Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de Alimentatie i Turism

Instalaii i echipamente pentru prepararea buturilor nt-un bar sportiv

Autor:Studeni: An II IMAPA Grupa 16173 Conductor tiinific:

2009

1

Cuprins1.Introducere 1.1.Istoria barului 2.Studiu comparativ 2.1.Kopier bar 2.2.Bar sportiv n stil american 2.3.Proprietar de bar part-time 3.Alegerea i justificarea soluiei constructive 4.Dezvoltarea proiectului, echipamente utilizate 4.1.Expresor 4.2.Depizit de ghea 4.3.Maina de spart gheaa 4.4.Aparat de spart gheaa 4.5.Centrifuge 4.6.Aparate complexe 4.7.Centrifuge 4.8.Storctor de fructe i legume 4.9.Masin de mcinat cafea 4.10.Mixere 4.11.Blender 4.12.Blender 4.13.Mas de biliard Accesorii de biliard 4.14.Televizor plasm 4.15.Vitrin frigorific 4.16.Fotolii 4.17.Canapele 4.18.Vitrine de expunere2

4 4 7 7 10 26 27 30 32 32 33 34 34 35 35 36 36 37 38 38 39 39 43 44 45 46 46

4.19.Tostiera dubl 4.20.Crepiera dubl 4.21.Cuptoare 4.22.Cuptoare cu microunde 4.23.Main de cuburi de ghea 4.24.Main de splat 4.25.Pahare 4.26.Buturi destinate turitilor Buturi alcoolice Buturi nealcoolice Buturi rcoritoare industriale 4.27.Servirea buturilor 4.28.Legislaie 5.Exploatarea i ntreinerea instalaiilor 5.1.Dispoziii generale 5.2.Cerine privind asigurarea cu ap i canalizare ustensililor 72 74 6.Calculul 7.Concluzia Bibliografie

48 48 48 49 49 50 51 52 52 55 57 59 64 69 69 70

5.3.Cerine pentru curaarea i igiena spaiilor,utilajelor,instalaiilor i 5.4.Cerine privid igiena personalului i cerine de sntate 77 88 90

1.Introducere3

Dac sunt persoane pasionate, s zicem, de fotbal i se apropie un mecidecisiv pe care doresc s-l triasc la intensiti maxime, dar n-au prins bilete pe stadion, s nu disperse pentru c pot regsi atmosfera incendiar din tribune intrun bar. Un bar plin de suporteri care urmresc meciul la televizoarele suspendate pe perei i se manifest zgomotos la fiecare atingere de balon. i asta n timp ce savureaz berea preferat sau mnnc o gustare gen fast-food. Aici nimeni nu este singur: fazele de pe ecranele televizoarelor creeaz emoii la unison, amiciiile se nasc spontan, comentariile amuzante abunda, berea i face efectul. Este combinaia perfect dintre atuurile unui local clasic i atmosfera de pe stadion, o combinaie care i fascineaza de mult timp pe clientii din S.U.A. i Canada. Acolo exist n aproape toate oraele un bar sportiv.

1.1.Istoria barurilor Buturile n amestec au fost consumate nc de la nceputurile civilizaiei. Exist unele legende potrivit crora primul cocteil, preparat din suc de lmie i piper era foarte apreciat ca aperitiv la curtea lui Cezar. De astfel, se pare ca romnii erau mari consumatori de buturi, aperitive realizate pe baza de vin cu diverse plante aromatice. Prima publicaie de profil dateaz din secolul al XVII-lea i este atribuia Companiei Distileriilor din Londra. Acest magazin include o serie de reete de cocteiluri, multe dintre acestea fiind considerate leacuri pentru diverse afeciuni. Se pare c Sazerac este primul cocteil preparat vreodat, n perioada anterioar primului Rzboi Civil din New Orlens- Lousiana. n fotografia de mai jos este imaginea primului "pahar" n care se serveau cocteilurile.

4

Combinaia original este un amestec ntre coniac i bitter. Maestrul care a ncercat aceasta combinaie este Antoine Amedee Peychaud, care obinuia s-i invite prietenii pentru a servi buturi preprate n coquetier(un fel de bol/pahar). Cea mai cunoscut referin a etimologiei cuvntului cocktail este aceea a mbinrii dintre franuzescul coq(cocos) i cel englezesc tail(coada), cu trimitere la decorarea buturilor cu pene de cocos sau cu alte elemente decorative asemanatoare acestora. Cocteilurile erau la nceput, buturi n amestec, mai puin n baruri, i mai ales la diverse evenimente sportive. Epoca de glorie a acestora a fost anii20 din prohibiia alcoolului din SUA a reorientat publicul spre consumul de buturi slab alcoolizate. Alcoolul era greu de gsit i de o calitate ndoielnic, aa ca barmanii au gsit reeta succesului prin intermediul amestecurilor buturilor cu alte ingrediente, precum fructe , legume, gheaa, sucuri. n a doua jumatate a secolului, prepararea buturilor n amestec a devenit o preocupare i pentru europeni. Cocteilul a revenit n prim-plan n ultimii ani, mai ales n zonele meridionale, i n zonele vizitate de turiti. El a devenit o alternativa popular pentru consumul de buturi alcoolice i o metod eficient de comercializare5

a alcoolului n perioada verii. Consumul s-a orientat spre calitate, n detrimentul cantitii, fiind o problem de gust personal i nu o aliniere la moda timpului. Astfel, asistam la renaterea buturilor tradiionale, dar i la o efervescent a buturilor tropicale. Primele baruri au aparut n SUA, la jumatatea secolului al XIX-lea, fiind formate numai dintr-o tejghea, prevzute cu o bar care s in clienii la distan. Aceasta era o bariera ntre barman, i clieni, de unde i termenul bar. n aceste locaii iniiale un existau mese i scaune. Clienii serveau butura n picioare, cumprau tutun i plecau repede. Iniial, se servea numai vin i bere, apoi dup descoperirea metodei distileriei, n baruri au nceput s fie vndute i alte sortimente de buturi, precum gin, whisky sau rom. Apariia barului a permis dezvoltarea unor noi forme de comer i comunicare. Stramosul actualului bar american era un loc de ntlnire a enoriailor i comercianilor coloniti. Odat cu apariia marilor orae americane, s-au dezvoltat barurile din forma de astzi. n anii 20-30, barurile au devenit parte component a hotelurilor. n ceea ce privete continentul european, acesta era mpnzit la sfritul secolului al XIX-lea de numeroase cabarete, bistro-uri, braserii, restaurante cafenele literare i politice. n saloanele hotelurilor din Londra i Paris se serveau buturi noi, moderne, care se pregteau pe loc. Primul cocteil bar a fost deschis la Londra, n primul deceniu al secolului al XX-lea. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, barurile de interior au cunoscut o dezvoltare deosebit n SUA, fiind asimilate unui anumit grad de sofisticare urban. n Romania, barurile i buturile n amestec se confund cu perioada secolului al XX-lea, cnd n Bucureti erau deschise cteva localuri celebre, unele cu profil tradiional, altele mai selecte. n zilele noastre, specializarea barurilor a atins un nivel deosebit, acestea6

funcionnd cu numeroase forme i denumiri. Barul american, de exemplu, este un punct de atracie prin scaunele sale nalte i prin atmosfera elegant, intim, adresat unei clientele selecte. Un alt spaiu interesant, este barul tropical, amenajat cu precdere n zonele geografice cu acest specific: Brasilia, Cuba, Caraibe sau Asia. Buturile servite aici sunt bazate pe combinaii exotice ntre rom, tequilla i sucuri de fructe tropicale.

2.Studiul comparative2.1.Kopier-bar n ziua de azi, un bar utilat cu flippere i biliard nu mai reprezint o atracie suficient pentru clieni, estimeaz Rolf Ruff, un berlinez de 40 de ani care i-a transformat localul din centrul cartierului Kreuzberg ntr-o combinaie inovatoare de bar i studio muzical. Barul se numete KopierBar i ofer clienilor posibilitatea de a nregistra muzic de pe discuri, casete sau benzi pe CD-uri. Spre deosebire de studiourile clasice, aici clientul este cel care efectueaz operaia de nregistrare, ceea ce i permite patronului s fac economie de personal i s ofere tarife reduse.KopierBar a fost bine primit de clienti. Idei de afaceri: *O tehnologie extrem de simpla Kopier-Bar are dou pri: n fa se afl barul, o canapea, scaune nalte i rafturi cu sticle. n ncperea din spate este amenajat studioul de nregistrri cu toat aparatura necesar. O mulime de led-uri clipesc continuu, dnd slii un aspect de atelier de lucru. Cteva minute sunt suficiente oricrui client pentru a se familiariza cu tehnica nregistrrii. Deja exist un anumit numr de persoane n vrst, care vin s nregistreze muzic de pe discurile clasice, imposibil de gsit astzi n alt parte. Unul7

dintre clieni spune: Vin adesea s nregistreze cntecele preferate de pe casete pe CD-uri. Este deja o joac de copii, la fel de uor ca n cazul casetelor audio clasice. De obicei mi fac i etichete autocolante pe care le lipesc pe CD-uri, pentru a ti ce melodii conin. Aparatul pentru etichete se afl amplasat ntr-o cmrua alturat. La prima vedere seamn cu o pres la rece, de tipul celor utilizate pe vremuri de fotografi. Tehnica actual permite imprimarea fotografiilor, desenelor sau textelor pe copertile CD-urilor. Alturi de aceast pres, Rolf Ruff a instalat o main de concepie proprie, care poate multiplica CD-urile n serie mic. Aceasta le ofera o alternativ trupelor muzicale aflate la debut, care fie sunt la primele contacte cu producatorii i au nevoie de materiale demonstrative, fie au fost refuzate de acestia. O serie mic realizat dup o matri costa cam 12$. Ruff i colegii si sunt gata oricnd s dea o mn de ajutor clienilor care ntmpin dificulti de ordin tehnic, ntr-o atmosfer plcut i destinsa. Un client n vrst a venit odat cu un disc din 1908, care coninea o nregistrare cu Caruso, spernd s o poat salva pentru posteritate, transfernd-o pe CD, povestete Ruff. Special pentru astfel de situaii am procurat un echipament special, capabil s citeasc i astfel de antichiti. Barul este deschis zilnic de la 10 dimineaa la 12 noaptea. Acest program permite muzicienilor, sunetitilor i altor profesioniti, mereu n criza de timp, s rmn seara s-i fac nregistrrile. De altfel, barul a devenit un fel de burs, un loc de contact pentru cei aflai pe aceasi lungime de und, unde se pot discuta noutile din domeniu. * Noile tendinte trebuie prinse din zbor Rolf Ruff a avut ntotdeauna un al aselea simt, cnd a fost vorba de a simi ncontro evolueaz lucrurile. nc din 1981, cnd era student la Academia Comercial, el i-a deschis primul magazin de walkman-uri. Mai trziu a inventat o casc miniaturizat, care le permitea muzicienilor s8

scape de tot cablajul pe care l crau n concert. A inventat i un amplificator pentru maina, ca i o curea special pentru walkman. Iniial nregistrarea CD-urilor nu prezent interes dect pentru profesioniti. Iar din cauza c profesionitii erau singurii care aveau acces la echipamentele specifice, clientii erau nevoii s plteasc ntre 40 i 70 $ pentru o copie a unui CD. Acest lucru mi-a dat ideea de a ncerca aplicarea principiului f-o tu singur la nregistrarea CD-urilor. Ultima sa invenie este un aparat asemntor unui tonomat, pe care l-a numit CD-Promobox. Clientul alege aici o serie de titluri pe care le grupeaza apoi pe un CD. Un mare numar de buci muzicale ale diferitelor trupe berlineze, unele care nu au fost niciodat inregistrate, sunt propuse spre audiie, ca i toate CD-urile editate n Kopier-Bar. * Concerte live O dat pe sptmn barul devine sal de concert. Avantajele sunt multiple: muzicienii i nregistreaz gratis un CD live, clienii au parte de un spectacol i, dac muzica le place, i pot achizitiona pe loc un disc cu formaia respectiv. Pentru Rolf Ruff barul din Berlin reprezint numai nceputul afacerii. El spera s-i vnd idea n toat Europa, de aceea a i protejat numele Kopier-bar. Prima franciz a fost lansat tot n Berlin, dup care au urmat francize n Leipzig, Rostock, Dresda, Stuttgart, Hanovra, Marsilia i Mongolia. Cei care au cumprat conceptul beneficiaz de supraveghere i ndrumare tehnic permanent, consultana i anumite gratuiti, reduceri la cumprarea aparaturii i materialelor necesare. * Acum este momentul potrivit pentru a demara afacerea Dac intenionai s deschidei un astfel de bar, trebuie s fii constieni c va trebui s fii capabil s v ocupai n egal msur i de muzic, i de alimentaia public. Combinaia bar/studio se preteaz foarte bine localurilor deja existente care vor s-i diversifice oferta. Barul n sine aduce cam 309

