informaticĂ - gov.md · statutul disciplinei în planul de învăţământ. informatica este...
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
INFORMATICĂCLASELE X-XII
• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Angela PRISĂCARU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului
de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, ex-
pert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi ştiinţe și Tehnologii
GRUPUL DE LUCRU:•• Anatol GREMALSCHI (coordonator), dr. hab., prof. univ., Institutul de Poli-
tici Publice•• Dorina CHEPTĂNARU, grad did. întâi, DRÎTS Râșcani, IPLT „Liviu Damian”,
or. Râșcani•• Gheorghe CHISTRUGA, grad did. superior, IPLT ,,Mihai Eminescu”, or. Dro-
chia•• Irina CIOBANU, grad did. superior, Centrul Tehnologii Informaționale și
Comunicaționale în Educație•• Sergiu CORLAT, grad did. superior, IPLT „Orizont”, Chișinău•• Svetlana GOLUBEV-BRÎNZA, grad did. superior, specialist principal, meto-
dist, DGETS, mun. Chișinău•• Lilia MIHĂLACHE, dr., grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, Chișinău•• Grigore VASILACHE, grad did. superior, IPLT „Mircea Eliade”, Chișinău
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
Informatică: Curriculum naţional : Clasele 10-12 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Angela Prisăcaru ; grupul de lucru: Anatol Gremalschi (coordonator) [et al.]. – Chişinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 120 p. :fig., tab.Referinţe bibliogr.: p. 96-97 (28 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3436-2-6.373.5.091:004(073)I-52
3
COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Angela PRISĂCARU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului
de lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, ex-
pert-coordonator pe ariile curriculare Matematică şi ştiinţe și Tehnologii
GRUPUL DE LUCRU:•• Anatol GREMALSCHI (coordonator), dr. hab., prof. univ., Institutul de Poli-
tici Publice•• Dorina CHEPTĂNARU, grad did. întâi, DRÎTS Râșcani, IPLT „Liviu Damian”,
or. Râșcani•• Gheorghe CHISTRUGA, grad did. superior, IPLT ,,Mihai Eminescu”, or. Dro-
chia•• Irina CIOBANU, grad did. superior, Centrul Tehnologii Informaționale și
Comunicaționale în Educație•• Sergiu CORLAT, grad did. superior, IPLT „Orizont”, Chișinău•• Svetlana GOLUBEV-BRÎNZA, grad did. superior, specialist principal, meto-
dist, DGETS, mun. Chișinău•• Lilia MIHĂLACHE, dr., grad did. superior, IPLT „Ion Creangă”, Chișinău•• Grigore VASILACHE, grad did. superior, IPLT „Mircea Eliade”, Chișinău
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
4
Preliminarii
Curriculumul la disciplina Informatică, precum și manualul școlar, ghidul metodolo-gic, softurile educaționale etc. constituie o parte componentă a Curriculumului Național.
Fiind elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educaţiei al Republicii Moldova (2014), ale Cadrului de referinţă al Curriculumului Naţional (2017), ale Curriculumului de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul general (2018) și cu Recomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles, 2018), curriculumul la dis-ciplina Informatică este un document reglator, care prezintă într-un mod unitar de-mersurile conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe restructurat precum un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul la disciplina Informatică fundamentează și ghidează activitatea cadru-lui didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare – învățare – evaluare.
Disciplina Informatică, prezentată și valorificată în plan pedagogic în acest curricu-lum, are un rol important în formarea personalității elevilor, în achiziționarea și dez-voltarea atât a competențelor digitale propriu-zise, cât și a competențelor necesare pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru integrarea într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a curriculumului la disciplina Informatică s-a ținut cont de:• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și
pe cel internațional;• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la
nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisciplinare și
a celor specifice disciplinei;• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre nivelurile și ciclurile
învățământului general: educația timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Principalele funcții ale curriculumului disciplinar la Informatică sunt:• reglementarea procesului de predare – învățare – evaluare a informaticii în con-
textul unei pedagogii axate pe competențe;
5
• asigurarea coerenței dintre Informatică și celelalte discipline din aria Tehnologii;• stabilirea reperelor pentru proiectarea didactică și desfășurarea procesului
educațional din perspectiva unei pedagogii axate pe competențe.În acest context, documentul de față reprezintă:• o componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la informatică și pen-
tru orientarea procesului educațional spre formarea anumitor competențe la elevi;• componenta fundamentală pentru elaborarea manualelor școlare, a manualelor
electronice, a ghidurilor metodologice, a testelor de evaluare.Curriculumul se adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale, evaluatorilor,
metodicienilor, altor persoane interesate. Evident, principalul beneficiar al acestui do-cument este elevul.
Curriculumul include următoarele componente: Preliminarii; Administrarea discipli-nei; Repere conceptuale; Competenţe specifice disciplinei; Unităţi de învăţare, formate din unităţi de competenţe, unităţi de conţinut, activităţi şi produse de învăţare; Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare; Referinţe bibliografice.
Finalitățile învățării, formulate explicit pentru fiecare clasă, urmăresc dezvoltarea graduală a competențelor specifice disciplinei și sunt destinate stabilirii obiectivelor de evaluare finală.
6
I. Repere conceptuale
Definirea disciplinei şcolare Informatica. Obiectul de studiu al informaticii ca știință interdisciplinară este colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea și difuzarea auto-mată a informației cu ajutorul echipamentelor digitale.
Ca disciplină școlară, Informatica contribuie la formarea și dezvoltarea generală a personalității elevului și are drept scop principal dezvoltarea gândirii algoritmice, cre-area premiselor pentru integrarea organică a acestuia în societatea informațională modernă și de perspectivă. O astfel de integrare presupune ca viitorul absolvent al învățământului liceal să posede cunoștințe informatice fundamentale și abilități de uti-lizare instrumentală a mijloacelor oferite de tehnologia informației și a comunicațiilor, adică de stăpânire a întregului ansamblu de competențe ce formează cultura informaţională a persoanei.
Statutul disciplinei în planul de învăţământ. Informatica este disciplină obligatorie în aria curriculară Tehnologii.
Valoarea formativă a disciplinei constă în:- cunoașterea conceptelor de bază ale informaticii, care includ elemente de logică,
de algoritmizare, de modelare și de programare; elemente de acumulare, de păs-trare și de prelucrare a informației;
- formarea deprinderilor practice de utilizare a mijloacelor digitale pentru prelu-crarea informației;
- formarea deprinderilor practice de comunicare folosind mijloacele digitale de transmitere și difuzare a informației.
Principiile specifice predării – învăţării disciplinei Informatică. Curriculumul liceal la Informatică propune un model de studiu integrat al acestei discipline, care să contribu-ie la formarea la elevi a unei concepții unitare asupra informaticii ca știință și asupra metodelor de implementare a conceptelor informatice pentru dezvoltarea perpetuă a societății contemporane. În acest context, se conturează următoarele principii specifice disciplinei Informatica:
Abordarea integrată a disciplinei – structurarea conținuturilor într-un model inte-grat, modular, care are ca scop crearea și dezvoltarea competențelor elevului pentru utilizarea sistemelor informatice și pentru cultivarea continuă a modului de gândire algoritmică.
Centrarea activităţii/demersului didactic pe elev – acceptarea unui model de învățare activă, centrată pe elev, prin antrenarea în activități individuale sau în grup, care să per-
7
mită dezvoltarea independenței de acțiune, a originalității, a creativității și a capacității de lucru în echipă, combinând acestea cu individualizarea ritmului de învățare.
Asigurarea funcţionalităţii sociale a procesului didactic – dezvoltarea aptitudini-lor și a competențelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în societatea informațională. Principiul se realizează prin activități practice de studiere și utilizare a programelor de calculator de uz general și de comunicare.
Asigurarea conexiunii interdisciplinare – abordarea unui demers didactic strâns co-relat cu toate disciplinele școlare, utilizarea principiilor și metodelor informatice în ve-derea identificării soluțiilor, a elaborării proiectelor, a prelucrării informațiilor specifice celorlalte discipline școlare, a utilizării resurselor educaționale digitale.
Orientări generale de predare – învățare a disciplinei Informatică. Procesul general de predare – învățare a disciplinei Informatică este elaborat în contextul sistemului de competențe pentru învățământul liceal.
Competenţa şcolară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.
Sistemul de competențe vizat de curriculumul disciplinar la Informatică este format din:Competențe-cheie/transversale, care constituie o categorie curriculară importantă,
cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, ce marchează așteptările societății re-feritoare la parcursul școlar și la performanțele generale, care pot fi obținute de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educaţiei (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Recomandările Comisiei Europene (2018).
Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și au un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Competențele specifice fiecărei discipline școlare se prezintă în curriculumul disciplinar respectiv și se preconizează a fi atinse până la finele clasei a IX-a. Raportate la Infor-matică, acestea sunt vizate în cadrul celor șapte competențe specifice ale disciplinei, al unităților de competență, al unităților de conținut, al activităților de învățare și al produselor școlare recomandate.
Competențele specifice disciplinei necesită o proiectare de lungă durată a discipli-nei, pentru tot parcursul claselor liceale. Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.
Sistemele de unități de competență proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de
8
învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme determină proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competență sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluarea anuală.
Unitățile de competență sunt constituente ale competențelor și facilitează formarea competențelor specifice, reprezentând etape în achiziționarea/construirea acestora.
Unitățile de competență sunt structurate și dezvoltate la fiecare disciplină pentru fi-ecare dintre clasele a X-a – a XII-a pe parcursul unei unități de învățare/a unui an școlar, fiind prezentate în curriculumul disciplinar respectiv.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale, prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează formarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unitățile de conținut includ temele și un inventar de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să se regăsească în vocabularul activ al elevului la finali-zarea respectivei unități de învățare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de manifestare a unităților de competență proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nive-lul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
9
II. Administrarea disciplinei
Statutul disciplinei
Aria curriculară Clasa Numărul de
module pe claseNumărul de ore pe an
Umanist Real
Obligatorie Tehnologii
X 5 34 68
XI 7 34 68
XII 5 33 66
Disciplina este organizată pe module obligatorii și module la alegere. La începutul fiecărui an de studii, cadrul didactic va îndruma elevii și părinții în procesul de identifi-care a unuia dintre modulele propuse la alegere, ținând cont de dotarea instituției de învățământ cu echipamentele digitale și produsele-program necesare pentru studierea modulului în cauză. În continuare, pentru anul respectiv de studii, modulul selectat de-vine unul obligatoriu.
Repartizarea modulelor pe clase
Clasa ModuleNumărul orientativ de ore
Umanist Real Extensie
X
1. Metode de descriere a limbajelor naturale și a limbajelor formale 4 8 -
2. Vocabularul și sintaxa unui limbaj de progra-mare de nivel înalt 2 4 -
3. Conceptul de dată. Tipuri de date simple 6 10 -
4. Conceptul de acțiune. Instrucțiunile unui limbaj de programare de nivel înalt 10 24 -
5. Modul la alegere:A) Web designB) Grafica pe calculatorC) Fotografia digitală
10 20 -
La discreția cadrului didactic 2 2 -
Total 34 68 -
10
Clasa ModuleNumărul orientativ de ore
Umanist Real Extensie
XI
1. Tipuri de date structurate 10 10 10
2. Informația 6 10 10
3. Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul - 6 6
4. Algebra booleană - 6 4
5. Circuite logice - 6 6
6. Calculatoare și rețele 6 8 8
7. Modul la alegere:A) Tehnici de prelucrare audio-videoB) Programarea vizualăC) Limbaje de marcare a hipertextului
10 20 20
La discreția cadrului didactic 2 2 4
Total 34 68 68
XII
1. Subprograme 6 12 0
2. Tehnici de programare - 12 24
3. Modelare și calcul numeric - 10 20
4. Baze de date 16 12 -
5. Modul la alegere:A) Prelucrări avansate ale informațiilor din ba-
zele de dateB) Metodele experimentale în științele umanis-
ticeC) Programarea WebD) Structuri dinamice de date
10 18 18
La discreția cadrului didactic 1 2 4
Total 33 66 66
Ordinea modulelor și a unităților de învățare poate fi schimbată dacă nu este afec-tată logica științifică sau didactică.
11
III. Competențe specifice disciplinei
Învățământul liceal urmărește formarea următoarelor competențe specifice la in-formatică:
1. Utilizarea instrumentelor cu acțiune digitală în scopul eficientizării proceselor de învățare și de muncă, manifestând abordări inovatoare și spirit practic.
2. Interacțiunea cu membrii comunităților virtuale în scopuri de învățare și muncă, manifestând interes pentru învățarea activă, pentru cercetare și colaborare, res-pectând etica mediilor virtuale.
3. Promovarea în mediile digitale a elaborărilor și a realizărilor personale și ale co-lectivului în care activează, dovedind ingeniozitate, spirit de echipă și convingere.
4. Elaborarea produselor digitale grafice, audio și video, demonstrând creativitate și respect față de valorile culturale naționale și universale.
5. Perceperea științifică a rolului și a impactului fenomenelor informatice din soci-etatea contemporană, manifestând gândire critică și pozitivă în conexarea diferi-tor domenii de studiu, de activitate și valori umane.
6. Prelucrarea datelor experimentelor din domeniul științelor reale și al celor socio-umane, manifestând gândire critică, claritate și corectitudine.
7. Algoritmizarea metodelor de analiză, de sinteză și de soluționare a situațiilor-problemă, demonstrând creativitate și perseverență.
8. Implementarea algoritmilor în medii de programare, dând dovadă de concentra-re și perspicacitate.
9. Explorarea situațiilor-problemă prin modelare, prin planificare și prin efectuarea experimentelor virtuale în mediile digitale, dovedind spirit analitic, claritate și concizie.
12
IV. U
nită
ți d
e în
văța
reCL
ASA
A X
-AU
nită
ți de
com
pete
nță
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți şi
pro
duse
de
învă
țare
reco
man
date
1. M
etod
e de
des
crie
re a
lim
baje
lor n
atur
ale
şi a
lim
baje
lor f
orm
ale
• De
scrie
rea
cons
truc
țiilo
r gr
amati
cale
prin
alte
rnar
e,
conc
aten
are,
repe
tare
și in
-cl
uder
e op
ționa
lă.
• U
tiliza
rea
form
ulel
or B
NF
și a
diag
ram
elor
sint
actic
e pe
ntru
ve
rifica
rea
core
ctitu
dini
i tex
-te
lor ș
i a u
nită
ților
lexi
cale
.
–M
etod
e de
des
crie
re a
co
nstr
ucții
lor g
ram
ati-
cale
: –m
etal
imba
jul B
NF;
–di
agra
me
sinta
ctice
.
Exer
ciţii
de:
• ve
rifica
re a
cor
ectit
udin
ii te
xtel
or c
u aj
utor
ul fo
rmul
elor
met
alin
gvis
tice
prop
use;
• sc
riere
a te
xtel
or d
efini
te p
rin fo
rmul
ele
met
alin
gvis
tice
și di
agra
mel
e sin
tacti
ce p
ropu
se;
• sc
riere
a fo
rmul
elor
met
alin
gvis
tice
ce c
ores
pund
dia
gram
elor
sint
actic
e pr
opus
e;
• de
sena
re a
dia
gram
elor
sint
actic
e co
resp
unză
toar
e fo
rmul
elor
met
alin
g-vi
stice
pro
puse
;•
aplic
are
a di
agra
mel
or si
ntac
tice
și a
form
ulel
or m
etal
ingv
istic
e pe
ntru
ve
rifica
rea
core
ctitu
dini
i tex
telo
r pro
puse
.
2. V
ocab
ular
ul ş
i sin
taxa
unu
i lim
baj d
e pr
ogra
mar
e de
niv
el în
alt
• Id
entifi
care
a un
itățil
or le
xica
-le
ale
lim
baju
lui d
e ni
vel î
nalt.
• U
tiliza
rea
form
ulel
or B
NF
și a
diag
ram
elor
sint
actic
e pe
ntru
ve
rifica
rea
core
ctitu
dini
i tex
-te
lor ș
i a u
nită
ților
lexi
cale
.•
Aplic
area
regu
lilor
de
form
are
a id
entifi
cato
rilor
, a și
ruril
or,
a nu
mer
elor
, a c
omen
tarii
lor.
Uni
tățil
e le
xica
le a
le u
nui
limba
j de
prog
ram
are
de
nive
l îna
lt.Al
fabe
tul l
imba
julu
i.Vo
cabu
laru
l lim
baju
lui.
Uni
tăți
lexi
cale
: –sim
bolu
ri sp
ecia
le;
–cu
vint
e-ch
eie;
–id
entifi
cato
ri; –se
para
tori;
–nu
mer
e; –șir
uri d
e ca
ract
ere.
Exer
ciţii
de:
• cl
asifi
care
a c
arac
tere
lor l
imba
julu
i;•
desc
riere
a u
nită
ților
lexi
cale
ale
lim
baju
lui;
• de
sena
re a
dia
gram
elor
sint
actic
e pe
ntru
uni
tățil
e gr
amati
cale
în st
udiu
;•
prec
izare
a id
entifi
cato
rilor
ech
ival
enți;
• re
prez
enta
re p
rin id
entifi
cato
ri a
varia
bile
lor d
in p
robl
emel
e pr
opus
e;•
com
pune
re a
iden
tifica
toril
or c
are
refle
ctă
spec
ificu
l pro
blem
elor
din
fiz
ică,
mat
emati
că, c
him
ie, p
relu
crar
e a
text
elor
și a
imag
inilo
r;•
verifi
care
a c
orec
titud
inii
num
erel
or și
a și
ruril
or c
u aj
utor
ul d
iagr
amel
or
sinta
ctice
și a
l for
mul
elor
met
alin
gvis
tice;
• sc
riere
a n
umer
elor
real
e cu
și fă
ră u
tiliza
rea
fact
orul
ui d
e sc
ală.
13
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
3. C
once
ptul
de
dată
. Tip
uri d
e da
te si
mpl
e
• Cl
asifi
care
a tip
urilo
r de
date
sim
ple
în p
rede
finite
și d
efini
-te
de
utiliz
ator
, în
ordi
nale
și
neor
dina
le, î
n tip
uri a
noni
me
și de
finite
exp
licit.
• Cl
asifi
care
a da
telo
r din
pro
-gr
am în
con
stan
te și
var
iabi
le.
• U
tiliza
rea
tipur
ilor i
denti
ce și
a
tipur
ilor c
ompa
tibile
.•
Aplic
area
dia
gram
elor
sin-
tacti
ce și
a fo
rmul
elor
met
a-lin
gvis
tice
ale
unită
ților
gra
-m
atica
le p
entr
u de
clar
ații
de
tipur
i, va
riabi
le și
con
stan
te.
Conc
eptu
l de
dată
. De
finire
a tip
urilo
r de
date
: –în
treg
; –re
al;
–bo
olea
n; –ca
ract
er;
–en
umer
are;
–su
bdom
eniu
.Ti
puri
iden
tice
și tip
uri c
om-
patib
ile.
Tipu
ri or
dina
le d
e da
te.
Tipu
ri de
dat
e in
terv
al.
Tipu
ri an
onim
e și
tipur
i de
finite
exp
licit*
.De
finiți
i: –de
con
stan
te;
–de
tipu
ri.De
clar
ații
de v
aria
bile
.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a m
odul
ui d
e re
prez
enta
re a
dat
elor
într
-un
limba
j de
prog
ra-
mar
e de
niv
el în
alt;
• pr
eciza
re a
mul
țimii
de v
alor
i și a
mul
țimii
de o
pera
tori
ai ti
puril
or d
e da
te p
ropu
se;
• de
term
inar
e a
tipur
ilor i
denti
ce și
a ti
puril
or c
ompa
tibile
;•
dese
nare
a d
iagr
amel
or si
ntac
tice
ale
decl
araț
iilor
de
varia
bile
;•
prec
izare
a m
ulțim
ii de
val
ori p
e ca
re le
poa
te lu
a o
varia
bilă
aso
ciat
ă cu
un
anu
mit
tip d
e da
te;
• pr
eciza
re a
ope
rații
lor c
are
pot fi
efe
ctua
te a
supr
a va
loril
or u
nei v
aria
bile
;•
dese
nare
a d
iagr
amel
or si
ntac
tice
ale
defin
ițiilo
r de
cons
tant
e;•
prec
izare
a ti
puril
or c
onst
ante
lor d
in p
rogr
amel
e pr
opus
e.
4. C
once
ptul
de
acțiu
ne. I
nstr
ucțiu
nile
unu
i lim
baj d
e pr
ogra
mar
e de
niv
el în
alt
• Id
entifi
care
a pă
rțilo
r com
po-
nent
e al
e un
ui p
rogr
am.
• U
tiliza
rea
form
ulel
or m
eta-
lingv
istic
e și
a di
agra
mel
or
sinta
ctice
ale
inst
rucț
iuni
lor
în st
udiu
pen
tru
verifi
care
a co
recti
tudi
nii s
inta
ctice
a
prog
ram
elor
ela
bora
te.
Conc
eptu
l de
acțiu
ne.
Noț
iune
a de
inst
rucț
iune
.Afi
șare
a in
form
ație
i alfa
nu-
mer
ice.
Citir
ea d
atel
or d
e la
tast
a-tu
ră.
Expr
esii.
Eval
uare
a ex
pres
iilor
.Ti
pul e
xpre
siilo
r*.
