Am fi putut s\ punem orice aici. Dar n-am facut-o.

Te l\s\m pe tine s\ decizi ce vrei s\ apara: o poz\, versuri de cântece,

vânzari/schimburi cercet\[e[ti, linkuri utile etc. Posibilitatea este foarte mare.

Pentru a-]i exprima dorin]a, scrie-ne pe adresa

redac]ie@infoscout.ro

EDITORIAL

HAIDE}I S| NE MAI BUCUR|M

LAURA HENlaura.hen@infoscout.ro

Ovar\ întreag\ m-a ]inut p\durea / Cu fa]aîn iarb\ [i cu gândul aiurea / Iar acum întoamn\, la plecare / Se tânguie c\ m\rup din inima ei [i o doare!

Luna octombrie aduce culoare [i parfum. Aduce culoarep\durii [i parfumul toamnei în cas\ [i în suflet. A[a c\, dragicerceta[i, v\ sf\tuiesc s\ da]i o rait\ la p\dure. Cea maiapropiat\ p\dure. Sau ce p\dure vre]i voi. S\ v\ petrece]i ozi în mijlocul ei. Împreun\ cu prietenii vo[tri cerceta[i. S\v\ l\sa]i mângâia]i de razele soarelui, s\ v\ l\sa]i purta]i defo[netul frunzelor, s\ retr\i]i magia copil\riei, când f\cea]istive de frunze în care s\rea]i sau din care împr\[tia]i frun-zele peste tot. Era modul vostru de a anun]a toamna. Ce-ar fis\ îi cânta]i p\durii? S\ o mai înveseli]i cu voio[ia voastr\înainte s\ vin\ iarna? S\ o înveli]i cu dragoste pentru a com-pensa frunzele ce cad?

Da, dragi cerceta[i, haidem împreun\ la p\dure! Haide]i s\ nemai bucur\m de zilele acestea însorite [i s\ ie[im unde nesim]im noi cel mai bine: în sânul Mamei Naturi!

InfoScout este un proiect al departamentului de Imagine [i Comunicare - ©2008 ONCR

Cuprins4 Cartea Junglei / Povestea

continu\: Lupi[orul Yupi

6 Temerarii sunt provoca]i: “Naufragiul”, episodul 1

9 Tehnici cercet\[e[ti: Preg\tirea echipamentului

12 ~ncotro - Ceahl\ul, Olimpul Carpa]ilor

14 Interviu cu un p\rinte: Roxana S\vinescu

16 Ziua f\r\ ma[ini

17 Codrule, codru]ule

18 O nou\ provocare:Turnirul Ciocanelor 2008

20 Cânt\ cu cerceta[ii

21 Bucure[ti Quest 2008

22 Urme de cerceta[i

REDAC}IA

REDACTOR-{EF: Alin PascaruREDACTORI: Laura Br\du]

Claudia NaibaLucian Nedelu]Claudia Coand\Monica JicmonManuela HortolomeiAda Rascol

CORECTUR|: Laura HenFlori Bud\uGabi MateiuAlexandra Dorina

DESIGN: Alexandra Ciobac\C\lin D\r\bu]

Echipa InfoScout este `n continua formare [i dezvoltare.

Dac\ vrei s\ faci parte din echip\, trimite un mail la echipa@infoscout.ro

Adresa de contact a redac]iei:redactie@infoscout.ro

„ “©

Mihai V

\dvar

În cel\lalt cap\t al lumii, undetimpul nu are nicio valoare,locul unde legea Jungleitroneaz\, o nou\ zi scald\ înraze de soare dealurile Seeonee.Îns\ ceva se `ntâmpl\ cunatura…! Ast\zi frumoaseleorhidee roz, ro[ii, galbene [i-audeschis petalele mai aprig ca deobicei, ferigile uria[e î[i [optescun gând doar de ele [tiut `nadierea suav\ a vântului. Dea-supra copacilor p\s\rile zboar\gr\bite, spre grota lupilor Shiva[i Phao, numai b\trânul [ichelul vultur Chil încearc\,parc\, s\ se îndep\rteze degrab\.

-Duce]i-v\ cât mai repede!Ceilal]i încep s\ apar\ deja!, lespuse Chil p\s\rilor f\r\ s\-[iîncetineasc\ goana. Trebuie s\ `lg\sesc pe Baloo!!!

- E la cascad\! r\spunse unadin ele.

„O, Doamne! doar nu a uitat!“gânde[te, cu adev\rat îngrijorat.

Ajuns deasupra cascadei, Chilcoboar\ pe burta ursului, cedormea sprijinit de un bananier.

- Balooooo? îl strig\ vultura[ulnostru cu o voce sub]ire. Nucumva ai uitat ceva?

- A? Ce? Chil..., d\-te jos.

Ag\]ându-l cu picioarele de nas,Chil încearc\ s\ îl ridice, dândhaotic din aripi, certându-lnecontenit c\ a uitat o zi a[a deimportant\. Nefiind l\sat înpace, Baloo se treze[te în celedin urm\ [i, amintindu-[i deceremonie, porne[te într-ogoan\ nebun\ spre grota lupilor.

O forfot\ este toat\ p\durea. Lape[ter\ se z\resc numeroase ani-male - de la elefan]i [i bizoni,vulturi [i papagali, la maimu]e[i [oareci. Oare nu se împline[teast\zi o lun\ de la na[terea luiYupi?? Bineîn]eles! O lege aJunglei cere ca la o lun\ de lana[terea unui nou pui, s\ i sefac\ prezentarea celor mai im-portan]i membri ai acesteia, s\ ise aleag\ mentori pentru a-[idezvolta diversele aptitudinicare unui viitor lup nu trebuies\ îi lipseasc\, iar pentrulupi[orul Yupi, ziua aceasta avenit!

De jur împrejurul familiei, st\haita ca un zid impenetrabil încaz c\ cineva ar vrea s\ îi fac\r\u micu]ului, c\ci îl plac atâtde mult încât l-ar mânca...Al\turi de familie st\ cel mai învârst\ locuitor al Junglei,în]eleptul elefant Hathi, unul [icel mai important din viitoriimentori ai lupi[orului.

povestea LUPI{ORI

4 www.scout.ro

Cartea Junglei – Povestea continu\

LUPI\ORUL YUPI

povesteaLUPI{ORI

5www.scout.ro

Ceremonia se deschide cucâteva cuvinte adresate mul]imiide b\trânul elefant, când Balood\ buzna printr-o c\z\tur\ chiarîn fa]a celor patru. Lupi[orul,amuzat de aceast\ întâmplare, serepede asupra nasului [i ure-chilor ursului, coborând pespatele acestuia. Când to]i ajungla locurile lor, Hathi d\ curs lu-crurilor.

- {tim acum c\ va aveacineva grij\ ca micu]ul s\ nuse plictiseasc\. Acum, s\ con-tinu\m. Cum spuneam, vii -torii mentori ale[i de hait\pentru a-i ascu]i abilit\]ile debaz\ ale lui Yupi, sunt: ursulBaloo - pentru cuno[tin]elesale despre Legea Junglei [ispiritul vesel.

- Bun\ micu]ule! Ooo! Cât o s\ne mai distr\m!

- DA! DA! DA! R\spunse Yupidând vesel din coad\.

- Pantera Bagheera - pentru cu-rajul extraordinar, pentrucuno[tin]ele de autoap\rare [imulte altele.

- Bun\ ziua, doamn\! V\ promitc\ nu o s\ v\ dezam\gesc!,spuse lupi[orul, a[teptând s\primeasc\ laude pentru r\spun-sul [i atitudinea sigur\ cu care

vorbise, a[a cum `l `nv\]asemama lui, [i care nu au întârziats\ apar\.

- {arpele Kaa pentru agilitateami[c\rilor.

- Mami, uite ce lung e!

- A[a e, zâmbi lupoaica. Acum com- port\-te frumos. Nu s-a terminat.

- {i eu, elefantul Hathi, pentrucuno[tin]ele de istorie a Junglei.

Deodat\, toate animalele r\mânf\ r\ grai, când tigrulShere-Khan, urmat de [acalulTa baqui, d\ buzna.

- Ia te uit\ ce avem aici... spusetigrul, apropiindu-se de familia

lupi[orului. O ceremonie la carenu am fost invitat.