35% din venituri. Dac dorii s-o pornii de la zero, primul pas va fi obinerea licenei n domeniul alimentaiei publice. Un local de acest tip nu implic alegerea unui amplasament ultracentral; o strad secundar sau ntr-o zona de agrement se preeaz foarte bine. Este recomandabil s dispunei de un spaiu extins, uor accesibil pentru a putea organiza eventual i concerte. Partea de bar trebuie amplasat n apropierea intrrii, iar sala de nregistrri ntr-o ncpere alturat sau n nite individuale, care pot fi supravegheate de la tejghea. Nu uitai c orice local cu profil alimentar trebuie s fie dotat cu toalete. n cazul n care localul va fi instalat ntr-un cartier rezidenial sau o zona puternic populat va trebui s luai msuri de izolare fonic a slii, pe timpul concertelor. De altfel este mai bine s nu permitei recitalurile dect n sistem unplugged, adic fr amplificare. * Dotari muzicale de 35.000 $ Rolf Ruff recomand instalarea a cel puin patru posturi de copiere, dar se poate porni i cu mai puine, urmnd ca numrul acestora s creasc pe parcurs. Dotarea minim iniial cuprinde un cititor de discuri i benzi magnetice (pick-up i magnetofon-casetofon) de nalt fidelitate, o mas de mixare, un echipament de imprimat CD-uri (toate acestea costnd n jur de 3.500 $), un multiplicatori de CD-uri (nc 3.500 $) i un aparat de imprimare a etichetelor (din nou cam 3.500 $). Pe parcurs, vei instala mai multe posturi de copiere i vei achiziiona cele necesare pentru organizarea concertelor live. Suma total se va situa n jur de 30.000-35.000 $. Ideal ar fi s le putei explica dvs. niv a clienilor modul de funcionare i utilizare al aparaturii. Dar probabil va fi necesar s ncredintai aceast sarcin subordonailor. Putei angaja n acest scop studeni, care pe lng partea tehnic ar putea fi solicitai i pentru a servi la bar. CD-urile audio/video nenregistrate au preuri reduse, de aceea Rolf Ruff cere cam 2310

$ pentru unul realizat individual, ceea ce nu reprezint deloc o suma mare. n plus satisfacia lientului c a realizat el nsui un astfel de produs face ca preul s par convenabil. * Atenie la drepturile de autor Pentru a evita orice fel de problema legal referitoare la drepturile de autor, Rolf Ruff pltete Societii Autorilor, Compoziorilor i Editorilor Muzicali (SACEM) o suma de aproximativ 1$ pentru fiecare CD produs n Kopier-Bar. n plus, cere clienilor s completeze un formular n care s declare c sunt de acord ca CD-ul s nu fie folosit dect n scop personal, fr a fi destinat difuzrii sau multiplicrii n scop comercial. Astfel, rspunderea, n cazul n care cineva ar reproduce n mod neautorizat un astfel de CD, cade n sarcin celui care a facut acest lucru. 2.2.Bar sportiv n stil American Idei de afaceri: * Descriere succinta :O atmosfera cu adevarat americana Duminica dup-amiaz, aeroportul din Hahn, n Germania. Una dup alta, mainile cotesc la stnga dup vechiul check-point al bazei americane. Destinaia lor este barul sportiv Hawks. Acolo atmosfera este tensionat. Pe ecranul televizorului se poate vedea ultimul tur al unei curse de Formula 1, iar ultimii clieni ajung la anc pentru a se bucura mpreun cu ceilali de victoria lui Michael Schumacher. Klaus, 23 de ani, un obinuit al barului Hawks i fan al Formulei 1, este euforic i ofer un rnd de bere prietenilor si. De fapt, noi am vrut s mergem la faa locului i s vedem circuitul, dar apoi ne-am gndit c am putea la fel de bine s urmrim cursa aici i s srbtorim imediat dup aceea. Aici, regele fotbal a fost detronat. n afara Formulei 1, care ramne favorit incontestabil a clienilor, sporturile americane sunt cele mai populare. Muli pleac de acas pentru a scpa de Bundesliga (campionatul11

german de fotbal), declar surztor Rainer Scherer, proprietarul barului. Dat fiind c armata american i-a lsat mult timp amprenta n aceast regiune, sporturile americane sunt foarte populare aici. Clienii vor mai degrab s vad Superbowl dect Liga Campionilor. Dar dac evenimentele sportive au loc n miezul nopii din cauza decalajului orar? Nici o problema: Am urmrit deja finala Superbowl la ora 3 dimineaa, cu floricele, alune i bere american pentru a fi n ton, afirm Rainer Scherer. Chiar i fr mari manifestri sportive, Hawks este foarte rar gol. De la nceputul afacerii, proprietarul i echipa sa de opt persoane au realizat o cifr de afaceri de aproape 700.000 de euro. Din aceast sum, profitul brut este estimat la 12%. Cele mai mari cstiguri se nregistreaz duminica. La ora 8 dimineaa ncepe cursa pentru micul dejun: cltitele, pinea prjit, oule cu unc sunt foarte apreciate de public. Oricine poate s i umple farfuria cu vrf ori de cte ori vrea pentru mai puin de 10 euro. Muli din clienii notri cltoresc n grup, explic Rainer Scherer, i atunci masa devine un eveniment colectiv. * Cteva secrete pentru a reui Atunci cnd restaurantul este plin, de-abia reuim s facem fa servirii i pregtirii felurilor de mncare, se destinuie Rainer Scherer. i totui nici un client nu ateapt prea mult. Reetele noastre sunt standardizate. n acest fel putem integra foarte rapid n munc personal fr experien. O pizza este gata n apte minute. Oferta include gustri precum pinea cu usturoi sau boabe de porumb, hamburgeri, biftec. Patronul explic: Muli dintre clienii nostri vor s mnnce feluri simple, s ronie ceva sau, cteodat, s mpart ntre ei un fel de mncare. n restaurantele tradiionale, chelnerul ar privi cu un aer indignat o asemenea mprire; la noi, este ceva absolut normal. Feluri de mncare precum Muchos Nachos sunt pur i simplu prevzute pentru a fi mprite. Cu greu ar putea cineva s dea gata o porie ntreag.12

Fiecare zi din sptmn are un subiect culinar special: lunea i marea sunt zilele pizzei, miercurea se gtete Tex-Mex care e la mare cinste, joia Snack Plate. Vinerea, clienii pot degusta piept de pui n sos barbecue condimentat. Lista buturilor are i ea un aspect foarte american. Pe lng cocktail-urile clasice cum ar fi de pild Margarita i Caipirinna, clientul mai gsete bere american sau mexican, fie la cutie, fie n bucket (pachet de ase sticle pentru care clientul plteste ca pentru cinci). *1,7 milioane de euro cifra de afaceri Poate datorit transmisiunilor sportive de base-ball, basket sau de hockey, barul Champions, care se afl la parterul hotelului Marriott din Frankfurt, este de ceva vreme mai mult dect un adpost pentru mptimiii sporturilor americane i ai stilului american de viat. Totul aici este autentic, ncepnd cu Drinksrails (mici gheridoane) i pn la pahare, fr s uitm accesoriile sportive agate pe pereti. Pentru a satisface preteniile clienilor, au fost instalate 26 de televizoare care difuzeaz n permanent emisiuni sportive. Un ecran mare este folosit cu ocazia evenimentelor sportive deosebite. n serile normale, sunetul televizoarelor este ntrerupt pentru a difuza n schimb cele mai noi hituri muzicale i, din cnd n cnd, cte un vechi slagr. Cel mai bun loc la Champions este barul, care este un fel de insul n inima evenimentelor. De la bar, clientul poate vedea practic toate ecranele de televizor. Dac nu e nimic interesant la televizor, merit sa i ndrepi atenia spre tejghea, cci barmanul face din prepararea cocktail-urilor un adevarat spectacol. Good food - good times - good sports (mncare bun, distracie bun, sporturi bune), aceasta este filozofia lui Ulrich Huth, creatorul barului Champions. n doi ani, el a reuit s i transforme barul ntr-unul dintre cele mai populare baruri sportive din ar, cu o cifr de afaceri de 1,7 milioane de euro, din care peste 300.000 profit brut.13

*Febra barului sportiv in Canada! Atmosfera este extraordinar i la 10.000 de km deprtare spre vest. Dar motivul entuziasmului nu este, n acest caz, fotbalul american, ci hocheiul pe gheata, mare sport naional. La Don Cherrys , situat in Etobicoke, la periferia oraului Toronto, clienii pot urmri pe 27 de ecrane de televizor i dou ecrane uriae, o partid de hochei decisiv ntre Les Canadiens din Montreal i Maple Leafs din Toronto. Chiar de la nceputul meciului, cele 186 de locuri sunt ocupate, n timp ce ali 50 de clieni se precipit la tejghea. Publicul este foarte eterogen. Poi ntlni bunici i adolesceni, bancheri i muncitori pe santier, cu toii unii n jurul unei mari pasiuni: hocheiul pe ghea. i trebuie spus c febra hocheiului se triete cel mai bine n acest templu canadian al hocheiului care este barul sportiv Don Cherrys. Amenajarea interioar se potrivete foarte bine stilului brbtesc al barului. S-ar putea spune c John Wayne i-a spus cuvntul asupra acestei amenajri: lemn rustic i sobru pe tavan i pe perei, scaune de lemn, simple i solide, mese de lemn masiv. In acest bar nu exist dect un loc cu o amprent mai delicat este vorba de un mic col linistit rezervat doamnelor, amenajat pe masur: tapiserie cu flori, ceramic de culoarea piersicii i, pe perei, tablouri cu peisaje. Avem bistroul cel mai curat din Canada, afirm Roger Cherry cu convingere. Barul su este, de asemenea, dintre cele mai populare: este a doua oara cnd cititorii celui mai mare cotidian local, Toronto Star, aleg Don Cherrys drept cel mai popular bar al metropolei canadiene. i asta in ciuda unei concurente serioase: Sports caf si Wayne Gretzkys, alte doua baruri sportive din zona, nu au reuit s se situeze peste Don Cherrys, dei beneficiaz de o amplasare ideal, exact n centrul oraului. n fiecare zi, ntre 300 si 700 de clieni vin la Don Cherrys pentru a retri atmosfera stadionului n jurul unei beri (favorit este Molson Canadian, o bere blond14

