N. IORGA

INSTANTANEEVENETIANE

EXTRAS DIN <, REVISTA FUNDATIILOR REGALENr. g, SEPTEMVRIE 1938

MONITORUL OFICIAL $I IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA, BUCURE$TI 1938

"*.

N. TORG.A.

INSTANTANEEVENETIANE

EXTRAS DIN c REVISTA FUNDATILLOR REGALE

Nr. 9, SEPTEMVRIE 1938

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA, BUCURESTI 1938

D

INSTANTANEE VENETIANEI

C 0 P I I. . .

Venetia e a copiilor. Ei sant pretutindeni, de la cei purtatiin brace, dusi in cosuri de rufe tinute de cate case mani, purtatiprin carucioare unde e mai ingusta strada serpuitoare omuletican par opere de arta ale unor mari maiestri ai modelajuluisi pans la papusile care discuta gray chestiuni insolubile prin

campuri » si campielluri, pe scarf de batrane biserici, in margenide canaluri, spre care se coboara ca niste vierati acvatice si faccele mai complicate figuri gimnastice printre fiarele ce le imprej-muiesc, pang la eroicii luptatori supt zece ani cari escaladeazastatuile si se aseaza aproape sus in capul celebritatilor de carenu le pass sau se dedau la intreceri razboinice, pregatind fapteleeroice ale viitorului.

Cei mai favorizati sunt dusi de &dace aduse de la tali', de lamunte, de unde se improspateaza cu energie populatia, pang latufisurile si grupele de copaci din insula S. Elena, legata de masade verdeata intunecata a « Gradinilor Publice ».

A disparut copilaretul zgomotos si obraznic din vremuri, careurmaria cersind uneori pe strainul timid, zapacit sau numai deso-rientat o clips. Acuma ti se fac si tumbe gratuit. Iar, daca intrebide drum, si mai ales cand intrebarea e in numele unui grup destraini, porneste sa to ajute gratuit, in strigate de triumf, micabands intreaga, careia pregatirile scolare, care merg si pana laultimii dintre odraslele saracimii, ingrijiti si condusi de un per-sonal de Stat anume, le-au dat, peste admirabila inteligenta sivioiciune a rasei, insusiri de buns cuviinta.

«

4 N. IORGA

Pentru a invedera superioritatea acestei organizatii sociale sipolitice asupra comunismului, ajunge sä se compare acesti copiide lucratori, curati in potrivitele for rochite si vesminte multi-colore, care fac din ei un incantator stol de fluturi, cu cetele sal-batece ale produselor proletariatului rus ajuns la putere, care urla,munca, furs si se pangareste cu miile supt ochii unei politii nepu-tincioase, total desarmate, in orasele Uniunii Sovietelor.

De fapt, din cele dintai ceasuri ale diminetii pans la cadereaamurgului e, cu acesti admirabili actori cari nu se simt a fi pescena, o mare represintatie de teatru copilaresc.

Iata, supt ferestile mele, doua fetite pasesc gray, urmarindcine stie ce poveste care li soarbe tot interesul. Langa ele, pe pie-trele din fata bisericii Santa Margherita, care ni face din zoriInca muzica vesela a clopotelor ei, un batran s'a intins si se odih-neste de munca pe care a facut-o sau ar fi s'o faca. Cu un singurochiu deschis el urmareste Inceputul spectacolului, pe cand gra-vele mici actrite se intrerup un moment ca sa-i examineze lungilepicioare raschirate, parca li s'ar fi dat for misiunea sa le masoarecu cea mai mare precisiune.

Daca li s'ar trimete pe fereastra ramasita frumoasei cutiute derahat adusa de la Bucuresti ?...

Un scurt zbor, si dulcea prada in cutia inflorita cu inscriptiiromanesti cade Intre cele doua fetite si mosneag. Dintr'o cauta-tura a ochilor obositi, el si-a dat seama ca afacerea nu-1 privestepe dansul, ci pe ele.

Intaiu examinarea celor doua parti din care se compune ce-reasca trimitere. Una, fundul, are zahar pisat, iar pe cealalta serasfata florile: alegerea e peste masura de grea. 0 scurta discutiesi apoi incepe lupta. 0 lupta indarjita, cu iscusite retrageri alepartii invinse supt arcadele porticului vecin.

