inger si demon

2
 Din cele mai vechi timpuri, dragostea a fost preaslavita sau condamnata de catre poeti,  prozatori si de cintareti. “Iubirea este un daimon” spunea Platon. „Iubirea nu va pieri niciodata…” spune Biblia. Si totusi, dupa cate „cercetari” s-au facut, dupa cate definitii s-au dat, dupa cate poezii i s-au inchinat, nimeni nu stie ce e dragostea! Acel sentiment care inalta si coboara, care ucide si naste in acelasi timp.Foarte multi scriitori au prezentat dragostea in operele lor. Cu toate acestea insa, ea e definita mereu la fel si intotdeauna diferit. Asta pentru ca nici un om nu  poate exprima exact in cuvinte ceea ce simte, si p entru ca dragostea nu e niciodata la fel.  Nu s-au facut inca cuvinte, nu s-au inventat inca leacuri, nu s-a gasit inca cheia care sa deschida secretul iubirii. Eminescu este fără îndoială cel mai mare poet al iubirii şi cel mai iscusit cântăreţ al splendorilor naturii. La romantici natura este cadrul iubirii, sau aşa cum spunea Tudor Vianu, natura este "L'etat d'ame", deci starea de spirit. Mihai Eminescu va asocia starea erotică cu un tablou autumnal. Poetul reactualizează astfel o iubire pierdută. Iubirea e la Eminescu numai un vis care este efemer, lucru ce se releva şi prin metafora "mireasa sufletului meu" în poezia "Atât de fragedă". De altfel în literatura romanească doar Tudor Arghezi şi Nichita Stănescu au cântat iubirea implinită. Sentimentul erotic e redat printr-o stare de adormire în mijlocul naturii. În general iubirea reînvie departe de lume,într-un codru secular, în mijlocul naturii: îmbătaîi de imaginile olfactive cei doi indragostiţi au sentimentul contopirii cu natura.. Iubita eminesciană este un prototip irealizabil. Poetul cântă o iubire neîmplinită şi de aceea iubita e o fiinţă intangibilă pe care poetul o situează în lumea aştrilor prin distanţă , răceală ţi puritate. Din acest punct de vedere poezia eminesciană se aseamană cu cea  petrarchistă în care femeia e o donna angelică, femeie înger. Motivul apare frecvent la Eminescu: "Cum e fecioara între sfinţi". Iubita are astfel părul blond iar ochii sunt albaştri vineţi. În nota iubirii platonice puritatea e redată prin răceala marmurei: "Ca marmura de alba/Ca ea nepăsătoare". Eminescu este un mare plastician al sentimentelor, un poet care percepe nuanţe subtile - vizuale, muzicale, termice, mai rar odorifere - un magician urcând pe raze tremurătoare  pana în luna şi, concomitent, un torturat de absolut ... Iubirea la Eminescu reprezinta mai mult un ideal, o aspiratie in lirica de tinerete, mai tarziu transformandu-se intr-un sentiment dual, fericire dublata de rautate, pentru ca in final sa se ajunga la sentimentul iubirii pierdute, al dezamagirii profunde si al descurajarii totale. Intalnim astfel femeia in diferite ipostaze. Femeia de salon, corupta, meschina si rea („Scrisoarea V”), care nu intelege aspiartiile  barbatului, cocheta, adulterina. Femeia eros, ingenua, femeia copil, femeia indragostita, senzuala ispititoare ce conoteaza  placerea. Elementul feminin este puternic legat de planul teluric, spiritualul nu ii este

Upload: gabriela-diana

Post on 16-Jul-2015

111 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

5/13/2018 Inger Si Demon - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/inger-si-demon-55a8235aaa469 1/3

Din cele mai vechi timpuri, dragostea a fost preaslavita sau condamnata de catre poeti, prozatori si de cintareti.“Iubirea este un daimon” spunea Platon. „Iubirea nu va pieri niciodata…” spune Biblia. Sitotusi, dupa cate „cercetari” s-au facut, dupa cate definitii s-au dat, dupa cate poezii i s-auinchinat, nimeni nu stie ce e dragostea! Acel sentiment care inalta si coboara, care ucide si

naste in acelasi timp.Foarte multi scriitori au prezentat dragostea in operele lor. Cu toateacestea insa, ea e definita mereu la fel si intotdeauna diferit. Asta pentru ca nici un om nu poate exprima exact in cuvinte ceea ce simte, si pentru ca dragostea nu e niciodata la fel. Nu s-au facut inca cuvinte, nu s-au inventat inca leacuri, nu s-a gasit inca cheia care sadeschida secretuliubirii.

Eminescu este fără îndoială cel mai mare poet al iubirii şi cel mai iscusit cântăreţ alsplendorilor naturii.

