instituŢional al Şcolii gimnaziale...

ŞCOALA GIMNAZIALĂ RĂSTOLIŢA

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONAL

1

PLAN

DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONAL

al

Şcolii Gimnaziale

Răstoliţa

2015 - 2019



2

MOTTO: „Activitatea e însuşi ecuaţia vieţii; a-i

deprinde pe elevi să se mişte, să lucreze, înseamnă

a-i învăţa să trăiască, şi acesta e rolul şcolii.”

John Deney şi Evely Deney

I. a) Viziunea şcolii:

O şcoală europeană presupune muncă în echipă, asumare de riscuri,

capacitatea de a vedea viitorul, în vederea obţinerii de succese, cinste,

demnitate şi respect.

I. b) Misiunea şcolii :

Şcoala are misiunea să-i deschidă tânărului ferestre şi alternative spre

lumină , spre cunoaştere , spre creaţie , urmând ca el să decidă pe care o alege.

Aşa cum este educaţia azi , aşa va fi societatea de mâine.



3

Introducere

Şcoala românească cunoaşte actualmente un proces de restructurări profunde,

cu deschideri spre noile orizonturi ale societăţii informaţionale, bazate pe

competenţă şi creativitate continuă.

Educaţia se întemeiază pe un univers de valori, care dau sens conduitei

umane.

În şcoală trebuie să domnească viaţa mai mult pregătirea pentru viaţă.

Elevul de azi va fi cetăţeanul de mâine al secolului XXI. Viaţa este foarte intensă ,

iar educaţia trebuie să aştepte şi să utilizeze această forţă internă , deci trebuie să

se adapteze evoluţiei copilului real , schimbător.

Dinamica schimbărilor sociale contemporane solicită o bună capacitate de

adaptare a individului la mediu care se poate realiza numai dacă înţelegem rolul

extraordinar pe care îl are folosirea inteligentă a emoţiilor. Persoana , de-a lungul

vieţii , este într-o permanentă dezvoltare.

Pentru a avea succes trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Aceste

condiţii de obţinere a succesului în viaţă depind de abilităţi care se formează pe tot

parcursul educaţiei formale.

Elevii care beneficiază exclusiv de pregătire şcolară pot fi ,, neechipaţi ”

pentru provocările viitoare , atât ca indivizi , cât şi ca membrii ai societăţii. Nu este

suficient doar ca mintea să fie hrănită.

Prin învăţare socială şi emoţională , inteligenţa emoţională a copiilor este

dezvoltată , constituind un bagaj enorm pentru viitorul lor personal şi profesional.



4

Pentru a avea tineri cu un comportament inteligent din punct de vedere

emoţional şi social este decisiv ,, să fim foarte atenţi ” la ce lucrăm şi cum lucrăm

cu ei în şcoală.

Personalitatea copilului nu trebuie să fie scindată în două universuri –

şcoală/viaţă- care nu comunică între ele , pentru că scopul educaţiei este de a

permite omului să fie el însuşi.

Cunoaşterea stilului de viaţă al elevilor şi dezvoltarea abilităţilor de viaţă

sunt obiective care se pot constitui în priorităţi ale şcolii noastre , alături de

implicarea părinţilor.

Ceea ce fac elevii la şcoală are o legătură foarte mare cu viaţa lor de acasă şi

din comunitate. Învăţarea se extinde dincolo de clasă , astfel încât , foarte mulţi

factori influenţează , succesul elevilor în şcoală şi în viaţă.

Şcoala îi pregăteşte pe elevi pentru diferite aspecte ale viitorului lor : să-şi

continue studiile , să obţină un loc bun de muncă , să-i înveţe cum să înveţe , să fie

buni cetăţeni sau cum să devină buni părinţi şi să ducă o viaţă sănătoasă.

Deschiderea către inovaţie este o caracteristică a şcolii noastre , însă , nici o

schimbare nu este posibilă fără acordul implicit şi participarea activă a cadrelor

didactice , elevilor , părinţilor şi comunităţii locale.



5

SCURT ISTORIC

Existenţa învăţământului pe aceste ţinuturi, îşi are rădăcinile din perioada

când exista o aşezare bine închegată, în urmă cu peste 200 de ani. Şcoala din

Răstoliţa a luat fiinţă, ca urmare a Circularei episcopului Ioan Bobu, din 1

februarie 1785, în urma căreia Petru Maior a trasat ca sarcină diecilor „da a

învăţa pruncii”, fapt constatat din Protocolul prezidial episcopal din 21 mai

1802.

La începutul secolului al XIX – lea şcoala era confesională, ca majoritatea

şcolilor româneşti, ea funcţionând pe lângă biserică şi era întreţinută de aceasta.

Până la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, lângă Pârâul Răstoliţa, iar apoi

în localul vechii întreprinderi forestiere.

În perioada 1929 – 1936, s-a construit un local de şcoală, cu două săli de

clasă, cancelarie şi locuinţă pentru învăţător, care a fost dat în folosinţă în anul

1936.

După anul 1948, şcoala a funcţionat cu învăţământ de şase, şapte, opt şi

apoi nouă şi zece clase. Pentru lărgirea spaţiului de şcolarizare, în anul 1962 s-

au construit încă două săli de clasă, iar în anul 1965 s-a etajat întregul local. În

ultimele decenii s-au întreprins paşi importanţi în procesul de modernizare şi

dotare a învăţământului, prin construirea unui corp nou de şcoală şi amenajarea

unor săli de specialitate, dotate.

Pentru viitor ne propunem amenajarea unei săli de informatică, sală de

bibliotecă, dotată cu mijloace audio – vizuale. Pentru aceasta ne preocupăm de



6

realizarea unui parteneriat eficient între şcoală şi comunitatea locală, în vederea

susţinerii proiectelor de investiţii şi dotare cu mijloacele necesare.

Personalul didactic din şcoală a înţeles sensurile reformei, s-a implicat şi

dăruit profesional, reuşind să capaciteze părinţii în legătură cu necesitatea şi

utilitatea sistemului educaţional în formarea profilului fizic şi intelectual al

viitorului cetăţean.