i tare) i a unui hamburger. *Situatia pietei:un succes mondial Barurile sportive se numr, de caiva ani, printre localurile tinerilor i mai puin tinerilor din S.U.A. i Canada. Astzi, aproape n toate oraele, exist mai multe baruri sportive care rivalizeaz ntre ele pentru a-i atrage favorurile publicului. Cteodat prin mijloace multimedia i tehnice impuntoare, alteori prin suprafee imense, cum este cazul barului New Yorker All Star Caf, ce aparine lui Robert Earl, un specialist al restaurantelor tematice, sau Sports Caf, aparinnd canadienilor Bill Balkou i Brad Kinsella. Acest lucru se poate face cu puine investiii, dar cu idei ndrznee, ca n cazul localului Sunnyside Sports Lounge din Ottawa, unde proprietarul este mereu gata s ofere informaii despre ultimele scoruri la meciurile de hochei i de basseball i unde fiecare client este ntmpinat cu o strangere de mn. Americanii nu sunt ns singurii crora le plac barurile sportive: n Haymarket, cartierul animat i cultural al Londrei, la cteva minute de Piccadilly Circus i Trafalgar Square, un bar sportiv i-a deschis porile acum 10 ani. Sports Caf are o suprafaa de 500 mp , patru ecrane video gigantice i 120 de televizoare! Smbt seara, este imposibil de gsit un loc. Lumea st la coad n faa uii i ateapt cu legendarul calm britanic s se elibereze un loc liber la tejghea, la restaurant sau la etajul ntai, acolo unde se petrece actiunea. Dup spusele Tanyei Nouril, angajat a barului Sports Caf, cam 3.000-4.000 de clieni vin n weekend n acest templu al sportului. Dup prerea ei, Sports Caf servete aproape 15.000 de clieni pe sptmn. n zilele lucrtoare vin mai ales oameni de afaceri, salariai i adevarai londonezi. n weekend, vin mai muli turiti i familii de la periferia Londrei. Fiecare vizitator cheltuiete cam 15 lire sterline pentru masa i butur. Chiar i micul magazin de suveniruri de la intrare este foarte rar gol. Nici15

unul dintre suveniruri nu e prea ieftin, dar asta n-are importan atunci cnd e vorba s iei cu tine o amintire de la cel mai mare bar sportiv din Londra. La urma urmelor, aceti clieni, urmnd exemplul barurilor Hard Rock Caf, in s si marcheze apartenenta la un grup, prin simboluri internationale, i caut deci s stabileasc o legatura vizual cu marea familie a barului Sports-Caf. *Franta: traiasca fotbalul ! Frana a mbriat i ea conceptul barurilor sportive: gigantul Adidas intentioneaz s deschid baruri de acest tip n opt orae din Franta. Primul a vazut deja lumina zilei, la Toulon. Contrar numeroaselor sale surate americane, amenajarea interioar a acestor baruri sportive, cu suprafee cuprinse ntre 200 i 400 mp, va fi futurist. Una dintre caracteristicile neobinuite ale viitoarelor baruri sportive Adidas, este c fiecare mas va avea propriul televizor, ceea ce va permite clientului s si selecioneze programul pe care l dorete. n plus, trei ecrane video uriae, de 2,80 de metri n diagonal, sunt plasate deasupra barului pentru a crea atmosfera sportiv. n ceea ce priveste meniul, domnete multiculturalismul, dei gastronomiei franceze i este rezervat un loc privilegiat. Clientul va putea alege ntre pizza american, cidrul normand, patiseria italian i berea alsacian. Vizitatorii primului Sports Caf Adidas, la Toulon, cheltuiesc n medie cam 15 euro pe mncare i butur, cam la fel ca i clienii din New York, Toronto sau Frankfurt. Acest exemplu arat i altora calea ce trebuie urmat, cci ansele de reuita sunt bune, n Frana ca i n Marea Britanie sau n Germania. n afara barului din Toulon, barurile sportive cele mai apropiate de ideea original se gsesc la Frankfurt (Champions), Berlin (Pickers) i la Kln (Joe Champs). Dup prerea specialitilor, fiecare mare oras poate absorbi trei sau patru baruri sportive, fr ca acestea s se calce pe picioare. Exist deci16

excelente posibiliti pentru ntreprinztori, plus c barurile sportive sunt rentabile i n oraele mai mici. Fie c e la Lautzenhausen (Hawks), la Bblingen (Sports Caf) sau la Kerpen (barul sportiv al lui Michael Schumacher), ideea se bucur de acelai succes n rndul clienilor i permite patronilor s ctige muli bani. *Caliti pentru patron Patronul unui bar sportiv trebuie s fie o personalitate deosebit: motivat, iubitoare de sport i capabil s glumeasc chiar i dupa o zi de lucru de 14 ore. Este evident c trebuie, de asemenea, s i plac s comunice cu oamenii i s reziste la stres. n calitate de debutant, dispunei de dou modalitai de a dobndi cunotinele specifice necesare: s nvaai la locul de munc (ceea ce anglosaxonii numesc learning by doing) sau s urmai cursuri speciale. Dac nu avei experien n comert i nici simul organizrii, lucrurile n-or s mearg. Pentru a obine ctiguri importante, condiiile cerute sunt: o organizare strict i o planificare riguroasa. Pentru aceasta, trebuie s tii s facei o estimare a costurilor, s planificai achiziiile i s fii capabil s conducei personalul. n calitate de director al unui bar sportiv, nu sunteti obligat s fii o enciclopedie ambulant n materie de fotbal sau baseball. Dar va trebui totui s aveti bune cunotine de baza despre sporturile americane i vedetele lor. Clientul va pricepe repede dac entuziasmul vostru este sau nu real. Gerhard Mizera, director al unei firme de mobilier pentru baruri sportive n stil american, povestete: Un patron a servit n barul sau sportiv jambon cu varz acr. E clar. *Exemplu de calcul lunar al rentabilitii Luam cazul unui bar sportiv bine plasat, cu o suprafa total de 200 mp i dispunnd de 100 de locuri pe scaune. Chiria este de 20 euro/mp, cu toate utilitatile incluse. Restaurantul primeste cam 4.200 de clieni pe luna, care17

cheltuiesc n medie 12 euro fiecare pentru mncare i butur. Proprietarul folosete doi buctari care primesc un salariu de 2.000 euro fiecare (incluznd toate obligaiile fa de Fisc), patru chelneri care primesc un salariu de 1.500 euro fiecare i opt angajai part-time pltii n medie cu 800 euro fiecare. Restaurantul este deschis n fiecare zi de la orele 11.00 la 24.00. n aceste condiii se obine o cifr de afaceri lunar de aproximativ 50.000 de euro, iar cheltuielile nsumate (achiziie marf, personal, chirie, publicitate, amortizare, diverse) se ridic la cca. 44.000 de euro. Rezult aadar un profit nainte de impozitare n jur de 6.000 de euro lunar. *Succes i la ora i n provincie Practic, nimeni nu se duce intr-un bar sportiv dintr-un impuls brusc, deci nu e nevoie de o amplasare extraordinar. Ar trebui totui s dispunei de suficiente locuri de parcare, sau s avei grij ca barul s fie bine deservit de transportul public i de cile de comunicii. Ideea de bar sportiv nu este rentabil numai n marile orae, ansele de reuit sunt la fel de mari i n provincie. Amplasarea barului Hawks este un exemplu caracteristic. Rainer Scherer ne povestete: La nceput, toat lumea spunea: Suntei nebun! Cum putei s v imaginai c un bar sportiv poate fi rentabil ntr-o regiune att de ndeprtat? Astzi nu mai rade nimeni de mine. Dac dorii s deschidei un bar sportiv ntr-un mic ora sau n provincie, va trebui s analizai bine zona de aciune. Sunt suficient de multe sate i orae n periferie ? Care este structura populaiei? Dat fiind ca un bar sportiv atrage mai degraba clieni tineri, acest factor risc s v condiioneze succesul. n cazul barului Hawks, prezent timp de mai muli ani a trupelor armatei americane pe aeroportul din Hahn a consolidat, cu siguran, interesul pentru cultura i sporturile americane. *Cea mai bun formul: axai-v pe momentul prnzului18

Dac barul dvs. se afl ntr-un loc pe unde trec mereu muli oameni, merit sa deschidei la prnz. Feluri de mncare diverse la un pre avantajos pot constitui o atracie. Muli clieni care vin la noi s mnnce ceva la prnz, revin seara sau n weekend, cu prietenii sau cu familia, constat Claus Zuther, patronul barului sportiv Shortys, din Lubeck. Dac propunei un bufet la prnz, obinei dou victorii dintr-o singur lovitur: pe de o parte, clientul grbit nu trebuie s atepte masa de prnz, iar pe de alta parte, avei nevoie de mai puin personal. n schimb, n locurile mai puin frecventate, nu merit s deschidei n timpul zilei. Noi nu suntem satisfcuti de cifra de afaceri pe care o obinem n timpul sptmnii, deschiznd barul ziua. Cteodat nu avem dect 15 clieni, se plnge Rainer Scherer, al crui bar se afla pe o strada retras. Situaia se va schimba ns curnd. Amplasarea unui magazin cu preuri mici n cadrul complexului PX, fostul centru comercial al armatei americane, va dinamiza afacerile din timpul zilei. *Spatiul Un bar sportiv ar trebui s se ntind pe o suprafa de 150-250 mp. 70% din suprafaa este ocupat de restaurant, iar restul de bucatarie, depozit, toalete, vestiar. Socotii cam 1,5 mp pentru locurile pe scaune, ceea ce nseamn c restaurantul dvs. va avea ntre 70 si 120 de scaune, plus 15-30 de locuri la bar. Formula ideal este s avei camere destul de largi, n care s dai frau liber imaginaiei creatoare. ntr-un spaiu mic va fi dificil de realizat o atmosfera de stadion. *Obstacolele juridice n Occident, domeniile reglementate n materie de igien localurilor publice sunt foarte numeroase i au ca obiect chiar i mrimea plcilor de faian din buctrie. Pentru fiecare element exist o reglementare precis. Dac preluai un restaurant care deine deja o licent de autorizatie pentru19

vnzarea alcoolului, demersurile dvs. vor fi mult simplificate. Chestiunile de mai jos sunt de multe ori cauza problemelor n cazul atribuirii unei licente: Protecia anti-zgomot este insuficient; Nu sunt suficiente instalaii pentru splarea veselei; Camerele rezervate angajailor (vestiarele) nu corespund normelor administrative; Buctaria nu este suficient de aerisit; Instruciunile pentru cazurile de incendiu nu sunt ndeplinite. Chiar i chestiunea parcrii poate transforma visul de a avea un bar sportiv ntr-un cosmar. Dac nu suntei n msur s punei la dispoziia clienilor suficiente locuri de parcare, afacerea poate fi un eec. *Amenajari si dotari Toate accesoriile pe care le vedeti la noi sunt originale. Avem, de exemplu, castile fotbalitilor echipei Frankfurt-Galaxy i mnuile de box ale lui Mohammed Ali, cu semntura n original, spune Ulrich Huth, de la barul Champions din Frankfurt. Aici cuvntul-cheie este perfectionismul. De exemplu, pe mese sunt tacmuri i vesela ce provin direct din S.U.A.. Chiar i paharele au fost importate de acolo. Bineneles, a trebuit s le gravam n mod special, dar investiia a meritat, cci clienii notri sunt ncntai de aceste pahare ieite din comun, declar cu mndrie Ulrich Huth. V putei procura accesorii sportive americane comandndu-le direct din S.U.A.. Trebuie s tii ns c articolele originale pentru suporteri nu sunt tocmai ieftine. Pentru tricoul starului fotbalului american Joe Montana, cumprtorul trebuie s cheltuiasc mai mult de 500 de dolari. Copiile sunt mult mai ieftine, bineneles, dar ele nu au aura celor autentice. n ceea ce privete decorarea, puin nseamn cteodat mai bine. Cu cteva lucruri care nu costa nimic, putei conferi barului dvs. sportiv o atmosfer de autenticitate. Aceste lucruri se refer la concepia meniului sau20