- Cuno[ti regulile unei astfel deceremonii. Nimeni nu este ex-clus. Po]i r\mâne dac\ dore[ti,r\spunse Hathi plin de în]elepci-une [i calm.

- R\mân dac\ vreau, nu pentruc\ `mi permi]i tu! Oricum... amlucruri mai bune de f\cut.Dup\ plecarea tigrului, Vocealui Yupi curm\ lini[tea:

- El cine e?

- Tigrul Shere-Khan. MiculeYupi, de azi înainte, pân\ lavârsta maturit\]ii, mentorii t\ite vor `nso]i peste tot, c\cipericole sunt la tot pasul. Deacum `nainte, nu trebuie s\ ie[idin cuvântul lor, al p\rin]ilorsau al haitei. Azi ai f\cutprimul pas ca locuitor al Jun-glei. Declar ceremonia`ncheiat\.

Astfel, Yupi `[i face intrarea `nvia]a Junglei, al\turi de cele mai`n]elepte animale, f\r\ s\ [tie ce`l a[teapt\ `n continuare.

Povestea de-abia acum începe...

Claudia Naiba,claudia.naiba@infoscout.ro

„~n diminea]a asta am schimbatazimutul cu 30 grade la babordca s\ evit\m valurile prea maridin larg [i s\ navig\m de-a lun-gul coastei. Se pare îns\ c\soarta ne e potrivnic\. Nori ne-grii [i grei ne-au ajuns din urm\,iar vântul s-a înte]it tot mai multîn ultimele ore. Valurile au cres-cut la 7 metri , iar 2 oameni selupt\ acum cu timona. Am ridi-cat pânzele în speran]a c\ vântulne va purta mai repede decâtnorii dinspre miaz\noapte, daram dat de un vârtej pe care nul-am putut ocoli. Corabia geme[i trosne[te la fiecare îm-potrivire a cârmaciului.

Acum un ceas a cedat instala]iaelectric\ din pricina furtunii [i aapei care a intrat în cala mo-toarelor.

Ofi]erul de telecomunica]iiîncearc\ neîncetat s\ trimit\ unS.O.S prin radio, dar pân\ acumnu am primit nicio veste de la el.

Nu [tiu cât mai rezist\m…Soarele apune, iar echipajul esperiat [i f\r\ de n\dejde. {istâncile… Dumnezeule, mi-efric\ cumplit de stâncile de pemaluri! Abia ce am ocolit cunoroc un stei pe care nu-l z\risenimeni [i care de cu seam\ c\ arfi sf\râmat vasul.Scriu aceste rânduri la luminalumân\rii.. îns\ nu mai am multr\gaz. Trebuie s\ ies pe punte [is\ iau o hot\râre. {i îmi e fric\parc\ s\-mi privesc oamenii înochi de team\ c\ dezn\dejdeam-ar `nghi]i [i pe mine.

O s\ fie o noapte lung\…..

insula TEMERARI

6 www.scout.ro

Temerarii sunt provoca]i - episodul 1

„NAUFRAGIUL“

Din jurnalul de bord al c\pitanului

A 49-A ZI PE MARE, ORA 23:00

insulaTEMERARI

7www.scout.ro

ZIUA 1 PE INSUL|

Îmi vine greu s\ a[tern pe hârtiedou\ cuvinte. Mi se par lipsitede sens, mute [i ciudate. {i cutoate astea, iat\-ne pe to]i, vii,arunca]i pe un ]\rm uitat delume.

Din câte îmi dau seama e o insu -l\ mic\, undeva în sud-vestulm\rii, dar îmi e cu neputin]\ s\spun mai multe despre ea. Amprivit în zare ore în [ir, dar nu sevede nicio urm\ de uscat, doarap\ [i v\zduh. Trag n\dejde îns\c\ vom primi un r\spuns de lacartograful nostru cât mai cu-rand.

Înc\ sunt ame]it [i încerc s\ m\trezesc parc\ dintr-un co[maradânc. {i totu[i în cap îmi vâjâieînc\ valurile s\lbatice, tunetele[i scrâ[netul vasului. Da, era

noapte, întregul echipaj era pepunte luptându-se cu furtunadezl\n]uit\. Apa lovea din dou\

p\r]i, iar timona se învârtea cutot cu oamenii mei prin[i de ea.Am strigat atunci la un matelots\ coboare cea de-a treia vel\c\ci sim]eam c\ în curând are s\se r\stoarne întregul vas. Amcontinuat s\ ne lupt\m cu vârte-jul pân\ ce un val ne-a izbit latribord. {i atunci în luminaoarb\ a tr\snetului am z\ritmuchia de stânc\ ie[ind dintrevaluri. S\ fi avut dou\zeci de pi-cioare în în\l]ime, c\ci atuncicând am lovit-o, am c\zut cuto]ii, prora a cr\pat, cârma s-af\cut ]\nd\ri, iar catargul celmare s-a frânt de la jum\tate.Nu l-am mai auzit c\zând pepunte…am auzit doar strig\tuloamenilor printre valuri, iar deaici am c\zut în neant.

Am visat apoi p\durile verzi deacas\, florile albe de munte,focul din vatr\ [i razele soarelui,care m-au de[teptat aici, penisip, la cap\tul lumii.

E un miracol, c\ci am sc\pat cuto]ii…cum [i de ce, nu [tiu [iparc\ nici nu a[ vrea s\ [tiu.Oamenii sunt confuzi, epuiza]i

[i îngrozi]i, dar trebuie s\ ne or-ganiz\m repede. Apa a adus lamal câteva resturi din corabie,printre care [i vechiul meu jur-nal de c\l\torie. Restul a pieritf\r\ urm\. Ciudat lucru…Ne-am organizat într-o patrul\[i am pornit s\ explor\m repedeîmprejurimile. Cu to]ii a[teapt\de undeva o speran]\ de salvare.

(. . .)

Ne-am întors din misiuneanoastr\ de explorare a insulei.Nu ne-am avântat prea departe,dar din câte îmi dau seama, in-sula pare nelocuit\. De pe ]\rmse intr\ în p\dure, iar nu departese z\resc [i ni[te mun]i pitici.

Cartograful a estimat s\ fie vreo20 mile dintr-un cap\t încel\lalt.

Nu am îndr\znit îns\ s\ intr\mîn inima p\durii. Setea [i teamane-au adus repede înapoi la]\rm. Ne trebuie ap\ proasp\t\,c\ci mai mult decât orice, oa-menii sufer\ din cauza lipsei ei.O sete nebun\ ne stinge pe to]i,iar ultimii stropi de putere sescurg [i ei încet.

Am g\sit o balt\ din care separe c\ beau [i animalele depe aceast\ insul\... Domnul[tie ce creaturi `[i fac veaculpe aici. Mi-am amintit c\odat\ [tiam cum s\ filtrez apamurdar\ [i plin\ de bacteriispre a-mi potoli setea. Dar emult timp de atunci. Oare cumse f\cea?

Lucian Nedelu]lucian.nedelut@infoscout.ro

insula TEMERARI

8 www.scout.ro

Temerari, soarta voastr\ de-pinde acum de îndemânare [iimagina]ie. Strânge]i rândurilepatrulei [i înfrunta]i provo-carea Insulei.

Improviza]i o metod\/instala -]ie de filtrat [i dezinfectat apamurdar\ din balt\ pân\ v\ ve]irec\p\ta for]ele pentru a c\uta`n inima p\durii o surs\ de ap\potabil\.

Pute]i folosi ce a mai r\mas `nurma naufragiului, adus demare pe ]\rm [i ce mai g\si]i`n mod natural pe insul\:- 1 recipient din plastic (sticl\,bidon etc.)- O bucat\ de material textil- Sfoar\

- O pereche de ochelari- Un cu]it- O oal\- Pietri[- Be]e- Iarb\- Nisip- P\mânt- Ap\- Orice altceva a]i mai puteag\si pe o insul\ tropical\.

Amesteca]i o mân\ mare dep\mânt într-un litru de ap\pentru a ob]ine apa murdar\ ceva fi filtrat\ apoi de c\tre voi.