7

I. Prezentarea generală a şcolii

Şcoala Gimnazială Răstolița

Adresa: Răstolița, Nr. 52, jud. Mureș

Web: www.scoalarastolita.info

Telefon/Fax 0265/532108

E-mail [email protected]

http://www.scoalarastolita.info/

mailto:[email protected]



8

II.1. Analiza informaţiilor de tip cantitativ

II.1.1. Numărul elevilor din şcoală

Anul 2013/2014 2014/2015 2015/2016

Nr. elevi

TOTAL

FETE

162

67

155

68

159

66

0

50

100

150

200

2013/2014 2014/2015 2015/2016

TOTAL

FETE

TOTAL

FETE



9

II.1.2. Vârsta elevilor pe clase în anul 2013-2014

Clasa I II III IV V VI VII VIII Pregatitoare

Vârsta 7 8 9 7 8 9 8 9 10 9 10 11 11 12 13 11 12 13 13 14 16 13 14 15 5 6 7

Nr.

elevi

11 4 0 6 15 0 1 17 1 3

16 2 21 1 0 3 15 0 13 3 1 9 11 0 0 11 1



Vârsta 7 8 9 8 9 10 9 10 11 10 11 12 11 12 13 12 13 14 13 14 15 14 15 16 6 7 8

Nr.

elevi

13 1 11 5 0 7 13 2 16 2 1 2 17 0 20 1 0 4 14 2 13 1 1 0 2 15



Vârsta 7 8 9 8 9 10 9 10 11 10 11 12 11 12 13 12 13 14 13 14 15 14 15 16 5 6 7

Nr.

elevi

1 14 2 0 12 3 0 11 7 0 13 6 1 13 2 3 16 1 20 0 1 17 0 0 1 12 1



10

II.1.4. Rata abandonului şcolar la Şcoala Gimnazială Răstoliţa

II.1.5. Procentul elevilor din unitatea noastră care trec la niveluri superioare

de învăţământ :

Anul 2013/2014 2014/2015 2015/2016

Nr. elevi 0 1 3

Anul 2012/2013 2013/2014 2014/2015

Procentaj total 100% 100% 85.71%

Din care: Liceu Liceu Profesionala Liceu Profesionala

100% 78% 22% 50% 50%

2012/2013

2013/2014

2014/2015

0

20

40

60

80

100



11

În anul școlar 2013-2014, Şcoala Gimnazila Răstoliţa are în

coordonare Grădiniţa cu program Normal Răstoliţa

II.1.6. Numărul preşcolarilor

În anul școlar 2013-2014

Răstoliţa - centru Iod

56 12



Răstoliţa - centru

56

II.1.7. Recensământul copiilor pe vârste, până la 6 ani

0-2 ani 2-3 ani 3-4 ani 4-5 ani 5-6 ani

28 25 18 15 13

Răstoliţa - centru

62



12

0

5

10

15

20

25

30

0-2 2-3 3-4 4-5 5-6

varste

II.1.8. Spaţiul şcolar şi starea clădirii şcolii :

Şcoala a ocupat şi ocupă un rol important în viaţa satului nostru şi se bucură

prin toate acţiunile instructiv educative desfăşurate , de aprecierea şi respectul

întregii comunităţi.

Prin colaborarea cu ceilalţi factori educaţionale din cadrul comunităţii s-au

pus bazele dezvoltării şi formării permanente a generaţiilor de elevi care au

acumulat cunoştinţe solide devenind în timp ingineri , profesori , învăţători , medici

, cercetători , specialişti în agricultură , oameni activi , de bază a societăţii de

astăzi.

Şcoala Gimnazială Răstoliţa

9 săli de clasă – 326,64 mp

1 laborator de fizică – chimie – biologie, de 18,09 mp

1 direcţiune , 1 secretariat -54mp

1 cancelarie – 29,14 mp

CDI -79,816



13

1 sală de materiale de 15, 30 mp

3 grupuri sanitare, 1 magazie pt. lemne , 1 sala cazane – 317,014 mp

1 sală de sport – 81 mp

total :- 921 mp

Clădirea şcolii are o suprafaţă de 2800 m2 , cu o curte de 812 m2 şi teren de

educaţie fizică de 850 mp.

Grădiniţa cu program normal Răstoliţa:

• 3 săli de clasă – 110 mp,

2 grupuri sanitare– 24 mp,

total: - 134 mp

Clădirea grădiniţei are o suprafaţă de 336 mp.

II.1.9. Nivelul de dotare cu resurse educaţionale :

Preocupare permanentă a conducerii şcolii a fost aceea de a asigura în procent

de 100% manualele şcolare , după o selecţie riguroasă în strictă concordanţă cu

posibilităţile de învăţare ale colectivelor de elevi. Cadrele didactice , la toate nivele

şi clasele au studiat oferta de carte şcolară şi la nivelul comisiilor metodice au

transmis IŞJ-ului comenzile de manuale pentru anul şcolar următor.

Şcoala dispune de următoarele echipamente din fondul de la bugetul

local:

- 4 copiatoare xerox;

- 2 fax-uri

- 3 calculatoare cu racordare la Internet;

- 12 laptopuri



14

- 8 videoproiectoare

- 5 ecrane de proiectie

- 10 tablete

- 1 tabla interactiva

De asemenea 18 + 1 calculatoare - dotare laborator de informatică, un

centru de documnetare si informare

Cadrele didactice încearcă şi chiar reuşesc ca prin resurse proprii să

confecţioneze unele planşe , scheme , colecţii , machete care să suplinească într-o

oarecare măsură lipsurile.

II.1.10. Numărul angajaţilor din şcoală

Total personal: 20 persoane ( 5 bărbaţi, 15 femei )

Personal didactic: norme din care:

învăţători – 5 calificaţi (toţi titulari)

profesori – 10 calificaţi din care : 9 titulari, 1 suplinitori ,

2 educatoare calificate titulare

Personal auxiliar: 1/2 norme, din care:

1/2 secretar

½ administrator financiar

Personal nedidactic: 2,00 norme

II.1.11. Nivelul de ocupare a posturilor :

În şcoala noastră toate catedrele sunt ocupate cu personal calificat si titular

cu studii de specialitate şi grade didactice.



