Tinerii liberali, nr. 8, Costesti

Site-uri utile:http://www.tnlcostesti.xhnost.rohttp://arges.tnl.ro/

Sorin Andi Pandele este unuldintre parlamentarii Romaniei care avotat pentu taierea pensiilor si salariiloracum o luna si jumatate in Parlament.

El a fost ales ca deputat dinpartea PD-L pe colegiul Costesti. Votulacordat este dovada clara ca nu areprezentat interesele cetatenilor carel-au votat sustinand masurile luate im-potriva lor.

Mai multe informatii gasiti pe pe:http://www.lista-rusinii.com/

Tinerii liberalii, nr. 8 a aparutintr-un nou format prin care vom incercaalaturi de actualii si viitorii colaboratorisa prezentam teme caracteristice pe-rioadei dificile pe care o traversam.

Avand in vedere ca este singurapublicatie locala a orasului Costesti,sustinuta de tinerii liberalii din TNLCostesti si nu numai, vom promovatinere valori si vom incerca sa avemobiectivitate in subiectele tratate.

Dan Serban,Presedinte TNL Costesti

1. Trecut si prezentpag. 2

2. Cine n-are tarani sa-sicumpere

pag. 3

3. Ion C. Bratianupag. 4

4. Reclame contrafacutepag. 5

5. Momente haioase la CM2010

pag. 6

6. Jabulani şi Vuvuzele –Retrospectiva Mondialului2010

pag. 7

7. Bancuripag. 8

8. Amintirile omului de lutpag. 9

Caseta tehnica:

Dan Serban - redactor sef

Colaboratori:

Marian LazarOana ToboiuIvan Ionut DanielElena Caragea

2

Trecut si prezent

M-am intors acasa dupa mai bine de o luna. Am aflat noutatile din oras inainte sa ajung acasa. Asase intampla cand locuiesti intr-un orasel ca al meu.

Vestile despre dezastrul din Moldova era pe buzele tuturor. “Ai vazut?”“Da”“S-au strans bani.” “Degeaba. Tot nu o sa ii aduca inapoi pe cei dusi si nici nu o sa le refaca

locuintele…”“Asa e”Ultima grija e intotdeauna una personala.“Daca vine apa si la noi?”Liniste.Mi-e teama de momentele de liniste. Prevestesc numai pledoarii suspicioase, ganduri negre si drame

inchipuite. “Cum ar fi…? Ce s-ar intampla daca… Ce ne facem?”Nu facem nimic. Pentru ca nu ne sta in fire. Importante sunt doar problemele noastre. Celelalte sunt numaiipoteze terifiante care ,,noua nu ni se pot intampla’’.

Nu imi vine in minte decat pilda casei zidita pe stanca si a celei zidita pe nisip. Am uitat vechile in-vataturi? Atunci, poate ca e timpul sa ni le reamintim. Nu e repetitia mama invataturii? Nu poate sa-L in-vinuiasca cineva pe Dumnezeu ca nu are rabdare cu noi. Nimeni nu a mai avut o limita de 2000 de anipana acum.

Urmatoarea bomba in linie dreapta : statul nu mai construieste case pentru sinistrati. De ce au con-struit pana acum, ma intreb. La ce le-a folosit? Intr-o tara in care esti nevoit sa-ti asiguri si caciula din cap,ca e pericol de retrocedare, tu te duci si iti faci casa intr-o mlastina. Din chirpic ce-i drept, dar cu ter-mopane ca nu vrei sa auzi zgomotul ratelor dimineata.

Da, e o viata grea. Da, avem multe lipsuri. Da, situatia nu se va remedia prea curand. Dar hai sa in-vatam putin din trecut. Nu tot. Dar macar lucrurile esentiale.

E absurd sa crezi ca e vina destinului. E vina noastra. Nu stim sa ne alegem “alesii”. Nu stim saapreciem oamenii de valoare si nici nu acceptam sfaturile celor in cunostinta de cauza. Daca v-a uimitpragmatismul meu (a se retine: am spus pragmatism , nu cinism) incerc sa va imbunez pe final.

Se spune ca atunci cand a facut lumea, Dumnezeu a rasturnat sacul cu minuni in locul unde esteacum Romania. Uimit si putin socat de bunavointa excesiva a Stapanului sau, un inger Il intreaba: Ce faciDoamne, le dai prea multe! Si Dumnezeu ii raspunde: Stai sa vezi ce conducatori le dau!