Exer
ciţii
de:
• el
abor
are
a pr
ogra
mel
or în
car
e se
util
izeaz
ă pr
oced
urile
pre
defin
ite d
e in
trar
e și
ieșir
e;•
elab
orar
e a
prog
ram
elor
car
e afi
șeaz
ă in
form
ația
în fo
rmat
ele
prop
use;
• cl
asifi
care
a in
stru
cțiu
nilo
r lim
baju
lui;
• ex
plic
are
a co
ncep
tulu
i de
acțiu
ne;
• de
sena
re a
dia
gram
elor
sint
actic
e;•
tran
scrie
re a
exp
resii
lor d
in n
otaț
ia m
atem
atică
în li
mba
je d
e pr
ogra
ma-
re d
e ni
vel î
nalt
și in
vers
;•
utiliz
are
a fu
ncții
lor p
rede
finite
ale
lim
baje
lor d
e pr
ogra
mar
e de
niv
el în
alt;
14
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• El
abor
area
pro
gram
elor
în
care
se u
tilize
ază
proc
edur
ile
pred
efini
te d
e ci
tire/
scrie
re.
• El
abor
area
pro
gram
e-lo
r în
care
se u
tilize
ază
inst
rucț
iuni
le în
stud
iu.
• De
scrie
rea
algo
ritm
ilor
cuno
scuț
i din
cad
rul d
iscip
li-ne
lor d
e m
atem
atică
, fizic
ă,
chim
ie, b
iolo
gie
ș.a.
util
izând
di
ferit
e m
etod
e de
repr
ezen
-ta
re a
alg
oritm
ilor.
• El
abor
area
alg
oritm
ilor d
e re
zolv
are
a pr
oble
mel
or d
in
dife
rite
dom
enii
de a
ctivi
tate
um
ană.
• Tr
ansla
tare
a al
gorit
milo
r el
abor
ați î
n pr
ogra
me.
• Te
star
ea p
rogr
amel
or și
ana
li-za
rezu
ltate
lor.
Inst
rucț
iuni
: –ap
el d
e pr
oced
ură;
–de
efe
ct n
ul;
–co
mpu
să;
–de
atr
ibui
re;
–da
că;
–pe
ntru
; –ca
z; –câ
t; –re
petă
.
• ev
alua
re a
exp
resii
lor l
imba
julu
i de
prog
ram
are
de n
ivel
înal
t;•
elab
orar
e a
prog
ram
elor
pen
tru
eval
uare
a ex
pres
iilor
pro
puse
și d
eter
-m
inar
ea ti
pulu
i lor
;•
clas
ifica
re a
exp
resii
lor î
n fu
ncție
de
tipul
lor;
• ex
plic
are
a ro
lulu
i ins
truc
țiuni
i de
efec
t nul
și a
del
imita
toril
or în
repr
e-ze
ntar
ea in
stru
cțiu
nii d
e ef
ect n
ul;
• ex
plic
are
a m
odul
ui d
e ex
ecuț
ie a
inst
rucț
iuni
lor:
apel
de
proc
edur
ă,
atrib
uire
, dac
ă, p
entr
u, c
az, c
ât, r
epet
ă;•
repr
ezen
tare
intu
itivă
(prin
des
ene)
a st
ruct
urii
prog
ram
elor
ela
bora
te;
• de
term
inar
e a
com
patib
ilită
ții c
ompo
nent
elor
inst
rucț
iuni
lor d
in p
unct
de
ved
ere
al a
trib
uirii
; •
elab
orar
e a
prog
ram
elor
în c
are
se u
tilize
ază
inst
rucț
iuni
le în
stud
iu;
• de
scrie
re a
alg
oritm
ilor c
unos
cuți
din
curs
urile
de
mat
emati
că, fi
zică,
ch
imie
(de
exem
plu:
cla
sifica
rea
triu
nghi
urilo
r în
func
ție d
e la
turil
e/un
-gh
iuril
e lo
r, ca
lcul
area
arii
lor fi
guril
or g
eom
etric
e, c
mm
dc e
tc.);
• el
abor
are
a al
gorit
milo
r de
rezo
lvar
e a
prob
lem
elor
din
dife
rite
dom
enii
de a
ctivi
tate
um
ană;
• tr
ansla
tare
a a
lgor
itmilo
r ela
bora
ți în
pro
gram
e;•
test
are
a pr
ogra
mel
or și
ana
liză
a re
zulta
telo
r.
5-A
. WEB
des
ign
• Id
entifi
care
a ce
rințe
lor ș
i a
reco
man
dăril
or re
ferit
oare
la
docu
men
tele
Web
.•
Parc
urge
rea
etap
elor
de
ela-
bora
re a
unu
i doc
umen
t Web
.•
Elab
orar
ea d
ocum
ente
lor
Web
cu
ajut
orul
apl
icaț
iilor
de
ofic
iu.
Docu
men
te W
eb:
–no
țiuni
și c
once
pte;
–fo
rmat
ele
docu
men
telo
r W
eb;
–st
ruct
ura
unui
site
; –ce
rințe
față
de
docu
men
-te
le W
eb;
–et
apel
e de
ela
bora
re a
do
cum
ente
lor W
eb;
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a se
nsul
ui te
rmen
ilor d
ocum
ent W
eb, s
ite;
• re
prez
enta
re p
rin d
esen
a st
ruct
urii
unui
site
;•
dife
renț
iere
a e
tape
lor d
e el
abor
are
a un
ui d
ocum
ent W
eb și
exp
licar
e a
conț
inut
ului
fiec
ărei
eta
pe;
• cr
eare
a d
ocum
ente
lor W
eb c
u aj
utor
ul a
plic
ațiil
or d
e ofi
ciu;
• cr
eare
a d
ocum
ente
lor W
eb c
u aj
utor
ul a
plic
ațiil
or d
edic
ate;
• cr
eare
a d
ocum
ente
lor W
eb c
u aj
utor
ul a
plic
ațiil
or o
nlin
e;•
publ
icar
e a
docu
men
telo
r Web
în In
tern
et.
15
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• El
abor
area
doc
umen
telo
r W
eb c
u aj
utor
ul a
plic
ațiil
or
dedi
cate
.•
Elab
orar
ea d
ocum
ente
lor
Web
cu
ajut
orul
apl
icaț
iilor
on
line.
• Pu
blic
area
doc
umen
telo
r W
eb în
Inte
rnet
.
–re
surs
e so
ft pe
ntru
cre
-ar
ea și
gen
erar
ea d
ocu-
men
telo
r Web
.O
biec
tele
din
com
pone
nța
docu
men
telo
r Web
: –te
xte;
–lis
te;
–ta
bele
; –im
agin
i; –le
gătu
ri.Cr
eare
a do
cum
ente
lor W
eb
cu a
juto
rul a
plic
ațiil
or d
e ofi
ciu.
Crea
rea
docu
men
telo
r Web
cu
aju
toru
l apl
icaț
iilor
de-
dica
te.
Crea
rea
docu
men
telo
r Web
cu
aju
toru
l apl
icaț
iilor
on-
line.
Publ
icar
ea d
ocum
ente
lor
Web
în In
tern
et.
Stud
iu d
e ca
z:•
Anal
iza si
te-u
rilor
frec
vent
vizi
tate
din
per
spec
tiva
desig
nulu
i, a
func
ționa
lităț
ii și
a co
mod
ității
de
utiliz
are.
Proi
ecte
:•
Form
ular
ea c
erin
țelo
r pen
tru
un si
te („
Școa
la m
ea”,
„Ora
șul m
eu”,
„Sat
ul
nata
l”, „
Mag
azin
”).
• El
abor
area
stru
ctur
ii un
ui si
te („
Școa
la m
ea”,
„Ora
șul m
eu”,
„Sat
ul n
a-ta
l”, „
Mag
azin
”).
• Cr
eare
a un
ui si
te („
Școa
la m
ea”,
„Ora
șul m
eu”,
„Sat
ul n
atal
”, „M
agaz
in”)
.
• Re
spec
tare
a le
gisla
ției
națio
nale
și in
tern
ațio
nale
în
dom
eniu
l dre
ptul
ui d
e au
tor.
Elem
ente
de
drep
t: –dr
eptu
ri de
aut
or;
–dr
eptu
ri co
nexe
; –lic
ențe
pen
tru
dist
ribuț
ie
(CCL
); –an
tipla
giar
ismul
mul
ti-m
edia
.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
a în
sem
nelo
r ce
decl
ară
drep
tul d
e au
tor;
• ex
plic
are
a re
gulil
or c
e vi
zeaz
ă re
spec
tare
a dr
eptu
lui d
e au
tor;
• uti
lizar
e a
licen
țelo
r pen
tru
dist
ribuț
ie.
16
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
5-B.
Gra
fica
pe c
alcu
lato
r
• Id
entifi
care
a el
emen
telo
r im
agin
ilor c
u ra
stru
.•
Crea
rea
și ed
itare
a im
agin
ilor
grafi
ce c
u ra
stru
.•
Impo
rtul
și e
xpor
tul fi
șiere
lor
grafi
ce.
• Ed
itare
a, st
ocar
ea și
dise
mi-
nare
a im
agin
ilor d
igita
le c
u aj
utor
ul te
hnic
ilor ș
i ser
vici
i-lo
r Web
.
Imag
ini c
u ra
stru
: –cr
eare
a im
agin
ilor c
u ra
stru
; –im
port
ul im
agin
ilor c
u ra
stru
; –ob
iect
e; –st
ratu
ri; –ef
ecte
spec
iale
.Ed
itare
a im
agin
ilor c
u ra
stru
: –cl
onar
ea;
–or
dona
rea;
–gr
upar
ea;
–sc
alar
ea și
rotir
ea;
–es
tom
pare
a; –fil
trar
ea;
–te
xtur
area
.St
ocar
ea im
agin
ilor c
u ra
stru
: –al
bum
e și
arhi
ve lo
cale
; –al
bum
e și
arhi
ve W
eb.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
a e
lem
ente
lor i
mag
inii
cu ra
stru
;•
crea
re și
edi
tare
a im
agin
ilor c
u ra
stru
;•
impo
rt și
exp
ort a
l im
agin
ilor c
u ra
stru
;•
mod
ifica
re a
form
atul
ui g
rafic
al i
mag
inilo
r cu
rast
ru;
• vi
zual
izare
a se
riilo
r de
imag
ini;
• cr
eare
a p
rofil
ului
gra
fic p
ropr
iu p
e pl
atfor
mel
e W
eb sp
ecia
lizat
e;•
crea
re a
alb
umel
or lo
cale
/Web
;•
crea
re a
arh
ivel
or lo
cale
/Web
;•
gesti
onar
e a
albu
mel
or lo
cale
/Web
.
Stud
ii de
caz
:•
Evol
uția
edi
toar
elor
gra
fice
în d
istr
ibuț
ie li
beră
.•
Evol
uția
edi
toar
elor
gra
fice
com
erci
ale.
• Fl
ickr
– p
latfo
rmă
Web
spec
ializ
ată
pent
ru im
agin
i.•
Pica
sa –
inst
rum
ent G
oogl
e pe
ntru
org
aniza
rea
albu
mel
or d
igita
le p
e W
eb.
Proi
ecte
:•
Conc
ursu
l pos
tere
lor t
emati
ce.
• Cr
eare
a co
lecț
iei d
igita
le d
e se
mne
rutie
re.
• El
abor
area
alb
umel
or fo
to d
igita
le te
mati
ce: „
Școa
la m
ea”,
„Loc
alita
tea
mea
”, „P
riete
nii m
ei”.
17
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• Id
entifi
care
a el
emen
telo
r un
ei im
agin
i vec
toria
le.
• Cr
eare
a im
agin
ilor v
ecto
riale
.•
Vect
oriza
rea
imag
inilo
r cu
rast
ru.
Imag
ini v
ecto
riale
: –pr
imiti
ve g
rafic
e; –ca
roia
je;
–op
eraț
ii as
upra
prim
itive
-lo
r gra
fice.
Edita
rea
imag
inilo
r vec
toria
le:
–in
stru
men
te d
e ed
itare
; –se
tare
con
tur;
–se
tare
um
bre;
–se
tare
3D;
–se
tare
tran
spar
ență
; –cl
onar
e; –or
dona
re.
Impo
rtul
și e
xpor
tul i
mag
i-ni
lor v
ecto
riale
.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
a e
lem
ente
lor ș
i a p
ropr
ietă
ților
imag
inilo
r vec
toria
le;
• cr
eare
și e
dita
re a
imag
inilo
r vec
toria
le;
• im
port
al i
mag
inilo
r vec
toria
le;
• ex
port
al i
mag
inilo
r vec
toria
le.
Stud
ii de
caz
:•
Evol
uția
edi
toar
elor
gra
fice
vect
oria
le în
dis
trib
uție
libe
ră.
• Ev
oluț
ia e
dito
arel
or g
rafic
e ve
ctor
iale
com
erci
ale.
• Re
spec
tare
a le
gisla
ției
națio
nale
și in
tern
ațio
nale
în
dom
eniu
l dre
ptul
ui d
e au
tor.
Elem
ente
de
drep
t: –dr
eptu
ri de
aut
or;
–dr
eptu
ri co
nexe
; –lic
ențe
pen
tru
dist
ribuț
ie
(CCL
); –an
tipla
giar
ismul
mul
ti-m
edia
.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
a în
sem
nelo
r ce
decl
ară
drep
tul d
e au
tor;
• ex
plic
are
a re
gulil
or c
e vi
zeaz
ă re
spec
tare
a dr
eptu
lui d
e au
tor;
• uti
lizar
e a
licen
țelo
r pen
tru
dist
ribuț
ie.
5-C.
Fot
ogra
fia d
igita
lă
• Pr
eciza
rea
noțiu
nilo
r det
erm
i-na
nte
asoc
iate
une
i fot
ogra
fii
digi
tale
.•
Iden
tifica
rea
părț
ilor c
ompo
-ne
nte
prin
cipa
le a
le a
para
tu-
lui f
otod
igita
l.
Noț
iuni
le d
e ba
ză a
le fo
to-
grafi
ei d
igita
le:
–di
men
siune
; –re
zolu
ție;
–pu
tere
de
rezo
luție
; –m
odel
de
culo
are;
–fo
rmat
e gr
afice
.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
a p
ropr
ietă
ților
foto
grafi
ilor d
igita
le;
• id
entifi
care
a p
ărțil
or co
mpo
nent
e și
a co
ntro
alel
or a
para
telo
r fot
odig
itale
;•
foto
grafi
ere
și ge
stion
are
ulte
rioar
ă a
fișie
relo
r cu
ajut
orul
con
troa
lelo
r ap
arat
ului
foto
digi
tal.
18
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• Se
lect
area
tipu
lui a
decv
at d
e ap
arat
foto
digi
tal î
n fu
ncție
de
acti
vită
țile
plan
ifica
te.
Com
pone
ntel
e ap
arat
elor
fo
todi
gita
le.
Cate
gorii
le d
e ap
arat
e fo
to-
digi
tale
.U
tiliza
rea
apar
atul
ui fo
to-
digi
tal î
n di
vers
e co
ndiți
i și
med
ii.Ec
hipa
men
te d
igita
le p
en-
tru
foto
grafi
: –ob
iecti
ve;
–bl
itz;
–st
ative
; –in
stru
men
te și
acc
esor
ii.
Prob
lem
e de
:•
calc
ular
e a
canti
tății
de
info
rmaț
ie în
foto
grafi
ile d
igita
le;
• ca
lcul
are
a re
zolu
țiilo
r pos
ibile
ale
foto
grafi
ilor;
• de
term
inar
e a
core
lație
i din
tre
dim
ensiu
nile
de
ecra
n și
dim
ensiu
nile
fiz
ice
ale
foto
grafi
ei d
upă
tipar
.
Stud
ii de
caz
:•
Isto
ria fo
togr
afiei
.•
Isto
ria fo
togr
afiei
dig
itale
.•
Spec
ificu
l apa
rate
lor f
oto
DSLR
.•
Fact
orii
de im
pact
asu
pra
calit
ății
foto
grafi
ei d
igita
le.
• Pr
eciza
rea
fact
orilo
r prin
-ci
pali,
car
e in
fluen
țeaz
ă ca
litat
ea p
roce
sulu
i de
foto
-gr
afier
e.•
Aplic
area
regi
mur
ilor d
e fu
ncțio
nare
stan
dard
pen
tru
dife
rite
tipur
i de
foto
grafi
i.•
Sele
ctar
ea p
aram
etril
or o
p-tim
i de
func
ționa
re în
regi
m
pers
onal
izat d
e uti
lizar
e a
apar
atul
ui fo
todi
gita
l.•
Foto
grafi
erea
în re
gim
/co
ndiți
i spe
cial
e.
Fact
orii
de c
ontr
ol:
–co
mpo
ziția
; –fo
caliz
area
; –pr
ofun
zimea
; –ex
pune
rea.
Tehn
ici d
e fo
togr
afier
e di
-gi
tală
: –po
rtre
te și
oam
eni;
–na
tură
moa
rtă;
–re
port
aj;
–ar
hite
ctur
ă; –pe
isaje
; –sp
ort;
–an
imal
e; –fo
togr
afii a
bstr
acte
.
Exer
ciţii
de:
• fo
togr
afier
e și
înca
drar
e a
zone
i ind
icat
e;•
form
are
a ca
drul
ui în
cor
espu
nder
e cu
regu
la d
e au
r;•
cent
rare
a o
biec
telo
r în
cadr
u;•
echi
libra
re a
ele
men
telo
r fot
ogra
fiei;
• fo
caliz
are
pent
ru fo
togr
afier
ea p
ortr
etel
or, a
pei
saje
lor,
a ob
iect
elor
ap
ropi
ate;
• fo
togr
afier
e cu
def
ocal
izare
a fu
ndal
ului
;•
aleg
ere
core
ctă
a tim
pulu
i de
expu
nere
, ISO
;•
seta
re a
bal
ansu
lui d
e al
b;•
sele
ctar
e a
prim
-pla
nuril
or;
• fo
togr
afier
e a
port
rete
lor;
• fo
togr
afier
e a
natu
rii m
oart
e;•
foto
grafi
ere
a re
port
ajel
or;
• fo
togr
afier
e a
imag
inilo
r din
căl
ător
ii;•
foto
grafi
ere
a ob
iect
elor
arh
itect
ural
e;•
foto
grafi
ere
a pe
isaje
lor;
19
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• fo
togr
afier
e a
com
petiț
iilor
spor
tive;
• fo
togr
afier
e a
scen
elor
din
amic
e;•
foto
grafi
ere
a an
imal
elor
;•
foto
grafi
ere
abst
ract
ă.
Stud
ii de
caz
:•
Top
10 c
ele
mai
reuș
ite p
ortr
ete
foto
.•
Anim
alel
e în
nat
ură.
• Ce
le m
ai e
xotic
e flo
ri.•
Repo
rtaj
e fo
to a
le ju
rnal
iștil
or.
• Ca
rnav
alul
din
Rio
în im
agin
i.
Proi
ecte
:•
Cart
ea R
oșie
în im
agin
i.•
Rede
scop
eră
loca
litat
ea ta
în im
agin
i.•
Cum
am
pet
recu
t vac
anța
. Fot
orep
orta
j.•
La n
oi se
joac
ă fo
tbal
!
• Id
entifi
care
a și
utiliz
area
in-
stru
men
taru
lui s
peci
fic e
dită
-rii
foto
grafi
ilor d
igita
le.
• U
tiliza
rea
inst
rum
enta
rulu
i in
form
atic
pent
ru st
ocar
ea
și di
sem
inar
ea fo
togr
afiilo
r di
gita
le.
Tehn
ici d
e pr
eluc
rare
a fo
-to
grafi
ilor d
igita
le.
Tran
sfor
măr
i: –de
form
at;
–ge
omet
rice;
–co
loris
tice;
–ar
tistic
e.Pr
odus
e/pr
ogra
m p
entr
u pr
eluc
rare
a fo
togr
afiilo
r di
gita
le.
Stoc
area
și d
isem
inar
ea
foto
grafi
ilor d
igita
le:
–lo
cală
; –în
Inte
rnet
.
Exer
ciţii
de:
• im
port
are
a fo
togr
afiilo
r în
calc
ulat
or;
• ed
itare
a fo
togr
afiilo
r înt
r-un
edi
tor g
rafic
;•
tran
sfor
mar
e a
form
atul
ui g
rafic
al f
otog
rafii
lor;
• re
dim
ensio
nare
a fo
togr
afiilo
r în
edito
rul g
rafic
;•
decu
pare
a fr
agm
ente
lor d
e fo
togr
afii;
• m
onta
j al f
ragm
ente
lor d
ecup
ate
din
dife
rite
foto
grafi
i;•
mod
ifica
re a
mod
elul
ui c
olor
istic
al f
otog
rafie
i;•
mod
ifica
re a
con
tras
tulu
i fot
ogra
fiei (
frag
men
tulu
i);•
mod
ifica
re a
cur
belo
r de
inte
nsita
te a
cul
orilo
r prim
are;
• el
imin
are
a ef
ectu
lui o
chilo
r roș
ii;•
adău
gare
a e
lem
entu
lui d
inam
ic p
entr
u un
frag
men
t al i
mag
inii;
• cr
eare
a fo
togr
afiilo
r pan
oram
ice;
• m
odifi
care
a su
rsel
or d
e lu
min
ă în
foto
grafi
e;
20
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• ap
licar
e a
efec
tulu
i de
vitr
aliu
;•
aplic
are
a ef
ectu
lui d
e cr
ista
lizar
e;•
aplic
are
a ef
ectu
lui d
e vâ
nt;
• ap
licar
e a
efec
tulu
i de
ploa
ie;
• ap
licar
e a
efec
tulu
i de
post
er.
Stud
ii de
caz
:•
Cele
mai
pop
ular
e ef
ecte
arti
stice
util
izate
în fo
togr
afie.
