ing. ec. merca ioan · relieful specific arealului supus cercetării de 8660 ha, total teren...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. ec. Merca Ioan

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

ALTERNATIVE AGROTEHNICE ŞI ECONOMICE PENTRU DEZVOLTAREA

DURABILĂ ÎN ZONA HUEDIN

Conducător ştiinţific Prof.univ.dr. PETRU GUŞ

CLUJ-NAPOCA

2010

315

ALTERNATIVE AGROTEHNICE ŞI ECONOMICE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ZONA HUEDIN

În condiţiile intensificării agriculturii, a necesităţii creşterii producţiei vegetale, dar şi

a dezvoltării rurale, ca verigi forte a progresului socio-economic, se pune legitima

întrebare: poate fi realizată şi menţinută creşterea producţiei vegetale fără a aduce

prejudicii majore mediului înconjurător şi respectiv sănătăţii oamenilor şi celorlalte

vieţuitoare ale lanţului trofic? Această sarcină prioritară, dar şi extrem de dificilă, este

abordată prin prisma conceptului dezvoltării durabile a agriculturii, aşa cum a fost definit

de către Comisia Mondială pentru Mediul Înconjurător şi Dezvoltare: "Dezvoltarea

durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a

compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".

Pentru conservarea resurselor existente în zona Huedin, este necesară o analiză

privind măsurile ce se impun în vederea dezvoltării durabile a acestei zone şi elaborarea

unor strategii de dezvoltare durabilă care să aibă la bază conceptual de durabilitate.

Dezvoltarea durabilă a zonei Huedin presupune asigurarea securităţii alimentare a

zonei la principalele produse agricole (cartof, grâu, porumb), respectând bunele condiţii

agricole şi de mediu. Acest lucru este posibil prin utilizarea unor măsuri agrotehnice care

să nu conducă la degradarea solului, dar şi existenţa unor alternative economice prin care

fermierii să-şi poată asigura veniturile necesare supravieţiurii lor, cât şi a familiilor pe care

aceştia le întreţin.

Politica actuală a Uniunii Europene este concentrată pe dezvoltarea durabilă a

societăţii din toate punctele de vedere. Pentru aceasta ea pune la dispoziţia statelor membre

diverse instrumente financiare menite a-şi rezolva problemele economice şi sociale. Pentru

a atrage aceste fonduri în vederea finanţării de proiecte de dezvoltare locală, este absolut

necesară definirea strategiei de dezvoltare a fiecărei regiuni din România. Respectând

principiul subsidiarităţii, strategiile de dezvoltare locală trebuie să ţină cont de strategiile

judeţene, regionale şi în final de Planul Naţional de Dezvoltare, astfel încât obiectivele

prevăzute să nu intre în contradicţie la nici un nivel, asigurând sinergie şi

complementaritate.

Cele mai importante probleme ale fermierilor sunt legate de necesitatea cunoaşterii

mijloacelor de eficientizare a activităţii fermei, organizarea optimă şi aplicarea

316

tehnologiilor adecvate, mijloacele de ameliorare a fertilităţii solului, precum şi probleme

de valorificare a producţiei. Pornind de la aceste probleme, solicitări şi necesităţi ale

fermierului, cercetările efectuate în cadrul tezei: „Alternative agrotehnice şi economice

pentru dezvoltarea durabilă în zona Huedin”, contribuie efectiv la dezvoltarea unui spirit

de producţie eficient, economic şi raţional, pentru asigurarea unui mediu agricol profitabil

şi pentru dezvoltarea rurală durabilă.

Foarte importante pentru dezvoltarea durabilă a zonei Huedin le consideram

următoarele:

- importanţa agriculturii pentru existenţa şi activitatea umană;

- rolul decisiv al tehnologiilor de cultivare pentru creşterea randamentelor la

unitatea de suprafaţă;

- conservarea fertilităţii solului şi practicarea de tehnici prietenoase pentru

mediu;

- obţinerea de produse de calitate care să poată fi valorificate cu preţ mai bun;

- reducerea consumurilor de energie înglobată în fertilizanţi, erbicide şi

combustibili;

- schimbarea mentalităţii fermierilor în urma obţinerii de venituri din agricultură

comparabile cu cele din alte domenii.

Ideea tezei porneşte de la faptul că întreaga zonă supusă cercetării este montană,

defavorizată, iar anumite unităţi aparţinătoare zonei, cum ar fi: Izvorul Crişului, Sâncraiu,

Săcuieu, Poieni, Ciucea, Râşca etc., se încadrează în clasele IV şi V de calitate, cu 16 pâna

la 30 puncte de bonitare, fiind caracterizate prin potenţial de producţie scăzut.

Agricultura durabilă este un sistem de tehnologii şi practici agricole menite să asigure

nu numai o producţie satisfăcătoare, ci să conserve şi resursele naturale.

Dezvoltarea zonei este posibilă numai prin compensarea diferenţelor de cheltuieli

care trebuie făcute şi care sunt mult mai mari decât într-o zonă în care nu sunt identificaţi

factori şi acţiuni defavorizante. Compensarea acestor diferenţe de cheltuieli este posibilă

prin practicarea unor tehnologii de producţie durabile, propunerea unor alternative

economice care să conducă la eficientizarea maximă a profitului, precum şi prin accesarea

măsurilor cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

317

Actualitatea temei poate fi sintetizată prin importanţa pe care o are practicarea de

tehnologii durabile care să asigure conservarea solului, reducerea consumurilor de energie,

obţinerea de recolte libere de reziduuri şi înregistrarea de profit, la unitatea de suprafaţă

sau produs.

SCOPUL CERCETĂRILOR EFECTUATE

Ipoteza de lucru în cercetarea pentru elaborarea tezei porneşte de la ideea propunerii

unor alternative agrotehnice şi economice de dezvoltare durabilă în zona Huedin, zonă care

se încadrează în morfologia de ansamblu a Munţilor Apuseni şi care dispune de resurse

naturale, economice, culturale, dar care nu sunt exploatate în condiţii ştiinţifice de eficienţă

în scopul obţinerii de profit, respectând Codul bunelor practici agricole şi de mediu.

Scopul cercetărilor efectuate constă în:

- identificarea factorilor limitativi ai producţiei agricole;

- găsirea de soluţii pentru atenuarea factorilor limitativi;

- identificarea alternativelor agrotehnice şi economice pentru creşterea

competitivităţii la principalele culturi (cartof, grâu şi porumb);

- valorificarea potenţialului specific zonei.

OBIECTIVELE CERCETĂRILOR EFECTUATE

Cercetarea privind rezultatele de producţie în câmpurile experimentale la principalele

culturi (cartof, grâu şi porumb), evidenţiază posibilităţile reale de sporire a randamentelor

pe unitatea de suprafaţă prin aplicarea corectă a tehnologiilor de cultivare. Astfel,

tehnologiile aplicate la culturile de cartof, grâu şi porumb trebuie să îmbine o serie de

măsuri agrotehnice bazate pe lucrările solului, fertilizare, amendare, dar şi categoria

biologică a seminţei.