Ela.

3

Cine n-are țărani să-și cumperede Oana Toboiu

Ce dimineaţă frumoasă. Nu m-am mai trezit la 6 ci la 9. Bucurie. Cât de mult contează 4 ore. Şi îmiamintesc ce am visat, doar subiectul dar e un progres. Visam ceva despre dialogurile lui Platon când unmiros încântător mă trezeşte la realitatea. Anca intrase în cameră şi mi-a aşezat lângă pernă ceaşca cucafea. Îmi testa senzorii. E interesant cum o substanţă neagră şi amară poate să placă atâtor persoane. Seanunţă o zi ploioasă dar voi merge la ai mei, acolo unde îmi petrec mereu duminica în familie (în conso-nanţă cu Mihaela Rădulescu). Dar deocamdată să ascultăm puţin radio Guerrilla şi să bem otrava dimineţii,care paradoxal ne trezeşte din realitate....

A fost o zi minunată. Am mâncat cu ai mei, tradiţia noastră de duminică la prânz, am mers la rudedupă care m-am legănat o după-amiază întreagă în balansoar citind şi mâncând cireşe. Este superb să staila casă, să poţi să ieşi şi să respiri aer curat, să auzi ciripitul multor păsări neliniştite din pomii din curtecare acum îmi sunt nişte prieteni. Nişte prieteni tăcuţi care sunt martori la copilăria şi sper şi maturitateamea deşi unii din ei au început să-şi piardă din vlagă şi să se usuce. Şi ce trist când copacul cu care ai cres-cut trebuie să cadă. Ce trist când câinele care ţi-a fost credincios o viaţă întreagă te părăseşte şi pleacă înlumea cealaltă. Ce trist când aleea pe care ai păşit atâtea drumuri începe să crape, pământul sub tine pare săse desparte şi să te ia la adăpost, la adăpost de lumea asta, rece şi rea. Câtă durere când pomul plantat debunic nu mai rodeşte, nu îţi mai transmite nimic. Câtă tristeţe când calul îţi îmbătrâneşte şi carul îţi rămâneîn urmă. Dar toate-s ale vieţii, pe toate le iubim şi toate ne vor lângă ele, bune sau rele.

La ţară viaţa este mai bună, mai liniştită şi mai gustoasă. Nu te poţi enerva, nu te poţi mâhni pe lu-cruri lipsite de importanţă căci simţi că-i mânii pe zei, zeii pământului. Şi ce-mi plac oamenii simpli de laţară, ţăranii care astăzi sunt asemuiţi cu diferite specii de la oraş. Să nu-i jignim pe ţărani, ei au o istorie şiun merit de a fi dus tradiţia, cultura, obiceiurile mai departe, singurele pentru care poate alţii mai ştiu undesă arate pe harta lumii că este România. Graiul lor este simplu şi expresiv, privirea caldă iar mâinile negreîţi dau încredere în munca de jos.

Acolo vecinii se ajută, se iubesc şi se apără reciproc. Aici îţi bat în ţeavă când ai exagerat cu deci-belii.

Acolo bei iarna ţuică fiartă şi te uiţi la viaţa satului, aici mergi la club si savurezi un cocktail.Acolo citeşti la umbra unui nuc o carte bună, aici mergi la mall şi faci poze pe care le încarci pe site-

uri de socializare.Acolo saluţi pe toată lumea, aici întorci capul pentru că e mai la modă să-ţi vezi de treaba ta.Acolo oamenii au umor, aici ei sunt ironici.Acolo se iubesc, aici se răzbună.Acolo au timp de conversaţii, aici au timp de răutăţi.Acolo oamenii nu fac şcoală dar sunt deştepti, aici au şi doctorate şi sunt proşti.Acolo au căruţe, aici au maşini scumpe.Acolo simt miros de tei şi lumânări arse la biserică, aici simţim parfumuri scumpe şi lumânări parfu-

mate în momente erotice.Acolo îţi rupi pantalonii muncind pământul, aici îi cumperi deja rupţi.Acolo dorm mai mulţi într-o cameră şi dorm bine, aici avem şi baie proprie şi ne simţim singuri.Acolo iubim şi atingem pământul cu dragoste, aici ne urâm şi cimentăm totul, inclusiv sentimente.

