inmultirea si fecundarea la capsuni

7/25/2019 Inmultirea Si Fecundarea La Capsuni

http://slidepdf.com/reader/full/inmultirea-si-fecundarea-la-capsuni 1/7

Inmultirea si fecundarea la

capsuni

La capsun inflorescentele încep sa apara la 2-4 saptamâni de

la începutul cresterii frunzelor. Când primele flori se deschid,

înfrunzirea este completa.

Spre deosebire de plantele pomicole, la care înfloritul sedesfasoara pe baza substantelor de rezerva acumulate în planta

în anul anterior), la capsun înfloritul se realizeaza pe baza

substantelor produse de frunzele formate în acelasi sezon.

Aceasta este si explicatia pentru care, la aceasta specie

leaga 65-95% din flori. În functie de soi si conditiile climatice, o

planta de capsun poarta flori timp de 32-55 zile. O floare ramâne

deschisa 3-4 zile, apoi petalele ei cad.

O alta caracteristica speciala a plantei de capsun este ca pe

aceeasi planta, la un moment dat, în perioada de fructificare, se

gasesc: boboci florali nedeschisi, flori deschise, fructe legate,

fructe în pârga si fructe coapte.

Dinamina înfloritului, a cresterii si coacerii fructelor, depinde

mult de mediul de cultura, în mod special de temperatura si

umiditate. De regula, înfloritul, la culturile amplasate în câmp, se



declanseaza când temperatura medie zilnica depaseste 12ºC. La

capsun, înfloritul si cresterea fructelor se suprapun în cea mai

mare parte.

La aceasta specie, fructele nu cad fiziologic, însa ultimele flori

leaga fructe mici sau sunt sterile. Procesul pare firesc, în conditiile

în care aceste flori sunt concurate de fructele aflate în crestere, de

pe inflorescenta respectiva.

Polenizarea este realizata de albine, bondari, vânt. Pentru ca

fructele sa se dezvolte uniform si sa aiba o forma regulata, este

necesara fecundarea a cât mai multe pistiluri din aceeasi floare.

Partea din fruct care nu dezvolta achene (impropriu seminte),

deci, ale carei pistiel nu au fost fecundate, ramâne deformata.

Toti factorii care influenteaza legarea florilor (temperaturi

scazute, seceta, dezechilibre nutritionale, atac de boli saudaunatori), pot conduce la pierderea calitatii recoltei prin obtinerea

de fructe deformate, improprii comercializarii pentru consum în

stare proaspata .

Cresterea si coacerea fructelor de capsun. Cresterea fructului,

dupa fecundare, se bazeaza mai mult pe cresterea în volum a

celulelor si a spatiilor intercelulare si mai putin pe diviziunea

celulelor. În cazul fructificarii de primavera, conditiile din timpul

toamnei anterioare, când are loc diferentierea mugurilor floriferi,

determina în mod direct, numarul de celule din fruct, în timp ce



conditiile din timpul dezvoltarii fructului (primavara), determina

marimea fructului precum si distributia celulelor în cadrul fructului.

Un mugure floral mic, care a diferentiat toamna un numarlimitat de celule, nu poate evolua primavara într-un fruct mare.

Lungimea perioadei de la fecundare pâna la maturarea

fructului, este în strânsa corelatie cu factorii de mediu. Teoretic

aceasta perioada este de 30 de zile, dar poate dura mai putin de

20 de zile în conditii optime de fecundare si chiar mai muilt de 60

de zile în cazul soiurilor cu fructificare de toamna, în conditii de

temperatura scazuta.

Fructul continua sa-si mareasca volumul pâna la maturitate

deplina: o crestere de 130-140% în perioada dintre stadiul de

pulpa verde si coacere deplina si o crestere de doar 14% în

perioada dintre colorarea în rosu si maturarea deplina. Necesarulde frig si repausul vegetativ. Zilele mai scurte de 14 ore si

temperaturile mai scazute de 7,2 grade Celsius induc starea de

repaus la plantele de capsun.

Cum planta se apropie de repaus, substatele de rezerva

produse în frunze si tulpina sunt depozitate în conurile de crestere

si radacini, sub forma de amidon. Acestea sustin cresterea dupa

terminarea perioadei de repaus.



Stolonii destinati plantarii de vara din anul urmator, trebuie sa

fie în repaus deplin când sunt recoltati si apoi depozitati în

camere frigorifice. Plantele aflate în repaus, isi încep cresterea

când temperaturile sunt favorabile. Evolutia cresterii plantelor de

capsun dupa parcurgerea perioadei de frig, depinde de cantitatea

de frig primita.