Având în vedere producţiile obţinute în câmpurile experimentale este posibilă

creşterea eficienţei economice a produselor agricole, prin maximizarea profitului obţinut la

unitatea de suprafaţă sau pe unitatea de produs. Acest lucru este posibil ţinând cont de

318

alternativele economice propuse în această teză cu privire la modul de valorificare a

producţiilor agricole.

Obiectivele cercetărilor pot fi sintetizate astfel:

- eficientizarea activităţilor de producţie prin valorificarea raţională a

resurselor naturale şi umane;

- vitalizarea şi rentabilizarea activităţilor de exploatare a resurselor;

- conservarea şi protecţia resurselor naturale şi a mediului construit şi

natural;

- modernizarea tehnologiilor agricole;

- vitalizarea activităţilor din gospodăriile ţărăneşti prin trecerea de la

gospodăria de semi-subzistenţă, la gospodăria de tip familial cu caracter

comercial;

- dezvoltarea turismului rural.

DISPOZITIVUL EXPERIMENTAL

Cercetările pornesc de la ideea relaţiei de potenţare care există între sistemul de

lucrare a solului, sistemul de fertilizare, categoria biologică a seminţei şi nivelul

producţiilor care pot fi realizate pe unitatea de suprafaţă.

Dispozitivul experimental a fost organizat conform regulilor de tehnică

experimentală, având ca principale obiective:

- stabilirea interacţiunii lucrǎrilor solului şi a fertilizǎrii asupra dezvoltǎrii

durabile la cultura de cartof. Cercetarea are ca obiectiv final elaborarea

sistemului optimizat de lucrare a solului în relaţie cu fertilizarea şi amendarea,

adaptate la condiţiile specifice din zona Huedin;

- stabilirea interacţiunii lucrǎrilor solului, fertilizǎrii, amendǎrii, asupra dezvoltǎrii

durabile prin cultura de grâu în zona Huedin;

- stabilirea influenţei materialului biologic asupra producţiei de porumb.

Pentru a urmǎri influenţa lucrǎrilor solului, a fertilizǎrii şi amendǎrii precum şi a

materialului biologic asupra dezvoltǎrii durabile în zona cercetatǎ, au fost organizate trei

experienţe în intervalul 2005-2008, pe un aluviosol, în localitatea Huedin din judeţul Cluj.

319

Câmpul experimental a fost constituit din 3 experienţe bifactoriale de tipul A x B-R,

amplasate după metoda parcelelor subdivizate, în trei repetiţii, pe aluviosol, sol specific

pentru zona Huedin.

Experienţa 1 - Stabilirea interacţiunii lucrǎrilor solului şi a fertilizǎrii asupra

dezvoltǎrii durabile la cultura de cartof. Cercetarea are ca obiectiv final elaborarea

sistemului optimizat de lucrare a solului în relaţie cu fertilizarea, adaptate la condiţiile

specifice din zona Huedin.

Factorii de cercetare sunt următorii:

Factorul A – lucrǎrile solului cu 5 graduǎri:

a1 – arat toamna, 25-30 octombrie

a2 – arat primǎvara, 15-25 aprilie

a3 – dezmiriştit vara + arat toamna, 25-30 septembrie

a4 - dezmiriştit vara + arat toamna, 25-30 octombrie

a5 - dezmiriştit vara + arat toamna, 25-30 noiembrie

Factorul B – fertilizare, amendare cu 4 graduǎri:

b1 - gunoi de grajd, 30 t/ha

b2 – gunoi de grajd 20 t/ha + N45P25K50

b3 – N135P75K150

b4 - N135P75K150 + 5 t/ha Ca CO3, administrat în anul anterior

Experienţa 2 – Stabilirea interacţiunii lucrǎrilor solului, fertilizǎrii, amendǎrii,

asupra dezvoltǎrii durabile prin cultura de grâu în zona Huedin.


Factorul A – lucrǎrile solului cu 2 graduǎri:

a1 – dezmiriştit vara + arat toamna

a2 – arat toamna

Factorul B – fertilizare, amendare cu 3 graduǎri:

b1 – N100P80K80

b2 – N100P80K80 + 5t/ha Ca CO3

b3 – târlire

320

Experienţa 3 – Influenţa materialului biologic asupra producţiei de porumb în zona

Huedin


Factorul A – categorie biologică cu 3 graduǎri:

a1 – hibrid

a2 – sămânţă F1

a3 – sămânţă F2

Factorul B – fertilizare cu 2 graduǎri:

b1 – gunoi de grajd, 40 t/ha în anul anterior

b2 – gunoi de grajd 40 t/ha în anul de cultură

Gama de maşini şi utilaje folosite pentru lucrările solului, fertilizare, amendare şi

semănat au fost cele clasice, adaptate să lucreze în câmpul experimental astfel încât să fie

adecvate executării tuturor acestor lucrări.

REZULTATE OBŢINUTE

Arealul supus cercetării are o suprafaţă totală de 11807 ha, din care: 8660 ha

reprezintă suprafaţa agricolă , iar diferenţa de 3147 ha , total teren neagricol.

Din analiza caracteristicilor fizico-geografice ale zonei în care s-a realizat cercetarea,

poziţia geografică a arealului cercetării, cadrul natural al zonei precum şi condiţiile

agropedoclimatice, mediul economic, social şi organizaţional, a rezultat că dezvoltarea

durabilă a zonei Huedin este limitată de existenţa a două categorii de factori: naturali şi

tehnologici.

Factorii limitativi naturali pentru dezvoltarea zonei Huedin sunt determinaţi de unele

caracteristici ale reliefului, climei, solului şi calităţii slabe a pajiştilor naturale.

Relieful. Este unul din principalii factori limitativi ai producţiei agricole. Acesta este

reprezentat de panta mare a terenului precum şi schimbările frecvente de pantă, având ca şi

consecinţe: limitarea cultivării plantelor prăşitoare şi dificultate în organizarea de

asolamente. Toate acestea conduc la obţinerea de producţii scăzute. Deasemenea terenurile

în pantă condiţionează o anumită sistemă de maşini, parcursuri scurte ale agregatelor

321

agricole şi totodată creşte necesarul de forţă de muncă manuală, conducând în cele din

urmă la creşterea costurilor de producţie.

Relieful specific arealului supus cercetării de 8660 ha, total teren agricol, poate fi

împărţit în versanţi slab şi puternic înclinaţi, platouri interfluviale şi lunci largi ale

cursurilor de apă (tabelul 1, figura 1).

Versanţii puternic înclunaţi. Suprafaţa ocupată de aceşti versanţi este de 2165 ha

(25%). Gradul de înclinare al acestor versanţi este cuprins între 60 şi 70º, fapt ce permite o

intensificare a proceselor de versant, mai ales în cazul sectorului din bazinul Almaşului.

Versanţii slab înclinaţi, reprezintă acele forme cu aspect monoclinal şi cu o pantă

extrem de mică (10-15º), întâlnindu-se pe alocuri sub forme de sectoare orizontale.

Suprafaţa ocupată de aceşti versanţi este de 2338 ha (27%). De altfel aceşti versanţi

dispun, în acest areal, de cele mai bune condiţii de favorabilitate pentru cultura plantelor.