Un baietas nu mai mare cleat dansele a aparut. El va fi arbi-trul. Cum poarta si o micuta geanta, are si toata calificatia inte-lectuala pentru aceasta sarcina. Sentinta si-a rostit-o serios. Unava linge zaharul din partea care-i revine, cealalta, putin simtitoarela ilustratiile colorate ale fabricantului de rahat, a prefacut capaculin ceva care inlocueste cu succes toba.

Prind gust de represintatie si caut sa-i dea o mai mare amploare.Patru bucatele de rahat se rotesc in aer, doua din ele resaltand,

_

.

INSTANTANEE VENETIANE

din nenorocire, de pe lespezi ca sa mearga in canal, prada unorpesti cari niciodata n'au gustat astfel de zaharicale rasaritene. Dardoua si-au ajuns destinatia.

Acuma in jurul celor doua fetite, protagonistele, s'a strans unintreg mic popor. Sant vreo zece, toti vechi cunostinte, sovietulcopilaresc al cartierului. Cu atentie uimita se examineaza necu-noscutul proiectil care fagaduieste sa fie dulce. Se constata, spremarea bucurie a descoperitorului, ca, lucru nemaipomenit, else intinde, creand punti suptiri intre gurile doritoare sa-1 guste.

Acuma se stie cum este. S'ar dori si numele insa. Un marestrigat se ridica spre fereastra mosului binefacator care sant eu:Cos'e? Cos'e? Si raspunsul n'ar folosi la nimic. Deci rahatul se vamanca anonim.

Anonim, fiindca nu se poate altfel, dar cu socoteala. Repe-tandu-se astfel o echitabila societate viitoare fara nevoia inter-ventiei Statului, mica invingatoare din primul act al comedieiface cu cea mai mare grija de dreptate distributia:

Si, apoi ca sa se continue delicioasa comedic, vine randulpesmetilor si, in sfarsit, in actul decisiv, ciocolata.

Vagabondul intelege importanta momentului si a facut sfor-tarea de a se ridica in cot: isi da sama ca se va petrece ceva maineobisnuit decat ce i-a fost dat sa vada in aceasta zi cand se hra-nese dulce altii. Una din mame a aparut, si acuma generatia maturais asupra-si impartirea. Iar apoi un intreg cor se ridica spre ferea-stra cu nesfarsitele daruri: Padrone, Cioccolata, Cioccolata!

Dar, cand li se spune ca tot acolo este o doamna care e bol-nava serios, miscata intreaga trupa se muta in piateta vecina.Ea nu va mai reveni nici in zilele urmatoare. ()data ce este o signoraammalata... Pe langa simtul social asa de desvoltat la toti acestiminunati gandacei, unul mai frumos si mai plin de gratie decatcelalt, e si simtul etic.

Uite-asa se formeaza oamenii...

II

POPOR BSI DISTRACTII...Dumineca e in adevar a poporului.E o placere sa fii pe strada in mijlocul acestui necontenit val

de multime in amandoua directiile, care se strecoara Intr'un zor

5

6 N. IORGA

vesel de convorbiri, in mici grupe familiare, repetand pare-cafenomenul de viata al Marii tare curata si improspateaza La-guna vie.

In fabricile si atelierele lor, oamenii acestia au muncit greu,in aceste zile de apasator scirocco, cu aierul cald care slabeste nerviisi indurereaza Incheieturile. Abruzetti, al casei noastre, vor-beste de spinarile deviate, de plamanii lipsiti de oxigen, de ochiican se tocesc la fabricarea supt ucigasa lumina chimica a perlelorin toate formele si colorile. Dar fiecare fats s'a ingustat de la hranacare e aici asa de frugala o buns sups cu de toate cele intr'insasi poate ceva peste ca sa poata imbraca, in orice zi, la tre-cerea prin acea Mercerie a tuturor pravaliilor, in care se intalnesccu costumele scumpe si cu ochii celor mai frumosi baieti, rochitacare-i sade mai bine. Si in putine locuri din lume se vor intalnimai bine puse atatea frumoase femei venind si din straturile celemai sarace ale acestei misterioase Venetii.

