Institutii politice-curs I- 26.02.2015

*13 cursuri* *manual editia 14*Examen: O situatie de fapt care sa nu semene ca denumiri cu situatia de fapt din decizie, dar careia sa i se aplice aceeasi situatie de drept sa aiba in vedere o situatie de drept din cele 10 decizii- sa se insiste mai mult la seminar pe aspectele procedurale in fata CCR- va trebui sa identificam exact procedura- conditiile de admisibilitate al exceptiei de neconst.- titularii dreptului de sesizare- procedura in fata curtii- care este procedura de fond- care este solutia data de CCR- ce tip de control de constitutionalitate- cel putin 75 de sutimi din cele 2 pct de la speta.

Modificari legislative fata de curs: Sistemul electoral/ Partidele politiceREFERENDUMUL: Dupa crieteriul decizional: decizional- obligatorie pozitia exprimata de catre popor/ consultativ- decizia poporului nu este obligatorie.CCR: efectele referendumului consultativ sunt obligatorii/ la nivelul anului 2009 referendumul consultativ cu privire la scaderea nr parlamentarului si parlament unicameralNOTIUNI INTRODUCTIVENotiunea de institutieEtimologie: Din lat. instito= a intemeia/ a organiza/institutul = un principiu de org a societatii.Notiunea de institutie este o structura sau un model de relatie sociala care are o anumita stabilitate in timp si care persista in decursul uneia sau a mai multor perioade istorice si care functioneaza pe baza unor reglementari scrise.Prin crearea acestei institutii se urmareste un scop precis. Ele pot fi clasificate dupa mai multe criterii.Dupa scopulu urmarit: -politice-institutia parlamentului-institutii juridice- institutia prescriptiei-institutii morale- insulta, calomnia-institutii religioase- biserica sau cultele religioase-institutii economice- bancaDupa de aria de actiune:-institutii nationale: BOR, Parlamentul - internationale: ONUDupa criteriul recunoasterii: -oficiale: partidele politice recunoscute ca subiect de dr contitutional, consacrate constitutional si legal: legea partidelor politice-privind finantarea-neoficiale: inchizitia, factiunileDupa perioada de activitate: -permanente: biserica sau parlamentul-ocazionale: inchizitia. Dintre aceste institutii in sensul lor general ne intereseaza institutiile juridice si insitutiile politice. O institutie juridica reprezinta un ansamblu de norme juridice unite de obiectul de rglementare comun: institutia casatoriei/ proprietatii/familieiAl doilea sens de institutie juridica: o structura sau organizare- investetite cu anumite functii: institutia primarului/ institutii bugetare/ institutia parlamentuluiInstitutia politica se refera atat la normele care o reglementeaza, cat si la organele insarcinate sa realizeze puterea politica. Unele institutii juridice sunt si politice: institutia parlamentului: normele juridice care reglementeaza activitatea parlamentului/ organul ca atare care exercita puterea politica/ ansamblul vietii care guverneaza aceasta institutie. Pe de alta parte nu toate institutiile juridice sunt si politice: institutia casatoriei. Unele institutii religioase pot fi si institutii juridice: cultele religioase- sunt consacrate la nivel legislativ: CO la guvernarea constiintei si la libertatea invatamantului. Dar ne referim la cult religios si in context de institutie religioasa- normele religioase ce privesc organizarea si functionarea cultelor. De asemenea unele institutii morale sunt si institutii juridice: insulta si calomnia. Initial acestea au fost institutii morale, dar ulterior au capatat si valoare juridica. Initial penale, acum sunt institutii de drept civil- putem solicita o despagubire in cazul in care se audce atingere onoarei sau reputatiei unei persoane (daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege) . Institutiile politice nu pot exista fara reglementarea juridica- dreptul este cel care stabiliste principiile de organizare si de functionare a institutiilor politice. Institutii politice: acele institutii care au legatura cu exercitarea puterii: parlament, presedinte, guvern, partidele politice. Scopul principal: castigarea si exercitarea puterii. NOTIUNEA DE PUTEREApare in diferite contexte- poate aparea singura, dar si impreuna cu alti termeni: putere de stat, putere politica.Relatia dintre putere/popor respectiv natiuneIn CO gasim utilizata notiunea de putere: puterile statului. Intre puterea de stat si stat exista vreo diferentaEtimologie: Din latina: potestas: putinta, posibilitate de a exercita conducerea unei societati. Din punctul de vedere al doctrinei intre notiunea de putere si cea de putere de stat se poate pune semnul egalitatii.Notiunea de putere a fost privita diferit in perioadele anterioare: apartine poporului, iar autoritatea apartine senatului: Roma antica.Notiunea de putere, in contextul in care este asociata unor determinanti, trebuie sa fie clarificata.Diferinta puterea de stat si cea politicaTitularul puterii politice este poporul sau natiunea. Puterea rezida in popor. Suveranitatea poporului- exercitata prin intermediul organelor reprezentative si a referendumului.Puterea politica are un sens mai larg decat puterea de stat. Ea apartine poporului: suveranitate nationala, insa el nu poate sa exercite singur puterea. Ea se exercita in mod indirect prin organele reprezentative: directe si derivate. Cele directe sau primare: parlamentul, presedintele/la nivel local: consiliile judetene si locale- dar nu exercita suveranitatea nationala ci doar cele de la la nivel national. Derivate: guvernul care nu este ales in mod direct de cetateni si este desemnat de o autoritate primara.In ceea ce priveste notiunea de putere de stat- partea instutionalizata a puterii politice. Poporul nu poate sa exercite puterea singur-deleaga exercitiul puterii unor reprezentanti: sunt alesi prin intermediul alegerilor libere, periodice, corecte sau in mod indirect in cazul autoritatilor reprezentative derivate.Puterea politica se poate exercita si in mod direct: referendumul/ veto-ul in alte state , initiativa legislativa sau constitutionala populara- decidentul este tot parlamentul / initiative constitutionale populare- decidentul: poporul. In conluzie, raportul dintre puterea politica de la puterea de stat este de la intreg la parte. Notiunea de stat are doua semnificatii: restrans: acela de mod organizat al puterii poporului in stat= puterea de stat / stat in sens larg: teritoriu, popor, suveranitate.Suveranitatea: In doctrina au fost mai multe caracterizari .Caracter al satului: superioritatea statului oricarei entitati interne- nesupunerea fata de entitati externeOrgan: varful ierarhiei intr-un anumit sistem de drept: Marea Britanie- parlamentul britanic: suveranitatea parlamentului- emite legi, le modifica; nu exista o alta autoritate care sa ii verifice actele ( deci exista un sistem dualist al raporturilor de drept international)Ansamblul puterilor pe care le are un organ al statului: dreptul de a bate moneda.Cel de calitatea a fiintei in numele careia se exercita puterea.In ceea ce priveste puterea de stat: In ceea ce priveste caracterul social al puterii: puterea este un fenomen social: individul nu poate trai in mod izolat, ci in cadrul unei comunitati ma mici sau mai mari unde se stabilesc raporturi sociale.Caracterul organizat al puterii: ansamblul institutiilor prin care se exercita puterea. Poporul este titularul unic al puterii ce exercita o putere la fel unica.Caracterul de putere- posibilitatea unei autoritati de a o exercita Caracterul de a exprima si realiza vointa guvernantilor.