Trimite]i explica]ia, înso]it\de poze [i /sau filmule]ef\cute de voi care s\ prezintesolu]ia, la adresa

redac]ie@infoscout.ro pân\la data de 10 noiembrie 2008.Noi vom alege [i vom premiacea mai bun\, interesant\ [ieficient\ solu]ie, iarcâ[tig\torii vor fi anun]a]i înnum\rul viitor al InfoScout [ive]i putea citi [i continuareapove[tii de supravie]uire apatrulei.

PROVOCAREA 1:NISIP ->

PIETRI{ ->

DOP DECÂRP| ->

Un exemplu simplu dar nu [i destul de efectiv

@ndemĆnareTEMERARI

9www.scout.ro

Înainte de toate ave]i nevoie deun rucsac. Exist\ o variatate marede rucsacuri ce se pot clasificaîn func]ie de mai multe criterii:

- Dup\ m\rime/capacitate: o Mici (de tur\/hike) <40 Lo Medii : 40-60 Lo Mari (expedi]ie) : +60 L

- Dup\ tipul cadrului: o F\r\ cadru: în general ruc-

sacuri cu capacitate redus\; idealepentru hikeuri de maxim 2 zile;suport\ o înc\rc\tur\ de pân\ la5-6 kg; au pre]uri accesibile;

o Cu cadru extern: construiteîn special pentru greut\]ile mari(+15-20 Kg), au avantajul de adistribui bine greutatea, de aasigura o bun\ aerisire, înschimb sunt grele [i rigide.

o Cu cadru intern: ideali pen-tru expedi]ii; distribuie uniformgreutatea între umeri [i [olduri,solicitând mai pu]in coloanavertebral\; reduc balansul întimpul mi[c\rii.

- Dup\ pre]: `n func]ie de pro-duc\tor, de specifica]iiletehnice, de rezisten]a la factoriexterni etc.

E greu de definit tipul de rucsacideal. Cea mai bun\ solu]ie e s\alege]i rucsacul care v\ satisfacecel mai bine trebuin]ele ]inândcont de cele 3 criterii, de capaci-tatea voastr\ de efort, de talie,de vârst\ etc.

Preg\tirea echipamentului [i arucsacului este una din cele maiimportante etape `n preg\tireaplec\rii într-un camp. Un rucsacbine echipat, cu acces u[or latoate obiectele [i accesoriile esteesen]ial.

Este recomandat ca înainte s\pregati]i rucsacul s\ întocmi]i olist\ cu lucrurile necesare, list\ce cuprinde 2 categorii :

- Echipament esen]ial: de im-portan]\ [i utilitate maxim\o Rezerve de ap\, mâncare,ustensile [i cana din inox;o Echipamentul de orientare:h\r]i, busola, creion [i hârtie,dispozitive de semnalizareo Lantern\ cu baterii de rezerv\;o Haine de schimb: sub]iri [igroase. Temperatura corpului sep\streaz\ mai bine prin mai multestraturi de haine sub]iri decâtprintr-un singur strat de hainegroase. Mare aten]ie [i laînc\l]\minte! Problemele petraseu lung [i dificil încep întot-deauna de la picioare. Asigura]i-v\c\ înc\l]\mintea este corespunz\ -toare tipului de teren practicat, nueste prea mic\ sau prea mare [irezist\ utiliz\rii intensive.o Pelerin\ de ploaie;

Tehnici cercet\[e[ti

PREG~TIREA ECHIPAMENTULUI

ATEN}IE

Un rucsac bineechipat nuînseamn\neap\rat un rucsac greu,plin [i îndesat cuobiecte mai pu]infolositoare . La preg\tirearucsacului trebuies\ ave]i în vedere[i utilitatea lucrurilor pe care le lua]i.

o Trusa de igien\ personal\;o Trusa de prim ajutor(la nivel

de patrul\);o Un briceag ;

o Chibrituri uscate ;o Sfoar\ sau coard\;

- Echipament auxiliar:o Saci de nylon;o Protec]ie împotriva in-

sectelor;o Primus sau lamp\ de g\tit;o Ochelari de soare;o Be]e de hike.A[ezarea echipamentului înrucsac trebuie s\ respecte 3principii de baz\:

1. Accesibilitatea – Este foarteimportant s\ a[ez\m lucrurile înrucsac ]inând cont de cât de desle utiliz\m sau de nivelul lor deurgen]\. Spre exemplu, trusa deprim ajutor sper\m s\ nu ofolosim prea des sau chiardeloc, dar în condi]iile în careavem totu[i nevoie de ea, e ab-solut necesar s\ o avem la în-demân\.

De aceea obiectele folosite încaz de urgen]\ se a[eaz\ în modrecomandat în buzunarele exte-rioare sau anexate.Hainele vor fi pliate [i a[ezateîn ordinea anticipat\ folosiriilor. Pentru rucsacurile mari deexpedi]ie, spa]iul din capac sepoate folosi pentru instrumentede orientare, echipament elec-tronic [i alte obiecte esen]iale.

@ndemĆnare TEMERARI

10 www.scout.ro

o Cort, sac dedormit [i izopren.

@ndemĆnareTEMERARI

11www.scout.ro

2. Distribuireagreut\]ii: Echipa-mentul din rucsac tre-buie distribuit astfel încâts\ asigure un echilibrustânga-dreapta, sus-jos[i înainte-înapoi ast-fel încât mersul s\ fienestingherit de unsurplus de greu-tate .Încerca]i s\a[eza]i lu-crurilegrele câtmaiaproape despate.

3. Comfortul: Este important caobiectele ce vin în contact cuspatele s\ nu aib\ suprafe]eneregulate, s\ nu fie ascu]ite,rigide sau reci. Echipamentul

anexat în exte-rior (cort, can\,

bocanci, izo-pren,lantern\, etc.)trebuie s\ fie binefixat astfel încât s\

nu îngreuneze mer-sul prin balansare.

Sistemul de prindereal rucsacului trebuie

strâns pe corp,l\sând îns\ sufi-

cient loc pentru ventila]ie [i cir-cula]ia sângelui.

De asemenea nu v\ uita]i acas\c\ma[a [i e[arfa de cerceta[,actele de identitate, banii (plusceva m\run]i[), telefoanele mo-bile [i spiritul de cerceta[!

Nedelu] Lucianlucian.nedelut@infoscout.ro

Se spune c\ pentru a-[i ap\ra te ri-toriul nou cucerit, Dacia, de bar-barii ce veneau din R\s\rit,împ\ratul Traian a poruncit con-struirea unui munte pentru a fi caun scut împotriva n\v\litorilor.Astfel, to]i robii daci au fostobliga]i s\ pun\ piatr\ cu piatr\pentru a ridica acest falnicmunte. Se mai spune c\ mul]i aumurit din cauza epuiz\rii. Îns\muntele a fost terminat, poruncaîndeplinit\. Pentru a suprave gheaîmprejurimile, a fost pus\ pevârf o toac\. {i lâng\ ea unstr\jer. Iar de fiecare dat\ cândse z\reau inamici, trebuia s\ bat\toaca. Îns\, într-o zi, str\jerul afost ucis de s\geata unui arcvr\jma[. De atunci, du[manii auintrat în ]ar\…

Situat în zona de nord aCarpa]ilor Orientali, masivulCeahl\u se ridic\ seme] înpeisajul jude]ului Neam]. Lo-

calit\]ile principale de acces suntsta]iunea Dur\u [i satul IzvorulMuntelui. Pentru a ajunge acoloexist\ mai multe posibilit\]i. Orimergem cu trenul pân\ în sta]iaBicaz [i de acolo lu\m un mi-crobuz spre Izvorul Munteluisau mergem cu trenul pân\ înTîrgu Neam] [i de acolo lu\mautobuz spre Dur\u, ori cuma[ina proprie mergem pe dru-mul DN 15 pe ruta PiatraNeam]-Bicaz pân\ la confluen]acu DJ 155 situat pu]in dup\ bara-jul hidrocentralei.