III

BATRANII VREMII MELE

°data batranii dadeau nota in vechea cetate, batranii octoge-nari, nonagenari, inchirciti si uscati ca niste greieri. Acuma tine-retul viteaz sta in frunte. Sfiosi prin colturi, cei cari au cazutprada vrastei se strecoara.

Cele care erau tinerele anilor mei tineri pastreaza Inca salurilelungi cu franjuri, cocurile inalte si papucii de cari rasunau trep-tele podurilor. Aceste atribute ale unui trecut care se stinge incepinsa a fi peste masura de rare, si nu mai e nevoie sa spun ce pacate ca se duc ultimele semne ale unui trecut de mai mult ca mile-nara vechime. In loc, vine rochia larga si scurta, influentata, incolorile ei vii, cu toate florile din lume, de kimonoul iaponez,care a cucerit toate continentele.

Cu aceasta uniformisare a portului dispare si hazul caricaturiiinternationale a visitatorilor. Ei nu se mai desfac din cealalta lumedecat doar cand sot si sotie se incleasta de brat, cand Germanulapare cu glesnele goale, cand ghidul rosu si moda cu totul apartesemnaleaza pe streini.

D-rul

.

,

INSTANTANEE VENETIANE 7

De aceia nici nu mai au curaj sa theme gondolierii, sa ofere

albumuri, coraluri si lucrisoare de strada vanzatorii ambulanti.Dar, in acest an de continua amenintare cu razboiul, si sant

putini acesti oameni de aiurea. Doar Englesii can vin sa vada crea-tiunea contelui Volpi di Misurata la Malghera, sau muncitorigermani can ar vrea sä mite ca stiu pentru ce au venit.

IV

AMESTEC $1 ISOLARE...

Din odaia de mancare vedem dosul unei locuinti care nu arespre not decat o singura fereasta. Doug fetite lucreaza de zorla cusut. Nici deschiderea ferestii, nici glasurile noastre nu le facsa arunce privirea intr'acoace. De cealalta parte, sus de tot, intreflori suite pans acolo, o fereastra strains, cu perdelute ingrijite,se deschide. Ceva mai jos Inca una, incadrata intre ferestile noa-stre, care se vad pretutindeni. Asa se intretese aici viata unuiacu a celuilalt. Ganguri ascunse leaga aceste iesiri spre una dincele trei curti ale noastre de cine stie ce campiello, de cine stiece canal.

Dar oamenii s'au deprins a nu se cunoaste. Tovarasia e numaide strada. Ajuns acasa, fiecare se inchide. Cea mai totals indife-renta Il desparte de vecin. In deosebire de aka Italie, aici Orien-tul, cu claustrarea lui, doming.

Obiceiurile noua fac sa rasara la anume ceasuri din zi si dinsears figurile femeilor, copiilor, ba si barbatilor can « se soresc »

in eliago, vechiul balcon solar, urma a Bizantului odata stapan

si aici.

V

GONDOLIERUL DE ODINIOARA

Gondolierul nu e un 4 birjar » on un « vizitiu », care stie numaide cai si de plata. El e un artist §i un tovar4 si poate ca pentru,gondolierii pe cari cu atata iubire, cercetandu-i prin casele formodeste, curat si frumos tinute, i-a descris raposatul mieu cama-rad de studii in aceste minunate arhive Horatio Brown, un amic.

fi,

N. IORGA

Chiozza Valeriano, gondolier Nr. Jo al otelului « Danieli » inlimbagiu comercial, care ne duce la San-Lazzaro, pe ministrulnostru la Roma, tanarul fiu al lui Duiliu Zamfirescu, si pe sotia saolteanca, impreuna cu mine, e un cunoscator de viata si, dacae vorba pe aceia, si de politica. Doar printre acei pe can i-a dus,si el a vorbit cu ei, e printul Andrei al Greciei si alte fete luminate,de la can stia ca razboiul era sa inceapa Inca dela 1911 si ca 1-auoprit interesele Angliei, despre care el crede ca, atata vreme catea va stapani, pace in adevaratul inteles al cuvantului n'o sa fie.Se pare chiar ca increderea lui in « axa » nu e prea mare, dar firestenu-si da asa de visor, si dintr'o singura data, toate secretele.

