de pre-aderare, date fiind condi�iile na�ionale diferite �i r�spunsul sistemelor na�ionale la influen�a factorilor externi38. În ceea ce prive�te factorii externi, este cunoscut faptul c� evolu�ia social� �i politic� din aceste ��ri este influen�at� pe de o parte de strategiile organismelor interna�ionale (FMI, BM) ca promotori ai globaliz�rii, iar pe de alt� parte de procesul de integrare în UE însu�i39. Totu�i, de�i pe ansamblu efectul strategiilor promovate de organismele interna�ionale nu poate fi ignorat, acesta nu explic� per se decât în mic� m�sur� diferen�ele identificate în traiectoriile

34 dup� Manning, N (2004) “Diversity and change in pre-accession Central and Eastern Europe since 1989”, Journal of European Social Policy 14 (3) 35 World Bank (1996) From Plan to Market: World Development Report 1996. Washington, DC: World Bank. 36 UNDP Regional Bureau for Europe and the CIS (1999) Central Asia 2010: Prospects for Human Development. New York: UNDP, 1999. 37 Deacon, B. (2000) ‘Eastern European Welfare States: the Impact of the Politics of Globalisation’, Journal of European Social Policy 10 (2): 146–61. 38 Rys, V., “Transition Countries of Central Europe Entering the European Union: Some Social Protection Issues,” International Social Security Review, 52, 2-3:177-189, 2001. 39 Vezi: Ferge, Z. (2001), “Welfare and ‘Ill-fare’ Systems in Central-Eastern Europe,” in R. Sykes, B. Palier and P. M. Prior, eds., Globalization and European Welfare States: Challenges and Change. Basingstoke: Palgrave, 127-152, or Wagener, H. (2002), “The Welfare State in Transition Economies and Accession to the European Union,” West European Politics, 25, 2:152-174, i.a)

sistemelor de asigur�ri sociale, efect atribuibile în principal, direct sau indirect40, condi�iilor interne.

În ceea ce prive�te influen�a exercitat� prin intermediul procesului de integrare european�, aceasta se face în general prin intermediul transfer�rii acquis-ului communautaire, dar, dat fiind caracterul special al acestui domeniu, influen�a este comparativ mai limitat�. Conform normelor europene în domeniul ocup�rii �i politicii sociale, „nu exist� obliga�ii legale de implementare a unor m�suri politice stricte, ci o angajare general� foarte important� de a coordona respectivele politici astfel încât un cadru social omogen s� se dezvolte conform cu principiile �i regulile tratatului European”41.

Principalul canal prin care UE a influen�at reforma sistemelor de asigur�ri sociale este efortul mai amplu de construc�ie institu�ional�. Chiar �i în acest caz, influen�a poten�ial� �i efectiv� a UE asupra sistemelor de asigur�ri sociale na�ionale din aceste state a fost limitat�, deoarece:

• UE nu a impus condi�ii specifice politicii sociale din ��rile candidate. Principalul obiectiv al UE este înl�turarea barierelor din calea circula�iei libere a for�ei de munc�, �i pentru a îndeplini acest obiectiv, UE nu a impus convergen�a sistemelor de asigur�ri sociale ci a solicitat coordonarea acestora;

• UE15 îns��i nu de�ine sau promoveaz� un model de sistem de asigur�ri sociale pentru statele candidate. Caracterul vag al criteriilor sociale impuse ��rilor candidate nu este nimic altceva decât reflectarea opiniilor împ�r�ite asupra celui mai potrivit rol al politicii sociale în Uniunea European� îns��i42.

• În fine, exist� pu�ine mecanisme prin care UE ar fi putut impune ��rilor candidate adoptarea unui standard pentru politicile sociale43.

Dimpotriv�, rolul factorilor interni este universal recunoscut ca decisiv44 dar nu exist� un consens privind modalitatea de analiz� a diferen�elor dintre sistemele de asigur�ri sociale. Trecerea de la un sistem de asigur�ri sociale permisiv la unul rigid este dificil� din punct de vedere politic, iar lipsa unei tendin�e clare de convergen�� rapid� este de multe ori pus� pe

40 Unul dintre cele mai concludente exemple este reforma sistemului de pensii. In ciuda faptului c� BM sus�ine sistemul de pensii multi-pilon, acesta a fost implementat doar in câteva dinte ��rile Central �i Est-europene. Conform lui Mullar, K (2002), “Beyond Privatization: Pension Reform in the Czech Republic and Slovenia,” Journal of European Social Policy, 12, 4:293-306, BM poate influen�a reforma sistemului de pensii practic numai în ��rile care au datorii externe mari, presând aceste ��ri s� implementeze reforme structurale. Aceasta explic� de ce ��ri ca Republica Ceh� �i Slovenia nu au implementat reforme semnificative ale sistemului de pensii, în timp ce Ungaria a realizat aceast� reform�. Deci, capacitatea de influen�� a organismelor ca BM �i FMI este dependent� de condi�iile interne. 41 European Commission, Guide to the Negotiation, Ch. 13 “Employment and Social Policy” [http://europa.eu.int/comm/enlargement/negotiations/chapters/negotiationguide.pdf] 42 Leppik, L.(2003), “Social Protection and EU Enlargement,” in V. Pettai and J. Zielonka, eds., The Road to the European Union, Volume 2: Estonia, Latvia and Lithuania. Manchester: Manchester University Press, 140-162.

43 Asemenea mecanisme exist�, desigur, de exemplu prin programul CONSENSUS, care a fost lansat în 1995 ca instrument specific de perfec�ionare a cooper�rii dintre UE �i ��rile candidate în domeniul implement�rii politicilor de asigur�ri sociale. Totu�i, acest gen de programe urm�resc s� construiasc� un consens la nivelul Europei l�rgite asupra promov�rii politicilor sociale, �i nu s� contribuie la gr�birea convergen�ei c�tre un model dat 44 Ferrera, M., A. Hemerijck, and M. Rhodes (2003), “Recasting European Welfare States,” in J. Hayward and A. Menon, eds., Governing Europe. Oxford: Oxford University Press, 346-366.

seama dependen�ei de trend �i iner�iei politice, inclusiv la nivelul �arilor UE1545, si cu atât mai mult în statele foste comuniste. Pe de alt� parte exist� factori care sus�in reforma sistemelor de asigur�ri sociale. Pe de o parte este vorba de apari�ia noilor probleme sociale generate de privatizarea �i marketizarea activelor de stat, ceea ce a generat cre�terea cheltuielilor sociale �i probleme de natur� fiscal� cu care guvernele ��rilor candidate au trebuit s� se confrunte46. In plus, uneori reforma sistemelor de asigur�ri sociale nu transpare ca necesar� în sine, ci rezult� din reformarea altor sisteme47. Indiscutabil, reforma sistemelor de protec�ie social� a fost influen�at� de agenda politic� a partidelor aflate în competi�ie la guvernare (Kitschelt (2001))

În republica Ceh� principalele partidele care se confrunt� pe arena politic� sunt social democrat (CSSD), liberal (ODS) �i cre�tin conservator (KDU-CSL). In acest caz, disponibilitatea partidului liberal de a adopta politici sociale liberale este temperat� de existen�a unei for�e alternative sus�in�toare a statului protec�ionist (CSSD �i KDU-CSL). În Ungaria, coali�ia conservatoare FIDESZ-MPP-MDF se afl� în competi�ie cu partidul democrat MSZP, caz în care cei doi competitori se pot acuza reciproc pentru reducerea cheltuielilor de asigur�ri sociale, ceea ce într-o anumit� m�sur� a �i generat succedarea celor dou� partide la guvernare. În fine, în Polonia partidul social-democratic SLD (SLD-UP dup� 2001) de�ine pozi�ia dominant� pe scena politic�, astfel încât poate implementa treptat reforme sociale atr�gând sus�in�tori ai partidelor liberal �i conservator f�r� a pierde din sus�in�torii ini�iali.

1.2.2.2. O clasificare a principalelor etape ale reformelor sociale pre �i post aderare

In esen��, literatura de specialitate48 distinge trei etape distincte în evolu�ia politicilor sociale:

• Faza 1

La începutul tranzi�iei au fost implementate politici de urgen�� în anticiparea consecin�elor sociale negative ale emergen�ei mecanismelor economiei de pia�� în perioada post-comunist�. Crucial� în aceast� privin�� a fost apari�ia �omajului �i implicita reducere a veniturilor reale, în condi�iile unor structuri sociale total nepreg�tite s� fac� fa�� riscurilor economiei de pia��, fenomen care a fost, cel pu�in par�ial, anticipat49. Caracteristic pentru aceast� etap� este faptul c� ini�ial în majoritatea ��rilor post comuniste s-au introdus scheme de ajutor de �omaj generoase, dar numai dup� instaurarea guvernelor alese democratic la începutul anilor 1990, s-au produs cele mai semnificative schimb�ri în politica social�.

Una dintre caracteristicile primei faze ale tranzi�iei din ��rile central �i est-europene a fost deci trecerea la reforme economice �i politice f�r� ca acestea s� fie coroborate din start cu scheme de sus�inere social� adecvate. Lipsite de o strategie coerent� pe termen lung guvernele ��rilor 45 Hemerijck, A. (2002), “The Self-transformation of the European Social Model(s),” in Esping-Andersen, Why We Need a New Welfare State, 173-213. 46 Sengoku, M. (2001), “Pension Reform in Poland: Analysis of the Institutional Reforms During ‘Transformation’ (in Japanese),” in Sato Y., ed., Economic and Social Policies in Emerging Democratic Countries. Chiba: IDE-JETRO, 91-128. 47 Spre exemplificare, in Polonia reforma fundamentala a sistemului de asistenta sociala a fost ceruta explicit de reformele administra�iei locale, precum si implicit de reformele sistemului educa�ional începute in anul 1998 (conform. .Szatur-Jaworska, (2001) “Pomoc spoleczna w nowym ukladzie administracyjnym,” in G. Firlit-Fesnak, ed., Regionalne aspekty reform spolecznych. Warszawa: Wydawca Oficyna Wydawnicza ASPRA-JR, 103-128.). 48 Manning, N (2004) “Diversity and change in pre-accession Central and Eastern Europe since 1989”, Journal of European Social Policy 14 (3) 49 Ellman, M. (1989) Socialist Planning, 2nd edn.Cambridge: Cambridge University Press., i.a

din zon� au trebuit s� aleag� o abordare ad hoc, incremental� �i reactiv� a modelului de dezvoltare social�, îndeosebi pentru problemele nou ap�rute cum ar fi �omajul, inegalitatea social� sau s�r�cia.

• Faza 2

In aceast� etap� se disting primele semne de divergen�� atât între evolu�iile economice la nivel na�ional cât �i între r�spunsurile politicii sociale la tensiunile inerente care au ap�rut în rela�ie cu traiectoria economiei, f�cându-se sim�ite efectele negative ale aspectelor institu�ionale, ini�ial presupuse a se auto-regla odat� cu instaurarea mecanismelor de pia��. Deosebit de relevante pentru politica social� sunt aspectele legate de colectarea taxelor prin care se alimenteaz� cheltuielile de politic� social�.

Un fenomen economic cu efect asupra cheltuielilor sociale l-a reprezentat în aceast� etap� infla�ia care a adus cu sine erodarea �i rea�ezarea veniturilor având în acela�i timp efecte perverse asupra implement�rii îns��i a mecanismelor de pia��. Din fericire cele mai multe dintre ��rile regiunii infla�ia a reu�it s� fie controlat� pân� c�tre mijlocul decadei. In majoritatea acestora, ajutoarele de �omaj au fost reduse, dovedindu-se o cheltuial� nesustenabil�. La mijlocul ultimului deceniu al secolului trecut s-a trecut la reducerea nivelului de protec�ie social� în favoarea investi�iei în înt�rirea economiei �i crearea condi�iilor favorabile pentru atragerea capitalurilor mobile.

Tendin�a de emulare a UE s-a identificat în alegerea uneia dintre cele dou� tendin�e majore în sistemele de asigur�ri sociale: social-democra�ia vs. sistemele corporatiste de asigur�ri sociale. Specificul sistemelor de protec�ie social� din ��rile central �i est-europene devenit evident în aceast� etap� rezid� din faptul c� in tranzitul de la fostul sistem socialist cu un grad foarte ridicat de redistribu�ie este aflat mai degrab� sub influen�a modelelor propuse de organismele interna�ionale, FMI sau Banca Mondial� decât sub cea a modelelor clasice europene50.

Totu�i, înc� din acest stadiu, sistemele de asigur�ri sociale prezint� un mecanism dual, unde majoritatea popula�iei are acces cvasi-gratuit la servicii limitate �i de calitate mediocr�, în timp ce segmentul favorizat al societ��ii, care î�i poate permite asigur�ri complementare are acces la servicii de calitate. Mai mult, în aceast� faz�, chiar �i în ��rile care �i-au reluat cre�terea economic�, sc�derea nivelului de s�r�cie a urmat mult mai târziu. Inegalitatea social� în cre�tere este caracteristic� ��rilor din aceast� zon�. S�r�cia în cre�tere este alimentat�, între altele, de un nivel al salariilor extrem de sc�zut în cazul lucr�torilor necalifica�i �i apari�ia unei zone private a economiei sub-capitalizat� �i sub finan�at� ca �i de reducerea drepturilor b�ne�ti pentru �omeri. Mai mult, ca �i în vestul Europei, rata fertilit��ii este în sc�dere iar popula�ia în evident proces de îmb�trânire, presiunea suplimentar� asupra bugetului impunând reducerea pensiilor �i împingerea în s�r�cie a unui alt segment al popula�iei.

• Faza 3

Cea de-a treia faz� în evolu�ia sistemelor sociale a fost marcat� în anul 1998 de dou� puncte de inflexiune majore: 1. cinci dintre ��rile central �i est-europene au atins nivelurile de dinainte de 1989 în termen de PIB �i 2. criza economic� din Rusia care a generat atât în Rusia cât �i în ��rile satelit un salt în nivelul de s�r�cie, inegalitate social�, infla�ie �i �omaj. Tot în aceast� etap�, perspectivele tot mai clare de integrare european� pentru cele mai multe dintre ��rile regiunii au dus la o tot mai mare apropiere între sistemele de protec�ie social� ale 50 Deacon, B. (2000) ‘Eastern European Welfare States: the Impact of the Politics of Globalisation’, Journal of European Social Policy 10 (2): 146–61.

acestor ��ri �i cele europene, astfel încât, dup� integrare, cele mai multe dintre acestea se înscriu în marjele de varia�ie proprii construc�iei europene.

Totu�i exist� numeroase divergen�e în spatele acestei aprecieri, în particular în ceea ce prive�te nivelul de inegalitate social� atât între diferite categorii de popula�ie cât �i între regiuni. Tendin�ele principale care s-au f�cut sim�ite înc� de la mijlocul anilor ’90, s-au amplificat �i adâncit, �i anume:

1) retragerea treptat� a statului din activit��ile de securitate social�: eliminarea mai multor tipuri de subven�ii pe bunuri �i servicii de baz�, privatizarea �i marketizarea unei p�r�i din serviciile de s�n�tate �i alte asigur�ri sociale �i încurajarea activit��ii asocia�iilor neguvernamentale;

2) separarea institu�ional� a bugetelor de asigur�ri sociale: bugetul de asigur�ri sociale este separat de bugetul de stat, fondurile de pensii sunt separate de bugetele de asigur�ri de s�n�tate, politica de securitatea social� este implementat� de un num�r de organisme independente iar puterea �i responsabilit��ile institu�iilor administra�iei locale au fost l�rgite.

Reformele introduse în aceast� etap� au urm�rit s� elimine monopolul de stat, s� stimuleze cre�terea num�rului de furnizori de servicii, �i s� descentralizeze administra�ia sistemului51. Totu�i, aceast� reform� a avut �i efecte negative, mai ales în cre�terea inegalit��ii �i cre�terea responsabilit��ii de sus�inere social� c�tre familii, mai ales c�tre femei, ceea ce a alimentat la rândul s�u tendin�a demografic� negativ�.

1.2.2.3. Analiza principalilor indicatori sociali la momentul integr�rii

• Cheltuielile bugetului de asigur�ri sociale

În termeni comparativi de paritate a standardului de cump�rare, pe locuitor, la nivelul perioadei imediat premerg�toare ader�rii, cheltuielile cu protec�ia social� în noile membre se aflau înc� mult sub nivelul mediu al Europei de vest, dup� cum se observa �i în Figura 1.11.

FIGURA 1.11

51 Ferge, Z. (2001), “Welfare and ‘Ill-fare’ Systems in Central-Eastern Europe,” in R. Sykes, B. Palier and P. M. Prior, eds., Globalization and European Welfare States: Challenges and Change. Basingstoke: Palgrave, 127-152.

Volumul relativ al cheltuielilor sociale in noile state membre in perioada premergatoare aderarii (pondere in PIB, in PPC, UE-15=100%)

50,5%

52,7%

55,8%

64,7%

69,8%

72,2%

74,3%

80,6%

92,0%

100%

-10,0% 10,0% 30,0% 50,0% 70,0% 90,0% 110,0%

Estonia

Letonia

Lituania

Malta

Slovacia

Rep. Ceha

Ungaria

Polonia

Slovenia

UE-15

Sursa: Calculele autorilor pe baza datelor EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat) (date pt. anul 2002, 2001 pentru anumite ��ri) Totu�i, nivelul cheltuielilor cu asigur�ri sociale în PIB prezint� o anumit� tendin�� de convergen�� c�tre nivelul tipic al ponderii in PIB pentru Europa de vest, respectiv cca. 28%. Altfel spus, noile membre depun eforturi de transpunere a modelului social european, de�i la niveluri de venituri mai mici. Aceast� tendin�� s-a accentuat în anii imediat premerg�tori integr�rii, în timp ce în perioada 1996-2000 nu se poate identifica nici o schimbare semnificativ� în ponderea cheltuielilor de asigur�ri sociale în PIB, aflat� oricum peste cea din Irlanda �i ��rile din Sudul UE.

În al doilea rând, au avut loc muta�ii structurale care s� corespund� noilor nevoi. Dac� la mijlocul anilor ’90 se afirma c� “cheltuielile directe de asisten�� social� �i ajutor de �omaj reprezentau înc� o pondere minor� a bugetului total de asigur�ri sociale”52, situa�ia s-a schimbat în jurul anului 2000, când NSM au crescut cheltuielile cu alte tipuri de asigur�ri sociale53 cum ar fi cele pentru asisten�� social�, ajutoare familiale sau diferite scheme de ajutor de �omaj54. Totu�i, în structur�, se pot eviden�ia atât puncte comune cât �i diferen�e în sistemele de asigur�ri sociale între aceste ��ri. Ne vom referi pe scurt la principalele elemente ale sistemului - pensiile de vârst�, pensiile de boal� �i maternitate, ajutoarele sociale �i ajutoarele de �omaj.

1) Pensiile de vârst�

În ceea ce prive�te sistemele de pensii, exist� diferen�e majore între Ungaria �i Polonia pe de o parte �i Republica Ceh� �i Slovenia pe de alt� parte. Ungaria �i Polonia au introdus sisteme multi-pilon dintre care cel de-al doilea pilon este obligatoriu �i finan�at privat, conform

52 European Commission (Employment and Social Affairs), Study on the Social Protection Systems in the 13 Applicant Countries: Synthesis Report. 2002 [http://europa.eu.int/comm/employment_social/news/2003/jan/conf_en.html] 53 excl. pensii �i îngrijirea s�n�t��ii 54 cu excep�ia Ungariei, unde reforma sistemelor de asisten�� social� din 1998 a adus cu sine o sc�dere a beneficiilor pt s�raci �i �omeri. Vezi Ferge, Z. (2001), “Disquieting Quiet in Hungarian Social Policy,” International Social Security Review, 52, 2-3:107-126.

recomand�rilor B�ncii Mondiale. Republica Ceh� �i Slovenia în schimb au perpetuat sistemul tradi�ional de pensii publice.

2) Asigur�rile de s�n�tate

In timp ce îngrijirea medical� în Republica Ceh� este asigurat� prin sistem universal public �i este disponibil� pentru to�i reziden�ii permanen�i, în celelalte ��ri sistemele de s�n�tate sunt finan�ate de contribu�iile angaja�ilor �i acoper� angajatul �i familia sa. În Polonia a fost introdus din 1998 un sistem menit s� alimenteze competi�ia între furnizorii de servicii medicale, sistem care este o combina�ie a modelului german (sistem de asigurare a sistemelor medicale de baz�), a celui a�a numit de pia�� intern� (contractarea serviciilor de la furnizori �i distribuirea lor prin re�ele de asigur�tori) �i celui de pia�� (contractarea de servicii de s�n�tate direct de c�tre pacien�i55. Acest sistem a fost îns� ulterior rev�zut în 2003 de c�tre guvernul social democrat, inclusiv prin „re-centralizarea” sa par�ial�.

3) Ajutoarele de maternitate

Ajutoarele de maternitate cele mai generoase sunt în Ungaria sub forma unor servicii de asisten�� medicala specifice, dar �i ajutoare financiare progresive pentru familiile numeroase, în sum� propor�ional� cu salariul. În celelalte ��ri, exist� doar ajutoare financiare pentru mamele angajate.

4) Aloca�ii familiale

În Ungaria �i Polonia se acord� sume fixe pentru familiile sub o anumit� limit� a s�r�ciei, în timp ce în Cehia �i Slovenia, acestea sunt calculate progresiv în func�ie de venitul familiei.

5) Ajutoarele de �omaj

Cu excep�ia Ungariei, unde sistemul de ajutoare de �omaj este gestionat independent, în celelalte ��ri acesta a fost integrat sistemului general de asigur�ri sociale. Suma alocat� este propor�ional� cu salariul anterior, urm�rind s� men�in� constant� rata de înlocuire. In Polonia beneficiul de �omaj fix a fost introdus în 1997, la o valoare de 35% din salariul mediu pe economie.

• Cheltuielile publice pentru s�n�tate �i educa�ie

În ceea ce prive�te cheltuielile pentru s�n�tate �i educa�ie (vezi Figura 1.12 si Figura 1.13) se manifest� o tendin�� de stabilitate a acestor ponderi în PIB atât pentru ��rile UE15 cât �i pentru noile state membre la nivelurile de la mijlocul decadei anterioare. Aceasta ilustreaz� în opinia noastr� tendin�a de concentrare a politicilor sociale din noile state membre c�tre obiectivele pe termen scurt, îndeosebi �omaj. Totu�i, multe dintre aceste ��ri aloc� ponderi mai mari educa�iei decât media UE15, ceea ce promite convergen�� în viitor. Este astfel de a�teptat ca odat� cu cre�terea PIB-ului pe locuitor s� se acorde �i în ��rile actualmente sub medie o aten�ie suplimentar� îngrijirii s�n�t��ii.

FIGURA 1.12

55 McMenamin, I. and V. Timonen (2002), “Poland’s Health Reform: Market and Informal Payments,” Journal of Social Policy, 31, 1:103-118.

Volumul relativ al cheltuielilor pt ingrijirea sanatatii in perioada premergatoare aderarii

104,0%

100,0%

93,3%

85,3%

76,0%

58,7%

57,3%

57,3%

54,7%

36,0%

71,2%

100,0%

56,9%

39,5%

40,6%

38,7%

24,1%

22,0%

22,5%

12,7%

-10,0% 10,0% 30,0% 50,0% 70,0% 90,0% 110,0%

Slovenia

UE-15

Republica Ceha

Slovacia

Ungaria

Malta

Estonia

Lituania

Poland

Letoniaper capita (EU-15=100%)% PIB (EU-15=100%)

Sursa: Calculele autorilor pe baza datelor EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat) (date pt. anul 2002, 2001 pentru anumite ��ri)

FIGURA 1.13

Volumul relativ al cheltuielilor pt educatie in perioada premergatoare aderarii

115,33%

112,84%

111,49%

109,00%

107,28%

105,56%

100,00%

84,48%

83,33%

79,0%

43,4%

39,2%

45,9%

44,2%

56,4%

100,0%

51,5%

38,58%

86,97%

0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00% 120,00% 140,00%

Slovenia

Lituania

Letonia

Estonia

Polonia

Ungaria

UE-15

Malta

Republica Ceha

Slovacia

per capita (EU-15=100%)

% PIB (EU-15=100%)

Sursa: Calculele autorilor pe baza datelor EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat) (date pt. anul 2002) Note: 1. Cheltuielile de îngrijire a s�n�t��ii acoper� compensa�iile de boal� �i invaliditate �i cheltuielile medicale suportate de la bugetul de stat 2. Cheltuielile de educa�ie sunt acoperite de sectorul public fie prin subven�ionarea institu�iilor de înv��mânt publice �i private fie prin sprijin financiar acordat elevilor �i familiilor lor. Ambele categorii de cheltuieli sunt surprinse in indicatorul prezentat.

• S�r�cia �i incluziunea social�

La nivelul anului 2002 15% din popula�ia UE25 era sub risc de s�r�cie (dup� transferurile sociale)56, variind de la 10% sau mai pu�in în Republica Ceh�, Suedia, Danemarca, Ungaria �i Slovenia si 20% �i peste în Irlanda, Republica Slovac�, Grecia �i Portugalia57. O vizualizare comparative a evolu�iei ponderii popula�iei aflat� la risc de s�r�cie în NMS în raport cu media UE15 este prezentat� în Figura 1.14.

Riscul de s�r�cie tinde s� fie crescut pentru �omeri, p�rin�i unici, gospod�riile de b�trâni, familiile numeroase. Exist� de asemenea demonstrat� o leg�tur� dintre nivelul de poluare �i diviziunea social�. Ocuparea este evident factorul cheie pentru incluziunea social�, nu numai ca generator de venit dar �i ca promotor al particip�rii sociale �i dezvolt�rii personale �i contribuie la men�inerea unor standarde de via�� adecvate �i la vârste înaintate.

Ceea ce este de observat este faptul ca transferurile sociale în ��rile noi membre tind s� apropie nivelurile de s�r�cie de cele medii din UE15 ca si între ele. De asemenea, p�tura sub risc de s�r�cie este mai mic� în pondere, dar �i datorit� veniturilor medii mult mai mici.

FIGURA 1.14

Populatia sub risc de saracie (%)

24

18

25

18

24

24

1532

16

28

10

1716

15

188

1621

17

100

5

10

15

20

25

30

35

EU (15 countries)

Czech Republic

Estonia

Cyprus

Latvia

Lithuania

Hungary

Poland

Slovenia

Slovakia

Inainte de transferurile sociale Dupa transferuile sociale

Sursa: EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat) (date pt. anul 2002; 2001 �i 2003 pentru unele ��ri).

Not�: Pensiile de vârst� �i urma� sunt considerate venituri �i nu transferuri sociale

O pondere important� a popula�iei are înc� dificult��i în a g�si un loc de munc�. Ponderea �omerilor pe termen lung în for�a de munc� a r�mas practic constant� între 1999 �i 2003 la nivelul UE25 (la cca 4%), iar integrarea nu a adus schimb�ri majore în acest indicator al pie�ei

56 Popula�ia sub risc de s�r�cie este definit� ca pondere a popula�iei cu venitul disponibil sub limita stabilit� la 60 % din venitul mediu disponibil la nivel na�ional 57 European Community Household Panel (ECHP)

muncii (vezi Figura 1.15). Mai mult, cu excep�ia Poloniei �i a Slovaciei (care prezint� rate de peste 10%), ��rile noi membre ale UE, au înregistrat de fapt o sc�dere pronun�at� a �omajului pe termen lung în perioada premerg�toare integr�rii, care pare a se fi continuat �i dup� integrare.

FIGURA 1.15

Evolutia somajului pe termen lung

3.404.20

5.70

1.30

7.90 8.00

3.00

4.40

7.60

4.00

10.20

3.304.20

4.804.30

5.50

2.603.40

10.20

3.10

11.70

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00E

U (1

5 ta

ri)

Rep

ublic

aC

eha

Est

onia

Cip

ru

Leto

nia

Litu

ania

Ung

aria

Mal

ta

Pol

onia

Slo

veni

a

Slo

vaci

a

2000

2001

2002

2003

2004

Sursa: EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat)

Totu�i, provocarea este maxim� pentru noile state membre, aflate înc� sub imperativul restructur�rii industriale �i agricole, care, dac� nu va fi înso�it� de politici corespunz�toare de incluziune social�, poate duce la cre�terea în continuare a popula�iei sub risc de s�r�cie.

1.2.3. PE PLAN LEGISLATIV SI INSTITU�IONAL 1.2.3.1. Integrarea in sistemul legislativ al UE – aspecte generale

La prima vedere s-ar putea crede c�, pentru cele 10 noi state membre ale UE, integrarea începând cu luna mai 2004 în sistemul legislativ �i institu�ional al Uniunii Europene nu ar trebui s� prezinte dificult��i deosebite. Aceasta pentru c� cele 10 ��ri au parcurs înaintea ader�rii un proces de preg�tire �i adaptare legislativ� �i institu�ional� relativ îndelungat �i scrupulos monitorizat de c�tre Uniunea Europeana, pornind de la adoptarea acquis-ul comunitar si trecând prin punerea efectiva în aplicare - ambele sarcini presupunând crearea sau adaptarea institu�iilor interne.

În iunie 1993, la Copenhaga, Consiliul European stabilise doar în linii generale condi�iile politice, economice �i legale pe care ��rile candidate urmau s� le satisfac� pentru a deveni membri ai Uniunii - cunoscute drept “criteriile de la Copenhaga”: 1) stabilitatea institu�iilor garantând democra�ia, statul de drept, protec�ia drepturilor omului �i a minorit��ilor; 2) existen�a unei economii de pia�� func�ionale �i a capacit��ii de a face fa�� presiunilor competitive în UE; 3) capacitatea de a-si asuma obliga�iile legate de apartenen�a la Uniune, inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice, economice �i monetare (sublinierea noastr�).