Odat\ ajun[i la baza masivului,putem aborda dou\ trasee princi-pale pentru a ajunge pe platou.Plecând de la cabana IzvorulMuntelui, parcurgem traseulnumit Lutu Ro[u, urmând mar-cajul band\ albastr\.Aprovizionarea cu ap\ o facemde la izvorul de lâng\ caban\.Urc\m într-un ritm ceva maialert pân\ la primul popas, locnumit „La Arsuri“ unde netragem sufletul [i continu\murcu[ul voinice[te. La mai pu]inde o or\, un alt loc de popas seive[te, iar aici priveli[tea se des -chide [i putem observa PiatraLat\ a Ghedeonului [i o por]iunedin Ocola[ul Mare. Continu\mascensiunea [i ajungem la loculnumit Poli]a cu crini. Legendaspune c\ odinioar\, un sihastru aurcat în acea zon\ pentru a-[iconstrui un ad\post [i a plantatmul]i crini în zon\. Când se în-tâlni cu ni[te oieri, le spuse c\dac\ vor s\ le fie iertate p\catele[i r\ut\]ile, s\ planteze un crin.Locul este numit generic astfel,pentru c\ nu vom întalni crini, cizade. În scurt timp ajungemîntr-o poieni]\ dominat\ de ostânc\ numit\ Piatra cu Ap\.

locaČii CAMPURI

12 www.scout.ro

~NCOTRO?

CEAHL~UL - OLIMPUL CARPA}ILOR

Adeseori, întrebarear\sare în minteatunci cândvre]i s\ organiza]i un camp scoutsau un hike.Unde s\ merg?Ce s\ fac? Cum ajungacolo? Infoscout v\ vine în ajutor.

locaČiiCAMPURI

13www.scout.ro

Putem poposi aici pentru a nepreg\ti de urcu[ul final pân\ lacabana Dochia. Traseul dureaz\în jur de 3h 30’ - 4h.

O alt\ variant\ de a ajunge peplatou o reprezint\ pornirea dinsta]iunea Dur\u. De aici, urmândbanda ro[ie, urc\m energic pân\la cabana Fântânele timp deaproximativ o or\. Aici putemface aprovizionarea cu ap\ dincaban\. Traseul continu\ printr-o

p\dure de brazi într-un urcu[domol. Ajungem la locul numitLa morminte. În continuare,urcu[ul se înte]e[te, pân\ cândajungem într-o zon\ deschis\numit\ Curm\tura Piatra Lat\,unde putem admira C\ciulaDoroban]ului, o stânc\ ceseam\n\ cu un om cu c\ciul\ pecap. Pentru a o observa, neabatem 50 m de la traseu. De aicise deschide o priveli[te minu -nat\, având vedere peste întreagavale. În continuare, înot\mprintre jnepeni [i ienuperi pân\ce ajungem la baza stânciinumit\ Panaghia. De aici pân\pe platou mai este foarte pu]in.L\sând în urm\ Panaghia,ajungem la baza vârfului Toaca [ila cabana meteorologic\. De aici,în 10 minute ajungem la Dochia.Traseul dureaz\ tot vreo 3h 30’-4h, îns\ are mai multe locuri debelvedere decât cel\lalt.

Cabana Dochia reprezint\ bazacampului/hike-ului. De aici por-nesc multe trasee [i avem des -chidere spre majoritatea stâncilorce prezint\ interes. Putem s\ ne

caz\m [i la caban\, întrucât încamerele de 13-17 oamenicazarea e 11 ron/noapte, saupl\tim taxa de 5 lei/zi/cort pen-tru a ne caza în campingul de lacaban\. Fiind parc na]ional,posibilit\]ile de campare suntlimitate.

În urmatoarele 3-4 zile, se potparcurge multe din punctele deatrac]ie ale muntelui, printre carese num\r\: vârful Toaca, la careodinioar\ urcai peste 100 de sc\ride lemn pentru a ajunge sus,schitul aflat la mai pu]in de 10minute de caban\, cascada Du-ruitoarea, zona St\nile, precum [istâncile înc\rcate de legend\:Panaghia, Turnu lui Butu, Claialui Miron, Detunatele, PiatraL\crimat\, Piatra Ciobanului.Platoul este destul de întins, fiindloc pentru desf\[urarea jocurilorsau a activit\]ilor tipice scout.Legendele zonei pot fi valorifi-cate pentru crearea unui cadru depoveste. Traseele sunt accesibilepentru toate ramurile de vârst\.De asemenea, dac\ ne trezim lar\s\ritul soarelui, avem ocazia s\admir\m un peisaj de o unic\splendoare. Discul portocaliuîmpr\[tie razele sale peste totplatoul, inundându-l de lumin\,iar cea]a str\vezie contribuie laatmosfer\. Bineîn]eles, trebuie s\fie senin pentru a putea primiacest dar al Mamei-Naturi.

Locul e plin de legende. Vomprezenta una dintre ele, pentru ada un imbold la descoperire.Sezice c\ stânca Panaghia nu a fostîntotdeauna rece. În vremuri de

demult, Panaghia era o fat\înzestrat\ cu tot ce putea un mu-ritor s\ aib\. Se zvonea c\ Dum-nezeu a rupt cea mai bun\ partedin suflet pentru a-i modela su-fletul Panaghiei. Fata a crescutpe munte [i s-a f\cut foarte fru-moas\, a[a de frumoas\, încâtSoarele s-a îndr\gostit de ea [i eade El. Mâniat de aceasta, Dum-nezeu a pedepsit Soarele s\r\sar\ numai înnegurat pentru anu mai putea fi orbit de fru-muse]ea fetei. Zdrobit\ dedurere, Panaghia s-a tânguitenorm. Preferând s\ nu mai fievie decât s\ traiasc\ f\r\ a-[i

vedea iubitul, Panaghia se trans-form\ în stan\ de piatr\. Sespune c\ sufletul nu i-a muritînc\…

A[a c\ v\ invit\m într-uncadru înc\rcat de spiritualitate[i legend\, pentru a petrececâteva zile într-un peisaj autoh -ton plin de farmec. L\sa]i-v\mângâia]i de sufletul cald alPanaghiei, de iubirea ced\inuie de veci între Butu [iAna [i de muzica buciumuluilui Miron. Tr\i]i legenda!

Laura Henlaura.hen@infoscout.ro

Cum a]i aflat de cerceta[i?Am v\zut un panou publicitar înpasajul subteran din centrulSibiului. Mi-au pl\cut pozelecare prezentau diverse scene dinac]iunile unor grupuri de copii,membri ai clubului de cerceta[i.Mi s-au p\rut ni[te copii foarteveseli [i p\rea s\ le plac\ foartemult ceea ce fac. Vedeai asta pefa]a lor.

Cine a avut ini]iativa ca fiuldvs s\ mearg\ la cerceta[i(dvs/el)?I-am povestit so]ului meu depozele respective [i i-am spusc\ mi se pare un program in-teresant pentru fiul nostru. Amdiscutat apoi cu Drago[ [i l-amîntrebat dac\ ar vrea s\ mearg\s\ vad\ cum e... m-a întrebatdespre ce e vorba [i singurullucru pe care i l-am putut spuneatunci a fost «cred c\ e o bun\ocazie s\ î]i faci mul]i prieteni,s\ mergi în excursii [i s\ înve]icum s\ te descurci în situa]ii di-ficile ; de exemplu vei înv\]a s\faci focul în p\dure f\r\ s\ aichibrite...» (cam la asta m-amgândit eu atunci...)...apoi l-amsunat pe Radu (coordonatoruluiclubului) [i i-am spus c\ amv\zut afi[ul [i am dori s\ par-ticip\m [i noi la ni[teac]iuni...imediat Radu ne-a invi-tat în urmatoarea sâmb\t\ la oac]iune de orientare turistic\ ceurma s\ aib\ loc în p\durea dinapropierea ora[ului...a[a c\,urm\toarea sâmb\t\, Drago[ [icu tat\l s\u au format o echip\[i au participat la concursul deorientare turistic\ (de fapt, s-audus ini]ial s\ vad\ despre ce evorba, neavând inten]ia s\ par-ticipe la concurs, dar le-a placut[i s-au înscris în competi]ie).

}in minte c\ m-au sunat pemine acas\ din p\dure [i mi-auspus c\ dac\ [tiau de la început[i-ar fi luat m\car echipamentadecvat, dar le-a pl\cut foartemult.