15

II.1.12. Mişcarea personalului didactic :

Din cele 17 cadre didactice – 10 profesori, 5 învățători si 2 educatoare, 10

sunt navetişti . Toţi ceilalţi sunt localnici cu vechime în învăţământ cuprinsă

între 0 şi 36 ani.

II.1.13. Nivelul de calificare :

Învăţătorii, profesorii şi educatorii, 17 la număr, sunt absolvenţi cu

diplomă de bacalaureat sau licenţă a unor licee , facultăţi , universităţi pedagogice:

11 au grd. didactic I , 2 au grd. didactic II , 4 cu grd. Definitiv. Se implică în

diferite forme de perfecţionare : Cercuri pedagogice , Perfecţionare învăţământ

rural, Operare pe calculator , organizate prin Casa Corpului Didactic , Schimburi de

experienţă.

II.2. Analiza informaţiilor de tip calitativ

II.2.1. Ambianţa din cadrul colectivului :

Marea majoritate a cadrelor didactice sunt navetisti. Astfel relaţiile de

muncă sunt cordiale şi ambianţa plăcută şi stimulatoare , cei tineri căutând să-şi

depăşească dascălii. Ca oriunde se mai iscă şi discuţii în contradictoriu dar acestea

sunt repede aplanate , ideile bune , opiniile corecte având întotdeauna câştig de

cauză. Activitatea didactică se desfăşoară într-un mediu fizic decent, prietenos şi



16

încurajator care permite schimburi de opinii pertinente şi respectul pentru fiecare

persoană care lucrează în şcoală.

II.2.2. Relaţiile dintre diferitele categorii de personal :

Relaţiile care s-au stabilit în colectivul nostru sunt normale, se bazează pe

încredere şi respect reciproc. Fiecare îşi îndeplineşte sarcinile ce i s-au atribuit prin

fişa postului , se preocupă de păstrarea unui climat de bună înţelegere.

Condiţiile materiale , relaţiile de prietenie şi chiar rudenie care există între

cadrele din şcoală au condus la formarea unui colectiv bine închegat şi stabil.

Cadrele tinere găsesc în colegii lor mai vârstnici adevăraţi mentori care îi ajută să se

adapteze realităţilor satului nostru.

De asemenea între profesori şi elevi s-au stabilit relaţii corecte , bazate pe

comprehensiune empatică , respect şi preţuire-lucru care se oglindeşte şi în notele la

purtare ale elevilor. S-au manifestat rar abateri de la normele de conduită şi

comportament.

Există şi o bună legătură cu familiile elevilor , datorită relaţiilor de apreciere,

stimă şi respect faţă de cadre , unii părinţi susţin şi participă la toate acţiunile

iniţiate de şcoală.

Directorul este deschis, ascultă sugestiile cadrelor didactice, încurajează

munca acestora, le respectă competenţa, le acordă o largă autonomie, îi sprijină în

demersurile personale. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea şcolii şi în

conduita cadrelor didactice şi a elevilor.



17

II.2.3. Calitatea personalului:

Catedra Statutul

cadrului

didactic

Vechimea

în înv.

Studii ,

grade

didactice

Materii

predate

Obs.

Limba

română

titular 5 ani Univ.

Grd.definitivat

Lb. Română 17ore

Lb. Latină 1 oră

Galautas

Matematică Titular 16 ani Univ. Grd. I Matematică 16 ore loco

Fizică/

chimie

Titular 33 ani UNIV. Grd. I Fizică 6 ore

Chimie 4 ore

Biologie 2 ore

loco

Limba

engleză

Titular 6 ani Univ., DEF. Lb. Engleză 16 ore

DEDA

Limba

franceză

Titular 36 ani Univ. Grd. I Lb. Franceză 9 ore

Loco

Istorie

Geografie

Titular 14 ani Univ. Grd. II Istorie 5 ore

Cultură civică 2 ore

Geografie 5 ore

Biologie 4 ore

Ed. Tehnologica 4 ore

Deda

Muzică

Ed. Plastică

Titular 41 ani Univ. Grd. I Ed. Plastica 3.5 ore

Muzică 3.5 ore

loco

Religie Titular 6 Univ., Def. Religie 9 ore Rusii

Munti

Ed. Fizică Titular 4 Univ., DEF Ed. Fizică 14 ore Reghin

TIC Suplinitor 18 Univ. Grd. I TIC 4 ore Reghin



18

II.2.3. Nivelul social de provenienţă a elevilor :

Elevii provin din localităţile Răstoliţa, Iod , Borzia, Andreneasa şi Bistra

Muresului, deplasarea lor la Scoala Gimnazială Răstolita este făcută cu

microbuzele scolare din dotare.

Cea mai mare parte a copiilor provin din familii cu probleme speciale altă

parte din familii lucrează în agricultură şi gospodării proprii, iar alţi sunt încadraţi

în muncă sau au societăţi comerciale.

În unele familii, copii sunt supravegheaţi şi ajutaţi să se dezvolte armonios,

atât din punct de vedere fizic cât şi psihic. Sunt educaţi şi învăţaţi să fie

respectuoşi , să discernă răul de bine , să se comporte corect , civilizat , să-şi achite

sarcinile şcolare şi extraşcolare , să se integreze în viaţa familiei , şcolii şi satului-

fiecare părinte dorind ca fiul sau fiica să se realizeze în viaţă.

Catedra Statutul

cadrului

didactic

Vechimea

în

învăţământ

Studii , grade didactice Materii

predate

Obs.

5 Învăţători Titulari Între 7 – 21

ani

Liceul Pedagogic -1 înv. Grd. I

- 4 prof. Inv.primar, Grd. I, II

și Def

2

Educatoare

2 titulare

Între 32–

36 ani

2 –Univ. Grad I



19

O mică parte a familiilor şi-au asigurat un confort sporit în gospodăria

proprie, copiii bucurându-se de televizor , calculator , internet, aparatură

electronică , spaţiu de locuit confortabil.