Dar vorba cu el ca de artist, care stie gasidrumul si unde nu este e piing de intelepciunea de altfel largrasp andita in tot poporul italian si mai ales aici, in Venetia, undesangele nobil nu-1 mai stii cat de adanc a 'Damns. El arata celecloud insule ale nebunilor si nebunelor si observa, ca un patit ceeste, ca « nebunii cei mai nebuni nu sunt la casa de nebuni

Aceasta minte frumoasa, care corespunde cu trupul frumos,cu frumuseta tinutei, cu frumuseta gesturilor, face ca once ceta-cean, macar cand a inchis la spate poarta casei sale, care -si are cerin-tile ei de rang, sa fie ca un frate cu oricare altul de neamul sau.

VI

CEREMONIILE BISERICII

Corpus Domini. Orasul se trezeste, in zori, de clopote. ZivaDomnului Isus se anunta mai solemna decat a Sfantului Antoniu,dar acela e facatorul de minuni, taumaturgul, si atatea fete-siasteapta dela dansul mirele. Dumnezeu nu poate fi rugat pentruoHce, si atunci multimile urmarite de dorinti si visuri cauta injurul lor, dintre cei can au fost si ei oameni si si-au trait numaiviata omeneasca, pe acela anume care e in cutare loc si caruiai.se inching cutare zi.

. Nu anta lume cafes s'ar putea crede, cu toata ocrotirea pe careo da regimul' Bisericii catolice... N'a iesit. de pretutindeni lurneaca sa priveasca la defilarea preatilor, calugarilor, copiilor, suptcruci si steaguri. E in aer un miros de vested pentru credinta innumele careia odinioara, se ridicau cu Tiztille gloatele.

».

._

-

4

9

si miscarile-i

INSTANTANEE VENETIANE 9

Cateva steaguri ale patriei in fund; putine balcoane impodobite.Strainii sant foarte rani, si abia cate unul intinde aparatul defotografie. Englesii nu yin; Germanii, muncitori tineri in gru-puri, nu se intereseaza de nimic si -par a nu intelege chiar nimic.Poate griji de viitor, temeri de razboiu, pacatul diplomatiei carespune tot, si ce nu se va intampla, al discursurilor care fagaduiescprefacerile cu pretul sangelui. Dar poate, si mai ales, altceva: oconceptie care, in aceste vremuri de urmarire a bunei start materiale,se stinge.

De aceia intre lumanarile enorme, infasurate in panglici si inco-ronate cu verdeata, degeaba trec calugarii franciscani din toatetagmele, preotii in vesminte de brocard galben, corurile de semi -naristi inaintea carora, tot intorcandu-se spre dansii, se sbuciumade un patetic ridicul dirijorul, confratiile cu bandierele lor, maimult not si banale, eterodocsii armeni si greci, ridicand din tesau-rele for vechi alte Rastigniri, lungile siruri de fetite din scoli,invesmantate, invelite, incoronate si incaltate in alb, cu falfaitoarelerochii de taietura batrana, care contrasteaza cu bucaticuta defemeiusca inchisa in ele... Nu mai e mediul moral de pe vremuri,toata acea societate venetiana, si ea imbracata ca si cei ce-i trecinainte in panzele vechiului maestru Carpaccio si av and in inimaei chiar ceia ce se desface de pe buzele acelora cari cants. Suptbaldachine sprijinite de studenti cu palaria grupului, incarcata demedaliile atator sporturi, pare ca in adevar un mort e care trece.

Caci sporturile acestea, pentru care se creste o tinerime smulsacu totul parintilor si care plead dela baietasii si fetitele in pan-taloni baietesti ce se incaleca pe statui si scutura cleampa usilorde la biserici, suindu-se cu gesturi iuti si sprintene de !lard tanarape orice dunga de sculpture, aceia se inching, cu tot respectulrecomandat pentru crestinism, zeilor, cari invie ei acuma, ai unuiOlimp de doua mii de ani mort.