• To
pul a
plic
ațiil
or p
entr
u ed
itare
a fo
togr
afiilo
r dig
itale
.•
Flic
kr –
pla
tform
ă W
eb sp
ecia
lizat
ă pe
ntru
imag
ini.
• Pi
casa
– in
stru
men
t Goo
gle
pent
ru o
rgan
izare
a pe
Web
a a
lbum
elor
di
gita
le.
Proi
ecte
:•
Elab
orar
ea a
lbum
elor
foto
digi
tale
tem
atice
:•
„Șco
ala
mea
”,•
„Loc
alita
tea
mea
”,•
„Prie
teni
i mei
”.
• Re
spec
tare
a le
gisla
ției
națio
nale
și in
tern
ațio
nale
în
dom
eniu
l dre
ptul
ui d
e au
tor.
Elem
ente
de
drep
t: –dr
eptu
ri de
aut
or;
–dr
eptu
ri co
nexe
; –lic
ențe
pen
tru
dist
ribuț
ie
(CCL
); –an
tipla
giar
ismul
mul
time-
dia.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
a în
sem
nelo
r ce
decl
ară
drep
tul d
e au
tor;
• ex
plic
are
a re
gulil
or c
e vi
zeaz
ă re
spec
tare
a dr
eptu
lui d
e au
tor;
• uti
lizar
e a
licen
țelo
r pen
tru
dist
ribuț
ie.
* Do
ar p
entr
u pr
ofilu
l rea
l.
21
La fi
nele
cla
sei a
X-a
, ele
vul p
oate
:•
să v
erifi
ce c
orec
titud
inea
uni
tățil
or le
xica
le și
a te
xtel
or fo
rmal
e cu
aju
toru
l dia
gram
elor
sint
actic
e și
al fo
rmul
elor
met
alin
gvisti
ce;
• să
cre
eze
diag
ram
e sin
tacti
ce în
baz
a fo
rmul
elor
met
alin
gvis
tice
și să
ded
ucă
form
ule
met
alin
gvis
tice
în b
aza
diag
ram
elor
sint
actic
e;•
să se
lect
eze
tipur
ile d
e da
te în
func
ție d
e sp
ecifi
cul i
nfor
maț
iilor
din
com
pone
nța
prob
lem
elor
de
solu
ționa
t;•
să e
labo
reze
și să
impl
emen
teze
pe
calc
ulat
or a
lgor
itmi d
e pr
eluc
rare
a d
atel
or n
estr
uctu
rate
(sim
ple)
;•
să in
terp
rete
ze re
zulta
tele
furn
izate
de
prog
ram
ele
de c
alcu
lato
r ela
bora
te,
man
ifest
ând
urm
ătoa
rele
atit
udin
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• co
recti
tudi
nea
și co
eren
ța li
mba
julu
i inf
orm
atic;
• at
enția
și in
tere
sul p
entr
u im
plem
enta
rea
algo
ritm
ilor;
• in
ițiati
vă și
per
seve
renț
ă în
impl
emen
tare
a al
gorit
milo
r;•
valo
rifica
rea
gând
irii c
ritice
pen
tru
adop
tare
a un
ui p
lan
perti
nent
în a
lgor
itmiza
rea
prob
lem
elor
;•
curio
zitat
ea și
cre
ativi
tate
a în
inte
grar
ea a
chizi
țiilo
r inf
orm
atice
cu
cele
din
alte
dom
enii;
• re
spec
tare
a re
gulil
or d
e se
curit
ate,
a c
elor
erg
onom
ice,
etic
e și
de d
esig
n în
cre
area
și d
ifuza
rea
prog
ram
elor
de
calc
ulat
or.
22
CLA
SA A
XI-A
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
1. T
ipur
i de
date
str
uctu
rate
• Ar
gum
enta
rea
nece
sităț
ii st
ruct
urăr
ii da
telo
r.•
Recu
noaș
tere
a și
utiliz
area
fo
rmul
elor
met
alin
gvis
tice
și a
diag
ram
elor
sint
actic
e al
e de
clar
ațiil
or d
e tip
uri d
e da
te
în st
udiu
.•
Prel
ucra
rea
date
lor s
truc
tu-
rate
.•
Aleg
erea
stru
ctur
ii de
dat
e ad
ecva
te re
zolv
ării
unei
pro
-bl
eme.
Tipu
ri de
dat
e st
ruct
urat
e (ta
blou
, șir
de c
arac
tere
, ar
ticol
, mul
țime,
fișie
r): –de
clar
ații
de ti
puri
de
date
stru
ctur
ate;
–fo
rmul
ele
met
alin
gvis
tice
și di
agra
mel
e sin
tacti
ce
ale
decl
araț
iilor
de
tipur
i de
dat
e st
ruct
urat
e; –m
ulțim
ea d
e va
lori
ale
tipu-
rilor
de
date
stru
ctur
ate;
–re
stric
țiile
impu
se d
e re
a-liz
ările
lim
baje
lor d
e pr
o-gr
amar
e în
caz
ul ti
puril
or
de d
ate
stru
ctur
ate;
–op
eraț
iile
desti
nate
pre
-lu
crăr
ii tip
urilo
r de
date
st
ruct
urat
e; –cl
asifi
care
a fiș
iere
lor î
n fu
ncție
de
tipul
ope
rații
lor
perm
ise și
de
mod
ul d
e ac
ces.
Exer
ciţii
de:
• uti
lizar
e a
diag
ram
elor
sint
actic
e și
a fo
rmul
elor
met
alin
gvis
tice
pent
ru
verifi
care
a co
recti
tudi
nii d
efini
rii ti
puril
or d
e da
te st
ruct
urat
e;•
defin
ire a
tipu
rilor
de
date
stru
ctur
ate;
• pr
eluc
rare
a d
atel
or st
ruct
urat
e;•
prel
ucra
re a
fișie
relo
r.
Prob
lem
e de
:•
prel
ucra
re a
dat
elor
, util
izând
tipu
rile
de d
ate
în st
udiu
.
Stud
ii de
caz
:•
Mod
ul d
e re
ferir
e a
com
pone
ntel
or d
atel
or st
ruct
urat
e.•
Met
odel
e de
mem
orar
e a
date
lor s
truc
tura
te în
mem
oriil
e in
tern
e și
exte
rne
ale
calc
ulat
orul
ui.
Proi
ecte
:•
Evid
ența
con
sum
ului
ziln
ic d
e en
ergi
e el
ectr
ică
la d
omic
iliu.
• Ev
iden
ța fr
ecve
nței
ele
vilo
r din
cla
să.
• Ca
lcul
ul n
otel
or m
edii
ale
elev
ilor d
in c
lasă
.•
Calc
ulul
che
ltuie
lilor
per
sona
le zi
lnic
e, să
ptăm
ânal
e și
luna
re.
• Pr
eluc
rare
a te
xtel
or.
2. In
form
ația
• Id
entifi
care
a co
ncep
telo
r de
bază
pen
tru
repr
ezen
tare
a și
tran
smite
rea
info
rmaț
iei.
• U
tiliza
rea
mijl
oace
lor i
nfor
ma-
tice
în a
ctivi
tate
a co
tidia
nă.
Info
rmaț
ia:
–ca
ntita
tea
de in
form
ație
; –st
ocar
ea in
form
ație
i; –tr
ansm
itere
a in
form
ație
i; –pr
eluc
rare
a in
form
ație
i.
Exer
ciţii
de:
• de
term
inar
e a
canti
tății
de
info
rmaț
ie în
mes
ajel
e su
rsei
;•
codi
ficar
e și
deco
dific
are
a in
form
ație
i;•
argu
men
tare
a n
eces
ității
de
codi
ficar
e și
deco
dific
are
a in
form
ație
i tex
t, au
dio
și vi
deo;
23
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• Es
timar
ea c
antit
ății
de
info
rmaț
ie tr
ansm
isă,
re
cepț
iona
tă și
pre
lucr
ată
în
activ
itățil
e co
tidie
ne.
• Ap
licar
ea p
rinci
piilo
r de
bază
de
cod
ifica
re și
dec
odifi
care
a
info
rmaț
iei p
entr
u tr
ansm
i-te
rea,
rece
pțio
nare
a și
prel
u-cr
area
ei.
Sem
ne și
alfa
bete
.Co
dific
area
și d
ecod
ifica
rea
mes
ajel
or.
Info
rmaț
ia m
esaj
elor
con
-tin
ue*:
–m
esaj
e di
scre
te;
–m
esaj
e co
ntinu
e; –co
nver
tor a
nalo
g-nu
me-
ric;
–co
nver
tor n
umer
ic-a
na-
log.
Cuan
tizar
ea im
agin
ilor.
Repr
ezen
tare
a și
tran
smite
-re
a in
form
ație
i.
• de
term
inar
e a
canti
tății
de
info
rmaț
ie în
text
e, în
imag
ini,
în se
cven
țe
audi
o și
vide
o;•
iden
tifica
re a
surs
elor
, a c
anal
elor
și a
pur
tăto
rilor
de
info
rmaț
ie;
• de
term
inar
e a
capa
cită
ții d
e st
ocar
e a
purt
ător
ilor d
e in
form
ații;
• di
scre
tizar
e a
mes
ajel
or c
ontin
ue;
• di
scre
tizar
e în
spaț
iu și
în v
aloa
re a
imag
inilo
r sta
tice;
• di
scre
tizar
e a
imag
inilo
r din
amic
e în
tim
p.
Stud
ii de
caz
:•
Evol
uția
pur
tăto
rilor
stati
ci și
a p
urtă
toril
or d
inam
ici d
e in
form
ație
.•
Dom
eniil
e de
util
izare
a p
urtă
toril
or m
oder
ni d
e in
form
ație
.
Proi
ecte
:•
Eval
uare
a ca
ntită
ții d
e in
form
ație
.•
Arhi
vare
a in
form
ație
i.•
Parti
cula
rităț
i de
codi
ficar
e a
sem
nelo
r dia
criti
ce p
entr
u lim
bile
cen
tral
eu
rope
ne.
• Co
dific
area
tern
ară
a in
form
ație
i.
3. B
azel
e ar
itmeti
ce a
le te
hnic
ii de
cal
cul*
• Id
entifi
care
a lim
itelo
r de
repr
ezen
tare
a n
umer
elor
în
calc
ulat
or.
• Ap
licar
ea a
ritm
etici
i de
cal-
cula
tor p
entr
u so
luțio
nare
a pr
oble
mel
or d
e pr
eluc
rare
a
info
rmaț
iei.
• Ap
licar
ea o
pera
țiilo
r de
bază
al
e ar
itmeti
cii d
e ca
lcul
ator
la
solu
ționa
rea
prob
lem
elor
in
form
atice
.
Sist
eme
de n
umer
ație
.Si
stem
e po
zițio
nale
și
siste
me
nepo
zițio
nale
de
num
eraț
ie.
Sist
emel
e po
zițio
nale
de
num
eraț
ie:
–sis
tem
ul b
inar
; –sis
tem
ul o
ctal
; –sis
tem
ul h
exaz
ecim
al.
Exer
ciţii
de:
• ar
gum
enta
re a
nec
esită
ții d
e ap
licar
e în
info
rmati
că a
arit
meti
cii d
e ca
l-cu
lato
r.•
iden
tifica
re a
tipu
lui s
iste
mul
ui d
e nu
mer
ație
;•
conv
ersie
a n
umer
elor
din
tr-u
n sis
tem
de
num
eraț
ie în
altu
l;•
repr
ezen
tare
a n
umer
elor
în c
od d
irect
, cod
inve
rs și
cod
com
plem
enta
r;•
repr
ezen
tare
a n
umer
elor
real
e în
virg
ulă
fixă
și vi
rgul
ă m
obilă
;•
utiliz
are
a te
rmin
olog
iei a
fere
nte
aritm
etici
i de
calc
ulat
or;
• ar
gum
enta
re a
nec
esită
ții u
tiliză
rii în
info
rmati
că a
uno
r arit
meti
ci d
edi-
cate
de
calc
ulat
or.
24
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Conv
ersia
num
erel
or
dint
r-un
sist
em în
altu
l: –di
n ba
za 2
, 8, 1
6 în
sist
e-m
ul ze
cim
al și
inve
rs;
–di
n bi
nar î
n oc
tal,
în h
exa-
zeci
mal
și in
vers
.O
pera
țiile
arit
meti
ce în
sis-
tem
ul b
inar
**:
–ad
unar
ea n
umer
elor
bin
are;
–sc
ăder
ea n
umer
elor
bi
nare
.Re
prez
enta
rea
num
erel
or în
ca
lcul
ator
**:
–nu
mer
ele
într
egi î
n co
d di
rect
, cod
inve
rs și
cod
co
mpl
emen
tar;
–nu
mer
ele
real
e în
virg
ulă
fixă
și vi
rgul
ă m
obilă
.
Stud
ii de
caz
:•
Avan
taje
le și
dez
avan
taje
le si
stem
elor
poz
ițion
ale
și ne
poziț
iona
le d
e nu
mer
ație
.•
Dom
eniil
e de
util
izare
a si
stem
elor
poz
ițion
ale
și ne
poziț
iona
le d
e nu
mer
ație
.•
Aritm
etica
de
calc
ulat
or im
plem
enta
tă în
ech
ipam
ente
le d
igita
le fr
ec-
vent
util
izate
.•
Avan
taje
le și
dez
avan
taje
le re
prez
entă
rilor
în v
irgul
ă fix
ă și
virg
ulă
mob
ilă.
Proi
ecte
:•
Aritm
etica
de
calc
ulat
or, i
mpl
emen
tată
în a
para
tele
de
reda
re a
sune
telo
r.•
Aritm
etica
de
calc
ulat
or, i
mpl
emen
tată
în a
para
tele
de
reda
re a
imag
inilo
r.•
Aritm
etica
tern
ară
de c
alcu
lato
r.
4. A
lgeb
ra b
oole
ană*
• U
tiliza
rea
alge
brei
boo
leen
e pe
ntru
pre
lucr
area
dig
itală
a
info
rmaț
iei.
• Ar
gum
enta
rea
nece
sităț
ilor
de u
tiliza
re a
alg
ebre
i boo
lee-
ne în
info
rmati
că.
Varia
bile
și e
xpre
sii lo
gice
: –co
nsta
nte
și va
riabi
le lo
gice
; –op
erat
orii l
ogici
NU,
ȘI, S
AU;
–ex
pres
ii lo
gice
; –ta
bele
le d
e ad
evăr
ale
ex
pres
iilor
logi
ce.
Func
ții lo
gice
: –m
etod
e de
defi
nire
a
func
țiilo
r log
ice;
–fu
ncții
le lo
gice
frec
vent
uti
lizat
e; –se
tul c
ompl
et d
e fu
ncții
lo
gice
.
Exer
ciţii
de:
• uti
lizar
e a
term
inol
ogie
i afe
rent
e al
gebr
ei b
oole
ene;
• ex
plic
are
a ro
lulu
i alg
ebre
i boo
leen
e în
des
crie
rea
și pr
oiec
tare
a ec
hipa
-m
ente
lor d
igita
le;
• cr
eare
a ta
bele
lor d
e ad
evăr
ale
exp
resii
lor l
ogic
e;•
defin
ire a
func
țiilo
r log
ice
prin
tabe
le și
form
ule;
• cr
eare
a ta
bele
lor d
e ad
evăr
ale
func
țiilo
r log
ice.
Prob
lem
e de
:•
crea
re a
tabe
lelo
r de
adev
ăr a
le e
xpre
siilo
r log
ice
cu (ș
i făr
ă) sc
riere
a pr
ogra
mel
or în
tr-u
n lim
baj d
e pr
ogra
mar
e de
niv
el în
alt;
• ca
lcul
al v
alor
ilor f
uncț
iilor
logi
ce;
25
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
5. C
ircui
te lo
gice
*
• Re
prez
enta
rea
varia
bile
lor
logi
ce p
rin m
ărim
i fizic
e.•
Util
izare
a pr
oiec
tării
iera
rhi-
ce la
ela
bora
rea
stru
ctur
ilor
de c
alcu
l, la
pre
lucr
area
și la
st
ocar
ea in
form
ațiil
or.
• M
ater
ializ
area
func
țiilo
r lo-
gice
.
Circ
uite
logi
ce e
lem
enta
re.
Clas
ifica
rea
circ
uite
lor l
o-gi
ce.
Porț
i log
ice
frec
vent
util
i-za
te.
Circ
uite
com
bina
ționa
le
frec
vent
util
izate
: –su
mat
orul
; –co
mpa
rato
rul;
–co
dific
ator
ul;
–de
codi
ficat
orul
; –m
ultip
lexo
rul;
–de
mul
tiple
xoru
l.Ci
rcui
te se
cven
țiale
frec
vent
uti
lizat
e: –bi
stab
ilul;
–re
gist
rul;
–nu
măr
ător
ul;
–ge
nera
toar
e de
impu
lsuri.
Exer
ciţii
de:
• de
scrie
re a
met
odel
or d
e re
prez
enta
re a
val
orilo
r bin
are
prin
măr
imi fi
zice;
• ex
plic
are
a im
pact
ului
pe
care
îl a
re m
odul
de
repr
ezen
tare
a v
aria
bile
lor
logi
ce a
supr
a pe
rfor
man
țelo
r ech
ipam
ente
lor d
e ca
lcul
.•
expl
icar
e a
mod
ului
de
real
izare
a fu
ncții
lor l
ogic
e N
U, Ș
I, SA
U p
rin c
ircui
-te
cu
elem
ente
de
com
utaț
ie;
• ob
serv
are
și în
țele
gere
a le
gătu
rii d
intr
e fo
rmul
ele
func
țiilo
r log
ice
și m
ater
ializ
area
lor p
rin re
uniu
nea
porț
ilor l
ogic
e;•
expl
icar
e a
mod
ului
de
func
ționa
re a
circ
uite
lor c
ombi
națio
nale
frec
vent
uti
lizat
e;•
expl
icar
e a
mod
ului
de
func
ționa
re a
circ
uite
lor s
ecve
nția
le fr
ecve
nt
utiliz
ate;
• ob
serv
are
și în
țele
gere
a le
gătu
rii d
intr
e re
prez
enta
rea
info
rmaț
iei î
n ca
lcul
ator
și u
tiliza
rea
circ
uite
lor l
ogic
e;•
elab
orar
e a
circ
uite
lor l
ogic
e în
baz
a fu
ncții
lor l
ogic
e de
finite
prin
tabe
le;
• el
abor
are
a ci
rcui
telo
r log
ice
în b
aza
func
țiilo
r log
ice
defin
ite p
rin fo
rmul
e.
Stud
iu d
e ca
z:•
Repr
ezen
tare
a va
loril
or b
inar
e pr
in d
iver
se m
ărim
i fizic
e.
Proi
ecte
:•
Elab
orar
ea c
ircui
telo
r com
bina
ționa
le p
entr
u re
aliza
rea
func
țiilo
r log
ice
prop
use.
• Pr
eluc
rare
a in
form
ație
i cu
ajut
orul
circ
uite
lor l
ogic
e fr
ecve
nt u
tiliza
te.
• Re
aliza
rea
prog
ram
elor
de
simul
are
a ci
rcui
telo
r com
bina
ționa
le.
26
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
6. C
alcu
lato
are
şi re
țele
• U
tiliza
rea
resu
rsel
or te
hnic
e și
a re
surs
elor
pro
gram
ate
ale
calc
ulat
orul
ui.
• U
tiliza
rea
disp
oziti
velo
r ex-
tern
e de
mem
orar
e pe
ntru
st
ocar
ea c
uren
tă și
de
lung
ă du
rată
a in
form
ațiil
or.
• U
tiliza
rea
disp
oziti
velo
r de
intr
are
– ie
șire
ale
calc
ulat
o-ru
lui.
Sche
ma
func
ționa
lă a
cal
cu-
lato
rulu
i: –pr
oces
orul
; –m
emor
ia in
tern
ă; –di
spoz
itive
le d
e in
trar
e –
ieșir
e; –m
emor
ia e
xter
nă.
Prin
cipi
ul d
e co
man
dă p
rin
prog
ram
*: –da
te și
inst
rucț
iuni
; –fo
rmat
ul in
stru
cțiu
nilo
r; –ex
ecut
area
inst
rucț
iuni
lor.
Resu
rsel
e ca
lcul
ator
ului
: –ec
hipa
men
tele
; –pr
ogra
mel
e.M
emor
iile
exte
rne:
–pe
pur
tăto
ri m
agne
tici;
–pe
pur
tăto
ri op
tici;
–pe
sem
icon
duct
ori.
Disp
oziti
vele
de
intr
are
– ie
șire:
–vi
zual
izato
rul;
–ta
stat
ura;
–șo
ricel
ul;
–im
prim
ante
le.
Clas
ifica
rea
calc
ulat
oare
lor.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
a u
nită
ților
func
ționa
le a
le c
alcu
lato
rulu
i și a
tras
eelo
r de
date
din
tre
ele;
• ex
plic
are
a pr
inci
piul
ui d
e co
man
dă p
rin p
rogr
am;
• de
scrie
re a
sche
mei
func
ționa
le a
cal
cula
toru
lui.
• de
scrie
re a
rolu
lui i
mpl
emen
tării
alg
oritm
ilor e
ficie
nți î
n de
zvol
tare
a in
form
atici
i;•
clas
ifica
re a
inst
rucț
iuni
lor î
n fu
ncție
de
tipul
lor;
• ev
iden
țiere
a re
surs
elor
tehn
ice
și a
resu
rsel
or p
rogr
amat
e al
e ca
lcul
ato-
rulu
i;•
expl
icar
e a
prin
cipi
ilor d
e fu
ncțio
nare
a m
emor
iilor
ext
erne
;•
expl
icar
e a
prin
cipi
ilor d
e fu
ncțio
nare
a d
ispoz
itive
lor d
e in
trar
e –
ieșir
e;•
clas
ifica
re a
cal
cula
toar
elor
în fu
ncție
de
cara
cter
istic
ile te
hnic
o-ec
ono-
mic
e și
dom
eniil
e de
util
izare
.