Acest lucru dovedeşte că părinţii sunt interesaţi de formarea şi educarea

copiilor , de asigurarea unui climat sănătos , propice dezvoltării unor activităţi de

studiu , de percepere corectă a lumii înconjurătoare , de formare a unor deprinderi de

muncă şi comportament necesare pregătirii copiilor pentru viaţă. Aceasta se

datorează faptului că aproape 79% din părinţi au trecut printr-o şcoală care i-a

pregătit pentru viaţă lucru ce reiese din tabelul şi diagrama de mai jos.

II.2.4. Modul de comunicare :

Modul de comunicare între şcoală şi familie este unul bilateral. Informaţia şi

educaţia se desfăşoară într-o strânsă unitate şi circulă atât dinspre şcoală – cadre

didactice- spre elevi şi părinţi cât şi invers.

În calitatea sa de cel mai apropiat colaborator al şcolii , familia ia cunoştinţă

de toate cerinţele şcolii faţă de copii prin şedinţe, discuţii între învăţători, profesori,

diriginţi, prin presă şi televiziune care popularizează linia educativă generală,

Educaţia

părinţi

Studii

superioare

Studii

medii

Studii

profesionale

Studii

elementare

Fără studii

elementare complete

% 9.45 24.56 42.81 20.3 1.88



20

internet, prin cursuri pentru educatori şi educaţie organizate de Casa Corpului

Didactic. Astfel se formează un front comun şi unitar care se lărgeşte treptat

implicând şi aţi factori educativi la nivel de comunitate – biserică – poliţie –

sănătate.

Ca urmare prin efortul comun al tuturor factorilor educativi , reuşim să

creştem şi să formăm în generaţiile de elevi de azi pe cei care vor construi societatea

românească de mâine.

Şcoala asigură sprijin în derularea unor activităţi comunitare, alături de

biserică şcoala se bucură de apreciere din partea comunităţii.

II.2.5. Calitatea managementului unităţii şcolare

Managementul şcolar are ca scop creşterea calităţii actului educaţional, fiind

bazată pe diagnosticarea situaţiilor complexe cu care se confruntă şcoala, în urma

căruia se realizează proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor şcolii.

Îmbunătăţirea calitativă a procesului de instruire constituie coloana

vertebrală a îndeplinirii obiectivului fundamental al şcolii.

Direcţiune

Şcoala Gimnazială Răstoliţa funcţionează ca unitate cu personalitate

juridică, având în coordonare, Grădiniţa cu program normal din Răstoliţa.

Directorul şcolii este bine pregătit din punct de vedere managerial şi împreună cu

echipa de cadre didactice asigură un management eficient adaptat mediului şcolar

prin respectarea cadrului legislativ existent.



21

Consiliul de Administraţie

Consiliul de administraţie al şcolii este alcătuit din 7 membri, conform art.

33, alin. 1 din R.O.F.U.Î.P., din care fac parte directorul, cadrele didactice

reprezentante a unităţilor aflate în coordonare, primarul comunei, consilieri locali

şi reprezentantul părinţilor. Acesta funcţionează conform prevederilor Legii

învăţământului şi legii privind Statutul personalului didactic, desfăşurându-şi

activitatea lunar, după o tematică bine stabilită, atribuţiile membrilor Consiliului

de administraţie fiind foarte bine delimitate. Prin activitatea sa urmăreşte

promovarea şi menţinerea imaginii şcolii în contextul actual de descentralizare şi

autonomie instituţională.

Consiliul profesoral

Consiliul profesoral este constituit conform art. 27, alin.1 din R.O.F.U.Î.P.

şi îşi desfăşoară activitatea conform legi din acelaşi regulament, de două ori pe

semestru sau ori de câte ori situaţia o impune.

Personalul didactic este preocupat de promovarea unui învăţământ

compatibil cu cel european – fiind conştient că nu există altă cale de schimbare a

situaţiei globale, decât îmbunătăţirea calităţii pregătirii omului şi că ” totul trece

prin învăţare”.

În şcoala noastră calitatea managementului este foarte bună. Directorul

unităţii coordonează activitatea celor două organisme - Consiliul de Administraţie

şi cel profesoral-prin care se urmăreşte şi se decide practic viaţa şcolii.



22

Toate cadrele didactice se străduiesc să-şi achite sarcinile ce decurg din fişa

postului şi ariile curriculare aferente , se implică activ în activităţile extraşcolare ,

organizează activităţi diverse culturale , sportive care contribuie la ocuparea

timpului liber al copiilor , la instruirea şi educarea lor.

II.3. Analiza complexă a comunităţii

II.3.1. Comunitate :

Suprafaţa comunei 26581, 83 ha (20.364 ha pădure)

Din care : 535 intravilant , 5282 ha pasuni , 693, 07 ha fâneţe

Populaţie comună: 2073 locuitori

Densitate comună: 2073 locuitori

Demografie comună:

Bărbaţi: 1101

Femei: 972

Din care:

Între 1 - 19 ani: 467

Între 20 – 34 ani: 414

Între 35 – 54 ani: 679

Peste 55 ani : 513

Culte Religioase

Ortodocşi: 1619



23

Romano-catolici: 99

Greco-catolici: 14

Reformaţi: 287

Unitarieni: 1

Fără religie: 2

Penticostală: 44

Adventişti de ziua a şaptea: 1

Altă religie: 6

Etnii.:

Români: 1676

Maghiari: 385

Rromi: 1

Alţii: 2.

Comuna Răstoliţa are în componenţa sa 5 sate : Răstoliţa, Iod, Andreneasa,

Borzia, Galăoaia.

Semnificativă este în acest sens şi schimbarea atitudinii faţă de fuga spre

oraş, multe familii tinere s-au reîntors în satul de unde au plecat şi s-au încadrat

foarte bine în viaţa socială a comunei noastre.