la inuta personalului. Tricouri cu emblema barului vor da o anumit uniformitate angajailor. Iar dac vindei asemenea tricouri ca suveniruri, asta v va aduce venituri suplimentare. Echipamentul minimal al buctriei const ntr-o friteuz, un congelator, o main de spalat vase i un cuptor. Numeroase buctrii de restaurant sunt echipate cu cuptoare multifuncionale, n care se poate prepara orice: de la aripi de pui i cotlete, pn la pizza. O buctrie deschis este o configuraie foarte apreciat n restaurantele din domeniu. n acest caz, o hot aspirant sau un panou protector sunt cu adevarat necesare. ntr-adevar, mirosurile degajate din brnz de la pizza sau din fripturile la grtar pot tia pofta clienilor i v pot afecta afacerea. Prima impresie pe care clientul i-o va face despre barul sportiv va fi determinant: fatada trebuie s fie, pe ct posibil, agreabil i atractiv. Pentru a produce un anumit american feeling, plasai un pupitru i un seater (adic o persoan care primete clienii i i conduce la locurile lor) la intrare. Putei ndeplini dvs. niv funcia de seater sau putei s o ncredinai unuia dintre colaboratorii. Proprietarii de restaurante americane conteaz pe o echip de opt persoane pentru funcia de seater. Un mic truc al profesionitilor americani: ncepei prin a distribui locurile din faa n felul acesta, restaurantul va avea aerul unui local foarte frecventat. n cea mai mare parte a barurilor sportive, problema iluminatului se rezolv n special prin intermediul televizoarelor i a firmelor de neon. O firma de neon, gata de instalat, va costa cel puin 250 de euro, iar una pe comand mai mult de 400 de euro. Jocurile mecanice sunt o arm cu tai dublu. Pe de o parte, ele va permit s obinei venituri suplimentare, dar, pe de alt parte, riscai ca barul dvs. sportiv s degaje o atmosfer de sala de jocuri de noroc. Aceasta observatie este valabil ndeosebi pentru jocurile mecanice. Jocurile orientate ctre sport, precum darts (aruncarea cu sageti la tinta), sunt mai potrivite pentru21

proiectul dvs. dect jocurile mecanice cu monede sau jocurile cu bile. n orice caz, experienta demonstreaz acest lucru. Lucrai n colaborare cu un instalator de distribuitoare automate. n felul acesta, vei putea ncasa n general ntre 30 si 40% din cifra de afaceri generat de aparat. Aceast cifr de afaceri se poate situa foarte bine n jurul a 750 de euro pe lun pentru fiecare aparat. Televiziunea este un element esenial pentru toate barurile sportive. Nu aveti nevoie de aparate speciale, cci televizoarele normale sunt mai mult dect suficiente. Nu exist limite pentru imaginaia n dispunerea aparatelor. Fie c sunt pe stlpii de deasupra barului sau n coluri, important este ca publicul s poat urmari fr efort programul. Numeroase baruri sportive instaleaz ecrane video gigantice pentru a permite clienilor s participe ndeaproape la evenimente i, cu ocazia finalelor sau a altor evenimente sportive, se creeaz o adevarat atmosfer de stadion. Exist anumite video-proiectoare profesionale care cost n jur de 4.000 de euro. *Numele barului Uor de reinut, original i cu o not sportiv iat cum trebuie s fie numele barului dvs. Dac facei o mica cercetare pe Internet, vei gsi numele a ctorva zeci de baruri sportive americane care v pot inspira, chiar daca ele folosesc adesea numele marilor staruri ale sportului nordamerican... *Ce se consuma intr-un bar sportiv? Elementele principale ale ofertei dvs. trebuie s fie ceea ce numim finger foods (de mancat cu degetele) cum sunt aripile de pui, batoanele de mozarella, cartofii prjii, hamburgerii, Nachos, rondelele de ceapa i pizza american. Salatele proaspete sunt la fel de importante, mai ales pe timpul lunilor de vara. Exist salat mixta (lptuci romne, crutoane, unc, parmezan ras) sau salata Taco (lptuci, roii, ceap, brnz ras, fasole rosie22

i carne fript). Mai putem cita, de asemenea, salata sefului (amestec de frunze de salat cu brnz, sunc, porumb i ou tari). Toate aceste reete au mult succes n barurile sportive americane. interesante. Reetele standard, care menioneaz cantitile exacte i instruciunile de preparare, au un avantaj: ele permit chiar i celor fr experiena s pregteasc foarte rapid diferite feluri de mncare. n plus, aceast standardizare v va ajuta s avei o idee de ansamblu asupra stocului de materii prime. Giganii restaurantelor rapide, ca McDonalds, au construit, datorit acestei metode, imperii ce valoreaz miliarde de dolari. Rainer Scherer nu a ajuns pn la acest stadiu, dar este un partizan indrjit al standardizrii reetelor: nainte nu foloseam fie de buctarie i sa ntamplat, uneori, ca mncrurile s varieze de la un buctar la altul. Dac se punea prea mult brnz pe pizza, de exemplu, aceasta devenea foarte gras i, n plus, acest fapt ne afecta i costurile. La 50 de pizza vndute ntro sear, cantitatea de brnz consumat n exces se observa. Agaati aceste reete pe un panou deasupra locurilor de munc din bucatarie. Dat fiind c preparai mncruri proaspete, cantitatile de ingrediente vor fi indicate pentru o singura porie. O fotografie a produsului preparat v ajut personalul de la bucatarie n prezentarea acestuia. Fie c este vorba de S.U.A., de Anglia sau de Germania, berea rmne butura preferat n barurile sportive i se recomand s fie bere american, cci ea contribuie mult la imaginea barului. Informai-va asupra noilor tendine n materie de buturi. Care sunt buturile energizante n voga? Ce cocktail este la mod? Observai concurenta, acest lucru v va ajuta s ramnei in top. Meniul pe care-l nmnai la nceput clienilor va fi, ntr-un fel, emblema barului dvs. sportiv. Concepia sa va trebui s corespund proiectului n23

Reguli valabile

pentru toate felurile de mancare: calitate bun, porii mari i preuri

ansamblul su. O caligrafie fin, n cursiv, coperte din piele sau din hrtie velin nu se potrivesc deloc cu o atmosfera n stil american. Preferai culorile proaspete, un design modern i nscripii dinamice i moderne. ntr-o concepie original, meniurile barurilor sportive americane pot deveni chiar piese de colecie. Nu exist limite impuse imaginaiei: cu ct vei fi mai creativ, cu att va fi mai bine. Wayne Gretzky, star al hocheiului canadian, a gsit, pentru barul su sportiv situat n centrul oraului Toronto, o idee foarte deosebit. Meniurile sale sunt concepute n cinci pri, asemenea unui meci de hochei pe gheat: faza de nclzire (aperitive), primul ter (antreuri), al doilea ter (felurile principale), al treilea ter (desertul) i prelungirile (cafea, alcool). Ele conin informaii nu numai despre mncrurile i vinurile oferite, dar i despre viata particular a lui Wayne i despre cariera sa. Localul vinde foarte multe Dining Programs pe lun, ca suveniruri, i fiecare dintre acestea nseamn publicitate pentru firm. *Specialitati pentru care nu trebuie tacmuri (finger foods), recomandate n barurile sportive a. Chicken Wings Aripi de pui prjite cu sos condimentat b. Onion rings Rondele de ceapa prjite c. Nachos Chipsuri pe baz de porumb, cu brnz i cu sos d. Mozarella Sticks Batoane de mozarella pan i prjite e. Potato Skins Coaj de cartof gratinat, garnisit cu unc i brnz *Personalul n Frana, un client din trei se plnge de lipsa de politee a personalului24

din baruri i restaurante fast-food. n acelai timp, turitii care se ntorc din S.U.A. nu nceteaz cu laudele despre calitatea serviciului dincolo de Atlantic. Alimentaia public american evolueaza ntr-o atmosfera amical i destins, n care clientul este personajul principal. Un personal dinamic i motivat va crea mediul necesar. Dar fii ateni: servitul este o adevarat munc de ocna i nu este usor ntotdeauna s afiai un chip amabil. Rainer Scherer, patronul de la Hawks, a dezvoltat un sistem inteligent prin care i motiveaz colaboratorii: La fiecare stat de plat, colaboratorii notri primesc un formular unde pot scrie ceea ce nu le convine sau ceea ce ar trebui schimbat. n Japonia, de exemplu, cele mai multe idei inovatoare vin din partea colaboratorilor. Lucrul acesta vrem s-l obinem i noi. Pentru zilele cnd este mai mult de munc (vineri, smbt, duminic), aduceti mna de lucru suplimentar. n total, cheltuielile pentru personal nu ar trebui s depeasc 30% din cifr de afaceri. Avei grij ca angajaii dvs. s aib certificat medical. Tot de angajai depinde i respectarea normelor igienice. Pahare cu urme de degete, mese murdare i tacamuri ptate pot duna grav imaginii barului. Clienii se ateapt la o curaenie absolut, mai ales din partea unui restaurant american. Sistemul restaurantelor McDonalds i Burger King a stabilit norme din care va trebui s v inspirai. Altfel spus, nu ncercai s facei economii pe seama mobilierului i a veselei! *Publicitate/atragerea clientelei Strnii curiozitatea clienilor cu dou sau trei luni naintea deschiderii barului dvs. sportiv. Puteti face acest lucru prin anunturi n pres, campanii de direct mailing sau pliante. Dac vei face reclama numai cu puin timp nainte de a v deschide porile, nu vei obtine nici un avantaj din factorul timp (care este, totui, decisiv). Cele mai bune suporturi publicitare sunt cotidienele locale, revistele de specialitate i brosurile gratuite.25

Putei, de asemenea, s folosii posturile locale de radio pentru a v face reclam. Putei cumpr 30 de secunde de publicitate pentru aproximativ 100 de euro. Producerea unui spot va fi mult mai scump, peste 1.500 de euro. Dar exist i posibiliti mai ieftine: dat fiind c toate posturile regionale de radio dau informaii despre diferitele manifestri i evenimente locale, merit s informai redaciile despre activitaile dvs. promoionale, concerte sau serate cu anumite teme. Poate fi la fel de interesant s v informai clienii despre activitile prevzute i despre evenimentele sportive. La barul Pickers din Berlin, afie i pliante anunt emisiunile sportive cele mai importante. Exist i o alt posibilitate, puin mai costisitoare, dar uor de realizat cu un computer i un program de editare de texte: editarea unui mic ziar al casei,n care cititorul gsete orice, de la informaii referitoare la manifestri, pn la regulile fotbalului american sau concursuri. Alt idee: n S.U.A. i n Canada, o versiune simplificat a ziarului casei a dat rezultate bune. Un calendar pliant amintete clienilor care sunt ntlnirile sportive cele mai importante i ce program vor putea urmri la barul sportiv la o anumit ora. Adevarata publicitate, care nu v va costa un ban, este cea a faimei pe care o vei cuceri prin intermediul clientilor satisfcui. *Colaborati cu echipe sportive locale. Echipa de fotbal american din Frankfurt, Galaxy, i echipa de hochei Lions ntrein o legtur strns cu barul sportiv Champions. Faptul c starurile asocialiilor sportive vin din cnd n cnd pe la restaurant constituie o atracie suplimentar. Barul Pickers profit din plin: Atunci cnd, dup un meci de baschet, se rspndete zvonul c Alba Team va trece pe la Pickers, efectul produs asupra clienilor este mai eficace dect o sut de anunturi, mrturisete Tse Lok Kwok, acionar principal la acest local. Clienii pot sa bea linitii o bere alturi de idolii lor. Acest lucru atrage mult lume n restaurantul nostru, confirm patronul.26