Astfel, a�a-numitele “criterii de la Copenhaga” nu includeau în mod explicit obliga�ii cu privire la implementarea efectiv� a acquis-ului �i reformele institu�ionale/administrative legate de îndeplinirea acestei sarcini. În decembrie 1995, la Madrid, Consiliul European a f�cut îns� o prim� referin�� în acest sens, iar o dat� cu începerea negocierilor de aderare, în decembrie 1997, la Luxemburg, acela�i Consiliu European stabilea c�, pe lâng� adoptarea acquis-ului comunitar, ��rile candidate vor trebui s� fac� dovada capacit��ii de implementare efectiv� a acestuia. În iunie 2000, la Feira, Consiliul European hot�ra c� „[...] pe lâng� g�sirea de solu�ii pentru problemele ridicate în cursul negocierilor, progresul acestora depinde de încorporarea de c�tre ��rile candidate a acquis-ului în legisla�ia intern� �i în mod particular de capacitatea acestora de a-l implementa �i aplica în mod efectiv.”58

Desigur, asemenea condi�ii, în special „capacitatea de a implementa efectiv” acquis-ul înc� înainte de aderare, au fost judecate de anali�ti ai procesului de extindere a UE drept insuficient de clare, �i prin urmare destul de arbitrare - în special având în vedere c�, în cadrul Uniunii îns��i, institu�iile comunitare nu sunt împuternicite în mod formal s� evalueze capacitatea de implementare a legisla�iei comunitare de c�tre statele membre, sau s� se pronun�e cu privire la organizarea �i modul de func�ionare al administra�iei �i judiciarului acestora, ci doar s� verifice implementarea �i respectarea acquis-ului. Prin urmare, în practic�, asemenea condi�ii veneau mai degrab� s� înt�reasc� pozi�ia UE în cursul negocierilor de aderare.59 �i totu�i, în mod indiscutabil, instrumentele de suport �i monitorizare introduse de c�tre UE pe parcursul preg�tirilor pentru aderare (precum diversele programe de asistenta tehnica, canalele de comunicare formale si informale stabilite între Comisie �i administra�iile din ��rile candidate, informa�iile culese de c�tre Comisie in scopul redact�rii rapoartelor sale anuale despre ��rile candidate, planurile na�ionale cu privire la adoptarea acquis-ului adoptate de c�tre acestea din urm�, documentele preg�tite pentru screening in cadrul negocierilor, etc.) au permis, dac� nu formularea unor standarde precise pentru a evalua îndeplinirea acestei condi�ii, cel pu�in identificarea punctelor critice, precum �i un accent sporit acordat în procesul de preg�tire pentru aderare înt�ririi capacit��ii administrative �i judiciare legate de transpunerea �i aplicarea acquis-ului.

Din aceasta perspectiv�, nu ar trebui sa fie o supriz� faptul c�, dup� 2004, unele din noile state membre au ob�inut deja o performan�� mai bun� decât aceea a unor state membre mai vechi în ceea ce prive�te transpunerea acquis-ului – a�a cum vom discuta in cele ce urmeaz� in acest capitol. Si totu�i, ar fi pripit sa ajungem la concluzii foarte optimiste, deoarece, a�a cum vom ar�ta în cele ce urmeaz�, exista o deosebire esen�ial� între transpunerea �i aplicarea efectiv� a acquis-ului, aceasta din urma fiind în realitate adev�rata garan�ie a unei integr�ri armonioase �i func�ionale în mecanismele Uniunii.

Ori aplicarea efectiv� a acquis-ului este o no�iune complexa, presupunând o bun� func�ionare nu numai a legislativului �i administra�iei, dar mai cu seam� a sistemului judiciar na�ional (pe care se bazeaz� în bun� m�sura aplicarea legisla�iei comunitare), înl�turarea obstacolelor de ordin legislativ �i procedural intern din calea aplic�rii efective a acquis-ului, etc. Este de în�eles c�, dintr-o serie de motive obiective, principalul fiind data foarte recent� a ader�rii, evaluarea performan�ei noilor state membre din aceast� ultim� perspectiv� este mult mai dificil� – poate în anumite domenii timpul a fost foarte scurt pentru c� anumite problematici sa ias� deja la iveal�, iar în linii generale, nu exist� înc� informa�ii �i studii complete cu privire la asemenea aspecte. Pe de alta parte, a�a cum vom arata in acest capitol, chiar in rândurile statelor membre mai vechi exist� un grad ridicat de heterogeneitate în ceea ce 58 A se vedea Phedon Nicolaides (2001): “Effective Implementation of EU Rules: An Institutional Solution”, 36 Intereconomics 1, 14-19. 59 A se vedea, spre exemplu, Phedon Nicolaides (2003): “Preparing for Accession to the European Union: How to Establish Capacity for Effective and Credible Application of EU Rules”, in Marise Cremona, editor, The Enlargement of the European Union, Oxford University Press, pp. 45-105.

prive�te organizarea �i eficien�a sistemelor judiciare na�ionale în aplicarea acquis-ului. Nu în ultimul rând, îns��i rela�ia dintre dreptul comunitar �i dreptul intern al statelor membre este deosebit de complex�, deseori aplicarea acquis-ului bazându-se pe procedurile �i sanc�iunile disponibile în dreptul intern, iar cazurile în care-au întreprins pa�i spre armonizarea acestora din urm� sunt extrem de rare – ceea ce duce prin sine îns��i la un înalt grad de heterogenitate în aplicarea acquis-ului.

Înainte de a trece la o discu�ie cu privire la experien�a post-aderare a noilor state membre cu privire la implementarea �i aplicarea acquis-ului, sunt necesare o serie de clarific�ri conceptuale despre sistemul juridic al UE �i modul de func�ionare al acestuia. In cele ce urmeaz� r�spundem iî mod succint la întreb�ri precum urm�toarele: Care sunt sursele principale ale dreptului comunitar? Care sunt diferen�ele dintre acestea din punct de vedere al efectelor lor juridice? Ce modalit��i au la dispozi�ie institu�iile comunitare pentru a verifica �i impune respectarea de c�tre statele membre a obliga�iilor lor în materie de implementare �i aplicare a acquis-ului? (Cu alte cuvinte, care sunt modalit��ile de detectare �i corectare a eventualelor iregularit��i în statele membre?)

Legisla�ia UE, cunoscut� sub numele de acquis comunitar, se alc�tuie�te din 3 surse principale:

• legisla�ie primar�, alc�tuit� din Tratate �i alte acorduri de rang similar încheiate între statele membre;

• legisla�ie secundar�, cuprinzând actele legislative adoptate de c�tre institu�iile UE în baza Articolului 249 TCE, care la rândul lor pot fi: regulamente, directive, decizii, recomand�ri, opinii, comunic�ri, etc.; �i

• jurispruden�a Cur�ilor Europene (adic�, Curtea de Justi�ie a CE (CJE) si Tribunalul de Prima Instan�a (TPI)).

În ceea ce prive�te materiile (sau domeniile) acoperite de acquis, exist� trei domenii principale:

• Pia�a Intern�, bazat� pe cele „patru libert��i fundamentale” de mi�care - persoane, servicii, bunuri �i capital -, care cuprinde �i politici comune în domeniul agriculturii (Politica Agricol� Comun� - PAC), protec�iei mediului, competitivit��ii �i a comer�ului, uniunii monetare, precum �i cooperarea în domeniul fiscal sau al cet��eniei (Pilonul I);

• Politica Extern� �i de Securitate comun� (Pilonul II);

• Justi�ie �i Afaceri Interne, presupunând cooperarea între for�ele de poli�ie �i în materie de drept penal (Pilonul III).

De re�inut ca Pia�a Intern� – a�a-numitul „pilon I”- este cel mai important din punct de vedere legislativ în UE, deoarece atribu�iile de ordin legislativ ale institu�iilor comunitare se exercit� în mod principal în cadrul acesta.

În ceea ce prive�te efectele juridice ale diverselor surse de drept comunitar la nivel na�ional, exista o serie de deosebiri cu importante consecin�e practice.

Astfel, legisla�ia primar� (Tratatele �i alte acorduri cu rang similar), regulamentele, precum �i jurispruden�a Cur�ilor Europene (CJE si TPI) au putere de lege la nivelul statelor membre - cu alte cuvinte, prevederile acestora sunt parte integral� din sistemul de drept al statelor membre, acestea din urm� nefiind nevoite s� adopte m�suri legislative pentru

implementarea lor. În terminologia juridica a Uniunii, prevederile Tratatelor �i regulamentelor UE sunt de „efect �i aplicabilitate directa”.

Directivele UE, în schimb, stabilesc obiective legislative pentru statele membre, l�sându-le acestora libertate în ceea ce prive�te forma �i metodele de implementare a acestora (Articolul 249 TCE), statele membre având obliga�ia de a implementa în mod satisf�c�tor directivele UE într-o perioad� de timp prestabilit�.

Deciziile UE, în mod particular cele ale Comisiei, produc efecte juridice directe la nivel individual, numai fa�� de statele membre sau persoanele c�rora le sunt direct adresate (spre exemplu, deciziile adoptate de c�tre Comisie în materie de politica concuren�ei, cum ar fi deciziile aprobând sau interzicând acordarea unor ajutoare de stat, sau anularea unor contrate/acorduri având efecte negative asupra concurentei). Prin urmare, spre deosebire de regulamente �i prevederile Tratatelor, deciziile UE creeaz� obliga�ii doar la nivel individual, fa�� de cei c�rora le sunt în mod concret adresate. De asemenea, spre deosebire de directive, îns� în mod asem�n�tor cu prevederile din Tratate �i regulamentele, prevederile acestora sunt obligatorii în întregime. La nivelul cet��enilor UE, o decizie poate avea acelea�i efecte directe cu cele ale regulamentelor sau prevederilor din Tratate.

Recomand�rile, opiniile, comunic�rile, etc. formulate de c�tre institu�iile UE în mod teoretic nu creeaz� obliga�ii juridice directe pentru cei c�rora le sunt adresate (state membre sau persoane), prin urmare având mai mult o semnifica�ie politic� �i moral�. Cu toate acestea, se poate spune ca asemenea documente produc efecte juridice indirecte atât la nivelul institu�iei UE care le emite (în sensul ca pot fi interpretate drept angajamente politice ale acestora, creând astfel expectative legitime la nivelul statelor membre sau al persoanelor) cat �i al statelor membre, în m�sura în care au fost consultate �i �i-au dat în prealabil acordul cu privire la con�inutul acestora. Spre exemplu, în domeniul politicii concuren�ei, Comisia public� în mod frecvent comunic�ri, notific�ri, îndrum�ri, scrisori adresate statelor membre, etc., prin care se stabilesc criterii concrete pentru interpretarea �i punerea în aplicare a legisla�iei UE în acest domeniu. Scopul principal al acestor documente este de îndrumare, îns� în acela�i timp de clarificare a modului în care Comisia inten�ioneaz� s� abordeze anumite problematici în calitate de institu�ie responsabila pentru aplicarea regulilor UE in materie. Statele membre sunt consultate în prealabil cu privire la con�inutul acestor documente, �i prin urmare în mod informal î�i asum� con�inutul lor. Îns� în m�sura în care anumite state membre nu sunt de acord cu con�inutul acestor documente, nu exist� instrumente juridice la nivel de UE pentru a le impune respectarea lor în termeni generali. Comisia va avea ocazia s� î�i impun� pozi�ia doar prin intermediul unor decizii adoptate în cazuri individuale - care la rândul lor pot fi apelate în fa�a Cur�ilor Europene.

F�r� a intra în am�nunte, este totu�i necesar sa aducem câteva clarific�ri despre doctrina efectului direct �i principiul suprema�iei dreptului comunitar, deoarece acestea au implica�ii practice semnificative pentru statele membre, persoanele juridice �i cet��enii spa�iului comunitar.

Pe scurt, „efect direct” înseamn�, în limbajul comunitar, c� anumite provizii din legisla�ia UE pot fi aplicate în mod direct de c�tre instan�ele judec�tore�ti din statele membre, chiar �i în absen�a unor acte care s� le transpun� în dreptul intern. Bazele acestei doctrine au fost puse în urm� cu 40 de ani de c�tre CJE, prin hot�rârea pronun�at� în cazul Van Gend and Loos.60 Aceasta hot�râre consacra dreptul cet��enilor UE de a se sprijini pe prevederile legisla�iei comunitare (�i suprema�ia acesteia) pentru a contesta aplicarea unor prevederi legislative

60 Cazul 26/62, [1963] ECR 1.

interne care previn sau pun piedici exerci�iului drepturilor individuale rezultând din cel dintâi.61

Ini�ial, doctrina efectului direct s-a aplicat în mod exclusiv în leg�tur� cu a�a-zisele „obliga�ii negative” impuse de legisla�ia comunitar� statelor membre – pe scurt, obliga�ia statelor membre de a nu adopta �i aplica m�suri legislative care pun piedici drepturilor individuale rezultând din legisla�ia primar� comunitar� (în principal, cele patru libert��i fundamentale de mi�care – persoane, servicii, bunuri �i capital). Într-o a doua etapa, doctrina efectului direct a fost extins� s� acopere �i drepturile individuale rezultând din directivele UE. În a treia etapa, CJE a elaborat diferen�ierea dintre efecte directe pe plan vertical �i orizontal, primele referindu-se la situa�iile în care cet��enii se pot sprijini pe legisla�ia comunitar� în cauze împotriva statului, iar cele din urm� se refer� la cauze între persoane individuale.

Criteriile principale pentru a determina dac� o provizie din legisla�ia comunitar� se bucur� de efect direct au fost definite în acela�i caz Van Gend and Loos, dup� cum urmeaz�: dispozi�ia trebuie s� fie clar�, precis�, necondi�ional�, �i capabil� s� dea na�tere unor drepturi individuale. Este important sa men�ion�m în acest context �i principiul stabilit de CJ în hot�rârea din cazurile Francovich,62 potrivit c�ruia statele membre sunt obligate s� compenseze persoanele juridice �i cet��enii pentru daunele rezultând dintr-o violare a prevederilor comunitare de care statul se face responsabil.

Principiul suprema�iei dreptului comunitar a fost introdus de c�tre CJE prin hot�rârea acesteia în cazul Costa v. ENEL,63 care stabilea ca prevederile legisla�iei primare UE au preceden�� asupra prevederilor de drept intern în statele membre, �i împuternicea instan�ele judec�tore�ti din statele membre s� ac�ioneze în consecin��. Ca �i în cazul doctrinei efectului direct, acest principiu a fost ulterior extins s� acopere �i alte surse de drept comunitar – consecin�a fiind c� toate actele normative comunitare stabilind drepturi �i obliga�ii, indiferent de sursa �i rangul acestora, vor avea preceden�� asupra legisla�iei na�ionale. Mai mult decât atât, prin hot�rârea pronun�at� în cazul Simmenthal,64 CJ a stabilit ca instan�ele judec�tore�ti na�ionale sunt obligate s� nu aplice prevederile de drept intern care sunt în contradic�ie cu prevederile comunitare, �i în acest sens, nu vor trebui sa a�tepte ca asemenea prevederi de drept intern s� fie mai întâi anulate de c�tre cur�ile constitu�ionale. De precizat totu�i ca principiul suprema�iei dreptului comunitar nu este absolut – acesta se aplic� doar în leg�tur� cu prevederile UE care se bucur� de efect direct, exist� limite de ordin procedural intern în calea aplic�rii acestuia, iar instan�ele judec�tore�ti ale statelor membre nu sunt întotdeauna obligate sa aplice prevederile UE din oficiu (adic� din proprie ini�iativa, în absen�a unei cereri în aceste sens formulate de una din p�r�ile în proces).

Din aceast� scurt� prezentare ies în eviden�� urm�toarele observa�ii semnificative în contextul acestui studiu:

1) no�iunea de implementare a acquis-ului este de fapt mult mai restrâns� decât ar putea ap�rea la prima vedere, referindu-se în mod concret doar la m�surile normative adoptate de c�tre statele membre pentru a transpune directivele UE (de�i, dup� cum vom vedea în cele ce urmeaz�, aceasta nu este deloc o sarcin� u�oar�, având în vedere num�rul impresionant �i ritmul accelerat de adoptare a acestora);

61 Francis J. Jacobs (2004): “The Evolution of the European Legal Order”, 41 Common Market Law Review, pp. 303-316. 62 Cazurile C-6 si C-9/90, [1991] ECR I-5357. 63 Cazul 6/64, [1964] ECR 585. 64 Cazul 106/77, [1978] ECR 629.

2) no�iunea de aplicare a acquis-ului este, în schimb, mult mai extins�, iar un rol semnificativ în acest sens revine instan�elor judec�tore�ti. În mod implicit, atunci când vorbim despre capacitate institu�ional� de implementare în noile state membre, va trebui s� ne referim nu numai la atribu�iile, resursele, preg�tirea �i eficien�� institu�iilor administra�iei publice, ci �i a sistemului judiciar.

Înainte de a trece la identificarea unor probleme concrete legate de integrarea noilor state membre în sistemul legislativ UE (a se vedea sub-sec�iunile urm�toare), este util s� prezent�m pe scurt modalit��ile de care dispune UE pentru a verifica modul în care statele membre î�i îndeplinesc obliga�iile legate de transpunerea �i aplicarea acquis-ului, precum �i la m�surile pe care le poate lua atunci când sunt identificate probleme �i iregularit��i în acest sens. P. Nicolaides (2003)65 identifica 8 metode principale prin care UE poate controla, respectiv influen�a în mod informal, îndeplinirea acestor obliga�ii:

1. Publicarea unor rapoarte periodice asupra transpunerii directivelor UE de c�tre statele membre.

2. Publicarea rezultatelor unor sondaje efectuate în mediul de afaceri despre problemele �i obstacolele legislative întâmpinate în diversele state membre.

3. Încurajarea cet��enilor �i a companiilor s� se foloseasc� de c�ile de atac disponibile la nivel na�ional �i comunitar împotriva actelor normative �i administrative interne care sunt în contradic�ie cu legisla�ia comunitar�.

4. Inspec�ii efectuate de c�tre personalul Comisiei sau al diverselor agen�ii comunitare.

5. Declan�area de c�tre Comisie a procedurii de sanc�ionare pentru nerespectarea obliga�iilor ce decurg din calitatea de stat membru, potrivit Articolelor 226 si 228 TCE.

6. Evaluarea de c�tre Comisie a situa�iei in diverse domenii ale Pie�ei Interne.

7. Monitorizarea si coordonarea politicilor economice na�ionale („procesul Luxemburg”).

8. Modalit��i informale de evaluare �i monitorizare reciproc� între statele membre îns��i („peer pressure”, „peer review”) în cadrul re�elelor informale de comitete si „working groups” organizate la nivel de Uniune.66

În cele ce urmeaz� ne vom referi pe scurt la fiecare din aceste metode, deoarece reprezint� surse utile de informa�ii cu privire la „perfoman�a” noilor state membre în domeniul transpunerii �i aplic�rii acquis-ului în perioada post-aderare.

Prima metoda consist� în publicarea periodic� de c�tre Comisia Europeana a unor rapoarte privind transpunerea acquis-ului în statele membre (a�a-numitele Single Market Scoreboards – a se vedea sec�iunea de mai jos). Aceste rapoarte cuprind în mod ocazional �i rezultatele unor sondaje de opinie efectuate în mediul de afaceri cu privire la obstacolele întâmpinate de acestea în activitatea lor pe pia�a interna – cea de a doua metod� men�ionat� mai sus. Cea de a

65 A se vedea nota nr. 61 de mai sus. 66 A se vedea, spre exemplu, Commission Recommendation of 7 December 2001 on principles for using SOLVIT – The Internal Market Problem Solving Network, OJ L 331 [2001]. Acest mecanism consista in stabilirea de “puncte nationale de contact” care pot fi contactate de catr cetateni si persoanele juridice ce intamplina probleme legate de aplicarea acquis-ului in statele membre. Aceste puncte de contact nationale, alcatuite din functionari din administratia statelor membre, comunica periodic intre ele si cu Comisia in cadrul unei retele informale de colaborare. Se organizeaza si reuniuni periodice la nivel UE, in care se discuta in mod informal modalitati de a contracara anumite înc�lc�ri ale legislatiei comunitare.

treia metod� const� în stabilirea la nivelul statelor membre a unor centre de informare a cet��enilor �i persoanelor juridice cu privire la drepturile ce izvor�sc din legisla�ia comunitar�, precum �i garan�iile legale disponibile pentru protejarea acestora. Cea de a patra metod� const� în efectuarea de c�tre func�ionarii Comisiei sau agen�iilor comunitare de inspec�ii pentru a verifica modul în care sunt aplicate �i respectate prevederile comunitare în anumite domenii specifice. Spre exemplu, func�ionarii DG Concuren�� au posibilitatea de a efectua inspec�ii la sediile companiilor suspectate de practici anticoncuren�iale (în mod particular, carteluri), �i chiar �i la domiciliul managerilor acestora, �i de a confisca toate dovezile relevante investiga�iei în curs legate de o posibil� înc�lcare a Articolelor 81 sau 82 TCE. De asemenea, func�ionari ai Comisiei efectueaz� inspec�ii periodice pentru asigurarea controlului financiar, prevenirea fraudelor, respectarea standardelor comunitare privind s�n�tatea si siguran�a alimentelor.67 Procedurile de sanc�ionare pentru nerespectarea obliga�iilor din Tratat, în baza Articolelor 226 si 228 TCE, vor fi discutate pe larg in sub-sec�iunea ce urmeaz�. In ceea ce prive�te a �asea metoda, �i anume evaluare de c�tre diversele Directorate ale Comisiei a modului de func�ionare a pie�ei interne in diverse domenii, sunt folosite metodologii diverse, fiecare tipic� domeniului respectiv, iar recomand�rile formulate de c�tre Comisie în urma acestor evalu�ri nu sunt în principiu obligatorii pentru Statele Membre – de�i vor avea desigur o anumit� influen�� în practic�. Cea de a �aptea metod�, sau a�a-zisul „proces Luxemburg”, se refera la monitorizarea �i coordonarea politicilor economice �i în domeniul ocup�rii for�ei de munca în statele membre în acele domenii în care nu exista un acquis propriu-zis impunând obiective comune �i criterii concrete de coordonare. Ultima metoda nu necesita explica�ii suplimentare, modul de func�ionare al acesteia fiind destul de evident, îns� poate este necesar s� men�ion�m c� aceast� metod� a prins amploare în ultima perioad�, în contextul dezbaterii curente în Uniune cu privire la noi modele de guvernan�� i a�a-numita „metoda deschis� de coordonare”.68

1.2.3.2. Transpunerea acquis-ului în legisla�ia na�ional�

In contextul exercit�rii prerogativelor sale de control pe cale administrativ� a aplic�rii acquis-ului în statele membre, Comisia Europeana public� periodic rapoarte privind transpunerea directivelor UE de c�tre acestea – rapoarte cunoscute sub numele de Internal Market Scoreboards69 (Amintim de asemenea rapoartele periodice similare ale Comisiei în ceea ce prive�te aplicarea acquis-ului de c�tre institu�iile administrative �i instan�ele judec�tore�ti din statele membre, cunoscute sub numele de Annual Reports on Monitoring the Application of Community Law.70 Aceste rapoarte au scopul principal de a identifica obstacole interne în calea unei aplic�ri eficiente a acquis-ului, îns� recomand�rile Comisiei în acest sens nu sunt obligatorii pentru statele membre – mai degrab�, este vorba despre un efect de natur� „psihologic�”, în m�sura în care publicarea problemelor identificate afecteaz� „imaginea”

67 Pentru o prezentare mai detaliata a modului in care este verificata de catre inspectorii de la Oficiul Alimentar si Veterinar al Comisiei (Food and veterinary Office) respectarea standardelor legate de siguranta alimentelor in noile state membre, a se vedea Memorandumul Comisiei despre aceast domeniu din 24 aprilie 2003 (MEMO/03/88) disponibil la adresa http://europa.eu.int/rapid/pressReleases. 68 Pentru o discutie detaliata a acestor evolutii, a se vedea, spre exemplu, Alasdair R. Young (2005): “The Single Market – A New Approach to Policy”, in Helen Wallace si William Wallace, editori, Policy-Making in the EU, Oxford University Press, editia a 5-a, pp. 94-110. 69 Textele integrale ale ultimelor editii sunt disponibile pe site-ul Comisiei la adresa http://europa.eu.int/ comm/ internal_market/score/index_en.htm. 70 Aceste Rapoarte sunt diponibile pe site-ul Comisiei adresa http://europa.eu.int/comm/secretariat_general/sgb/droit_com/index_en.htm. Cel mai recent Raport disponibil acopera anul 2003 – prin urmare, nu exista înc� asemenea informatii pentru noile state membre.

statelor membre în cauz�. Pe cale convers�, punând în eviden�� practici de succes din unele statele membre se spera s� se ofere un model �i un stimulent pentru celelalte state membre.)

Din rapoartele Comisiei privind transpunerea directivelor UE (Internal Market Scoreboards)71 reiese c�, în primul rând, exist� întârzieri în îndeplinirea obliga�iilor de transpunere a directivelor UE în îns��i cele 15 state membre mai vechi (grupul UE15). Aceste probleme nu sunt noi – de aceea Consiliul European a chemat grupul UE15 în repetate rânduri, la summit-urile de la Stockholm (2001), Barcelona (2002) �i Bruxelles (2003, 2004), s� î�i îmbun�t��easc� performan�a în ceea ce prive�te transpunerea directivelor UE, stabilind ca obiectiv interimar reducerea deficitului anual în transpunere la 1.5%.

Totu�i, în mai 2004, grupul UE15 avea înc� un deficit mediu în transpunerea directivelor legate de Pia�a Intern� de 2,2% (reprezentând un procent de 9% din totalul directivelor UE din acest domeniu, sau mai exact, 134 de directive).72 Numai 5 ��ri din grupul UE15 au realizat în 2004 obiectivul interimar de a nu dep��i un deficit anual în transpunere de 1.5% (Danemarca, Spania, Marea Britanie, Irlanda, Finlanda), la celalalt cap�t al spectrului g�sindu-se Fran�a, care dep��ise în 2004 termenul stabilit pentru transpunerea a 62 de directive (un deficit de 4.1%).

În ceea ce prive�te noile state membre, situa�ia real� în mai 2004 era înc� insuficient de clar�, având în vedere c� m�surile adoptate pentru transpunerea directivelor UE au fost notificate în mod formal Comisiei dup� data ader�rii, �i înc� urmau s� fie verificate (dup� momentul ader�rii, Comisia a primit din partea grupului NSM10 mii de notific�ri în acest sens). De asemenea, faptul c� m�surile adoptate pentru transpunerea unei directive au fost notificate nu înseamn� întotdeauna �i c� directiva a fost transpus� în mod cu totul satisf�c�tor – dup� evaluare, Comisia poate recomanda modificarea acestora, sau adoptarea de m�suri suplimentare. Cu aceste men�iuni, deficitul mediu în transpunere în 2004 pentru grupului UE25 (cuprinzând atât statele membre mai vechi, cat �i pe cele noi) a fost estimat la 7.1%. Unele dintre ��rile din grupul NSM10 au declarat ele însele deficite foarte înalte (spre exemplu, Slovacia de 27.9%, Polonia de 16.8%, Republica Ceh� de 10.7%), pe cât� vreme altele, potrivit propriilor declara�ii, aveau un deficit mai sc�zut chiar decât media grupului UE15 (Slovenia de 1.8%, iar Lituania de 1.2%).

Este remarcabil îns� c�, la un an dup� aderare, în iunie 2005, pe cât� vreme deficitul mediu al UE15 sc�zuse doar cu 0.1% (de la 2.2% in anul 2004, la 2.1%), deficitul mediu la nivelul UE25 a sc�zut de la 7.1% la 1.9% - acesta fiind al doilea „cel-mai-bun rezultat”, dup� anul 2002, pe toat� perioad� începând din 1995, când UE a introdus acest gen de monitorizare.73 Aceasta realizare este evident datorit� în cea mai mare m�sura noilor state membre, care în primul an dup� integrare au avut o performan�� excep�ional� în ceea ce prive�te transpunerea directivelor UE, deficitul mediu al grupului NSM10 fiind în 2005 de 1.7%. Lituania, Ungaria �i Slovenia sunt chiar primele în clasamentul UE25, fiecare cu un deficit de numai 0.7%. Ele sunt urmate de Danemarca, Finlanda, Malta, Germania, Spania, Slovacia, Suedia �i Marea Britanie (��ri care au deficit situat sub 1,5%). Mai multe ��ri din grupul NSM10 au reu�it s� î�i reduc� în mod spectacular deficitul în ultimul an – Slovacia, de la 27.9% la 1.4%; Polonia, de la 16.8% la 1.7%, Republica Ceh�, de la 10.7% la 3.6%).

Comisia apreciaz�74 ca cele mai multe state �i-au îmbun�t��it mecanismele de transpunere punând în aplicare Recomand�rilor cu privire la transpunerea în dreptul intern a directivelor

71 Disponibile la adresa http://europa.eu.int/comm/internal_market/score/index_en.htm. 72 A se vedea Internal Market Scoreboard No. 13 (July 2004). 73 Internal Market Scoreboard No. 14 (July 2005). 74 A se vedea nota de mai sus, la p. 10.

privind Pia�a Interna.75 În cuprinsul acestei comunic�ri, Comisia cere statelor membre, inter alia:

- alegerea procedurilor �i modelelor institu�ionale legate de transpunerea acquis-ului care sunt cele mai potrivite pentru contextul specific din fiecare stat membru;

- evitarea adopt�rii de m�suri de drept intern care nu sunt strict necesare pentru transpunerea acquis-ului, sau chiar pun obstacole atingerii obiectivelor stabilite de acesta;

- înfiin�area unui sistem intern de monitorizare permanent� �i coordonare politic� în ceea ce prive�te îndeplinirea sarcinilor de transpunere a acquis-ului;

- cooperarea strâns� cu institu�iile legislative (parlamente) la nivel na�ional, precum �i regional sau local (acolo unde acestea exist�) care sunt implicate în procesul de transpunere a acquis-ului.