Îi ador pe bătrânii ţărani, pe cei care muncesc indiferent că încă mai au. Ei muncesc că aşa le estedat, că asta e menirea lor şi nu le este ruşine. De altfel, nici nu au de ce să le fie, ruşine celor care râd deaceştia, celor care cred că boierimea se face furând, minţind sau celor care superficial gândind, considerăpământul doar ca ceva care ne hrăneşte atunci când ne este foame şi poftă. Nu, pământul este aceea materiecare ne sprijină să nu cădem în gol şi cinste acelora care îl muncesc, îl respectă şi-l iubesc. Prin simplitatealor, ţăranii ştiu să facă economie, politică, social şi cultură. Poate nu citesc foarte mult, poate nu vorbesccorect gramatical, poate nu sunt la zi cu marile descoperiri ale cercetătorilor dar nu pentru că nu pot, cipentru că nu au timp. Ei nu se plictisesc.

Ion C. Bratianu-pagini din istoria liberala-

Ion C. Brătianu (n. 2 iunie 1821, Piteşti; d. 16 mai 1891,satul Florica, judeţul Argeş) a fost un om politic român, născutla Piteşti în Ţara Românească. A urmat cursurile primare laPiteşti avându-l ca dascăl pe Nicolae Simonide. A intrat în ar-mata munteană în 1838 şi a vizitat Parisul pentru a studia. În-tors în Muntenia, a luat parte, împreună cu prietenul său, C.A.Rosetti şi alţi politicieni proeminenţi, la rebeliunea română din1848, fiind prefect al poliţiei în guvernul provizoriu al aceluian.

După restaurarea Rusească şi Otomană la puţin timpdupă aceea, s-a mutat în exil, refugiindu-se la Paris, şi dorind săinfluenţeze opinia publică franceză în favoarea uniunii propuseşi autonomia principatelor dunărene.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866),Brătianu a fost un lider liberal proeminent. A asistat în 1866 la demiterea lui Cuza şi la alegerea PrinţuluiCarol I al României, sub domnia căruia a avut mai multe mandate ministeriale în următorii patru ani. A fostarestat pentru complicitate în revoluţia din 1870, dar eliberat la scurt timp.

În 1876, ajutat de C. A. Rosetti, a format un cabinet liberal, care a rămas la putere până în 1888,fiind ministru în timpul Războiul Ruso-Turc din 1877, Congresului de la Berlin, formarea RegatuluiRomân, revizuirea constituţiei şi alte reforme.

După 1883, Brătianu a fost singurul lider al liberalilor, cu ajutorul lui C.A. Rosetti, prietenul şialiatul politic al său timp de aproape patruzeci de ani.

În afară de a fi un politician important al României în timpul anilor critici 1876-1888, Ion C. Bră-tianu fost şi scriitor. Pamfletele sale politice în franceză: Mémoire sur l'empire d'Autriche dans la questiond'Orient (1855), Réflexions sur la situation (1856), Mémoire sur la situation de la Moldavie depuis le traitéde Paris (1857) şi La Question religieuse en Roumanie (1866) au fost bine primite la Paris.

Este una dintre personalitatile marcante ale vietii politice din Romania secolului al XIX-lea,Ion C.Bratianu,este considerat fauritorul Romaniei moderne.Participant de frunte la revolutia din 1848 si unireaPrincipatelor ii revine meritul ca a stiut, in calitate de prim-ministru al tarii ,sa conduca tanarul stat romanspre dezvoltare si prosperitate.Pentru a realiza biografia politica a acestui mare roman,este necesara tre-cerea in revista a principalelor elemente care au dus la formarea sa intelectuala si implicit politica.

I.C.Bratianu crea conceptul “prin moi insine”,adica al unei dezvoltari economice pe calea mobi-lizarii prioritare a tuturor energiilor nationale.Dar cine sa-si asume un asemenea rol inconditiile unei taritinuta multe secole sub dominatie straina ,de abia intrata in concertul natiunilor libere ale lumii?Statul tre-buia sa devina factorul de coeziune si de incurajare a tut uror elementelor sociale care voiau sa se afirme incalitate de intrprinzatori ,in toate sferele activitatii economice .Caci daca o natiune cucerita prin sabie isipastra intact dreptul de revendicare a emanciparii,precum si mijloacele de atingere a acesteia,dimpotriva,incazul in care era cucerita”mijloace economice este nimicita pentru totdeaunain drept si in fapt”.