Platourile interfluviale. Sunt mai puţin evidente în peisaj, fiind întâlnite doar în

nordul teritoriului, la limita cu comunele Izvorul Crişului şi Călăţele, dar şi spre vest.

Suprafaţa ocupată de aceste platouri este de 2771 ha (32%).

Sectorul de luncă. Suprafaţa ocupată de sectorul de luncă este de 1386 ha (16%).

Prezenţa nivelului freatic aproape de suprafaţă a influenţat evoluţia procesului de

pedogeneză, în sensul apariţiei aluviosolurilor gleice şi mai puţin gleiosolurilor cernice.

Tabelul 1

Tipuri geomorfologice de relief din zona cercetată

Suprafaţa

Nr

crt. Tipul de versant

ha % 1. Versanţi puternic înclinaţi 2165 25

2. Versanţi slab înclinaţi 2338 27

3. Platouri interfluviale 2771 32

4. Sectorul de luncă 1386 16

322

216525%

233827%

277132%

138616%

Versanţi puternic înclinaţi(ha) / Strongly inclinedslopes (ha)Versanţi slab înclinaţi(ha) / Low angle slopes(ha)Platouri interfluviale (ha)/ Interfluves trays (ha)

Sectorul de luncă (ha) /Meadow sector (ha)

Fig. 1 Tipuri geomorfologice de relief din zona cercetată

Clima. Sub aspect climatic, teritoriul zonei Huedin a fost caracterizat în urma

studierii datelor obţinute de la Staţia Meteorologică din oraşul Huedin. Prin urmare,

această zonă din vestul judeţului Cluj se înscrie în domeniul influenţelor de aer nord-

vestic.

Pentru zona Huedin regimul termic pe perioada de cercetare 2005 - 2008 este

caracterizat de o medie a aerului multianuală de 8,20C, valorile înregistrate fiind foarte

apropiate de media multianuală, respectiv: 7,9 0C în anul 2005, 8,20C în 2006, 8,80C în

2007 şi 8,20C în anul 2008.

Regimul precipitaţiilor pe perioada de cercetare 2005-2008 este unul caracteristic

pentru întreaga Depresiune a Huedinului, fiind înregistrate precipitaţii cuprinse între 518

mm (2005) şi 667,1 mm (2007), în timp ce valoarea medie multianuală este de 613 mm.

Solul. Solul devine factor limitativ al producţiei agricole datorită diversităţii,

însuşirilor chimice, fizice pe care acesta le deţine.

Având în vedere zona Huedin, solul devine factor limitativ al producţiei agricole prin:

- Diversitate foarte mare a solurilor, care impune un număr mare de diferenţieri a

tehnologiilor de cultivare;

- Însuşiri chimice nefavorabile. Sub aspectul însuşirilor chimice, solurile din

această zonă se caracterizează printr-un pH acid (5,0-5,5), gradul de saturaţie în

baze sub 55%, prezenţa aluminiului mobil care devine toxic, aprovizionarea

slabă cu elemente nutritive (N, P, K), dar şi carenţa de microelemente;

323

- Însuşiri fizice nefavorabile. Sub aspectul însuşirilor fizice există un drenaj mare

extern şi intern pe solurile în pantă şi cu schelet, dar şi un drenaj scăzut în zonele

convexe unde au loc stagnări de apă. Participarea în cantităţi mari a argilei la

alcătuirea părţii minerale a solului determină fenomenul de tasare sau

compactare a solului, stare în care creşterea şi dezvoltarea plantelor este mult

deranjată. De asemenea compactarea diferită a solurilor nu permite valorificarea

corespunzătoare a hranei şi a apei, chiar dacă acestea se găsesc în cantităţi

optime.

Prezenţa solurilor reci în această zonă face necesară utilizarea unor cantităţi mari de

gunoi de grajd fapt ce impune necesitatea creşterii animalelor.

Cuvertura pedologică a teritoriului zonei Huedin de 8660 ha, total teren agricol, este

dominată de solurile din clasa luvisolurilor, 5283 ha (61%), urmate de cea a protisolurilor,

1905 ha (22%) şi apoi în ordine de antrisoluri, 520 ha (6%), cambisoluri 433 ha (5%),

cernisoluri 346 ha (4%) şi hidrisoluri 173 ha (2%) (figura 2)

.

Luvisoluri 61%

Hidrosoluri 2%

Cambisoluri 5%

Antrisoluri 6%

Cernisoluri 4%

Protisoluri 22%

Fig. 2 Ponderea claselor din învelişul de soluri al teritoriului Huedin-Sâncraiu

Calitatea slabă a pajiştilor. După modul de utilizare, pajiştile sunt împărţite în două

categorii: păşuni şi fâneţe. Din totalul suprafeţei arealului supus cercetării de 11807 ha,

păşunile deţin o pondere de 2606 ha (30%), iar fâneţele de 2093 ha (24%). Tipic pentru

zona cercetată este faptul că suprafeţele de pajişti situate pe lângă aşezările omeneşti sunt

păşunate intensiv primăvara devreme, după care animalele "urcă la munte", iar pe pajiştile

respective se obţine o recoltă de fân. Toamna, când animalele se reîntorc, se mai

efectuează un păşunat, până la instalarea zăpezii.

324

În zona Huedin, pajiştile constituie principala sursă de furaje pentru bovine şi ovine.

Datorită calităţii slabe a pajiştilor rezultă o digestibilitate redusă, o calitate slabă a

furajelor, prezenţa plantelor toxice în compoziţia floristică, producţie mică şi costuri

ridicate pentru recoltare.

Factorii tehnologici limitativi includ tehnologiile de cultivare cu referire, în principal,

la alegerea cultivarelor, lucrările solului, sistemul de fertilizare, corectarea reacţiei acide a

solurilor şi valorificarea recoltei.

Factorii limitativi ce influenţează producţia agricolă şi tehnologia aplicată pe

terenurile de la Huedin sunt date de:

- prezenţa unui conţinut ridicat în argilă în orizontul A (de bioacumulare);

- alunecările de teren, care favorizează stagnarea apei pe parcele;

- inundabilitatea terenurilor din apropierea cursurilor de apă;

- eroziunea de suprafaţă care contribuie la pierderea fertilizanţilor şi a materiei

organice din sol;

- conţinutul mare de apă în sol (datorat proceselor de gleizare şi pseudogleizare);

- reacţia acidă a unor tipuri de soluri, care impune folosirea de amendamente

calcaroase cu un an înainte de a cultiva cartof, ceea ce crează unele

inconveniente în realizarea rotaţiei culturilor şi satisfacerea cerinţelor sociale ale

agricultorilor din zonă care deţin suprafeţe mici de terenuri şi care doresc să

cultive în fiecare an cartof, grâu, porumb şi plante furajere.

În vederea atenuării acţiunii factorilor limitativi şi realizarea competitivităţii pentru

dezvoltarea durabilă a zonei Huedin, pe baza cercetărilor proprii, s-au stabilit alternativele

tehnologice care contribuie la creşterea producţiilor la principalele culturi specifice zonei

(cartof, grâu şi porumb):

1. Sistemul de lucrare a solului şi varianta de fertilizare la cultura de cartof au

influenţat producţiile obţinute pe unitatea de suprafaţă. Astfel producţiei de cartof pe

agrofond de 30 t/ha gunoi de grajd este cuprină între 20,1-21,9 t/ha, cea mai mare

producţie fiind asigurată în cazul variantei dezmiriştit vara + arat toamna (25-30

septembrie), cu un spor de producţie de 6,5%. Cea mai mică producţie a fost obţinută în

cazul variantei arat primăvara (15-25 aprilie).