Comisia inten�ioneaz� s� alc�tuiasc� în urm�toarele luni un Raport despre modul în concret care aceste recomand�ri au fost puse în practic�, pe baza c�rora s� propun� ulterioare îmbun�t��iri, ilustrate prin exemple pozitive din experien�a unora dintre statele membre.

În cazurile în care statele membre nu transpun la timp directivele UE, sau le transpun sau pun în aplicare în mod incorect, Comisia declan�eaz� o procedur� de sanc�ionare pentru nerespectarea obliga�iilor ce decurg din calitatea de stat membru, în baza Articolului 226 TCE – aceasta fiind una din principalele instrumente la dispozi�ia Comisiei pentru a exercita un control administrativ asupra modului de implementare si aplicare a acquis-ului în statele membre, dup� cum am men�ionat mai sus.76 Procedura const� din dou� faze: prima este cea preliminar�, în care Comisia adreseaz� statului membru în cauz� o „scrisoare de aten�ionare” (letter of formal notice) cu privire la posibila înc�lcare a obliga�iilor sale legate de transpunerea sau aplicarea directivelor UE, oferindu-i acestuia ocazia de prezenta informa�ii suplimentare în leg�tura cu cauza. Scopul acestei faze este, pe de o parte, de a determina dac� exist� într-adev�r motive suficiente pentru a declan�a procedura, iar pe de alt� parte, de a oferi statului membru ocazia s� ia masurile necesare pentru remedierea situa�iei f�r� a fi nevoie s� se treac� la cea de-a doua faza, cea formal�. Prin urmare, prima faz� se încheie fie prin „clasarea cazului” (cu alte cuvinte, închiderea procedurii) deoarece s-a ajuns la o solu�ie satisf�c�toare prin negocieri, fie prin trecerea la faza a doua, cea formal�, care se declan�eaz� prin transmiterea de c�tre Comisie a unui „aviz motivat” (reasoned opinion).

Exista o serie de excep�ii de la scopul de aplicare al procedurii de sanc�ionare în baza Articolului 226 TCE, cum ar fi urm�toarele:

• cazuri in care aceasta procedur� administrativ� nu este necesar�, putându-se trece direct la formularea unei ac�iuni in fa�a CJE;

• pentru supravegherea respect�rii prevederilor din domeniul politicii concuren�ei UE (în general, �i în mod particular cu privire la acordarea ajutoarelor de stat sau regimul companiilor publice care se bucur� de drepturi speciale) se aplic� proceduri de control administrativ �i judiciar separate;

75 OJ L 98 [2005]. 76 Pentru o analiza detaliat� a acestei proceduri, a se vedea Alberto J. Gil Ibanez (2004): “The ‘Standard’ Administrative Procedure for Supervising and Enforcing EC Law: EC Treaty Articles 226 and 228”, 68 Law and Contemporary Problems 135.

• cazuri în care parte din atribu�iile de control politico-administrativ ale Comisiei au fost transferate la Consiliu, cum ar fi, spre exemplu, controlul datoriei publice �i a deficitului bugetar în contextul uniunii monetare.

De asemenea, scopul de aplicare al procedurii de sanc�ionare în baza Articolului 226 TCE a fost în practic� oarecum restrâns, pe de o parte prin introducerea treptat� a unor proceduri de control administrativ mai rapide �i directe în anumite domenii (cum ar fi transporturile aeriene, s�n�tate, public procurement), iar pe de alt� parte prin apari�ia unor re�ele informale de control prin cooperare înfiin�ate între statele membre (spre exemplu, centrele SOLVIT77).

A doua faz� a procedurii de sanc�ionare bazat� pe Articolul 226 TCE se încheie prin adoptarea de c�tre Comisie a unei decizii adresate statului membru, a c�rei nerespectare poate atrage formularea de c�tre Comisie a unei ac�iuni împotriva statului membru pe lâng� CJE, în baza Articolului 228 TCE. Atunci când CJE constata ca statul membru respectiv �i-a înc�lcat obliga�iile rezultând din prevederile Tratatului, adopta o hot�râre cerând statului membru în cauz� s� adopte m�suri pentru a remedia aceast� situa�ie. Nerespectarea hot�rârii CJE poate atrage sanc�iuni de ordin pecuniar (amenzi). Comisia a publicat 2 Comunic�ri cu privire la aplicarea Articolului 228 TCE �i la metodologia de calculare a amenzilor aferente.78 În baza acestor Comunic�ri, Comisia re�ine o margine notabil� de discre�ie în ceea ce prive�te selec�ionarea cazurilor în care va introduce pe lâng� CJE ac�iuni in baza Articolului 228 TCE �i cuantumul amenzilor aferente. CJE poate modifica cuantumul amenzilor propuse de c�tre Comisiei, îns� pe de alt� parte, influen�a sa în acest domeniu este relativ redus�, având în vedere c� poate interveni numai în acele cazuri în care Comisia a decis s� introduc� o ac�iune împotriva statului membru în chestiune.

În opinia recent prezentat� în cauza Comisia v. Spania,79 Avocatul General Mischo s-a exprimat in mod foarte critic în leg�tur� cu modul discre�ionar în care Comisia aplic� în prezent Articolul 228 TCE – aceasta re�inându-�i dreptul de a selec�iona cazurile în care s� declan�eze procedura de sanc�ionare, dup� criterii insuficient de transparente; în plus, nu exist� un termen limit� pentru punerea în aplicare de c�tre statele membre a hot�rârilor CJE, de la expirarea c�ruia sa înceap� s� decurg� amenzile aferente. Aceste probleme au fost ulterior examinate în mod mai detaliat de c�tre un grup de studiu format din membri ai CJE, care au propus o serie de reforme ale sistemului de aplicare al Articolelor 226 si 228 TCE, ce urmau a fi introduse prin Tratatul Constitu�ional. Conven�ia Europeana a preluat numai o parte din aceste propuneri de reform�, �i anume: eliminarea etapelor administrative precedând introducerea de c�tre Comisie a unei ac�iuni pe lâng� CJE in baza Articolului 228 TCE pentru nerespectarea obliga�iilor legate de transpunerea acquis-ului; �i reunirea procedurilor bazate pe Articolele 226 si 228 TCE. Soarta acestor reforme va depinde îns�, în mod evident, de deznod�mântul dezbaterii actuale cu privire la viitorul Conven�iei Europene.80

In acest context, trebuie de asemenea amintit c� cet��enii �i persoanele juridice din UE au posibilitatea de a formula ac�iuni în daune împotriva Statelor Membre pentru nerespectarea obliga�iilor acestora legate de transpunerea �i aplicarea acquis-ului. Asemenea ac�iuni în daune vor fi adresate instan�elor judec�tore�ti din statele membre, �i vor fi adjudecate potrivit procedurilor de drept intern. Potrivit principiului stabilit de c�tre CJE în hot�rârea pronun�at�

77 A se vedea Commission Recommendation of 7 December 2001 on principles for using SOLVIT – The Internal Market Problem Solving Networking, OJ L 331 [2001]. 78 Comunicarea Comisiei din 21 august 1996 cu privire la aplicarea Articolului 228 TCE, OJ C 242 [1996], si Comunicarea Comisiei din 28 februarie 1997 cu privire la metodologia de calculare a amenzilor stipulate de Articolul 228 TCE, OJ C 63 [1997]. 79 Opinie din 12 august 2003, prezentata in Cazul C-278/01, OJ C 245 [2001], p. 16. 80 Pentru detalii suplimentare, a se vedea Alberto J. Gil Ibanez (2004), op. cit.

în cazurile Francovich �i Bonifaci v. Italia,81 statele membre sunt r�spunz�toare pentru daune cauzate prin nerespectarea obliga�iilor rezultând din Tratat. In Factortime,82 CJE a stabilit obliga�ia statelor membre de a asigura (în sistemul de drept intern) remedii potrivite �i efective pentru daune legate de nerespectarea unor drepturi izvorând din legisla�ia comunitar�.

Comisia a cerut statelor membre, în contextul Strategiei Pie�ei Interne 2003-2006 (Internal Market Strategy)83 s� depun� eforturi pentru ca num�rul de proceduri de sanc�ionare declan�at împotriva lor în baza Articolului 226 TCE s� fie redus cu cel pu�in 50% pân� in anul 2006. De asemenea, Comisia a stabilit, printr-o Comunicare despre mai bun� monitorizare a aplic�rii legisla�iei comunitare,84 o serie de priorit��i în aplicarea acestei proceduri, dup� cum urmeaz� în:

• înc�lc�ri ale obliga�iilor rezultând din legisla�ia comunitara care submineaz� func�ionarea statului de drept;

• înc�lc�ri ale principiilor privind suprema�ia dreptului comunitar si aplicarea uniforma acestuia;

• înc�lc�ri ale drepturilor omului sau ale unor libert��i fundamentale stabilite prin legisla�ia comunitar�, cum ar fi dreptul la vot;

• înc�lc�ri care submineaz� func�ionarea eficient� a sistemului legal UE;

• ac�iuni înc�lcând puterile exclusive ale UE în domenii precum politica comercial� sau alte politici comune;

• înc�lc�ri repetate în acela�i stat membru într-o anumita perioad� de timp sau cu privire la acelea�i prevederi de drept comunitar;

• înc�lc�ri ale dreptului comunitar pe o dimensiune transfrontalier�, astfel încât devine mai dificil pentru cet��enii UE s� î�i pun� în aplicare drepturile;

• nerespectarea unei hot�râri a CJ adoptate într-o cauz� legat� de nerespectarea dreptului comunitar.

• înc�lc�ri obliga�iilor cu privire la transpunerea la timp �i corect� a directivelor UE, care pot priva p�r�i considerabile ale publicului de accesul la dreptul comunitar.

Internal Market Scoreboard-ul din iulie 2005 arat� îns� c� în perioada 2003-2005 num�rul de proceduri de sanc�ionare declan�at împotriva ��rilor din grupul UE15 nu a sc�zut prea mult (spre exemplu, la aceasta dat� Italia avea un num�r de 152 de proceduri de sanc�ionare pe rolul Comisiei, Fran�a 117, Spania 113, iar Germania 105). Pe de alt� parte, noile state membre au început deja s� aib� probleme cu implementarea în primul an dup� aderare. Polonia, spre exemplu, avea la un an de la aderare 13 proceduri de sanc�ionare pe rol, pe câta vreme doar 4 dintre noile state membre (Lituania, Estonia, Ungaria si Slovenia) aveau la aceea�i data „la activ” mai pu�in de 5 proceduri de sanc�ionare pe rol.

In tabela de mai jos indic�m, pentru ��rile din grupul NSM10 (cu excep�ia Ciprului �i a Maltei, ale c�ror experien�e le consider�m poate mai pu�in semnificative pentru cazul României), câteva exemple de domenii în care au fost declan�ate proceduri de sanc�ionare.

81 Cazurile reunite C-6 si 9/90, [1991] ECR I-5357. 82 Cazul C-213/89, [1990] ECR I-2433. 83 COM (2003) 238, 7 mai 2003. 84 Commission Communication on Better Monitoring of the Application of Community Law, COM(02) 725 final.

Statul Membru

Problematica Data Stadiul procedurii

Polonia - Directiva 2002/92/CE (intermedie în domeniul asigur�rilor) - - transpunerea necorespunz�toare a Directivei 2000/59/CE (instala�ii portuare de recep�ie a de�eurilor de pe nave si reziduuri de la înc�rcare) - netranspunerea Directivei 2003/55/CE (Gaz) - netranspunerea Directivei 2003/54/CE (Electricitate)

20/07/2005 12/4/2005 13/10/2004 13/10/2004

închiderea dosarului aviz motivat (faza II) scrisoare de aten�ionare (faza I) scrisoare de aten�ionare (faza I)

Republica Ceha

- netranspunerea directivei 98/84/CE (protec�ie juridica servicii acces condi�ional) -netranspunerea directivei 75/117/CEE (egalitate de tratament in domeniul salarierii intre femei �i b�rba�i) - netranspunerea Directivei 80/723/CEE cu privire la transparenta rela�iilor financiare dintre stat si companiile publice - netranspunerea directive 2000/43/CE (egalitate de tratament indiferent de rasa si etnie) -netranspunerea directivei 2000/78/CE (egalitate de tratament in materie de condi�ii de munca) - netranspunerea Directivei 2003/54/CE (Electricitate)

20/07/2005 13/07/2005 5/07/2005 20/07/2005 20/07/2005 13/10/2004

închiderea dosarului aviz motivat (faza II) aviz motivat (faza II) aviz motivat (faza II) aviz motivat (faza II) scrisoare de aten�ionare (faza I)

Slovacia -netranspunerea Directivei 96/48/CE (interoperabilitatea sistemelor transeuropene de transport feroviar)

5/07/2005 Aviz motivat (faza II)

Ungaria - netranspunerea Directivei 2003/54/CE (Electricitate) 13/10/2004 închiderea dosarului

Slovenia - netranspunerea Directivei 2002/85/CE (instalarea de limitatoare de viteza pentru anumite categorii de vehicule) -netranspunerea Directivei 2004/3/CE (emisie CO2 si consum carburant vehicule categoria N1) - netranspunerea Directivei 2003/55/CE (Gaz) - netranspunerea Directivei 2003/54/CE (Electricitate)

20/07/2005 13/07/2005 13/10/2004 13/10/2004

aviz motivat (faza II) aviz motivat (faza II) scrisoare de aten�ionare (faza I) scrisoare de aten�ionare (faza I)

Lituania -netranspunerea Directivei 203/55/Ce (Gaz) 13/10/2004 scrisoare de aten�ionare (faza I)

Letonia - netranspunerea Directivei 2003/55/CE (Gaz)

13/10/2004

scrisoare de aten�ionare

- netranspunerea Directivei 2003/54/CE (Electricitate)

13/10/2004

(faza I) scrisoare de aten�ionare (faza I)

Estonia - netranspunerea Directivei 2003/55/CE (Gaz) - netranspunerea Directivei 2003/54/CE (Electricitate)

13/10/2004 13/10/2004

scrisoare de aten�ionare (faza I) scrisoare de aten�ionare (faza I)

Sursa: Secretariatul General al Comisiei (http://europa.eu.int/comm/secre��riat_general/sgb/droit_com/index_en.htm#infractions)

În scop informativ, prezent�m mai jos tabelul 1.11 indicând procentajul de proceduri de sanc�ionare declan�ate vis-a-vis de ��rile din grupul UE15 în anul 2003, pe domenii din acquis. Astfel de statistici pot fi utile pentru a determina care sunt, din experien�a statelor membre mai vechi, domeniile cele mai „problematice” ale aquis-ului din punct de vedere al transpunerii �i aplic�rii acestuia.

TABEL 1.11 Domeniul acquis-ului Procentaj din totalul de proceduri de

sanc�ionare declan�ate in cursul anului 2003 Protec�ia mediului 46.6% Pia�a Intern� 17.4% Fiscalitate �i uniune vamal� 8.7% Buget 5.5% Energie �i transporturi 4.0% Agricultur� 3.2% Justi�ie �i afaceri interne 3.2% Laboral �i afaceri sociale 3.2% S�n�tate �i protec�ia consumatorului 2.4% Întreprinderi 1.6% Educa�ie �i cultura 1.2% Pescuit 1.2% Concuren�� 0.8% Rela�ii externe 0.4% Personal �i administra�ie 0.4% Serviciu juridic 0.4% Sursa: 21st Annual Report on Monitoring the Application of Community Law, COM(2004) 839 final, Anexa A (situa�ia în diverse domenii).

Înainte de a încheia aceast� sub-sec�iune, sunt necesare câteva observa�ii cu privire la clauzele de salvgardare din Tratatele de Aderare semnate de c�tre cele 10 noi state membre, �i respectiv de c�tre Bulgaria �i România.85 Dup� cum am ar�tat �i mai sus, atunci când statele membre nu î�i îndeplinesc obliga�iile legate de transpunerea �i aplicarea acquis-ului comunitar, principalul mod de sanc�ionare al acestora este prin intermediul unor decizii ale Comisiei �i hot�râri ale CJE (�i respectiv, desp�gubiri acordate persoanelor fizice �i juridice c�tre instan�ele na�ionale). Tratatele comunitare nu au cuprins în mod tradi�ional prevederi în baza c�rora alte state membre s� poat� adopta m�suri de „retaliere”, sau statelor membre în cauz� s� li se retrag� anumite beneficii legate de apartenen�a la Uniune. Cu toate acestea,

85 A se vedea Marise Cremona (2005): “EU Enlargement: Solidarity and Conditionality”, 30 European Law Review 1, pp. 3-22.

Tratatele de Aderare semnate de c�tre cele 10 noi state membre, �i respectiv de c�tre Bulgaria �i România, cuprind dou� categorii de clauze de salvgardare.

Prima categorie de clauze de salvgardare nu reprezint� o noutate, în sensul c� asemenea clauze au fost cuprinse �i în actele de aderare încheiate în valuri precedente de extindere a UE, îns� au fost foarte rar puse în aplicare. Aceasta categorie de clauze prevede c�, pentru o perioada de 3 ani de la data ader�rii, oricare dintre statele membre, fie cele mai vechi, fie cele recent intrate, pot cere �i ob�ine aplicarea unor m�suri temporare de protec�ie a anumitor sectoare economice sau domenii care întâmpin� dificult��i deosebite.

A doua categorie de clauze de salvgardare, a�a-numitele „clauze ale pie�ei interne”, au fost introduse pentru prima dat� în cazul ader�rii ��rilor din Europa de Est. Motivul este c� s-a sim�it nevoia unor instrumente suplimentare, în afar� de cele deja consacrate de Tratat, pentru a interveni în cazul în care unul dintre noile state membre nu respect� obliga�iile asumate în ceea ce prive�te implementarea acquis-ului din cadrul Pilonului I (pia�a intern�).

Din punct de vedere practic, clauza de salvgardare legat� de pia�a intern� poate fi invocat� în primii 3 ani dup� aderare împotriva noilor state membre. Masurile de sanc�ionare adoptate în baza acesteia – care pot cuprinde inclusiv reintroducerea temporara de controale la frontiere – pot avea o durat� nedeterminat�, mai precis, pân� la îndeplinirea obliga�iilor respective de c�tre noile state membre. Aceste clauze de salvgardare pot fi ac�ionate de c�tre Comisie, din proprie ini�iativa sau la sesizarea unuia dintre statele membre, atunci când se constat� c� înc�lcarea obliga�iilor rezultând din Tratat produce efecte negative considerabile pe pia�a intern�. Este important de notat marja considerabil� de discre�ie a Comisiei în ceea ce prive�te punerea în aplicare a acestor clauze: nu exist� mecanisme de consultare cu Consiliul sau Parlamentul European (de fapt, Consiliul va fi consultat numai înainte de revocarea masurilor de sanc�ionare adoptate în baza clauzei de salvgardare), �i nici garan�ii procesuale în cadrul procedurii de declan�are a clauzei de salvgardare (de�i Comisia va audia toate statele membre direct interesate).

1.2.3.3. Aplicarea acquis-ului de c�tre instan�ele judec�tore�ti na�ionale 1. Sprijin din partea institu�iilor UE pentru aplicarea acquis-ului de c�tre instan�ele

judec�tore�ti din statele membre

Procedura de referin�� preliminar�. Instan�ele judec�tore�ti din statele membre UE se pot baza pe sprijinul CJE în ceea ce prive�te interpretarea prevederilor din legisla�ia comunitar� având inciden�� asupra cauzelor ce se afl� pe rolul acestora. Astfel, potrivit Articolului 234 TCE (înainte Articolul 177), oricare dintre instan�ele judec�tore�ti din statele membre, indiferent de pozi�ia acesteia în ierarhia sistemului judec�toresc na�ional, poate adresa CJE întreb�ri în ceea ce prive�te interpretarea normelor de drept comunitar (nota bene: interpretarea normelor comunitare, iar nu aplicarea acestora la circumstan�ele concrete ale cazului aflat pe rolul instan�ei respective), în cadrul unei a�a-numite „proceduri de referin�� preliminar�”. Potrivit Articolului 234(3) TCE, instan�ele supreme (sau de ultim apel în ierarhia sistemului judiciar na�ional) sunt chiar obligate sa se adreseze CJE, prin intermediul procedurii de referin�a preliminar�, pentru interpretarea sau verificarea validit��ii prevederilor de drept comunitar care au inciden�a asupra cauzelor aflate pe rolul lor, in m�sura in care hot�rârile ce urmeaz� s� fie adoptate sunt definitive (fiind astfel epuizate caile de atac de drept intern).

Prin urmare, procedura de referin�� preliminar� este o modalitate de a sprijini instan�ele judec�tore�ti na�ionale în aplicarea acquis-ului, îns� în acela�i timp, este o modalitate important� de a asigura aplicarea uniforma a acquis-ului in statele membre. Aceste proceduri ocup� în prezent aproximativ 60% din activitatea CJE,86 dep��ind în mod notabil num�rul ac�iunilor directe aflate pe rolul aceasteia. În esen��, cooperarea dintre instan�ele judec�tore�ti na�ionale �i CJE în cadrul procedurii de referin�a preliminar� este una dintre caile principale de dezvoltare �i garantare a aplic�rii dreptului comunitar. Ac�iunile directe, pe de alt� parte, sunt în marea lor majoritate introduse de c�tre Comisie, în baza Articolelor 226-227 TCE, împotriva statelor membre, pentru înc�lcarea prevederilor din Tratat sau neaplicarea acquis-ului – în asemenea cazuri, rolul cet��enilor este indirect, în m�sura în care ace�tia sesizeaz� Comisia despre poten�iale înc�lc�ri ale Tratatului sau neaplicarea acquis-ului. Cazurile în care statele membre însele introduc ac�iuni împotriva altor state membre pentru acelea�i motive sunt destul de rare. Nu în ultimul rând, exist� �i ac�iunile directe introduse de c�tre cet��eni sau persoane juridice împotriva statelor membre pentru înc�lcarea drepturilor individuale ce izvor�sc din legisla�ia comunitara, precum �i ac�iunile contestând validitatea actelor comunitare.

Dup� cum am ar�tat mai sus, exista dou� categorii principale de proceduri de referin�a preliminar�, �i anume cele „neobligatorii”, �i cele „obligatorii”.

Referin�e preliminare neobligatorii. Prima categorie cuprinde procedurile ce pot fi ini�iate de c�tre instan�ele judec�tore�ti „normale”, care sunt chemate sa aprecieze ele însele dac� referin�a este necesar�, luând în considerare �i circumstan�ele concrete ale cazului în examinare. CJE are posibilitatea de a respinge asemenea cereri din partea instan�elor judec�tore�ti na�ionale numai atunci când se verific� una din urm�toarele situa�ii:

• întreb�rile formulate de c�tre instan�ele na�ionale nu sunt relevante, in sensul ca r�spunsul CJE, indiferent de natura acestuia, nu poate schimba cursul procesului aflat pe rolul instan�ei na�ionale ce a ini�iat procedura;

• întreb�rile legate de interpretarea legisla�iei comunitare ce au fost formulate nu au nici o leg�tura cu circumstan�ele de fapt ale cazului aflat in examinare;

• problema de interpretare ridicata este doar ipotetica;

• nu au fost puse la dispozi�ia CJE toate dovezile si argumentele juridice necesare pentru a se formula un r�spuns adecvat pentru întreb�rile propuse.87

Potrivit Regulamentului de Procedura al CJE,88 Curtea Europeana are de asemenea dreptul de a emite ordine de clasare a acelor proceduri de referin�� preliminar� care pun probleme v�dit identice cu cele asupra c�rora Curtea s-a pronun�at deja într-un caz anterior, îns� numai dup� ce a informat instan�a judec�toreasc� ce formulase cererea, �i au fost ascultate p�r�ile, guvernele ce au intervenit în cauz�, Comisia, �i în anume cazuri, �i Consiliul.89 Trebuie sa subliniem îns� c�, în practic�, exist� cazuri în care instan�ele judec�tore�ti na�ionale î�i retrag în mod voluntar cererile, în urma unor consult�ri informale cu Registrul CJE. În cadrul unor asemenea contacte informale, Registrul CJE adeseori indic� instan�elor judec�tore�ti existen�a unei jurispruden�e ce ofer� r�spunsul la întreb�rile formulate, sau ajut� instan�ele judec�tore�ti ce au declan�at procedura s� reformuleze

86 Stacy A. Nyikos (2003): “The Preliminary Reference Procedure: National Courts Implementation, Changing Opportunity Structures and Litigant Desistment”, 4 European Union Politics 4, pp. 397-419. 87 Pentru mai multe detalii despre aceste situatii, a se vedea cazurile C-318/98 Fornasar and Others [2000] ECR I-4785, C 283/81 CILFIT [1982] ECR 3415, si C-355/97 Landesgrundverkehrsreferent [1999] ECR-4977. 88 Text integral disponibil pe site-ul CJE, la http://www.curia.eu.int/en/instit/txtdocfr/index.htm. 89 Articolul 104(3) din Regulamentul de Procedura al CJE.

întreb�rile ini�iale. Pe de alt� parte, potrivit Articolului 20 din Statutul CJE,90 instan�ele judec�tore�ti na�ionale sunt obligate sa suspende procedurile legate de cauzele în leg�tur� cu care s-au formulat cereri de referin�� preliminar� pân� la adoptarea de c�tre CJE a unei hot�râri asupra acestora. În anumite sisteme juridice na�ionale, aceast� suspendare a procedurilor înseamn� ca instan�ele judec�tore�ti respective nu pot efectiv face nici un alt pas procedural pân� la adoptarea de c�tre CJE a hot�rârii respective. Implicit, aceasta este o piedic� în calea unei eventuale modific�ri a întreb�rilor formulate în cererea ini�ial�.91

Referin�e preliminare obligatorii. Prin hot�rârea pronun�at� în cazul Costa v. ENEL,92 CJE a introdus, de la începutul perioadei de formare a legisla�iei comunitare, un mecanism pentru a asigura aplicarea uniform� a acesteia în statele membre, obligând instan�ele de ultim apel ale acestora s� utilizeze procedura de referin�� preliminar� în toate cazurile ridicând probleme de interpretare a prevederilor comunitare. Exista totu�i o serie de excep�ii de la aceasta obliga�ie, dup� cum urmeaz�:

• A�a-zisele situa�ii de acte éclairé, anume atunci când problemele de interpretare respective au fost deja adresate intr-o hot�râre a CJE.93

• A�a-zisele situa�ii de acte clair, si anume, atunci când problemele de interpretare respective au un r�spuns evident, chiar daca nu au fost adresate într-o hot�râre anterioar� a CJE.94 Înainte de a conclude c� se afla în fata unei situa�ii de acte clair, instan�ele de ultim apel din statele membre trebuie mai întâi s� se asigure ca prevederile comunitare în chestiune sunt interpretate în acela�i mod atât de c�tre CJE cat �i de c�tre instan�ele din alte state membre. În acest sens, instan�ele de ultim apel vor �ine cont de urm�torii factori: a) interpretarea unei prevederi de drept comunitar presupune compararea versiunilor în diverse limbi oficiale ale acesteia; b) terminologia �i conceptele din dreptul comunitar nu au întotdeauna aceea�i accep�iune ca în dreptul intern; c) orice prevedere comunitar� trebuie interpretat� în perspectiva întregului sistem de drept comunitar, luând în considerare obiectivele acesteia �i stadiul concret la care se g�se�te punerea sa în aplicare.

• În cazul procedurilor interimare aflate pe rolul instan�elor de ultim apel din statele membre, instan�ele nu sunt obligate sa apeleze la procedura de referin�� preliminar� atâta vreme cat fiecare dintre p�r�ile în proces are posibilitatea de a ini�ia proceduri „normale” pentru solu�ionarea cazului.95

Este important sa subliniem c� instan�ele judec�tore�ti na�ionale pot apela la procedura de referin�a preliminar� atât la cererea uneia din p�r�ile implicate în cauz� cât �i din oficiu, ori de cate ori vor considera acest lucru necesar.96

90 Text integral disponibil pe site-ul CJE, la http://www.curia.eu.int/en/instit/txtdocfr/index.htm. 91 Pentru o discutie mai detaliata despre aceste aspecte, a se vedea David Edward (1999): “The Preliminary Reference Procedure: Constraints and Remedies”, lucrare prezentata la Bruges in acdrul unui colocviu despre reformarea sistemului judiciar UE (CCBE/College of Europe, Bruges, 19-20 November 1999, Revising the European Union’s Judicial System: Assessing the Possible Solutions Revising the Preliminary Ruling Mechanism). 92 92 Cazul 6/64, [1964] ECR 585. 93 A se vedea in acest sens cazurile reunite C 28-30/62 Da Costa and Schaake [ 1963] ECR 31, si cazul C 283/81 CILFIT [1982] ECR 3415. 94 A se vedea cazul C 283/81 CILFIT [1982] ECR 3415. 95 Cazurile reunite 35/82 si 36/82 Morson and Jhanjan [1982] Ecr 3732. 96 Cazul 126/80 Salonia [1981] ECR 1563.