4

5

Reclame contrafacutede Ivan Ionut Daniel

6

Momente haioase de la CM 2010

7

Jabulani şi Vuvuzele – Retrospectiva Mondialului 2010de Vuvuzelu’

Mondialul de fotbal din 2010 a luat sfârşit stimaţi microbişti.Catalogat de unii ca fiind un Turneu Final echilibrat şi plin de sur-prize, subsemnatului i-a trezit însă unele dileme:

– oare naţionala noastră s-ar fi comportat mai bine?– oare „masoneria” pariurilor sportive a devenit o caracatiţă

din Jurassic?– cât de mult contează Champions League-ul ori Balonul de

Aur, faţă de trofeul Jules Rimet?– când vor pricepe fostele glorii de pe Mapamond, că geniul

din iarbă, rar se păstrează şi în postura de selecţioner.Răspunsuri personale: R1 – dacă nu am fost în stare să ne cal-

ificăm, ipotezele şi scenariile sunt utopice; R2 – economia subteranăîncearcă să iasă la lumină, în forţă, v. cazul Zenit St. Petersburg; R3– foarte mult! una e să zdrobeşti coloşii Europei (Real, Barça, Man.Utd, Chelsea, Bayern, Inter, Milan sau Arsenal) în faţa a 50.000 de „tifossi”; alta să calci în picioareElveţia, Togo, Honduras, Coreea de Nord, Trinidad pe un stadion de 15.000 de desculţi; R4 – când te nu-meşti Maradona, Hagi, Piţi Stoicovič şi lumea te alintă Pepita de Aur, Geniul din Carpaţi sau Pele de peVarna, crezi că adversarii se vor speria de renumele tău şi echipa îţi va câştiga, meci de meci. Wrong an-swer! Mourinho’s the best!

Revenind la subiectul iniţial, cum arată tabloul retrospectiv? Faza grupelor a consemnat:

gr.A) jumulirea Cocoşului Gallic; gr.B) imaginea consilierilor tehnici, şoptindu-i obsesiv de des lui Maradona, indicaţii de joc; gr.C) joculîncâlcit al Albionului, gr.D) calificarea Pantzerelor, după o înfrângere în faţa Flavilor; gr.E) evoluţia dezamăgitoare a Leilor Neîmblânziţi; gr.F) jocul de „cizmă” al Azzurilor, campionii en-titre; gr.G) „Grupa Morţii” … cică … Moartea cui? A interesului spectatorilor pentru fotbal, poate! „Jogobonito” – un fiasco! Lusitanii, zmei doar în faţa unor desculţi! Ivorienii … mai mult bananieri, decât defildeş. Cât despre nord-coreeni, merită urmărită reacţia comuniştilor; eu le prevăd fotbaliştilor, soarta luiStahanov! gr.H) Matadorii s-au trezit repede, după duşul rece helvet şi s-au strecurat până în finală.

În Optimi, nu au fost surprize mari. Stelele Negre ghaneze au făcut istorie, în vreme ce acvila teu-tonă a călcat în picioare un Leu briton tranchilizat parcă de cei de la Discovery – aşa cum tancurile hit-leriste au întins pe şenilele proprii, impenetrabila Linei Maginot.

Abia din Sferturi, Campionatul a devenit interesant. Starurile Braziliei şi Argentinei au plecat maidevreme acasă, dornici probabil, să vadă Turul Franţei. Kaka şi Messi să-l sune frate pe Mutu pentru oreţetă de Sibutramină, să le mai slăbească faima hiperbolizată de mass-media! Să mai amintim aici, căMannschaft-ul avea în 5 meciuri 13 goluri înscrise şi doar 2 primite? Nu are rost! Cifrele astea nu le-a atinsRomânia în toată campania de calificare!

Finalele desfăşurate în week-end, au adeverit încă o dată, previziunile cefalopodului Paul, transfor-mându-l într-un nou Oracol din Delphi. (– Haideţi să-l cumpărăm noi şi să-l întrebăm dacă mai luăm 5 dela Serbia!). Titlul suprem i-a revenit Spaniei, o reprezentativă compusă majoritar din extratereştrii Catalaniai Barcelonei. Felicitări!