L-a ajutat în vreun fel faptulc\ este la Cerceta[i?În primul rând ne-a ajutat pe noica p\rin]i s\ dep\[im o prob-lem\ cu care ne confruntam lamomentul respectiv: Drago[suferea de o a[a zis\ «team\ dep\r\sire». Asta pentru c\ da-torit\ serviciului, atât eu cât [iso]ul trebuia s\ c\l\torim foartemult...consecin]a a fost c\Drago[, atunci când eram acas\,nu vroia s\ mearg\ nic\ieri f\r\noi..nici la petrecerile priete-nilor lui, nic\ieri... {i primul locîn care a dorit s\ mearg\ singur[i chiar i-a pl\cut foarte mult afost într-o excursie de o zi un-deva la munte cu echipa de lacerceta[i (au plecat cu trenuldiminea]a la ora 7.00 [i s-au în-tors seara pe la ora 19.00). Apoiau urmat altele, [i în final ar\mas [i peste noapte la ocaban\... în cele din urm\ fiind[i o tab\r\. Apoi v\d c\ pe termen lung l-aajutat participarea la Cercet\[ie,pentru c\ este un copil sociabil[i comunicativ. {i ce e foarteimportant iar, îmi place c\gânde[te înainte de a ac]iona [ise gânde[te la consecin]eleac]iunii sale atât asupra proprieipersoane cât [i asupra celor dinjur... Totodat\ e mult mai sigurpe el. Îns\ într-un cuvânt eusunt mul]umit\ de efectele par-ticip\rii la Cercet\[ie asupracomportamentului lui Drago[.Cred c\ asta se datoreaz\ mult[i lui Radu.

copilul meu INTERVIU

14 www.scout.ro

INTERVIU CU UN P˚RINTE«O privire în c\r]i [i dou\ în via]\» - Goethe

Pân\ în prezentau existat numeroaseîncerc\ri de a-iinforma pe ceidin afaraCercet\[iei despre activit\]iledesf\[urate încadrul acesteia,cel mai adeseaprin afi[e, filmule]e, activit\]i la fa]alocului, îns\ dedata asta am contactat unp\rinte de cerceta[ ce ne-ar\spuns la câtevaîntreb\ri. Senume[te RoxanaS\vescu, profesoruniversitar, mamalui Drago[S\vescu, lupi[ordin Sibiu. Este dela 7 ani cerceta[.Ce ne-a raspuns,vede]i în continuare...

copilul meuINTERVIU

15www.scout.ro

În ce activit\]i a fost antrenat?{tiu c\ în fiecare vineri seara seîntalneau to]i copiii cu Radu [idiscutau programul pentru week-end... aveau [i ni[te lec]ii teore ti -ce ca de exemplu «care suntregulile care trebuie respectate lamunte» sau «înc\lzireaglobal\»... [i multe altele. Uneorivizionau filme, se întâlneau cu di-verse persoane ([tiu c\ s-au întâl-nit cu alpini[ti renumi]i care le-aupovestit despre experien]a lor) [itot felul de alte lucruri. Apoi, erauac]iunile în sine, organizate deobicei în natur\, începând de latot felul de excursii, ore de înot,petreceri, ac]iuni legate de pro-tec]ia naturii, tot felul de întâlniri,[i multe altele... Ce mai era iar in-teresant era c\ to]i copiii erauantrena]i într-un concurs în caretrebuiau s\ scrie câteva rânduridespre experien]a la care luauparte. {i apoi, dup\ anumite cri-terii erau premia]i. Activit\]ile ceîi plac în mod special suntc\]\ratul [i tiroliana.

Ce viziune avea]i ini]ial desprecercet\[ie?Nu [tiam prea multe... m\ gân-deam doar c\ atâta timp cât exist\ac]iuni în echip\ organizate pemunte este bine (nu [tiu exact dece asociam tot timpul cercet\[iacu muntele). {i aveam aceast\idee, c\ tinerii care au participatla astfel de ac]iuni au o gândiremult mai «liber\», au o viziunemai larg\ asupra vie]ii [i au în-credere mai mare în ei [i înfor]ele lor... în plus, eu tot timpulam fost pentru lucrul în echip\ [ipentru dezvoltarea [i imple-mentarea de diverse proiecte.Consider c\ acestea dezvolt\foarte mult «creativitatea» copilu-lui. {i eu ]in mult la creativitate.

P\rerea dvs actual\ despreCercet\[ie...Cercet\[ia dezvolt\ foarte multcreativitatea copilului, îi d\ posibili-tatea s\ cunoasc\ mul]i copii, s\ se

implice în proiecte [i îl înva]\ s\lucreze în echip\ [i s\ g\seasc\solu]ii la diverse pro ble me cu carese confrunt\... în plus, îl face s\gândeasc\ liber, îi dezvolt\ ca-pacit\]ile de comunicare [i nu înultimul rând îl face mai sigur înpropriile for]e... [i s\ nu uit expe-rien]ele în sine care sunt intere-sante [i unice... Daca ar fi s\asociez Cercet\[ia cu ni[te cuvinte,acestea ar fi probabil : libertate,prieteni, creativitate, aer curat, ex-perien]e [i încredere în sine.

Unii p\rin]i consider\cercet\[ia o pierdere de vreme;„nu are timp copilul s\ înve]e“,„va neglija [coala“ sunt replicipe care [i p\rin]ii mei mi le-auadresat. Ce p\rere ave]i despreaceast\ afirma]ie? Eu consider c\ un copil trebuie s\aib\ copil\rie. E adev\rat c\acum materia [colar\ este multmai solicitant\ decât în trecut,îns\ nici copiii de azi nu mai suntca cei din trecut. Îns\ cred c\ uncopil care î[i petrece o parte dintimpul liber în aer curat e multmai productiv... iar în via]\ con-teaz\ [coala pe care o faci, darconteaz\ [i proiectele extra[co-lare în care e[ti sau ai fost impli-cat... {i nu în ultimul rândconteaz\ experien]ele [i lec]iilede via]\ pe care le-ai înv\]at.

A]i atras [i al]i p\rin]i departea Cercet\[iei?Doar înc\ 2 p\rin]i... Trebuie s\ re-cunosc c\ nu m-am implicat foartemult, pentru simplul motiv c\ nuam avut timp, iar în ultimul an amfost mai mult plecat\ din ]ar\, atâteu cât [i so]ul. Chiar am discutatcu Radu acum dou\ s\pt\mâni [ii-am promis c\ m\ voi gândi la oposibilitate de a participa mai activla diverse ac]iuni... sunt utile nunumai pentru copil, dar [i pentrunoi, ca p\rin]i.

Claudia Naiba,claudia.naiba@infoscout.ro

„Mi-au pl\cutpozele careprezentau diversescene din ac]iu-nile unor grupuride copii, membriai clubului decerceta[i. Mi s-aup\rut ni[te copiifoarte veseli [ip\rea s\ le plac\foarte mult ceeace fac. Vedeai astape fa]a lor.“

„Nu [tiam preamulte...m\ gân-deam doar c\atâta timp câtexist\ ac]iuni înechip\ organizatepe munte estebine.“

„Daca ar fi s\ aso-ciez Cercet\[ia cuni[te cuvinte, aces-tea ar fi probabil :libertate, prieteni,creativitate, aercurat, experien]e [iîncredere în sine.“

Prin marcarea Zilei europenef\r\ ma[ini se dore[te pro-movarea utiliz\rii mijloacelorde transport în comun nepolu-ante [i care respect\ principii deprotec]ia mediului. Mersul pejos, cu bicicleta, cu mijloacelede transport în comun sau mer-sul ‘în asociere’ (mai multe per-soane într-o singur\ ma[in\),toate acestea duc la desconges-tionarea traficului urban, la re-ducerea polu\rii [i prin urmarela ora[e curate [i conservarearesurselor naturale.

Acest tip de manifestare a fostlansat în 2000 de c\tre Comisaruleuropean Margot Wallström [i areca model evenimentul intitulat „Ozi în ora[ f\r\ ma[in\“ organizat înFran]a în 1998.Statisticile efectuate arat\ c\gazele de e[apament sunt princi-pala surs\ de poluare a marilorora[e, care afecteaz\ dramatics\n\tatea oamenilor [i contribuiesemnificativ la efectul înc\lzirii

globale. În lume, peste un miliardde oameni inspir\ aer foartepoluat, în special cu monoxid decarbon [i dioxid de sulf, gazerezultate din procesele industriale.Motoarele în func]iune emitdioxid [i monoxid de carbon, oxizide azot, dioxid de sulf, hidrocar-buri, benzen, metan [i aldehide.