Din punct de vedere practic, pentru a declan�a o procedura de referin�a preliminar�, instan�ele judec�tore�ti na�ionale înainteaz� CJE dosarul cazului �i formuleaz� o cerere cuprinzând urm�toarele elemente:

• descrierea situa�iei în fapt, men�ionând toatele elementele ce sunt necesare pentru în�elegerea problemelor de interpretare a legisla�iei comunitare;

• descrierea prevederilor de drept intern care au inciden�� asupra cazului;

• descrierea argumentelor invocate de c�tre p�r�i;

• motivele pentru care instan�a înainteaz� o cerere declan�ând procedura de referin�� preliminar�;

• în m�sura în care este posibil, pozi�ia instan�ei judec�tore�ti în cauza cu privire la interpretarea �i aplicarea prevederilor de drept comunitar respective;

• întreb�rile concrete legate de interpretarea legisla�iei comunitare care sunt adresate CJE.97

În ceea ce prive�te efectele juridice ale hot�rârilor pronun�ate de c�tre CJE în cadrul procedurilor de referin�� preliminar�, în principiu, aceste hot�râri sunt obligatorii atât pentru instan�ele care au declan�at procedura, cât �i pentru instan�ele judec�tore�ti na�ionale de apel care urmeaz� eventual sa se pronun�e în aceea�i cauz�, dar – important de subliniat - nu sunt obligatorii pentru alte instan�e judec�tore�ti na�ionale care au pe rol cauze similare. Instan�ele judec�tore�ti na�ionale au posibilitatea de a „eschiva” r�spunsul primit din partea CJE in cadrul procedurii de referin�a preliminar�: pe de o parte, ele au posibilitatea de a declan�a o alta procedura de referin�a preliminar� in aceea�i cauza;98 pe de alta parte, instan�a na�ionala poate accepta interpretarea data de c�tre CJE prevederilor comunitare, insa poate re-interpreta situa�ia in fapt, astfel încât hot�rârea CJE sa devin� inaplicabil� în cazul respectiv.99

În cele ce urmeaz�, vom ad�uga câteva scurte comentarii despre importan�a procedurii de referin�� preliminar� în construirea sistemului de drept comunitar, tendin�e în ceea ce prive�te num�rul procedurilor declan�ate de instan�e din statele membre mai vechi (UE15) �i cele noi (NSM10), precum �i pe categorii de subiecte invocate.

De�i în principiu procedura de referin�� preliminar� stabilit� prin Articolul 234 TCE pune CJE într-o pozi�ie institu�ionala relativ inferioar� fa�� de aceea a unei cur�i supreme într-un stat federal (având in vedere ca influen�a acesteia r�mâne doar indirect�, neavând autoritatea ��i influen�a direct� a unei instan�e de ultim apel într-un stat federal), în practica aceasta procedura s-a dovedit pârghia principal� pentru dezvoltarea �i extinderea scopului de aplicare a dreptului comunitar. Spre exemplu, principiul suprema�iei dreptului comunitar, doctrina efectului direct �i r�spunderea statelor membre pentru daune cauzate prin nerespectarea prevederilor dreptului comunitar, toate acestea au fost realizate prin intermediul procedurilor de referin�� preliminar�.100

97 Pentru detalii suplimentare, a se vedea Nota informativa a CJE cu privire la referinte din partea instantelor nationale, disponibila pe site-ul CJE http://www.curia.eu.int/en/instit/txtdocfr/index.htm. 98 Cazul 29/68 Milch-, Fett- under Eierkontor [1969] ECR 165. Exista efectiv cazuri in care instanta nationala a optat pentru declansarea unei a doua proceduri de referinta prliminara – a se vedeal spre exemplu, Cazul C 157/84 Maria Frascogna v. Caisse des dépôts et consignations [1985] ECR 1739. 99 A se vedea, spre exemplu, cazul C 131/79 Regina v. Secretary of State for Home Affairs, ex parte Mario Santillo [1980] ECR 1585. Pentru o dicutie mai detaliata despre aceste doua posibilitati de a ”eschiva” hotararile CJE pronuntate in cadrul procedurilor de referinta prliminara, a se vedea Stacy A. Nyckos (2003), op. Cit. 100 A se vedea, e.g., George Tridimas si Takis Tridimas (2004): “National Courts and the European Court of Justice: A Public Choice Analysis of the Preliminary Reference Procedure”, 24 International Review of Law and

Datele din Tabelul 1.12 arata o cre�tere în timp a „activismului” instan�elor din statele membre în ceea ce prive�te utilizarea acestei proceduri. Cre�terea notabila a num�rului de proceduri a dus în mod inevitabil la îngreunarea mecanismului CJE: daca în 1975 timpul mediu necesar pentru adoptarea unei hot�râri într-o procedur� de referin�� preliminar� era de 6 luni, în 1988 timpul necesar era de aproape 2 ani.101 Înfiin�area Tribunalului de Prima Instan�a în 1989 nu a rezolvat decât în mod par�ial problema înc�rc�rii agendei de lucru a CJE, deoarece aceasta din urma re�ine o competen�� exclusiv� în ceea ce prive�te ac�iunile directe formulate de c�tre institu�iile comunitare, statele membre, �i procedurile de referin�a preliminar�.

TABEL 1.12 Num�rul mediu anual de proceduri de referin�a preliminar� UE15 Perioada

1961-73 1974-80 1981-87 1988-94

Belgia 2.2 10.3 12.7 19.7

Danemarca -- 1.1 2.4 3.6

Fran�a 1.5 12.3 29.1 25.9

Germania 9.8 28.7 34.4 46.4

Grecia -- -- 2.7 1.7

Irlanda -- 1.3 1.6 1.4

Italia 1.5 12.4 9.6 23.6

Luxemburg 0.4 0.3 2 1.7

Olanda 3.6 14.3 17.9 19.7

Portugalia -- -- 0 1.6

Spania -- -- .3 5.3

Medie gen. -- 3.9 7 15.4

Sursa: Alec Stone Sweet si Thomas Brunell (1998) Motivele pentru care num�rul de proceduri de referin�� preliminar� a crescut în mod notabil sunt multiple.102 În primul rând, atât profesia avoca�ilor, cât �i cet��enii din UE �i persoanele juridice operând pe pia�a intern� au înv��at cu timpul din ce în ce mai bine cum s� se sprijine pe legisla�ia comunitara �i drepturile/obliga�iile izvorând din aceasta. La rândul lor, instan�ele na�ionale au devenit cu timpul mai familiare cu raportul dintre dreptul intern �i cel comunitar. În al doilea rând, procedurile de referin�� preliminar� sunt u�or accesibile, în sensul c� sunt gratuite (nu se aplica taxe judiciare). În al treilea rând, procedura de referin�� preliminar� reprezint� o oportunitate pentru instan�ele judec�tore�ti de a-�i spori influen�a institu�ional� pe plan intern: pe scurt, posibilitatea de a se sprijini pe o hot�râre adoptat� de CJE, având efecte obligatorii asupra institu�iilor na�ionale �i instan�elor de apel din sistemul na�ional, le ofer� acestora ocazia de a-�i afirma în mod liber �i ferm punctul de vedere asupra unor chestiuni cu

Economics 2, pp. 125-145. Lecturi esentiale privind procedura de referinta preliminara si relatia dintre ECJ si instan�ele judec�tore�ti din statele membre sunt: M.-M. Slaughter, A. Stone Sweet si J. H. H. Weiler (1997): The European Court and the National Courts – Doctrine and Jurisprudence: Legal Change in Its Social Context, Hart Publishing, Oxford; J. H. H. Weiler (1994): “A Quiet Revolution: The European Court and its Interlocutors”, 26 Comparative Political Studies, pp. 50-534. 101 See “The EC Court of Justice and the Institutional Reform of the European Union”, text disponibil la www.curia.eu.int/en/instit/txtdocfr/autrestxts/rod.pdf. 102 A se vedea George Tridimas si Takis Tridimas (2004), op. cit..

posibile implica�ii politice, sporindu-le astfel propria influen�a institu�ional�. Cu alte cuvinte, procedura de referin�a preliminar� este, într-un anumit sens, o garan�ie suplimentar� a independen�ei judec�tore�ti în statele membre.

Tabelul 1.13 indic� distribu�ia procedurilor de referin�� preliminar�, atât ca procentaj din totalul acestora cât �i ca num�r, în func�ie de subiect, pentru perioada 1961-1995. Putem observa ca o bun� parte din procedurile de referin�� preliminare sunt legate de agricultur� si libera circula�ie a bunurilor (pia�a intern�). De asemenea, pare a fi în neta cre�tere procentajul procedurilor legate de aproximarea legisla�iei, pe cât� vreme procentajul procedurilor legate de agricultur�, asigur�ri sociale, taxe �i libera circula�ie a lucratorilor este în descre�tere.

TABEL 1.13 Distribu�ia procedurilor de referin�a preliminar� pe subiect, procentaj �i num�r

Subiect 1961-70 1971-75 1976-80 1981-85 1986-90 1991-95

Agricultura % 20.4 30.9 25.1 20.3 19.6 12.5

n (30) (109) (176) (153) (160) (135)

Libera circula�ie a bunurilor 13.6 19.6 17.1 19.8 18.5 14.9

(20) (69) (120) (149) (151) (161)

Asigur�ri sociale 19.7 12.5 10.3 8.4 9.1 10

(29) (44) (72) (63) (74) (108)

Taxe 11.6 2 4.6 4.8 8 8.5

(17) (7) (32) (36) (65) (92)

Concuren�a 8.8 6.3 3.6 4.5 5 8.2

(13) (22) (25) (34) (41) (89)

Aproximarea legisla�iei 2.8 .3 1.9 4.9 3.8 5.1

(4) (1) (13) (37) (31) (55)

Transport 2 .6 1.4 1.3 1.5 2.9

(3) (2) (10) (10) (12) (31)

Libertatea de stabilire a companiilor .7 2.6 2.3 2.7 5.6 6.6

(1) (9) (16) (20) (46) (72)

Prevederi sociale .7 .3 1.1 3.7 4.2 8.8

(1) (1) (8) (28) (34) (95)

Rela�ii externe .7 2.8 1.7 2.4 .9 1.5

(1) (10) (11) (18) (7) (16)

Libera circula�ie a lucr�torilor .7 4.3 2 4.1 5 3.2

(1) (15) (14) (31) (41) (35)

Mediu 0 0 .4 1.6 .9 2

? (3) (12) (7) (22)

Comer� �i dumping 0 .6 1.4 .9 .9 1.8

(2) (10) (7) (7) (19)

Total 147 352 702 754 816 1084

% din totalul procedurilor introduse in perioada respective 3.8 9.1 18.2 19.6 21.2 28.1

Sursa: Alec Stone Sweet si Thomas Brunell (1998) În ceea ce prive�te noile state membre (NSM10), la data redact�rii acestui studiu (noiembrie 2005) existau pe rolul CJE doar 2 proceduri de referin�a preliminar�, una ini�iat� la cererea unei instan�e judec�tore�ti din Polonia, iar cealalt� la cererea unei instan�e judec�tore�ti din Ungaria. În ceea ce prive�te situa�ia ac�iunilor directe introduse pe lâng� CJE, la aceea�i data existau:

• 2 ac�iuni directe ini�iate de c�tre Polonia împotriva Consiliului (perioade de tranzi�ie în domeniul agriculturii);

• 12 ac�iuni formulate de c�tre o companie ceh� (produc�toare de bere) pentru anularea unor decizii ale Agen�iei Europene pentru Armonizarea Pie�ei Interne (AEAPI) in domeniul propriet��ii intelectuale;

• 1 ac�iune formulat� de c�tre o companie siderurgic� din Slovacia împotriva unei decizii a Comisiei Europene privind alocarea cotelor de emisie pentru gaze greenhouse;

• 1 ac�iune introdus� de c�tre Comisie împotriva Estoniei pentru netranspunerea unei directive;

• 1 ac�iune formulata de c�tre Estonia împotriva Comisiei, cerând anularea unui Regulament al acesteia in domeniul agriculturii, si

• 1 ac�iune introdusa de c�tre un cet��ean din Estonia împotriva Consiliului, subiectul fiind din domeniul pescuitului.

Num�rul sc�zut al procedurilor de referin�� preliminare provenind din noile state membre nu este un fapt surprinz�tor: pe de o parte, a�a cum arat� Tabela de mai sus, în perioada de dup� aderare state membre mai vechi, precum Irlanda, Spania, Grecia �i Portugalia au avut o experien�a similar�. Pe de alt� parte, unele state membre, precum Portugalia, Grecia, Irlanda, Danemarca �i Luxemburgul, genereaz� în mod constant un num�r sc�zut de proceduri de referin�� preliminar�.

2. Colaborarea dintre instan�ele judec�tore�ti na�ionale �i Comisia Europeana

Potrivit Articolului 5 TCE, statele membre �i institu�iile comunitare au datoria de a coopera în mod loial �i constant pentru atingerea obiectivelor Tratatului. În baza acestui principiu, Comisia Europeana are îndatorirea de a coopera cu instan�ele judec�tore�ti din statele membre, care sunt chemate s� garanteze respectarea �i aplicarea legisla�iei comunitare în cadrul sistemului de drept intern. În cele ce urmeaz� vom arata in mod succint modul în care este articulat� rela�ia de cooperare dintre Comisie �i instan�ele judec�tore�ti na�ionale în ceea ce prive�te aplicarea de c�tre acestea din urm� a regulilor UE în materie de concuren�� i ajutoare de stat. Din acest punct de vedere, concurenta este un domeniu special al acquis-ului, din urm�toarele motive: aplicarea regulilor UE privind concurenta �i ajutoarele de stat pune instan�ele judec�tore�ti în fa�a unor probleme complexe �i extrem de tehnice; acesta este un domeniu în care Comisia îns��i are atribu�ii speciale, reunind adesea rolurile de „poli�ist”, procuror �i judec�tor la nivel comunitar, astfel încât cooperarea instan�elor judec�tore�ti cu aceasta devine o modalitate de asigura aplicarea uniform� a regulilor UE la nivelul statelor membre, în paralel cu mecanismul referin�ei preliminare c�tre CJE. În practic�, dup� cum vom ar�ta în cele ce urmeaz�, rela�ia de cooperare dintre Comisie �i instan�ele judec�tore�ti na�ionale în ceea ce prive�te aplicarea regulilor UE în materie de concuren�� nu a fost niciodat� suficient de clar� sau lipsit� de probleme.

Perioada pre-modernizare. Înainte de recentul program de modernizare �i descentralizare a sistemului antitrust UE (Regulamentul Consiliului Nr. 1/2003103) nu se putea vorbi despre o rela�ie de adev�rata cooperare între instan�ele judec�tore�ti na�ionale �i Comisie în domeniul concuren�ei, atâta vreme cât, în contextul procedural aplicabil pân� la acea data (Regulamentul Consiliului Nr. 17/1962), instan�ele judec�tore�ti na�ionale aveau competen�a de aplica numai Articolul 81(1) TCE – �i anume, prevederea în baza c�reia acordurile �i practicile având efecte anticoncuren�iale pe pia�a intern� sunt considerate nule – iar Comisia avea dreptul exclusiv de a acorda excep�ii de la aceast� regul� în baza Articolului 81(3) TCE. Aceast� împ�r�ire net� a competen�elor în materie de aplicare a Articolului 81 TCE restrângea în mod considerabil rolul instan�elor judec�tore�ti na�ionale, în practic� rolul acestora fiind limitat la declararea nulit��ii (integral� sau par�ial�) a acordurilor cu efecte anticoncuren�iale - respectiv ilegalitatea practicilor anticoncuren�iale - �i acordarea de desp�gubiri pentru daunele rezultând din aceste acorduri sau practici, in baza prevederilor legisla�iei na�ionale. Într-adev�r, pân� la adoptarea hot�râri CJE in cazul Courage v. Crehan,104 hot�râre care introduce principiul potrivit c�ruia ac�iunile in daune legate de nerespectarea regulilor UE in materie de concurenta se pot baza pe prevederile din Tratat, ac�iunile in daune legate de înc�lcarea regulilor UE în materie de concuren�� se puteau baza numai pe prevederile de drept intern.105 Acestea urmau desigur s� fie aplicate în concordan�� cu principiile comunitare ale echivalentei (potrivit c�ruia prevederile de drept intern privind ac�iuni bazate pe drepturi ce izvor�sc din legisla�ia comunitar� nu pot fi mai defavorabile decât cele legate de drepturi ce izvor�sc din dreptul intern) �i efectivit��ii (potrivit c�ruia prevederile de drept intern nu pot pune obstacole sau împiedica exerci�iul drepturilor ce izvor�sc din legisla�ia comunitar�).

103 Regulamentul Consiliului Nr 1/2003 din 16 decembrie 2002 cu privire la aplicarea Articolelor 81 si 82 TCE in materie de concurenta, OJ L 1 [2004]. 104 Cazul C-453/99, [2001] ECR I-6279. 105 A se vedea, spre exemplu, Ingo Brinker: “An Overview of Damage Actions in the EU”, International Business Lawyer, August 2003.

Nota Comisiei din 13 februarie 1993 privind cooperarea dintre instan�ele judec�tore�ti na�ionale �i Comisie în aplicarea Articolelor 81 si 82 TCE106 ofer� detalii despre modul în care era articulat� aceast� rela�ie de cooperare în perioada pre-modernizare. Astfel, pentru a determina dac� un acord sau o practic� anticoncuren�ial� este interzis� în baza Articolului 81(1) TCE, instan�ele judec�tore�ti na�ionale erau chemate, în primul rând, s� �in� cont de deciziile �i opiniile Comisiei relevante în cauz�, cât �i de jurispruden�a relevanta a CJE. În al doilea rând, instan�ele judec�tore�ti na�ionale nu puteau declara drept incompatibile cu Articolul 81(1) TCE acorduri sau practici anticoncuren�iale care au fost aprobate sau urmau s� fie aprobate de c�tre Comisie, pe cale de excep�ie, în baza Articolului 81(3) TCE. Prin urmare, în practic�, instan�ele judec�tore�ti na�ionale urmau s� se asigure c� acordul sau practica respectiv� nu a fost subiectul unei decizii a Comisiei de aprobare în baza Articolului 81(3) TCE, nu este acoperit de Regulamentele de excep�ie pe categorie adoptate de c�tre Comisie, �i nu a fost subiectul unei „scrisori de confort” (a�a-numitele „comfort letters” ale Comisiei, care, în cadrul procedurii de notificare spre aprobare c�tre Comisie instituit� de c�tre Regulamentul 17/62, au fost instituite drept acte informale prin care p�r�ile interesate sunt asigurate ca Comisia nu inten�ioneaz� s� pun� sub semnul întreb�rii legalitatea acestora în baza Articolului 81 TCE, f�r� a se ajunge la o decizie formal� în acest sens). În al treilea rând, instan�ele judec�tore�ti na�ionale urmau s� verifice daca acordul sau practica respectiv� au fost notificate Comisiei spre aprobare. Atunci când obliga�ia de notificare a fost înc�lcat�, acordurile sau practicile anticoncuren�iale respective nu puteau face obiectul unei decizii a Comisiei de aprobare pe cale de excep�ie în baza Articolului 81(3) TCE, �i prin urmare puteau fi declarate de c�tre instan�ele na�ionale drept incompatibile cu Articolul 81(1) TCE. Când obliga�ia de notificare fusese totu�i respectat�, iar Comisia nu se pronun�ase (înc�) cu privire la situa�ia în cauz�, instan�ele judec�tore�ti na�ionale puteau decide fie c�:

• în lumina jurispruden�ei UE relevante pentru situa�ia respectiv�, este suficient de improbabil ca Comisia s� adopte o decizie de aprobare pe cale de excep�ie în baza Articolului 81(3) TCE, �i prin urmare acordul sau practica respectiv� puteau fi declarate incompatibile cu Articolul 81(1) TC; sau c�

• este posibil ca Comisia s� adopte o decizie de aprobare pe cale de excep�ie în baza Articolului 81(3) TCE - situa�ie în care instan�ele na�ionale puteau decide sa suspende cazul pân� la adoptarea unei decizii de c�tre Comisie, eventual adoptând si masuri provizorii in baza dreptului intern, dac� acestea erau considerate necesare.

La rândul s�u, Comisia se angaja s� acorde sprijin instan�elor judec�tore�ti din statele membre în cazurile implicând aplicarea regulilor UE in materie de concuren��, în urm�toarele forme:

• oferind, la cererea instan�elor na�ionale, informa�ii de natur� procedural�, precum dac� situa�ia respectiv� este în aten�ia Comisiei, daca au fost ini�iate proceduri de investiga�ie, dac� a fost deja adoptat� o decizie formal� sau a fost trimis� o „scrisoare de confort”, dac� a fost respectat� procedura de notificare, etc.;

• oferind informa�ii cu privire la durata estimat� de c�tre Comisie ca fiind necesar� pentru adoptarea unei decizii formale interzicând sau aprobând acordul sau practica anticoncuren�ial� respectiv�;

• oferind opinii cu privire la interpretarea regulilor UE relevante în cauza – instan�ele judec�tore�ti nefiind obligate s� respecte aceste opinii;

• oferind o opinie interimar� cu privire la posibilitatea ca acordul sau practica anticoncuren�ial� respectiv� s� beneficieze de o aprobare pe cale de excep�ie – în cazul în care Comisia nu întrevedea drept posibil� o asemenea decizie, instan�ele

106 OJ C 39 [1993].

judec�tore�ti putând adjudeca cu privire la compatibilitatea acordului sau practicii respective cu Articolul 81(1) TCE; �i

• punând la dispozi�ia instan�elor judec�tore�ti din statele membre statistici, studii de pia�a �i analize economice relevante.

Perioada post-modernizare. Regulamentul 1/2003, în vigoare de la 1 mai 2004, a introdus doua schimb�ri majore în dreptul concurentei UE: 1) a fost eliminat sistemul administrativ de notificare �i aprobare a acordurilor �i practicilor cu poten�ial efect anticoncuren�ial pe pia�a intern�, potrivit c�ruia asemenea acorduri �i practici erau considerate nule în baza Articolului 81(1) TCE în m�sura în care nu au fost notificate Comisiei �i aprobate de c�tre aceasta – în mod formal sau informal, prin a�a-numitele „scrisori de confort”; 2) a fost eliminat monopolul Comisiei în ceea ce prive�te acordarea de excep�ii în baza Articolului 81(3) TCE, acesta din urma putând fi aplicat de aici înainte �i de c�tre autorit��ile din domeniul concuren�ei din statele membre �i instan�ele judec�tore�ti na�ionale. Prin descentralizarea aplic�rii regulilor UE în materie de concuren��, Comisia urm�re�te o mai eficient� aplicare a acestora, cât �i eliberarea unei bune p�r�i din resursele proprii, înainte angajate în mecanismul administrativ de examinare a notific�rilor, pentru a se concentra asupra cartelurilor, controlului fuziunilor cu efecte pe pia�a intern�, �i abuzurilor din partea companiilor aflate într-o pozi�ie dominant�.

Astfel, programul de descentralizare �i modernizare introdus prin Regulamentul 1/2003 redefine�te rela�ia dintre Comisie �i autorit��ile na�ionale din domeniul concuren�ei, pe de o parte, �i instan�ele judec�tore�ti na�ionale pe de alt� parte. În aprilie 2004 Comisia a publicat 6 Note de Îndrumare completând �i detaliind prevederile Regulamentului 1/2003, cunoscute sub numele de „pachetul moderniz�rii” („modernization package”).107 Una dintre acestea define�te rela�ia de cooperare dintre membrii nou-înfiin�atei re�ele europene de autorit��i în domeniul concuren�ei (European Competition Network), cuprinzând Comisia �i autorit��ile în domeniul concurentei din statele membre.108 O alta Nota de Îndrumare re-define�te rela�ia de cooperare dintre Comisie �i instan�ele judec�tore�ti din statele membre în acest domeniu109 (înlocuind Nota din 1993, men�ionat� mai sus). Sunt astfel introduse o serie de modific�ri importante în aceast� rela�ie, bazate pe faptul ca în noul sistem de implementare a regulilor UE privind concuren�a instan�ele judec�tore�ti dobândesc, în principiu, competen�e egale cu cele ale autorit��ilor administrative �i ale Comisiei în ceea ce prive�te aplicarea Articolelor 81 �i 82 TCE. Astfel, pe viitor:

• Comisia are obliga�ia de a r�spunde cererilor provenind din partea instan�ele na�ionale pentru transmiterea informa�iilor relevante în cazurile aflate pe rolul acestora (informa�ii de ordin procedural, dar si dovezi, etc.) în decurs de maxim 1 luna de la primirea acestora – în condi�ii asigurând respectarea secretului profesional;

• Comisia va prezenta, la cererea instan�elor na�ionale, opinii cu privire la interpretarea prevederilor UE relevante în cazurile respective, sau a situa�iilor de fapt, în decurs de maxim 4 luni de la primirea acestor cereri;

• Comisia poate interveni din proprie ini�iativ� în cauzele aflate pe rolul instan�elor na�ionale în calitate de amicus curiae, prezentând fie în scris fie oral observa�ii legate de analiza economic� a faptelor sau interpretarea prevederilor UE relevante

107 Notele de Indrumare din acest pachet legislativ sunt disponibile la urmatoarea adresa: http://europa.eu.int/comm/competition/publications/publications/#modernisation. 108 OJ C 101 [2004]. Pentru o discutie detaliata despre reteaua europeana de autoritati in domeniul concurentei, a se vedea, spre exemplu, Claus-Dieter Ehlermann si Isabela Atanasiu, editori (2004): European Competition Law Annual 2003 – Creating the EU Network of Competition Authorities, Hart Publishing, Oxford. 109 OJC 101 [2004].

în cauza, îns� numai în cazurile în care o asemenea interven�ie este considerat� necesar� pentru men�inerea coeren�ei în aplicarea regulilor UE privind concuren�a, �i numai cu aprobarea respectivelor instan�elor judec�tore�ti. Instan�ele judec�tore�ti nu sunt obligate sa respecte aceste observa�ii. (Men�ion�m c�, de asemenea în vederea men�inerii coeren�ei în aplicarea regulilor UE privind concuren�a, Articolul 15(2) din Regulamentul 1/2003 oblig� statele membre s� comunice Comisiei în cel mai scurt timp posibil hot�rârile adoptate de c�tre instan�ele na�ionale în baza Articolelor 81 si 82 TCE).

Pe de alt� parte, potrivit Articolului 16 din Regulamentul 1/2003 – preluând principii stabilite de c�tre CJE in cazurile Delimitis110 si Masterfoods111 - instan�ele na�ionale nu pot adopta hot�râri în conflict cu deciziile Comisiei, �i de asemenea vor evita adoptarea de hot�râri care ar putea intra în conflict cu decizii viitoare ale Comisie, inclusiv prin suspendarea procedurilor pân� la adoptarea de c�tre Comisie a unei decizii, daca aceasta m�sura este necesar�.

Rolul limitat al instan�elor judec�tore�ti na�ionale în aplicarea Articolelor 81 si 82 TCE. De�i cele descrise mai sus pot crea impresia unei particip�ri semnificative a instan�elor na�ionale în aplicarea regulilor UE privind concuren�a, atât în perioada de dinainte, cât �i dup� modernizare, în realitate, sistemul antitrust european a fost, �i probabil va r�mâne chiar �i în perioada post-modernizare, preponderent bazat pe implementarea pe c�i administrative, de c�tre Comisie �i autorit��ile din domeniul concuren�ei ale statelor membre. Potrivit informa�iilor disponibile pe site-ul Comisiei special înfiin�at pentru publicarea hot�rârilor adoptate de c�tre instan�ele judec�tore�ti na�ionale in baza Articolelor 81 si 82 TCE in perioada post-modernizare,112 pân� la data redact�rii acestui studiu (noiembrie 2005) o buna parte din statele membre mai vechi (UE15), si nici unul dintre noile state membre, nu au raportat nici o hot�râre judec�toreasc� adoptat� în acest sens dup� 1 mai 2004. Printre statele membre mai „active” in acest domeniu reg�sim Germania (21 de hot�râri), Fran�a (14 hot�râri), Spania (10 hot�râri), Austria (9 hot�râri), si Olanda (8 hot�râri) – pe când Italia si Irlanda, spre exemplu, nu raportaser� nici o hot�râre pân� la data men�ionat�. În contrast cu aceast� situa�ie, membrii re�elei europene de autorit��i în domeniul concuren�ei (European Competition Network) au declan�at in perioada 1 mai 2004 – 31 octombrie 2005 un num�r total de 475 de noi investiga�ii, in 97 dintre aceste cazuri urmând a se adopta o decizie formala.113

Este evident c�, în contrast cu situa�ia din Statele Unite, unde regulile antitrust sunt în principal aplicate prin intermediul instan�elor, în UE ponderea hot�rârilor adoptate de c�tre instan�e în aceast� materie este mult mai redus�.114 Cauzele sunt multiple: în primul rând, sistemul administrativ de notificare �i aprobare bazat pe Regulamentul 17/1962, în cadrul c�ruia Comisia re�inea competente extinse, a descurajat atât instan�ele judec�tore�ti na�ionale cât �i autorit��ile din domeniul concuren�ei din statele membre s� aplice Articolul 81 EC. În al doilea rând, cel pu�in pân� recent (o dat� cu adoptarea de c�tre CJE a hot�rârii din cazul Courage v. Crehan, men�ionat mai sus), condi�iile în care instan�ele judec�tore�ti puteau adjudeca în ceea ce prive�te ac�iuni în daune legate de înc�lc�ri ale Articolelor 81 si 82 EC erau neclare, în absen�a unor prevederi procedurale clare în acest sens la nivelul UE. Este ilustrativ în acest sens faptul c�, spre exemplu, pân� în februarie 2005 în Marea Britanie

110 Cazul C-234/89, [1991] ECR I-395. 111 Cazul C-344/98, [2000] ECR I-1214. 112 A se vedea http://europa.eu.int/comm/competition/antitrust/national_courts/index_en.html. 113 A se vedea raportul disponibil pe site-ul Comisiei la adresa http://europa.eu.int/comm/competition/antitrust/cases/ecn_1.pdf. 114 A se vedea, pentru un studiu comparativ detaliat in acest sens, Clifford A. Jones (1999): Private Enforcement of Antitrust law in the EU, UK and US, Oxford University Press.

instan�ele judec�tore�ti au adjudicat numai în dou� ocazii asupra unor ac�iuni în daune bazate pe Articolul 81 TCE (unul dintre aceste cazuri fiind chiar Crehan).115 În al treilea rând, din punctul de vedere al p�r�ilor direct implicate, calea administrativ� de implementare este mai avantajoas� în m�sura în care procedurile sunt în general mai rapide �i mai pu�in costisitoare pentru acestea. În al patrulea rând, a�a cum s-a argumentat adeseori, sistemul antitrust european nu ofer� suficiente stimulente pentru ca p�r�ile interesate sa apeleze la instan�ele judec�tore�ti. Spre exemplu, în jurisdic�iile europene în general nu exista daune punitive in acest domeniu, pe cât� vreme în Statele Unite exista posibilitatea de a ob�ine a�a-numitele „treble damages” (sau posibilitatea de a acorda triplul daunelor suferite). Acest punct de vedere nu este general împ�rt��it, unii comentatori ar�tând ca în realitate în jurisdic�iile europene se pot ob�ine desp�gubiri la fel de substan�iale ca �i în cel american.116 Este îns� timpuriu pentru a evalua daca programul de modernizare �i descentralizare va putea prin sine însu�i modifica în mod sim�itor aceasta stare a lucrurilor. De altfel, Comisia European� va publica pân� la sfâr�itul anului 2005 o Carte Verde (Green Paper) c�utând sa identifice modalit��i de a facilita ac�iunile în daune bazate pe regulile UE în materie de concuren��.117 În orice caz, este de a�teptat ca starea de fapt actual� din statele membre mai vechi s� se reproduc� în noile state membre, de�i înc� nu exist� informa�ii accesibile care sa confirme sau infirme aceasta ipotez�.