Mai multa perioada de frig mareste vigoarea si descreste

numarul de ramificatii roditoare, pe de alta parte limitarea cantitatii

frigului are ca rezultat o vigoare scazuta a plantei. Ca regulagenerala, vigoarea mare a plantei favorizeaza cresterea

vegetativa - formarea de ramificatii roditoare, frunze si stoloni -

vigoarea mica a plantei favorizeaza rodirea.

Este deosebit de importanta satisfacerea necesarului de frig

determinat pentru fiecare soi, pentru a crea un echilibru stabil

intre crestere si fructificare în planta de capsun. O temperatura

medie zilnica sub pragul de +5ºC, timp de o luna de zile, în

perioada repausului biologic natural, satisface necesarul de frig al

plantei de capsun.

Filamentele si stolonii. Filamentele se formeaza din mugurii

situati la baza frunzelor, de pe ramificatiile anuale ale tulpinii.Acestea, pot avea lungimea de 30-50 cm, uneori putând ajunge si

pâna la 1 m, sunt groase de 2-5 mm, si din loc în loc formeaza

câte un nod. Din fiecare nod, se formeaza în partea superioara



câte o rozeta de frunze, iar în partea inferioara radacini, care

penetreaza stratul de pamânt, dezvoltându-se.

La început rozetele cresc pe seama hranei preparata deplanta mama, dar dupa ce formeaza radacini proprii, se hranesc

singure, putînd fi separate pentru obtinerea de plante noi. În

conditii de hrana optima pentru înradacinare, o planta tânara, înca

neinradacinata, poate supravietui fara sa aiba legatura cu planta

mama, circa 2-3 saptamâni.

Plantele tinere capata"independenta" fata de planta mama,

numai când isi formeaza radacinile secundare. O planta poate

forma în medie 6-10 filamente, iar pe fiecare filament se pot forma

3-5 stoloni (rozete cu frunze), bine înradacinati.

Vigoarea stolonilor descreste de la baza catre vârful

filamentului. Cand filamentul a atins lungimea caracteristica

soiului, în vârful lui se formeaza o rozeta de frunze, care emite

radacini.

Fiecare stolon (rozeta de frunze) emite la rândul sau 3-5

filamente, din care se formeaza 3-5 stoloni, în final, o planta

mama putând produce 80-100 stoloni. Stolonii, sunt organe

vegetative prin care capsunul se înmulteste în mod obisnuit.

Rata de multiplicare si modul de pregatire pentru plantare, suntmult îmbunatatite prin tehnologiile moderne de înmultire. Procesul

de formare a stolonilor, poate continua pe tot parcursul sezonului

de crestere, fiind limitat de fotoperioada, apa si temperatura.



Stolonii au capacitatea de a-si directiona cresterea catre

intervalele dintre rânduri, libere de alte plante si bine iluminate. În

plantatiile destinate productiei de fructe, stolonii sunt suprimati în

totalitate, într-o etapa incipienta de crestere (erbacee).

Inflorescenta. Florile la capsun sunt grupate în nflorescente.

Forma si dimensiunile inflorescentelor, sunt caracteristice grupelor

de soiuri. O inflorescenta, prezinta un ax principal care se termina

cu o floare. La subsoara unei brectee(frunzulita) se formeaza

doua ramificatii opuse de ordinul I, terminate fiecare tot cu câte ofloare. La rândul ei, fiecare terminatie de ordinul I formeaza din

nodul situat sub floarea terminala respectiva alte ramificatii de

ordinul II, terminate tot cu câte o floare.

O inflorescenta prezinta 3-4 serii de ramificatii. În cadrul

fiecarei ramificatii, fiecare floare este terminala si solitara. Florile

apar si se deschid de jos în sus si în serii. Numarul de flori sedubleaza cu fiecare serie de ramificatii(1,2,4,8). Florile de pe

primele doua serii de ramificatii dau fructele cele mai mari,

prezentând caracteristicile soiului.

Floarea primara (cea care se deschide prima), este cea mai

expusa îngheturilor timpurii de primavara. deoarece se deschide

prima. Numarul mediu de inflorescente pe planta la soiurile celemai productive, este de 5-10, putând ajunge si la 14-16. Intr-o

inflorescenta se formeaza 5-8 fructe. De regula, daca se

formeaza mai multe, ultimele fructe sunt mai mici. Daca într-o



inflrescenta leaga si se dezvolta mai putine fructe (5-7), acestea

se coc în 3-4 serii si sunt toate normal dezvoltate.

inmultirea si fecundarea la capsuni

Documents