Fr a pretinde sponsorizarea Federatiei Naionale de Fotbal, este sigur c sprijinul organizaiilor sportive naionale i regionale este important. Aceste organizaii pot, ntr-adevar, s oficializeze o legtur ntre restaurantul dvs. i echipa sportiv. *Imaginea barului dvs. sportiv. n barul dvs. vindei nu numai mncare i buturi, dar i un concept, o idee. Orice greeala de stil sau de gust va avea repercusiuni negative asupra atmosferei din restaurant, asupra credibilitaii dvs. i deci, asupra rezultatelor. Cafenele precum Planet Hollywood sau Hard Rock Caf au devenit populare nu pentru c mncarea sau buturile sunt extraordinare sau pentru c preurile sunt interesante, ci pentru c ofer apropierea de vedete. Dac vei da barului dvs. un profil special, care s il deosebeasc de celelalte, atunci veti ctiga. In acest context, emblema va juca un rol important. Fie ca este vorba de autocolante, de hartii cu antet, de carti de vizita, de servetele, de vesela sau de tricourile personalului, important este ca publicul sa inregistreze o imagine de firma. Pentru logo, ca si pentru numele barului sportiv, regula este aceeasi: trebuie sa fie pozitiv si dinamic. *Cine formeaza clientela? Fanul tipic al barului sportiv nu este un huligan care vine s se ndoape cu bere ieftin i s fac scandal. Nici unul din ntreprinztorii care conduc un bar sportiv nu a avut probleme serioase de vandalism sau acte de violen. Nu este o ntamplare. ntr-adevr, putei dvs. niv s exercitai o influen asupra celor care v frecventeaz restaurantul, cu ajutorul publicitii, prin prezentarea restaurantului n mass media i, n cele din urm, prin orarul de deschidere, preuri i amenajarea localului. Cea mai mare parte a publicului va avea ntre 20 i 40 de ani. La Champions i la Londoner Sports Caf, publicul care predomin este constituit, n proporie majoritar, din familii i din tineri de la periferie. Ceea27

ce este deosebit la un bar sportiv este faptul c, potrivit celei mai bune tradiii de pub englez, terge diferenele dintre grupe de vrst sau clase sociale. Clienii sunt unii de aceeai pasiune pentru sport i de o anumit fascinaie pentru stilul de via american. ntr-un bar sportiv, sentimentul de singuratte dispare. Datorit manifestrilor i programelor sportive mereu noi, clientul este n permanent ocupat. Mai mult, prin retransmiterea meciurilor importante, n bar se creeaza repede un spirit de grup care face ca nimeni s nu rmn singur mult timp. *Activitate complementar: vnzarea de tricouri, sepci i autocolante Tricourile, autocolantele i sepcile cu o emblem fac parte din imaginea clasic a tuturor barurilor sportive americane. Acest gen de afacere este totui nc ezitant n Europa, unde mentalitatea difer. Cu toate acestea, dat fiind c frontierele ntre restaurante, divertisment i comerul n detaliu sunt foarte elastice, ntr-un bar sportiv ansele de reuita sunt mari. La Planet Hollywood i la Hard Rock Caf, oamenii stau la coad, nu numai n faa restaurantului, ci i la magazinele de suveniruri. Mai mult de o cincime din ncasrile totale ale acestor restaurante provin din vnzarea de tricouri, sepci etc... Unele baruri sportive, precum Champions din Kln, au descoperit Internetul i ncaseaz de dou ori mai muli bani printr-o cyber activitate: pe de o parte, prin vnzarea de mncare i de buturi, pe de alt parte, prin oferirea de acces la Internet. Este o idee care, n linii mari, se apropie de cea a cafenelelor Internet. *Cheltuieli de nceput: o amenajare simpl Suma pe care o vei cheltui pentru amenajarea barul dvs. depinde, la urma urmei, de tipul de amenajare pe care o vei alege. Un templu al divertismentului precum Londoner Sports Caf a nghiit sute de mii de euro28

pentru amenajarea slii i acum propune 600 de locuri pe scaune, 120 de televizoare, un simulator de schi, un teren de baschet etc., totul pe o suprafa de 500 mp. n schimb, cu 80.000 de euro se poate amenaja foarte bine un mic bar sportiv de 80 de locuri cu o instalaie multimedia modest. Pentru buctrie, de exemplu, vei putea obine aparate de ocazie, la o treime din preul unora noi. Totui, amintii-v c aceste aparate trebuie s fie conforme exigentelor i normelor de administrare. Fii atent s aib un consum mic de energie, altfel factura pentru electricitate risc s devin dezagreabil! n momentul alegerii furnizorului, cerei ofertele diferitelor firme din Europa. Trgurile, saloanele i cataloagele de vnzare prin corespondena v vor oferi o panoram asupra domeniului. *Factori de succes a. Ambiana: Proiectul dvs. trebuie s fie coerent pn n cele mai mici detalii, de la numele barului pn la concepia meniului. b. Personalul: Profesionalismul personalului va fi judecat potrivit exigentelor normelor americane, de care clienii dvs. au auzit, fr ndoial. Amabilitatea i serviciul prompt sunt lucruri indispensabile. c. Varietatea aciunilor organizate de bar:Pentru a menine viu interesul clienilor dvs., trebuie s gsii n permanent ceva nou: un turneu de volei pe plaj sau un rodeo. Clienii ateapt permanent distracia. d. Alegerea programelor TV:ineti cont de gusturile publicului i fii flexibil n privina alegerii programelor sportive. Nu ncercai s-i convertiti pe clientii dumneavoastr la baseball sau la fotbal, daca ei prefer s se uite la Formula 1. *Factori de risc a. Schimbarea preferinelor clienilor: Acest risc apare atunci cnd v concentrai asupra unui anumit sport care, mine, s-ar putea s nu mai fie n voga. b. Dezvoltarea concurenei: n S.U.A., marile baruri sportive i permit29

investiii de milioane de dolari n crearea unor locaii ultramoderne. La o scar mai mic, ateptai-v la tot felul de concureni de felul acesta. c. Impunerea conceptului pe piaa: Conceptul de bar sportiv este nc destul de necunoscut n Europa i trebuie s nceap s se disting de celelalte activiti, precum video-barurile, barurile-karaok etc. 2.3.Proprietar de bar part-time Do it yourself: aceasta este deviza lui Ruth Weber, proprietara barului German Sports Bar pe care l-a inaugurat n micul ora Lahnstein. mpreun cu civa membri ai familiei sale, ea i-a mplinit visul de a avea propria sa cafenea. Tnra s-a apucat cu ndrjire de transformarea unui vechi restaurant, suflecndu-i mnecile pentru a reface tapiseria i pentru a smulge buruienile de pe terasa n aer liber. Am cheltuit 70.000 de euro pentru amenajare i pentru transformri, declar noua proprietar a barului. Atunci cnd German Sports Bar i deschide porile, la orele 16, Ruth Weber se afl deja n spatele tejghelei sau pregtete gustri n stil american n buctrie. Aceasta munc contrasteaz total cu munca pe care o face pn la acea or i care const n instalarea distribuitoarelor automate i n vnzarea sistemelor de alarm. Seara se ocup de bar, mpreun cu o mic echip de cinci angajai part-time, care o ajut la servire i n buctrie.

n fiecare seara, cam 80 de clieni trec pragul barului sportiv. n weekend,numrul se dubleaz. Asociaiile sportive locale joac un rol important pentru German Sports Bar, aa cum de altfel explic i proprietar: Membrii clubului de tir se reunesc des la noi, la fel ca i echipele de fotbal feminin i masculin din ora. n curnd avem intenia de a nregistra video meciurile mai importante de fotbal care au loc n regiune, pentru a le putea proiecta clienilor notri. Pentru ei va fi la fel de pasionant ca i un meci cu Schalke 04 sau cu Bayern Mnchen, explic tnara intreprinztoare. Pentru Ruth

30

Weber, a stagna nseamn a regresa i de aceea ea prevede mereu noi manifestri i activiti.

3.Alegerea i justificarea soliiei constructiveIntrarea n bar se face prin sala de nefumtori. Suprafaa total a barului este de 309.36m2 care se mparte n : * sal nefumtori: 140.56m2 *sal fumtori : 136.8m2 *buctria : 20m2 *toaleta : 12m2 Schema barului:

31

32

Echipamentele utilizate n bar: 1. Expresor 2. Depozit de ghea 3. Main de spart gheaa 4. Aparat de spart ghea 5. Centrifuge 6. Aparat complex 7. Centrifuge 8. Storctor de fructe i legume 9. Main de mcinat cafea 10. Mixere 11. Blender 12. Blender 13. Mas de biliard 14. Televizor Plasma 15. Vitrin frigorific pentru semipreparate 16. Fotolii 17. Canapele pentru 10 persoane 18. Canapele pentru 8 persoane 19. Canapele petru 3 persoane 20. Mese 21. Vitrine frigorifice Aparate utilizate n buctrie: 22. Tostier dubl 23. Crepier dubl 24. Cuptor 25. Cuptor cu microunde 26. Main de cuburi de ghea33

27. Maini de splat vase i pahare

4.Dezvoltarea proiectului,echipamente utilizateNumele barului este Pool Bar, emblema barului:

Biliardul a aprut cu sute de ani n urm ca o dorin de a practica o variant miniaturizat a cricket-ului n spaii interioare. Iarba a fost asimilat cu postavul verde, dimensiunile s-au micorat considerabil, concentrnd ntrun spaiu redus universul unei noi pasiuni ce a captivat generaii dup generaii i s-a constituit n aceste mese de billiard. Mereu este redescoperit i jucat cu mare plcere. Pentru muli plcerea s-a transformat n pasiune i a devenit o "necesitate" petrecerea a cteva ore relaxante n preajma unei mese de billiard. Satisfaciile oferite sunt deosebite, pe lng relaxare i distracie, ntr-un timp scurt devine evident cum prin exerciiu i concentrare se pot obine performane ce ofer jocului o mai mare spectaculozitate, lucru ce ndemn la aprofundare. Masa de biliard atrage ca un magnet privirile tuturor, fascineaz prin elegan mpletit cu mister i te ndeamn s fii n preajma ei. Eman o energie pozitiv care te poate remonta dup o zi obositoare de birou, odihnindu-te i n acelai timp limpezindu-i gndurile. ntr-un bar sau restaurant masa de biliard este un punct de atracie pentru clieni i prin prezena ei modific n bine atmosfera general i dorina fiecruia de a se simi bine i de a consuma. ntr-o cas privat masa de billiard ofer relaxarea mult dorit, reprezentnd n acelai timp poate cea mai interesant pies de mobilier ce ofer distincie spatiului interior. ntr-un hotel masa de billiard reprezint pentru turiti o opiune important de petrecere ct34

mai placut a sejurului, fiind din fericire o reconfortant alinare n condiii de timp nefavorabil. Subiectul decoraiuni interioare baruri i cafenele poate fi destul de mult discutat att sub aspectul culorilor ct i al obiectelor folosite ce pot creea un stil aparte. Sunt persoane care prefer un anumit loc tocmai datorit decoraiunilor interioare al barului sau al cafenelei ce compun un anumit ambient. Spectrul culorilor i amestecul ndrzne al acestora dau o not aparte spaiului. Decoraiunile interioare ce compun o not exotic sunt cele care mbina nuanele mirodeniilor orientale. Tonurile blande ale scorioarei i nucoarei, ale curcumei i abanosului te fac s te simi bine nvluit ntr-un uor mister, rupt de cotidianul zgomotos i policolor.Decoraiuni interioare n baruri i cafenele realizate cu noi tehnici de pictura sau cu tablouri realizate n tonuri de rou sau oranj vor creea acea senzaie de Moulin Rouge, loc n care dansatoarele de cabaret fceau deliciul celor de la mese. Acum aceasta senzaie unic se poate realiza prin folosirea culorilor i a formelor prin decoraiunile interioare din baruri sau cafenele. Jocuri ndraznee de rou i negru intens sau tonuri de rou de la rou sangeriu la viiniu mbinate cu negru vor duce la efecte coloristice unice. Obiecte de art, postere sau tablouri realizate n maniera clasic, modern sau sportiv pot ajuta la oferirea spaiului unei cafenele sau barului un design nou, incitant, iar clienii vor admira decoraiunile interioare fcndu-i s revin, s recomande locaia i altor persoane. Sunt locuri n care detaliile conteaz, acestea dau personalitate spaiului. Putem genera efecte plcute ochiului prin alegerea unor decoraiuni pe o paleta coloristic neutr pe care sunt aplicate modele abstracte n culori vii, tari, complementare. Acest stil este modern i genereaz stri de bun dispoziie n special consunatorilor mai tineri. Este recomandat ca element al realizrii decoraiunilor interioare n baruri i cafenele tehnica obiectelor pereche. Aceasta presupune folosirea aceleiai teme de baza realizat n culori diferite sau n tonuri de culoare opuse sau complementar opuse. 35

Dac dorim s crem o not ambintal, misterioas, trebuie s ncercm decoraiuni interioare realizate prin combinaia unor nuane i tonuri ale aceleiai culori. Acestea pot fi rupte prin linii de un negru i alb pur. Efectul asupra consumatorilor va fi special. Acestia vor descoperi culori ascunse n ambiana creat i vor consuma cu plcere ceea ce au comandat.