Din punct de vedere a stării de sănătate a populaţiei din comună nu s-au

înregistrat probleme deosebite , cele mai multe cazuri s-au rezolvat pe plan local

prin Cabinetul medical particular , Cabinetul local stomatologic , punctul local

farmaceutic sau unităţile spitaliceşti din Reghin sau Tg.-Mureş.



24

Populaţia pe domenii de activitate:

Exploatarea şi prelucrarea lemnului: 56

Construcţii: 237

Servicii: 72

Administraţie: 25

Agricultură: 263

Învătământ: 20

Sănătate asistentă socială: 12

Activitati ale gospodariilor private: 38

Transport si depozitare: 49

Alte domenii: 22

În cadrul comunei sunt persoane care beneficiază de ajutoare din partea

primăriei, în baza Legii venitului minim garantat.

Şi din satele comunităţii noastre , ca din multe alte comunităţi româneşti o

mare parte din populaţia activă a plecat la muncă în străinătate în :Spania,

Germania, Italia, Franţa, Grecia, Cipru, Canada, S.U.A., Ungaria, Austria.

Din punct de vedere economic, comuna Răstoliţa dispune de 20 364 ha

de pădure, în care predomină specia răşinoase, astfel că sectoarele economice

predominante sunt cele de exploatare şi prelucrare a lemnului. Un sector important

este şi Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa, alături de alte servicii. Populaţia se

ocupă în mică măsură cu creşterea animalelor şi cultivarea plantelor. În localitate



25

funcţionează opt magazine, în special de desfacere a produselor alimentare. Puţini

tineri se îndreaptă spre oraş, datorită situaţiei materiale precare, familiile tinere se

stabilesc în localitate.

La nivelul Consiliului Local, veniturile şi cheltuielile s-au cifrat pentru anul

2014 venituri totale – 2 761 572 RON

venituri proprii – 1 595 727 RON

prelevări din Bugetul de stat – 907 629 RON

cheltuieli – 2 664 032 RON

Analizând situaţia economică-financiară a comunei constatăm că este un

echilibru între bugetul de venituri şi cheltuieli care asigură o anumită stare de

staţionare , destul de fragilă care poate genera declinul economic al

comunităţii.

II.3.2. Nevoile comunităţii :

Alimentarea cu apă potabilă a comunei Răstolita, canalizare menajeră

si statie de epurare în comuna Răstolita

Reabilitare drumurilor comunale,

Constructie cămin cultural

Păstrarea şi transmiterea tradiţiilor locale prin înfiinţarea unor

formaţii artistice în cadrul şcolii şi al căminului cultural Răstoliţa.

Acestea reprezintă doar o parte din nevoile identificate la nivelul comunei

Răstoliţa , pentru o parte din ele acţiunile întreprinse în vederea materializării lor

se află deja în diferite stadii.



26

II.3.3 Relaţia şcoală – comunitate :

Între şcoală şi comunitate este o legătură foarte strânsă. Relaţiile care s-au

dezvoltat pe parcurs sunt de apreciere , stimă şi respect.

Prin oferta educaţională şcoala satisface în mare măsură nevoile comunităţii

locale.

S-au asigurat condiţii materiale bune de studiu.

Şcoala cu personalitate juridică se bucură de încălzire centrală , celelalte

unităţi au fost renovate şi au încălzire cu lemne , o mare parte din materialele

didactice s-au asigurat şi contribuie la ridicarea calităţii învăţământului. Dar din

lipsa fondurilor o parte din doleanţele părinţilor şi elevilor rămân doar la stadiul de

idee sau proiect. Ar fi ideal să putem satisface toate solicitările şi aşteptările

părinţilor prin asigurarea unor alternative la veşnica hoinăreală a copiilor de acasă

până în curtea şcolii unde bat mingea.

Se impune necesitatea gândirii şi realizării unor locuri speciale unde să-şi

petreacă timpul liber : club, internet, bibliotecă modernă, cabinete de învăţare a

unor limbi străine, terenuri de sport şi joacă dotate cu aparatură, instalaţii şi jocuri

unde să-şi descarce energia şi să-şi pună în mişcare gândirea şi creativitatea-

ajutându-i să se dezvolte armonios atât fizic cât şi psihic.

Şcoala noastră colaborează foarte bine cu Consiliul local. Cererile şi în

general toate solicitările noastre au fost aprobate şi sprijinite de către consilieri şi de

către domnul primar care au considerat şcoala şi problemele ei o prioritate. Din



27

rândul cadrelor didactice avem 1 consilier care se implică cu responsabilitate în

rezolvarea problemelor comunităţii.



28

III. Analiza pe domenii

III.1. Curriculum şi viaţă şcolară

III.1.1. Puncte tari

Ariile curriculare sunt acoperite în proporţie de 100 % cu cadre didactice calificate

pentru activitatea pe care o fac la clasă.

În ceea ce priveşte înzestrarea cu manuale a elevilor din şcoală, această problemă

este rezolvată în proporţie de 100 %.

Activitatea extraşcolară se bucură de un mare interes din partea tuturor. Astfel, au

devenit deja tradiţionale concursurile sportive şi activităţile culturale.

Activitatea extraşcolară are o pondere mare în viaţa şcolii noastre. Sunt

binecunoscute ieşirile la rampă a ansamblului folcloric ,, Izvorasul”, în cadrul festivalului

de datini și obiceiuri, a echipei de fotbal , a concursurilor şi competiţiilor organizate. Elevii

participă cu plăcere la aceste activităţi-bine organizate şi conduse de cadrele didactice

inimoase din şcoală.

Absolvenţii şcolii noastre care s-au prezentat la Evaluarea Națională au luat

examenele într-un procentaj bun.

La nivelul anului şcolar 2014/2015 situaţia şcolară se prezintă în felul următor:

Anul 2013 2014 2015

Procentul rezultatelor

71,43%

73.68%

42.86%

Promovabilitate Medii sub 7 Medii peste 7 Medii între 9 şi

10

Anul

2014/2015

96.77%

31

52

60 corigenţi repetenţi

7 5



29

Constatăm că elevii şcolii noastre au deprinderi, aptitudini şi abilităţi care s-au

format şi dezvoltat în mare parte prin activităţile instructiv-educative desfăşurate în şcoală.