325

Tabelul 2

Influenţa lucrărilor solului asupra producţiei de cartof pe agrofond cu 30 t/ha gunoi de grajd

Varianta de

lucrare a solului Producţia

t/ha % Diferenţa Semnificaţia

a1 20,57 100 0 Mt

a2 20,10 97,7 -0,47 -

a3 21,90 106,5 1,33 ***

a4 20,63 100,3 0,07 -

a5 20,27 98,5 -0,30 -

DL (p 5%) =0,54;DL (p 1%) =0,78; DL (p 0,1%) = 1,17;

2. Prin folosirea gunoiului de grajd şi a îngrăşămintelor chimice se obţin sporuri

semnificative de producţie. Astfel, producţia de cartof realizată pe agrofond de 20 t/ha

gunoi de grajd + N45P25K50, în funcţie de lucrarea solului este cuprinsă între 19,3-22,7 t/ha,

cea mai mare producţie fiind asigurată în cazul variantei dezmiriştit vara + arat toamna

(25-30 septembrie), cu un spor de producţie de 6,2% (tabelul 3).

Tabelul 3

Influenţa lucrărilor solului asupra producţiei de cartof pe agrofond cu gunoi de grajd 20 t/ha + N45P25K50

Varianta de

lucrare a solului Producţia


a1 21,37 100 0 Mt

a2 19,30 90,3 -2,07 000

a3 22,70 106,2 1,33 **

a4 21,10 98,8 -0,27 -

a5 21,07 98,6 -0,30 -

DL (p 5%) =0,72; DL (p 1%) =1,05;DL (p 0,1%) = 1,57;

3. Diferenţierea lucrărilor solului privind epoca de executare influenţează producţia

de cartof, astfel, pe agrofond cu N135P75K150 producţiile sunt cuprinse între 10,9 t/ha în

cazul variantei arat primăvara (15-25 aprilie) şi producţii de 18,37 t/ha în cazul variantei

326

dezmiriştit vara + arat toamna (25-30 septembrie) (tabelul 4). Acelaşi rezultat este

înregistrat pe agrofond N135P75K150 + 5 t/ha Ca CO3, administrat în anul anterior, respectiv

cea mai mare producţie 19,03 t/ha în cazul variantei dezmiriştit vara+arat toamna (25-30

septembrie) (tabelul 5).

Tabelul 4

Influenţa lucrărilor solului asupra producţiei de cartof pe agrofond cu N135P75K150

Varianta de

lucrare a solului

Producţia


a1 18,13 100 0 Mt

a2 10,90 60,1 -7,23 000

a3 18,37 101,3 0,23 -

a4 18,23 100,6 0,10 -

a5 18,30 100,9 0,17 -

DL (p 5%) =0,41; DL (p 1%) =0,60; DL (p 0,1%) =0,90;

Tabelul 5

Influenţa lucrărilor solului asupra producţiei de cartof pe agrofond cu N135P75K150 + 5 t/ha Ca CO3, administrat în anul anterior

Varianta de

lucrare a solului

Producţia


a1 18,53 100 0 Mt

a2 12,03 64,9 -6,50 000

a3 19,03 102,9 0,50 *

a4 18,90 102,0 0,37 *

a5 18,30 98,7 -0,23 -

DL (p 5%) = 0,36; DL (p 1%) = 0,52; DL (p 0,1%) = 0,79

4. Valorificarea acţiunii complexe a lucrării solului şi a fertilizării privind influenţa

asupra producţiei de cartof scoate în evidenţă avantajele variantei de fertilizare gunoi de

grajd 20 t/ha + N45P25K50 şi dezmiriştit vara + arat toamna (25-30 septembrie), cu

327

diferenţă distinct semnificativă şi dezmiriştit vara + arat toamna (25-30 octombrie), cu

diferenţă semnificativ pozitivă (tabelul 6, figura 3). Clasificarea cu testul Duncan exprimă

avantajele variantei gunoi de grajd 20 t/ha + N45P25K50 şi dezmiriştit vara + arat toamna,

(25-30 septembrie) cu 22,7 t/ha, urmată de varianta gunoi de grajd, 30 t/ha şi dezmiriştit

vara + arat toamna, (25-30 septembrie) cu 21,9 t/ha (tabelul 7).

Tabelul 6 Comparaţii multiple privind influenţa lucrării solului şi a fertilizării

asupra producţiei de cartof

Varianta experimentală

Producţia de cartof (t/ha) % Diferenţa Semnificaţia

b1a1 20,57 100 0 Mt

b2a1 21,37 103,9 0,80 **

b3a1 18,13 88,2 -2,43 000

b4a1 18,53 90,1 -2,03 000

b1a2 20,10 100 0 Mt

b2a2 19,30 96 -0,80 00

b3a2 10,90 54,2 -9,20 000

b4a2 12,03 59,9 -8,07 000

b1a3 21,90 100 0 Mt

b2a3 22,70 103,7 0,80 **

b3a3 18,37 83,9 -3,53 000

b4a3 19,03 86,9 -2,87 000

b1a4 20,63 100 0 Mt

b2a4 21,10 102,3 0,47 *

b3a4 18,17 88 -2,47 000

b4a4 18,90 91,6 -1,73 000

b1a5 20,27 100 0 Mt

b2a5 21,07 103,9 0,80 **

b3a5 18,30 90,3 -1,97 000

b4a5 18,30 90,3 -1,97 000

DL (p 5%) = 0,45; DL (p 1%) = 0,60; DL (p 0,1%) = 0,80

328

20.5721.37

18.1318.53

20.119.3

10.912.03

21.922.7

18.3719.03

20.6321.1

18.1718.9

20.2721.07

18.318.3

0 5 10 15 20 25

t/ha

b4a5

b3a5

b2a5

b1a5(Mt)

b4a4

b3a4

b2a4

b1a4(Mt)

b4a3

b3a3

b2a3

b1a3(Mt)

b4a2

b3a2

b2a2

b1a2(Mt)

b4a1

b3a1

b2a1

b1a1(Mt)

Fig.3 Influenţa lucrării solului şi a fertilizării

asupra producţiei de cartof

Tabelul 7

Semnificaţia diferenţelor de producţie evaluatǎ prin testul Duncan

Varianta experimentală Producţia de cartof

(t/ha) Clasificarea

b3a2 10,90 A

b4a2 12,03 B

b3a1 18,13 C

b3a4 18,17 C

b3a5 18,30 C

329

b4a5 18,30 C

b3a3 18,37 C

b4a1 18,53 CD

b4a4 18,90 DE

b4a3 19,03 E

b2a2 19,30 E

b1a2 20,10 F

b1a5 20,27 FG

b1a1 20,57 FG

b1a4 20,63 GH

b2a5 21,07 HI

b2a4 21,10 HI

b2a1 21,37 I

b1a3 21,90 J

b2a3 22,70 K

5. Sistemul de lucrare a solului şi variantele de fertilizare la cultura de grâu au

influenţat producţiile obţinute pe unitatea de suprafaţă. Astfel influenţa lucrărilor solului pe

agrofond cu N100P80K80 arată o producţie de 97% la varianta arat toamna comparativ cu

martorul: dezmiriştit vara + arat toamna (tabelul 8).