– Cu ce amintiri rămânem după acest Turneu Final?– Cu vuvuzelele asurzitoare şi cu acel Jabulanii ce dansează şerpuitor în aer! Bine că revenim în

Liga lui Mitică şi ne batem pentru glorie în Europa cu Olympia Bălţi, Skonto Riga şi FC Vaduz!Adelante Contador! Spre Paris în tricoul Galben …

Din diversele preocupari ale tinerilor liberali

8

Bancuri:

Moare ţiganul, iar în iad se-ntâlneşte cuCeuşescu:

- Măi ţigane, când a fost mai bine, in vremeamea, sau acum?

- In vremea ta, jupâne, că pă vremea aceea politi-cienii făcea politică, muncitorii lucrea, iar ţiganiifura. Acu‘ insă… politicienii fură, muncitorii facpolitică, si toti vrea…. să lucrez eu.

Intr-un salon de reanimare, toti conectati laaparate de mentinere a vietii.

Electricianul baga capul pe usa:- Baieti, luati o gura mare de aer ca schimb o sig-

uranta!

Un tip suna la usa unui apartament. Usa se de-schide si apare o gagica tare…

-Doamna, dumneavoastra stiti sa faceti sex? Faranici un cuvant, gagica ii tranti usa in nas. A doua zi,tipul iar suna la usa, iar deschide gagica…

-Doamna, dumneavoastra stiti sa faceti sex? Lafel de suparata, gagica ii tranteste usa in nas.

Seara discuta cu sotul ei, ii povesteste ce si cum. Acesta din urma decide sa ramana a doua zi

acasa. Bineinteles, soneria se face auzita a doua zi.Gagica deschide usa si tipul pune obisnuita intre-bare:

-Doamna, dumneavoastra stiti sa faceti sex?Plina de tupeu, cu sotul ascuns dupa usa gata sa in-tervina, gagica raspunde:

-Da!-Atunci, va rog sa faceti sex si cu sotul dum-

neavoastra, ca sa-mi lase nevasta in pace…

Boc propune ca in semn de recunostinta sa se ti-pareasca un timbru cu Basescu. Se duce Basescu,deghizat, la un oficiu postal, sa vada cum se vindetimbrul.

- Nu se vinde, spune functionarul.- De ce? - Nu se lipeste. Cere Basescu un timbru, scuipa pe lipici, il pune

pe un plic si-i arata functionarului:- De ce spui ca nu se lipeste?Uite, se lipeste! - - Da, spune functionarul, dar toti scuipa pe

partea cealalta.

Un italian angajeaza 3 romani sa-i vopseascagardul care-i imprejmuia casa. Dis-de-dimineata, in-ainte de a pleca la serviciu, italianul le da celor 3 in-structiunile:

-Aveti aici 3 galeti de vopsea care va vor ajundesa vopsiti tot gardul. In bucatarie e mancare, cand osa va vina foame, va puteti servi. Aaa, era sa uit. Ativazut calul pe care il tin inchis in spatele curtii? Sanu cumva sa lasati poarta dechisa sa scape de acoloca nu stiu ce fac cu voi. S-a inteles?

-Am inteles sefu, raspund romanii intr-un glas.Pleaca italianul, iar romanii se apuca de treaba. Nudupa mult timp, unul din ei zice:

-Ma, mie mi-a venit foame, hai sa vedem ce areasta de mancare!Bucataria italianului, plina de bunatati. Dupa unospat pe cinste, romanii cauta si ceva de baut, darnu gasesc decat apa si suc. Atunci, unul dintre eizice:

-Ma, stiu eu cum sa facem rost de bautura.Mergem si vindem o galeata de vopsea, cumparambautura, iar vopseaua de ramane o mai diluam, omai “lungim” si terminam noi gardul. Dupa ce aubaut s-au apucat de vopsit, dar cand mai aveau vreo3 m din gard se termina vopseaua.

-Acum ce dracu facem? De unde luam vopsea?Italianul o sa-si dea seama ca noi am luat-o…

-Ma fratilor, las’ pe mine,zice unul mai istet, castiu eu cum facem. Mai strangem putina vopsea pepensula si dam pe botul la cal, iar cand va veni ital-ianul ii vom spune ca acesta a scapat si a mancat-o.