Acest lucru se datorează muncii riguroase pe care o depune întreg colectivul didactic. Se

remarcă entuziasmul cadrelor tinere, care în cea mai mare parte sunt localnice şi se implică

cu pasiune în viaţa şcolii şi a comunităţii, combinat cu experienţa pedagogică şi de viaţă a

cadrelor mai vârstnice care le stau mereu alături.

Întreg colectivul de cadre didactice se implică în procesul de transpunere în practică

a reformei învăţământului, de cunoaştere a posibilităţilor psiho - intelectuale ale copiilor,

de căutare şi aplicare a unor metode activ-participative, moderne, prin care elevul să

contribuie activ la propria lui formare, la dezvoltarea unor calităţi şi deprinderi care să le

asigure o bună pregătire pentru viaţă.

Dascălii nu se mai cantonează într-un învăţământ ,, pur teoretic ” şi nu mai concep

transmiterea cunoştinţelor doar de ,, dragul cunoştinţelor ” ci încearcă din răsputeri chiar

şi cu puţinele mijloace de care dispun să le facă operaţionale şi funcţionale , practice-

depăşind impedimentele şi dificultăţile de cele mai multe ori materiale ( lipsa substanţelor şi

a echipamentului de lucru la orele de chimie , fizică , lipsa unor cabinete dotate la

standarde europene , posibilităţi şi mijloace de deplasare pentru vizite şi excursii de studiu ,

posibilităţi şi mijloace tehnice, aparatură pentru redactare, audio-vizuale care sunt

insuficiente în şcolile de pe raza comunei, lipsesc de asemenea o serie de materiale

ilustrative, colecţii de specialitate pentru geografie, ştiinţele naturii, mulaje şi preparate

conservate pentru biologie.

Se încearcă la nivelul şcolilor să se suplinească (prin materiale confecţionate de

cadre şi elevi, uneori şi cu ajutorul părinţilor) aceste lipsuri dar nu întotdeauna cu prea

mare succes.

Astfel cunoscându-se reciproc, implicându-se împreună în formarea şi educarea

tinerei generaţii dascălii se bucură de aprecierea şi respectul comunităţii, iar şcoala

primeşte necondiţionat sprijinul tuturor instituţiilor şi factorilor de decizie din comună.

Cele 4 cadre didactice navetiste care funcţionează în şcoala noastră îşi îndeplinesc

foarte bine atribuţiile , iar pentru efortul şi timpul consumat cu naveta sunt recompensate.



30

III.1.2. Puncte slabe :

Ne confruntăm cu o acută lipsă a fondului de carte care nu a mai fost reactualizat şi

nici îmbogăţit în ultimii ani , multe cărţi deteriorate prezintă un grad mare de uzură fizică

şi chiar morală.

Situaţii dificile se constată şi atunci când puţinele mijloace moderne se doresc a fi

folosite concomitent la mai multe clase.

III.1.4. Oportunităţi :

Pe lângă disciplinele obligatorii care fac obiectul programelor şi planurilor de

învăţământ încercăm să satisfacem nevoia de informaţie a elevilor, cererile părinţilor,

orientarea spre ţările europene. Ca urmare în şcoală, de comun acord elevi - părinţi-

profesori am ales ca opţional operare pe calculator. S-a amenajat un cabinet de

informatică dotat cu 18 + 1 calculatoare și a unui centru de documentare și informare,

unde elevii lucrează cu plăcere şi interes.

Pentru îmbunătăţirea activităţii acestora şi pentru punerea în practică a altor idei-

prin care elevii şi profesorii îşi vor putea dovedi creativitatea şi îşi vor putea potoli setea de

cunoaştere vom întocmi proiecte de finanţare , vom căuta să obţinem sponsorizări.

III.1.3. Ameninţări :

O mare parte din elevii şcolii noastre provin din familii cu nevoi speciale şi datorită

acestui fapt există riscul să absenteze din cauza lipsurilor materiale.

Unii părinţi, cu posibilităţi materiale doresc să-şi înscrie copii la şcoli din oraş,

periclitând astfel desfiinţarea şcolilor mici şi chiar chinuindu-şi proprii copii cu naveta.

Dorim să oferim copiilor satului şanse egale cu a celor de la oraşe, să ridicăm şcoala

la standarde europene prin dotarea ei corespunzătoare cerinţelor actuale.

Rata scăzută a natalității și migrarea unor părinți cu copiii lor în străinătate.

III.2. Resurse materiale şi financiare

III.2.1. Puncte tari :

În anul 2008 s-a dat în folosință corpul de clădire mare aflat în reabilitare capitală.

În anul 2011, la GPN Răstolița au început lucrările la proiectul de extindere și

reabilitare al clădirii.



31

Tot în această perioadă s-a finalizat proiectul CDI.

Datorită aprobării unui proiect managerial, s-au achiziţionat 10 costume populare.

În şcoală avem aparatură: calculatoare , multifuncțională , imprimante , care sunt

folosite atât în procesul instructiv-educativ cât şi în administraţie. Avem mobilier nou,

modern.


Cea mai arzătoare problemă este cea a laboratoarelor. Atât laboratorul de fizică-

chimie cât şi cel de biologie nu sunt dotate cu apă , gaz şi materiale de specialitate.

Lipsesc substanţele , ustensilele de lucru , microscoapele , multe alte materiale

didactice şi echipamente necesare în cadrul procesului instructiv-educativ.

Este necesară dotarea bibliotecii şcolare cu carte pentru diferitele nivele de vârstă

ale populaţiei şcolare , cu colecţii de reviste şi ziare.

Lipsa unui teren de sport amenajat și a unei săli de sport bine dotate.


În intenţia colectivului de cadre didactice şi cu sprijinul factorilor de decizie de la

Consiliul local şi I.Ş.J. intenţionăm să amenajăm la centru de comună un teren de sport.