VII

SARACII:

0 saracie este, deli rasare numai sfioasa, ca niste guzganisurf iesiti din pivnitele cartierelor mucede. Femei care au trecutdincolo de marginele vietii si care, vii, par mai moarte deck cei

r k

10 N. IORGA

din morminte, mosnegi cu mani de ceara care tremura, copii pur-tand cocoasa familiilor stanse de miserie, muncitori yachts storside putere si de Incredere in viata. Cu o credinta uriasa, Duce lemunceste ca sa ridice pe cei nedreptatiti de soarta. Dar, cu toatemijloacele unei vointi geniale, se poate ajunge ci pad la aceasta?

VIII

ALT SPECTACOL COPILARESC

Apa canalului s'a ridicat pe scarile de marmora, si in lumeavesnic agitata a copiilor de ambe sexe e prilejul unei not petre-ceri, care inlocueste aceia, obisnuinta, a zadarnicelor atacuri contratuturor corniselor bisericii.

Fetitele au luat initiativa. Toti fluturasii s'au strans in sfatpentru a se designa cine face inceputul. Si iat'o pe una cum Isilass papucasii si-si cufunda piciorusele de papusa in apa Inca

limpede. E pentru dansa o voluptate apoi sa clatine mici valuripe lunecoasa piatra.

IX

Aceasta ocupatie ajunge a fi un dant care se inteteste si seaprinde. Indelung micii privitori contempla spectacolul. Apoi,dupa ce maimutica jucat rolul, ea-si sterge genunchii cu onesfarsita gratie, perfect pudica, trecand apoi stergarul alteia,

cu care se reia apoi reprezentatia. Baietii se amesteca, frecandu-siincepatorul tors atletic, bronzat de soare, si, data vreo fetita seuita la dansii, o improasca pans departe cu stropii.

GOSPODARI SE MUTA...Am asistat dela fereasta mea la o mutare grad.. In strigatele

de triumf ale grupului de copilaret se opreste luntrea care aduce,

cu o serie de boccele cuprinzand maruntisul gospodariei si lepazeste buna batranica gheboasa infasurata in negru o masade forma veche, cateva scaunele, o umbrela si niste cleste, darSi un numar de tablouri si o icoana multicolora intr'un cadru

de lemn stucat si aurit.Toate acestea se duc pe o nasalie supt ochii vechiului vaga-

bond, care intins din nou picioarele pe scarile bisericii, si supt

-T4

si-a

si-a

3

INSTANTANEE VENETIANE

ochii atenti ai catorva din ocupantii permanenti ai « campiel-lului »; ceilalti, gasind aceasta lume strains pe proprietatea lor,s'au mutat pe alt teren de activitate.

IN UMBRA SFANTULUI MARCU...

Toate se fac public: cetatea din evul mediu, unde obsteasi nu omul, hotareste. Sfiala nu poate fi. Bogatul priveste pesarac fara a-1 jigni, saracul se uita fara invidie la cel bogat.

In marginea maretii basilice, asediata de atata vieata noun,copii calaresc pe imobilii for cai de preferinta, leii de porfir, ro-tunziti de atata atingere cu zecile de generatii tinere venetiene.

In fund, langa una din usile laterale, unde nu e de obiceiunimeni, s'a oprit o fata frumoasa si baiatul careia i s'a inchinat.La o parte de ochii lumii, vorbesc lipiti de fierul portii. De-odata,intr'o miscare cocheta, ea se face a se departa de dansul si-siintoarce fata catre sfantul cuprins al bisericii, ca pentru o ruga-ciune. Si el nu stie cum s'o impace ca sa se intoarca spre dansulfata iubita.

Un intreg mic poem de cea mai curata dragoste.

X

BISERICI SI SFINTI...

Caracterul religios al orasului ocrotit de apostolul cu sim-bolul leonin s'a pastrat peste criza de confiscari a bisericilor side secularizari prin anii de « masonerie » 186o-80.

Usi cu aparenta moderns duc in interiorul insufletit de plan-guile si imnurile vechilor orge ale bisericilor de parohie; delavitrina de mods a Merceriei se trece la inchinarea sfantului sausfintei, pentru ca indata aceiasi femeie sa se adauge la continuulval viu de miscare.