La romantici natura este cadrul iubirii, sau aşa cum spunea Tudor Vianu, natura este "L'etat

d'ame", deci starea de spirit. Mihai Eminescu va asocia starea erotică cu un tablouautumnal. Poetul reactualizează astfel o iubire pierdută.

Iubirea e la Eminescu numai un vis care este efemer, lucru ce se releva şi prin metafora"mireasa sufletului meu" în poezia "Atât de fragedă". De altfel în literatura romaneascădoar Tudor Arghezi şi Nichita Stănescu au cântat iubirea implinită. Sentimentul erotic eredat printr-o stare de adormire în mijlocul naturii. În general iubirea reînvie departe delume,într-un codru secular, în mijlocul naturii: îmbătaîi de imaginile olfactive cei doiindragostiţi au sentimentul contopirii cu natura..

Iubita eminesciană este un prototip irealizabil. Poetul cântă o iubire neîmplinită şi de

aceea iubita e o fiinţă intangibilă pe care poetul o situează în lumea aştrilor prin distanţă ,răceală ţi puritate. Din acest punct de vedere poezia eminesciană se aseamană cu cea petrarchistă în care femeia e o donna angelică, femeie înger. Motivul apare frecvent laEminescu: "Cum e fecioara între sfinţi". Iubita are astfel părul blond iar ochii sunt albaştrivineţi. În nota iubirii platonice puritatea e redată prin răceala marmurei: "Ca marmura dealba/Ca ea nepăsătoare".

Eminescu este un mare plastician al sentimentelor, un poet care percepe nuanţe subtile -vizuale, muzicale, termice, mai rar odorifere - un magician urcând pe raze tremurătoare pana în luna şi, concomitent, un torturat de absolut ...

Iubirea la Eminescu reprezinta mai mult un ideal, o aspiratie in lirica de tinerete, mai tarziutransformandu-se intr-un sentiment dual, fericire dublata de rautate, pentru ca in final sa seajunga la sentimentul iubirii pierdute, al dezamagirii profunde si al descurajarii totale.Intalnim astfel femeia in diferite ipostaze.Femeia de salon, corupta, meschina si rea („Scrisoarea V”), care nu intelege aspiartiile barbatului, cocheta, adulterina.Femeia eros, ingenua, femeia copil, femeia indragostita, senzuala ispititoare ce conoteaza placerea. Elementul feminin este puternic legat de planul teluric, spiritualul nu ii este

5/13/2018 Inger Si Demon - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/inger-si-demon-55a8235aaa469 2/3

accesibil si ii este aproape inutil. Nu apare mai deloc,fiind prezenta numai in inceputul poeziilor „Luceafarul” si „Calin(filede poveste)” iubirea domestica.

În lirica lui Eminescu, întâlnim un întreg evantai al măştilor feminităţii, acestea fiind

definitorii pentru tectonica sufletului eroului liric, deoarece toate compun feşele feminităţii, pe care poetul a nemurit-o în şi prin versurile sale.Manifestări ale acestor ipostaze pot fi urmărite în funcţie de două mari categorii:feminitatea angelica şi cea demonică. În cazul primei categorii, două atitudini ale erouluiliric sunt reperabile: una de expansiune a sufletului celui care iubeşte plenar, şi alta derecluziune a celui dezamăgit în iubire.Eminescu este un mare poet al iubirii. De la "Dorinta", "Lacul, "Sara pe deal, "Floare

albastra" si pana la "De cate ori, iubito ..." sau "Pe langa plopii fara sot...", poezia lui iiinalta iubirii un templu stralucitor si fascinant, in care bucuria si suferinta, voluptatea sidurerea, visul si dorul de dragoste, iradiaza intregul univers al imaginarului eminescian.In literatura universala s-au scris mii de pagini inchinate iubirii, incepand, poate,

cuvantarea cantarilor" din "Biblie" , si strabatand veacurile pana la noi. Eminescu insa afacut din iubire un mit pe care 1-a proiectat pe ecranul eternitatii si 1-a pus in relatie cuuranicul; si a aruncat peste frumosul vis neimplinit valul diafan al melancoliei.

Citind poeziile care sunt axate pe feminitatea telurică, se poate lesne observa că povesteade dragoste se desfăşoară după un anumit scenariu, care traduce fidel tectonica unui sufletardent, însetat de absolut. Sub aspectul acesta, considerăm că cea mai reprezentativă poezieeste Atat de frageda, fiecare strofă a acestei creaţii ilustrând momentele esenţiale alescenariului erotic

http://www.umk.ro/images/documente/publicatii/Buletin16/10_modele_feminine.pdf 

5/13/2018 Inger Si Demon - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/inger-si-demon-55a8235aaa469 3/3