Stud
ii de
caz
:•
Stoc
area
info
rmaț
iei p
e pu
rtăt
ori m
agne
tici ș
i pe
purt
ător
i opti
ci.
• St
ocar
ea in
form
ație
i pe
disc
uri o
ptice
și m
emor
ii, p
e se
mic
ondu
ctor
i.•
Calc
ulat
oare
le u
nive
rsal
e și
calc
ulat
oare
le d
edic
ate.
Proi
ecte
:•
Isto
ria te
hnic
ii de
cal
cul.
• Ev
oluț
ia c
alcu
lato
arel
or.
• M
icro
proc
esoa
rele
.•
Calc
ulat
oare
le în
juru
l nos
tru.
• Cu
m să
-ți p
rocu
ri un
cal
cula
tor p
erso
nal?
• Ev
oluț
ia st
ruct
urii
calc
ulat
oare
lor.
27
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• Cl
asifi
care
a re
țele
lor d
e ca
l-cu
lato
are.
• U
tiliza
rea
tehn
olog
iilor
de
coop
erar
e în
rețe
a.•
Desc
riere
a pr
inci
piilo
r de
orga
niza
re și
util
izare
a se
rvi-
ciilo
r int
erne
t;•
Resp
ecta
rea
regu
lilor
de
eti-
că și
secu
ritat
e pe
rson
ală
în
rețe
le.
• Re
spec
tare
a re
gulil
or d
e pr
otec
ție a
rețe
lelo
r.
Tipu
ri de
rețe
le:
–re
țele
loca
le;
–re
țele
regi
onal
e; –re
țele
glo
bale
.Te
hnol
ogii
de c
oope
rare
în
rețe
a: –de
la e
gal-l
a-eg
al;
–cl
ient
-ser
ver.
Topo
logi
a și
arhi
tect
ura
rețe
lelo
r*:
–pa
chet
de
date
; –pr
otoc
ol d
e co
mun
icaț
ie.
Rețe
aua
Inte
rnet
. Ser
vici
i In
tern
et:
–e-
com
unic
area
(em
ail,
fo-
rum
, cha
t, re
țele
soci
ale)
; –ac
cesu
l la
calc
ulat
oare
le
dist
ante
; –tr
ansf
erul
de
fișie
re;
–lo
caliz
area
și re
găsir
ea
info
rmaț
iei.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a pr
inci
piilo
r de
func
ționa
re a
rețe
lelo
r de
calc
ulat
oare
;•
desc
riere
a c
once
ptul
ui d
e re
țea
de c
alcu
lato
are;
• cl
asifi
care
a re
țele
lor î
n fu
ncție
de
mod
ul d
e in
terc
onex
iune
a c
alcu
la-
toar
elor
;•
clas
ifica
re a
rețe
lelo
r în
func
ție d
e di
stan
ța d
intr
e ca
lcul
atoa
re;
• ob
serv
are
și în
țele
gere
a le
gătu
rii d
intr
e co
mpo
nent
ele
tehn
ice
și se
rvi-
ciile
ofe
rite
de re
țea;
• ar
gum
enta
re a
nec
esită
ții st
anda
rdiză
rii p
roto
coal
elor
;•
expl
icar
e a
noțiu
nii d
e ar
hite
ctur
ă a
rețe
lelo
r;•
expl
icar
e a
prin
cipi
ilor d
e or
gani
zare
a se
rvic
iilor
Inte
rnet
.
Stud
ii de
caz
:•
Perf
orm
anțe
le m
ediil
or d
e co
mun
icaț
ii: c
ablu
, fibr
ă op
tică,
can
al ra
dio.
• St
ruct
ura
rețe
lei d
e ca
lcul
atoa
re d
in la
bora
toru
l de
info
rmati
că.
• M
odul
de
cone
ctar
e a
liceu
lui l
a In
tern
et și
per
form
anțe
le c
onex
iuni
i re
spec
tive.
• M
odul
de
cone
ctar
e a
dom
icili
ului
ele
vulu
i la
Inte
rnet
și p
erfo
rman
țele
co
nexi
unii
resp
ectiv
e.
Proi
ecte
:•
Evol
uția
rețe
lelo
r de
calc
ulat
oare
.•
Evol
uția
Inte
rnet
ului
.•
Serv
iciil
e In
tern
et d
ispon
ibile
în li
ceu.
• Se
rvic
iile
Inte
rnet
disp
onib
ile la
dom
icili
u.
28
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
7-A
. Teh
nici
de
prel
ucra
re a
udio
-vid
eo
• U
tiliza
rea
met
odel
or d
e di
gi-
taliz
are
a in
form
ație
i aud
io.
• U
tiliza
rea
conv
erto
arel
or
audi
o.•
Util
izare
a fo
rmat
elor
de
bază
ale
fișie
relo
r ce
conț
in
info
rmaț
ii au
dio.
Digi
taliz
area
info
rmaț
iei
audi
o: –su
netu
l ca
feno
men
fizic
; –pa
ram
etrii
ce
cara
cter
i-ze
ază
perc
epția
de
cătr
e om
a u
ndel
or so
nore
; –co
dific
area
dig
itală
a
info
rmaț
iei a
udio
; –co
mpr
esia
și d
ecom
pres
ia
date
lor a
udio
.Re
dare
a in
form
ație
i aud
io.
Rate
le d
e bi
ți.Pr
ogra
me
de c
alcu
lato
r și
echi
pam
ente
de
codi
ficar
e și
deco
dific
are
a da
telo
r au
dio.
Form
atel
e fiș
iere
lor c
e co
nțin
dat
e au
dio.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a pr
inci
piilo
r de
codi
ficar
e și
deco
dific
are
a da
telo
r aud
io;
• de
term
inar
e a
volu
mul
ui d
atel
or a
udio
nec
ompr
imat
e cu
nosc
ând
para
-m
etrii
de
codi
ficar
e;•
dete
rmin
are
a fo
rmat
ului
aud
io c
unos
când
ext
ensiu
nile
den
umiri
lor d
e fiș
iere
;•
iden
tifica
re și
exp
licar
e a
para
met
rilor
de
bază
și a
car
acte
ristic
ilor p
rin-
cipa
le a
le e
chip
amen
telo
r fre
cven
t util
izate
în c
olec
tare
a, în
regi
stra
rea,
pr
eluc
rare
a și
repr
oduc
erea
secv
ențe
lor a
udio
.
Stud
ii de
caz
:•
Anal
iza c
ompa
rată
a so
fturil
or d
estin
ate
prel
ucră
rilor
dig
itale
aud
io.
• An
aliza
com
para
tă a
ech
ipam
ente
lor d
estin
ate
prel
ucră
rilor
dig
itale
aud
io.
• An
aliza
com
para
tă a
form
atel
or d
e fiș
iere
aud
io.
Proi
ecte
:•
Cerc
etar
ea m
odul
ui în
car
e va
riația
frec
venț
ei d
e di
scre
tizar
e a
sem
nale
-lo
r son
ore
influ
ențe
ază
calit
atea
de
reda
re a
ace
stor
a.•
Cerc
etar
ea m
odul
ui în
car
e va
riația
pas
ului
de
cuan
tifica
re a
sem
nale
lor
sono
re in
fluen
țeaz
ă ca
litat
ea d
e re
dare
a a
cest
ora.
• Ce
rcet
area
mod
ului
în c
are
com
pres
ia se
mna
lelo
r son
ore
influ
ențe
ază
calit
atea
de
reda
re a
ace
stor
a.
• U
tiliza
rea
faci
lităț
ilor d
e ba
ză
ale
edito
arel
or d
igita
le a
udio
.•
Util
izare
a ed
itoar
elor
dig
itale
au
dio
pent
ru p
relu
crar
ea
secv
ențe
lor s
onor
e.•
Crea
rea
și pr
eluc
rare
a în
re-
gist
răril
or a
udio
.
Prel
ucră
ri di
gita
le a
udio
.În
regi
stra
rea
și re
dare
a se
mna
lelo
r son
ore.
Vizu
aliza
rea
sem
nale
lor
sono
re.
Exer
ciţii
de:
• uti
lizar
e a
prin
cipa
lelo
r fac
ilită
ți al
e un
ui e
dito
r dig
ital a
udio
;•
anal
iză c
ompa
rată
a în
regi
stră
rilor
une
ia și
ace
leia
și se
cven
țe so
nore
ef
ectu
ate
în fo
rmat
e au
dio
dife
rite;
• an
aliză
a c
alită
ții d
e re
dare
a se
cven
țelo
r aud
io în
func
ție d
e pa
ram
etrii
de
înre
gist
rare
și st
ocar
e;
29
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Prel
ucra
rea
sem
nale
lor s
o-no
re:
–se
cven
țiere
a și
conc
ate-
nare
a fr
agm
ente
lor a
udio
; –tr
ansf
orm
ări d
e am
plitu
-di
ne (a
mpl
ifica
re, m
ixar
e,
norm
aliza
re);
–m
odifi
care
a to
nulu
i și a
du
rate
i de
reda
re;
–fil
trare
a se
mna
lelo
r son
ore;
–ap
licar
ea e
fect
elor
.An
aliza
sune
tulu
i: –an
aliza
spec
tral
ă; –m
odifi
care
a vo
lum
ului
.Co
nver
siile
de
form
ate
au-
dio.
• co
nver
sie a
form
atel
or fi
șiere
lor a
udio
;•
tran
smite
re a
fișie
relo
r aud
io p
rin d
iferit
e m
ijloa
ce d
e co
mun
icaț
ii di
gi-
tale
.
Proi
ecte
:•
Elab
orar
ea fu
ndal
ului
aud
io p
entr
u un
eve
nim
ent ș
cola
r.•
Mix
area
sem
nale
lor a
udio
ce
prov
in d
e la
mai
mul
te su
rse
pe d
urat
a un
ui e
veni
men
t șco
lar.
• El
abor
area
pis
telo
r son
ore
pent
ru fi
lmel
e vi
deo
ale
even
imen
telo
r șc
olar
e.
• U
tiliza
rea
met
odel
or d
e di
gi-
taliz
are
a in
form
ație
i vid
eo.
• Pr
eciza
rea
prin
cipi
ilor d
e fu
ncțio
nare
și u
tiliza
re a
con
-ve
rtoa
relo
r vid
eo.
• U
tiliza
rea
form
atel
or d
e ba
ză a
le fi
șiere
lor c
e co
nțin
in
form
ații
vide
o.
Digi
taliz
area
info
rmaț
iei v
ideo
: –lu
min
a ca
feno
men
fizic
; –pa
ram
etrii
ce
cara
cter
i-ze
ază
perc
epția
de
cătr
e om
a u
ndel
or e
lect
rom
ag-
netic
e; –fr
ecve
nța
de d
iscre
tizar
e în
tim
p; –fr
ecve
nța
de d
iscre
tizar
e în
spaț
iu;
–pa
sul d
e cu
antifi
care
a
sem
nalu
lui v
ideo
; –pu
tere
a de
rezo
luție
; –nu
măr
ul d
e cu
lori
de
bază
.
Exer
ciţii
de:
• de
scrie
re a
dom
eniil
or d
e ac
tivita
te u
man
ă, în
car
e se
util
izeaz
ă in
form
ația
vid
eo;
• de
scrie
re și
com
para
re a
par
amet
rilor
und
elor
ele
ctro
mag
netic
e di
n pe
rspe
ctiva
per
cepț
iei l
or d
e că
tre
ființ
ele
uman
e;•
desc
riere
și e
xplic
are
a fa
ctor
ilor v
ideo
ce
pot p
eric
lita
sănă
tate
a fii
nțel
or u
man
e;•
expl
icar
e a
prin
cipi
ilor d
e co
dific
are
și de
codi
ficar
e a
date
lor v
ideo
;•
dete
rmin
are
a vo
lum
ului
dat
elor
vid
eo n
ecom
prim
ate
cuno
scân
d pa
ra-
met
rii d
e co
dific
are;
• de
term
inar
e a
form
atul
ui v
ideo
cun
oscâ
nd e
xten
siuni
le d
enum
irilo
r de
fișie
re;
• id
entifi
care
și e
xplic
are
a pa
ram
etril
or d
e ba
ză și
a c
arac
teris
ticilo
r prin
-ci
pale
ale
ech
ipam
ente
lor f
recv
ent u
tiliza
te în
col
ecta
rea,
înre
gist
rare
a,
prel
ucra
rea
și re
prod
ucer
ea se
cven
țelo
r vid
eo.
30
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Com
pres
ia și
dec
ompr
esia
da
telo
r vid
eo.
Reda
rea
info
rmaț
iei v
ideo
. Ra
tele
de
biți.
Prog
ram
e de
cal
cula
tor ș
i ec
hipa
men
te d
e co
dific
are
și de
codi
ficar
e a
date
lor
vide
o.Fo
rmat
ele
fișie
relo
r ce
conț
in d
ate
vide
o.
Stud
ii de
caz
:•
Perc
epția
div
erse
lor u
nde
elec
trom
agne
tice
de c
ătre
fiin
ța u
man
ă.•
Impa
ctul
mod
ifică
rii p
aram
etril
or u
ndel
or e
lect
rom
agne
tice
asup
ra
perc
epție
i ace
stor
a de
căt
re fi
ința
um
ană.
• An
aliza
com
para
tă a
softu
rilor
des
tinat
e pr
eluc
răril
or d
igita
le v
ideo
.•
Anal
iza c
ompa
rată
a e
chip
amen
telo
r des
tinat
e pr
eluc
răril
or d
igita
le
vide
o.•
Anal
iza c
ompa
rată
a fo
rmat
elor
de
fișie
re v
ideo
.
Proi
ecte
:•
Cerc
etar
ea m
odul
ui în
car
e va
riația
frec
venț
ei d
e di
scre
tizar
e a
sem
nale
-lo
r vid
eo in
fluen
țeaz
ă ca
litat
ea d
e re
dare
a a
cest
ora.
• Ce
rcet
area
mod
ului
în c
are
varia
ția p
asul
ui d
e cu
antifi
care
a se
mna
lelo
r vi
deo
influ
ențe
ază
calit
atea
de
reda
re a
ace
stor
a.•
Cerc
etar
ea m
odul
ui în
car
e co
mpr
esia
sem
nale
lor v
ideo
influ
ențe
ază
calit
atea
de
reda
re a
ace
stor
a.
• U
tiliza
rea
faci
lităț
ilor d
e ba
ză
ale
edito
arel
or d
igita
le v
ideo
.•
Util
izare
a ed
itoar
elor
di-
gita
le p
entr
u pr
eluc
rare
a se
cven
țelo
r vid
eo.
• Cr
eare
a și
prel
ucra
rea
înre
-gi
stră
rilor
vid
eo.
Prel
ucră
ri di
gita
le v
ideo
.În
regi
stra
rea
și re
dare
a se
cven
țelo
r vid
eo.
Prel
ucra
rea
secv
ențe
lor
vide
o: –se
cven
țiere
a și
conc
ate-
nare
a fr
agm
ente
lor v
ideo
; –m
onta
rea
frag
men
telo
r vi
deo;
–tr
ansf
orm
ări t
empo
rale
; –as
ocie
rea
pist
ei so
nore
; –m
odifi
care
a du
rate
i de
reda
re;
–fil
trar
ea se
mna
lelo
r vid
eo;
–ap
licar
ea e
fect
elor
;
Exer
ciţii
de:
• uti
lizar
e a
prin
cipa
lelo
r fac
ilită
ți al
e un
ui e
dito
r dig
ital v
ideo
;•
anal
iză c
ompa
rată
a în
regi
stră
rilor
une
ia și
ace
leia
și se
cven
țe e
fect
uate
în
form
ate
vide
o di
ferit
e;•
anal
iză a
cal
ității
de
reda
re a
secv
ențe
lor v
ideo
în fu
ncție
de
para
met
rii
de în
regi
stra
re și
stoc
are;
• co
nver
sie a
form
atel
or fi
șiere
lor v
ideo
;•
tran
smite
re a
fișie
relo
r vid
eo p
rin d
iferit
e m
ijloa
ce d
e co
mun
icaț
ii di
gi-
tale
;•
căut
are
a in
form
ațiil
or m
ultim
edia
în In
tern
et;
• în
regi
stra
re și
cre
are
a pr
oprii
lor p
rofil
uri î
n ca
drul
serv
iciil
or o
nlin
e;•
publ
icar
e a
prop
riilo
r ela
boră
ri m
ultim
edia
;•
crea
re, î
n pa
gini
le W
eb, a
legă
turil
or c
ătre
pro
priil
e re
surs
e m
ultim
edia
di
spon
ibile
onl
ine.
31
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
–su
btitr
area
secv
ențe
lor
vide
o; –co
nver
sia fo
rmat
elor
.Se
rvic
ii on
line
de d
isem
inar
e a
info
rmaț
iilor
mul
timed
ia:
–ca
talo
gul s
ervi
ciilo
r; –fa
cilit
ățile
ofe
rite
de se
r-vi
ciile
frec
vent
util
izate
de
larg
ul p
ublic
; –că
utar
ea re
surs
elor
mul
ti-m
edia
dor
ite;
–di
sem
inar
ea p
ropr
iilor
el
abor
ări m
ultim
edia
; –re
dact
area
secv
ențe
lor
mul
timed
ia în
regi
m o
n-lin
e.
Stud
iu d
e ca
z:•
Anal
iza c
ompa
rată
a a
vant
ajel
or și
a d
ezav
anta
jelo
r ser
vici
ilor o
nlin
e de
di
sem
inar
e a
info
rmaț
iilor
mul
timed
ia.
Proi
ecte
:•
Elab
orar
ea fu
ndal
ului
vid
eo p
entr
u un
eve
nim
ent ș
cola
r.•
Mix
area
sem
nale
lor v
ideo
ce
prov
in d
e la
mai
mul
te su
rse
pe d
urat
a un
ui
even
imen
t șco
lar.
• M
onta
rea
film
ărilo
r eve
nim
ente
lor ș
cola
re.
• Re
spec
tare
a le
gisla
ției
națio
nale
și in
tern
ațio
nale
în
dom
eniu
l dre
ptul
ui d
e au
tor.
Elem
ente
de
drep
t: –dr
eptu
ri de
aut
or;
–dr
eptu
ri co
nexe
; –lic
ențe
pen
tru
dist
ribuț
ie
(CCL
); –an
tipla
giar
ismul
mul
time-
dia.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
a în
sem
nelo
r ce
decl
ară
drep
tul d
e au
tor;
• ex
plic
are
a re
gulil
or c
e vi
zeaz
ă re
spec
tare
a dr
eptu
lui d
e au
tor;
• uti
lizar
e a
licen
țelo
r pen
tru
dist
ribuț
ie.
7-B.
Pro
gram
area
viz
uală
Util
izare
a no
țiuni
lor f
unda
men
-ta
le a
le p
rogr
amăr
ii vi
zual
e.Pr
eciza
rea
prin
cipi
ilor p
rogr
a-m
ării
vizu
ale.
Noț
iuni
le d
e ba
ză a
le p
ro-
gram
ării
vizu
ale:
–ob
iect
e gr
afice
; –co
nexi
uni;
–ac
țiuni
.
Exer
ciţii
de:
•
expl
icar
e a
prin
cipi
ilor p
rogr
amăr
ii vi
zual
e;•
expl
icar
e a
noțiu
nilo
r de
bază
ale
pro
gram
ării
vizu
ale;
• cl
asifi
care
a o
biec
telo
r/in
stru
cțiu
nilo
r gra
fice;
• co
ntro
l al e
veni
men
telo
r, al
acț
iuni
lor,
al st
ărilo
r.
32
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Tipu
ri de
obi
ecte
gra
fice:
–ob
iect
e pr
imar
e; –m
etao
biec
te.
Elem
ente
de
prog
ram
are
orie
ntat
ă pe
obi
ecte
în c
on-
text
vizu
al:
–ob
iect
e; –pr
oprie
tăți.
Elem
ente
de
prog
ram
are
orie
ntat
ă pe
eve
nim
ente
în
cont
ext v
izual
: –sit
uații
; –ac
țiuni
; –re
zulta
te.
Stud
ii de
caz
: •
Inst
rucț
iuni
gra
fice
vers
us in
stru
cțiu
ni sc
rise.
• Fl
exib
ilita
tea
prog
ram
ării
vizu
ale.
• De
pana
rea
prog
ram
elor
: vizu
al și
pro
cedu
ral.
• De
pana
rea
prog
ram
elor
: vizu
al și
orie
ntat
pe
obie
cte.
• Id
entifi
care
a m
ediil
or d
e pr
o-gr
amar
e vi
zual
ă.•
Util
izare
a el
emen
telo
r de
cont
rol a
le in
terf
eței
med
iu-
lui d
e pr
ogra
mar
e vi
zual
ă.•
Grup
area
inst
rucț
iuni
lor v
izu-
ale
în p
rogr
ame.
Med
ii de
pro
gram
are
vizu
-al
ă.Co
mpo
nent
ele
prin
cipa
le
ale
med
iulu
i de
prog
ram
are
vizu
ală.
Stru
ctur
a pr
oiec
tulu
i.Fi
șiere
le d
in c
ompo
nenț
a un
ui p
roie
ct.
Intr
oduc
erea
și e
dita
rea
prog
ram
elor
.De
pana
rea
și ru
lare
a pr
o-gr
amel
or.
