ingrijiri la domiciliu - cursul nr.5

7/27/2019 Ingrijiri La Domiciliu - Cursul Nr.5

1/13

SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

DISCILPINA: NGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU CURSUL NR.5

EXAMINAREA SEMNELOR VITALE

Pulsul si respiratia ne dau indicatii asupra unor procese vitale cum ar fi

activitatea inimii si plamanilor. Acestea joaca un rol important in procesul de

ingrijire a bolnavului cronic asistat la domiciliu. De aceea, asistentul medical

trebuie sa fie capabil sa stabileasca modificari ale circulatiei si respiratiei si sa

controleze pulsul si temperatura. Aceste activitati ne informeaza despre functiunile

inimii, circulatiei si plamanilor.

PERCEPEREA SI NUMARAREA PULSULUI

La perceperea pulsului se tine cont de trei caracteristici: frecventa, ritm si

calitate.

Frecventa pulsului

Pulsul ne indica numarul de contractii ale inimii. Numarul de batai ale inimii

intr-un minut ne arata frecventa pulsului.

La adult frecventa pulsului este de 60-80 batai/minut

La varstnici 80-85 batai/minut

La copilul scolar 90- 100 batai/minut, iar la sugar si copilul mic 120-140

batai/minut.

Activitatea inimii este influentata de efortul fizic (alergari, urcarea scarilor,

munca grea), starea de repaus sau starea sufleteasca (bucurie, spaima, enervare

etc). corespunzator se modifica si pulsul.

Activitatea inimii poate fi influentata si de boala:

Puls incetitnit mai putin de 60 batai/min in bolile coradiovasculare sidupa consumarea anumitor medicamente.


2/13


3/13


4/13

EVITAREA IMBOLNAVIRILOR SECUNDARE

ESCARELE

ORIGINE. CARACTERISTICI. PROFILAXIE

Originea

La bolnavul imobilizat, greutatea corpului se concentreaza pe anumite

regiuni. Greutatea corporala si rezistenta saltelei conduc la o slaba irigare cu sange

a pielii si musculaturii. O circulatie slaba si o transpiratie abundenta, precum si

incontinent si/sau o hrana nerationala pot conduce la formarea unei escare (leziune

sau ulcer de decubit). Escarele sunt leziuni tisulare ca urmare a unui deficit de

irigatie locala prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua, sub actiuneadirecta a agentilor infectiosi. Formarea escarelor poate avea si alte cauze:

posibilitati limitate de miscare (paralizii, imobilizari in ghips);boli speciale (de circulatie si cardiovasculare, diabet); slabire excesiva sau greutate excesiva.

Exista anumite regiuni expuse la escare si anume:

1) La bolnavii imobilizati in decubit dorsal: Regiunea occipitala Reg.omoplatilor, a coatelor Regiunea lombo-sacrata la bazin si calcaie;2) La bolnavii imobilizati in decubit lateral: Regiunea umarului, in zona urechii La bazin zona de deasupra crestei iliace, a marelui trohanter Partea interna si externa a genunchilor in functie de decubitul stang sau

drept, regiunea maleolara externa sau interna.

3) La bolnavii imobilizati in decubit ventral: Regiunea pavilionului urechii Regiunea anterioara a umarului, regiunea anterioara a crestelor iliace Regiunea anterioara a genunchilor, la haluce.4) La bolnavii imobilizati inpozitie sezanda: Regiunea omoplatilor, regiunea fesiera, poplitee, plantar (calcai).


5/13

Caracteristici

In descrierea unei escare se diferentiaza diferite stadii, care pot fi

recunsocute dupa caractersitici precise. Se deosebesc urmatoarele stadii:

Stadiul I :

Se prezinta sub forma unei pete albe. Regiunea afectata nu este suficient

irigata cu sange si hranita. Apare ca o pata alba, care se coloreaza dupa ridicarea

bolnavului.

In acest stadiu escara nu este perceputa de catre bolnav.

Stadiul I I:

In acest stadiu observam inrosirea pielii si o leziune la nivelul acesteia, carese poate infecta prin patrunderea bacteriilor. Escara apare ca o pata rosie cu

inflamarea pielii si dureri.

Stadiul I I I:

In acest stadiu se formeaza flictenele. Daca acestea se sparg exista pericolul

unei infectii. Chiar daca se aplica in acest stadiu un tratament si ingrijiri

meticuloase vindecarea poate dura si cateva saptamani.