Este interesant sa men�ion�m c� unul dintre argumentele principale invocate de c�tre cei ce se opuneau reformei propuse de c�tre Comisie prin Regulamentul 1/2003 era ca instan�ele din statele membre, �i cu atât mai mult cele din noile state membre, nu au suficient� experien��, expertiza �i resursele necesare pentru a putea aplica în mod eficient prevederile Articolului 81 TCE - o sarcin� presupunând evalu�ri extrem de tehnice �i complexe.118 Spre exemplu, numai în unele state membre exist� instan�e specializate în materie de concuren��. De asemenea, dac� instan�ele judec�tore�ti din Marea Britanie pot nominaliza exper�i independen�i proprii, în majoritatea celorlalte jurisdic�ii europene instan�ele se v�d obligate s� î�i bazeze hot�rârile pe argumentele, dovezile �i expertiza produse de c�tre p�r�ile în proces. Se sper� c� în noul sistem aceasta problema va fi în parte eliminat� prin sprijinul acordat de c�tre Comisie �i autorit��ile na�ionale din domeniul concuren�ei, în calitate de amicus curiae �i, respectiv, de parte în proces. În ceea ce prive�te problemele legate de expertiza instan�elor na�ionale în ceea ce prive�te aplicarea regulilor UE în materie de concuren��, înc� din anul 2002 Comisia Europeana co-finan�eaz�, împreun� cu statele membre, un program de preg�tire a judec�torilor de la instan�ele na�ionale în acest subiect prin seminarii �i conferin�e.119 în perioada 2004-2006, Comisia va contribui cu suma de 550,426 Euro la finan�area acestui program.

Rolul instan�elor na�ionale în aplicarea regulilor UE privind ajutoarele de stat.120 În acest domeniu exist� o separa�ie mai pronun�at�, �i deci într-un anume sens, mai clar�, între competen�ele Comisiei Europene �i cele ale instan�elor judec�tore�ti din statele membre.

115 A se vedea Richard Wainwright (2005): “Application of EC Competition Rules by National Courts”, text prezentat la o conferinta organizata de catre Asociatia Internationala a Barourilor (IBA), Bruxelles 9-11 martie 2005, text disponibil la http://www.ibanet.org/iamges/downloads/Richard%20Wainwright%20-%20Paper.pdf. 116 A se vedea Clifford A. Jones (1999), op. cit. 117 A se vedea Neelie Kroes (2005): “Enhancing Actions for Damages for Breach of Competition Rules in Europe”, discurs prezentat pe 22 septembrie 2005 la Clubul Harvard in New York, text disponibil la adresa http://europa.eu.int/rapid/pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/05/533&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en . 118 A se vedea, spre exemplu, Claus-Dieter Ehlermann si Isabela Atanasiu , editori (2001): European Competition law Annual 2000 – The Modernization of EC Antitrust Policy, Hart Publishing, Oxford. 119 A se vedea Richard Wainwright (2005), op. cit. 120 Observatiile din aceasta sub-sectiune sunt in mare parte bazate pe concluziile unui studiu independent realizat in 1999 pentru DG Concurenta, intitulat Report on the application of EC state aid rules by national courts, disponibil la http://europa.eu.int/comm/competition/state_aid/legislation/app_by_member_states/.

Articolul 88 TCE confer� Comisiei competen�e exclusive în ceea ce prive�te controlul �i monitorizarea ajutoarelor de stat acordate de c�tre statele membre. Statele membre sunt obligate s� notifice Comisiei spre verificare �i aprobare orice plan de a acorda ajutor de stat - fie la nivel individual, fie prin intermediul unei scheme de ajutor aplicabila unei anume categorii de beneficiari – sau de a modifica o m�sur�/schem� de ajutor deja aprobat� de c�tre Comisie (a�a-numita „obliga�ie de notificare”). De asemenea, statele membre sunt obligate s� nu pun� în aplicare masurile de ajutor notificate Comisiei pân� la adoptarea de c�tre aceasta a unei decizii privind compatibilitatea m�surii cu Articolul 87 TCE (a�a-numita clauza de suspensie, sau „stand-still clause”).

În cazurile în care Comisia nu reac�ioneaz� în decurs de maximum 2 luni de la primirea notific�rii, m�sura poate fi considerat� în mod implicit drept compatibil� cu Articolul 87 TCE. În cazurile în care, dup� o examinare preliminar� a m�surii de ajutor notificate, Comisia re�ine c� exist� motive pentru care aceasta ar putea fi evaluat� drept incompatibil� cu Articolul 87 TCE, se declan�eaz� o procedur� formal� de investigare. Aceasta se poate încheia fie printr-o decizie negativ� a Comisiei (m�sura de ajutor fiind declarat� incompatibil� cu Articolul 87 TCE), fie printr-o decizie pozitiv� (�i anume, ajutorul este aprobat în baza uneia din excep�iile stipulate în Articolul 87(3) TCE – ce admit justific�ri legate de eficien�a economic�, obiective de politica social�, etc.), aceasta din urm� fiind în unele cazuri condi�ional� (�i anume, legat� de îndeplinirea unor condi�ii destinate în esen�a sa reduc� efectele anticoncuren�iale ale ajutorului acordat).

Comisia are de asemenea competen�a de a impune statelor membre recuperarea ajutoarelor acordate în mod ilegal (�i anume, prin înc�lcarea obliga�iei de notificare �i/sau a clauzei de suspendare), precum �i a dobânzilor aferente decurgând de la data când m�sura a fost pusa în aplicare.

Rolul instan�elor judec�tore�ti din statele membre în acest domeniu este, în primul rând, de a asigura c� statele membre îndeplinesc obliga�ia de notificare �i clauza de suspendare, în al doilea rând, de a asigura recuperarea ajutoarelor declarate ilegale de c�tre Comisie, �i în al treilea rând, de a proteja drepturile individuale ce izvor�sc din nerespectarea obliga�iilor procedurale stipulate in Articolul 93(3) TCE. Instan�ele judec�tore�ti na�ional sunt în particular încurajate s� foloseasc� toate mijloacele legale disponibile în dreptul intern pentru a suspenda plata ajutorului �i recuperarea pla�ilor efectuate în mod ilegal.121

Prin urmare, în acest domeniu, instan�ele judec�tore�ti na�ionale pot fi chemate sa hot�rasc� asupra unuia sau mai multe din urm�toarele aspecte:

• sa interpreteze �i aplice no�iunea de „ajutor de stat” in accep�iunea legisla�iei comunitare, pentru a vedea daca exista într-adev�r o înc�lcare din partea statului a obliga�iilor de notificare si suspendare a pl��ii (in acest context, instan�ele pot ob�ine sprijin din partea CJE prin intermediul procedurii de referin�a preliminar�, sau din partea Comisiei, prin intermediul unor opinii);

• s� adopte, la cererea competitorilor beneficiarului ajutorului ilegal acordat, m�suri pentru suspendarea pla�ii ajutorului pân� la adoptarea unei hot�râri de c�tre Comisie;

• s� se pronun�e, în baza prevederilor de drept intern, asupra unor ac�iuni în daune formulate de c�tre competitorii beneficiarului unei masuri de ajutor ilegale;

121 A se vedea Nota de Indrumare a Comisisie porivind cooperarea cu instan�ele judec�tore�ti nationale, OJ C 156 [1995].

• sa pun� în aplicare deciziile negative ale Comisiei, ordonând recuperarea de la beneficiar/i a ajutorului ilegal;

• sa se pronun�e cu privire la ac�iuni formulate de c�tre competitorii beneficiarilor ajutorului prin care se contesta fie validitatea actului administrativ în baza c�ruia ajutorul a fost acordat, fie chiar �i validitatea unei decizii a Comisiei îns��i aprobând o schema în baza c�ruia a fost acordat ajutorul respectiv.

Un studiu privind aplicarea de c�tre instan�ele na�ionale a prevederilor UE în materie de ajutoare de stat122 arat� c�, pân� în 1999, la nivelul întregii Uniuni se adoptaser� doar 116 hot�râri în acest domeniu – 75% dintre acestea corespunzând instan�elor judec�tore�ti din Germania �i Fran�a. Astfel, spre exemplu, 16 dintre aceste hot�râri sunt legate de recuperarea unor ajutoare acordate in mod ilegal. Alte 60 de hot�râri – reprezentând 52% din total – au fost adoptate în urma unor plângeri introduse de competitorii beneficiarilor unor scheme de ajutor fiscal, care argumentau ca nivelul mai ridicat de taxare ce le-a fost aplicat lor însu�i în compara�ie cu beneficiarii schemelor reprezint� o înc�lcare a legisla�iei comunitare privind ajutoarele de stat. Marea majoritate a acestor plângeri au fost respinse de c�tre instan�ele judec�tore�ti. In alte 20 de cazuri, introduse in contencios administrativ, competitori ai beneficiarilor au contestat validitatea unor acte administrative în baza c�rora li s-a acordat acestora ajutorul de stat, îns� numai una dintre aceste ac�iuni a fost admis� de c�tre instan�a. Autorii studiului conclud c� rata în general extrem de sc�zut� a ac�iunilor admise de instan�ele na�ionale în acest domeniu se datoreaz�, pe de o parte, complexit��ii �i insuficientei transparen�e a legisla�iei comunitare în materie de ajutoare de stat, iar pe de alt� parte, nivelului sc�zut de cunoa�tere a acesteia în rândurile instan�elor judec�tore�ti din statele membre.

3. Observa�ii generale despre capacitatea instan�elor judec�tore�ti na�ionale de a aplica acquis-ul

A�a cum am men�ionat în prima parte a acestei sec�iuni, criteriile stabilite pentru aderarea ��rilor din Europa central� �i de est la Uniunea Europeana (a�a-numitele „criterii de la Copenhaga”) nu cuprindeau si standarde precise pentru evaluarea capacit��ii institu�iilor administrative si judec�tore�ti din ��rile candidate de a implementa acquis-ul comunitar. Începând cu publicarea in 2001 a raportului strategic privind extinderea (Enlargement Strategy Paper),123Comisia European� acordat o aten�ie sporit� preg�tirii instan�elor judec�tore�ti din ��rile candidate pentru aderarea la Uniune.124 Astfel, Comisia a elaborat împreun� cu fiecare dintre ��rile candidate un Plan de Ac�iune, aplicabil din prim�vara anului 2002, cuprinzând masuri destinate sa sprijine înt�rirea capacit��ii administrative si judiciare pân� la data ader�rii. Totalul sumelor alocate pentru acest scop in 2002, spre exemplu, a fost de 1 miliard de Euro.

Un studiu comparativ efectuat în acela�i an asupra celor 10 ��ri candidate din Europa central� �i de est125 arat� c� marea majoritate a acestora deja adoptaser� pân� la acea dat� reforme 122 A se vedea nota de mai sus. 123 European Commission (2001): Enlargement Strategy Paper, text disponibil pe site-ul http://europa.eu.int/comm/enlargement/report2001/. 124 A se vedea de asemenea rapoartele anuale al comisiei cu privire la nivelul de pregatire al tarilor candidate, disponibile pe site-ul mentionat in nota de mai sus. 125 EUMAP, Open Society Institute (2002): Monitoring the EU Accession Process – Judicial Capacity, text disponibil la http://www.eumap.org/topics/judicial/reports/judicial02/. A se vedea de asemenea si EUMAP, Open Society Institute (2001): Monitoring the EU Accession Process – Judicial Independence, text disponibil la http://www.eumap.org/topics/judicial/reports/judicial01/.

complexe privind organizarea ramurii judiciare, îns� aceste reforme ori nu fuseser� înc� puse în aplicare, ori, în anumite cazuri, au ie�it la iveal� probleme ce necesitau rectific�ri. Fapt semnificativ, eforturi pentru reformarea sistemului judiciar din ��rile candidate coincideau cu exerci�ii similare întreprinse chiar în unele dintre statele membre mai vechi. Spre exemplu, ��ri precum Irlanda, Danemarca, Belgia �i Olanda au introdus Consilii Supreme ale Magistraturii doar în ultimii ani, iar Italia era angajat� în aceea�i perioad� într-o reform� profund� a sistemului s�u judiciar, cu efecte controversate.126 Acela�i studiu subliniaz� ca în unele cazuri Comisia Europeana a fost ambigu� în indica�iile transmise ��rilor candidate în ceea ce prive�te reforma sistemului judec�toresc. În lipsa unor standarde precise pentru reforma, stabilite la nivel comunitar, reformele din ��rile candidate au fost elaborate în principal cu sprijinul unor exper�i din ��rile membre mai vechi, cu rezultatul c� în multe cazuri au fost pur �i simplu preluate in mod automatic solu�ii care poate nu erau cele mai potrivite pentru circumstan�ele din jurisdic�iile respective.

Studiul comparativ asupra reformelor întreprinse în cele 10 ��ri candidate identific� dou� tendin�e majore: pe de o parte, acolo unde reforma a implicat în principal acordarea unei ample autonomii instan�elor judec�tore�ti (Ungaria, Lituania), în secundar au ap�rut efecte nedorite de „insularizare” �i „corporatizare” a instan�elor judec�tore�ti. Pe de alt� parte, în ��rile în care executivul a men�inut o influen�� considerabil� în ceea ce prive�te organizarea instan�elor judec�tore�ti �i procesul de recrutare a judec�torilor persist� probleme legate de independen�a instan�elor judec�tore�ti. Studiul conclude c�, la nivelul anului 2002, în toate cele 10 ��ri candidate era necesar� mai multa transparen�� i obiectivitate în ceea ce prive�te procesele de recrutare, evaluare �i promovare a judec�torilor, precum �i introducerea unor sisteme de preg�tire a judec�torilor care s� combine preg�tirea în domeniul legal cu criterii de ordin etic �i profesional �i tehnici manageriale.

126 A se vedea spre exemplu Giuseppe Di Federico (2002): “Judicial Independence in Italy: A Critical Overview in a (Non-Systematic) Comparative Perspective”, USAID Office of Democracy and Governance technical papers, disponibil la adresa http://www.usaid.gov/democracy/pdfs/pnacm007.pdf), aratand ca urmarirea preponderenta a obiectivului de a asigura independenta instantelor, in detrimentul unor aspecte precum asigurarea raspunderii acestora si introducerea de garantii ale competentei profesionale, s-au dovedit in final daunatoare pentru atingerea insusi obiectivului independentei judec�tore�ti.

2. Evaluarea situa�iei si tendin�elor eviden�iate in urma analizei indicatorilor si expunerea unor concluzii-sugestii privind politicile urmate de statele noi membre in perioada post-aderare la UE

Aceast� sec�iune prezint� – prin analiz� comparativ� – elementele principale de gestiune a politicilor macroeconomice înainte �i dup� momentul ader�rii, precum si factorii de risc eviden�ia�i la nivel macroeconomic înainte �i dup� momentul ader�rii.

2.1. Politici macro-economice in NSM8

Noile state membre ale Uniunii Europene nu au putut adopta EURO drept moneda na�ionala odat� cu intrarea lor in UE in mai 2004, deoarece reglement�rile B�ncii Centrale Europene fuseser� deja modificate in 2003, introducând noi condi�ii de integrare in zona EURO. NSM10 vor fi obligate, in consecin�a, sa demonstreze ca economiile lor sunt convergente c�tre economia statelor din zona EURO, ceea ce presupune ca rezultatele macro-economice si, in special, cele bugetare, vor fi îndeplinit criteriile stabilite in cadrul Tratatului127.

In perioada negocierilor de aderare, nici-unul dintre statele membre nu a cerut derog�ri in aceasta privin�a si nu au fost acordate posibilit��i de renun�are condi�ional� vreunuia dintre state. Drept urmare, in momentul in care criteriile de convergenta vor fi îndeplinite, NSM10 vor fi obligate sa adopte EURO ca moneda de circula�ie unica in spa�iul economic intern.

2.1.1. ADERAREA LA UNIUNEA ECONOMICE SI MONETARE (EMU) SI IMPLICATIILE ASUPRA POLITICILOR MACROECONOMICE

2.1.1.1. Scurt istoric al Uniunii Economice si Monetare (EMU) si al condi�iilor de aderare la EMU

Uniunea Economica si Monetara (EMU) a reprezentat un proces in trei etape. Prima etapa (1990-1994, pentru statele membre ale UE din acea perioada) a avut ca obiectiv central liberalizarea deplina a tranzac�iilor legate de capitalul financiar (Art. 56 din Tratatul CE). A doua etapa (1994-1999) a inclus implementarea masurilor de convergenta si atingerea gradului de independenta necesar al b�ncilor centrale din statele membre. O condi�ie esen�iala a fost aceea de a interzice finan�area deficitului bugetar de asemenea maniera încât sa fie afectate interesele institu�iilor europene, ale altor guverne din statele membre, fie ele locale, regionale sau centrale (cu prioritate, a fost interzisa acordarea de împrumuturi companiilor aflate par�ial sau total in proprietatea statului). Etapa a treia a început la 1 ianuarie 1999, ceea ce a presupus automat ca noile state membre au intrat direct in aceasta faza a EMU odat� cu momentul integr�rii lor in UE la 1 mai 2004. Ele au statutul de Membru cu Derogare – conform termenului definit in Articolul 122 al Tratatului CE. Acest statut le ofer� dreptul la anumite excep�ii (Art. 122 (3)):

127 - Modific�ri importante, vezi Decizia 2003/223/EC, si COM(2004) 748 final.

− Consiliul Europei nu poate impune penaliz�ri financiare sau de alta natura daca statul membru nu îndepline�te condi�iile de participare la EMU în mod repetat conform procedurilor oficializate;

− Exista înc� anumite m�suri de politic� monetar� care pot fi aplicate în af�r� cadrului EMU clar definit si condi�ionat;

− Nu are unele drepturi si obliga�ii legate de Sistemul European de B�nci Centrale (ESCB) a�a cum sunt definite in statutul acestuia (Articolul 43 ESCB).

In acela�i timp, statele membre cu derogare nu au drept de vot in deciziile Consiliului referitoare la EMU înscrise in articolul 122 (3). Cu toate acestea, articolele 119 si 120 referitoare la probleme ale statelor membre in gestiunea balan�elor de pla�i externe se aplica integral si in cazul statelor membre cu derogare.

Pentru a putea monitoriza disciplina bugetara necesara ader�rii la EMU, noile state membre vor fi subiectul unei proceduri periodice de supervizare bazata pe rapoarte asupra progresului f�cut in procesul de adoptare EURO, care sa analizeze prioritar stabilitatea preturilor si s�n�tatea finan�elor publice in cadrul respectivelor economii. NSM10 au întocmit si vor continua sa întocmeasc� pân� la integrarea in zona EURO programe multi-anuale de stabilitate si convergenta, iar la fiecare doi ani sau la cererea unui stat membru UE, Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana vor prezenta un raport privind convergen�� la zona EURO, raport urm�rind liniile directoare date de urm�toarele criterii:

− Stabilitatea preturilor, m�surând infla�ia prin compara�ie cu indicatorii echivalen�i in cele trei state membre UE in care infla�ia are cele mai reduse niveluri;

− Ratele dobânzii pe termen lung, care sunt raportate la ratele echivalente in acelea�i trei state membre UE cu infla�ie joasa;

− Deficit bugetar sub limita de 3% din PIB simultan cu men�inerea datoriei publice sub nivelul de 60% din PIB;

− Stabilitatea cursului de schimb al monedei na�ionale curente, demonstrata pe o perioada de 2 ani înainte de momentul efectiv al ader�rii la zona EURO.

− Verificarea conformit��ii legislative in domeniul bancar, in particular dac� legisla�ia na�ional� este conform� articolelor 108 si 109 din Tratat EC �i cu statutul ESCB.

− Prezenta unor deraieri serioase in politicile macroeconomice majore si in evolu�ia globala macroeconomica.

Adoptarea efectiva a EURO de c�tre un stat membru cu derogare sau un alt stat membru UE care nu este înc� membru al zonei monetare este o decizie luata la nivel de Consiliu, pe baza rapoartelor de convergenta, pe baza de majoritate. Odat� luata decizia, Consiliul va stabili rata de schimb definitiva intre EURO si fosta moneda na�ionala. Exista un set de masuri tehnice care trebuie implementate anterior acestui moment, legate de prezentarea monedei in spa�iul societal na�ional si de existenta infrastructurii necesare. In perioada de doi ani anterioara adopt�rii efective, moneda EURO va fi utilizata obligatoriu in toate tranzac�iile interbancare.

Datorita cre�terii num�rului de membri in zona EURO, Banca Central Europeana a propus un sistem de rota�ie destinat men�inerii eficientei in gestiunea politicii monetare europene, protocol anexat Tratatului de la Nisa (Decizia 2003/223/EC).

SISTEMUL DE ROTATIE BCE

Cei �ase membri ai Consiliului Executiv (Executive Board - EB) au rolul de a reprezenta toate statele membre ale zonei EURO, sunt numi�i urmând o procedur� clar stabilit� în cadrul Tratatului (art. 112(2)) si au drept de vot permanent in Consiliul Guvernatorilor. Pre�edintele are drept de vot hot�râtor in caz de egalitate de voturi in cadrul Consiliului Guvernatorilor (CG). Au fost impuse cinci principii fundamentale ale rota�iei:

a) Fiecare membru al EB are drept de vot de egala importanta. Cu noul sistem propus, accesul in EB se face prin rota�ie, deci acest principiu se va aplica doar la nivelul superior de selec�ie.

b) Participare ad personam. Fiecare membru CG va participa la toate întâlnirile, indiferent de dreptul de vot la momentul respectiv.

c) Reprezentativitate. �inând seama de diferen�ele intre statele membre in planul puterii financiare si al pie�ei de consum, sistemul de rota�ie propune ca statele mai “mari” sa fie mai des reprezentate in EB (rota�ie mai frecventa) decât celelalte state.

d) Robuste�e automata. Sistemul de rota�ie trebuie sa r�spund� poten�ial oric�rui proces de l�rgire a zonei EURO, astfel încât sa asigure drepturi similare si unor state care ar putea intra in aceasta zona pe perioada oric�rui exerci�iu financiar. Drept urmare, s-a prev�zut un sistem de rota�ie cu 27 membri poten�iali (incluzând toate noile state membre plus România si Bulgaria).

e) Transparenta. Modul de construc�ie al sistemului de rota�ie trebuie sa fie transparent si sa respecte cerin�ele legilor Comunitare.

In func�ie de momentele prev�zute de l�rgire ale zonei EURO au fost desemnate doua etape in procesul de reforma a sistemului de rota�ie: unul pentru cazul în care num�rul de guvernatori dep��e�te 15 �i al doilea, pentru cazul în care se va dep��i num�rul de 22 guvernatori.

Sistemul propune o alocare a num�rului de membri din CG pe grupuri cu viteze de rota�ie si reprezentativitate diferita, in func�ie de doua criterii de departajare:

− ponderea fiec�rui stat membru in PIB-ul – exprimat in preturi curente – total al zonei EURO, criteriu c�ruia i se atribuie o greutate in decizie de 5/6.

− ponderea fiec�rui stat membru in balan�a monetara agregata (consolidata la nivelul zonei EURO) a tuturor institu�iilor financiar-monetare din zona EURO, criteriu cu puterea de 1/6.

Etapa I

Din momentul în care num�rul membrilor din zona EURO va dep��i 15 pân� va atinge cifra 22, guvernatorii vor fi împ�r�i�i în dou� grupuri. Un prim grup este compus din cinci guvernatori reprezentând statele cu cea mai mare pondere conform celor doua criterii de mai sus, agregate (in actuala situa�ie, daca Regatul Unit se va men�ine în afara zonei EURO mai mult timp decât Polonia, cele cinci state reprezentate in grupul prioritar, vor fi: Germania, Fran�a, Italia, Spania si Polonia, conform cu prognozele care indica ca PIB-ul polonez va dep��i pe cel al Olandei in anul 2010, chiar si in preturi curente).

Cei cinci guvernatori din primul grup î�i vor disputa prin rota�ie patru locuri de drept de vot, iar ceilal�i din grupul doi vor avea dreptul la 11. Sistemul va fi flexibil, astfel încât sa asigure

frecven�a de rota�ie cel pu�in egala pentru primul grup indiferent de numarul de membri din al doilea grup.

Etapa II

In aceasta etapa, guvernatorii vor fi aloca�i in trei grupuri: primul grup de men�ine similar cu cel din etapa I, al doilea grup va avea întotdeauna un num�r egal cu jum�tate din totalul guvernatorilor zonei EURO, in ordinea ponderii determinate de cele doua criterii, iar grupul al treilea va fi format din ceilal�i reprezentan�i. Patru voturi vor fi alocate primului grup, opt celui de-al doilea si trei ultimului grup. Frecventele de rota�ie in momentul in care se va atinge numarul de 27 membri in zona EURO vor fi: 80% in primul grup, 57% in al doilea si 38% in cel de-al treilea. In cadrul fiec�rui grup, se va asigura o egala reprezentare in timp tuturor membrilor. Compozi�ia grupurilor este revizuita in momentul l�rgirii zonei EURO sau la fiecare cinci ani (momente la care se propune re-evaluarea ponderilor in cele doua criterii).

Schimb�ri in mecanismul de implementare a sistemului de rota�ie vor fi permise cu votul majoritar de 2/3 al tuturor membrilor CG (nu doar cei cu drept de vot).

Intrarea in vigoare a sistemului de rota�ie propus a fost recomandata tuturor membrilor pentru adoptare si depinde de ratificarea sa in fiecare stat membru, urmând procedurile constitu�ionale din respectivele state.

2.1.1.2. Condi�ii impuse NSM10 înainte de adoptarea EURO

Rolul mecanismului de rata de schimb (ERM II) in procesul de aderare la zona EURO este considerat a fi crucial, participarea unui stat membru la acest mecanism fiind perceputa ca anticamera integr�rii in zona. Avantajele constau in asigurarea stabilit��ii prin impunerea disciplinei monetare si fiscale si in edificarea unui climat macro- si micro-economic propice dezvolt�rii sustenabile prin implementarea reformelor structurale adecvate. In egala m�sura, credibilitatea politica a statului membru UE sau candidat care intra in ERM II este poten�ata de aceasta participare. Mecanismul este suficient de flexibil pentru a permite ajust�rile necesare si interven�iile de realiniere a cursului de schimb destinate stabiliz�rii �ocurilor generate de efectul Balassa-Samuelson în perioada de convergen��.

Perioada mai lunga de participare la ERM II înainte de aderare – care a fost de trei ani in cazul statelor membre UE11 si a fost impusa la minim doi ani in cazul NSM10 – asigura posibilitatea de evitare a erorilor in fixarea cursului de schimb definitiv intre monedele na�ionale si EURO. In aceasta perioada, se formeaz� a�tept�rile tuturor agen�ilor economici privind comportamentul pie�elor din economiile respective ce vor adera la zona EURO, inclusiv cele legate de momentul exact al expunerii la pia�a unica europeana, ceea ce ajuta la pozi�ionarea fiec�rui agent economic in peisajul poten�ial al economiilor in care func�ioneaz� si la luarea deciziilor lor pe termen mediu si lung (investi�ii, planuri de extindere si delocalizare, politica de for�a de munca, etc.).

Dezavantajele care pot ap�rea mai frecvent sunt cele corelate cu efectele infla�ioniste ale posibilelor realinieri de curs de schimb, si eforturile statelor participante ca �i ale b�ncilor centrale vor trebui sa fie conjugate pentru asigurarea obiectivului de stabilitate a preturilor, cu prioritate.

Planurile pentru adoptarea EURO dup� 2007 in NSM10

Pentru a putea adopta EURO ca moneda na�ionala, statele noi membre vor trebui sa fie monitorizate pe perioada de minim doi ani in ceea ce prive�te marjele de fluctua�ie a cursului in raport cu EURO dup� începerea particip�rii oficiale la ERM II. Trei dintre statele membre NSM10 (Slovenia, Lituania si Estonia) au intrat in ERM II la 28 iunie 2004 si si-au exprimat dorin�a clara de a adopta EURO cat de repede cu putin�a. La 2 mai 2005, alte trei state (Letonia, Cipru si Malta) de asemenea s-au integrat in ERM II. Aceste date semnifica faptul ca primele trei NMS men�ionate nu vor putea adopta efectiv EURO înainte de 2007, iar celelalte trei in 2008, �inând cont si de perioada dup� decizia de adoptare necesara implement�rii masurilor tehnice implicate.

Perioada minima de participare la ERM II a fost redusa de la trei ani (cat au necesitat primele state membre care au adoptat EURO) la doi ani, deoarece s-a considerat ca, in cazul noilor state membre, acestea erau deja familiarizate cu aceasta moneda europeana si aveau exemplul vechilor state membre pentru a se preg�ti in fata unor eventuale dificult��i tehnice, monetare sau economice.