Exer
ciţii
de:
•
clas
ifica
re a
med
iilor
de
prog
ram
are
vizu
ală;
• id
entifi
care
a c
ompo
nent
elor
prin
cipa
le a
le m
ediu
lui d
e pr
ogra
mar
e vi
zual
ă;•
expl
icar
e a
stru
ctur
ii pr
oiec
telo
r din
cad
rul m
ediil
or d
e pr
ogra
mar
e vi
zu-
ală;
• id
entifi
care
a fi
șiere
lor p
roie
ctel
or;
• co
nect
are
a in
stru
cțiu
nilo
r gra
fice
în p
rogr
ame;
• de
pana
re a
pro
gram
elor
vizu
ale;
• de
rula
re a
pro
gram
elor
vizu
ale.
Stud
ii de
caz
: •
Avan
taje
le și
dez
avan
taje
le m
ediil
or d
e pr
ogra
mar
e vi
zual
ă.•
Anal
iza c
ompa
rativ
ă a
med
iilor
de
prog
ram
are
vizu
ale
și tr
adiți
onal
e.•
Prez
enta
rea
unor
med
ii și
limba
je d
e pr
ogra
mar
e vi
zual
ă la
rg ră
spân
dite
(A
lice,
Kod
u, S
crat
ch, T
oonT
alk,
Cam
eleo
n, F
ilter
Forg
e et
c.)
33
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Iden
tifica
rea
inst
rucț
iuni
lor
grafi
ce.
Clas
ifica
rea
inst
rucț
iuni
lor.
Util
izare
a ad
ecva
tă a
in
stru
cțiu
nilo
r gra
fice
pent
ru
crea
rea
prod
usel
or p
rogr
am
vizu
ale.
Crea
rea
prop
riilo
r ins
truc
țiuni
gr
afice
pen
tru
extin
dere
a/fle
xibi
lizar
ea o
pțiu
nilo
r de
pro-
gram
are.
Cons
truc
ții p
entr
u pr
ogra
-m
area
vizu
ală.
Miș
care
: –de
plas
are;
–ro
tire;
–co
ntro
l al a
pariț
iei u
nui
even
imen
t/un
ei si
tuaț
ii;As
pect
: –re
dim
ensio
nare
; –afi
șare
mes
aje/
valo
ri; –m
odifi
care
obi
ect;
–se
tare
vizi
bilit
ate;
–se
tare
stra
t.Co
ntro
l „su
net”
: –se
tare
sune
t; –st
art/
stop
sune
t; –du
rată
; –ap
licar
e ef
ecte
sono
re.
Even
imen
te:
–st
art/
stop
pro
gram
; –ac
ționa
re ta
ste;
–ac
ționa
re b
uton
mou
se;
–ac
ționa
re o
biec
t gra
fic;
–co
ntro
l flux
mes
aje.
Cont
rol p
rogr
am:
–in
stru
cțiu
ni d
e se
lecț
ie;
–in
stru
cțiu
ni c
iclic
e; –pa
uză;
–op
rire;
–cl
onar
e.
Exer
ciţii
de:
•
depl
asar
e și
cont
rol a
l obi
ecte
lor g
rafic
e;
• afi
șare
a m
esaj
elor
;•
seta
re a
pro
prie
tățil
or g
eom
etric
e/de
cul
oare
/vizi
bilit
ate/
ale
unui
obi
ect
grafi
c;•
inte
grar
e a
elem
ente
lor s
onor
e (m
ultim
edia
) în
inst
rucț
iuni
le p
rogr
ame-
lor v
izual
e;•
cont
rol a
l obi
ecte
lor g
rafic
e di
nam
ice
cu a
juto
rul t
asta
turii
și a
l uni
tății
m
ouse
;•
crea
re și
util
izare
a su
bpro
gram
elor
sim
ple.
Proi
ecte
vizu
ale:
•
Inte
racț
iune
într
e do
uă sa
u m
ai m
ulte
per
sona
je (o
biec
te) v
izual
e;•
Mod
elar
e a
dial
ogur
ilor d
intr
e pe
rson
aje;
• Jo
curi
elem
enta
re (p
roto
teni
s, p
rinde
rea
obie
ctel
or c
ăzăt
oare
, urm
ăriri
);•
Ilust
rare
a po
vești
lor.
34
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Cont
rol s
ituaț
ii: –pr
oprie
tăți
obie
ct;
–in
trod
ucer
e da
te;
–pr
oprie
tăți
perif
eric
e; –tim
p.Su
bpro
gram
e: –cr
eare
; –ap
elar
e.
• Pr
eciza
rea
opțiu
nilo
r de
acce
s la
dat
e ex
tern
e.•
Defin
irea
date
lor s
impl
e și
a st
ruct
urilo
r de
date
. •
Cont
rolu
l dat
elor
: ope
rații
, in
trod
ucer
e, a
fișar
e.
Prel
ucra
rea
date
lor e
xter
ne.
Defin
ire:
–va
riabi
le si
mpl
e; –st
ruct
uri d
e da
te.
Ope
rații
: –ar
itmeti
ce;
–re
lațio
nale
; –lo
gice
.O
biec
te v
izual
e pe
ntru
: –in
trod
ucer
ea d
atel
or;
–afi
șare
a da
telo
r.Ev
enim
ente
și a
cțiu
ni p
en-
tru
mod
ifica
rea
date
lor:
–sit
uații
în p
rogr
am;
–co
ntro
ale
tast
atur
ă; –ac
țiuni
mou
se.
Exer
ciţii
de:
•
defin
ire și
con
trol
al v
aria
bile
lor s
impl
e;•
inte
grar
e a
oper
ațiil
or a
ritm
etice
, log
ice,
rela
ționa
le în
pro
gram
ele
vizu
ale;
• m
odifi
care
a v
alor
ilor v
aria
bile
lor p
rin a
cțiu
ni și
eve
nim
ente
(acț
iona
re
tast
e, b
uton
mou
se e
tc);
• afi
șare
a re
zulta
telo
r prin
aso
cier
ea a
cest
ora
unui
obi
ect g
rafic
;•
defin
ire și
con
trol
al s
truc
turil
or d
e da
te (a
rray
);•
căut
are
în st
ruct
ura
de d
ate;
• m
odifi
care
a st
ruct
urii
de d
ate.
Proi
ecte
vizu
ale:
•
Cel m
ai m
are
dint
re n
umer
ele
enun
țate
de
pers
onaj
e (o
biec
te).
• Su
ma
num
erel
or e
nunț
ate
de p
erso
naje
.•
Verifi
care
a nu
mer
elor
prim
e.•
Cel m
ai m
are
divi
zor c
omun
.•
Elem
entu
l cu
valo
are
max
imal
ă di
n ta
blou
.
Stud
iu d
e ca
z:•
Prog
ram
area
vizu
ală
a pr
oiec
telo
r de
calc
ul: a
vant
aje
și de
zava
ntaj
e.
35
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
7-C.
Lim
baje
de
mar
care
a h
iper
text
ului
• Re
cuno
aște
rea
elem
ente
lor
limba
julu
i HTM
L.•
Elab
orar
ea d
ocum
ente
lor
web
sim
ple.
• Fo
rmat
area
text
ului
cu
ajut
o-ru
l ins
trum
ente
lor H
TML.
Lim
baju
l de
mar
care
a h
i-pe
rtex
tulu
i (H
TML)
.El
emen
te d
e co
ntro
l ale
hi
pert
extu
lui.
Stru
ctur
a ge
nera
lă a
unu
i do
cum
ent H
TML.
Form
atar
ea te
xtul
ui:
–tit
lu;
–pa
ragr
afe;
–co
men
tarii
; –sti
luri
fizic
e; –sti
luri
logi
ce;
–se
para
tori;
–lis
te o
rdon
ate/
neor
do-
nate
.
Activ
ităţi
de:
• cr
eare
a u
nui d
ocum
ent W
eb c
u aj
utor
ul in
stru
men
telo
r HTM
L;•
form
atar
e a
text
ului
cu
ajut
orul
inst
rum
ente
lor H
TML;
• or
gani
zare
a li
stel
or c
u aj
utor
ul in
stru
men
telo
r HTM
L.
Proi
ecte
(eta
pa d
e el
abor
are
a co
mpo
nent
elor
prim
are)
:•
Crea
rea
docu
men
telo
r Web
folo
sind
inst
rum
ente
HTM
L –
com
pone
nte
ale
unui
site
(„Is
toria
loca
lităț
ii m
ele”
, „Pă
săril
e di
n pa
rcul
Cen
tral
”, „S
ta-
tistic
i Met
eo”
etc.
).
• Cr
eare
a le
gătu
rilor
inte
rne
și ex
tern
e în
doc
umen
tele
Web
.•
Org
aniza
rea
navi
gării
într
e do
cum
ente
le W
eb.
• O
rgan
izare
a na
vigă
rii c
ătre
lo
cații
Web
pub
lice.
Legă
turi
(Ref
erin
țe):
–ex
tern
e, in
tern
e; –re
ferin
ță;
–ca
le;
–an
coră
; –co
men
tariu
la le
gătu
ră.
Activ
ităţi
de:
• cr
eare
a le
gătu
rilor
căt
re u
n do
cum
ent e
xter
n (a
flat î
n ac
elaș
i sau
în a
lt ca
talo
g);
• cr
eare
a le
gătu
rilor
căt
re u
n sit
e;•
crea
re a
legă
turil
or c
ătre
o se
cven
ță a
ace
luia
și sa
u a
altu
i doc
umen
t;•
crea
re a
pos
ibili
tățil
or d
e la
nsar
e în
exe
cuție
a u
nei a
plic
ații
de e
xped
ie-
re a
mes
ajel
or;
• cr
eare
a le
gătu
rilor
căt
re u
n fiș
ier d
e fo
rmat
arb
itrar
cu
scop
ul c
reăr
ii un
ei c
opii
pe d
isc a
ace
stui
fișie
r.
Proi
ecte
(eta
pa d
e in
tegr
are)
:•
Crea
re a
legă
turil
or d
intr
e do
cum
ente
le H
TML
– co
mpo
nent
e al
e un
ui
site
(„Is
toria
loca
lităț
ii m
ele”
, „Pă
săril
e di
n pa
rcul
Cen
tral
”, „S
tatis
tici
Met
eo”
etc.
).
36
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• In
sera
rea
refe
rințe
lor p
entr
u ob
iect
ele
mul
timed
ia în
do-
cum
ente
Web
.•
Inte
grar
ea c
onțin
utur
ilor
mul
timed
ia în
doc
umen
te
Web
.
Obi
ecte
mul
timed
ia e
xter
ne.
Imag
ini/v
ideo
: –di
men
siuni
; –ch
enar
; –le
gătu
ri;
–co
men
tarii
; –co
ntro
ale.
Sune
t: –le
gătu
ri;
–co
men
tarii
; –co
ntro
ale.
Obi
ecte
mul
timed
ia in
te-
grat
e: –se
cven
țe d
e co
ntro
l pen
-tr
u in
tegr
area
obi
ecte
lor
mul
timed
ia;
–at
ribut
e de
inte
grar
e.
Activ
ităţi
de:
• re
cuno
aște
re a
form
atel
or d
e fiș
iere
-imag
ini;
• in
sera
re în
doc
umen
te W
eb a
imag
inilo
r cu
ajut
orul
inst
rum
ente
lor
HTM
L;•
inse
rare
în d
ocum
ente
Web
a se
cven
țelo
r vid
eo c
u aj
utor
ul in
stru
men
te-
lor H
TML;
• in
sera
re în
doc
umen
te W
eb a
secv
ențe
lor s
onor
e cu
aju
toru
l ins
trum
en-
telo
r HTM
L;•
ajus
tare
a p
ropr
ietă
ților
imag
inilo
r în
docu
men
tele
Web
;•
inte
grar
e a
obie
ctel
or m
ultim
edia
cu
ajut
orul
inst
rum
ente
lor H
TML.
Proi
ecte
(eta
pa d
e in
tegr
are)
:•
Inse
rare
a ob
iect
elor
mul
timed
ia în
doc
umen
tele
Web
– c
ompo
nent
e al
e un
ui si
te („
Isto
ria lo
calit
ății
mel
e”, „
Păsă
rile
din
parc
ul C
entr
al”,
„Sta
tis-
tici M
eteo
” et
c.).
Crea
rea
tabe
lelo
r în
docu
men
-te
le W
eb.
Edita
rea
tabe
lelo
r în
docu
men
-te
le W
eb.
Org
aniza
rea
conț
inut
urilo
r în
docu
men
tele
Web
cu
ajut
orul
ta
bele
lor.
Org
aniza
rea
conț
inut
urilo
r.Ta
bele
: –tit
lu;
–lin
ie;
–co
loan
ă; –ce
lulă
; –co
ntur
.Ed
itare
a ta
bele
lor:
–îm
bina
rea
celu
lelo
r; –sp
ație
re;
–de
signu
l cel
ulel
or.
Activ
ităţi
de:
• cr
eare
a ta
bele
lor î
n do
cum
ente
Web
cu
ajut
orul
inst
rum
ente
lor H
TML;
• ed
itare
a ta
bele
lor î
n do
cum
ente
Web
cu
ajut
orul
inst
rum
ente
lor H
TML;
• uti
lizar
e a
tabe
lelo
r pen
tru
efec
te d
e de
sign
a do
cum
ente
lor W
eb.
Proi
ecte
(eta
pa d
e aj
usta
re d
esig
n, p
reze
ntar
e):
• Aj
usta
rea
stru
ctur
ii do
cum
ente
lor W
eb, a
tabe
lelo
r în
docu
men
tele
H
TML
– co
mpo
nent
e al
e un
ui si
te („
Isto
ria lo
calit
ății
mel
e”, „
Păsă
rile
din
parc
ul C
entr
al”,
„Sta
tistic
i Met
eo”
etc.
).•
Obț
iner
ea e
fect
elor
de
desig
n pe
ntru
un
site
(„Is
toria
loca
lităț
ii m
ele”
, „P
ăsăr
ile d
in p
arcu
l Cen
tral
”, „S
tatis
tici M
eteo
” et
c.).
• Pr
ezen
tare
a pr
oiec
telo
r.
* Do
ar p
entr
u pr
ofilu
l rea
l.**
Doa
r pen
tru
extin
dere
.
37
La fi
nele
cla
sei a
XI-a
, ele
vul p
oate
:•
să u
tilize
ze d
atel
e st
ruct
urat
e pe
ntru
ela
bora
rea
mod
elel
or in
form
atice
ale
obi
ecte
lor,
ale
siste
mel
or și
ale
pro
cese
lor f
recv
ent î
ntâl
nite
în
activ
itate
a co
tidia
nă;
• să
sele
ctez
e tip
urile
de
date
stru
ctur
ate
în fu
ncție
de
spec
ificu
l inf
orm
ațiil
or d
in c
ompo
nenț
a pr
oble
mel
or d
e so
luțio
nat;
• să
impl
emen
teze
într
-un
limba
j de
prog
ram
are
de n
ivel
înal
t alg
oritm
ii de
pre
lucr
are
a da
telo
r st
ruct
urat
e, n
eces
ari p
entr
u so
luțio
nare
a pr
oble
mel
or re
ferit
oare
la p
relu
crar
ea d
igita
lă a
info
rmaț
iei;
• să
util
izeze
baz
ele
teor
iei i
nfor
maț
iei,
a ar
itmeti
cii d
e ca
lcul
ator
și a
alg
ebre
i boo
leen
e pe
ntru
ela
bora
rea
mod
elel
or in
form
atice
;•
să in
terp
rete
ze re
zulta
tele
furn
izate
de
prog
ram
ele
de c
alcu
lato
r ela
bora
te;
• să
iden
tifice
str
uctu
ra g
ener
ală
a sis
tem
elor
dig
itale
util
izate
, a p
rinci
piilo
r de
func
ționa
re a
sis
tem
elor
de
tran
smite
re, d
e st
ocar
e și
de
prel
ucra
re a
info
rmaț
iei,
man
ifest
ând
urm
ătoa
rele
atit
udin
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• co
recti
tudi
nea
și co
eren
ța în
util
izare
a te
rmin
olog
iei s
peci
fice;
• at
enția
și in
tere
sul p
entr
u im
plem
enta
rea
algo
ritm
ilor;
• in
ițiati
vă și
per
seve
renț
ă în
impl
emen
tare
a al
gorit
milo
r;•
curio
zitat
e și
inte
res î
n va
lorifi
care
a m
etod
elor
și in
stru
men
telo
r spe
cific
e pr
eluc
răril
or d
igita
le;
• va
lorifi
care
a gâ
ndiri
i criti
ce p
entr
u ad
opta
rea
unui
pla
n pe
rtine
nt în
alg
oritm
izare
a pr
oble
mel
or;
• cu
riozit
ate
și cr
eativ
itate
în in
tegr
area
ach
iziții
lor i
nfor
mati
ce c
u ce
le d
in a
lte d
omen
ii;•
resp
ecta
rea
regu
lilor
de
secu
ritat
e, e
rgon
omic
e, e
tice
și de
des
ign
în c
rear
ea și
difu
zare
a pr
ogra
mel
or d
e ca
lcul
ator
.
38
CLA
SA A
XII-
AU
nită
ți de
com
pete
nță
Uni
tăți
de c
onțin
utAc
tivită
ți şi
pro
duse
de
învă
țare
reco
man
date
1. S
ubpr
ogra
me
• Pr
eluc
rare
a da
telo
r cu
ajut
o-ru
l sub
prog
ram
elor
pre
de-
finite
și a
l sub
prog
ram
elor
el
abor
ate
de c
ătre
util
izato
r.•
Org
aniza
rea
com
unic
ării
dint
re p
rogr
amul
/sub
prog
ra-
mul
ape
lant
și su
bpro
gram
ul
apel
at.
• Pr
oiec
tare
a st
ruct
ural
ă a
algo
ritm
ului
și a
pro
gram
ului
.•
Util
izare
a re
curs
iei p
entr
u re
zolv
area
pro
blem
elor
.
Subp
rogr
ame:
–pr
oble
me
și su
bpro
blem
e; –pr
ogra
mul
prin
cipa
l și
prog
ram
ul a
pela
t; –su
bpro
gram
e și
apel
uri d
e su
bpro
gram
e; –tip
uri d
e su
bpro
gram
e.Co
mun
icar
ea d
intr
e pr
ogra
-m
ul/s
ubpr
ogra
mul
ape
lant
și
subp
rogr
amul
ape
lat:
–m
odul
de
tran
sfer
al c
on-
trol
ului
în c
azul
ape
lulu
i de
subp
rogr
ame;
–m
odul
de
tran
smite
re a
ar
gum
ente
lor ș
i de
retu
r-na
re a
rezu
ltate
lor.
Dom
enii
de v
izibi
litat
e: –st
ruct
ura
de b
loc
a pr
o-gr
amel
or;
–va
riabi
le g
loba
le și
var
ia-
bile
loca
le.
Efec
tele
col
ater
ale*
: –ca
uzel
e ef
ecte
lor c
olat
e-ra
le;
–m
odul
de
evita
re a
efe
c-te
lor c
olat
eral
e; –el
abor
area
pro
gram
elor
în
car
e nu
apa
r efe
cte
cola
tera
le.
Exer
ciţii
de:
• fo
losir
e a
term
enilo
r: pr
oble
mă,
subp
robl
emă,
pro
gram
prin
cipa
l, pr
o-gr
am a
pela
t, su
bpro
gram
, fun
cție
, pro
cedu
ră;
• ex
plic
are
a m
odul
ui d
e ex
ecuț
ie a
ape
luril
or d
e fu
ncții
și p
roce
duri;
• ar
gum
enta
re a
nec
esită
ții d
iviză
rii p
robl
emel
or c
ompl
exe
în su
bpro
ble-
me
mai
sim
ple;
• de
finire
a su
bpro
gram
elor
prin
form
ule
met
alin
gvis
tice
și di
agra
me
sin-
tacti
ce;
• id
entifi
care
a su
bpro
blem
elor
, sol
uțio
nare
a că
rora
nec
esită
util
izare
a su
bpro
gram
elor
;•
obse
rvar
e și
înțe
lege
re a
legă
turil
or in
form
ațio
nale
(dat
e) și
de
cont
rol
(ape
luri)
din
tre
prog
ram
ul p
rinci
pal ș
i sub
prog
ram
ele
apel
ate;
• uti
lizar
e a
func
țiilo
r și a
pro
cedu
rilor
pre
defin
ite a
le li
mba
julu
i;•
elab
orar
e a
prog
ram
elor
car
e uti
lizea
ză fu
ncții
le p
rede
finite
;•
elab
orar
e a
prog
ram
elor
car
e uti
lizea
ză fu
ncții
defi
nite
de
utiliz
ator
;•
elab
orar
e a
prog
ram
elor
în c
are
nu a
par e
fect
e co
late
rale
.
Stud
ii de
caz
:•
Mod
ul d
e tr
ansm
itere
a d
atel
or în
caz
ul p
aram
etril
or-v
aloa
re și
în c
azul
pa
ram
etril
or-v
aria
bilă
.•
Com
plex
itate
a de
ela
bora
re a
pro
gram
elor
scris
e cu
și fă
ră u
tiliza
rea
subp
rogr
amel
or.
• Re
curs
ia și
iter
ația
.
39
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Recu
rsia
*: –m
odul
de
tran
smite
re a
co
ntro
lulu
i la
exec
uția
al
gorit
milo
r rec
ursiv
i; –m
odul
de
aloc
are
a m
e-m
orie
i la
exec
uția
alg
orit-
milo
r rec
ursiv
i; –av
anta
jele
și d
ezav
anta
je-
le re
curs
iei;
–el
abor
area
subp
rogr
ame-
lor r
ecur
sive.