Se constată că la nivelul comunităţii, fondurile disponibile sunt foarte reduse.

III.3. Resurse umane

III.3.1. Puncte tari :

Disciplinele din curriculum nucleu sunt acoperite în proporţie de 100% cu personal

didactic calificat si titular. Personalul auxiliar este personal calificat , iar personalul

nedidactic este de 2 norme , formată din şi 1 secretar + administrator financiar.


Dintre cadrele care activează la noi în şcoală 10 sunt navetiste.


Ne bucurăm de răspunsul necondiţionat al comunităţii locale la solicitările şcolii în

ceea ce priveşte resursele umane sau de timp pe care le pune la dispoziţie.



32


Din perspectiva anilor următori o mare parte din personalul didactic calificat care

există la această dată în şcoală se va pensiona.

Planează ameninţarea ca tinerii profesori să nu dorească alegerea unui loc de muncă

în mediul rural , cu atât mai mult cu cât veniturile realizate în învăţământ sunt destul de

modeste.

III.4. Relaţiile cu comunitatea

III.4.1. Puncte tari .

La început de an şcolar se constituie şi îşi începe activitatea Consiliul reprezentativ

al părinţilor. În acest an a fost desemnată preşedinta comitetului de părinţi doamna

Luierean Aurelia si Dicu Ana Teodora. Administraţia locală a răspuns întotdeauna nevoilor

şi cerinţelor şcolii.

De asemenea şcoala a colaborat şi cu alte instituţii şi chiar cu agenţi economici de pe

raza comunei iar relaţiile dezvoltate au fost de colaborare şi prietenie. Prin vizitele şi

întâlnirile care au avut loc în cadrul parteneriatelor şcolare a beneficiat de sprijin şi ajutor

uneori material şi alteori informativ-educativ ceea ce a condus la formarea unui climat de

viaţă sănătos , normal bazat pe stimă şi respect reciproc.


Cu regret menţionăm faptul că agenţii economici din comunitatea noastră nu

dispun de fonduri pentru sponsorizarea substanţială a şcolii toate beneficiile fiind folosite

de către aceştia pentru modernizarea şi retehnologizarea propriilor unităţi după

standardele europene.


În intenţia colectivului de cadre didactice şi cu sprijinul factorilor de decizie de la

Consiliul local şi I.Ş.J. intenţionăm să amenajăm la centru de comună un teren de sport.



33

IV. Strategia proiectului

Tinte strategice

1. Aplicarea programului de reformă curriculară pentru realizarea unui

învățământ calitativ

2. Îmbunătăţirea bazei materiale şi valorificarea eficientă a resurselor

financiare pentru realizarea unei eficienţe maxime a procesului didactic

3. Valorificarea eficientă a resurselor umane pentru realizarea obiectivelor

din proiectul școlii

4. Îmbunătățirea relațiilor comunitare și umane pentru realizarea

învățământului calitativ

IV.1. Aplicarea programului de reformă curriculară pentru realizarea

unui învățământ calitativ

1. Diversificarea ofertei şcolare, prin:

- diversificarea ofertei de curriculum prin raportarea la

interesele si ritmurile elevilor, respectiv stilurile specifice de învăţare, la zonele de

provenienţă a elevilor, de specificul unităţii noastre şcolare;

- flexibilizarea ofertei curriculare pentru a răspunde principiului

educaţiei pentru toţi şi pentru fiecare;

- introducerea opţionalului de informatică la clasele V – VIII.



34

2. Dezvoltarea activităţilor extraşcolare, prin:

- alegerea lotului de elevi care să reprezinte şcoala la concursurile

şcolare şi extraşcolare la nivel local, judeţean, naţional şi

internaţional;

- încurajarea performanţelor şcolare

- excursii cu tematici diverse;

- concursuri şcolare, olimpiade;

- serbări cu diferite ocazii.

- participarea cu formatia de dansuri la festivaluri,

- predarea unor cursuri de vioară si taekoandwo la nivelul scolii

- schimburi de experientă

- parteneriate educaţionale în colaborare cu instituţiile de cultură,

unităţi şcolare, ONG-uri, reprezentanţi ai societăţii civile.

3. Urmărirea dozării eficientă a materiei pentru a evita suprasolicitarea

elevilor la sfârşit de an şcolar, prin:

- verificarea planificărilor calendaristice, semestriale şi anuale,

asistenţa la ore;

- monitorizarea rămânerilor în urmă, precum şi recuperarea din

mers a materiei.

- plan de recuperare pentru elevii cu dificultăti în învătare

- plan de dezvoltare pentru elevii capabili de performantă



35

4. Conceperea şi aplicarea unor metode cât mai diversificate de evaluare,

prin:

- evaluarea capacităţilor, aptitudinilor, deprinderilor elevilor;

- evaluarea performanţelor realizate individual, în grup sau de

către grup;

- autoevaluarea;

- evaluare alternativă (proiecte, portofolii)

- testări de început şi sfârşit de ciclu, evaluare continuă, evaluare

finală, lucrări semestriale, evaluare orală, testare naţională,

concursuri şcolare, olimpiade.

- chestionare pentru identificarea nevoilor elevilor.

IV:2. Îmbunătăţirea bazei materiale şi valorificarea eficientă a resurselor

financiare pentru realizarea unei eficienţe maxime a procesului didactic

1. Completarea fondului de carte

2. Dotarea cabinetelor, prin:

- procurarea de materiale pentru cabinetele de fizică, chimie;

- procurarea de mulaje pentru cabinetul de biologie.

3. Îmbunătăţirea spaţiului de desfăşurare a activităţilor didactice în

grădiniţă, prin:

- achiziţionarea de jucării, planşe, materiale auxiliare;

- amenajarea unui spatiu de joacă



36

4. Amenajarea terenului de sport şi a parcului, prin:

- achiziţionarea de materiale sportive;

- amenajarea curtii interioare prin pavazare si plantare de arbusti

si flori.