In Comunicarea f�cuta referitor la acest proces, Comisia Europeana observa ca primul val de adoptare EURO a reprezentat un succes, de�i întregul mecanism poate fi îmbun�t��it. Un element esen�ial este asigurarea din timp a percep�iei favorabile a publicului si întregii societ��i referitor la EURO, astfel încât eventualele complica�ii datorate circula�iei in paralel sa fie cat mai reduse ca dimensiune si perioada de dubla circula�ie cat mai scurta.

Comisia atrage aten�ia, de asemenea, asupra necesita�ii ca autorit��ile na�ionale sa impun� masurile de evitare a efectului infla�ionist poten�ial, care s-a manifestat in unele cazuri din trecut, la nivelul comercian�ilor. Astfel de masuri pot include: sprijinul oferit si impulsionarea activit��ii asocia�iei consumatorilor, obligativitatea men�ion�rii in clar si in mod public a efectu�rii corecte a conversiei la pre�ul m�rfii vândute de c�tre comercian�i, etc.

Oricum, viitoarele momente de intrare in zona EURO nu sunt prev�zute a avea acela�i impact pe care l-a avut apari�ia zonei EURO la începutul mileniului. Astfel încât, unele NMS vor fi chiar martore ale unui proces simultan de “�oc”, in sensul in care momentul intr�rii in zona EURO va coincide cu momentul apari�iei efective pe pie�ele na�ionale ale monedei EURO.

2.1.2. POLITICILE MONETARE, FISCALE SI BUGETARE INAINTE SI DUPA ADERAREA LA UE IN NSM10

2.1.2.1 Politici monetare

Evolu�iile pozitive in aspectele monetar-financiare in noile state membre ale UE sunt puternic influen�ate de modul in care este definit cadrul institu�ional necesar integr�rii monetare a acestor state in ERM II, dup� cum s-a ar�tat in sub-capitolele anterioare. Doua principii stau la baza procesului de edificare a acestui cadru institu�ional:

a) Strategia fiec�rui stat in alegerea setului de politici monetare si de rata de schimb este specifica, neexistând o re�eta unica sau linii directoare anterior impuse.

b) Fiec�rui stat trebuie sa i se asigure un tratament nediscriminatoriu înainte si in perioada procesului de integrare. Evaluarea masurilor alese de fiecare stat in implementarea cadrului institu�ional se va face prin comparabilitate inter-state, dar si prin luarea in considerare a condi�iilor specifice pre-stabilite.

Condi�iile monetare înainte de integrarea in UE au prezentat câteva semne comune pentru noile state membre. Cu excep�ia Sloveniei si Slovaciei, toate celelalte opt state au traversat o perioada infla�ionista, alimentata in principal de perturba�ii tip �oc unic, generate de ajust�ri de preturi controlate �i de schimb�ri in sistemul de taxare indirecta. Au existat �i al�i factori specifici fiec�rei ��ri, cum ar fi cre�terea brusca a salariilor in sectorul public in ��rile baltice sau deprecierea zlotului polonez în condi�iile stagn�rii apetitului investi�ional str�in pentru economia polonez�.

In 2005, trendul infla�ionist a fost stopat in marea majoritate a NSM10 (poate exceptând ��rile baltice), ca urmare a câ�tigurilor consistente la nivelul productivit��ii �i a stabilit��ii ratelor de schimb. Politicile monetare au urm�rit rezultatele dez-infla�ioniste �i condi�iile au fost treptat relaxate, conducând la sc�derea ratelor dobânzii (proces care a fost deosebit de manifest si in România) in state care urmau sa intre (Cipru, Malta, Letonia) sau vor intra in ERM II �i la men�inerea lor in celelalte state care deja au intrat in acest mecanism (Slovenia, Estonia si Lituania).

In perioada anterioara intr�rii in ERM II, politicile de curs de schimb �i monetare continua sa fie in responsabilitatea (deplina) a b�ncilor centrale din statele respective. Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o independenta totala, deoarece regulile jocului vor fi fost schimbate deja in momentul in care tara respectiva a acceptat alinierea la obliga�iile Tratatului de aderare la UE. Multe state au adoptat politici de �intire a infla�iei înainte de aderare (cum va fi �i cazul României începând cu 2006) sau au adoptat deja legi comunitare înlocuind vechea legisla�ie interna in plan monetar-financiar. Dup� aderare, rata infla�iei �i cursul de schimb fac parte din setul de politici de interes comunitar �i nu se pot imagina multe masuri independente de politica global-europeana in aceste domenii.

Dovada existentei posibilit��ii de alegere independent� a politicii monetare este oferit� de grupurile distincte de state care au adoptat politici principial diferite: Republica Ceha, Ungaria, Polonia si Slovacia au ales variante de �intire a infla�iei; in schimb, Cipru, Letonia sau Malta urmeaz� o strategie de �intire a cursului de schimb. Motivele alegerii sunt func�ie de condi�iile din economiile statelor respective (in principal, situa�ia datoriilor publice si a balan�elor de pl��i), dar se poate observa c�, în general, statele mai mari (dpdv al puterii economice si al pie�ei interne) s-au orientat c�tre modalitatea de fixare a ratei infla�iei la nivele joase.

Au fost identificate – chiar si in condi�ii de eterogenitate in seturile de politici monetare din NSM10 – câteva aspecte cheie care pot reprezenta masuri de buna conduita in plan monetar-financiar, care sa sigure o tranzi�ie benefica înspre zona EURO si, implicit, c�tre cre�terea stabilit��ii sistemului financiar-bancar. Toate aceste masuri sunt legate organic de necesitatea asigur�rii credibilit��ii politicii monetare, aceea care faciliteaz� distrugerea a�tept�rilor infla�ioniste ale sistemului economic-social si care minimizeaz� costurile dez-infla�iei asociate pie�ei for�ei de munca si produc�iei na�ionale. Cum s-ar putea asigura credibilitatea politicii monetare?

− Politica monetara trebuie sa men�in� ca prioritate absoluta stabilitatea sistemului de preturi;

− Cadrul constitu�ional si politic trebuie sa sublinieze clar independenta b�ncii centrale si sistemul politic sa nu influen�eze deciziile monetare ale b�ncii centrale;

− Deciziile din sfera politicii monetare, dar si strategia globala pe termen mediu si lung, trebuie sa fie transparente si comunicate des si f�r� echivoc societ��ii, într-un limbaj de comunicare ajustat diverselor nivele de în�elegere.

2.1.2.2. Consolidarea fiscala in pericol dup� integrare?

Deficitele fiscale par sa fie problema macroeconomica principala pe care NSM10 o afi�eaz� dup� momentul integr�rii (poate cu excep�ia Estoniei, care a avut un surplus al bugetului consolidat in 2004). Dup� ce au experimentat perioade nefaste – in anii anteriori lui 2004 – de cre�tere, uneori exploziva (cazul Ungariei si Republicii Cehe), a deficitelor bugetare consolidate, multe dintre NMS – cu prec�dere statele cu economii mari – au adoptat programe speciale de consolidare si stabilizare fiscala începând cu anul integr�rii.

Factorii care au generat deraierile fiscale înainte de integrare au fost in multe cazuri �ocuri de ajustare, cum ar fi: presiuni pre-electorale, acoperiri de datorii din sistemul bancar sau modific�ri ale sistemului de contabilitate (trecerea la standardele UE de tip ESA95). Dup� integrare, cele 4 NMS având cel mai mare produs intern brut (Polonia, Republica Ceha, Ungaria si Slovacia) si-au propus urm�toarele �inte fiscale:

TABEL 2.1. Deficite Guvernamentale Consolidate previzionate in cadrul programelor de convergenta (% din PIB)

Stat \ An referin�a 2004 2005 2006 2007

Republica Ceha 5.2 4.7 3.8 3.3

Polonia 5.4 3.9 3.2 2.2

Slovacia 3.8 3.8 3.9 3.0

Ungaria 5.3 4.7 3.6 3.1

In realitate, deficitele in 2004 au fost mai mari in cazul Ungariei (5.4%) si Slovaciei (3.9%) si mai mici in Polonia (3.9%) si Cehia (3.0%). Cre�terea economica in ritm înalt va ajuta atingerea acestor �inte in anii care vin, dar exista un set impresionant de riscuri care au fost eviden�iate de anali�tii economico-financiari care se pare ca au început deja sa ac�ioneze in sens negativ:

− Diminuarea ratei de cre�tere economica;

− Continuarea reformelor fiscale de comutare dinspre taxare directa (salarii, profit) înspre taxare indirecta (TVA, accize);

− Existenta unor fonduri bugetare ascunse înc� neintegrate deplin in bugetul consolidat care vor fi transferate urmate a procesului de transparentizare.

− Co-finan��rile bugetare interne asociate fondurilor structurale provenite de la UE;

− Terminarea procesului de privatizare f�r� posibilitatea de aducere a unor surse suplimentare de finan�are la buget;

− Reforma sistemului de pensii, �inând cont de îmb�trânirea accelerat� a popula�iei în aceste state, va aduce presiuni bugetare adi�ionale de largi propor�ii;

− Instabilitatea politica generata de alegeri, programate a se desf��ura în ace�ti ani pe fondul cre�terii nemul�umirii popula�iei pe fondul stagn�rii nivelului de trai.

Pe cale de consecin��, a�tept�rile anali�tilor europeni pentru anul 2005 s-au derulat c�tre înr�ut��irea balan�elor fiscale consolidate in cazul unor NMS care urmeaz� sa implementeze reforme fiscale si bugetare ce poarta anumite riscuri dintre cele enumerate anterior, cu atât mai mult cu cat s-a constatat o decelerare a cre�terii la nivelul cererii interne (reducerea veniturilor fiscale din taxe indirecte), o cre�tere discre�ionara a cheltuielilor in perioade pre-electorale si legate de co-finan�area fondurilor europene si o cre�tere nejustificat� a salariilor în sectorul public. Tabelul 2.2 prezint� cifrele asociate deficitelor bugetare a statelor noi membre UE, prin compara�ie cu mediile din UE si cu deficitele statelor candidate, pentru perioada 2000-2005 (in cazul anului curent, prognoza realizata de Comisie in noiembrie 2005).

TABEL 2.2 Noile State Membre: Deficitul Bugetar Stat membru 2000 2001 2002 2003 2004 2005* Cipru -2.4 -2.3 -4.5 -6.3 -4.1 -2.8 Estonia -0.6 0.3 1.5 2.6 1.7 1.1 Ungaria -3.0 -3.5 -8.5 -6.5 -5.4 -6.1 Letonia -2.8 -2.1 -2.3 -1.2 -0.9 -1.2 Lituania -2.5 -2.0 -1.4 -1.2 -1.4 -2.0 Malta -6.2 -6.6 -5.8 -10.4 -5.1 -4.2 Polonia -0.7 -3.7 -3.3 -4.8 -3.9 -3.6 Republica Ceha -3.7 -5.9 -6.8 -12.5 -3.0 -3.2 Slovacia -12.3 -6.6 -7.8 -3.8 -3.1 -4.1 Slovenia -3.5 -3.9 -2.7 -2.7 -2.1 -1.7 Medie NSM10 -3.2 -4.1 -4.9 -5.7 -3.8 -3.9 UE15 1.0 -1.2 -2.2 -2.9 -2.6 -2.7 UE25 0.8 -1.3 -2.4 -3.0 -2.6 -2.7 Euro zona 0.1 -1.8 -2.5 -3.0 -2.7 -2.9 Sursa: EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat), 2005. Nota: * cifrele pe 2005, reprezint� prognoze ale Comisiei Europene Noiembrie 2005.

��ri candidate: Deficit bugetar

Stat 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Bulgaria -0.5 1.4 -0.2 0.6 1.3 -1.0 România -3.8 -3.5 -2.0 -2.0 -1.4 -3.0 Turcia -11.0 -29.8 -12.3 -9.7 -3.9 -6.0

Sursa: EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat), 2005.

Se a�teapt� o revizuire a �intelor de deficit bugetar in urm�torii doi ani, in sensul diminu�rii lor cu 0.5-1.5% din PIB pentru a putea face fata acestor tendin�e si a se men�ine in limitele cerute de programele de convergenta c�tre zona EURO. Cu toate acestea, probabil deficitele bugetare anuale vor fi mai mari decât cele anun�ate, ceea ce va provoca in multe cazuri (cum deja a fost anun�at pentru Republica Ceha) amânarea momentului preconizat de adoptare a

monedei europene pentru perioada urm�toare anului 2010. Datorita ritmului înalt de cre�tere economica, ponderea datoriei publice in PIB are totu�i �anse de a stagna sau chiar mic�ora in majoritatea NMS. Tabelul 2.3 prezint� aceste aspecte in mai mare detaliu, atât in cazul NMS, cat si al statelor candidate, prin compara�ie cu media datoriei publice in UE15, zona EURO si UE25.

TABEL 2.3 Noile State Membre: Datoria publica guvernamentala

Stat membru 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Cipru 61.6 61.9 65.2 69.8 72.0 70.4 Estonia 4.7 4.7 5.8 6.0 5.5 5.1 Ungaria 55.4 52.2 55.5 57.4 57.4 57.2 Letonia 12.9 15.0 14.2 14.6 14.7 12.8 Lituania 23.8 22.9 22.4 21.4 19.6 20.7 Malta 56.4 63.5 63.2 72.8 75.9 77.2 Polonia 36.8 36.7 41.2 45.3 43.6 46.3 Republica Ceha 18.2 26.3 29.8 36.8 36.8 36.2 Slovacia 49.9 49.2 43.7 43.1 42.5 36.7 Slovenia 27.4 28.4 29.8 29.4 29.8 29.3 Medie NSM10 36.4 38.5 39.4 42.2 44.4 45.2 UE15 64.1 62.0 61.4 63.0 63.4 64.1 UE25 62.9 63.1 62.5 64.0 64.3 65.1 Euro zone 70.4 69.3 69.2 70.4 70.8 71.7 Sursa: EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat), 2005. Nota: * cifrele pe 2005, reprezint� prognoza Comisiei Europene in Noiembrie 2005.

��ri candidate: Deficit bugetar

��ri candidate 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Bulgaria 73.6 66.2 54.0 46.2 38.8 37.9

România 22.7 23.2 23.3 21.3 18.5 19.0

Turcia 58.0 105.2 94.3 87.2 80.1 77.5

Sursa: EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat), 2005.

Majoritatea NMS î�i vor mic�ora datoria public� relativ�, în special datorit� cre�terii consistente a produsului intern brut, cu excep�ia celui mai mare dintre aceste state - Polonia, a c�rei pondere in total influen�eaz� performan�a global� a întregului grup -, a Lituaniei si a Maltei, conform estim�rilor prezentate in tabel. O concluzie importanta este ca, urmare a stop�rii dezechilibrelor bugetare accentuate înregistrate la începutul mileniului in aceste ��ri, prin înt�rirea disciplinei financiare impuse in cadrul procesului de convergenta la zona EURO, condi�ia de men�inere a datoriei publice sub pragul de 60% pare a fi accesibila tuturor NMS. O excep�ie ar putea fi oferita de cele mai mici doua economii din grup, Cipru si Malta, care vor trebui sa depun� eforturi suplimentare in urm�torii doi-trei ani pentru a nu se vedea in situa�ia amân�rii momentului de intrare in zona EURO.

2.1.3. POLITICA IN DOMENIUL AJUTOARELOR DE STAT

Reglement�rile UE privind controlul ajutorului de stat constituie un element central al „acquis-ului comunitar”, care completeaz� politicile din sfera concuren�ial� (legisla�ia anti-trust si controlul fuziunilor intre firme). Principalul obiectiv al UE in acest domeniu este s� preîntâmpine guvernele ��rilor membre s� protejeze sau s� promoveze companii na�ionale/locale în detrimentul altor firme concurente din spa�iul comunitar. Termenul ajutor de stat define�te astfel „orice forma de asistenta oferita de c�tre organismele statale unor anumi�i agen�i economici sau grup�ri de firme sectoriale”.

Chiar daca Tratatul CE nu define�te explicit ajutorul de stat, el stipuleaz� in clar faptul ca ajutorul de stat este incompatibil cu func�ionarea pie�ei interne (unice europene). Ajutorul poate lua forma grant-urilor si subven�iilor de stat, a except�rilor si amân�rilor fiscale sau monetare (datorii si dobânzi nepl�tite la termen, de exemplu), a garan�iilor de stat sau forma proviziilor preferen�iale de bunuri si servicii acordate unor întreprinderi anume. Ajutorul de stat este interzis in cazul in care afecteaz� comer�ul si distorsioneaz� libera concuren�� (pia�a libera). Tratatul specifica – cu toate acestea – excep�iile permise pe care le controleaz� cu rigurozitate, conform legisla�iei interne UE: excep�iile respective includ ajutoarele pentru dezvoltare regionala, subven�iile acordate sectoarelor „sensibile” si anumite masuri de sprijin „orizontal” (pe domenii orizontale, cum ar fi inovarea sau protec�ia mediului).

Începutul perioadei de tranzi�ie a surprins economiile fostelor ��ri comuniste, dintre care 8 noi state membre ale UE, caracterizate de existenta unor importante sectoare industriale ce func�ionau pe baza unor subven�ii masive din partea statului respectiv. UE a plecat in negocierile cu statele candidate la integrare de la principiul egalit��ii de �anse dintre firmele private locale, poten�ialii investitori str�ini în aceste economii �i marile companii (aflate anterior in proprietatea statului) �i, în consecin��, a c�utat sa elimine orice interven�ionism statal in acest domeniu. Toate acordurile semnate înainte de aderare prevedeau alinierea totala a acestor noi state membre la normele si legisla�ia UE in sfera ajutorului de stat.

O problema importanta a fost si r�mâne dihotomia între ajutorul de stat pre-existent si ajutorul nou acordat intr-un anume domeniu. Ajutorul „mo�tenit” este permis, dar Comisia a avut si are libertatea de a sugera masuri apropiate in scopul amend�rii viitoare. Un exemplu in acest sens pentru ��rile noi membre este oferit de industria de produse feroase (in special, industria otelului).

Comisia Europeana a propus, in timpul negocierilor de pre-aderare cu NMS, ca fiecare stat sa înfiin�eze o autoritate na�ionala (centrala) de supraveghere a ajutoarelor de stat. M�sura a fost implementata cu destula dificultate de c�tre statele respective. Negocierile in domeniul politicii concurentei (care include politicile in sfera ajutoarelor de stat) au fost finalizate f�r� cereri de exceptare sau amânare cu 4 dintre cele 10 NMS (��rile Baltice si Slovenia) in 2001, in timp ce cu celelalte sase ��ri au r�mas sub-capitole deschise si au fost acceptate aranjamente tranzi�ionale, cu prec�dere legate de schemele de creditare fiscala destinate atragerii investitorilor str�ini si de restructurarea industriei otelului (in Republica Ceha, de exemplu, tranzi�ia c�tre liberalizarea completa a pie�ei otelului a fost un proces îndelungat si sumele subven�ionate influen�eaz� negativ deficitul bugetului consolidat).

Cazul industriei otelului128 este interesant din doua motive: pe de o parte, aceasta industrie a fost unul dintre pilonii pe care s-a constituit Pia�a Comuna Europeana; pe de alta parte, sectorul are o pondere importanta in multe dintre NMS si ��rile candidate, capacitatea de produc�ie de hotel fiind estimata la circa 30 milioane de tone anual, in sc�dere de la 50 milioane cat reprezenta la începutul anilor 90. O dat� cu expirarea Tratatului Comunit��ii

128 - “State aid for restructuring the steel industry in the New Member States”, Max Lienemeyer, DG Competition, EC, primavara 2005.

Europene a C�rbunelui si Otelului, in 2002, otelul nu a mai fost înregistrat ca sector de interes strategic european in noul Tratat CE si, drept urmare, legisla�ia UE privind ajutoarele de stat a devenit obligatorie si pentru întreprinderile din acest sector. Cu toate acestea, date fiind marile probleme legate de for�a de munca asociata sectorului si de iner�ia in restructurare si privatizare înregistrate in mai multe ��ri candidate (la momentul 2002), s-au negociat condi�ii speciale cu NMS (Polonia, Republica Ceha, Slovacia) si ��rile candidate (România si Bulgaria, in principal) care le-au permis prelungirea perioadei de acordare de ajutoare de stat in acest sector considerat sensibil. Subven�iile au fost destul de consistente, in cazul Poloniei, Republicii Cehe si României oscilând intre 0,5 si 1,3 miliarde euro pe întreaga perioada de acordare. Procesul s-a desf��urat sub monitorizare atenta din partea UE, astfel încât sa se asigure condi�iile de orientare a ajutorului c�tre restructurarea cu costuri minime a unor anumite firme numai. Urmare a acestui proces de supervizare, Comisia Europeana a lansat doua proceduri de control special (in-depth probe), una in Polonia (cazul produc�torului Huta Czestochowa SA) si alta in Republica Ceha (Trinecke Zelezarny a.s.), acolo unde planeaz� dubii asupra acord�rii de ajutoare de stat in 2004 in condi�ii nepermise de legisla�ia UE sau de acordurile negociate.

In ultimul an, Comisia Europeana (DG Competition) a lansat un program special de consult�ri destinat definirii unui Plan de ac�iune special si a unui set de reglement�ri clare si bine orientate c�tre cre�terea competitivit��ii în domeniul ajutoarelor de stat129. Documentul care se dore�te a fi finalizat înainte de 2007 si transformat intr-un set legislativ clar definit aplicabil in toate Statele Membre UE prevede câteva reguli ex-ante (sau norme) in domeniul ajutoarelor de stat:

- Ajutoarele de stat pot fi autorizate de CE sa fie acordate la notificarea statelor membre respective, urmând anumite linii directoare si in domenii speciale care intereseaz� UE in ansamblu;

- Aceste domenii sunt: dezvoltare regionala pentru eliminarea decalajelor generate in mod discriminatoriu; cercetare-dezvoltare-inovare; protec�ia mediului; restructurarea sau salvarea unor firme aflate in dificultate; capital de risc.

- In general, ajutoarele de stat vor fi mai u�or acceptate daca vor viza cre�terea capacit��ii inovative �i dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici �i mijlocii sau dac� vor fi destinate dezvolt�rii capitalului uman (training, creare de locuri de munca, etc.).

Pentru a putea autoriza acordarea ajutoarelor de stat pentru inovare, Comisia Europeana insista ca respectivul ajutor sa fie propus de c�tre guvernul statului care notifica in scopul de a corecta un defect al pie�ei concuren�iale (market failure). Astfel, ajutorul de stat trebuie sa fie clar orientat c�tre acest defect, ceea ce presupune:

- g�sirea instrumentului de politica economica optim pentru respectivul tip de corec�ie; - ajutorul trebuie sa genereze activitate inovativ� suplimentar� dup� implementare �i corectare; - ajutorul de stat trebuie sa fie propor�ional valoric cu problema pe care o adreseaz� si costurile sale de oportunitate.

In cazul acord�rii ajutorului de stat, trebuie avut in vedere ca el sa nu genereze distorsiuni ale cometului statului respectiv cu produse ale sectorului respectiv, iar gradul de concurenta al petei respective sa nu fie afectat in mod negativ.

129 - “State Aid Action Plan. Less and better targeted state aid: a roadmap for state aid reform 2005-2009”, Consultation Document, DG Competition, EC, Brussels, 2005.

Exemple de defecte de pia�� liber� care au fost identificate în raport cu procesele inovative, cele care stau in centrul politicilor permise de acordare a ajutoarelor de stat (fiind considerate principale generatoare de dezvoltare sustenabil� si competitivitate pe termen lung), sunt: inova�ia in sine ca bun public – problemele fiind corelate cu protec�ia intelectuala si cu externalit��ile aplic�rii inova�iei -, diseminarea ineficienta si netransparent� a informa�iei, restric�ii ale pie�elor de capital sau dezechilibre pe termen lung pe pia�a for�ei de munca.

Comisia Europeana inten�ioneaz�, ca in urma consult�rilor cu statele membre, sa finalizeze in 2006 Cadrul de Acordare a Ajutoarelor de Stat in Cercetare-Dezvoltare si Inovare, precum si Liniile Directoare privind Capitalul de Risc, iar în 2007, Liniile Directoare privind Ajutorul de Stat destinat Protec�iei Mediului.

2.1.4. SFID�RILE ANTERIOARE �I TENDIN�ELE OBSERVATE DUP� MOMENTUL ADER�RII NSM10

La începutul anului 2004, înainte ca procesul de extindere sa aib� loc efectiv, majoritatea organismelor interna�ionale (non UE) precum si multe voci sceptice din interiorul Uniunii Europene si-au ar�tat îngrijorarea fata de urm�rile procesului ce urma sa înceap�, aducând argumente de multe ori plauzibile si bine sus�inute cu date statistice împotriva hot�rârii politice ce fusese luata deja. De exemplu, Banca Mondiala – intr-unul din rapoartele trimestriale130 – exprima multe accente pesimiste, cu prioritate legate de încetinirea ritmului de cre�tere, de pericolul destabiliz�rii macroeconomice si de efectul negativ asupra balan�elor de pla�i si bugetelor statelor noi membre, dar si de efectul global negativ care urma sa se produc� asupra cre�terii globale in UE sau asupra pie�ei for�ei de munca.

Evolu�ia ratei de cre�tere economic� în NSM10 �i a�tept�rile anterioare

In pofida semnalelor de cre�tere a PIB-ului in 2004, mul�i anali�ti estimau ca fenomenul va termina în supra-înc�lzire economic�, urmare a cre�terii cererii interne în ritm superior cre�terii productivit��ii si necorelat cu balan�a de pla�i externe. Cre�terea masiva la nivelul salariilor, precum si aprecierea continua a monedelor na�ionale erau privite ca factori supliment�ri ce se vor ad�uga presiunilor infla�ioniste, intr-un moment in care fluxul de investi�ii directe p�ruse a stagna sau a se diminua, iar deficitele bugetare explodaser� in 2003.

Realitatea exprimata prin cifrele macroeconomice f�cute publice oficial pentru anul 2004 a contrazis a�tept�rile pesimiste, astfel încât, cel pu�in din punctul de vedere al cre�terii economice integrarea nu pare a fi produs vreun efect negativ, ci dimpotriv�, a fost urmata de rezultate superioare tuturor prognozelor. In figura 2.1 sunt ar�tate ritmurile de cre�tere anuale prognozate pentru anul 2004 în prognoze realizate la fiecare 6 luni începând cu începutul anului 2004 în cazul fiec�rui NSM10 de c�tre Comisia Europeana (DG ECFIN) precum �i rata efectiv înregistrat� (raportat� oficial de EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat)):

FIGURA 2.1

130 - EU-8 Quarterly Report of the World Bank, Martin Sasin, Thomas Laursen et al., http://worldbank.org/ECA/eca.nsf/General

Evolutia prognozelor privind PIB in 2004 si realizarea acestuia, in NMS-10 (crestere in % fata de anul anterior)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Cipru

Republi

ca C

eha

Estonia

Leton

ia

Litua

nia

Ungaria

Malta

Polonia

Rep. S

lovac

a

Slovenia Prognoza 3/2004

Prgnoza 10/2004Prognoza 3/2005%PIB efectiv 2004

Sursa: pe baza datelor EUROSTAT (www.europa.int/eurostat).

Dup� cum se poate observa cu u�urin�a, prognozele au fost recalibrate la fiecare 6 luni in sens cresc�tor, odat� cu apropierea sfâr�itului de an 2004 si cu cunoa�terea realit��ii si eliminarea incertitudinilor, astfel încât, in final, cifra oficiala a fost, cu mici excep�ii, mai înalta decât oricare dintre prognoze. Singurul caz in care realitatea nu a dep��it in sens favorabil prognoza realizata in martie 2004 (cu mai mult de un an înainte de anun�area oficiala a cifrelor produsului intern brut) este economia malteza (cel mai mic dintre noile state membre, cu o pondere foarte mica in ansamblul NSM10). Modific�ri spectaculoase au avut loc in Estonia, Letonia, Republica Ceha, Slovacia si Ungaria unde diferen�a intre prognoza si ceea ce a urmat in realitate a fost mai mare de 1.5%.

Graficul de mai sus mai con�ine un mesaj deosebit de important, care porne�te de la observa�ia ca 9 din cele 10 NMS (cu excep�ia Maltei), au realizat in 2004 ritmuri de cre�tere PIB superioare cu mai mult de 1% mediei de 2,4% înregistrate in Uniunea Europeana. Mesajul principal este c� procesul de convergent� macro-economic� nominal� si real� continu� si dup� aderare. In 2004, cre�terea PIB in termeni reali, a fost de 5%, superioara cu 1,3% celei din anul anterior, in statele NSM10. In ceea ce prive�te anul 2005, cifrele demonstreaz� poten�ialitatea repet�rii unui fenomen similar ca in 2004, deoarece prognozele prezint� din nou tendin�a ascendenta131. Singura economie unde s-a produs o diminuare a ratei de cre�tere prognozate a fost cea a Poloniei, fiind foarte posibil ca aceasta re-evaluare sa fie legata de incertitudinile politice ale acestui an in cel mai mare dintre NMS. Pentru 2005, prognozele pentru grupul NSM10 sunt de peste 4% cre�tere anuala a PIB-ului cumulat pe cele


10 state, comparativ cu rata medie anual� prognozat� pentru tot ansamblul UE25, situata la doar 2%.

Evolu�ia ratei infla�iei în NSM10 �i a�tept�rile anterioare

Ca si in cazul cre�terii economice, a�tept�rile anali�tilor (cu prec�dere a celor din Comisia Europeana, DG ECFIN) au fost pesimiste in raport cu performantele efective ob�inute de noile state membre in sfera stabilit��ii preturilor. Dup� cum se poate observa din Figura 2.2, a�tept�rile de tip infla�ionist au crescut în intensitate dup� momentul integr�rii, in cea de-a doua jum�tate a anului 2004. Pentru majoritatea NMS, coloana corespunz�toare prognozei difuzate de EC in toamna anului 2004 este cea mai înalta, cu excep�ia cazului Slovaciei.