Tabelul 8

Influenţa lucrărilor solului asupra producţiei de grâu pe agrofond cu N100P80K80

Varianta de

lucrare a solului

Producţia


a1 2210 100 0 Mt

a2 2143,33 97 -66,67 -

DL (p 5%) = 306,41; DL (p 1%) = 707,6; DL (p 0,1%) = 2251,77

6. Influenţa lucrărilor solului asupra producţiei de grâu pe agrofond cu N100P80K80+

5t/ha CaCO3 reduce producţia cu 8% la varianta arat toamna (tabelul9) şi acelaşi lucru se

330

constată pe agrofond cu târlire respectiv o reducere cu 12,3 % la arat toamna comparativ

cu martorul: dezmiriştit vara + arat toamna (tabelul 10).

Tabelul 9

Influenţa lucrărilor solului asupra producţiei de grâu pe agrofond cu N100P80K80+ 5t/ha CaCO3

Varianta de lucrare

a solului

Producţia


a1 2500 100 0 Mt

a2 2300 92 -200 0

DL (p 5%) = 198,61; DL (p 1%) = 458,65; DL (p 0,1%) = 1459,54

Tabelul 10

Influenţa lucrărilor solului asupra producţiei de grâu pe agrofond cu târlire

Varianta de lucrare

a solului

Producţia


a1 2826,67 100 0 Mt

a2 2480 87,7 -346,67 0

DL (p 5%) = 159,61; DL (p 1%) = 368,59; DL (p 0,1%) = 1172,94

7. Comparaţiile multiple privind influenţa lucrării solului şi a fertilizării asupra

producţiei de grâu scot în evidenţă avantajele variantei de fertilizare N100P80K80+ 5t/ha

CaCO3 şi târlire cu semnificaţii foarte distinct semnificativ pozitive indiferent de cum a

fost lucrarea solului (tabelul 11, figura 4). Clasificarea cu testul Duncan plasează pe primul

loc cu producţii de 2500 – 2826,67 kg/ha variantele: dezmiriştit vara + arat toamna şi

fertilizare cu N100P80K80+ CaCO3; dezmiriştit vara + arat toamna şi fertilizare prin târlire

(tabelul 12).

331

Tabelul 11

Comparaţii multiple privind influenţa lucrării solului şi a fertilizării asupra producţiei de grâu

Varianta

experimentală

Producţia de

cartof (t/ha) % Diferenţa Semnificaţia

b1a1 2210 100 0 Mt

b2a1 2500 113,1 290 **

b3a1 2826,67 127,9 616,67 ***

b1a2 2143,33 100 0 Mt

b2a2 2300 107,3 156,67 *

b3a2 2480 115,7 336,67 ***

DL (p 5%) = 143,78; DL (p 1%) = 209,13; DL (p 0,1%) = 313,70

22102500

2826.67

2143.33 23002480

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

t/ha

b1a1(Mt) b2a1 b3a1 b1a2(Mt) b2a2 b3a2

Fig. 4 Influenţa lucrării solului şi a fertilizării asupra producţiei de grâu

332

Tabelul 12 Semnificaţia diferenţelor de producţie evaluatǎ prin testul Duncan

Varianta experimentală Producţia de grâu

(t/ha) Clasificarea

b1a2 2143,33 A

b1a1 2210 AB

b2a2 2300 B

b3a2 2480 C

b2a1 2500 D

b3a1 2826,67 D

8. La cultura de porumb producţiile obţinute la unitatea de suprafaţă sunt influenţate

de alegerea materialului biologic în relaţie cu fertilizarea. Astfel categoria biologică a

seminţei folosită influenţează în mod semnificativ producţia la cultura de porumb. Faţă de

varianta martor hibrid, atât categoria biologică sămânţă F1 cât şi sămânţă F2 realizează

producţii foarte semnificativ negative asigurate statistic, producţia realizată în acest caz

fiind în proporţie de 66,9%, respectiv 75,2%. Ordinea de favorabilitate a categoriei

biologice a seminţei devine astfel: hibrid, Sămânţă F1 şi Sămânţă F2 (tabelul 13).

Tabelul 13

Influenţa categoriei biologice a seminţei asupra producţiei de porumb

Categoria biologica a

semintei

Producţia de porumb


a1 3255,00 100,0 0 Mt

a2 2447,17 75,2 -807,83 000

a3 2177,33 66,9 -1077,67 000

DL (p 5%) = 49,22; DL (p 1%) = 81,44; DL (p 0,1%) = 152,43;

9. Producţia de porumb este influenţată de perioada de fertilizare. La varianta cu

administrare a gunoiului de grajd în anul anterior, producţia realizată este de 2091 kg/ha şi

este mai mare, respectiv 151,2%, la varianta cu administrare a gunoiului de grajd în anul

333

de cultură, adică 3162 kg/ha, cu diferenţa foarte semnificativ pozitivă asigurată statistic

(tabelul 14).

Tabelul 14

Influenţa fertilizarii organice asupra productiei de porumb

Varianta de

fertilizare organica

Producţia


b1 2091,00 100 0 Mt

b2 3162,00 151,2 1071,00 ***

DL (p 5%) = 188,79; DL (p 1%) = 285,88; DL (p 0,1%) = 459,26

10. Prin compararea multiplă a variantelor experimentale în scopul evidenţierii

variantelor optimizate cu rezultatele cele mai bune asupra producţiilor de porumb, cea mai

mare producţie a fost înregistrată la varianta gunoi de grajd 40 t/ha administrat în anul de

cultură şi sămânţă hibridă, adică 3750 kg/ha, faţă de aceasta reducerile de producţie fiind

cu 2147 kg/ha la varianta gunoi de grajd, 40 t/ha administrat în anul anterior şi sămânţă

F2, adică 1603 kg/ha (tabelul 15, figura 5).