IV:3. Valorificarea eficientă a resurselor umane pentru realizarea

obiectivelor din proiectul școlii

1. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire al elevilor, prin:

- respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale în vederea

întocmirii orarului;

- întocmirea unui program de consultaţii pentru elevii care

întâmpină dificultăţi la învăţătură;

- solicitarea unei învăţătoare de sprijin la clasele preg – IV;

2. Perfecţionarea personalului didactic, prin:

- planificarea resurselor umane şi analiza posturilor din

organigramă;

- îndrumarea participării cadrelor didactice la diverse forme de

perfecţionare;



37

- asigurarea calităţii procesului de formare continua prin

activităţile metodico-ştiintifice realizate la nivelul catedrelor şi

comisiilor metodice;

- monitorizarea activităţilor metodice şi psihopedagogice la nivelul

cercurilor pe discipline

- participarea cadrelor didactice la sesiuni de referate şi comunicări

ştiinţifice, simpozioane şi seminarii naţionale şi internaţionale;

- perfecţionarea personalului financiar şi administrativ prin

cursuri specifice;

- analiza în Consiliul de Administraţie a activităţii de formare şi

perfecţionare pe tot parcursul vieţii;

- acumularea creditelor de perfecţionare metodică şi de specialitate

a tuturor cadrelor didactice pentru a putea asigura un

învăţământ de calitate ;

- prelucrarea informaţilor nou – apărute în consiliu profesoral;

3. Consilierea şi stimularea cadrelor stagiare, prin:

- realizarea de activităţi practice la nivelul Comisiilor metodice;

- stimularea prin acordarea unor facilităţi materiale şi financiare

(abonamente, prime de instalare, dacă este posibil teren şi

locuinţă);

- evidenţiere sau îndrumare a activităţii desfăşurate;

4. Evaluarea periodică a personalului didactic şi nedidactic,

popularizarea celor cu rezultate deosebite, prin:



38

- evaluarea modului de implicare în activităţile curriculare şi

extracurriculare;

- asistenţe la ore - fişa de apreciere a activităţii;

- evaluarea modului de acoperire a sarcinilor din fişa postului;

- respectarea regulamentelor şcolare şi a legislaţiei;

- evidenţierea în faţa consiliului profesoral şi în raport de analiză

al activităţii şcolare a cadrelor didactice şi nedidactice cu

rezultate deosebite în activitate, precum şi propunerea de

recompensare financiară;

IV:4. Îmbunătățirea relațiilor comunitare și umane pentru realizarea

învățământului calitativ

1. Cunoaşterea şi înţelegerea familiei în calitate de partener constant şi

autentic, parte integrantă a sistemului de învăţământ, prin:

- şedinţe regulate cu părinţii;

- informarea periodică a elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice

despre activitatea şcolii;

- implicarea activă şi conştientă a părinţilor în activitatea

instructiv – educativă;

- parteneriate scoală –familie, consiliere , lectorate cu părintii.



39

2. Oferirea de servicii către comunitate şi împreună cu aceasta, prin:

- burse sociale din partea Primăriei;

- burse de merit

- serbări şcolare;

- concursuri cu premii din partea agenţilor econamici;

- asistentă medicală în scoală

- excursii sponsorizate pentru elevii cu rezultate bune la

învăţătură.

3. Colaborarea cu autorităţile locale pentru repartizarea fondurilor

financiare în vederea stabilirii bugetului şcolii, prin:

- participarea la şedinţe de lucru ale Consiliului Local şi

prezentarea în faţa acestora a proiectului de dezvoltare a şcolii;

- realizarea de activităţi comune ale şcolii cu autorităţiile locale;

- invitarea membrilor Consiliului Local şi autorităţilor locale la

şedinţele tematice din şcoală;

- prezentarea programelor de dezvoltare a bazei materiale şi a

proiectului de curriculum;

- întâlniri ocazionale ale conducerii şcolii cu membrii autorităţiilor

locale.



40

CONCLUZII

Prin această analiză am căutat să stabilim cât mai precis ,, ceea ce este ” la

această dată la Şcoala Gimnazială Răstoliţa şi structurile aparţinătoare.

Acum ştim unde ne situăm , ştim ce avem de făcut , ce putem face prin forţe

proprii şi mai ales ce am putea realiza dacă am beneficia de sprijin material.

De ce ? Care este motivaţia ?

Dorim ca elevii noştri să-şi desfăşoare activităţile şcolare şi extraşcolare în

condiţii deosebite. Să se bucure de o bună bază materială , de dotări , echipamente ,

aparatură la nivelul elevilor de la oraşe şi chiar din ţările europene. Vrem să le

asigurăm şansa de a se integra în viaţa socială ( naţională şi internaţională )

aplicându-şi cunoştinţele însuşite în laboratoare , cabinete , ateliere , cercuri

situate în şcoală pentru că din totdeauna şcoala , a fost lumina neamului românesc.

,, Ce ? ” am putea face pentru luminarea , instruirea şi educarea elevilor

noştri ? Cele mai vii discuţii şi cele mai îndrăzneţe idei pe care le-am generat , au

fost analizate în scopul stabilirii priorităţilor. Aşa s-au fixat cele câteva ţinte

menţionate pe parcursul acestui plan. Suntem convinşi că prin realizarea lor , vom

contribui la formarea tuturor laturilor personalităţii şi caracterului elevilor noştri le

vom cultiva interesul pentru cunoaştere , interes care determină întreaga orientare

şi evoluţie a omului.



41

Şi dacă , prin flacăra incandescentă a sufletului nostru de dascăli vom

deştepta ,, în inima copilului , trebuinţa de a învăţa toată viaţa ” înarmându-l cu

deprinderi şi abilităţi , cu tehnici de lucru intelectuale şi practice vom şti că suntem

pe calea spinoasă a îndeplinirii misiunii şcolii pentru că aşa cum spunea filozoful

Rabindranath Tagore nu trebuie nici o clipă să uităm că :

,, Bazinul se umple cu apă , focul se aprinde cu foc , iar sufletul şi mintea

omului se modelează datorită sufletului şi minţii unui alt om ”

instituŢional al Şcolii gimnaziale...

Documents