22 SEPTEMBRIE, ZIUA F|R| MA{INI

LA TIMI{OARA«JOI, 20 SEPTEMBRIE

2007 09:11»

Prim\ria MunicipiuluiTimi[oara, Agen]ia Regional\pentru Protec]ia MediuluiTimi[oara, Agen]ia pentru Pro-tec]ia Mediului Timi[, PrefecturaJude]ului Timi[, Regia Au-tonom\ de Transport Timi[oara,Camera de Comer], Industrie [iAgricultur\ Timi[oara, ClubulSportiv Tibiscus [i Inspectoratul[colar Jude]ean Timi[ orga-nizeaz\, în cadrul S\pt\mânii

Mobilit\]ii Europene, „Ziua F\r\Ma[ini". Aceast\ zi ses\rb\tore[te în toat\ Europa îndata de 22 septembrie.

Tema manifest\rilor organizatecu acest prilej este „Str\zi pen-tru Oameni". În cadrul ac]iu-nilor se va încerca promovareamersului pe jos, a deplas\rii cubicicleta sau cu mijloacele detransport în comun, de la domi-ciliu la locul de munc\ [i/sau la[coal\, în mod prietenos fa]\ demediu, încurajând modalit\]ilede deplasare alternative.Principalul eveniment al ZileiF\r\ Ma[ini la Timi[oara îl vaconstitui închiderea circula]ieirutiere pe o arter\ circulat\, re-spectiv bulevardul Vasile Pâr-van, pe tronsonul cuprins întreLeonardo da Vinci - intersec]iaMihai Viteazul, în intervalulorar 11.00 - 12.00. În acest in-terval orar, în zona respectiv\ seva determina nivelul de zgomot[i va avea loc un concurs de bi-ciclete [i role cu elevi ai unor[coli din Timi[oara. Marele pre-miu al concursului const\ într-obiciclet\ oferit\ de Sport BikeCenter Timi[oara.

Claudia Cond\claudia.conda@infoscout.ro

implicare ECOLOGIE

16 www.scout.ro

În fiecare an, în perioada 16-22 septembrie, în Europa ses\rb\tore[te „S\pt\mâna mobilit\]ii europene“, care cul-mineaz\ la 22 septembrie, cu Ziua european\ f\r\ ma[ini.Peste 200 de milioane de cet\]eni ai Uniunii Europene au fo -losit mijloacele de transport alternativ, pentru a atrage aten]iafactorilor de decizie asupra polu\rii [i înc\lzirii globale.

ZIUA F~R~ MA\INI!

natura RomĆnieiECOLOGIE

17www.scout.ro

De câtva timp port discu]ii cumul]i cerceta[i despre protec]iamediului [i ce fac cerceta[ii pen-tru natur\... [i Alin a propus s\încerc\m s\ pornim o rubric\ petema asta în InfoScout. Deci iat-o!Am ales un titlu care sper s\ suneclopo]ei [i s\ aprind\ becule]e,dar mai ales s\ v\ fac\ s\ zâmbi]i[i s\ v\ gândi]i la ... România!Pentru c\, [tim cu to]ii, codruleste reprezentativ pentru ]aranoastr\ - cel pu]in asta spune isto-ria, trecutul, literatura, tradi]ia,bunicii, mo[ii [i str\mo[ii. {ipornind de la codru, multe alte ele mente naturale valoroase... În-trebarea care se pune este: Maieste natura României, de fapt,reprezentativ\ pentru ]ara noastr\?Am [tiut s\ p\str\m mo[tenireanatural\ primit\ de la acei mo[i-str\mo[i de care vorbeam? {i mai[tim, în ziua de azi?

Natura este locul unde nedesf\[ur\m majoritateaactivit\]ilor-sau a[a ar trebui, celpu]in. Este spa]iul în care noi,cerceta[ii, ne sim]im bine. Pân\ laurm\, cine nu se simte bine înnatur\? Dar noi înv\]\m cum s\ne sim]im bine [i atunci când neîntâlnim cu ursul sau trebuie s\escalad\m ni[te stânci c\ s\ajungem unde vrem (sper). Poatepentru c\ facem atâtea lucruri înnatur\, lumea ne vede adesea cape o organiza]ie de mediu. Eibine, poate c\, pe undeva, suntem[i organiza]ie de mediu, [i social\,[i de tineret [i de multe alte feluri.Pentru c\ cercet\[ia, de fapt, teînv\]a s\ fii om într-o lume din ceîn ce mai inuman\ - inuman\ cunatura, cu oamenii, cu tinerii, cusine îns\[i...

Am lansat rubric\ aceasta c\ s\cre\m un spa]iu narativ în careputem schimba idei despre ceînseamn\ pentru cerceta[i natura[i ce facem noi pentru mediul na tu-

ral în care tr\im, respectiv ce neofer\ acest mediu. V\ invit\m s\ne povesti]i despre cum v\ ajut\natura în activit\]ile voastre, cumv\ sim]i]i când sunte]i în natur\,dar [i despre proiecte [i ac]iuni deprotec]ia mediului pe care leini]ia]i. Vrem s\ [tim cu to]ii câtmai multe despre acest subiect [isper\m s\ fie util pentru toat\lumea! V\ rug\m a[adar s\ tri mi -te]i materialele voastre (max. 1/2pag) [i poze la Redac]ie.

{i voi încheia în ton liric, împru-mutând ceva de la NichitaSt\nescu, câteva versuri în carecred foarte mult [i care m-au in-spirat de atâtea ori: „De aceea, pentru mine, muntelemunte se zice. De aceea, pentrumine, iarb\ iarb\ se spune. Deaceea, pentru mine, izvorulizvor\[te. De aceea, pentru mine,via]a se tr\ie[te."

Ioana Lucaciu, CL Oradea

CODRULE, CODRUčULE...

„Mu[chi moale?!? Pauz\, cum s\ nu!?!“O bine-meritat\ pauz\ dup\ un drum atât de lung,

în hike spre Vârful Madaras (M-]ii Harghita);la est de locul campului organizat de CL Cluj, numit SMNT.

foto: Ureche Alexandra, CL Cluj-Napoca

ANUL 567}ARA GEPIZILOR

Plou\. Frigul [i vântul au pusst\pânire pe ]ara Gepizilor. Oatmosfer\ înc\rcat\ de durere [isuferin]\ plute[te deasupragepizilor care î[i plâng vic-timele c\zute la datorie [iregele lor mult iubit, Ku-nimund.

Din când în când se aude câte-ogoarn\. Tot atunci privirilegepizilor se îndreapt\ sprepoarta teritoriului pentru a-ivedea pe o[tenii nou-sosi]i.Ace[tia, întâmpina]i de unuldintre gepizi, mâna dreapt\ a luiArdarih, trec de un controlimpus, pl\tind totodat\ [i o tax\de intrare în Gepidia de 30 degalbeni. Sunt apoi primi]i de Ar-darih, conduc\torul gepizilor,cel mai brav dintre o[teni.La l\satul serii, când to]i o[teniicei noi au p\[it în Gepidia, Ar-darih i-a adunat pe to]i pentru ale vorbi. Al\turi de el st\teauto]i supravie]uitorii. Pe fe]elelor, luminate de tor]ele a doio[teni, se citea dorin]a de a

pune odat\ cap\t cruzimii bar-barilor condu[i de Alboin. Înacea sear\ s-a pus la cale unplan ce avea s\-i preg\teasc\ per\zboinici în lupta contra bar-barilor [i tot atunci ace[tia aufost împ\r]i]i pe legiuni. Astfels-au format trupele: Lupt\toriiDrept\]ii, Unu’ [i Unu’, Ceidin\untru [i Tulbureii.