Tabelul 15

Comparaţii multiple privind influenta fertilizării si a categoriei biologice asupra producţiei de porumb

Varianta

experimentală Producţia de porumb (t/ha) % Diferenţa Semnificaţia

b1a1 2760 100 0 Mt

b2a1 3750 135,9 990,00 ***

b1a2 1910 100,0 0 Mt

b2a2 2984,33 156,2 1074,33 ***

b1a3 1603 100 0 Mt

b2a3 2751,67 171,7 1148,67 ***

DL (p 5%) = 326,99; DL (p 1%) = 495,16; DL (p 0.1%) = 795,46

334

2760

3750

1910

2984.33

1603

2751.67

0500

1000150020002500300035004000

t/ha

b1a1(Mt) b2a1 b1a2(Mt) b2a2 b1a3(Mt) b2a3

Fig. 5 Influenţa fertilizării şi a categoriei biologice asupra producţiei de porumb

În vederea potenţării măsurilor agrotehnice în zona Huedin, pe baza cercetărilor

proprii, s-au stabilit următoarele alternative economice care contribuie la creşterea

eficienţei economice la principalele culturi:

1. Eficienţa economică la cultura de cartof este în relaţie directă cu alternativele

tehnologice folosite şi modul de valorificare a producţiei. Producţiile obţinute la cultura de

cartof au fost cuprinse între 10900-22700 kg/ha, iar prin valorificarea acestora s-au obţinut

între 2043-12870 lei/ha (537- 3387 EURO/ha) (tabelul 16). Valorile cele mai mari ale

profitului au fost realizate la varianta gunoi de grajd 20 t/ha + N45P25K50 - dezmiriştit vara

+ arat toamna 25-30 septembrie, 12870 lei/ha (3387 EURO/ha), urmată de variantele:

gunoi de grajd 30 t/ha - dezmiriştit vara + arat toamna 25-30 septembrie, 12357 lei/ha

(3251 EURO/ha); gunoi de grajd 20 t/ha + N45P25K50 - arat toamna 25-30 octombrie,

11430 lei/ha (3007 EURO/ha), iar cele mai mici valori ale profitului au fost realizate la

variantele: N135P75K150 - arat primăvara 15-25 aprilie, şi N135P75K150 +5t/ha CaCO3

administrat în anul anterior - arat primăvara 15-25 aprilie.

335

Tabelul 16

Influenţa lucrărilor solului şi a fertilizării asupra profitului la cultura de cartof

Indicatori economici


Producţia principală

(Qp) kg/ha

Valoarea producţiei principale

(VQp=QpxPv) lei/ha

Cheltuieli totale (CT) lei/ha

Cost unitar

(CT/Qp) lei/kg

Profitul (VQp-CT)

lei/ha

Profitul Euro/ha

Profitul %

b1a1 20570 18513 7394 0.36 11119 2926 100(Mt)b2a1 21370 19233 7524 0.35 11709 3081 105 b3a1 18130 16317 7767 0.43 8550 2250 77 b4a1 18530 16677 7767 0.41 8910 2344 80 b1a2 20100 18090 7394 0.37 10696 2814 100(Mt)b2a2 19300 17370 7524 0.39 9846 2591 92 b3a2 10900 9810 7767 0.71 2043 537 19 b4a2 12030 10827 7767 0.64 3060 805 29 b1a3 21900 19710 7353 0.34 12357 3251 100(Mt)b2a3 22700 20430 7560 0.33 12870 3387 104 b3a3 18370 16533 7657 0.41 8876 2335 72 b4a3 19030 17127 7657 0.40 9470 2492 76 b1a4 20630 18567 7353 0.35 11214 2951 100(Mt)b2a4 21100 18990 7560 0.36 11430 3007 102 b3a4 18170 16353 7657 0.42 8696 2288 78 b4a4 18900 17010 7657 0.40 9353 2461 83 b1a5 20270 18243 7353 0.36 10890 2865 100(Mt)b2a5 21070 18963 7560 0.35 11403 3000 105 b3a5 18300 16470 7657 0.42 8813 2319 81 b4a5 18300 16470 7657 0.42 8813 2319 81

2. Eficienţa economică la cultura de cartof depinde semnificativ de modul de

valorificare a producţiei principale. În funcţie de modul de valoricare a producţiei

principale de cartof (direct, cartofi semiprăjiţi şi congelaţi, fulgi de cartofi), profitul cel mai

mare s-a obţinut în toate variantele la care valorificarea s-a făcut sub formă de fulgi de

cartofi, cu valori cuprinse între 10919 – 31354 lei/ha (2873 – 8251 EURO/ha), urmat de

varianta de valorificare sub formă de cartofi semiprăjiţi şi congelaţi, 5858 – 20815 lei/ha

(1541 – 5477 EURO/ha). Profitul cel mai mic s-a obţinut în toate variantele de lucrare a

solului şi fertilizare când valorificarea s-a făcut sub formă directă, cu valori între 2043 –

12870 lei/ha (537 – 3387 EURO/ha) (tabelul 17, figura 6).

336

337

La cultura de cartof, dacă luăm în considerare varianta experimentală gunoi de grajd,

20t/ha + N45P25K50 şi dezmiriştit vara + arat toamna 25-30 sept., la care s-a obţinut cea

mai mare producţie (22700 kg/ha), faţă de varianta martor de valorificare a producţiei de

cartofi prin vânzare directă, cu un profit net de 3387 EURO/ha, în cazul variantei de

valorificare sub formă de cartofi semiprăjiţi şi congelaţi profitul net/ha a crescut cu 161%,

iar în cazul variantei sub formă de fulgi de cartofi cu 243%.

Tabelul 17

Profitul realizat la cultura de cartof în funcţie de lucrările solului, fertilizare şi modul de valorificare a producţiei principale


Profit la vânzarea directă Profit la vânzare

catrofi semiprăjiţi şi congelaţi

Profit la vânzare fulgi de cartofi


lei/ha euro/ha % lei/ha euro/ha % lei/ha euro/ha % b1a1 11119 2926 100(Mt) 18319 4820 164 27869 7333 250b2a1 11709 3081 100(Mt) 19189 5049 163 29110 7660 248b3a1 8550 2250 100(Mt) 14896 3920 174 23313 6135 272b4a1 8910 2344 100(Mt) 15396 4051 172 23999 6315 269b1a2 10696 2814 100(Mt) 17731 4666 165 27063 7121 253b2a2 9846 2591 100(Mt) 16601 4368 168 25562 6726 259b3a2 2043 537 100(Mt) 5858 1541 286 10919 2873 535b4a2 3060 805 100(Mt) 7271 1913 237 12856 3383 420b1a3 12357 3251 100(Mt) 20022 5268 162 30190 7944 244b2a3 12870 3387 100(Mt) 20815 5477 161 31354 8251 243b3a3 8876 2335 100(Mt) 15306 4027 172 23834 6272 268b4a3 9470 2492 100(Mt) 16131 4245 170 24966 6570 263b1a4 11214 2951 100(Mt) 18435 4851 164 28013 7371 249b2a4 11430 3007 100(Mt) 18815 4951 164 28611 7529 250b3a4 8696 2288 100(Mt) 15056 3962 173 23492 6182 270b4a4 9353 2461 100(Mt) 15968 4202 170 24743 6511 264b1a5 10890 2865 100(Mt) 17985 4732 165 27396 7209 251b2a5 11403 3000 100(Mt) 18778 4941 164 28560 7515 250b3a5 8813 2319 100(Mt) 15218 4004 172 23714 6240 269b4a5 8813 2319 100(Mt) 15218 4004 172 23714 6240 269

2926 3081

2250 2344

28142591

537805

3251 3387

2335 2492

2951 3007

2288 24612865 3000

2319 2319

48205049

3920 4051

46664368

15411913

52685477

40274245

4851 4951

39624202

47324941

4004 4004

73337660

61356351

71216726

2873

3383

79448251

62726570

7371 7529

61826511

72097515

6240 6240

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

b1a1 b2a1 b3a1 b4a1 b1a2 b2a2 b3a2 b4a2 b1a3 b2a3 b3a3 b4a3 b1a4 b2a4 b3a4 b4a4 b1a5 b2a5 b3a5 b4a5