Sint
axa
decl
araț
iilor
și a
pe-
luril
or d
e su
bpro
gram
e.
Proi
ecte
:•
Subp
rogr
ame
pent
ru c
alcu
lul m
ediil
or a
ritm
etice
și a
l med
iilor
geo
met
ri-ce
ale
unu
i set
de
num
ere.
• Su
bpro
gram
e pe
ntru
ana
lize
elem
enta
re a
le te
xtel
or.
• Su
bpro
gram
e pe
ntru
efe
ctua
rea
de c
alcu
le a
ritm
etice
cu
num
ere
lung
i.•
Subp
rogr
ame
pent
ru o
rdon
area
cre
scăt
oare
și d
escr
escă
toar
e a
tabl
ou-
rilor
.•
Subp
rogr
ame
pent
ru o
rdon
area
alfa
betic
ă a
cuvi
ntel
or.
2. T
ehni
ci d
e pr
ogra
mar
e*
• Es
timar
ea c
ompl
exită
ții a
lgo-
ritm
ilor.
• U
tiliza
rea
tehn
icilo
r de
pro-
gram
are
la re
zolv
area
pro
ble-
mel
or d
in d
iferit
e do
men
ii.•
Aleg
erea
tehn
icii
de p
rogr
a-m
are
adec
vată
pro
blem
ei.
Anal
iza a
lgor
itmilo
r: –es
timar
ea n
eces
arul
ui d
e m
emor
ie;
–co
mpl
exita
tea
tem
pora
lă
a al
gorit
mul
ui;
–cl
asifi
care
a al
gorit
milo
r în
func
ție d
e co
mpl
exita
te.
Abor
dări
itera
tive
și re
cur-
sive.
Met
oda
trie
rii:
–te
hnic
a de
trie
re;
–co
mpl
exita
tea
met
odei
de
trie
re;
–do
men
iile
de a
plic
are
a m
etod
ei d
e tr
iere
.
Exer
ciţii
de:
• uti
lizar
e a
term
inol
ogie
i afe
rent
e co
mpl
exită
ții a
lgor
itmilo
r;•
argu
men
tare
a n
eces
itățil
or d
e an
aliză
a c
ompl
exită
ții a
lgor
itmilo
r;•
estim
are
a co
mpl
exită
ții a
lgor
itmilo
r;•
rezo
lvar
e a
prob
lem
elor
cu
ajut
orul
tehn
icilo
r de
prog
ram
are
frec
vent
uti
lizat
e.
Stud
ii de
caz
:•
Abor
dări
itera
tive
și re
curs
ive
de im
plem
enta
re a
alg
oritm
ilor.
• Ap
licar
ea tr
ierii
și a
tehn
icii
Gree
dy p
entr
u că
utar
ea so
luții
lor.
• M
etod
a re
luăr
ii pe
ntru
impl
emen
tare
a al
gorit
milo
r de
căut
are
a so
luții
lor.
• M
etod
a de
spar
te şi
stăp
âneş
te p
entr
u im
plem
enta
rea
algo
ritm
ilor d
e că
utar
e a
solu
țiilo
r.
40
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Met
oda
Gree
dy:
–te
hnic
a Gr
eedy
; –co
mpl
exita
tea
met
odei
Gr
eedy
; –do
men
iile
de a
plic
are
a m
etod
ei G
reed
y.M
etod
a re
luăr
ii**:
–te
hnic
a de
relu
are;
–co
mpl
exita
tea
met
odei
re
luăr
ii; –do
men
iile
de a
plic
are
a m
etod
ei re
luăr
ii.M
etod
a de
spar
te şi
st
ăpân
eşte
**:
–te
hnic
a de
spar
te şi
st
ăpân
eşte
; –co
mpl
exita
tea
met
odei
de
spar
te şi
stăp
âneş
te;
–do
men
iile
de a
plic
are
a m
etod
ei d
espa
rte
şi st
ăpân
eşte
.
Proi
ecte
:•
Impl
emen
tare
a al
gorit
milo
r de
sort
are
și es
timar
ea c
ompl
exită
ții a
ces-
tora
.•
Impl
emen
tare
a al
gorit
milo
r de
prel
ucra
re a
tabl
ouril
or și
esti
mar
ea
com
plex
ității
ace
stor
a.•
Stud
iul c
ompa
rativ
al a
lgor
itmilo
r ite
rativ
i și a
l alg
oritm
ilor r
ecur
sivi,
desti
nați
creă
rii și
pre
lucr
ării
stru
ctur
ilor d
inam
ice
de d
ate.
• Co
lora
rea
supr
afeț
elor
înch
ise.
• Că
utar
ea d
rum
ului
în la
birin
t.•
Prob
lem
e pe
tabl
a de
șah.
• Co
lora
rea
hărț
ilor.
• Cr
oire
a țe
sătu
rilor
.•
Prob
lem
a ru
csac
ului
.•
Prob
lem
a Co
mis-
Voia
joru
lui.
3. M
odel
are
şi c
alcu
l num
eric
*
• Ap
licar
ea c
riter
iilor
de
clas
ifi-
care
a m
odel
elor
.•
Elab
orar
ea m
odel
elor
mat
e-m
atice
.•
Moti
vare
a im
port
anțe
i mo-
delă
rii în
acti
vita
tea
econ
omi-
că și
via
ța so
cial
ă.
Mod
el și
mod
elar
e.Cl
asifi
care
a m
odel
elor
: –m
ater
iale
; –id
eale
; –m
atem
atice
.M
odel
are
mat
emati
că.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
și c
lasifi
care
a m
odel
elor
;•
expl
icar
e a
sens
ului
term
enilo
r mod
el și
mod
elar
e;•
enum
erar
e a
crite
riilo
r de
clas
ifica
re a
mod
elel
or;
• se
lect
are
a ca
ract
eris
ticilo
r obi
ectu
lui m
odel
at în
func
ție d
e de
stina
ția
mod
elul
ui;
• el
abor
are
a m
odel
elor
idea
le p
entr
u fe
nom
ene
fizic
e;
41
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• el
abor
are
a m
odel
elor
idea
le p
entr
u co
rpur
i geo
met
rice
bidi
men
siona
le
și tr
idim
ensio
nale
;•
elab
orar
e a
mod
elel
or m
atem
atice
pen
tru
feno
men
e și
situa
ții d
e na
tură
fiz
ică,
bio
logi
că, c
him
ică,
soci
ală.
Prob
lem
e de
:•
tran
spun
ere
a m
odel
elor
mat
emati
ce e
labo
rate
într
-un
limba
j de
prog
ra-
mar
e de
niv
el în
alt;
• ce
rcet
are
a re
zulta
telo
r mod
elăr
ii în
func
ție d
e va
loril
e da
telo
r ini
țiale
.
• Id
entifi
care
a so
luții
lor a
naliti
-ce
și a
solu
țiilo
r de
simul
are.
• Se
lect
area
tipu
lui s
oluț
iei î
n fu
ncție
de
natu
ra p
robl
emei
.
Solu
ții a
naliti
ce și
solu
ții d
e sim
ular
e.Ex
erci
ţii d
e:•
dife
renț
iere
a so
luții
lor a
naliti
ce și
a so
luții
lor d
e sim
ular
e;•
iden
tifica
re a
pro
blem
elor
car
e po
t fi so
luțio
nate
prin
met
ode
anal
itice
și
a pr
oble
mel
or c
are
pot fi
solu
ționa
te p
rin m
etod
e de
sim
ular
e;•
expl
icar
e a
met
odel
or g
ener
ale
de o
bțin
ere
a so
luții
lor a
naliti
ce și
a
solu
țiilo
r de
simul
are.
Prob
lem
e de
:•
cont
rol a
l evo
luție
i unu
i pro
ces p
rin m
odel
area
solu
țiilo
r de
simul
are;
• au
tom
atiza
re a
con
trol
ului
prin
ela
bora
rea
prog
ram
elor
de
mod
elar
e în
tr-u
n lim
baj d
e pr
ogra
mar
e de
niv
el în
alt (
cont
rolu
l coo
rdon
atel
or c
u-re
nte
ale
unui
robo
t, co
ntro
lul n
ivel
ului
lich
idul
ui d
intr
-un
bazin
etc
.).
• Pl
anifi
care
a și
real
izare
a pr
o-ce
sulu
i de
rezo
lvar
e a
unei
pr
oble
me
la c
alcu
lato
r.
Etap
ele
rezo
lvăr
ii pr
oble
me-
lor l
a ca
lcul
ator
: –fo
rmul
area
pro
blem
ei;
–el
abor
area
mod
elul
ui
mat
emati
c; –el
abor
area
alg
oritm
ului
; –sc
riere
a pr
ogra
mul
ui;
–te
star
ea p
rogr
amul
ui;
–an
aliza
și in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor.
Exer
ciţii
de:
• di
fere
nție
re a
eta
pelo
r rez
olvă
rii p
robl
emel
or la
cal
cula
tor;
• ex
plic
are
a in
tera
cțiu
nii d
intr
e: m
odel
ul m
atem
atic
și al
gorit
m, a
lgor
itm
și pr
ogra
m, r
esur
sele
pro
gram
și re
surs
ele
calc
ulat
or;
• pl
anifi
care
a p
roce
sulu
i de
rezo
lvar
e a
prob
lem
ei p
e ca
lcul
ator
.
Prob
lem
e de
: •
elab
orar
e a
prog
ram
elor
și a
setu
rilor
de
test
e pe
ntru
alg
oritm
i ele
men
-ta
ri (d
eter
min
area
ele
men
telo
r cu
valo
are
max
imă/
min
imă
în ta
blou
, re
zolv
area
ecu
ațiil
or d
e gr
adul
doi
etc
.).
42
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Stud
iu d
e ca
z:•
Verifi
care
a co
recti
tudi
nii f
orm
ulăr
ii un
ei p
robl
eme
(de
exem
plu,
pre
lu-
crar
ea e
lem
ente
lor u
nui t
ablo
u, în
car
e nu
est
e re
stric
ționa
t num
ărul
de
elem
ente
etc
.).
• Id
entifi
care
a va
loril
or e
xact
e și
a ap
roxi
măr
ilor a
cest
ora.
• De
term
inar
ea e
rorii
abs
olut
e și
a er
orii
rela
tive;
• Ev
alua
rea
eror
ilor d
e ca
lcul
, ge
nera
te d
e er
orile
dat
elor
de
intr
are.
• Es
timar
ea e
roril
or g
ener
ate
de p
artic
ular
itățil
e re
prez
en-
tării
num
erel
or în
cal
cula
tor.
Eror
i în
calc
ulel
e nu
mer
ice:
–er
oare
a ab
solu
tă;
–er
oare
a re
lativ
ă.Er
ori:
–al
e da
telo
r de
intr
are;
–de
rotu
njire
; –de
apr
oxim
are;
–de
met
odă;
–de
pro
blem
ă.
Exer
ciţii
de:
• id
entifi
care
a so
luție
i exa
cte
și a
solu
ției c
alcu
late
;•
calc
ular
e a
eror
ii ab
solu
te și
a e
rorii
rela
tive.
Prob
lem
e de
: •
mod
elar
e a
calc
ulat
orul
ui a
ritm
etic
stan
dard
(exti
ns) î
ntr-
un li
mba
j de
prog
ram
are
de n
ivel
înal
t (cu
un
num
ăr d
at d
e ci
fre
zeci
mal
e se
mni
ficati
-ve
ale
rezu
ltatu
lui);
• es
timar
e a
eror
ii va
loril
or c
alcu
late
cu a
juto
rul p
rogr
amel
or d
e ca
lcul
ator
;•
eval
uare
a e
roril
or d
e pr
oble
mă;
• ev
alua
re a
ero
rilor
de
met
odă;
• ev
alua
re a
ero
rilor
de
apro
xim
are.
Stud
ii de
caz
:•
Influ
ența
ero
rilor
dat
elor
de
intr
are
asup
ra o
ptim
alită
ții so
luție
i cal
cula
te.
• In
fluen
ța e
roril
or d
atel
or d
e in
trar
e as
upra
cor
ectit
udin
ii so
luție
i cal
cula
te.
• In
fluen
ța e
roril
or d
e m
etod
ă as
upra
cor
ectit
udin
ii so
luție
i cal
cula
te (m
e-to
da G
reed
y).
Proi
ect:
• El
abor
area
într
-un
limba
j de
nive
l îna
lt a
unui
pro
gram
de
adun
are
(scă
-de
re) a
num
erel
or m
ari (
până
la 1
00 d
e ci
fre)
fără
apr
oxim
ări a
le re
zul-
tate
lor.
43
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• U
tiliza
rea
algo
ritm
ilor e
le-
men
tari
pent
ru se
para
rea
solu
țiilo
r pe
un in
terv
al d
at.
• Id
entifi
care
a co
ndiți
ilor d
e ap
licar
e a
met
odei
bise
cție
i (a
coa
rdel
or, N
ewto
n).
• El
abor
area
într
-un
limba
j de
prog
ram
are
de n
ivel
înal
t a
prog
ram
elor
de
calc
ul it
erati
v al
solu
ției e
cuaț
iei a
lgeb
rice
sau
tran
scen
dent
e pr
in m
e-to
da b
isecț
iei (
a co
arde
lor,
New
ton)
.•
Aleg
erea
met
odei
de
rezo
l-va
re a
ecu
ațiil
or a
lgeb
rice
și tr
ansc
ende
nte
(met
oda
bise
cție
i, a
coar
delo
r, N
ew-
ton)
ade
cvat
e pe
ntru
o p
ro-
blem
ă da
tă.
Rezo
lvar
ea p
e ca
lcul
ator
a
ecua
țiilo
r alg
ebric
e și
tran
s-ce
nden
te:
–so
luția
ecu
ație
i; –se
para
rea
solu
țiilo
r; –m
etod
a bi
secț
iei;
–m
etod
a co
arde
lor;
–m
etod
a lu
i New
ton*
*; –fo
rmul
e re
cure
nte;
–ex
trem
ități
fixe;
–ap
roxi
mar
e in
ițial
ă.
Exer
ciţii
de:
• se
para
re a
solu
țiilo
r prin
met
oda
trie
rii;
• se
para
re a
solu
țiilo
r cu
ajut
orul
apl
icaț
iilor
de
tras
are
a gr
afice
lor;
• de
scrie
re a
alg
oritm
ului
de
real
izare
a m
etod
ei b
isecț
iei (
a co
arde
lor,
New
ton)
;•
elab
orar
e a
prog
ram
ului
car
e re
alize
ază
calc
ulul
iter
ativ
al so
luții
lor a
lge-
bric
e și
tran
scen
dent
e pr
in m
etod
ele
bise
cție
i, a
coar
dei,
New
ton;
• ve
rifica
re a
con
diții
lor d
e ap
licar
e a
met
odel
or în
stud
iu p
entr
u ec
uații
le
prop
use;
• de
term
inar
e a
extr
emită
ții fi
xe în
met
oda
coar
delo
r;•
sele
ctar
e a
apro
xim
ării
iniți
ale
în m
etod
a lu
i New
ton.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• pr
oble
me
al c
ăror
mod
el m
atem
atic
este
des
cris
prin
ecu
ații
alge
bric
e și
tran
scen
dent
e.
Stud
ii de
caz
:•
Anal
iza c
ompa
rativ
ă a
rezu
ltate
lor s
epar
ării
solu
țiilo
r rea
lizat
e pr
in m
e-to
da tr
ierii
și c
u aj
utor
ul a
plic
ațiil
or d
e tr
asar
e a
grafi
celo
r fun
cțiil
or.
• An
aliza
com
para
tivă
a so
luții
lor c
alcu
late
prin
met
odel
e bi
secț
iei ș
i a
coar
delo
r.•
Anal
iza c
ompa
rativ
ă a
solu
țiilo
r cal
cula
te p
rin m
etod
ele
bise
cție
i, a
coar
-de
lor,
New
ton
și cu
aju
toru
l apl
icaț
iilor
onl
ine.
• Co
mpa
rare
a so
luție
i exa
cte
cu c
ele
calc
ulat
e în
func
ție d
e nu
măr
ul d
e ite
rații
(met
oda
bise
cție
i, a
coar
delo
r, N
ewto
n).
44
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• El
abor
area
pro
gram
elor
(sub
-pr
ogra
mel
or) p
entr
u ca
lcul
ul
num
eric
al i
nteg
rale
lor p
rin
met
oda
drep
tung
hiur
ilor î
n fu
ncție
de
un n
umăr
de
divi
-ză
ri, st
abili
t apr
iori.
• Id
entifi
care
a pr
oble
mel
or
rezo
lvar
ea c
ăror
a se
redu
ce
la c
alcu
lul u
nei i
nteg
rale
de-
finite
.
Calc
ulul
num
eric
al i
nteg
ra-
lelo
r.M
etod
a dr
eptu
nghi
urilo
r:•
drep
tung
hiur
i de
mijl
oc;
• dr
eptu
nghi
uri d
e st
ânga
;•
drep
tung
hiur
i de
drea
pta.
Met
oda
trap
ezel
or**
.
Exer
ciţii
de:
• de
scrie
re a
met
odei
dre
ptun
ghiu
rilor
(și a
var
iații
lor e
i) pe
ntru
cal
culu
l in
tegr
alei
defi
nite
;•
prog
ram
are
a al
gorit
mul
ui p
entr
u ca
lcul
ul n
umer
ic a
l int
egra
lelo
r prin
m
etod
a dr
eptu
nghi
urilo
r și a
var
iații
lor e
i;•
calc
ul n
umer
ic a
l arii
lor fi
guril
or c
urbi
linii
plan
e pr
in m
etod
a dr
eptu
n-gh
iuril
or și
a v
aria
țiilo
r ei;
• pr
ogra
mar
e a
algo
ritm
ului
pen
tru
calc
ulul
num
eric
al i
nteg
rale
lor p
rin
met
oda
trap
ezel
or;
• ca
lcul
num
eric
al a
riilo
r figu
rilor
cur
bilin
ii pl
ane
prin
met
oda
trap
ezel
or.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or:
• pr
oble
me
al c
ăror
mod
el m
atem
atic
se re
duce
la c
alcu
lul i
nteg
rale
i defi
-ni
te.
Stud
ii de
caz
:•
Anal
iza c
ompa
rativ
ă a
met
odel
or n
umer
ice
și an
aliti
ce d
e ca
lcul
are
a in
tegr
alei
defi
nite
.•
Anal
iza g
radu
lui d
e ap
ropi
ere
a va
lorii
cal
cula
te a
inte
gral
ei d
efini
te d
e va
loar
ea e
xact
ă în
func
ție d
e nu
măr
ul d
e di
viză
ri al
e in
terv
alul
ui d
e in
te-
grar
e.
4. B
aze
de d
ate
• De
scrie
rea
stru
ctur
ii ba
zelo
r de
dat
e ie
rarh
ice
în re
țea
și re
lațio
nale
.
Noț
iuni
și c
once
pte.
Tipu
ri de
baz
e de
dat
e:•
iera
rhic
e;•
în re
țea;
• re
lațio
nale
.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a se
nsul
ui te
rmen
ilor b
ază
de d
ate,
sist
em d
e ge
stiun
e a
baze
-lo
r de
date
; •
repr
ezen
tare
intu
itivă
(prin
des
en) a
stru
ctur
ii ba
zelo
r de
date
iera
rhic
e,
în re
țea
și re
lațio
nale
;•
dife
renț
iere
a te
rmen
ilor:
dată
, inf
orm
ație
, fișie
r, ba
ză d
e da
te, s
iste
m d
e ge
stiun
e a
baze
lor d
e da
te.
45
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• De
scrie
rea
stru
ctur
ii și
a fu
ncții
lor s
iste
mel
or d
e ge
sti-
une
a ba
zelo
r de
date
.•
Disti
nger
ea e
tape
lor d
e el
a-bo
rare
a u
nei b
aze
de d
ate.
• Id
entifi
care
a ro
lulu
i per
soa-
nelo
r ant
rena
te în
ela
bora
rea
și uti
lizar
ea b
azel
or d
e da
te.
Sist
eme
de g
estiu
ne a
baz
e-lo
r de
date
: –st
ruct
ura;
–fu
ncții
le.
Etap
ele
de e
labo
rare
a u
nei
baze
de
date
.
Exer
ciţii
de:
• re
prez
enta
re p
rin d
esen
a st
ruct
urii
siste
mel
or d
e ge
stiun
e a
baze
lor d
e da
te;
• ex
plic
are
a de
stina
ției fi
ecăr
ui o
biec
t al b
azei
rela
ționa
le d
e da
te;
• re
prez
enta
re p
rin d
esen
a tr
aficu
lui d
e da
te d
intr
e ob
iect
ele
unei
baz
e re
lațio
nale
de
date
;•
dife
renț
iere
a e
tape
lor d
e el
abor
are
a un
ei b
aze
de d
ate
și ex
plic
are
a co
nțin
utul
ui fi
ecăr
ei e
tape
;•
expl
icar
e a
rolu
lui p
erso
anel
or a
ntre
nate
în e
labo
rare
a și
utiliz
area
baz
e-lo
r de
date
.
Stud
iu d
e ca
z:•
Etap
ele
de p
roie
ctar
e a
unei
baz
e de
dat
e.
Proi
ecte
(exe
mpl
e):
• Ap
licaț
ii pe
ntru
cre
area
și g
estio
nare
a ba
zelo
r de
date
.•
Desc
riere
a et
apel
or d
e el
abor
are
a un
ei b
azei
de
date
(„Șc
oala
”, „B
iblio
-te
ca”,
„Mag
azin
” et
c.).