Cea de a doua zi a fost una defoc pentru cele patru legiuni. Ozi întreag\ s-au antrenat. S-auluptat cu propria lor greutate.{i-au pus la încercare rezisten]a[i for]a. Au ar\tat c\ sunt rapizi[i ingenio[i. Au demonstrat c\talentul lor nu se refer\ doar lamânuirea armelor ci [i lacrea]ie. Chiar dac\ au fost so-licita]i fizic [i psihic, nu s-auplâns. Respirau din greu lafiecare antrenament, dar r\su-flau u[ura]i dupa terminarea cubine a probelor. Nu plângeau dedurere, ci zâmbeau satisf\c\torcând î[i atingeau scopul. {tiauc\ munca în echip\ conteaz\mult [i de aceea, pe jum\tatenemânca]i, au pornit în c\utareacelor pe care barbarii îi r\piser\

seniori CAMPURI

18 www.scout.ro

O NOU| PROVOCARE

TURNIRUL CIOCANELOR 2008

„Barbarii îi ata-caser\ din nou.Mai au osperan]\: ajutorul altorr\zboinici careî[i pun în slujbadrept\]ii curajul[i m\iestriamânuirii armelorde r\zboi.“

„O zi întreag\s-au antrenat.S-au luptat cupropria lor greu-tate. {i-au pus la încercare rezisten]a [i for]a.“

senioriCAMPURI

19www.scout.ro

peste noapte. La l\satul amur-gului, Marele În]elept [i-achemat poporul pentru a-ijudeca pe Rosamund, fiicaregelui Kunimund, [i pe bar-barul Alboin. Amândoi eraususpecta]i de moartea regelui [ide masacrul asupra gepizilor.Amândoi au fost condamna]i lamoarte prin otr\vire, a[a cum î[id\duse [i regele ultima suflare.

Ziua s-a încheiat cu TurnirulCiocanelor, proba final\ ce aveas\ îi desemneze pe cei mai bravir\zboinici, legiunea ce avea s\fie în linia întâi. Precizie, strate-gie, inteligen]\. Asta a presupusultima prob\. Rapiditatea de afura cât mai repede ciocanuloastei adverse. To]i au rezistatcu brio, îns\ legiunea Tulbu-reilor a fost cea mai puternic\...

ANUL 2008TIMI{UL DE SUS

Centrul Local Adormirea MaiciiDomnului Bucure[ti a organizatîn perioada 26-28 septembrie, laTimi[ul de Sus, CampulNa]ional Turnirul Ciocanelor. Laaceast\ prim\ edi]ie au partici-pat lideri [i seniori din CL Bu-cure[ti, Giurgiu, Cluj,Miercurea-Ciuc [i Suceava,adic\ 30 de lideri [i seniori.

Cei 22 de organizatori aupreg\tit participan]ilor diverseprobe cu grad de dificultatediferit. Astfel, ace[tia [i-au pusla încercare for]a, rezisten]afizic\, rapiditatea, ingeniozi-tatea, logica [i creativitatea. Fi-nanciar CL AMD a beneficiat dedona]ii de la firmele Vandwestsrl [i Farks prodcom srl. De[i afost solicitatnt, iar timpul delocfavorabil lor, ace[tia au trecut cubine peste „n\scocirile“ organi-zatorilor, care mai de care maioriginale [i mai grele. Nu aufost uitate nici serile `n jurulfocului de tab\r\. Odat\ cu

l\satul întunericului, cerceta[iise adunau la o cântare, profitândtotodat\ de c\ldura fl\c\rilor.

Fie c\ aveau de îndurat proprialor greutate, c\ trebuiau s\ „în-cline“ balan]a în favoarea lor,c\ aveau de cucerit o cetatesau c\ trebuiau s\ deslu[easc\misterul labirintului pentru arecupera un mesaj important,concuren]ii nu au dat înapoi.Nu s-au sfiit nici s\-[i aratetalentele de creatori plasticicând au construit piese de [ahdin plastelin\. Mai mult, s-audovedit rapizi [i în cursa cuobstacole ce li s-a pregatit, dar[i extrem de r\bd\tori când auumplut, cât au reu[it, un bidonde 5 litri cu apa de râu adus\în palme. Nici la capitolullogic\ nu au stat r\u. Timp decinci minute s-au straduit s\rezolve jocuri logice [i aureu[it! Recordul a fost stabilitde Pierre, din patrula giurgiu-venilor, care a rezolvat patrujocuri.

De[i timpul a fost scurt atât pen-tru participanti cât [i pentru or-ganizatori, organizarea a fostirepro[abil\ ( c\ au mai existatneîntelegeri, se prea poate, dar

nu s-au v\zut) [i ‘bun\ de dat caexemplu’, dup\ spusele IoaneiZaharia, vicepre[edinte al Con-siliului Director al ONCR.

{i pentru c\ acest Turnir alCiocanelor a fost practic unconcurs na]ional, a existat [iun câ[tig\tor. Legiunea Tulbu-reilor sau, adaptat secoluluiXXI, CL Orion Miercurea-Ciuc împreun\ cu câte unreprezentant al CL Verde-Bu-cure[ti [i Suceava s-a întorsacas\ cu trofeul. I-au urmat înclasament CL Panaitescu Bu-cure[ti, CL Cluj [i Sf Iosif Bu-cure[ti [i CL Giurgiu [iDimancescu Bucure[ti.

În loc de concluzie...“ am încer-cat s\ aducem ceva nou atâtpentru seniori cât [i pentru lid-eri, iar pe ace[tia din urm\ amvrut s\ îi facem s\ retr\iasc\vremurile «senioriei». Sper\mc\ am reu[it!“ a declarat OvidiuBulai, coordonator campTurnirul Ciocanelor.

Ne vedem la urm\toare edi]ie!

Laura B\du]laura.badut@infoscout.ro

foto: Vasile Darie Varzariu

Nu [tiu cum se întâmpl\ în alteora[e dar dac\ e[ti b\c\uan [ivrei s\ participi la un momentcultural de calitate, nu preag\se[ti. {i fiindc\ vorba „mair\ru] c\-i mai dr\gu]“ nu seaplic\ în cazul nostru, cerceta[iidin Bac\u s-au decis s\ orga-nizeze un astfel de moment pen-tru doritori: o sear\ folk.Debutul a avut loc într-o mier-curi, ca oricare miercuri (1 oc-tombrie), la o ceain\rie: ClubNatura. Fiind prima edi]ie, me-diatizarea a fost slab\ dar clubula fost arhiplin. „Era ora [aptef\r\ un sfert [i nimeni nuap\ruse. Credeam cu t\rie c\ nu

vor mai ap\rea persoane. Sef\cuse ora [apte [i zece. Clubuls-a umplut. Eram eu [i trei fetecare serveam [i nu f\ceam fa]\comenzilor. Men]ionez c\clubul are o capacitate este de30 de locuri. Au venit persoanecare st\teau pân\ [i afar\.“ ne-adeclarat Marian, barman.

ALTERNATIV| PENTRU TINERI

Tot acest proiect a pornit ca odorin]\ de a oferi tinerilor dinBac\u o alternativ\ pl\cut\ pen-tru a-[i petrece timpul liber; s\aleag\ o sear\ în care s\ bea

cultural ACTIVITąčI

20 www.scout.ro

C^NT~ CU CERCETA\II

„S\ te descurci în lume, teobose[te!

S\ iei o pauz\ din tot ce facisigur ar ajuta

Nu ]i-ai dori s\evadezi?

Câteodat\ ai vreas\ mergi

Undeva unde to]iî]i [tiu numele

{i sunt bucuro[ic\ ai venit

Vrei s\ fii acolounde po]i vedea

C\ problemele-]isunt similare cuale altora

Vrei s\ fii undevaunde to]i î]i [tiunumele.“

(fragment dintema melodic\ a

serialului Cheers)

culturalACTIVITąčI

21www.scout.ro

A venit toamna, a început [coala, dar averselede ploaie nu opresc cerceta[ii din activit\]ilelor. Centrul Local Dim\ncescu Bucure[ti neajut\ s\ ne înc\rc\m bateriile pentru noul an[colar cu aspiratorul intergalactic.

În perioada 31 octombrie - 2 noiembrie 2008va avea loc cea de-a treia edi]ie Bucure[tiQuest - În c\utarea timpului pierdut. E o ocazienemaipomenit\ de a înv\]a s\ te orientezi a[acum numai un bun cerceta[ o poate face. Unconcurs despre viitor, care î]i pune la încercareimagina]ia [i abilit\]ile în toate domeniile. Or-ganizatorii ne asigur\ c\ va fi cea mai mare [icuprinz\toare edi]ie din toate de pân\ acum.Tinerimea Dim\ncescu a decis s\ m\ture totceea ce a fost înainte [i s\ porneasc\ con-struc]ia camp-ului de la zero. Uber-traseul este

unul ingenios, iar elementul central e distrac]ia.O doz\ mare de nebunie te va înso]i în c\l\tori-ile intergalactice pentru a face cuno[tin]\ cunoi civiliza]ii.