4.1. Expresor

SARA2+KITCAPP+VAPAUT+3STRAT

Aparat pentru preparat cafea expreso,model SARA, superautomatic, inoxcrom, autosteamer, motopomp intern, kit pentru capuccino, alimentare automata cu ap, dispozitiv butur n 3 straturi.Dimensiuni (L/l/H mm) 570x540x9 30 Capacita te boiler(litr i) 7 Capacitate dedurizator(lit ri) 8 Greutat e (Kg) 97 Putere (kW) 4.1 Alimentar e (V) 380

4.2. Depozit de gheaDimensiuni (L/l/H mm) 560x790x1270 Capacitate depozitare(Kg) 166 36 Greutate (Kg) 61 Volum (m3) 0.633

BH360S 4.3. Main de spart gheaa

A5 Dimensiuni (L/l/H mm) 170x210x380 Greutate (Kg) 4.5

37

Masin pentru spaghete de nghetat,forme de titei, spaghete, lasagna, sparanghel.

4.4. Aparat de spart gheaa

TG6 Aparat de spart gheat, automat, cu microntreruptor de sigurant.Dimensiuni (L/l/H mm) 170x210x380 Vitez (rot/min) 1400 Greutate (Kg) 11 Putere (kW) 0.34 Alimentare (V) 220

4.5.Centrifuge

38

VITALJUICER

Centrifug de banc, pentru extractia sucului din fructe si legume, poate fi folosit individual (pentru un pahar) sau n ciclu continuu, separarea sucului de pulp si eliminarea resturilor se realizeaz automat, recipient (diametru 92x37 mm) si filtru din inox usor demontabile, nltime de lucru 257 mm.

Dimensiuni (L/l/H mm) 258x440x492

Greutate (Kg) 18

Putere (kW) 0.75

Alimentare (V) 220

4.6.Aparate complexe

P510 Grup multiplu, aparat spart gheat-blender-mixer, pahar din plastic sau inox.Dimensiuni Greutat Putere Alimentar 39 Capacitate pahar

e (L/l/H mm) 255x420x46 0 (Kg) 16 (kW) 0.86

e (V) 220 mixer/blender(litri ) 0.8/1.7

4.7.Centrifuge

VITALJUICER

Centrifug de banc, pentru extractia sucului din fructe si legume, poate fi folosit individual (pentru un pahar) sau n ciclu continuu, separarea sucului de pulp si eliminarea resturilor se realizeaz automat, recipient (diametru 92x37 mm) si filtru din inox usor demontabile, nltime de lucru 257 mm.Dimensiuni (L/l/H mm) 258x440x492 Greutate (Kg) 18 Putere (kW) 0.75 Alimentare (V) 220

4.8.Storctor de fructe i legume

40

P206

Storctor citrice, cu mner pentru presare, recipient din inox, actionare automat prin presiune.Dimensiuni (L/l/H mm) 220x310x35 0 Greutate (Kg) 9 Putere (kW) 0.34 Alimentare (V) 220 Vitez (rot/min) 1400 Diametru (O mm) 110

4.9.Main de mcinat cafea Masin de mcinat cafea, cu dozator manual sau automat si temporizator.

MXT Dimensiun i Greuta te Putere Alimenta re 41 Vitez Diamet ru Productivit ate

(L/l/H mm) 180x300x 500

(Kg) 12.8

(kW) 0.34

(V) 220

(rot/min) 1400

(O mm) 65

(Kg/or) 8//10

4.10. Mixere

Mixer simplu/dublu/triplu, pentru buturi, cu 1/2/3 pahare din plastic sau inox, capacitate 0,8 litri.Dimensiun i (L/l/H mm) 200X220X 500 330X220X 500 460X220X 500 Greuta te (Kg) 2.8 5.1 7.3 Alimenta re (V) 220 220 220

Cod

Putere (kW) 0.12 0.24 0.36

Vitez (rot/min) 15000 15000 15000

F4 F6d F6T

4.11.Blender

42

P102 Blender simplu, cu pahar din plastic sau inox, motor cu 2 viteze.Greutat e (Kg) 4 Alimentar e (V) 220 Capacitat e (l) 1.7

Dimensiuni (L/l/H mm) 200x200x4 60

Putere (kW) 0.4

Vitez (rot/min) 10000/15000

4.12.Blender

SPACESAVER

Blender cu pahar din plastic, capacitate 2 litri, sistem de reducere a zgomotului cu pn la 50%(la modelele SMOOTHER si QSERIES), panou

43

frontal de comand, posibilitatea de a seta pn la 30 de programe, display LCD pentru afisarea ciclurilor.

Dimensiuni (L/l/H mm) 146x190x431.8

Putere (kW) 1.56

Alimentare (V) 220

4.13.Mas de biliard Masa de biliard ROMA 8ft ~ 6.622,35 RON (TVA inclus) ~ Garanie: 1 an Pre:6.622,35 RON (TVA inclus) Stoc:n stoc Descriere produs: Este din lemn masiv cu picioare sculptate ,couri de piele i plac de ardezie din trei buci .Se ncadreaza n categoria meselor de biliard profesionale.Se poate alege culoarea postavului verde, rou sau albastru pentru postav lent, semilent sau de vitez. Dimensiuni exterioare : 252 x 142 cm; Dimensiune : 8 ft; Placa ardesie : 241 x 130 cm.

Accesorii pentru biliard Set de bile biliard Taiwan 57,2 mm ~ 70 RON (TVA inclus) ~ Garanie: 1 an 70 RON (TVA inclus) n stoc44

Pre: Stoc:

Descriere produs:

Setul contine 16 bile : o bila alba,o bila neagra( nr.8 ), 7 bile colorate total (pline), 7 bile semicolorate ( jumatati ).

Tac Romeo ~ 65 RON (TVA inclus) ~ Pre:65 RON (TVA inclus) Descriere produs: Tac din doua bucati; Lungime 140 cm; Greutate 520 g.

Tac Orlando scurt 120 cm ~ 25 RON (TVA inclus) ~ Pre:25 RON (TVA inclus) Descriere produs:Este facut din artar (maple), dintr-o singura bucata si are lungimea de 120 cm cu varf de 12 mm.

Creta biliard ~ 1 RON (TVA inclus) ~ Pre:1 RON (TVA inclus) Descriere produs:

45

Se pune pe varful tacului pentru aderenta la bila de biliard. Sunt diferite culori : albastra, verde, rosie. Atenie la ce culoare aveti la postavul mesei de biliard. La postav verde i albastru se folosete cret albastr i la cel rou numai cret roie.Creta de biliard este fabricata in Statele Unite.

Creta biliard la cutie (bax ) ~ 144 RON (TVA inclus) ~

Pre:144 RON (TVA inclus) Descriere produs: Se pune pe vrful tacului pentru aderen la bil de biliard. Sunt diferite culori : albastra, verde, rosie. Productor:Tweeten Fibre Co. Perie biliard ~ 8 RON (TVA inclus) ~46

Pre:8 RON (TVA inclus) Descriere produs:Se periaza postavul de pe mas de biliard i datorit formei se poate peria postavul de sub mante.

Triunghi biliard 57,2 mm ~ 10 RON (TVA inclus) ~ Garanie: 1an Pre:10 RON (TVA inclus) Descriere produs:Ajut la aranjarea bilelor pe masa de biliard. Este modelul pentru 57,2 mm pool american. Productor:Championship Billiards

Tavite bile ~ 10 RON (TVA inclus) ~ Pre:10 RON (TVA inclus) Descriere produs: Ajut la transportul bilelor la masa de biliard. Se pot transporta 16 bile.47

Producator:Championship Billiards

4.14. Televizor plasma

Televizor cu plasma LG 42PG100R, 42 inch Informatii tehnice:

Diagonala ecran (cm):107 Aspect imagine:16 : 9 Contrast:15000:1 Intensitate luminoasa (cd/mp):1500 Rezolutie:1024 x 768 Sistem audio:10W + 10W

48

Altele:HD Ready 4.15.Vitrin frigorific

Raft frigorific pentru semipreparate LC-100 Dimensiuni [mm] Exterior Lungim e 965 Inaltim e 1300

Latime 750

Greutate: 190 [kg] Suprafa de expunere: 1,6 Nr. de rafturi: 3 ncrctura maxim pe raft: 8 [kg] Interval de temperatur: +4+10 Condiii de mediu: +25 [C] 60% HR Consum de putere: 520 [W] Alimentare cu energie: 230 V / 50 Hz Mediu refrigerent: R-134 lub R-404 Versiune: - us de sticla n spate - 3 rafturi cu reglaj de nlime, iluminate - iluminare central - cadre aurite - terminaie din lemn: imitaie lemn nchis sau deschis Echipament standard: - circulaie dirijat a aerului - dezgheare uoar - auto evaporarea apei dezgheate - control electronic49

Echipament opional: - geam ntrit

4.16.Fotolii Structura este metalic

Pentru tapierie putei opta ntre : piele sintetic, plus sau stof. Sunt recomandate a fi utilizate n : restaurante, baruri, cofetrii, cafenele , pizzerii , spaii private.

4.17.Canapele50

Structura este metalic.Pentru tapierie putei opta ntre : piele sintetic, plus

sau stof. 4.18.Vitrine de expunere

9715 Vitrin pentru sucuri, cu 2 usi, 5 polite iluminare interioar, controlul temperaturii cu termostat, usi reversibile. Optional: nchidere cu cheie.Alimentar e (V) 220 Temperatura de lucru C + 2 -> + 8

Dimensiuni (L/l/H mm) 595X605X182 0

Putere (kW) 0.3

Capacitate (l) 340

51

BACCHUS

Vitrin refrigerat pentru vinuri, 5 zone diferite de temperatur cu posibilitatea stabilirii unei singure temperaturi pentru toat vitrina, refrigerare static/ventilat, structur din lemn, 4+1 polite interioare din lemn, freon ecologic R134A, decongelare automat, display LCD, alarm pentru us deschis, us reversibil, filtru de aer cu carbon activ, picioare reglabile n nltime, iluminare intern, nchidere cu cheie.Alimenta re (V) 220 Capacitat e (l) 380 52 Temperatura de lucru C + 2 -> + 22

Dimensiuni (L/l/H mm) 722x679x1 965

Putere (kW) 0.28

4.19.Tostiera dubl

XP010PT

Tostier simpl sau dubl, realizat din inox, suprafat ceramic neted, sertar pentru colectare ulei/grsimi, ntreruptor pornit/oprit. 4.20. Crepier dubl

Crepier simpl sau dubl, structur inox,plit din font. 4.21.Cuptoare

XVC204

53

Cuptor electric, capacitate 5 tvi, GN2/3, distanta dintre tvi 67 mm, temperatur maxima 260C, greutate 415 Kg, panou electronic de comand, sond pentru testarea produsului, motor cu inversarea sensului de rotatie, iluminare intern cu lamp halogen.

FCV4E

Cuptor electric pentru gastronomie constructie inox, afisaj digital al temperaturii, iluminare intern, us cu geam dublu, ventilator din inox, capacitate 4 tvi GN2/3. 4.21.Cuptoare cu microunde

Cuptor cu microunde, interior/exterior inox, putere grill 1 kW, diametru platou 314 mm, 6 nivele de putere+decongelare, timer 30 minute, alimentare 220V.

54

4.23.Maini de cuburi de ghea Masin cuburi de gheat "Bar line", rcire cu aer sau ap, agent refrigerare R134A, carcas inox.