• Pr
oiec
tare
a st
ruct
urii
tabe
le-
lor b
azei
de
date
.•
Crea
rea
tabe
lelo
r cu
ajut
orul
sis
tem
ului
de
asist
ență
sau
prin
pro
iect
are
inde
pend
entă
.•
Util
izare
a m
etod
elor
de
intr
o-du
cere
a d
atel
or în
tabe
le.
• Cr
eare
a și
edita
rea
tabe
lelo
r pe
ntru
pro
blem
ele
frec
vent
în
tâln
ite în
mat
emati
că, fi
zică,
bi
olog
ie, c
him
ie, g
eogr
afie
etc.
• St
abili
rea
core
lații
lor î
ntre
ta
bele
.
Tabe
le:
–de
stina
ția și
stru
ctur
a ta
bele
lor;
–cr
eare
a ta
bele
lor;
–in
trod
ucer
ea d
atel
or în
ta
bel;
–m
odifi
care
a st
ruct
urii
unui
tabe
l; –ed
itare
a în
regi
stră
rilor
; –so
rtar
ea în
regi
stră
rilor
; –că
utar
ea și
înlo
cuire
a va
loril
or;
Exer
ciţii
de:
• cr
eare
a ta
bele
lor c
u aj
utor
ul si
stem
ului
de
asis
tenț
ă sa
u pr
in p
roie
ctar
e in
depe
nden
tă;
• di
fere
nție
re a
tipu
rilor
de
date
în c
âmpu
rile
unui
tabe
l;•
defin
ire a
pro
prie
tățil
or c
âmpu
rilor
;•
aleg
ere
a ch
eii p
rimar
e;•
expl
icar
e a
met
odel
or d
e in
trod
ucer
e a
date
lor î
n ta
bele
;•
intr
oduc
ere
a da
telo
r în
tabe
lele
cre
ate;
• m
odifi
care
a st
ruct
urii
tabe
lelo
r;•
edita
re a
înre
gist
răril
or;
• fo
rmat
are
a da
telo
r;•
intr
oduc
ere
intu
itivă
(prin
dia
gram
e de
cor
elar
e) a
noț
iuni
i de
tabe
le
core
late
;
46
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• U
tiliza
rea
oper
ațiil
or d
estin
a-te
sort
ării
înre
gist
răril
or, c
ău-
tării
și în
locu
irii v
alor
ilor.
• El
abor
area
filtr
elor
pen
tru
sele
ctar
ea în
regi
stră
rilor
.
–cr
eare
a și
folo
sirea
unu
i fil
tru;
–st
abili
rea
core
lații
lor î
ntre
ta
bele
.
• ex
plic
are
a pr
oprie
tățil
or fi
ecăr
ui ti
p de
cor
elaț
ie;
• st
abili
re a
cor
elaț
iilor
într
e ta
bele
;•
sort
are
a în
regi
stră
rilor
, cău
tare
și în
locu
ire a
val
orilo
r;•
elab
orar
e a
filtr
elor
.
Stud
ii de
caz
:•
Noț
iuni
gen
eral
e de
spre
nor
mal
izare
a un
ui ta
bel.
• Va
lidar
ea d
atel
or in
trod
use
într
-un
câm
p al
tabe
lulu
i.•
Util
izare
a m
ăștil
or (ș
ablo
anel
or) l
a in
trod
ucer
ea d
atel
or.
• As
igur
area
inte
grită
ții d
atel
or.
• Ed
itare
a în
cas
cadă
a d
atel
or.
Proi
ecte
:•
Crea
rea
tabe
lelo
r pen
tru
o ba
ză d
e da
te („
Școa
la”,
„Bib
liote
ca”,
„Mag
a-zin
” et
c.).
• In
trod
ucer
ea d
atel
or în
tabe
lele
une
i baz
e de
dat
e („
Școa
la”,
„Bib
liote
-ca
”, „M
agaz
in”
etc.
).•
Reda
ctar
ea d
atel
or în
tabe
lele
une
i baz
e de
dat
e („
Școa
la”,
„Bib
liote
ca”,
„Mag
azin
” et
c.).
• St
abili
rea
core
lații
lor î
ntre
tabe
lele
une
i baz
e de
dat
e („
Școa
la”,
„Bib
lio-
teca
”, „M
agaz
in”
etc.
).
• Al
eger
ea ti
puril
or d
e in
tero
-gă
ri ad
ecva
te p
entr
u pr
elu-
crar
ea d
atel
or.
• El
abor
area
inte
rogă
rilor
cu
aju
toru
l sis
tem
ului
de
asis
tenț
ă sa
u pr
in p
roie
ctar
e in
depe
nden
tă.
• El
abor
area
inte
rogă
rilor
pen
-tr
u se
lect
area
dat
elor
.
Inte
rogă
ri: –de
stina
ția și
stru
ctur
a in
tero
găril
or;
–cr
eare
a in
tero
găril
or c
u aj
utor
ul a
siste
nțilo
r; –pr
oiec
tare
a in
tero
gări-
lor*
; –so
rtar
ea și
gru
pare
a în
re-
gist
răril
or*.
Exer
ciţii
de:
• in
trod
ucer
e in
tuiti
vă (p
rin d
esen
) a n
oțiu
nilo
r int
erog
are
și se
t din
amic
ca
rezu
ltat a
l int
erog
ării;
• cr
eare
a in
tero
găril
or p
rede
finite
cu
ajut
orul
sist
emul
ui d
e as
iste
nță;
• cr
eare
a in
tero
găril
or si
mpl
e și
com
plex
e;•
elab
orar
e a
inte
rogă
rilor
în st
udiu
.
Stud
iu d
e ca
z:•
Lim
baje
de
prog
ram
are
(str
uctu
rare
) a in
tero
găril
or.
47
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Proi
ecte
:•
Form
ular
ea c
erer
ilor d
e in
tero
gare
pen
tru
o ba
ză d
e da
te („
Școa
la”,
„Bi-
blio
teca
”, „M
agaz
in”
etc.
).•
Crea
rea
inte
rogă
rilor
pen
tru
o ba
ză d
e da
te („
Școa
la”,
„Bib
liote
ca”,
„Ma-
gazin
” et
c.).
• So
rtar
ea și
gru
pare
a în
regi
stră
rilor
une
i baz
e de
dat
e („
Școa
la”,
„Bib
lio-
teca
”, „M
agaz
in”
etc.
).
• Id
entifi
care
a co
mpo
nent
e-lo
r une
i exp
resii
și a
plic
area
re
gulil
or d
e fo
rmar
e a
expr
e-sii
lor.
• El
abor
area
inte
rogă
rilor
de
acțiu
ne.
• U
tiliza
rea
tehn
icilo
r de
grup
a-re
și to
taliz
are
a da
telo
r.
Expr
esii*
: –co
nstr
uire
a ex
pres
iilor
; –in
tero
gări
pent
ru a
dău-
gare
, act
ualiz
are
și el
imi-
nare
; –gr
upar
ea și
tota
lizar
ea
date
lor î
ntr-
o in
tero
gare
.
Exer
ciţii
de:
• sc
riere
și e
valu
are
a ex
pres
iilor
;•
cons
trui
re a
exp
resii
lor c
u aj
utor
ul si
stem
ului
de
asis
tenț
ă;
• cr
eare
și m
odifi
care
a in
tero
găril
or d
e ac
țiune
;•
grup
are
și to
taliz
are
a da
telo
r în
inte
rogă
rile
prop
use
de c
ătre
pro
feso
r sa
u el
abor
ate
de c
ătre
ele
vi;
• co
nstr
uire
a e
xpre
siilo
r cu
ajut
orul
sist
emul
ui d
e as
iste
nță;
• ev
alua
re a
exp
resii
lor.
Proi
ecte
: •
Form
ular
ea c
erer
ilor d
e in
tero
gare
pe
baza
exp
resii
lor ș
i tes
tare
a lo
r pe
ntru
o b
ază
de d
ate
(„Șc
oala
”, „B
iblio
teca
”, „M
agaz
in”
etc.
).•
Adău
gare
a, a
ctua
lizar
ea și
elim
inar
ea în
regi
stră
rilor
une
i baz
e de
dat
e („
Școa
la”,
„Bib
liote
ca”,
„Mag
azin
” et
c.).
• Gr
upar
ea și
tota
lizar
ea d
atel
or u
nei b
aze
de d
ate
(„Șc
oala
”, „B
iblio
teca
”, „M
agaz
in”
etc.
).
• Id
entifi
care
a el
emen
telo
r ca
re a
lcăt
uies
c fo
rmul
arel
e.•
Elab
orar
ea fo
rmul
arel
or
cu a
juto
rul s
iste
mul
ui d
e as
iste
nță
sau
prin
pro
iect
are
inde
pend
entă
.
Form
ular
e: –de
stina
ția și
stru
ctur
a fo
rmul
arel
or;
–fo
losir
ea fo
rmul
arel
or;
–cr
eare
a fo
rmul
arel
or c
u aj
utor
ul a
siste
nțilo
r;
Exer
ciţii
de:
• re
prez
enta
re in
tuiti
vă (p
rin d
esen
) a st
ruct
urii
form
ular
elor
și a
flux
ului
de
dat
e di
ntre
form
ular
e și
cele
lalte
obi
ecte
ale
baz
ei d
e da
te;
• cr
eare
a fo
rmul
arel
or p
rede
finite
cu
ajut
orul
sist
emul
ui d
e as
iste
nță
*sau
prin
pro
iect
are
inde
pend
entă
;•
stab
ilire
a p
ropr
ietă
ților
form
ular
elor
, ale
con
troa
lelo
r și a
le se
cțiu
nilo
r;•
mod
ifica
re a
form
ular
elor
;
48
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• Ap
licar
ea te
hnic
ilor d
e m
odi-
ficar
e a
form
ular
elor
.•
Util
izare
a fo
rmul
arel
or p
en-
tru
vizu
aliza
rea,
mod
ifica
rea
și va
lidar
ea d
atel
or.
• El
abor
area
form
ular
elor
pe
baza
tabe
lelo
r cor
elat
e.
–pr
oiec
tare
a fo
rmul
are-
lor*
; –m
odifi
care
a fo
rmul
are-
lor*
; –cr
eare
a fo
rmul
arel
or p
e ba
za ta
bele
lor c
orel
ate*
; –fo
rmat
area
dat
elor
*.
• pa
rticu
lariz
are
a fo
rmul
arel
or;
• ex
erci
ții d
e fo
losir
e a
form
ular
elor
;•
expl
icar
e a
mod
ului
de
func
ționa
re a
form
ular
elor
pe
baza
tabe
lelo
r co
rela
te;
• fo
rmat
are
a da
telo
r din
baz
e de
dat
e;•
proi
ecta
re a
inte
rogă
rilor
pe
tabe
le c
orel
ate
ca b
ază
pent
ru fo
rmul
are;
• cr
eare
și fo
losir
e a
subf
orm
ular
elor
.
Proi
ecte
:•
Crea
rea
form
ular
elor
pe
baza
unu
i tab
el a
l une
i baz
e de
dat
e („
Școa
la”,
„Bib
liote
ca”,
„Mag
azin
” et
c.).
• Fo
losir
ea și
mod
ifica
rea
form
ular
elor
une
i baz
e de
dat
e („
Școa
la”,
„Bib
li-ot
eca”
, „M
agaz
in”
etc.
).•
Crea
rea
form
ular
elor
pe
baza
tabe
lelo
r cor
elat
e al
e un
ei b
aze
de d
ate
(„Șc
oala
”, „B
iblio
teca
”, „M
agaz
in”
etc.
).•
Form
atar
ea d
atel
or d
intr
-o b
ază
de d
ate
(„Șc
oala
”, „B
iblio
teca
”, „M
aga-
zin”
etc.
).
• Id
entifi
care
a co
mpo
nent
elor
ca
re a
lcăt
uies
c ra
poar
tele
.•
Elab
orar
ea ra
poar
telo
r și
subr
apoa
rtel
or cu
aju
toru
l sis-
tem
ului
de
asist
ență
sau
prin
pr
oiec
tare
inde
pend
entă
.•
Util
izare
a te
hnic
ilor d
e m
odi-
ficar
e a
rapo
arte
lor.
• U
tiliza
rea
tehn
icilo
r de
grup
a-re
a d
atel
or în
tr-u
n ra
port
.
Rapo
arte
: –de
stina
ția și
stru
ctur
a ra
poar
telo
r; –cr
eare
a ra
poar
telo
r cu
ajut
orul
asis
tenț
ilor;
–pr
oiec
tare
a ra
poar
telo
r*;
–cr
eare
a ra
poar
telo
r pe
baza
tabe
lelo
r cor
elat
e*;
–gr
upar
ea și
tota
lizar
ea
date
lor î
ntr-
un ra
port
*.
Exer
ciţii
de:
• re
prez
enta
re in
tuiti
vă (p
rin d
esen
) a st
ruct
urii
rapo
arte
lor ș
i a fl
uxul
ui d
e da
te d
intr
e ra
port
și c
elel
alte
obi
ecte
ale
baz
ei d
e da
te;
• el
abor
are
a ra
poar
telo
r cu
ajut
orul
sist
emul
ui d
e as
iste
nță
sau
prin
pro
-ie
ctar
e in
depe
nden
tă;
• an
aliză
de
stru
ctur
ă și
de p
artic
ular
izare
a ra
port
ului
;•
crea
re și
folo
sire
a ra
poar
telo
r și a
subr
apoa
rtel
or b
azel
or d
e da
te p
ro-
puse
de
cătr
e pr
ofes
or sa
u el
abor
ate
de c
ătre
ele
vi;
• gr
upar
e și
tota
lizar
e a
date
lor î
n ra
poar
te.
Proi
ecte
:•
Crea
rea
rapo
arte
lor p
e ba
za u
nui t
abel
al u
nei b
aze
de d
ate
(„Șc
oala
”, „B
iblio
teca
”, „M
agaz
in”
etc.
).
49
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• Cr
eare
a ra
poar
telo
r pe
baza
tabe
lelo
r cor
elat
e al
e un
ei b
aze
de d
ate
(„Șc
oala
”, „B
iblio
teca
”, „M
agaz
in”
etc.
).•
Grup
area
și to
taliz
area
dat
elor
într
-un
rapo
rt a
l une
i baz
e de
dat
e („
Școa
la”,
„Bib
liote
ca”,
„Mag
azin
” et
c.).
• M
ente
nanț
a ba
zelo
r de
date
.Co
mpa
ctar
ea și
repa
rare
a ba
zelo
r de
date
*.Se
curit
atea
baz
elor
de
date
*.Ad
min
istr
area
baz
elor
de
date
*.
Exer
ciţii
de:
• co
mpa
ctar
e și
repa
rare
a u
nei b
aze
de d
ate;
• cr
eare
a p
arol
elor
de
acce
s pen
tru d
iferit
e tip
uri d
e uti
lizat
ori a
i baz
ei d
e da
te.
Proi
ecte
:•
Com
pact
area
și re
para
rea
unei
baz
e de
dat
e („
Școa
la”,
„Bib
liote
ca”,
„Mag
azin
” et
c.).
• Cr
eare
a pa
role
lor d
e ac
ces p
entr
u di
ferit
e tip
uri d
e uti
lizat
ori a
i une
i ba
zei d
e da
te („
Școa
la”,
„Bib
liote
ca”,
„Mag
azin
” et
c.).
5-A
. Pre
lucr
ări a
vans
ate
ale
info
rmaț
iilor
din
baz
ele
de d
ate
• U
tiliza
rea
mijl
oace
lor d
e so
r-ta
re a
înre
gist
răril
or c
onfo
rm
crite
riilo
r com
plex
e.
Sort
area
înre
gist
răril
or:
–so
rtar
ea p
arția
lă a
list
e-lo
r; –so
rtar
ea to
tală
a li
stel
or;
–so
rtar
ea în
baz
a a
mai
m
ulto
r che
i.
Exer
ciţii
de:
• cr
eare
a b
azel
or d
e da
te în
form
ă de
list
e;•
sort
are
parț
ială
a în
regi
stră
rilor
;•
sort
are
tota
lă a
înre
gist
răril
or;
• so
rtar
e în
baz
a a
mai
mul
tor c
hei.
Stud
iu d
e ca
z:•
Avan
taje
le și
dez
avan
taje
le b
azel
or d
e da
te în
form
ă de
list
e.
Proi
ecte
:•
Elab
orar
ea b
azel
or d
e da
te c
e co
nțin
info
rmaț
ii re
ferit
oare
la: c
ărțil
e di
n bi
blio
teca
fam
iliei
, înr
egis
trăr
ile a
udio
din
fono
teca
per
sona
lă, î
nreg
is-tr
ările
vid
eo d
in a
rhiv
ele
fam
iliei
. Sor
tare
a în
regi
stră
rilor
din
baz
ele
de
date
ela
bora
te.
• Es
timar
ea p
osib
ilită
ților
de
crea
re a
une
i baz
e de
dat
e în
form
ă de
list
ă pe
ntru
bib
liote
ca șc
olii
în c
are
înva
ță e
levu
l.
50
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• U
tiliza
rea
mijl
oace
lor d
e se
-le
ctar
e a
înre
gist
răril
or c
on-
form
crit
eriil
or c
ompl
exe.
Sele
ctar
ea în
regi
stră
rilor
di
n ba
zele
de
date
în fo
rmă
de li
stă:
–se
lect
area
cu
ajut
orul
fil
trel
or în
corp
orat
e; –se
lect
area
cu
ajut
orul
fil
trel
or e
labo
rate
de
uti-
lizat
or;
–se
lect
area
cu
ajut
orul
co
ndiți
ilor c
ompl
exe
de
sele
ctar
e; –co
pier
ea în
regi
stră
rilor
se
lect
ate.
Exer
ciţii
de:
• se
lect
are
a în
regi
stră
rilor
cu
ajut
orul
filtr
elor
înco
rpor
ate;
• se
lect
are
a în
regi
stră
rilor
cu a
juto
rul fi
ltrel
or e
labo
rate
de
cătr
e uti
lizat
or;
• se
lect
are
a în
regi
stră
rilor
cu
ajut
orul
con
diții
lor c
ompl
exe
de se
lect
are.
Stud
ii de
caz
:•
Anal
iza c
ompa
rată
a a
vant
ajel
or și
a d
ezav
anta
jelo
r filtr
elor
înco
rpor
ate
și al
e ce
lor e
labo
rate
de
cătr
e uti
lizat
or.
Proi
ecte
:•
Crea
rea
filtr
elor
pen
tru
sele
ctar
ea în
regi
stră
rilor
din
baz
ele
de d
ate
ce
conț
in in
form
ații
refe
ritoa
re la
: căr
țile
din
bibl
iote
ca fa
mili
ei, î
nreg
istră
rile
audi
o di
n fo
note
ca fa
mili
ei, î
nreg
istră
rile
vide
o di
n ar
hive
le p
erso
nale
.•
Estim
area
pos
ibili
tățil
or d
e uti
lizar
e a
filtr
elor
pen
tru
sele
ctar
ea în
regi
s-tr
ărilo
r din
baz
a de
dat
e în
form
ă de
list
ă a
bibl
iote
cii ș
cola
re la
car
e ar
e ac
ces e
levu
l.
• U
tiliza
rea
mijl
oace
lor d
e re
zu-
mar
e a
date
lor d
in b
azel
e de
da
te în
form
ă de
list
ă.
Rezu
mar
ea d
atel
or d
in b
aze-
le d
e da
te în
form
ă de
list
ă: –fu
ncții
de
rezu
mar
e; –to
talu
ri pa
rția
le și
tota
luri
gene
rale
; –co
ndiți
i pen
tru
rezu
mar
e; –co
nsol
idar
ea în
func
ție d
e po
ziții;
–co
nsol
idar
ea în
func
ție d
e ca
tego
rii.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a op
eraț
iilor
de
tota
lizar
e;•
expl
icar
e a
oper
ațiil
or d
e co
nsol
idar
e;•
rezu
mar
e a
date
lor p
rin c
alcu
lare
a to
talu
rilor
par
țiale
;•
rezu
mar
e a
date
lor p
rin c
alcu
lare
a to
talu
rilor
gen
eral
e;•
cons
olid
are
a da
telo
r în
baza
poz
ițiilo
r;•
cons
olid
are
a da
telo
r în
baza
cat
egor
iilor
.
Stud
ii de
caz
:•
Anal
iza c
ompa
rată
a a
vant
ajel
or și
a d
ezav
anta
jelo
r met
odel
or d
e to
tali-
zare
a d
atel
or.
• An
aliza
com
para
tă a
ava
ntaj
elor
și a
dez
avan
taje
lor m
etod
elor
de
cons
o-lid
are
a da
telo
r.
51
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Proi
ecte
:•
Tota
lizar
ea d
atel
or d
in b
azel
e de
dat
e ce
con
țin in
form
ații
refe
ritoa
re la
: că
rțile
din
bib
liote
ca fa
mili
ei, î
nreg
istr
ările
aud
io d
in fo
note
ca p
erso
nală
, în
regi
stră
rile
vide
o di
n ar
hive
le fa
mili
ei.
• Co
nsol
idar
ea d
atel
or d
in b
azel
e de
dat
e ce
con
țin in
form
ații
refe
ritoa
re
la: c
ărțil
e di
n bi
blio
teca
fam
iliei
, înr
egis
trăr
ile a
udio
din
fono
teca
per
so-
nală
, înr
egis
trăr
ile v
ideo
din
arh
ivel
e fa
mili
ei.
• Es
timar
ea p
osib
ilită
ților
de
utiliz
are
a m
ijloa
celo
r de
rezu
mar
e a
date
lor
pent
ru p
relu
crăr
i ava
nsat
e al
e in
form
ațiil
or d
in b
aza
de d
ate
în fo
rmă
de
listă
a b
iblio
teci
i șco
lare
la c
are
are
acce
s ele
vul.