Suveranitatea Vazuta prin cele doua aspecte: suprematia interna (superioritatea in plan intern) si posibilitatea de a se manifesta liber pe plan international: de a incheia tratate, de a se manifesta in ordinea juridica internationala ca subiect de sine statator nesubordonat oricarui alt stat sau organizatii internationale.La nivelul autoritatilor statului trebuie analizat modul in care organizarea si functionarea statului se realizeaza. In cazul in care se manifesta prin organizarea autonomica: un sistem pe baza princpiului organizatie si separatiei puterii in stat, per a contrario: unicitatea puterii: nu exista o separatie ci din contra un regim totalitar. Principiul separatiei puterilor in stat: a aparut pentru a pune frane absolutismului monarhic si regimurilor totalitare: celebra maxima: Statul sunt eu . A fost dezvolata de catre Montesqieu in lucrarea Despre spiritul legilor: daca puterea apartine unei singure persoane exista riscul ca aceasta sa abuzeze. Se aprecia ca puterea legislativa si cea judecatoreasca nu trebuie detinute de acelasi organ pt ca nu ar mai exista drept, deoarece cel care sanctioneaza este in acelasi timp cel care pune in aplicare legile. In viziunea lui: 3 puteri: legislativa: de a emite norme. executiva- care tine de dreptul gintilor si care tine de dreptul civil- puterea judecatoareasca de astazi: de a aplica norma juridica la un caz complet. Fiecare functie era data unui organ diferit. Abia ulterior s-a realizat o specializare a puterilor.In sistemul american: nu exista raspunderea presedintelui in fata niciunei autoritati/ el are drept de initiativa legislativa- se formeaza grupuri de presiune si se ajunge la un moment dat ca presedintele sa isi aduca la indeplinire programul, determinandu-i pe membri sa voteze o anumita lege intr-un anumit context.In RO: in 1991 nu exista o consacrare expresis verdis a principiului separatiei puterilor in stat / in 2003: consacrat la Art. 1 al. 4.In jurisprudenta CCR acest principiu a pornit de la principiul separatiei si echilibrului puterilor- sa colaboreze cu celelalte puteri, iar pe de alta parte sa instituie controlul unei puteri asupra altei puteri. Urmand ca in ultima perioada CCR sa vorbeasca despre principiul loialitatii constitutionale care decurge din primul: initial s-a vorbit despre comportament loial, iar apoi s-a vorbit despre competenta autoritatilor. (1221/ 2008)

SPETAParlamentul a adoptat la data de 20.02.2015 o lege prin care se instituia dreptul oricarei persoane care se considera discriminata de a cere instantei de judecata printre alte aspecte restabilirea situatiei anterioare si anularea situatiei create prin discriminare. Potrivit acestei dispozitii instanta avea compententa legala de a anula actul normativ pretins dicriminator. Care este problema de neconstitutionalitate a acestei legi adoptate de catre Parlament la un eventual control de contsitutionalitate? REZOLVARE1) Pe baza principiul separatiei puterilor in stat: Nu intra in compententa de judecata anularea unui act normativ ci administrativ cu caracter normativ: hotarare de guvern. S-ar incalca competenta instantei judecatoresei. Ar putea Pralamentul sa adopte o lege de modificare a legii anterioare.2) CCR: la sesizarea subiectelor de drept indreotatite sa sesize curtea. Tip de control: a poseteriori3) Guvernul ar putea interveni prin adoptarea unei ordonante guvernamentale. Limitele: daca sunt intrunite conditiile de aplicare simpla.