B65

4.24.Maini de splat

Masin de splat pahare, dimensiuni cos: 350x350 mm

55

ECOSTAR530F

Masin de splat farfurii ,pahare,capacitate container 20 litri, durat ciclu de splare 120 secunde, dimensiune cos 500x500 mm, productivitate 540 farfurii/or. 4.25.Pahare

56

1.Pahar pentru lichior 2. Pahar pentru cherry 3. Pahar pentru samapanie 4. Pahar pentru apa minerala 5. Pahar pentru bere 6. Pahar pentru vin rozaliu 7. Pahar pentru sampanie 8. Pahar pentru vin de Burgundia 9. Pahar pentru vin rosu de masa 10. Pahar pentru vin alb de masa 11. Pahar pentru Rheinwein (vin) 12. Pahar pentru vin (desert) 13. Pahar pentru coniac 14. Pahar pentru whiskey 15. Pahar pentru vodka 16. Pahar pentru apa plata sau suc 17. Pahar pentru sampanie 18. Pahar pentru lichior 19. Pahar pentru Martini 20. Pahar pentru cocktail 21. Pahar pentru Grog (bautura alcoolica din Coniac sau Rom) 22. Pahar pentru ceai sau punch 4.26.Buturi destinate turitilor Buturile alcoolice destinate consumului in pensiunile agroturistice pot fi din productie proprie sau din reteaua comerciala (mustul si vinul pentru consum, vinurile speciale si produsele pe baza de vin, rachiurile naturale, bauturile pe baza de alcool rafinat, berea).

57

Mustul se obtine prin presarea strugurilorcu un continut de zahar de minimum 140 g/litru. Caracteristici: limpiditatea, gustul dulce acrisor, fara mirosuri sau gusturi straine de mucegai. Exista must hibrid si must nobil. Tulburelul este un vin de consum curent, in curs de desavarsire a fermentatiei alcoolice, cu concentratie alcoolica de minimum 3% volum si gust dulceag intepator. Exista tulburel hibrid si tulburel nobil. Vinul este o bautura alcoolica naturala, care se obtine prin fermentarea mustului de struguri alcoolica prin a procesul denumit fermentatie este de alcoolica. 8%, ea Concentratia vinurilor pentru consum

modificandu-se in functie de sortimentul de vin si de podgoria de unde provine. In functie de continutul de zahar acestea pot fi seci, demisec, demidulce, dulce, desert, licoros. Vinul Pelin este o bautura preparata din vin, de preferinta usor si sec, la care i se adauga in luna mai pelinita, care atunci este in floare. Pelinul este denumirea romanesca a absintului. Exista sortimente de vin pelin: rosu, alb, superior, de specialitate.

Aperitive pe baza de vin sunt bauturi alcoolice, speciale preparate din vin cu adaos de esente alimentare, plante si zahar. Pot avea o concentratie alcoolica d 18 32%. Caracteristici: aspectul limpede, mirosul si gustul aromat fin, cu gust dulce sau amarui. Vinul spumant (sampania) se obtine din vinuri speciale, fermentate a doua oara in sticle speciale, dupa metoda Champagne. Aceasta bautura contine zahar ce variaza intre 4 si 80 g/litru, ingredient ce determina

58

calitatea sampaniei si are o concentratie alcoolica de peste 10%. Exista mai multe sortimente: extra sec, sec, extra demisec, desert si roze demisec. Alte aperitive pe baza de vin sunt: vinul spumos, vermutul, bitterul, cognac, brandy, vinars. Rachiurile naturale sunt bauturi alcoolice care se obtin din fermentarea alcoolica a lichidelor zaharoase. Componenta lor principala este alcoolul. Caracteristici: sa fie limpezi, cu gust si miros carateristic sortimentului, fara mirosuri si gusturi straine. Tuica este cel mai cunoscut rachiu din fructe, specific tarii noastre. Se obtine prin zdrobirea fructelor selectate, manual sau mecanic, iar borhotul rezultat se pune in vase de lemn sau din material plastic prevazute cu capace pentru etanseizare. Se lasa la fermentat aproximativ 3 saptamani la temperaturi de 20-25 grade, dupa care se distileaza. Slibovita este o bautura alcoolica care se obtine prin redistilarea tuicii cu invechire diferita, in functie de sortiment. Taria alcoolica variaza intre 3845%. Prunata este o tuica care nu se lasa la invechit, aromatizata si indulcita. Rachiuri speciale din fructe sunt bauturi alcoolice care se prepara din diverse soiuri de fructe fermentate: mere, pere, caise, visine cu tarie alcoolica intre 30-45%. Alte rachiuri naturale: de rescovina, de drojdie, de vin. Bauturi pe baza de alcool rafinat sunt preparate din alcool alimentar, cu adausuri de esente alimentare, extracte din plante sau fructe. Trabuie sa aibe miros placut si gust rafinat. Lichoirurile sunt bauturi alcoolice dulci aromate care se prepara din fructe, flori, ierburi sau alte ingrediente. Rachiuri speciale: vodca, romul, ginul, whisky-ul.

59

Berea este o bautura care se obtine prin fermentarea alcoolica a mustului preparat din malt. Sortimente: berea blonda, blonda speciala, bruna.

Berea este o bautura slab alcoolica , obtinuta prin fermentarea mustului preparat din malt de orz germinat di fiert cu hamei.Prin compozitia sa , berea este o bautura nutritive , stimuleaza secretia sucurilor digestive si constituie un bun excitant stomacal , prin continutul de substante aromate si amare , dioxid de carbon si alcool intr-o proportie de 2-50 , care este usor asimilat in organism. Se recomanda si se serveste in structura meniurilor culinare , la mesele principale.Compozitia chimica a berii depinde de sortimentul de bere , de concentratia initiala a mustului de bere in grade zaharometrice (procentuale) , de calitatea materiilor prime folosite in tehnologia de fabricatie si de durata de fermentare a produsului. Depozitarea berii se face in incaperi speciale (6-80C) , curate , aerisite , ferrite de razele solare , in special in sezonul de vara. Fiecare lot de bere livrat trebuie sa fie insotit de un certificate de calitate in care se vor preciza datele: denumirea produsului; denumira societatii producatoare; calitatea produsului , exprimat in grade alcool , si concentratia mustului in grade zaharometrice.

60

Buturi nealcoolice Acestea sunt: apa potabila, apa minerala, sucurile din fructe si legume, nectarurile, siropurile, bauturile racoritoare industriale, ceaiurile si cafeaua. Apa potabila trebuie sa fie limpede, incolora, cu gust placut, sa nu contina agenti patogeni, microorganisme sau substante toxice. Apa minerala se gaseste in surse subterane de apa care se ridica la suprafata pamantului sub forma de izvoare de apa minerala. Apele minerale de masa se consuma in locul apei potabile deoarece au mineralizatie mai redusa ( in jur de 4 g/l ), gust placut , invioratorl, datorita dioxidului de carbon. Compozitia chimica a principalelor ape minerale de masa este redata in tabelul urmator.

Apa minerala Borsec Biborteni Tusnad Poiana Negri Sarul Dornei Buzias Lipova

Compozitia Carbogazoasa, calcica, magneziana, bicarbonata Carbogazoasa, calcica, feruginoasa, bicarbonata Bicarbonata, calcica, clorosodica, feruginoasa Carbogazoasa, bicarbonata, feruginoasa Carbogazoasa, bicarbonata, sodica, feruginoasa Bicarbonata, bromoxiodurata, carbogaz. Feruginoasa, sodica-calcica, bicarbonata

CO2 g/l 3,2

Ineralizati a g/l 5,6 5

1,4 2

2,5 4,7 4,7

3

3,6 3,2

61

Caracteristici de calitate: - limpiditatea care trebuie sa se pestreze in cadrul termenului de garantie - sa fie inodora, cu exceptia celor medicinale care pot avea mirosuri specifice compozitiei - sedimentul sa fie redus la maximum 0,2g/l - sa contina cantitatea normala de bioxid de carbon. Apa gazoasa sau sifonul este o apa natura saturata cu dioxid de carbon, in aparate speciale. Soda water este apa din sursa alcalina cu continut ridicat de acid carbonic cu putina sare de bucatarie si carbonat de sodiu. Sucurile din fructe sunt bauturi care se obtin prin presarea sau centrifugarea fructelor proaspete. Soropurile din fructe sunt sucuri din fructe fierte cateva minute cu zahar sau cu zahar si apa. Siropul obtinut se filtreza prin tifon, se toarna firbinte in sticle incalzite si se aseaza pe o tava incalzita. Sticlele se inchid ermetic si se dau la rece. Se servesc cu apa minerala sau naturala. Nectarul este o bautura care contine pulpa fructului. Se folosesc fructe (piersici, caise, visine, mere, struguri, etc) care se paseaza obtinandu-se un pireu la care se adauga zahar (200g la litrul de apa). Se pune in sticle si se serveste ca atare.

62

Sucurile din legume se obtin prin aceeasi metoda ca si sucurile de fructe, in acest caz materia prima fiind legumele. Astfel exista sucul de rosii, suc de morcov, suc de varza alba, suc de cartof, suc de telina, suc de sfecla rosie. Buturile alimentare. Ceaiurile de masa pot fi ceaiuri de frunze intregi sau sfaramante. Exista ceaiuri verzi, medicinale. rcoritoare industriale sunt bauturi obtinute din concentrat de plante exotice, fructe citrice, indigene, esente naturale

Cafeaua este bautura folosita din cele mai vechi timpuri. Tipuri de cafea: arabica, iberica, la filtru, sub vid, espresso, turceasca, solubila

Cafea expresso

Cafea iberic

Nici o alt butur nu are efectele benefice ca cele pe care espresso le are asupra corpului si mintii. O cafea espresso mareste luciditatea si concentrarea, stimuleaza creativitatea, mingaie simturile si evoca un numar mare de senzatii si amintiri.63

Acest lucru este posibil datorita cantitatii mici de cofeina din espresso, dar in mare masura si datorita aromei si consistentei. Aroma este un set de miresme eliberate din ceasca iar consistenta este perceptia tactila, catifelata pe care o simti intre limba si cerul gurii. Fiecare aroma actioneaza asupra memoriei personale, aducerii aminte si asocierilor. Degustarea care inseamna sa inveti cum sa bei un espresso bun in mod constient, insemna de asemenea sa redescoperi timpul trecut in general, dar si sa te redescoperi si sa rememorezi experienta ta de-a lungul vietii. Degustarea unui espresso este, in primul rand, o calatorie in lumea simturilor. Iar degustarea este mai mult decat o incercare, este o recunoastere a componentelor si o intelegere a motivelor pentru care facem aceasta degustare. Efectele cafelei asupra sanatatii au fost foarte atent studiate de-a lungul vremii si majoritatea rapoartelor stiintifice au aratat ca exista multe aspecte pozitive asociate cu bautul cafelei. Pe langa binecunoscuta abilitate de a creste performantele mentale si fizice, bautul cafelei a fost puternic asociat cu micsorarea riscului de a face ciroza, astm, diabet, Alzheimer si Parkinson. Cofeina este foarte cunoscuta ca fiind un stimulent al sistemului nervos iar consumul ei creste activitatea creierului. Poate inlatura / intarzia oboseala si in multe studii, s-a aratat ca sporeste performantele cognitive si creste capacitatea corpului la rezistenta fizica. Cafeaua contine antioxidanti, de altfel, este cea mai mare sursa de antioxidanti. Antioxidantii au fost considerati ca avand legatura cu un numar ridicat de potentiale beneficii in ceea ce priveste sanatatea ca protejarea impotriva anumitor boli si cancer. Cafeaua ajuta la reducerea / eliminarea durerilor de cap. 4.27.Servirea buturilor64