Stadiul I V:

In acest stadiu observam o leziune a pielii rosie-vinetie pana la neagra.

Culoarea se datoreaza sangelui inchegat si a tesuturilor cangrenate. Pentru a se

obtine o vindecare este necesara inlaturarea tesutului cangrenat, debridarea

(curatarea) larga pana la tesutul sanatos, dupa care se panseaza steril locul pana la

vindecare.

Stadiu l V:

In acest stadiu vorbim dj despre o infectie. Daca nu se inlatura necroza,

corpul va cauta sa respinga tesutul cangreant. Se dezvolta o leziune profunda,

purulenta, care paote ajunge pana la os. Ea paote fi insotita de febra, septicemie sau

infectii osoase.


6/13

Profilaxia:

Pericolul formarii unei escare poate fi evitat printr-o serie de masuri si

anume:

Mijloace pentru scaderea presiunii:

Ingrijirea profilactica incepe de la dotarea patului. Asigurarea unui pat

comod, lenjerie curata, cearsaf bine intins sunt primele masuri.

Putem folosi si mijloacele auxiliare de prevenirea a formarii escareleor: o

saltea de calitate, saltea antidecubit pneumatic sau o saltea cu apa.

Regiunile expuse la escare se pot proteja cu permute, perne si colaci de

protective confectionati din material mtextil moale, spuma de latex sau din cauciuc

care vor fi umpluti cu aer.

ATENTIE!!!

Lo pozitia normala a unui bolnav pot aparea regiuni de presiune. Nasturii,

cutele, tivurile sunt factori suplimentari de risc. Un alt factor favorizant sunt

frecarile, care duc la iritatii ale pielii. De aceea asistentul medical trebuie sa se

asigure inotdeauna la schimbarea lenjeriei patului si a bolnavului ca acesta sta

confortabil si ca s-au indepartat resturile alimentare, medicamentoase, nasturi sau

alte obiecte din patul bolnavului.

Schimbarea pozititei bolnavului:

La bolnavii cronici trebuie schimbata pozitia in mod regulat. In functie de

starea bolnavului se recomanda schimbarea pozitiei dupa un plan bine stabilit.

Aceasta schimbare de pozitie se face in functie de mese si de alte activitati

de peste zi. Trebuie sa se tina cont si de obiceiurile de a sta culcat ale bolnavului

(de ex. o persoana este obisnuita sa doarma pe burta). Aceste obiceiuri si altele seinclud in planul de schimbare a pozititei corpului.

In functie de gradul afectiunii, schimbarea pozitiei trebuie sa se faca la

intervale regulate, astfel incat perioada de refacere pentru partile neapasate sa fie

aproximativ egala. Orarul de schimbare se stabileste impreuna cu doctorul de

regula la un interval de 1 sau 2 ore.


7/13

Igiena pielii:

O ingrijire intensiva a pielii este necesara zilnic, uneori chiar mai des.

Astfel, pielea este curatata, se favorizeaza circulatia si rezistenta ei. Pentru

ingrijirea zilnica se recomanda:

Spalarea partilor vulnerabile Stergerea lor cu grija Masaj local cu buricele degetelor Folosirea unor crme sau lotiuni pentru ingrrijirea pielii.Stimularea pielii:

Prin incetinirea circulatiei tesuturile vor fi hranite cu mai putin oxygen. De

aceea se recomanda stimularea circulatiei prin:

Miscari ample de respiratie Exercitii izometrice si izotonice Masaj usor cu buricele degetelor a partilor vulnerabile Folosirea unor medicamente corespunzatoare, recomandate de medic.Hranirea:

Printr-o hranire rationala, corpul primeste toate substantele necesare lui. se

evita o slabire a organismului si I se stimuleaza fortele de aparare. Se recomanda:

o O hrana bogata in vitamine si proteine (carne, lactate, legume).Acestea contin vit.A, protectoare a pielii, vit.B2 necesara

metabolismului cellular si vit.C.

o O cantitate suficienta de lichide (sucuri de legume si fructe)o O dieta speciala in cazul bolnavilor supraponderali.

ATENTIE!!!Ca masuri de prevedere impotriva formarii escarelor se recomanda:

Controlul zilnic al regiunilor vulnerabile; Ingrijirea pielii: spalare si uscare atenta; ingrijirea cu atentie a

regiunilor vulnerabile;


8/13

Schimbarea pozitiei bolnavului, netezirea lenjeriei patului si alenjeriei de corp, suport uscat;

Folosirea unor mijloace auxiliare; Asigurarea unei hrane bogate si variate.