Zis si facut. Pe seara, ajunge si italianul acasa.-Ma, ce-ati facut cu vopseaua? Eu am calculat la

fix si trebuia sa va ajunga.-Sefu’, ne pare tare rau, dar a scapat calul si a

mancat-o.La auzul acestor vorbe, italianul intra in casa, ia

pusca si nici una nici doua, impusca calul.-Ce naiba dom’le, pt o galeata de vopsea ai

omorat saracul animal? Iti cumparam noi alta…-Ba fratilor, vedeti voi casa asta? Tot cu romani

am facut-o. Da-l in mortii mamii lui de cal ca mi-amai mancat 30 de saci de ciment, 800 de caramizi, 4grinzi…

9

Din diversele preocupari ale tinerilor liberali

Amintirile omului de lutde Marian Lazăr

Cartea I (continuare)VII

Moartea viteazului şi înţeleptului nostru rege Artakhşathra, adusese tristeţe fără margini în sufletelenoastre şi aruncase regatul în prăpastia pierzării. Luptele pentru tronul Regelui Regilor se iscaseră la scurtăvreme după ce bunul nostru stăpân închisese ochii şi sângele vărsat ameninţa să stingă stirpea luiHakhamaniş.

[...]Şi astfel, după doi ani de tulburări, pe tron s–a urcat un alt Daraiavauş, prin venele căruia curgea

sânge adevărat de hakhamanid. Înţelept, cumpătat în pedepse şi generos când era cazul, ştiuse să–i atragăde partea lui pe toţi cei ce ţineau frâiele ţării.

Zbuciumul de la Palat se răspândise şi în satrapii, iar în cele de la marginile regatului, se reaprinseseflacăra libertăţii. Cete înarmate făceau rele fără asemănare şi cum obţineau câte o victorie, fie ea şi cât deneînsemnată, cum răspândeau zvonul că asuprirea persană fusese înlăturată. În unele părţi, rebeliunile audurat luni întregi, în altele, trupele regale locale sau cele din’prejur, au înecat în sânge actele de ne-supunere.

Ionia era privită mereu cu neîncredere la Palat, indiferent de cine se afla pe tron. De aceea, satrapulei primise trupe de sprijin, încă din vremea în care bătrânul rege Artakhşathra se zbătea să scape dinghearele morţii. Amintirea înfrângerilor suferite în trecut din partea elenilor era încă vie în sufletele per-sanilor, care aşteptau revolta polisurilor greceşti, ca să–şi spele armele în sânge proaspăt. Toată lumea ştiacă elenii sprijineau zvârcolirile grecilor şi că grecii îi sprijineau pe aceea dintre ei care aveau curajulnesăbuit de a lua armele în mâini şi de a lupta împotriva noastră.

De aceea, cetele înarmate ale satrapului străbăteau neobosite satul, răscolind fiecare locşor unde sebănuia că se ascundeau răzvrătiţii blestemaţi. Grecii de opuneau, se jurau că nu ştiau nimic şi se blestemauîn numele Zeilor lor, că nu mişcau un deget împotriva stăpânirii persane. Însă, în fiecare zi erau demascatenoi intrigi; noi comploturi erau înăbuşite din faşă şi alţi tineri îngroşau numărul celor ce luau calea tem-niţelor. Uneori mai cădeau şi nevinovaţi, dar, de cele mai multe ori, erau întemniţaţi cei ce–şi ziceau Fiiilui Eol.

– Cine erau ei?– Greci de diferite vârste, care, din felurite motive, îndeplineau vrerea unui grup de zarafi foarte put-

ernici şi care împrăştiau în întuneric, vise firave de libertate. Şi ca să–şi atragă sprijinul tuturor, seplasaseră sub aripa protectoare a Zeului Vânturilor ce aleargă nestingherite peste ogoare.

Tulburările produse afectau pe toată lumea, dar cel mai mult îl necăjeau pe Karim, negustorul demirodenii. Satrapul ştia că el se afla în spatele multor nelegiuiţi şi se străduia să–l întemniţeze cât maicurând posibil. De aceea, trimitea zilnic trupe, care, făcându–se că întreabă, ba de una, ba de alta, căutausă–l prindă cu ceva. Dar bătrânul negustor nu se lăsa prins atât de uşor şi, deşi prin venele sale curgeasânge persan, se înţelegea mai bine cu duşmanii, decât cu cei din neamul său.