FIGURA 2.2

Evolutia prognozelor privind inflatia in 2004 si realizarea acesteia, in NMS-10 (% fata de anul anterior)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Cipru

Repub

lica

Ceha

Estonia

Leton

ia

Litua

nia

Ungar

iaMalt

a

Polonia

Rep. S

lovac

a

Sloven

iaPrognoza 3/2004

Prgnoza 10/2004

Prognoza 3/2005

Inflatie IPC efectiva 2004

Sursa: pe baza datelor EUROSTAT (www.europa.int/eurostat)

Cu toate acestea, cu singura excep�ie a economiei poloneze, infla�ia efectiv m�surata la finele anului 2004 a fost mai mica decât se a�tepta. Chiar si in cazul Poloniei, diferen�a a fost de numai 0.1% intre prognoza din toamna si infla�ia m�surata in 2004 fata de 2003.

Acest lucru nu înseamn� ca rezultatele pe linia stabiliz�rii preturilor au fost foarte bune. Majoritatea NMS au dep��it limita ipotetic� superioar� impus� ca �i condi�ie în cadrul mecanismului ERM II (doar Lituania a prezentat o rata a infla�iei comparabila cu media celor înregistrate de statele membre UE din zona EURO). Unele state, cum ar fi Letonia, Ungaria sau Slovacia, au traversat o perioada de instabilitate accentuata, cu rate ale infla�iei foarte apropiate de performantele României, recunoscuta pân� nu de mult drept o contra-performera a grupului de ��ri candidate pe planul infla�iei.

Presiunea infla�ionista s-a men�inut accentuata si in 2005, de�i ratele de cre�tere economica au mai sc�zut comparativ cu 2004. Interesant este ca din grupul de 10 state noi membre ale UE, cinci par a termina acest an cu rate ale infla�iei sub cele din 2004, iar celelalte cinci cu pusee de tip infla�ionist. Si mai interesant este faptul ca performerele sunt primele cinci economii

NMS in ordinea descresc�toare a PIB (deci cele mai mari economii ale grupului), in timp ce ��rile baltice, Cipru si Malta au avut performante nesatisf�c�toare.

Evolu�ia balan�ei de cont curent în NSM10 �i a�tept�rile anterioare

Datorita ritmului înalt de cre�tere economica, economiile NMS au înregistrat înainte si imediat dup� integrare cre�teri impresionante ale cererii interne, care au avut printre principalele repercusiuni augmentarea importurilor intr-un ritm superior exporturilor (produc�ia interna nefiind capabila sa r�spund� atât de repede, in majoritatea acestor state). Au existat factori supliment�ri care au ac�ionat in acela�i sens m�rind deficitul comercial, cum ar fi: continuarea tendin�ei de apreciere a valutelor NMS sub impactul evolu�iei pozitive a productivit��ii si a influxurilor de capital financiar (importurile devenind mai ieftine) si expunerea cvasi-totala a acestor economii la presiunile competitive ale pie�ei unice europene.

Cu excep�ia Republicii Cehe, in care exporturile au reprezentat motorul de cre�tere principal in ace�ti ultimi ani, impulsionate fiind de politicile corect negociate de utilizare benefica a ajutoarelor de stat si de structura investi�iilor str�ine, celelalte NMS au experimentat deterior�ri – uneori bru�te – ale deficitelor comerciale si de cont curent. Fenomenul poate fi u�or observat in evolu�ia in timp a prognozelor asupra acestor deficite, care pot fi urm�rite in Figura 2.3.

In cazul Letoniei, Ungariei si a Maltei, corec�iile f�cute la fiecare 6 luni asupra prognozelor atesta lipsa de viteza de reac�ie a anali�tilor in fata acestui increment in dezechilibrul dintre importuri si exporturi, in condi�iile in care exporturile acestor state au fost cele care nu au r�spuns a�a cum se a�tepta la sfid�rile procesului de integrare. 9 dintre cele 10 economii au terminat anul 2004 cu deficite de cont curent mult mai mari decât cele prognozate înainte de începutul anului. In cazul Poloniei si Sloveniei, ajust�rile de cont curent legate de categorii independente de contul comercial au determinat erori consistente chiar si la nivelul celei mai recente prognoze, elaborate dup� sfarsitul anului calendaristic.

FIGURA 2.3

Evolutia prognozelor privind deficitul contului curent in 2004 si realizarea acestuia, in NMS-10 (% din PIB)

0

2

4

6

8

10

12

14

Cipru

Repub

lica

Ceha

Estonia

Leton

ia

Litua

nia

Ungar

iaMalt

a

Polonia

Rep. S

lovac

a

Sloven

iaPrognoza 3/2004

Prgnoza 10/2004

Prognoza 3/2005

Deficit CC efectiv 2004


Concluzia acestui fenomen post-integra�ionist este c� orice economie aflata într-o perioad� fast� de cre�tere economic� foarte rapid�, �i în care exist� puternice presiuni dez-infla�ioniste, trebuie sa fie preg�tita sa fac� fata riscurilor de poten�ial dezechilibru între cererea (exploziv�) �i oferta (iner�ial�) intern�. Politicile monetare �i politica de curs de schimb sunt încorsetate în standarde auto-impuse de dorin�a de participare la ERM II si de convergenta la zona EURO, politicile sociale tind sa fie expansioniste pentru a asigura o convergenta nominala mai rapida, si, drept consecin��, economia respectiva va c�uta sa se autoregleze in sfera schimburilor externe, acolo unde r�mâne mai multa libertate de ac�iune.

Evolu�ia productivit��ii muncii în NSM10 �i a�tept�rile anterioare

Toate cele 8 NMS foste economii in tranzi�ie au înregistrat crestei de productivitate superioare prognozelor anterioare momentului integr�rii in 2004, ceea ce confirma succesul si oportunitatea deciziei de l�rgire a Uniunii Europene, pe de o parte, �i gr�be�te procesul de convergenta a acestor state c�tre media nivelului de trai din UE, pe de alta parte. Singurele state in care productivitatea a decelerat sunt Cipru si Malta (in aceasta din urma chiar s-a diminuat anul trecut).

Performerele pe linia productivit��ii au fost cele trei ��ri baltice, cu ritmuri de cre�tere real� de peste 7%, ceea ce a permis cre�teri salariale mari f�r� a pune in pericol sustenabilitatea cre�terii economice. In cazul acestor state insa, riscurile pot ap�rea pe linia balan�ei de cont curent, al c�rui deficit a dep��it în cazul Estoniei si Letoniei limita de 10% din PIB.

FIGURA 2.4

Evolutia prognozelor privind productivitatea muncii in 2004 si realizarea acesteia, in NMS-10 (% fata de 2003)

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Cipru

Repub

lica C

eha

Estonia

Leton

ia

Litua

nia

Ungar

iaMalt

a

Polonia

Rep. S

lovac

a

Sloven

iaPrognoza 3/2004

Prgnoza 10/2004

Prognoza 3/2005

Productivitate 2004

Sursa: pe baza datelor EUROSTAT (www.europa.int/eurostat)

Semnale de alarma pot fi trase totu�i in cazurile Poloniei, Republicii Cehe si Sloveniei, pentru care prognozele din finalul anului 2004, când toate condi�iile de prognoza erau similare cu valorile reale observate in func�ionarea economiei, s-au situat ca nivel peste realiz�rile efective in productivitatea muncii, sugerând începutul unei perioade de decelerare a ratei de cre�tere a acestui indicator, care ar putea ascunde sau probleme de saturare a ofertei interne sau incertitudini pe pia�a for�ei de munca.

Evolu�ia ratei �omajului în NSM10 �i a�tept�rile anterioare

Una dintre urm�rile cre�terii economice in NMS poate fi observata si pe pia�a for�ei de munca. Prognozele la începutul anului 2004 au fost in general pesimiste prin compara�ie cu situa�ia înregistrata de facto la finele anului integr�rii, dup� cum se poate vedea in Figura 2.5. Doar in Cipru si in Slovacia rata �omajului a crescut in raport cu prognozele de maniera clara, ceea ce pare a se transforma intr-o problema serioasa pentru economia slovaca, unde �omajul se apropie amenin��tor de pragul de 20%.

Ca si in cazul României, rata �omajului nu este prognozat� s� creasc� în urm�torii ani în NMS datorit� nu atât efectului de creare de noi locuri de munca ca urmare a ritmurilor înalte de cre�tere, cat factorului demografic, care ac�ioneaz� în sensul reducerii popula�iei active (fenomenul de îmb�trânire a popula�iei este foarte accentuat în estul Europei).

FIGURA 2.5

Evolutia prognozelor privind rata somajului in 2004 si realizarea acesteia, in NMS-10 (% din forta munca)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Cipru

Repub

lica

Ceha

Estonia

Leton

ia

Litua

nia

Ungar

iaMalt

a

Polonia

Rep. S

lovac

a

Sloven

ia Prognoza 3/2004

Prgnoza 10/2004

Prognoza 3/2005

Rata somajului 2004


Evolu�ia deficitului bugetar în NSM10 �i a�tept�rile anterioare

Beneficiile pe termen scurt ale integr�rii sunt evidente in sfera politicilor bugetare. Aproape toate NMS au traversat perioade de explozie a deficitului bugetului consolidat înainte de 2004, ceea ce a ridicat cele mai mari semne de întrebare privind oportunitatea l�rgirii UE si a alimentat vocile anali�tilor si politicienilor care se opuneau acestui proces. Cele mai

spectaculoase rezultate macro-economice in anul 2004, in cazul statelor noi membre, au fost legate de reducerea semnificativa a deficitelor bugetare, care continu� s� se men�in� ridicate in anumite ��ri, dar care – cu excep�ia Ungariei si Sloveniei – s-au redus in termeni absolu�i si prin compara�ie cu a�tept�rile anterioare, fapt care este eviden�iat si in Figura 2.6.

In cazurile Republicii Cehe si al Poloniei, rezultatele efective ale exerci�iilor bugetare au fost spectaculoase, deficitul fiind cu 2-3% din PIB mai redus in finele anului decât ar�tau prognozele realizate înainte de momentul integr�rii. In cazul Cehiei, fenomenul se datoreaz� atât schimb�rii metodei de contabilizare, care a alterat (in sens negativ) balan�ele din anii 2002-2003, cat si transfer�rii anumitor fonduri si cheltuieli bugetare de la un exerci�iu anual la urm�torul. Principalul factor r�mâne îns�, în cazul tuturor NMS o disciplin� fiscal� crescut� �i o transparen�� ridicat� în urm�rirea, in principal, a cheltuielilor bugetare, ca urmare a hot�rârii luate de aceste state de a se alinia cat mai repede cu putin�� la cerin�ele ERM II in cadrul procesului de monitorizare de pre-convergen�� la zona EURO.

FIGURA 2.6

Evolutia prognozelor privind deficitul bugetar in 2004 si realizarea acesteia, in NMS-10 (% din PIB)

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

Cipru

Repub

lica C

eha

Estonia

Leton

ia

Litua

nia

Ungar

iaMalt

a

Polonia

Rep. S

lovac

a

Sloven

ia Prognoza 3/2004

Prgnoza 10/2004

Prognoza 3/2005

Deficit bugetar 2004


Drept concluzie, putem aprecia ca anul 2004 a demonstrat ca integrarea noilor state membre nu a produs �ocurile macro-economice negative care fuseser� prefigurate de pesimi�ti si ca majoritatea statelor au înregistrat rezultate superioare majorit��ii prognozelor realizate la începutul anului pe planul cre�terii economice, a pie�ei for�ei de munca si pe planurile monetar si fiscal-bugetar. Desigur, riscuri exista si se vor men�ine, dar un bun mix de politici economice poate evita apari�ia unor fenomene nocive pe termen lung (supra-înc�lziri, dezechilibre si deficite, �omaj, nemul�umiri sociale, etc.).

2.2. Concluzii

Rezultatele acestui studiu ofer� un mesaj puternic privind efectele procesului de integrare in Uniunea Europeana asupra economiilor noilor state membre, atât in perioada imediat înainte de momentul 1 mai 2004, cat �i în scurta perioada post-integra�ionist�. Aceste ��ri au terminat anul 2004 �i au început 2005 cu performante macro-economice mult mai bune decât a�tept�rile anterioare ale majorit��ii anali�tilor �i deciden�ilor politici.

Principalele concluzii sunt sintetizate în continuare, ele urm�rind a prezenta cele mai sugestive lec�ii oferite de recenta extindere a UE in perspectiva apropiatei integr�ri a economiei României:

Pe plan economic

1. L�rgirea UE cu un num�r de zece noi state membre nu a produs nici-o perturba�ie major� în func�ionarea economiei Uniunii Europene în structura ei anterioara �i nici la nivelul fiec�rei economii NMS considerat� separat.

Temerile expuse anterior momentului integr�rii celor zece NMS nu s-au dovedit justificate, in linii generale. In cazul cre�terii produsului intern brut, al cre�terii productivit��ii muncii, al infla�iei si al ratei dobânzii pe termen lung si al deficitului bugetar, prognozele Comisiei Europene precum �i estim�rile guvernelor NMS exprimate în Rapoartele de Monitorizare au fost pesimiste prin compara�ie cu rezultatele efective macro-economice înregistrate la sfâr�itul lui 2004. In cazul ratei �omajului nu au existat varia�ii semnificative nici fata de prognoze, nici in raport cu nivelurile acesteia in anii anteriori. S-a observat în schimb o deteriorare cvasi-generalizat� a deficitelor comerciale �i de cont curent, atât fa�� de nivelurile anterioare, cat �i fa�� de prognoze.

Noile state membre ale UE au înregistrat in 2004 o rat� de cre�tere medie a produsului lor intern brut de cca 5%, mult superioar� mediei corespunz�toare anului 2003 în cazul acelora�i 10 ��ri (3.7%). Pentru 2005, prognozele recente ale Comisiei estimeaz� un ritm ceva mai sc�zut, in jurul a 4%, care reprezint� oricum dublul ritmului previzionat pentru statele vechi membre ale UE15. Se poate aprecia ca NSM10 au intrat in UE intr-un moment de maxim al dinamicii de cre�tere in cadrul ciclului economic. Dup� o perioada de decelerare economica in anii 2001-2002, datorata atât unui mediu interna�ional nefavorabil, cat si unor erori in alegerea setului de politici economico-sociale interne, a urmat redresarea, mai modesta in 2003 si foarte clar conturata in 2004. Cre�terea a fost cu atât mai evidenta anul trecut cu cat economiile care au dep��it cel mai mult a�tept�rile au fost cele mai mari economii din zona: Polonia, Republica Ceha, Ungaria si Slovacia. Un alt aspect important este acela ca – exceptând cele mai mici 2 NMS, Cipru si Malta – cre�terea economic� a fost echilibrat� �i repartizat� la nivelul tuturor segmentelor cererii agregate. Astfel, s-au combinat efectele benefice ale unei cereri crescute din partea pie�elor tradi�ionale de export din UE15 cu cele generate de cre�terea consumului privat si de revigorarea formarii brute de capital fix pe plan intern. Pe cale de consecin�a, rezultatele macro-economice au ajutat in diminuarea diferen�ei de produs intern brut pe locuitor existent intre economiile UE15 si cele ale NMS, facilitând procesul de convergenta nominala si reala.

2. Participarea iminenta si – in unele cazuri – de facto a NMS la ERM II a reprezentat factorul cel mai important in macro-stabilizarea acestor economii, în înt�rirea disciplinei fiscale �i în aducerea infla�iei sub control.

Toate noile state membre UE si-au exprimat dorin�a expresa de a intra in mecanismul european de curs de schimb ERM II cu scopul final de a se integra cat mai rapid cu putin�a in zona EURO. Sase dintre cele zece state deja s-au aliniat acestui mecanism – Estonia, Lituania, Letonia, Slovenia, Cipru si Malta – si spera sa adere la zona EURO înainte de 2009-2010. Celelalte patru state, nu întâmpl�tor �i cele mai mari dintre cele zece NMS, întâmpina anumite dificult��i în îndeplinirea condi�iilor cerute de participarea la ERM si, drept urmare, au previzionat momente pu�in întârziate fata de celelalte ��ri pentru alinierea la standardele cerute. In cazul Ungariei si Republicii Cehe, au fost deja anun�ate întârzieri suplimentare generate de deraierile ap�rute in politicile bugetare, fiscale si in managementul infla�iei.

In pofida unor nerealiz�ri manifestate în cazul unora dintre statele membre, cum ar fi supra-înc�lzirea macro-economica care a indus scurte pusee infla�ioniste si a rezultat intr-o infla�ie medie a zonei mai mare in 2004 decât in 2003, sau men�inerea unor deficite bugetare relativ mari in raport cu produsul intern brut, compara�ia intre performantele efectiv ob�inute si prognozele anterioare demonstreaz� cifre ale infla�iei mai mici decât a�tept�rile anterioare în cazul tuturor NMS (cu excep�ia Letoniei si Poloniei) si ponderi ale deficitului bugetului consolidat in PIB mai mici decât cele a�teptate (ce excep�ia Ungariei si Sloveniei). Cumulate cu rezultatele spectaculoase in sfera cre�terii economice, aceste performante au dus la sc�derea globala a datoriei publice in NMS, ceea ce ofer� speran�e intr-o tranzi�ie f�r� probleme c�tre zona EURO. Concluzia este ca, indiferent de momentul exact la care aceste state vor intra in zona EURO si independent de reglement�rile care vor guverna func�ionarea acestei zone monetare in acel moment, noile state membre resimt deja si vor resim�i in continuare beneficiile transparentei crescute la nivelul bugetelor lor publice, ale procesului de �intire a infla�iei sau de fixare a cursului de schimb fa�� de moneda european�.

Gradul de convergen�� a pre�urilor în statele membre ale Uniunii Europene este considerat un indicator al modului în care func�ioneaz� Pia�a Intern� a UE. Accelerarea activit��ii economice în noile state membre, în anticiparea momentului de accedere la UE, a fost înso�ita de cre�terea nivelului general al pre�urilor. Ca urmare, pre�urile din noile state membre au devenit mai apropiate de media UE, contribuind la convergen�a general� a pre�urilor.

3. Pia�a for�ei de munca in NMS nu a fost martora unor schimb�ri majore, demonstrând o anume iner�ie la varia�iile importante ale altor indicatori din economie si din societate in general.

In pofida unei cre�teri impresionante a produsului intern brut, nu au fost create foarte multe locuri de munca in aceste economii in anii 2004-2005. Datorita tendin�elor descresc�toare la nivelul popula�iei active, acest lucru nu a avut repercusiuni negative in ceea ce prive�te rata �omajului; aceasta s-a men�inut totu�i la niveluri ridicate, cu prec�dere in Polonia si Slovacia, ��ri in care indicatorul se apropie de 20%. Un factor cu impact negativ a fost in acest sens necesitatea restructur�rii multor întreprinderi mijlocii si mari din NMS in încercarea lor de a supravie�ui concurentei sporite pe care au întâmpinat-o la intrarea in Pia�a Unica Europeana. Ponderea �omerilor - pe termen lung - in totalul for�ei de munca a r�mas practic constant� între 1999 �i 2003 la nivelul UE25 (la cca 4%), iar integrarea nu a adus schimb�ri majore nici in acest indicator al pie�ei muncii. Mai mult, cu excep�ia Poloniei �i a Slovaciei (pentru care rata �omajului pe termen lung dep��e�te 10%), ��rile noi membre ale UE, au înregistrat de fapt o sc�dere pronun�at� a �omajului pe termen lung în perioada premerg�toare integr�rii, care pare a se fi continuat si dup� integrare.

Iner�ia mo�tenit� de la sistemul pre-tranzi�ional de opt dintre cele zece noi state membre pe pia�a for�ei de munca, manifestata printr-o mobilitate redusa a for�ei de munca �i o înclina�ie de factur� educa�ional-cultural� c�tre stabilitate, a avut ca �i consecin�� un flux migra�ionist

mult mai redus decât cel a�teptat c�tre economiile mai dezvoltate din UE, chiar si in condi�iile in care anumite state (Regatul Unit, Irlanda, Danemarca, Suedia) nu au impus bariere considerabile in calea mobilit��ii for�ei de munca provenite din NMS, nici chiar in primii ani post-extindere.

4. L�rgirea UE cu zece state noi membre a impulsionat comer�ul exterior intre aceste state si comer�ul acestora cu UE15. In acela�i timp, urmare a impactului resim�it ca urmare a intr�rii in Pia�a Unica pe linia presiunilor concuren�iale si a exploziei cererii interne in NMS, importurile lor au crescut in ritmuri superioare exporturilor in majoritatea cazurilor, deteriorând semnificativ deficitele comerciale si – cu prec�dere - pe cele de cont curent.

Comer�ul exterior este domeniul in care realiz�rile efective la finele anului 2004 s-au situat mult sub cele mai pesimiste prognoze din punctul de vedere al deficitelor de cont curent. In cazul unor state (��rile baltice, Malta, Cipru) deficitul de cont curent s-a apropiat sau a dep��it cota de 10% din PIB, ceea ce ridica semne de întrebare pe linia sustenabilit��ii cre�terii pe termen lung �i a datoriilor externe aflate pe o curb� ascendent�.

Importurile au continuat sa creasc� in ritmuri de peste 10% in majoritatea acestor state, datorita cre�terii consumului privat si a investi�iilor, ceea ce a f�cut ca mul�i agen�i economici din ��rile vechi membre ale UE15 sa beneficieze de conjuncturi foarte favorabile �i s� î�i dezvolte afacerile. În general, exporturile �i-au decelerat ritmul de cre�tere mai ales în anul 2005, sub impactul aprecierii valutelor na�ionale în termeni reali sau/�i nominali �i al sl�biciunilor din economiile UE15 (ca principal partener comercial). Singura excep�ie notabil� a constituit-o Republica Ceha, unde exporturile au reprezentat motorul cre�terii economiei in 2004.

5. Fondurile structurale transferate c�tre NMS dinspre UE au permis revigorarea investi�iilor, facilitând modernizarea �i extinderea re�elelor infrastructurale. De asemenea, dezvoltarea calitativa a capitalului uman a fost catalizata de o parte importanta a acestor fonduri. Cu toate acestea, eficienta aloc�rii si utiliz�rii acestor fonduri nu a fost egala in toate statele membre, iar efectele pe termen lung pot fi foarte diferite in func�ie de categoria de fonduri si ponderea acesteia si in func�ie de capacitatea de absorb�ie a statului care gestioneaz� fondurile.

În 2004, peste 3,8 miliarde euro au fost efectiv transferate (pl�tite �i utilizate) c�tre cele zece noi state membre. La aceste fonduri, trebuie ad�ugate eforturile proprii obligatorii ale NMS asociate transferurilor europene. Desigur, utilizarea lor si alocarea lor pe categorii structurale a reprezentat ini�ial subiect de negociere, func�ie de interesele fiec�rui NMS in parte si de cele ale UE, iar absorb�ia lor efectiv� a depins de capacitatea de a administra a fiec�rui guvern NMS �i de interesele politice pe termen scurt, mediu �i lung.

Alocarea pe categorii a fondurilor structurale este foarte diferita de la un NMS la altul. In Polonia, fondul de dezvoltare regionala si rurala reprezint� aproape 53% din totalul de 8,3 miliarde euro acceptat a fi pl�tit de Comisie pentru perioada 2004-2006. De asemenea, fondul destinat capitalului uman este mai mare decât cele destinate sectorului întreprinderilor sau infrastructurii (in condi�iile in care exista un supliment de Fond de Coeziune de 4,2 miliarde euro alocat Poloniei in acest scop). In majoritatea celorlalte state, fondul pentru dezvoltarea capitalului uman are o pondere destul de redusa (in general, sub 20% din total, cu excep�ia Sloveniei, Ungariei si Ciprului), ar�tând ca lec�ia pozitiva oferita de Irlanda si de traseul ei puternic ascendent in perioada post-integrare nu a fost asimilata foarte bine de guvernele noilor state, influen�ate de lobby-urile interne si de politicile pe termen scurt.

Una dintre categoriile cele mai importante – atât in perioada de pre-aderare, cat si in cea post-aderare in cazul unor state cum ar fi Polonia, Ungaria, Letonia sau Slovacia – intre cele care formeaz� fondurile structurale, apar�inând in principiu de Obiectivul I (destinat mic�or�rii decalajelor intre regiunile ramase in urma si media UE), o reprezint� fondurile destinate restructur�rii agriculturii �i dezvolt�rii regiunilor rurale. EUROSTAT ( www.europa.int/eurostat) a estimat ca in 2004, veniturile medii anuale ale gospod�riilor agricole in noile state membre ale UE au crescut cu peste 50 %.

6. De�i sunt privite in general ca o bariera in func�ionarea libera, concuren�ial� a unei pie�e si nepermise de cadrul Tratatului CE, ajutoarele de stat sunt autorizate a fi acordate in scopuri conducând la dezvoltare sustenabil�, în condi�ii de corectare a unor deficien�e intrinseci ale pie�elor. Cu prec�dere, politica UE privind ajutoarele de stat, dup� extinderea din 2004, s-a orientat c�tre corectarea acestor distorsiuni ale pie�elor in domenii precum inova�ia, economia cunoa�terii sau protec�ia mediului.

NMS, cu prec�dere cele 8 foste state aflate in tranzi�ie, au mo�tenit de la vechiurile regimuri socio-economice structuri industriale a c�ror func�ionare in anumite sectoare era bazata masiv pe subven�ii �i except�ri fiscale �i monetare. Acordarea ajutoarelor de stat în acele sectoare care s-au v�zut purt�toare de riscuri mari din punct de vedere al for�ei de munca (pondere mare de �omeri in anumite zone geografice restrânse) sau care aveau un puternic impact orizontal asupra func�ionarii economiei (industria otelului, a echipamentelor industriale) a fost negociata îndelung, si autorizata a fi prelungita pe perioade mai lungi in cazul unora dintre aceste noi state membre (Polonia, Republica Ceha, Slovacia). Pe de alta parte procesul de monitorizare a fost foarte precis, conducând la deschiderea câtorva proceduri de control special in doua cazuri de nerespectare aparenta, cu repercusiuni nepl�cute in evolu�ia rela�iilor intre UE si respectivele state.

In pofida restrângerii ariei de utilizare, ajutoarele de stat pot deveni o politic� util� în orientarea anumitor fonduri c�tre sectoare inovative �i cu perspective de cre�tere durabil� în care nu exist� înc� mediul de afaceri �i infrastructura de resurse care s� permit� libera func�ionare a pie�ei �i dezvoltarea spontan� a multor agen�i economici eficien�i �i competitivi.

Pe plan social

1. Apartenen�a la Uniunea Europeana nu impune un anume model de abordare a politicilor sociale, ci las� statului membru posibilitatea alegerii propriului mecanism de protec�ie sociala.

Singura restric�ie poten�iala care poate sa fi ap�rut in perioada negocierilor de pre-aderare in cazul NMS este recomandarea de a coordona politicile sociale intre NMS si UE15 astfel încât, la sfarsitul procesului de extindere sa se fi îndeplinit condi�iile necesare pentru o libera circula�ie a persoanelor in interiorul UE.

Tendin�ele principale care s-au f�cut sim�ite înc� de la mijlocul anilor ’90, s-au amplificat �i adâncit, �i anume:

- Retragerea treptat� a statului din activit��ile de protec�ie/securitate social�: eliminarea mai multor tipuri de subven�ii pe bunuri �i servicii de baz�, privatizarea �i market-izarea unei p�r�i din serviciile de s�n�tate �i alte asigur�ri sociale �i încurajarea activit��ii asocia�iilor neguvernamentale;

- Separarea institu�ional� a bugetelor de asigur�ri sociale: bugetul de asigur�ri sociale este separat de bugetul de stat, fondurile de pensii sunt separate de bugetele de asigur�ri de

s�n�tate, politica de securitatea social� este implementat� de un num�r de organisme independente iar puterea �i responsabilit��ile institu�iilor administra�iei locale au fost l�rgite.

2. Reformele introduse în etapa pre-aderare de c�tre guvernele NMS au urm�rit s� elimine monopolul de stat, s� stimuleze cre�terea num�rului de furnizori de servicii, �i s� descentralizeze administra�ia sistemului. Ele s-au implementat pe fondul unei cre�teri reale si nominale a cheltuielilor pentru protec�ie sociala, care s-a manifestat atât in termeni absolu�i, cat si relativi (pondere in PIB).

La nivelul perioadei imediat premerg�toare ader�rii, cheltuielile cu protec�ia social� în noile membre se aflau înc� mult sub nivelul mediu al Europei de vest. La începutul anului 2005, decalajul intre cheltuielile sociale medii pe locuitor intre statele UE15 si NSM10 era de 3 la 1, in termeni de paritate a puterii de cump�rare. Decalajele erau la fel de mari si intre economiile NMS, cu valori (paritate a puterii de cump�rare) de numai 1100 euro pe an si pe locuitor în cazul Letoniei comparativ cu 4000 euro pe an �i pe locuitor în cazul Sloveniei, mo�tenitoarea unui sistem de asigur�ri sociale foarte bun din epoca revoluta.

Totu�i, nivelul relativ al cheltuielilor cu asigur�ri sociale în PIB prezint� o anumit� tendin�� de convergen�� c�tre nivelul tipic al ponderii in PIB pentru Europa de vest, respectiv cca. 28%. Altfel spus, noile membre depun eforturi de transpunere a modelului social european, de�i la niveluri de venituri mai mici. Ponderile cheltuielilor cu protec�ia sociala pentru NMS au oscilat intre 25,5% in cazul Sloveniei si doar 14% in ��rile baltice. Tendin�a de convergenta s-a accentuat în anii imediat premerg�tori integr�rii.

Reformele sistemelor de protec�ie sociala au avut �i efecte negative, mai ales în cre�terea inegalit��ii �i cre�terea responsabilit��ii de sus�inere social� c�tre familii, mai ales c�tre femei, ceea ce a alimentat la rândul s�u tendin�a demografic� negativ�.