EUR

O/h

a

Vânzare directă Vânzare cartofi semiprăjiţi şi congelaţi Vânzare fulgi de cartof

Fig. 6 Influenţa gradului de prelucrare a producţiei de cartof asupra profitului (EURO/ha) realizat la valorificare

338

3. Eficienţa economică la cultura de grâu depinde cu precădere de influenţa

lucrărilor solului şi a fertilizării asupra indicatorilor de profitabilitate. Producţiile obţinute

la cultura de grâu au fost cuprinse între 2143-2827 kg/ha, iar prin valorificarea acestora s-

au obţinut între 251-848 lei/ha (66 -223 EURO/ha) (tabelul 18). Valorile cele mai mari

ale profitului au fost realizate la varianta târlire şi dezmiriştit vara + arat toamna, iar

cele mai mici au fost realizate la varianta N100P80K80 şi arat toamna. Având în vedere

faptul că o mare parte din cheltuielile de producţie sunt datorate utilizării îngrăşămintelor

chimice, pentru zona Huedin, târlirea constituie o alternativă de fertilizare cu costuri

mult mai reduse decât în cazul utilizării îngrăşămintelor cu N, P şi K. Târlirea reprezintă

cea mai simplă şi mai economică modalitate de îmbunătăţire a productivităţii şi calităţii

terenului agricol în zona Huedin care beneficiază de existenţa unor efective mari de

ovine. Din acest motiv cheltuielile cu târlirea sunt şi foarte mici.

Tabelul 18 Influenţa lucrărilor solului şi a fertilizării asupra profitului la cultura de grâu




(Qp) kg/ha


(VQp=Qpxpv) lei/ha


Cost unitar

(CT/Qp) lei/kg

Profitul (VQp-CT)

lei/ha

Profitul Euro/ha

Profitul %

b1a1 2210 1878 1597 0.72 281 74 100(Mt)b2a1 2500 2125 1723 0.68 402 105 143 b3a1 2827 2402 1554 0.55 848 223 301 b1a2 2143 1821 1570 0.73 251 66 100(Mt)b2a2 2300 1955 1600 0.69 355 94 141 b3a2 2480 2108 1551 0.62 557 146 221

4. În funcţie de modul de valorificare a producţiei principale de grâu (direct,

făină+tărâţe, pâine), profitul cel mai mare s-a obţinut în toate variantele la care

valorificarea s-a făcut sub formă de pâine, cu valori cuprinse între 2020 – 3180 lei/ha

(531 – 836 EURO/ha), urmat de varianta de valorificare sub formă de făină+tărâţe, 1056

– 1908 lei/ha (278 – 502 EURO/ha). Profitul cel mai mic s-a obţinut în toate variantele

de lucrare a solului şi fertilizare când valorificarea s-a făcut sub formă directă, având

valori cuprinse între 251- 848 lei/ha (66 – 223 EURO/ha) (tabelul 19, figura 7).

339

340

La cultura de grâu, dacă luăm în considerare varianta experimentală târlire şi

dezmiriştit vara + arat toamna, la care s-a obţinut producţia cea mai mare (2827 kg/ha),

faţă de varianta martor de valorificare a producţiei de grâu prin vânzare directă, cu un

profit net de 223 EURO/ha, în cazul variantei de valorificare sub formă de făină+tărâţe

profitul net/ha a crescut cu 225%, iar în cazul variantei sub formă de pâine cu 375%.

Tabelul 19

Profitul realizat la cultura de grâu în funcţie de lucrările solului, fertilizare şi modul de valorificare a producţiei principale


Profit la vânzarea directă Profit la vânzare făină+tărâţe

Profit la vânzare pâine


lei/ha euro/ha % lei/ha euro/ha % lei/ha euro/ha % b1a1 281 74 100(Mt) 1110 292 395 2104 553 748 b2a1 402 105 100(Mt) 1340 353 333 2465 648 613 b3a1 848 223 100(Mt) 1908 502 225 3180 836 375 b1a2 251 66 100(Mt) 1056 278 420 2020 531 804 b2a2 355 94 100(Mt) 1217 320 342 2205 580 621 b3a2 557 146 100(Mt) 1487 391 267 2603 685 467

5. La cultura de porumb eficienţa economică depinde de influenţa categoriei

biologice a seminţei, modul de lucrare a solului, fertilizare şi valorificarea recoltei.

Producţiile obţinute la cultura de porumb au fost cuprinse între 1603-3750 kg/ha, iar

valorile profitului obţinut, pe baza înregistrării cheltuielilor şi a veniturilor pe perioada de

experimentare (2005-2008), sunt cuprins între 87 – 772 lei/ha (23 – 203 EURO/ha)

(tabelul 20). Valorile cele mai mari au fost realizate la varianta gunoi de grajd 40t/ha,

administrat în anul de cultură şi sămânţă hibrid, iar cele mai mici au fost realizate la

variantele: gunoi de grajd 40t/ha administrat în anul anterior şi sămânţă F2 şi gunoi de

grajd 40t/ha administrat în anul anterior şi sămânţă F1. Creşterea profitului se explică

prin faptul că, în cazul fertilizării cu gunoi de grajd 40t/ha, administrat în anul de

cultură, precum şi utilizării seminţei hibride, producţiile sunt mai mari iar costurile pe

unitatea de produs sunt şi ele mai mici.

74

105

223

66

94

146

292

353

502

278

320

391

553

648

836

531

580

685

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

N100 P80 K80 +dezmiriştit vara şi arat

toamna

N100 P80 K80 + CaCO3+dezmiriştit vara şi arat

toamna

Târlire + dezmiriştit varaşi arat toamna

N100 P80 K80 + arattoamna

N100 P80 K80 + CaCO3 +arat toamna

Târlire + arat toamna Va

riant

a ex

perim

enta

lă

EURO/ha

Vânzare pâine

Vânzare făină

Vânzaredirectă

Fig. 7 Influenţa gradului de prelucrare a producţiei de grâu asupra profitului (EURO/ha) realizat la valorificare

341

Această creştere a profitului se explică prin faptul că gunoiul de grajd administrat în

anul de cultură este mai bine valorificat de către poromb, ceeea ce conduce la obţinerea

unor producţii mai mari şi, în acelaşi timp, la obţinerea unui profit mai mare la unitatea

de suprafaţă.

Totodată o influenţă mare asupra producţiei şi profitului o are şi categoria biologică

a seminţei. Se observă faptul că pe măsură ce categoria biologică a seminţei este de nivel

superior, producţia obţinută şi profitul sunt mai mari. În cazul seminţei hibrid, producţia

obţinută este de 3255 kg/ha, în varianta sămânţă F1, producţia este de 2447,17 kg/ha, iar

în varianta sămânţă F2, producţia obţinută este de 2177,33 kg/ha.