Manuela Hortolomeimanuela.hortolomei@infoscout.ro

Steaua Nordului indic\ întotdeauna direc]ia Bucure[ti Quest

ceai, s\ renun]e la fumat [i s\ sebucure de melodiile folk cântatelive în pofida barurilor, adiscu]iilor pe mess [i a altor ac-tivita]i care le m\nânc\ timp [inu-i înva]\ nimica. Ini]iator de

proiect [i organizator a fostAdrian Secal, [eful centruluilocal „Fericitul Ieremia“ Bac\u.„Toat\ activitatea a durat în jurde o or\ [i jum\tate [i au partici-pat aproximativ 40 de persoane.

Am cântat [i eu în duet cu ocerceta[\ dar a cântat [i oforma]ie de tineri (tobe, chitar\,org\, voce). Repertoriul a fostvariat: crea]ii proprii, cântece demunte, cântece a diferitorforma]ii din ]ar\ [i dinstr\in\tate.“ men]ioneaz\Adrian.

A DOUA SEAR|

Pe 15 octombrie a avut loc adoua astfel de sear\. Printreobiectivele serii a fost [i pro-movarea cercet\[iei printretineri dat fiind faptul c\ anulscout a început.

Pe viitor, sunte]i a[tepta]i laBac\u la o sear\ de colinde înpreajma Cr\ciunului sau chiarla un festival de cântece folkîn preajma lunilor februarie-martie.

Monica Jicmonmonica.jicmon@infoscout.ro

Alin Pascarualin.pascaru@infoscout.ro

În prim\vara acestui an,Echipa Na]ional\ de Programea lansat un concurs pe cât deambi]ios pe atât de promi]\tor[i interactiv. Sub numele descen\ „Urme de Cerceta[i“,concursul invit\ cerceta[ii

români la provocarea de a con-tribui cu pozele proprii la re-alizarea unui calendarcercet\[esc pentru anul 2009.

Participan]ii [i-au înscris fo-tografiile personale în cele patru

na<ional ACTIVITąčI

22 www.scout.ro

URME DE CERCETA{I

URME DE CERCETA{I `N CIFRE- 59 de participan]i înscri[i;- 19 centre locale participante;- Peste 300 de fotografii primite;- 267 fotografii eligibile;

* Activit\]i Cercet\[e[ti – 69 fotografii;* Artistic – 64 fotografii;* Instantanee – 63 fotografii;* Portrete – 71 fotografii;

- 116 arhive winzip [i winrar cu poze;- 762 MB de fotografii;- 150 de zile de concurs;- 410 mailuri primite [i trimise pe tema „Urme de Cerceta[i“(dintre care 67 pe data de 27 de septembrie)

Juriul nu a avut otreab\ deloc u[oar\,notând peste 260 depoze conformurm\toarelor criterii:- Prezen]a [ireprezentativitateaelementului „Scout“în fotografie;- Încadrarea întem\;- Tehnica foto;- Originalitatea;- Mesajul fotografiei;- Reflectarea imaginii ONCR.

„Urme deCerceta[i“ s-a dovedit un proiectcomplex [i de succes, iar în spateleoric\reicronici se ascunde un efort considerabil [i cifre impresionante.

na<ionalACTIVITąčI

23www.scout.ro

categorii special create pentru ailustra dimensiunile vizuale alecercet\[iei: Activit\]icercet\[e[ti, Artistic, Portrete,Instantanee.

Conform regulamentului, aufost validate numai pozele rele-vante pentru cele patru cate-gorii, cele reprezentative, cucon]inut cercet\[esc, ]inându-se cont de asemenea s\ nu seîncalce drepturile de autor [ialte prevederi legale.

De precizat este faptul c\ în ciudacelor 5 luni în care s-a desf\[uratconcursul, toate pozele au fost în-scrise în ultimele 2 s\pt\mâni.

În final , dup\ o selec]ie atent\[i detaliat\, au ie[it în fa]\ 12

poze câ[tig\toare ce vor fi vede-tele noului calendar cercet\[escal anului viitor. Cerceta[ii din]ar\, au avut [i ei posibilitateade a-[i alege fotografia favorit\,prin vot on-line, desemnând ast-fel a 13-a poz\ ce va num\razilele pe peretele cercet\[iei.

„Urme de Cerceta[i“ s-a doveditun proiect complex [i de succes,iar în spatele oric\rei cronici seascunde un efort considerabil [icifre impresionante.

JURIUL „URME DE CERCETA{I“

C\t\lin C\tan\ – C.L. Tg.Mure[ – coordonator EchipaNa]ional\ de Evenimente, coor-donator al evenimentului;

George Stroie – Fotograf profe-sionist cu 18 ani de experien]\în domeniul media;Laurian Gherman – operatorimagine TV, fotograf profe-sionist;Ramona Mezei – C.L.Dim\ncescu Bucure[ti- Mem-bru Consiliul Director ONCR,producator TV, consultantmedia;Cristian Vasile Grecu – C.L.Orion Miercurea Ciuc – stu-dent la Univ. de Arte [i De-sign Cluj Napoca – Sec]iaFoto-Video-Procesare Com-puterizat\ a Imaginii.

Mul]umim lui C\t\lin C\tan\pentru furnizarea datelor statistice.

InfoScout: C\t\lin, cum a ap\rut ideea„Urmelor de Cerceta[i“?C\t\lin C\tan\: Ideea a ap\rut în urma altoredi]ii desf\[urate . În 2005 s-a mai organizat unconcurs în parteneriat cu European Scout Re-gion: „Cea mai original\ floare de crin“. Aufost [i atunci mul]i participan]i, voturi online [io curs\ strâns\. A rezultat un calendar de buzu-nar pentru anul 2006. Anul acesta, ne-am reunitdin nou [i am venit cu „Urme de Cerceta[i“.

IS: Cum au primit cerceta[ii români provocareade a trimite poze pentru un calendar care îireprezint\?C.C.: Pân\ în ultimele 2 s\pt\mâni, r\spunsul afost foarte slab. Reac]iile au început s\ apar\ doarîn momentul în care am început s\ trag de cerc-eta[i pe messenger. Zi de zi îi îndemnam enervantde insistent s\ trimit\ poze. Începutul a fost maigreu, apoi restul a venit de la sine . Feedbackul afost pozitiv. Mul]i s-au bucurat c\ pot s\ par-ticipe, s\ se înscrie, s\ se reg\seasc\ în poze.

IS: Acest calendar va avea [i o variant\tip\rit\? Daca da, cum se va putea achizitiona?C.C: Asta este [i ideea, s\ aib\ o variant\ tip\rit\.O s\ poat\ fi achizi]ionat prin ScoutShop, iar in-

augurarea va avea loc laedi]ia din acest an a cam-pului na]ional „Unitate [iPrietenie“.

IS: Ce surprize ne maipreg\te[te ENP în viitorulapropiat?C.C.: Luna decembrie va fi foarte plin\: UP-orga-nizat de C.L. Axente Sever – Alba Iulia , FestivalulLuminii-un proiect sincron coordonat de C.L.Cluj-Napoca. Cât de curând îns\, ENP va realizaun calendar cu activit\]ile anului 2009. De aseme-nea, inten]ia ar fi s\ organiz\m o [coal\ de iarn\.

C\t\lin C\tan\ dore[te s\ mul]umeasc\ în cali-tate de coordonator al acestui proiect juriuluipentru implicarea [i responsabilitatea select\riicâ[tig\torilor [i tuturor persoanelor care au aju-tat la realizarea „Urmelor de Cerceta[i“:

Nicoleta Mihal]an, C.L. “Axente Sever” Alba Iulia;

Diana Mosoiu – C.L. “Orion” Miercurea Ciuc;Andreea Farca[ – C.L. Hunedoara.

Lucian Nedelu]lucian.nedelut@infoscout.ro

INTERVIU CU C|T|LIN C|TAN|, COORDONATOR „URME DE CERCETA{I“

http://povestiri-cu-talc.blogspot.com/

Pove[tiri cu tâlc, pove[tiri adev\rate

O colec]ie cu parabole, alegorii [i pove[tiri care te `nva]\ adev\ruri despre via]\

~n]elepciune, Inspira]ie, ~ncurajare