PNEUMONIA HIPOSTATICA

Cauze

In cazul unei imobilizari indelungate la pat se poate ajunge la o respiratie

superficial si ulterior la o aerare insuficienta a regiunilor profunde ale poalmanilor.

Drept consecinta a unei respiratii insuficente se aduna mucozitati in calile

respiratorii si plamani, care produc o infectie a tesutului pulmonar. Durerile

toracice sau abdominal conduc la o respiratie de menajare, iar reflexul de tuseeste inabusit.

De asemenea, din cauza unor tulburari de inghitire (in cazul unei pierderi de

cunostinta sau AVC), resturi de hrana pot ajunge prin caile respiratorii in bronhii si

pot produce o infectie.

Simptome

Este foarte important ca asistentul medical sa recunoasca semenele de debut

ale pneumoniei hipostatice. Acestea pot fi:

Starea de absenta, apatie, buze uscate, respiratie superficiala si accelerata, Senzatie de sufocare Dureri toracice Tuse uscata, expectoratie Cresterea progresiva a pulsului si temperaturii Febra cu frisoane Transpiratie abundenta.Profilaxie

Prin masuri urgente aceasta problema poate fi evitata. Ca masuri de

profilaxie se recomanda:


9/13

In timpul zilei bolnavul sa fie ridicat de mai multe ori si daca este posibilsa fie ajutat sa faca cativa pasi.

Bolnavii care nu pot merge sa fie asezati in pozitie sezanda pentru afavoriza respiratia; se pot face exerciti de gimnastica respiratore

(ridicarea si coboratul mainilor etc).Ca variante de stimulare a respiratiei se practica: suflarea unui puf de

vata, suflarea in lumanare sau miscarea unui obiect mic suspendat, prin

suflare. Prin aceste exercitii se intareste expiratia, se intensifica inspiratia

si se imbunatateste aerarea regiunilor profunde ale plamanului.

Trebuie asigurata o umiditate a camerei, deoarece mucozitatile uscateagraveaza infectia. De asemenea, se aieriseste camera, evitandu-se insa

curentii de aer.

Pacientul trebuie sa fie stimulat sa tuseasca cu expectoratii pentru afavoriza eliminarea secretiilor adunate; o ridicare a trunchiului usureazaexpectoratia.

Expectoratia poate fi insotita si de un masaj efectuat cu batai usoare,tapotajul. Pentru aceasta se bate usor de sub omoplati pana la umar. Nu

se bate in regiunea coloanei.

Cand bolnavul transpire abundent trebuie schimbata lenjeria. Serecomanda sa fie incalzita usor.

TROMBOZA

La omul sanatos, in cursul unei zile, intervalele intre odihna si activitate se

succed de mai multe ori. Ele au ca efect o incetinire si o activare a circulatiei.

Cauze

La oamenii bolnavi, care trebuie sa stea mult timp in pat, nu se mai succed

intervalele activitate-odihna. Imobilizarea indelungata in pat incetineste circulatia

sangelui.

Vena indepartata:

La un bolnav care zace mult in pat si nu se misca scade musculatura de

sustinere a venei. Ea isi pierde punctele de sustinere si isi modifica forma, peretii

venei isi pierd tonicitatea; consecinta este o incetinire a fluxului sangvin (supapele


10/13

nu mai impiedica intorcerea fluxului, produsii de metabolism (reziduurile) se

depoziteaza, irita peretii vasului, producand o infectie care are drept consecinta

formarea unui cheag.

Vena varicoasa:

Daca pe traiectul unei vene exista varice, fluxul sangvin nu va fi numai

incetintit, ci condus prin varice in sensuri contrare (formarea de turbioane), adica:

o depozitare de reziduuri este posibila, fiind mai mare riscul unei infectii, formarea

de cheaguri este mult favorizata.

Prin incetinirea fluxului si alte cause se formeaza pe peretele venei un cheag

care sta lipit de peretele vasului.

Daca acest cheag se dezlipeste si este transportat in fluxul sangvin, apareriscul de embolie.

Daca cheagul ajunge in capilare, de ex. in plaman, astupa vasul respectiv si

se produce embolia pulmonara. Embolia pulmonara este fatala de multe ori.