Tabelul 20

Influenţa fertilizării şi a categoriei biologice a seminţei asupra profitului la cultura de porumb




(Qp) kg/ha


(VQp=QpxPv) lei/ha


Cost unitar

(CT/Qp) lei/kg

Profitul (VQp-CT)

lei/ha

Profitul Euro/ha

Profitul %

b1a1 2760 1932 1641 0.59 291 77 100(Mt)b2a1 3750 2625 1853 0.50 772 203 265 b1a2 1910 1337 1206 0.63 131 34 100(Mt)b2a2 2984 2089 1590 0.53 499 131 380 b1a3 1603 1122 1035 0.64 87 23 100(Mt)b2a3 2751 1926 1510 0.54 416 109 478

6. În funcţie de modul de valorificare a producţiei principale de porumb (direct,

făină de mălai, pufuleţi), profitul cel mai mare s-a obţinut în toate variantele la care

valorificarea s-a făcut sub formă de pufuleţi, 2171 – 5647 lei/ha (571 – 1486 EURO/ha),

urmat de varianta de valorificare sub formă de făină de mălai, 888 – 2647 lei/ha (233 –

696 EURO/ha). Profitul cel mai mic s-a obţinut în toate variantele de lucrare a solului şi

fertilizare când valorificarea s-a făcut sub formă directă, 87 – 772 lei/ha (23 – 203

EURO/ha) (tabelul 21, figura 8).

La cultura de porumb, dacă luăm în considerare varianta experimentală gunoi de

grajd 40t/ha (administrat în anul de cultură) şi hibrid, la care s-a obţinut producţia cea

342

343

mai mare (3750 kg/ha), faţă de varianta martor de valorificare a producţiei de porumb

prin vânzare directă, cu un profit net de 203 EURO/ha, în cazul variantei de valorificare

sub formă de făină de mălai profitul net/ha a crescut cu 342%, iar în cazul variantei sub

formă de pufuleţi cu 731%.

Tabelul 21

Profitul realizat la cultura de porumb în funcţie de fertilizare, categoria biologică a seminţei şi modul de valorificare a producţiei principale


Profit la vânzarea directă Profit la vânzare făină de mălai

Profit la vânzare pufuleţi


lei/ha euro/ha % lei/ha euro/ha % lei/ha euro/ha % b1a1 291 77 100(Mt) 1671 439 574 3879 1020 1332b2a1 772 203 100(Mt) 2647 696 342 5647 1486 731 b1a2 131 34 100(Mt) 1086 285 829 2614 687 1995b2a2 499 131 100(Mt) 1991 523 398 4378 1152 877 b1a3 87 23 100(Mt) 888 233 1020 2171 571 2495b2a3 416 109 100(Mt) 1791 471 430 3992 1050 959

77

203

34

131

23

109

439

696

285

523

233

471

1020

1486

687

1152

571

1050

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

Gunoi de grajd 40t/ha(administrat înanul anterior) + Hibrid

Gunoi de grajd 40t/ha(administrat înanul de cultură) + Hibrid

Gunoi de grajd 40t/ha(administrat înanul anterior) + Sămânţă F1

Gunoi de grajd 40t/ha(administrat înanul de cultură) + Sămânţă F1

Gunoi de grajd 40t/ha(administrat înanul anterior) + Sămânţă F2

Gunoi de grajd 40t/ha(administrat înanul de cultură) + Sămânţă F2

Varia

nta

expe

rimen

tală

EURO/ha

Vânzarepufuleţi

Vânzarefăină demălai

Vânzaredirectă

Fig. 8 Influenţa gradului de prelucrare a producţiei de porumb asupra profitului (EURO/ha) realizat la valorificare

344

Pentru sporirea eficienţei soluţiilor agrotehnice şi economice în zona Huedin, se

impune şi folosirea avantajului pe care îl are agroturismul ca o măsură complementară:

1. Zona Huedin, fiind situată în apropierea Muntelui Vlădeasa, beneficiază de un

cadru natural pitoresc unde petrecerea timpului liber, odihna, aerul curat, consumul de

alimente proaspete şi a unor preparate din gastronomia ţărănească sunt argumente solide

pentru practicarea agroturismului.

2. Capacitatea de cazare legată de zona Huedin cumulează 1217 locuri aparţinând,

cu ponderi diferenţiate la diferite categorii: hotel (2%), moteluri (10%), cabane (15%),

camping (17%) şi dominând de departe pensiunile turistice rurale (56%) (figura 9).

Hoteluri 2%

Moteluri 10%

Cabane 15%

Campinguri 17%

Pensiuni rurale 56%

Fig. 9 Structura bazei de cazare a zonei Huedin

3. Agroturismul, fiind considerat ca o activitate complementară în cadrul unei

gospodării agricole, oferă întreprinzătorului posibilitatea de obţinere a unor venituri

eşalonate suplimentare prin diversitatea serviciilor pe care acesta le asigură clienţilor săi.

4. Deşi zona Huedin beneficiază de un potenţial agroturistic deosebit, la ora actuală,

acesta nu este destul de bine valorificat. Agroturismul, fiind considerat ca o activitate

complementară, asigură plusvaloare în cadrul fermei, prin serviciile de cazare oferite şi

prin valorificarea produselor agricole obţinute în fermă. Deşi, în zona Huedin,

agroturismul este practicat la o scară destul de mică, pentru viitor acesta poate deveni o

alternativă la dezvoltarea durabilă pe termen lung a întregii zone.

5. Alternativele agrotehnice din zona Huedin, prin care se obţin sporuri de producţie

la culturile de cartof, grâu şi porumb, pot fi completate prin valorificarea potenţialului

345

346

agroturistic al acestei zone. Pierderile de recoltă pot fi compensate cu veniturile obţinute

din serviciile de cazare oferite şi valorificarea produselor direct din cadrul fermei şi fără

costuri suplimentare.

Pentru atenuarea acţiunii factorilor limitativi în vederea creşterii producţiilor

obţinute la principalele culturi se recomandă următoarele alternative tehnologice:

- la cultura cartofului, varianta de lucrare a solului dezmiriştit vara + arat toamna

(25-30 septembrie) şi varianta de fertilizare gunoi de grajd 20 t/ha + N45P25K50 ;

- la cultura de grâu, varianta de lucrare a solului dezmiriştit vara + arat toamna şi

varianta de fertilizare cu N100P80K80+ 5t/haCaCO3 , precum şi varianta de fertilizare prin

târlire;

- la cultura de porumb, varianta de fertilizare a solului gunoi de grajd 40 t/ha

administrat în anul de cultură şi folosirea seminţei hibrid.

Pentru potenţarea măsurilor agrotehnice, în vederea creşterii eficienţei economice la

cultura de cartof, grâu şi porumb se recomandă ca producţia principală să fie valorificată

în diferite stadii de prelucrare. Cu cât stadiul de valorificare a producţiei este mai apropiat

de produsul finit, cu atât şi profitul este mai mare.

În vederea sporirii eficienţei soluţiilor agrotehnice şi economice, se recomandă

practicarea agroturismului ca o măsură complementară care asigură plusvaloare în cadrul

fermei, prin serviciile de cazare oferite şi prin valorificarea produselor agricole obţinute

în fermă.

ing. ec. merca ioan · relieful specific arealului supus cercetării de 8660 ha, total teren...

Documents