3. Se manifest� o tendin�� de concentrare a politicilor sociale din noile state membre c�tre obiectivele pe termen scurt, îndeosebi �omaj. Totu�i, multe dintre aceste ��ri aloc� ponderi mai mari educa�iei decât media UE15, ceea ce promite convergen�� în viitor. Pe de alta parte, sectorul s�n�tate r�mâne una dintre problemele dificile de rezolvat pe termen scurt, mediu �i lung.

Au avut loc muta�ii structurale care s� corespund� noilor nevoi. Dac� la mijlocul anilor ’90 cheltuielile directe de asisten�� social� �i ajutor de �omaj erau considerate relativ minore ca pondere in bugetul total de asigur�ri sociale, situa�ia s-a schimbat dup� 2000, când NSM au crescut cheltuielile cu alte tipuri de asigur�ri sociale cum ar fi cele pentru asisten�� social�, ajutoare familiale sau diferite scheme de ajutor de �omaj.

Diferen�ele intre mecanismele de asigur�ri sociale si pensii adoptate de diferite NMS au condus la apari�ia unor diferen�e mari intre nivelurile nominale si relative ale diverselor categorii de pensii in aceste state (Ungaria si Polonia pe o parte având pensii relativ mici, prin compara�ie cu Slovenia si Republica Ceha).

Sistemele de asigur�ri de s�n�tate si de protec�ie medicala se afla si ele intr-un proces de convergenta, dar la sfarsitul anului 2004, înc� existau mari discrepante intre aloc�rile bugetare si fondurile pentru finan�area sistemului (public) de s�n�tate intre statele noi membre UE. Astfel, daca Letonia aloca numai 2,5% din PIB pentru sectorul s�n�tate, ponderea de 7,5% pentru Slovenia era situata deasupra mediei înregistrate in UE15 in acest scop.

4. Transferurile sociale în ��rile noi membre ale UE tind s� apropie nivelurile de s�r�cie de cele medii din UE15 ca si între ele. De asemenea, ponderea in total

popula�ie a p�turii aflate sub risc de s�r�cie este mai mic�, fapt care se datoreaz� �i veniturilor generale medii mult mai mici in NMS decât in UE15.

Provocarea este maxim� pentru noile state membre ale UE, aflate înc� sub imperativul restructur�rii industriale �i agricole, care, dac� nu va fi înso�ita de politici corespunz�toare de incluziune social�, poate duce la cre�terea în continuare a popula�iei sub risc de s�r�cie.

Pe plan institu�ional-legislativ 1. In contextul dezbaterii despre experien�a noilor state membre in implementarea

acquis-ului comunitar este necesara distinc�ie intre transpunerea acquis-ului si aplicarea acestuia – aceasta din urma sarcina revenind atât institu�iilor administrative cat si instan�elor judec�tore�ti na�ionale, rolul acestora din urma fiind esen�ial.

Acquis-ul Comunitar a fost in general absorbit de noile state membre ale UE, dar drumul r�mas de parcurs c�tre punerea efectiva in aplica�ie a masurilor, regulamentelor si aspectelor tehnice asociate este înc� foarte lung. Procesul armoniz�rii legislative nu se opre�te in momentul extinderii, ci reprezint� un proces dinamic de transfer mutual de cuno�tin�e �i exemple de bun� practic�.

In ceea ce prive�te transpunerea acquis-ului comunitar in legisla�ia statelor membre, se observa ca, pe de o parte, multe dintre statele membre mai vechi insele întâmpina dificult��i serioase in acest domeniul, iar pe de alta parte, din punct de vedere comparativ, performanta noilor state membre pare a fi relativ buna (cel pu�in potrivit informa�iilor existente la data redact�rii acestui studiu).

Pia�a Intern� a UE nu aduce automat beneficii. Legile trebuie adoptate, transpuse în legisla�ia na�ional� a fiec�rui stat �i implementate, iar mediul de afaceri �i cet��enii trebuie s� beneficieze de oportunit��ile oferite de acestea. Dac� Pia�a Intern� nu func�ioneaz� efectiv, contribu�ia sa la cre�terea economic� �i competitivitatea Europei este limitat�. De aceea este obligatorie transpunerea directivelor Pie�ei interne în legisla�iile na�ionale la termenele agreate de statele membre la nivel european.

2. Comisia Europeana este îndrept��it� s� controleze �i s� monitorizeze procesul de armonizare legislativ�. Exista cel pu�in opt metode distincte de control, dar cea preferata de ambele p�r�i este realizarea Rapoartelor Anuale privind Monitorizarea Aplic�rii Legii Comunitare.

In afar� instrumentelor formale, instituite de Tratat, prin care institu�iile comunitare (in principal Comisia Europeana si Curtea Europeana de Justi�ie) pot exercita controlul asupra modului in care statele membre î�i îndeplinesc obliga�iile legate de transpunerea si aplicarea acquis-ului, exista si o serie de modalit��i „informale” pentru a realiza aceste obiective.

Potrivit informa�iilor disponibile pân� in anul 2003, marea majoritate a procedurilor de sanc�ionare declan�ate pentru netranspunerea (corespunz�toare) a acquis-ului sunt legate de legisla�ia UE privind protec�ia mediului �i Pia�a Interna. Capitole importante în care au existat neîmpliniri la nivel institu�ional-legislativ în NMS sunt, de asemenea: politicile fiscale, politicile bugetare, sectorul energetic �i cel al transporturilor.

Pe de alta parte, la un an de la data ader�rii, Comisia Europeana a declan�at deja, in baza Articolului 226 TCE, proceduri de sanc�ionare a unora dintre noile state membre (in special Polonia) pentru neîndeplinirea, sau îndeplinirea necorespunz�toare, a obliga�iilor legate de transpunerea acquis-ului. Numarul acestor proceduri este insa relativ redus in compara�ie cu cel al procedurilor de sanc�ionare declan�ate împotriva unor state membre mai vechi.

3. Cele 25 state membre ale Uniunii Europene înregistreaz� în anul 2005 un deficit de 1,9 % în transpunerea directivelor Pie�ei Interne, comparativ cu 7,1 % în anul 2004. Noile state membre au înregistrat performan�e superioare în aceast� direc�ie, comparativ cu UE15, de�i au avut de absorbit întregul acquis comunitar într-un timp mai scurt. Ele prezint� întârzieri mai mici in transpunerea legisla�iei UE pe plan intern decât vechile state membre ale UE.

La nivelul UE25 s-au remarcat 11 state care au atins deficitul “dezirabil” de 1,5 % în transpunerea directivelor Pie�ei Interne, fiind men�ionate de Comisia European� în urm�toarea ordine: Lituania, Ungaria, Slovenia, Danemarca, Finlanda, Malta, Germania, Spania, R. Slovac�, Suedia �i Marea Britanie. Olanda, Polonia, Cipru �i Austria se apropie de nivelul de 1,5 % al deficitului de transpunere.

Cu toate c� Cehia, Letonia, Estonia �i Fran�a nu se apropie de nivelul de 1,5 % al deficitului, ele au f�cut progrese importante comparativ cu anul 2004, r�mânând totu�i cu deficite de transpunere a directivelor europene de 23,6 % �i respectiv 19 %, 8,3 % �i 4,1 %.

4. In ceea ce prive�te rolul instan�elor judec�tore�ti na�ionale in aplicarea acquis-ului, trebuie subliniat sprijinul esen�ial pe care aceste instan�e îl ob�in in îndeplinirea acestei sarcini din partea Cur�ii Europene de Justi�ie, prin intermediul procedurilor de referin�a preliminare.

In acela�i context, mecanismul procedurilor de referin�a preliminar� ofer� inter alia o garan�ie suplimentara in ceea ce prive�te independenta instan�elor judec�tore�ti na�ionale. Potrivit unor studii asupra modului de func�ionare a mecanismului referin�ei preliminare pân� la jum�tatea anilor 1990, o buna parte din procedurile de referin�a preliminar� sunt in mod tradi�ional legate de aplicarea legisla�iei UE în domeniul agriculturii �i pie�ei interne (Libera circula�ie a bunurilor in mod particular).

Potrivit informa�iilor disponibile la data redact�rii acestui studiu, instan�ele judec�tore�ti din noile state membre nu au început înc� sa foloseasc� „in ritm normal” mecanismul proceduri de referin�� preliminar�. Acest lucru nu este îns� neobi�nuit, o perioada ini�iala de „adaptare” observându-se �i în cazul extinderilor precedente. In plus, statisticile privind mecanismul referin�ei preliminare arat� c� în realitate num�rul cererilor provenind de la instan�ele judec�tore�ti na�ionale nu este aproape niciodat� atât de ridicat pe cat s-ar putea imagina.

In afar� sprijinului primit din partea CJE prin mecanismul procedurii de referin�� preliminar�, în îndeplinirea sarcinilor legate de aplicarea acquis-ului, instan�ele judec�tore�ti na�ionale se pot bizui �i pe un sprijin atât formal cat si informal din partea Comisiei Europene. In contextul acestui capitol se discuta, pe cale de exemplu, rela�ia de cooperare dintre instan�ele judec�tore�ti na�ionale si Comisie in aplicarea regulilor UE din domeniul concurentei. Se arata, printre altele, motivele pentru care in practica rolul instan�elor judec�tore�ti in aplicarea regulilor UE din acest domeniu este relativ redus.

5. Reformele întreprinse in noile state membre ale UE in perspectiva consolid�rii capacit��ii instan�elor judec�tore�ti pentru îndeplinirea sarcinilor legate de aplicarea acquis-ului s-au multiplicat ca num�r si ca arie de acoperire sociala in anii premerg�tori extinderii UE.

* * *

Înainte de a încheia, vom ad�uga faptul ca in procesul de convergenta treptata care are loc in urma extinderii UE cu 10 noi membri exista, f�r� îndoiala si multe incertitudini, semne de

întrebare pentru sfera deciziei politice si riscuri asociate evenimentelor care au loc. Dintre acestea merita men�ionate anumite probleme care deja au ap�rut in scurta perioada de 16 luni care a trecut de la 1 mai 2004:

��Procesul de restructurare a unor mari întreprinderi (mo�tenite de la vechiul sistem economic) si expunerea relativ brusca a sistemului na�ional de afaceri la presiunile Pie�ei Unice a condus si va conduce in continuare la unele fenomene negative in cadrul unor segmente sectoriale ale pie�ei for�ei de munca. Aceasta instabilitate in anumite sectoare pe termen scurt va genera probabil instabilitate politica in perioada imediat urm�toare (si a generat deja, in cazul Poloniei, de exemplu), putând avea ca urmare decelerarea apetitului reformist al NMS si schimbarea tendin�ei in viteza de aliniere la noua legisla�ie comunitara, producând întârzieri mai mari in implementarea acesteia. O dat� început, procesul se poate transforma intr-un cerc vicios.

��Continuarea procesului de aliniere a preturilor in interiorul Pie�ei Unice Europene (in special la produse comercializabile) va face ca infla�ia la nivelul NMS (unde nivelul de preturi este sub cel al mediei UE la acest moment) sa fie – in medie – mai mare decât infla�ia la nivelul UE15, inducând in mod automat bariere in calea satisfacerii condi�iilor ERM II legate de infla�ie.

��O dat� cu cre�terea gradului de similitudine între economiile UE (care va conduce la instalarea unor cicluri economice cvasi-simultane ce vor avea ca efect decelerarea cre�terii, cel pu�in in perioade de recesiune) se va observa o încetinire a procesului de convergenta nominala si reala a economiilor NMS la media UE.

Exist�, în mai mare m�sur� decât exista riscuri, oportunit��i pe care recenta extindere a UE le-a eviden�iat pe linia dezvolt�rii sustenabile a statelor membre ale UE. Întreg studiul a fost dedicat încerc�rii de reliefare a acestor avantaje si oportunit��i, astfel încât vom men�iona pe scurt doar câteva in plus:

��Apartenen�a la Uniunea Europeana aduce o mai mare credibilitate climatului economic global, mediului financiar-bancar si imaginii generale a oric�rui stat nou membru. Pozi�iile financiare si fiscale ale acestor NMS pe pie�ele interna�ionale s-au îmbun�ta�it considerabil în ultimii (cu prec�dere doi) ani. Pe cale de consecin��, accesul la resurse financiare se face mai u�or �i fluxurile bilaterale de investi�ii str�ine sunt prognozate s� creasc� pe termen mediu �i lung.

��În ultimii ani, in ��rile vest-europene (deci si in UE15) a crescut cel mai mult num�rul de angaja�i în micro-întreprinderi �i întreprinderi mici �i a sc�zut în marile întreprinderi. Explica�ia este dat� de faptul c� IMM-urile din Vestul Europei ac�ioneaz� îndeosebi în sectoare economice cu o intensitate mare in utilizarea for�ei de munca (servicii publice, comer�, etc.). Exist� schimb�ri în evolu�ia num�rului de angaja�i din NMS pe tipuri de întreprinderi, care este diferit� de experien�a ��rilor UE15, în special sc�derea rolului micro-întreprinderilor �i reducerea semnificativ� a întreprinderilor mari, concomitent cu cre�terea rolului întreprinderilor mici �i mijlocii în angajarea for�ei de munc�. In timp, vom asista probabil la o convergen�� i în acest domeniu, ceea ce – pe termen lung – sugereaz� o cre�tere a capacit��ii economiilor NMS de a crea noi locuri de munca.

Vom finaliza aceasta analiza cu concluzii privind ansamblul economiei Uniunii Europene in componenta extinsa, de dup� 1 mai 2004. UE a avut de câ�tigat si de pierdut in momentul integr�rii noilor state membre. A câ�tigat in putere economica, sociala, culturala si politica in termeni absolu�i. A devenit principalul comerciant al lumii. Se îndreapt� c�tre edificarea unor re�ele infrastructurale �i supra-structurale omogene la nivelul întregului continent (incluzând

infrastructuri financiar-bancare, de comunica�ii - informa�ionale, de transporturi, etc.). Dar a pierdut pu�in în termeni de eficien�� medie, de productivitate medie, de stabilitate macro-economic�, mai ales pe termen scurt. A pierdut un pic din flexibilitatea for�ei sale de munc�, si a�a relativ redusa comparativ cu alte economii puternice ale lumii. Pe termen lung îns�, autorii studiului sper� s� fi demonstrat ca este greu sa fie eviden�iate prea multe domenii în care extinderea sa produc� efecte negative. Poate posibila specializare a comer�ului intra-comunitar! Sau poate extensia c�tre estul continentului a bulei pre�urilor imobiliare! Sau poate fric�iunile inter-state care se pot permanentiza inducând sc�derea credibilit��ii visului pan-european! Majoritatea semnalelor culese imediat dup� extindere conduc totu�i c�tre a�tept�ri deosebit de optimiste: 300 de mii noi locuri de munc� în noile state membre în urm�torii câ�iva ani; un ritm de convergen�� nominala �i real� superior prognozelor anterioare; o disciplin� fiscal� �i bugetar� crescut�; o moned� unic� cu �anse mari de a deveni valuta principal� a lumii în decada urm�toare; o armonizare legislativ� mai rapid� decât înainte de extindere; un climat social de protec�ie sporit� a cet��eanului, acesta bucurându-se de o mobilitate crescut� în interiorul spa�iului european. În final, �anse m�rite de cre�tere sustenabil� a unui sistem comun social-cultural-politic si economic!

BIBLIOGRAFIE

Albu, C si altii (colectiv IEM) - Conjunctura economiei UE in 2005, in Anuar IEM, 2005, volumul 1.

Bonoli, G., “Political Institutions, Veto Points, and the Process of Welfare State Adaptation,” in P. Pierson, ed., The New Politics of the Welfare State. Oxford: Oxford University Press, 2001, 238-264.

Brinker, I. (2003): “An Overview of Damage Actions in the EU”, International Business Lawyer, August 2003.

Caldwell, C., “Green Social Welfare: An Investigation into Political Attitudes towards Ecological Critiques and Prescriptions Concerning the Welfare State,” in R. Sykes, C. Bochel and N. Ellison, eds.,

Câmpeanu, V. si Albu, C., „Performan�e economice in ��rile central �i est europene în primul an de largire spre est a ue �i perspective în 2005-2006”, raport IEM, Bucuresti, 2005.

Câmpeanu, V., “Evolu�ia situa�iei economice în noile state membre ale UE �i perspective pentru 2005-2006”, IEM, iulie 2005

Cremona, M. (2005): “EU Enlargement: Solidarity and Conditionality”, 30 European Law Review 1, pp. 3-22.

Deacon, B., “Eastern European Welfare States: The Impact of the Politics of Globalization,” Journal of European Social Policy, 10, 2:146-161, 2000.

Di Federico, G. (2002): “Judicial Independence in Italy: A Critical Overview in a (Non-Systematic) Comparative Perspective”, USAID Office of Democracy and Governance technical papers, disponibil la adresa http://www.usaid.gov/democracy/pdfs/pnacm007.pdf.

Dimitrova, A., “Enlargement, Institution-Building and the EU’s Administrative Capacity Requirement,” West European Politics, 25, 4:171-190, 2002.

Edward, D. (1999): “The Preliminary Reference Procedure: Constraints and Remedies”, lucrare prezentata la Bruges in cadrul unui colocviu despre reformarea sistemului judiciar UE (CCBE/College of Europe, Bruges, 19-20 November 1999, Revising the European Union’s Judicial System: Assessing the Possible Solutions Revising the Preliminary Ruling Mechanism).

Ehlermann, C-D. si I. Atanasiu, editori (2001): European Competition law Annual 2000 – The Modernization of EC Antitrust Policy, Hart Publishing, Oxford.

Ehlermann, C-D. si I. Atanasiu, editori (2004): European Competition Law Annual 2003 – Creating the EU Network of Competition Authorities, Hart Publishing, Oxford..

Ellman, M., “Socialist Planning”, 2nd edn.Cambridge: Cambridge University Press, 1989

Esping-Andersen, G., The Three Worlds of Welfare Capitalism. Princeton: Princeton University Press, 1990.

Esping-Andersen, G., Why We Need a New Welfare State. Oxford: Oxford University Press, 2002.

Falkner, G., “The EU’s Social Dimension,” in M. Cini, ed., European Union Politics. Oxford: Oxford University Press, 2003, 264-277.

Ferge, Z., “Welfare and ‘Ill-fare’ Systems in Central-Eastern Europe,” in R. Sykes, B. Palier and P. M. Prior, eds., Globalization and European Welfare States: Challenges and Change. Basingstoke: Palgrave, 2001a, 127-152.

Ferge, Z., “Disquieting Quiet in Hungarian Social Policy,” International Social Security Review, 52, 2-3:107-126, 2001b.

Ferrera, M., “The ‘Southern Model’ of Welfare in Social Europe,” Journal of European Social Policy, 6, 1:17-37, 1996.

Ferrera, M., A. Hemerijck, and M. Rhodes, “Recasting European Welfare States,” in J. Hayward and A. Menon, eds., Governing Europe. Oxford: Oxford University Press, 2003, 346-366.

Fodor, E., C. Glass, J. Kawachi, and L. Popescu, “Family Policies and Gender in Hungary, Poland and Romania,” Communist and Post-Communist Studies, 35, 4:475-490, 2002.

Forster, M. F. and I. G. Toth, “Child Poverty and Family Transfers in the Czech Republic, Hungary and Poland,” Journal of European Social Policy, 11, 4:324-341, 2001.

Geyer, R. R., Exploring European Social Policy. Cambridge: Polity Press, 2000.

Guillen, A. M. and S. Alvarez, “Globalization and the Southern Welfare States,” in Sykes et al., eds., Globalization and European Welfare States. 2001, 103-126.

Hantrais, L., “Central and East European States Respond to Sociodemographic Challenges,” Social Policy and Society, 1, 2:141-150, 2002.

Hemerijck, A., “The Self-transformation of the European Social Model(s),” in Esping-Andersen, Why We Need a New Welfare State. 2002, 173-213.

Ibanez, A. (2004): “The ‘Standard’ Administrative Procedure for Supervising and Enforcing EC Law: EC Treaty Articles 226 and 228”, 68 Law and Contemporary Problems 135.

Jacobs, F.J. (2004): “The Evolution of the European Legal Order”, 41 Common Market Law Review, pp. 303-316.

Jones, C.A. (1999): Private Enforcement of Antitrust law in the EU, UK and US, Oxford University Press.

Jorens, Y., B. Schulte, and C. Schumacher, “Co-ordination of Social Security Systems and the Accession of Central and Eastern European Countries to the European Union,” European Journal of Social Security, 1, 3:269-282, 1999.

Kennett, P., Comparative Social Policy: Theory and Research. Buckingham: Open University Press, 2001.

Kitschelt, H., “P�r�isan Competition and Welfare State Retrenchment: When Do Politicians Choose Unpopular Policies?” in Pierson, ed., The New Politics of the Welfare State. 2001, 265-302.

Kroes, N. (2005): “Enhancing Actions for Damages for Breach of Competition Rules in Europe”, discurs prezentat pe 22 septembrie 2005 la Clubul Harvard in New York, text disponibil la adresa http://europa.eu.int/rapid/pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/05/533&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en

Leppik, L., “Social Protection and EU Enlargement,” in V. Pettai and J. Zielonka, eds., The Road to the European Union, Volume 2: Estonia, Latvia and Lithuania. Manchester: Manchester University Press, 2003, 140-162.

Marek, D. and M. Baun, “The EU as a Regional Actor: The Case of the Czech Republic,” Journal of Common Market Studies, 40, 5:895-919, 2002.

McMenamin, I. and V. Timonen, “Poland’s Health Reform: Market and Informal Payments,” Journal of Social Policy, 31, 1:103-118, 2002.

Mullar, K., “Beyond Privatization: Pension Reform in the Czech Republic and Slovenia,” Journal of European Social Policy, 12, 4:293-306, 2002.

Nicolaides, Ph. (2001): “Effective Implementation of EU Rules: An Institutional Solution”, 36 Intereconomics 1, 14-19.

Nicolaides, Ph. (2003): “Preparing for Accession to the European Union: How to Establish Capacity for Effective and Credible Application of EU Rules”, in Marise Cremona, editor, The Enlargement of the European Union, Oxford University Press, pp. 45-105.

Nyikos, S. A., (2003): “The Preliminary Reference Procedure: National Courts Implementation, Changing Opportunity Structures and Litigant Desistment”, 4 European Union Politics 4, pp. 397-419.

Potucek, M., “Czech Social Reform after 1989: Concepts and Reality,” International Social Security Review, 52, 2-3:81-105, 2001.

Rys, V., “Transition Countries of Central Europe Entering the European Union: Some Social Protection Issues,” International Social Security Review, 52, 2-3:177-189, 2001.

Scharpf, F. W., “The European Social Model: Coping with the Challenges of Diversity,” Journal of Common Market Studies, 40, 4:645-670, 2002.

Sengoku, M., “Pension Reform in Poland: Analysis of the Institutional Reforms During ‘Transformation’ (in Japanese),” in Sato Y., ed., Economic and Social Policies in Emerging Democratic Countries. Chiba: IDE-JETRO, 2001, 91-128.

Stone Sweet, A. si T.L. Brunell (1998): The European Court and the National Courts: A Statistical Analysis of Preliminary References, 1961-95”, 52 Journal of European Public Policy 1, pp. 66-97 (text integral disponibil la adresa http://www.jeanmonnetprogram.org/papers/97/97-14-.html).

Szatur-Jaworska, B., “Pomoc spoleczna w nowym ukladzie administracyjnym,” in G. Firlit-Fesnak, ed., Regionalne aspekty reform spolecznych. Warszawa: Wydawca Oficyna Wydawnicza ASPRA-JR, 2001, 103-128.

Trubek, D. M. and J. S. Mosher, “New Governance, Employment Policy and the European Social model,” in J. Zeitlin and D. M. Trubek, eds., Governing Work and Welfare in a New Economy: European and American Experiments. Oxford: Oxford University Press, 2003, 33-58.

Tridimas G. si T. Tridimas (2004): “National Courts and the European Court of Justice: A Public Choice Analysis of the Preliminary Reference Procedure”, 24 International Review of Law and Economics 2, pp. 125-145.

Wainwright, R. (2005): “Application of EC Competition Rules by National Courts”, text prezentat la o conferinta organizata de catre Asociatia Internationala a Barourilor (IBA), Bruxelles 9-11 martie 2005, text disponibil la http://www.ibanet.org/iamges/downloads/Richard%20Wainwright%20-%20Paper.pdf.

Wagener, H., “The Welfare State in Transition Economies and Accession to the European Union,” West European Politics, 25, 2:152-174, 2002.

Weiler, J. H. H. (1994): “A Quiet Revolution: The European Court and its Interlocutors”, 26 Comparative Political Studies, pp. 50-534.

Young, R.A (2005): “The Single Market – A New Approach to Policy”, in Helen Wallace si William Wallace, editori, Policy-Making in the EU, Oxford University Press, editia a 5-a, pp. 94-110.

Legislatie: Commission Communication of 28 februarie 1997 on the methodology for calculating fines

under Article 228EC, OJ C 63 [1997].

Commission Communication: Better Monitoring of the Application of Community Law, COM(02) 725 final.

Rules of Procedure of the Court of Justice, http://www.curia.eu.int/en/instit/txtdocfr/index.htm.

Information Note of references by national courts for preliminary reference, http://www.curia.eu.int/en/instit/txtdocfr/index.htm.

European Commission (2004): The Modernization Package, text integral disponibil la adresa http://europa.eu.int/comm/competition/antitrust/legislation/

Commission Notice on cooperation with national courts, OJ C 156 [1995].

European Commission (2001): Enlargement Strategy Paper, text disponibil pe site-ul http://europa.eu.int/comm/enlargement/report2001/.

Commission Comunication of 21 august 1996 on the application of Article 228 EC, OJ C 242 [1996].

Commission Recommendation of 7 December 2001 on principles for using SOLVIT – The Internal Market Problem Solving Network, OJ L 331 [2001].

Commission Recommendation of 7 December 2001 on principles for using SOLVIT – The Internal Market Problem Solving Networking, OJ L 331 [2001].

Council Regulation No. 1/2003 of 16 december 2002in laying down rules for the implementation of Articles 81 and 82 EC, OJ L 1 [2004].

Rapoarte, studii, documente ale unor oganisme internationale, etc.: EUMAP, Open Society Institute (2001): Monitoring the EU Accession Process – Judicial

Independence, text disponibil la http://www.eumap.org/topics/judicial/reports/judicial01/.

EUMAP, Open Society Institute (2002): Monitoring the EU Accession Process – Judicial Capacity, text disponibil la http://www.eumap.org/topics/judicial/reports/judicial02/.

European Commission (1999): Report on the application of EC state aid rules by national courts, disponibil la http://europa.eu.int/comm/competition/state_aid/legislation/app_by_member_states/.

European Commission: Internal Market Scoreboard, editii succesive, text integral disponibil la adresa http://europa.eu.int/ comm/ internal_market/score/index_en.htm.

European Commission (DG-ECFIN): Economic Forecasts Spring 2005, in European Economy no.2/2005

European Commission (DG-ECFIN): Economic Forecasts Fall 2005, in European Economy no.4/2005

European Court of Justice: The EC Court of Justice and the Institutional reform of the European Union, text disponibil la www.curia.eu.int/en/instit/txtdocfr/autrestxts/rod.pdf.

International Association of Judges: Universal Charter of the Judge, text integral disponibil la http://www.domstol.dk/html/publikationer/Universal?UniChaUk.pdf.

Social Policy Review 14: Developments and Debates 2001-2002.

United Nations (1985): Basic Principles on the Independece of the Judiciary (1985), text integral disponibil la http://www.unhchr.ch/html/menu3/b/h_comp50.htm.

World Bank EU-8, Quarterly Economic Report, April 2005, Warsaw Office World Bank (www.worldbank.org) World Bank (1996): From Plan to Market: World Development Report 1996. Washington, DC: World Bank. UNDP Regional Bureau for Europe and the CIS (1999) Central Asia 2010: Prospects for Human Development. New York: UNDP, 1999. European Commission (Employment and Social Affairs), Study on the Social Protection Systems in the 13 Applicant Countries: Synthesis Report. 2002 [http://europa.eu.int/comm/employment_social/news/2003/jan/conf_en.html] (Checked on 24 January 2004).

LISTA DE ACRONIME

AEAPI - Agen�iei Europene pentru Armonizarea Pie�ei Interne BCE – Banca Central Europeana BERD – Banca Europeana de reconstructie si dezvoltare BM / WB – Banca Mondiala (engl. World Bank) CE / EC – Comisia Europeana (engl. European Commission) CJE – Curtea de Justitie a CE CSCI - Clasificarea Standard de Comert International (ONU) EMU - Uniunii Economice si Monetare ESCB - Sistemul European al Bancilor Centrale EUROSTAT – Oficiul European de Statistica (epp.eurostat.cec.eu.int/pls/portal) FMI – Fondul monetar international IEM – Institutul de Economie Mondiala IMM / SME – Intreprinderi Mici si Mijlocii (engl. Small and Medium Size Companies) NSM – Noile State Membre NSM10 – Toate cele 10 noi state membre NSM8 – NSM excl. Malta si Cipru OMC – Organisatia Mondiala a Comertului ONU – Organizatia Natiunilor Unite PAC - Politica Agricola Comuna PIB – Produsul Intern Brut PNB – Produsul National Brut PNUD – Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (engl. UNDP) PPC – paritatea puterii de cumparare; indic� un volum identic de produse �i servicii ce pot fi achizi�ionate oriunde, indiferent de nivelurile de pre� SUA – Statele Unite ale Americii SWOT – Instrumentul de analiza numit (Avantaje (engl. Strenghts) – Puncte slabe (engl. Weaknesses) – Oportunitati (engl. Opportunities) – Riscuri (engl. Threats) TCEE – Tarile central si est europene TPI – Tribunalul de Prima Instanta al CE TVA – Taxa pe valoarea adaugata UE – Uniunea Europeana UE11 - Statele membre ale zonei EURO, excl. Luxemburg UE12 – Statele membre ale zonei EURO UE15 – Statele membre ale Uniunii Europene inainte ultima largire UE25 – Toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene

institutul european din românia studii de impact -...

Documents