Nimeni nu cunoştea motivele acţiunilor sale şi nici Karim nu se arăta dornic să le destăinuie, ori săle schimbe …

10

Știați că ...de Ionita Alexandru

Am creat această nouă rubrică pornind de la premisa că un om este cu adevărat liber numai atuncicând este informat. Aici veţi găsi informaţii diverse, pe care poate nu le ştiaţi.

10 lucruri interesante despre şerpi

1. Cele mai multe specii de serpi au un singur pla-man - cel drept. Datorita formei alungite a corpului,s-a ajuns la aceasta solutie… de compromis: un sin-gur plaman functional. Celalalt e absent sau atat deredus (vestigial), incat nu mai are niciun rol in respi-ratie.

2. Rinichii serpilor sunt asezati nu unul langaaltul, ca la toate vertebratele, ci unul in prelungireaaltuia. Cauza? Aceeasi: dezvoltarea corpului "pelung", in dauna latimii.

3. Serpii nu au picioare, stim. Si totusi… uniiserpi au pastrat, in cursul evolutiei, niste rudimente de centura pelviana (oase ale bazinului) si de membreposterioare. La serpii boa si la pitoni, vestigiile picioarelor din spate sunt inca vizibile, sub forma unor"pinteni" asezati de o parte si de alta a a cloacei.

4. Serpii masculi au doua organe copulatoare - doua hemipenisuri. (Nu, nu le folosesc pe amandoua de-odata, pentru ca femela are o singura cloaca).

5. Serpii nu isi pot inchide ochii, pentru ca nu au pleoape mobile. Ochii sunt acoperiti de membranetransparente, fixe, care sunt, de fapt, solzi modificati, specilizati.

6. Exista multe simboluri asociate sarpelui (multe dintre ele negative); si totusi, in Occident, serpii suntsi un simbol al medicinei - al tamaduirii, asadar. Cum s-a ajuns la asta? Serpii naparlesc periodic; inainteanaparlirii, pielea devine foarte uscata si lipsita de luciu, iar ochii se opacifiaza - ce mai, bietul sarpe arataca si mort. Insa, odata lepadata vechea piele, sarpele reapare in lume cu o piele nou-nouta, stralucitoare, casi cand s-ar fi tamaduit in mod miraculos, iar acest comportament a facut ca el sa devina un simbol al vin-decarii, prin extensie - al medicinei (desi aceasta nu te vindeca intotdeauna, din pacate).

7. Nu exista serpi vegetarieni; toti consuma hrana de origine animala: mananca mamifere (mai mari orimai mici, de la soareci pana la antilope, in functie de cat de mare e sarpele cu pricina), pasari, reptile, amfi-bieni, pesti, moluste, insecte sau oua. Unii dintre ei sunt foarte specializati: cobra regala din Asia si bandy-bandy din Australia se hranesc cu alti serpi; unii "mancatori de moluste" din subfamilia Pereatine au maimulti dinti pe partea dreapta a gurii decat pe cea stanga, deoarece melcii cu care se hranesc au cochiliadextra, adica incolacita de la stanga spre dreapta - un exemplu de co-evolutie dintre cele mai interesante.

8. Serpii nu isi mesteca hrana si nici nu rup bucati din ea, ci o inghit intreaga. Pot face asta deoarece auo adaptare speciala la nivelul maxilarelor - cel doua jumatati ale falcii inferioare sunt unite printr-un liga-ment extrem de elastic, ceea ce le permite sa caste o gura enorma si sa inghita prazi cu diametrul mult maimare decat diametrul lor (al serpilor).

9. Procesul de digestie consuma atat de multa energie, incat sarpele care-si mistuie hrana e amortit sigreoi, aproape imobil. Un sarpe deranjat in timpul acestei activitati va regurgita adesea prada abia inghitita,pentru a scapa cu viata. Dar aceasta digestie este si foarte eficienta, serpii mistuind aproape in intregimecorpul prazii - inclusiv oasele; fac exceptie formatiuni cheratinoase ca parul si ghearele, care sunt elimi-nate.

10. In India exista un festival dedicat serpilor, celebrat de hindusi. (De altfel, tot acolo exista templededicate cobrelor.) In timpul acestei sarbatori, oamenii aduc serpilor ofrande - lapte si bijuterii de argint -,pentru ca acestia sa-i apere de rau.