* Servirea bauturilor nealcoolice Aducerea si servirea ceaiului se pot efectua in trei feluri asa cum este prezentat in continuare. Ceainicul in care a fost turnat ceaiul preparat se aseaza pe o farfurie-suport prinsa cu degetul mare deasupra si celelalte degete de la mana stanga dedesupt acoperite cu ancarul desfasurat si se aduce pe umarul drept inainte , putin fandat , apropie farfuria cu ceainicul de ceasca ce se gaseste pe blatul mesei , prinde cu degetele mainii drepte toarta ceainicului , avand grija ca degetul aratator sa fie aszat peste capacul acestuia si incepe turnarea ceaiului aplecand ceainicul , pentru a evita producerea stropilor Se preia in ceinic numai apa fiarta , iar pe farfurioare ceaiul si zaharul , preambalate in ambalaje speciale . Farfurioarele se aseaza pe o tava iar ceainicul pe o farfurie cu ceainic cu degetul mare deasupra si celelalte degete de la mana dreapta dedesupt . In sala , farfuria cu ceainic se lasa la consola sau se inmaneaza altui lucrator . Se poate insa ca mai intai sa fie adusa tava si apoi farfuria cu ceainic , evitandu-se astfel eventuala racier a apei . Farfurioarele cu ceai si zahar preambalat se aseaza pe blatul mesei la o distanta accesibila clientiilor iar apa fierbinte din ceainic se toarna in cesti , efectunadu-se operatiunile descries mai in sus urmand ca fiecare client sa introduca in apa mai intai zaharul si apoi pachetelele cu ceai , pe care le lasa mai mult sau mai putin timp , dupa cum prefera sa fie ceaiul , mai concentrat sau mai slab. Se preiau doua ceinice , unul cu capacitate mai mica in care se gaseste esenta de ceai si altul mai mare in care se gaseste apa fierbinte . Fiecare se aseaza pe cate o farfurie-suport si se transporta in sala cu ajutorul tavii asezate pe antebratul sip alma stanga acoperite cu ancarul . La masa se solicita fiecarui consummator preferinta consumarii ceiului ( mai concentrat sau mai slab ) prin formula cum doriti ceaiul? mai concentrat sau mai slab ? si in funtie de raspunsul primit se toarna in ceasca , mai intai esenta65

de ceai in cantitatea apreciata ca ar corespunde cu preferinta clientului si apoi apa fierbinte , efectuandu-se acelasi operatiuni descrise mai sus . Pentru indulcirea ceaiului se aduce fie farfurioara cu zahar preambalat , fie zaharnita. Aducerea si servirea cafelei se efectueaza in mod direct , in functie de felul cafelei si modul de preparare a acesteia. Cafeaua pregatita la sectie se aduce in cesti asezate pe o tava , insotite de farfurioarele-suport respective. Farfurioarele sunt asezate unele sub altele , cu emblemele indreptate spre stanga in apropierea marginii tavii de langa brat , iar cestile cu cafea cu toartele indreptate spre dreapta . Pe farfurioara de deasupra setului se poate aseza o ceasca cu cafea . Tava se transport ape bratul si pe plama stanga acoperita cu ancarul impaturit . Ajuns la masa , chelnerul se apropie de partea dreapta a consumatorului cu urmeaza sa fie servit , prinde cu mana dreapta ( degetul mare deaspura si celelalte dedesupt ) farfurioara cu ceasca si o aseaza in fata clientului , in asa fel incat ceasca sa aiba toarta spre dreapta si emblema spre client , iar farfurioara sa aiba emblema spre mijlocul blatului mesei . Se retrage si trece spre stanga , prin spatele clientului servit pana la celalalt client . Prinde cu mana dreapta o ceasca de pe o tava si o aseaza pe farfurioara , procedand ca la primul client . Repeta operatiunile pan ace vor fi serviti toti de la masa . In cazul in care farfurioara este mai mare decat ceasca , pentru a se evita alunecarea acesteia se recomanda ca pe farfurioara sa se aseze , inainte de a fi asezate cestile , un servetel. Aducerea si servirea apei minerale . Sticlele cu apa minerala se aseaza in frapierele cu gheata la barul de serviciu . Chelnerul acopera frapiera cu un servetel , o prinde de toarte cu ambele maini si o transporta in sala pentru servirea clientilor , asezand-o pe support. De regula , suporturile se aseaza in partea dreapta a unui barbat . Pentru respectarea acestei reguli , chelenrul va lua suportul cu frapiera si le va aseza , daca este cazul in acest fel . Ridica66

sticla di frapiera cu mana stanga , o sterge cu ancarul ce se gaseste pe mana dreapta . Trece ancarul pe antebratul stang , iar sticla o fixeaza bine in palma stanga . Cu mana dreapta ia din buzunarul din partea dreapta a bluzei cheia si desface capsula . Sticla va fi tinuta in acest timp in mana stanga . Nu este permis sa se desfaca capsula tinadu-se sticla intre genunchi sau rezemata de bustul chelnerului. Din mana stanga , sticla este trecuta in palma dreapta , se prinde de la mijloc cu degetul mare de o parte si de cealalta parte opusa , cu degetul aratator indreptat spre gatul sticlei , pe partea dreapta a clientului ce urmeaza sa fie servit , cu piciorul drept fandat putin inainte , apropie gura sticlei de marginea paharului ce se gaseste pe blatul mesei , fara sa-l atinga si toarna incet lichidul din sticla , pe marginea interioara a paharului pentru a evita sarirea stropilor . Dupa incetarea operatinuii de turnare , sticla se rasuceste putin spre dreapta pentru evitarea prelingerii lichidului pe sticla si de aici pe fata de masa . Paharele raman neumplute circa 1-3 cm . Se trece apoi in stanga pentru a se continua servirea celorlalti clienti . In timp ce chelnerul se afla in spatele clientului servit , sterge cu ancarul picaturile de apa ce se scurg pe gura sticlei. Aducerea si servirea sucului de fructe. Aceste operatiuni se pot efectua in doua feluri: aducerea mai intai a paharelor cu ajutorul unei tavi si asezarea lor pe blatul maesei , in dreapta paharului pentru apa , respecatandu-se aceleasi reguli descrise la aducerea si asezarea paharelor pentru apa minerala , dupa care se aduce frapiera cu sucul de fructe imbuteliat , servirea lui facandu-se in acelasi mod cu apa minerala; preluarea de la barul de serviciu a paharelor cu sucul de fructe si transportarea lor cu ajutorul unei tavi la masa clientilor , unde chelnerul prinde cu trei degete de la mana dreapta mare , aratator si inelar baza , sau piciorul paharului ce se gaseste in apropierea marginii tavii de langa67

palma , il ridica si il aseaza pe blatul mesei in dreapta paharului pentru apa minerala. * Servirea buturilor alcoolice Servirea se efectueaza in mai multe sisteme , in functie de felul bauturii , de numarul si de preferintele clientilor. Servirea la pahar a bauturilor aperitiv . Chelnerul aduce bauturile de la sectia bar , in pahare de 50-100 ml puse pe o tava acoperita cu un servet din panza . Tava se aseaza pe antebratul si palma stanga acoperite cu ancarul si se transoprta la masa. Servirea vinurilor imbuteliate . Bauturile imbuteliate se ridica de la sectia bar si se aduc in salon pentru a fi prezentate . Sticla se aseaza pe ancar , pe mana dreapta , astefel ca eticheta de pe sticla sa poata si vazuta si se prezinta pe partea dreapta a clientului . Dupa alagerea vinului de catre client , acesta se aduce de la sectie la masa astfel : vinurile albe imbuteliate consumandu-se racite , se aduc la masa in frapiere cu gheata , insotite de apa minerala sau apa gazoasa , acoperite cu un servet din panza . Frapiera adusa la masa se aseaza pe suport langa unul din colturile mesei , de preferinta in partea dreapta a clientului care conduce masa. Vinurile rosii , consumandu-se la temperature camerei , se pot aduce in frapiere specialae , acoperite cu servet de panza care se poate aseza direct pe masa. Sampania se serveste bine racita , folosindu-se o frapiera speciala in care au fost asezate , pe langa , straturi de gheata marunta si sare . Pentru a se raci mai bine m sticla se invarteste inainte si inapoi cu ajutorul unei sfori , sau se raceste gatul sticlei intre maini . Sampania se aduce la masa in frapiera speciala , acoperita cu un ancar sau servet. Servirea berii prin debitare la halba . Aparatul pentru servirea berii din butoi sau tanc , ce se continua cu serpentine de racier a lichidului instalata68

sub tejgheaua bar , trebuie spalat cu apa rece dupa fiecare zi de lucru pentru pastrarea calitatii berii si a da posibilitatea dezvolatarii microorganismelor , de process ce conduce la imbolanavirea berii si indirect a consumatorilor . De asemenea , saptamanal se demonteaza sonda aparatului racordata la furtunul de evacuare a berii la canea , canalele de debitat bere se inmoaie in apa cu soda calcinata 2% dupa care se spala cu peria toate orificiile si accesoriile aparatului . Dupa spalare se sterg toate accesoriile aparatului , sonda , canalele , apoi se remonteaza aparatul , la intreaga instalatie ; se introduce apa calda intr-un butoi de bere , se introduce presiunea obisnuita de 1,88 atm si se spala serpentine repetand operatia pana rezulta apa evacuata curate , limpezind in final cu apa rece . Berea servita din butoi trebuie sa aiba asigurata o temperature cuprinsa intre 5-80C si o presiune permanenta de 1,8 atm. Presiunea continua in butoiul cu bere , se asigura cu ajutorul tuburilor de dioxid de carbon , prevazute cu redactor de presiune si manometru. Recomandarea si servirea vinurilor in structura meniurilor . Pentru educarea gustului consumatorilor in consumul de vinuri la masa , lucratorii din procesul servirii au un rol deosebit de important in cunosterea calitatii vinului si in functie de imprejurare , sa recomande pe cel mai potrivit vin . Aceasta munca este dificila , cu rezultate care se botin intr-un timp mai indelungat , insa este absolute necesara ; consumatorii isi vor educa gustul , devenind consumatori cunoscutori si exigenti ai unui produs bun si util. Avand in vedere conditiile care determina consumul unui anumit sortiment de vin , se recomanda in principal in functie de trei factori : ocazia care genereaza consumul de vin la masa ; preparatele culinare struncturate in meniu la masa ; orele de consum in etapele zilei si servirea vinului la masa.

Servirea vinului la masa de catre ospatar se face prin prezentarea sortimentului ( sticlei ) preferat de consumatori si recomandat de ospatar . El69

tine sticla pe palma si antebratul stang si face o prezentare a caracteristicilor sortimentului de vin , pe partea dreapta a consumatorului care a efectuat comanda la masa . Vinurile albe ( galben pai ) se aduc racite de la sectia bar , iar viurile rosii se aduc neracite , pastrate la temperature camerei , 16-180C . Pentru racirea vinurilor albe ( galben pai ) in sectia bar sunt prevazute dulapuri ( camere ) frigorifice , ce asigura o temperature de 2-40 . Racirea se poate realize si in sectorul fiecarui ospatar , prin asigurarea cu frigider sau racier la masa consumatorilor , prin intermediul frapierelor cu gheata . Dupa prezentarea sticlei si acceptarea sortimentului de catre consumatori la masa , ospatarul se retrage la masa gheridon pentru debusonarea sticlei . Debusonarea se face prin taierea si indepartarea capisonului de hartie ( staniol ) , apoi se introduce tirbusonul la mijlocul dopului fara a-l perfora si se scoate dopul folosind parghia tirbusonului; apoi se sterge gatul sticlei cu ancarul . Daca la debusonarea sticlei se sfarma dopul si in vin cad particolele de pluta , se umple sticla cu vin din acelasi sortiment , astfel ca particolele de pluta sa iasa la suprafata , dupa care acestea se inlatura prin miscarea energica a sticlei deasupra cuvei spalatorului . Daca dopul cade in sticla sau se sparge gatul sticlei , in aceasta situatie se transfera continutul ei in alta sticla curate cu aceasi eticheta , prin strecurare cu tifon.

4.28.Legislaie * Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vanzare-cumparare Art. 5 (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vanzare-cumparare.70

(2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vanzarecumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator si au aceleasi calitati ca si produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model; b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator, scop facut cunoscut vanzatorului si acceptat de acesta la incheierea contractului de vanzare-cumparare; c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelasi tip; d) fiind de acelasi tip, prezinta parametri de calitate si performante normale, la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil, date fiind natura produsului si declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia, facute de vanzator, de producator sau de reprezentantul acestuia, in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. Art. 6 Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea, in mod rezonabil, sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate isi are originea in materialele furnizate de consumator. Art. 7 Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. 5 alin. (2) lit. d), in oricare dintre urmatoarele situatii, daca probeaza ca: a) nu a cunoscut si nu ar fi putut, in mod rezonabil, sa cunoasca declaratiile in cauza; b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare; c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza.71

Art. 8 (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor, daca instalarea face parte din contractul de vanzare a produselor si produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta si instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. * Drepturile consumatorului Art. 9 Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. Art. 10 In cazul lipsei conformitatii, consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la