In procesul de ingrijire la domiciliu a bolnavului asistentul medical si echipa

sa trebuie sa faca totul ca aceasta boala sa nu apara.

Profilaxie

Aparitia unei tromboze poate fi evitata daca asistentul ia la timp masuri

profilactice.

Bolnavul sta pe spate si respire adanc. Picioarele vor fi alternative intinse si

contractate (laba piciorului).

Picoarele vor fi apasate alternative, cand calcaiul, cand degetele, de tablia

patului.

Miscari de gimnastica:

Indoirea si intinderea picioarelor, rotirea labei piciorului. Aceste exercitipacientul le poate face singur sau cu ajutorul asistentului medical sau a

apartinatorilor.


11/13

Culcat pe spate cu mainile incrucisate pe ceafa, bolnavul ridica un piciorsi il intinde. Piciorul va fi miscat in sus si in jos.

Antrenarea muschilor:Exercitiile de izometrie recomandate pot fi facute de bolnav singur sau cu

ajutorul asistentului medical, a apartinatorilor sau a altor membri aiechipei de ingrijiri.

Ridicarea picioarelor: prin ridicarea picioarelor se imbunatatestesubstantial fluxul sangvin de intoarcere.

Compresie: suplimentar la ridicarea picioarelor se recomanda aplicareaunor ciorapi elastici sau a unor ciorapi antitrombotici. Ei se aseaza pe

picior fara cute, datorita formei lor anatomice si asigura succesul

profilaxiei trombozei.

Bandajul de protectie: efectul bandajului de protectie este de micsorare avolumului venelor si restabilirea procesului de circulatie. Bandajul deprotective reia functia de sustinere a musculaturii.

INTEPENIREA ARTICULATIILORCauze

Miscarea putina sau lipsa de miscare, de exemplu a cei imobilizati la pat

sau al bolnavii paralizati duce la o atrofiere a muschilor. Muschii se scurteaza si

limiteaza mobilitatea articulatiei.

Pericolul unei intepeniri apare daca:

Extremitatile bolnavului se gasesc continuu in aceasi pozitie Daca miscarile sunt limitate sau dureroase.Profilaxie

Pentru prevenirea intepenirii articulare se iau urmatoarle masuri:

Miscarea articulatiilor: indoirea, rotirea, intinderea piciorului, apucareacu mana etc.

Exercitii izometrice Schimbarea pozitiei.


12/13

Folosirea mijloacelor auxiliare:

Folosirea mijloacelor auxiliare inlatura pericolul intepenirii articulatiilor:

Scarita de franghie contra intepenirii umarului, cotului si mainii. Suport activ pentru picioare si/sau genunchi Diferite instrumente de activat miscarea degetelor (mingiute,

extensor pentru degete).

ATENTIE!!!

La introducerea unor mijloace auxiliare se evita o folosire unilaterala si de

durata a acestora. De exemplu o rola ptr. genunchi poate ajuta contra unei

contractii de intindere, dar paote provoca o contractie de indoire.

CONCLUZII:

Sarcina unei ingrijiri competente este de a evita aparitita unei boli secundare

care poate fi mai periculoasa decat boala primara.

Aparitia leziunilor de decubit poate fi dureroasa pentru bolnav si problematica

pentru asistentul medical, deoarece tratamentul lor dureaza luni de zile. De

aceea trebuie luate rapid si de timpuriu masurile de prevenire a escarelor.

Pneumonia hipostatica este cea mai de temut dintre bolile secundare. Ca masuri

de preintampinare se recomanda, printre altele: o buna aerare a plamanilor, o

degajare prin expectoratie si o buna aerisire a camerei.

Imobilizarea indelungata la pat paote produce la multi bolanavi o incetinire a

fluxului sangvin si implicit conduce la aparitita trombozei. Prin masuri de

prevenire, cum ar fi o alimentative rationala, schimbarea pozitiei si exercitii

izometrice si izotone, dar si prin aplicarea unor bandaje protectoare paote fi

prevenita aceasta boala secundara grava.

Intepenirea articulatiilor poate deteriora calitatea vietii omului bolnav.

Asistentul medical trebuie sa aiba grija sa intretina mobilitatea articulatiilor.

Ca masuri de profilaxie se recomanda: miscare, schimbarea pozitiei, exercitii

izometrice si folosirea mijloacelor auxiliare.


13/13

ingrijiri la domiciliu - cursul nr.5

Documents