Acuma, de ziva marelui Sfant Antoniu dela Padova vecina,s'a facut, peste Canalul cel mare, un pod de vase pentru trecereaprocesiunii care aduna miile de oameni ce in sa .1i se inoiascabinecuvantarea facatorului de minuni. In campiellul de suptferestile noastre copiii nu mai striga « cioccolata », ci isi fac

datoria pe urma relicviilor si a steagurilor.

ti

,

1

12 N. IORGA

XI

PISICI VENETIENE...

Nu se pot numara pisicile Venetiei. Bizantul le-a incetatenit,si acolo, in central Orientului, ele venisera ca animale sacre, multivreme oprite de a trece la pagani, din arhaicul Egipt al zeilor-dobitoace, sau al dobitoacelor-zei.

In toate cartierele ele agar, dar mai ales in cele sarace, pazi-toare ale nesfarsitelor ganguri si ale imenselor pivniti parasite,contra invaziei guzganilor ratacitori si flamanzi, pe cari s'ar pareaca-i stang.

Cate una alba, grass, domneste din varful olanelor batrane,ca o stap and de casa. Altele se desmiarda in brace de fete si defemei care le alinta, de copii can le trag de coada. Restul se stre-coara nenorocite prin ungherele lard hrana. Nu miauna, nu cer.Divinitatea for initials impune o demnitate solemna miseriei lor.Nu le vezi incrucisand strada, ca sa impiedcce mersul, posibilnumai prin aleasa eleganta a claselor populare, prin straduteleasa de inguste si de intortochiate. Cutare, cu funingine in batranaei blana alba, a incremenit de agonie pe o margene de marmura.Gondolierii o cunosc explica: s'a tras acolo sa moara. Cu ochiipe jumatate inchisi, ea se incalzeste de o ultima raza de soare.In mutenia ei animalica, fart idei abstracte si ilusii religioase,moare si ea in aceiasi profunda si cu totul nenorocita umilintaureroasa ca si noi.

Sant discrete si tacute. Nu le auzi. De pe acoperisurile rosii sisure nu li se ridica imnul de iubire strigat tare de-asupra cana-lelor. Si ele stiu ca aici nu se face zgomot, nici de o asa de marebucurie ca aceia, si se iubesc deci cu dintii de fiara stransi....

* *

Din nou la Torcello. Ultimele reparatii au facut sa iasa ori safie puse la loc multe lucruri. Stralucitele mosaice in care asprimeabizantina e imblanzita de:ceva occidental si mai ales popular.Urmaresc detaliile care incunjura frumuseta marilor figuri: a luiHristos coborindu-se in limburi de o parte, a Maicii Domnuluiprelungindu-si enorm ivirea pe rotunzirea absidei din fata. Invie-rea poarta pecetea bizantinului &demote. Mari le figuri ale Pa-

si-ti

-

o

,11

INSTANTANEE VENETIANE 13

rintilor in jeturi formeaza al doilea registru. In celelalte e teolo-gia Vechiului Testament resumata in chipurile lui David si luiSolomon. « Pregatirea » noului legamant e presintata langa scaunulgol pe care e asezata etoimasia, noua carte sfanta. Iadul, cu ceidoi demoni cornorati si cu negrul for imparat, purtand o lungsbarbs alba, in jetul lui de osandire, cuprinde, in strecurarea desop arle ale dracilor, si cele mai frumoase figuri de Imparati, deImparatese, de Patriarhi plutind de-asupra flacarilor, pe andde partea fericitilor, flea niciun Purgatoriu la mijloc, deci strictoriental si bizantin, stau numai alte chipuri, de clerici si defruntasi ai mirenilor. Simboluri Inca nu destul de descifrate ter-mina mareata succesiune de scene.

In mari litere latine, inscriptiile cuprind, de o parte si dealta, o poesie de acelasi fel, simpla, adanc populara: Virgo Domini,natum prece pulsa, terge ratum, « Fecioara a Domnului, staruie inrugaciunea to pe langa Fiu, sterge pacatul » . . . .

or'