• U
tiliza
rea
tabe
lelo
r de
sinte
ză
pent
ru p
relu
crar
ea a
vans
ată
a in
form
ațiil
or d
in b
azel
e de
da
te în
form
ă de
list
ă.
Crea
rea
și uti
lizar
ea ta
be-
lelo
r de
sinte
ză (t
abel
ele
pivo
t): –do
men
iul v
alor
ilor d
e in
tere
s; –eti
chet
ele
de râ
ndur
i; –eti
chet
ele
de c
oloa
nă;
–fu
ncții
le d
e re
zum
are;
–ni
velu
rile
de d
etal
iere
.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a al
gorit
milo
r de
prel
ucra
re a
dat
elor
, înc
orpo
rați
în ta
bele
le
de si
ntez
ă;•
expl
icar
e a
mod
ului
de
func
ționa
re a
tabe
lelo
r de
sinte
ză;
• cr
eare
a ta
bele
lor d
e sin
teză
.
Stud
iu d
e ca
z:•
Anal
iza c
ompa
rată
a a
vant
ajel
or și
a d
ezav
anta
jelo
r met
odel
or d
e pr
elu-
crar
e a
date
lor c
u aj
utor
ul ta
bele
lor d
e sin
teză
.
Proi
ecte
:•
Crea
rea
tabe
lelo
r de
sinte
ză p
entr
u pr
eluc
rare
a da
telo
r din
baz
ele
de
date
ce
conț
in in
form
ații
refe
ritoa
re la
: căr
țile
din
bibl
iote
ca fa
mili
ei,
înre
gist
răril
e au
dio
din
fono
teca
per
sona
lă, î
nreg
istr
ările
vid
eo d
in a
rhi-
vele
fam
iliei
.•
Estim
area
pos
ibili
tățil
or d
e uti
lizar
e a
tabe
lelo
r de
sinte
ză p
entr
u pr
elu-
crăr
i ava
nsat
e al
e in
form
ațiil
or d
in b
aza
de d
ate
în fo
rmă
de li
stă
a bi
bli-
otec
ii șc
olar
e la
car
e ar
e ac
ces e
levu
l.
52
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
5-B.
Met
odel
e ex
perim
enta
le în
ştii
nțel
e um
anis
tice
• De
finire
a va
riabi
lelo
r ce
apar
în
știi
nțel
e um
ane.
Met
odol
ogia
exp
erim
enta
-lă
a ș
tiinț
elor
um
anis
tice.
N
oțiu
nea
de:
–va
riabi
lă (d
efini
ție);
–ca
uzal
itate
; –in
tera
cțiu
ne;
–co
rela
ție.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a no
țiuni
lor:
varia
bilă
, caz
ualit
ate,
inte
racț
iune
, cor
elaț
ie;
• id
entifi
care
a u
nor f
enom
ene
soci
ale
și a
setu
lui d
e va
riabi
le n
eces
are
pent
ru a
naliz
a ac
esto
ra;
• de
finire
a v
aria
bile
lor f
recv
ent î
ntâl
nite
în ș
tiinț
ele
uman
istic
e.
Proi
ecte
:•
Elab
orar
ea se
tulu
i de
varia
bile
ce
ar p
utea
fi u
tiliza
t în
cazu
l efe
ctuă
rii
unui
sond
aj în
rând
ul e
levi
lor d
in c
adru
l ins
tituț
iei d
e în
văță
mân
t, re
-fe
ritor
la: e
valu
area
niv
elul
ui d
e sa
tisfa
cție
față
de
cond
ițiile
fizic
e di
n șc
oală
, a g
radu
lui d
e pa
rtici
pare
a e
levi
lor î
n ac
tivită
țile
extr
așco
lare
, a
atitu
dini
i ace
stor
a fa
ță d
e ev
entu
alel
e ca
zuri
de c
opie
re.
• El
abor
area
setu
lui d
e va
riabi
le c
e ar
put
ea fi
util
izat î
n ca
zul a
lege
rilor
lo
cale
din
loca
litat
ea în
car
e se
află
insti
tuția
de
învă
țăm
ânt.
• El
abor
area
setu
lui d
e va
riabi
le c
e ar
put
ea fi
util
izat î
n ca
zul e
fect
uării
un
or so
ndaj
e în
loca
litat
ea în
car
e se
află
insti
tuția
de
învă
țăm
ânt,
refe
ri-to
r la:
eva
luar
ea c
alită
ții d
rum
urilo
r, a
stăr
ii m
ediu
lui s
au a
unu
i eve
ntua
l lo
c de
con
stru
cție
a u
nui c
entr
u de
agr
emen
t, a
inte
nțiil
or c
etăț
enilo
r de
a c
ontr
ibui
fina
ncia
r sau
prin
mun
că n
erem
uner
ată
la a
men
ajar
ea
loca
lităț
ii et
c.
• De
finire
a gr
upur
ilor d
e co
n-tr
ol.
Grup
urile
de
cont
rol ș
i var
i-ab
ilele
-par
azit:
–no
țiune
a de
gru
p de
con
-tr
ol;
–ex
perie
nțe
sincr
onic
e; –ex
perie
nțe
diac
roni
ce;
–ex
perie
nțe
cu g
rup
de
cont
rol d
e ar
tefa
ct;
–va
riabi
le-p
araz
it.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a no
țiuni
lor:
grup
de
cont
rol,
expe
rienț
ă sin
cron
ică,
exp
erie
nță
diac
roni
că, g
rup
de c
ontr
ol c
u ar
tefa
ct, v
aria
bilă
-par
azit;
• de
term
inar
e a
tipur
ilor d
e ex
perie
nțe
prop
use
de c
ătre
pro
feso
r;•
iden
tifica
re a
gru
puril
or d
e co
ntro
l și a
tipu
lui d
e ex
perim
ent î
n fu
ncție
de
spec
ificu
l fen
omen
ului
soci
al st
udia
t.
53
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Proi
ecte
:•
Proi
ecta
rea
grup
urilo
r de
cont
rol ș
i a ti
puril
or d
e ex
perim
ente
ce
ar
pute
a fi
form
ate/
real
izate
în c
azul
stud
ierii
com
port
amen
tulu
i soc
ial a
l el
evilo
r din
cad
rul i
nstit
uție
i de
învă
țăm
ânt.
• Gr
upur
ile d
e co
ntro
l și ti
pul d
e ex
perim
ente
ce
ar p
utea
fi fo
rmat
e/re
ali-
zate
în c
azul
stud
ierii
com
port
amen
tulu
i soc
ial a
l ale
găto
rilor
din
loca
li-ta
tea
în c
are
se a
flă in
stitu
ția d
e în
văță
mân
t.•
Proi
ecta
rea
grup
urilo
r de
cont
rol ș
i a ti
puril
or d
e ex
perim
ente
ce
ar
pute
a fi
form
ate/
real
izate
în c
azul
stud
ierii
atit
udin
ii ce
tățe
nilo
r din
loca
-lit
atea
în c
are
se a
flă in
stitu
ția d
e în
văță
mân
t faț
ă de
: cal
itate
a dr
umur
i-lo
r, de
star
ea m
ediu
lui s
au a
unu
i eve
ntua
l loc
de
cons
truc
ție a
unu
i cen
-tr
u de
agr
emen
t, ev
alua
rea
inte
nțiil
or c
etăț
enilo
r de
a co
ntrib
ui fi
nanc
iar
sau
prin
mun
că n
erem
uner
ată
la a
men
ajar
ea lo
calit
ății
etc.
• El
abor
area
pla
nuril
or e
xper
i-m
enta
le, a
lege
rea
subi
ecțil
or.
Plan
urile
exp
erim
enta
le și
al
eger
ea su
biec
ților
: –pl
anul
uni
fact
oria
l; –pl
anul
mul
tifac
toria
l; –al
eger
ea su
biec
ților
.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a no
țiuni
lor:
plan
uni
fact
oria
l și p
lan
mul
tifac
toria
l;•
dete
rmin
are
a tip
urilo
r de
plan
uri p
ropu
se d
e că
tre
prof
esor
;•
aleg
ere
a su
biec
ților
în fu
ncție
de
spec
ificu
l fen
omen
ului
soci
al st
udia
t.
Stud
iu d
e ca
z:•
Anal
iza c
ompa
rată
a a
vant
ajel
or și
a d
ezav
anta
jelo
r pla
nuril
or u
ni- ș
i m
ultif
acto
riale
.
Proi
ecte
:•
Elab
orar
ea p
lanu
rilor
exp
erim
enta
le și
ale
gere
a su
biec
ților
în c
azul
st
udie
rii c
ompo
rtam
entu
lui s
ocia
l al e
levi
lor d
in c
adru
l ins
tituț
iei d
e în
văță
mân
t. •
Elab
orar
ea p
lanu
rilor
exp
erim
enta
le și
ale
gere
a su
biec
ților
în c
azul
eva
-lu
ării
com
port
amen
tulu
i soc
ial a
l ale
găto
rilor
din
loca
litat
ea în
car
e se
afl
ă in
stitu
ția d
e în
văță
mân
t.
54
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• El
abor
area
pla
nuril
or e
xper
imen
tale
și a
lege
rea
subi
ecțil
or în
caz
ul
stud
ierii
atit
udin
ii ce
tățe
nilo
r din
loca
litat
ea în
car
e se
află
insti
tuția
de
învă
țăm
ânt f
ață
de: c
alita
tea
drum
urilo
r, de
star
ea m
ediu
lui s
au a
un
ui e
vent
ual l
oc d
e co
nstr
ucție
a u
nui c
entr
u de
agr
emen
t, ev
alua
rea
inte
nțiil
or c
etăț
enilo
r de
a co
ntrib
ui fi
nanc
iar s
au p
rin m
uncă
ner
emun
e-ra
tă la
am
enaj
area
loca
lităț
ii et
c.
• Al
eger
ea sc
alel
or d
e m
ăsur
ă.De
scrie
rea
mat
emati
că a
in
form
ațiil
or p
rimar
e di
n do
men
iul ș
tiinț
elor
um
anis-
tice.
Scal
e de
măs
ură
și re
pre-
zent
ările
lor g
rafic
e: –sc
ale
nom
inal
e, –sc
ale
ordi
nale
, –sc
ale
de in
terv
ale,
–sc
ale
de ra
port
.Al
eger
ea sc
alei
de
măs
ură.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a no
țiuni
lor:
scal
ă, sc
ală
nom
inal
ă, sc
ală
ordi
nală
, sca
lă d
e in
-te
rval
e, sc
ală
de ra
port
;•
dete
rmin
are
a tip
urilo
r de
scal
e pr
opus
e de
căt
re p
rofe
sor;
• al
eger
e a
scal
elor
în fu
ncție
de
spec
ificu
l fen
omen
ului
soci
al st
udia
t.
Stud
iu d
e ca
z:•
Anal
iza c
ompa
rată
a a
vant
ajel
or și
a d
ezav
anta
jelo
r sca
lelo
r de
măs
ură.
Proi
ecte
:•
Aleg
erea
scal
elor
de
măs
ură
ce a
r put
ea fi
util
izate
în c
azul
efe
ctuă
rii
unui
sond
aj în
rând
ul e
levi
lor d
in c
adru
l ins
tituț
iei d
e în
văță
mân
t, ca
re a
r vi
za e
valu
area
niv
elul
ui d
e sa
tisfa
cție
față
de
cond
ițiile
fizic
e di
n șc
oală
, a
grad
ului
de
parti
cipa
re a
ele
vilo
r în
activ
itățil
e ex
traș
cola
re, a
atit
udin
ii ac
esto
ra fa
ță d
e ev
entu
alel
e ca
zuri
de c
opie
re.
• Al
eger
ea sc
alel
or d
e m
ăsur
ă ce
ar p
utea
fi u
tiliza
te în
caz
ul a
lege
rilor
lo
cale
din
loca
litat
ea în
car
e se
află
insti
tuția
de
învă
țăm
ânt.
• Al
eger
ea sc
alel
or d
e m
ăsur
ă ce
ar p
utea
fi a
lese
în c
azul
efe
ctuă
rii u
nor
sond
aje
în lo
calit
atea
în c
are
se a
flă in
stitu
ția d
e în
văță
mân
t, re
ferit
oare
la
: eva
luar
ea c
alită
ții d
rum
urilo
r, a
stăr
ii m
ediu
lui s
au a
unu
i eve
ntua
l lo
c de
con
stru
cție
a u
nui c
entr
u de
agr
emen
t, a
inte
nțiil
or c
etăț
enilo
r de
a c
ontr
ibui
fina
ncia
r sau
prin
mun
că n
erem
uner
ată
la a
men
ajar
ea
loca
lităț
ii et
c.
55
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• De
scrie
rea
num
eric
ă a
da-
telo
r util
izate
în st
udie
rea
feno
men
elor
din
dom
eniu
l ști
ințe
lor u
man
istic
e.
Rezu
mat
ul și
des
crie
rea
num
eric
ă a
date
lor u
tiliza
te
în st
udie
rea
feno
men
elor
di
n do
men
iul ș
tiinț
elor
um
a-ni
stice
: –in
dici
de
tend
ință
cen
tral
ă și
de d
isper
sie în
caz
ul
scal
elor
de
inte
rval
e; –in
dici
de
tend
ință
cen
tral
ă și
de d
isper
sie în
caz
ul
scal
elor
ord
inal
e; –in
dici
de
tend
ință
cen
tral
ă și
de d
isper
sie în
caz
ul
scal
elor
nom
inal
e.Al
eger
ea in
dici
lor î
n fu
ncție
de
tipu
l var
iabi
lelo
r.
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a in
dici
lor d
e te
ndin
ță c
entr
ală
și de
disp
ersie
pen
tru
fieca
re
tip d
e sc
ală
(de
inte
rval
e, o
rdin
ală,
nom
inal
ă);
• in
terp
reta
re a
val
orilo
r num
eric
e al
e in
dici
lor p
ropu
și de
căt
re p
rofe
sor;
• al
eger
e a
indi
cilo
r în
func
ție d
e sp
ecifi
cul f
enom
enul
ui so
cial
stud
iat.
Stud
iu d
e ca
z:•
Anal
iza c
ompa
rată
a a
vant
ajel
or și
a d
ezav
anta
jelo
r ind
icilo
r de
tend
ință
ce
ntra
lă și
de
disp
ersie
pen
tru
fieca
re ti
p de
scal
ă (d
e in
terv
ale,
ord
inal
ă,
nom
inal
ă).
Proi
ecte
:•
Aleg
erea
indi
cilo
r ce
ar p
utea
fi u
tiliza
ți în
caz
ul e
fect
uării
unu
i son
daj î
n râ
ndul
ele
vilo
r din
cad
rul i
nstit
uție
i de
învă
țăm
ânt,
care
ar v
iza e
valu
a-re
a ni
velu
lui d
e sa
tisfa
cție
față
de
cond
ițiile
fizic
e di
n șc
oală
, a g
radu
lui
de p
artic
ipar
e a
elev
ilor î
n ac
tivită
țile
extr
așco
lare
, a a
titud
inii
aces
tora
fa
ță d
e ev
entu
alel
e ca
zuri
de c
opie
re.
• Al
eger
ea in
dici
lor c
e ar
put
ea fi
util
izați
în c
azul
ale
geril
or lo
cale
din
loca
-lit
atea
în c
are
se a
flă in
stitu
ția d
e în
văță
mân
t.•
Aleg
erea
indi
cilo
r ce
ar p
utea
fi u
tiliza
ți în
caz
ul e
fect
uării
uno
r son
daje
în
loca
litat
ea în
car
e se
află
insti
tuția
de
învă
țăm
ânt,
refe
ritoa
re la
: eva
luar
ea
calit
ății
drum
urilo
r, a
stăr
ii m
ediu
lui s
au a
unu
i eve
ntua
l loc
de
cons
truc
ție
a un
ui c
entr
u de
agr
emen
t, a
inte
nțiil
or c
etăț
enilo
r de
a co
ntrib
ui fi
nanc
iar
sau
prin
mun
că n
erem
uner
ată
la a
men
ajar
ea lo
calit
ății
etc.
• Pr
elev
area
eșa
ntioa
nelo
r.N
oțiu
nile
de
popu
lație
și d
e eș
antio
n: –de
finiți
i, m
etod
e de
pre
-le
vare
a e
șanti
oane
lor
(em
piric
e, d
e co
te, d
e un
ități-
tip, p
roba
listic
e,
de tr
ager
e la
sorț
i, de
st
ratifi
care
).
Exer
ciţii
de:
• ex
plic
are
a no
țiuni
lor:
popu
lație
, ind
ivid
, car
acte
ristic
ă, e
șanti
on;
• ex
erci
ții d
e pr
elev
are
a eș
antio
anel
or p
in m
etod
e: e
mpi
rice,
de
cote
, de
unită
ți-tip
, pro
balis
tice,
de
trag
ere
la so
rți,
de st
ratifi
care
.
Stud
iu d
e ca
z:•
Anal
iza c
ompa
rată
a a
vant
ajel
or și
a d
ezav
anta
jelo
r met
odel
or d
e pr
e-le
vare
a e
șanti
oane
lor (
empi
rice,
de
cote
, de
unită
ți-tip
, pro
balis
tice,
de
trag
ere
la so
rți,
de st
ratifi
care
).
56
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Proi
ecte
:•
Proi
ecta
rea
eșan
tionu
lui p
entr
u ef
ectu
area
unu
i son
daj î
n râ
ndul
ele
vilo
r di
n ca
drul
insti
tuție
i de
învă
țăm
ânt,
care
ar v
iza e
valu
area
niv
elul
ui d
e sa
tisfa
cție
față
de
cond
ițiile
fizic
e di
n șc
oală
, a g
radu
lui d
e pa
rtici
pare
a
elev
ilor î
n ac
tivită
țile
extr
așco
lare
, a a
titud
inii
aces
tora
față
de
even
tua-
lele
caz
uri d
e co
pier
e.•
Proi
ecta
rea
eșan
tionu
lui p
entr
u ef
ectu
area
unu
i son
daj p
rivin
d in
tenț
iile
de v
ot a
le a
legă
toril
or d
in lo
calit
atea
în c
are
se a
flă in
stitu
ția d
e în
văță
mân
t.•
Proi
ecta
rea
eșan
tionu
lui p
entr
u ef
ectu
area
unu
i son
daj î
n lo
calit
atea
în
care
se a
flă in
stitu
ția d
e în
văță
mân
t, re
ferit
or la
: eva
luar
ea c
alită
ții d
ru-
mur
ilor,
a st
ării
med
iulu
i sau
a u
nui e
vent
ual l
oc d
e co
nstr
ucție
a u
nui
cent
ru d
e ag
rem
ent,
a in
tenț
iilor
cet
ățen
ilor d
e a
cont
ribui
fina
ncia
r sau
pr
in m
uncă
ner
emun
erat
ă la
am
enaj
area
loca
lităț
ii et
c.
• U
tiliza
rea
aplic
ațiil
or d
e ca
lcul
ta
bela
r pen
tru
anal
iza d
atel
or
din
dom
eniu
l știi
nțel
or u
ma-
nisti
ce.
Util
izare
a ap
licaț
iilor
de
calc
ul ta
bela
r pen
tru
anal
iza
avan
sată
a d
atel
or d
in d
o-m
eniu
l știi
nțel
or u
man
istic
e: –co
lect
area
dat
elor
; –ve
rifica
rea
date
lor;
–sis
tem
atiza
rea
date
lor,
–gr
upar
ea d
atel
or;
–ca
lcul
area
indi
cilo
r de
tend
ință
cen
tral
ă; –cr
eare
a de
his
togr
ame;
–in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor
obțin
ute.
Exer
ciţii
de:
• sis
tem
atiza
re a
faci
lităț
ilor o
ferit
e de
apl
icaț
iile
de c
alcu
l tab
elar
pen
tru
prel
ucra
rea
date
lor d
in d
omen
iul ș
tiinț
elor
um
anis
tice.
Proi
ecte
:•
Anal
iza d
atel
or o
bțin
ute
în c
adru
l son
daju
lui r
ealiz
at în
rând
ul e
levi
-lo
r din
insti
tuția
de
învă
țăm
ânt,
refe
ritor
la: e
valu
area
niv
elul
ui d
e sa
tisfa
cție
față
de
cond
ițiile
fizic
e di
n șc
oală
, a g
radu
lui d
e pa
rtici
pare
a
elev
ilor î
n ac
tivită
țile
extr
așco
lare
, a a
titud
inii
aces
tora
față
de
even
tua-
lele
caz
uri d
e co
pier
e.•
Anal
iza d
atel
or o
bțin
ute
în c
adru
l son
daju
lui r
ealiz
at în
rând
ul
cetă
țeni
lor d
in lo
calit
atea
în c
are
se a
flă in
stitu
ția d
e în
văță
mân
t, re
feri-
tor l
a in
tenț
iile
de v
ot la
ale
geril
e lo
cale
ale
ace
stor
a.•
Anal
iza d
atel
or o
bțin
ute
în c
adru
l son
daju
lui r
ealiz
at în
loca
litat
ea în
car
e se
află
insti
tuția
de
învă
țăm
ânt,
refe
ritor
la: e
valu
area
cal
ității
dru
mur
i-lo
r, a
stăr
ii m
ediu
lui s
au a
unu
i eve
ntua
l loc
de
cons
truc
ție a
unu
i cen
tru
de a
grem
ent,
a in
tenț
iilor
cet
ățen
ilor d
e a
cont
ribui
fina
ncia
r sau
prin
m
uncă
ner
emun
erat
ă la
am
enaj
area
loca
lităț
ii et
c.
57
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Util
izare
a pr
odus
elor
-pro
gram
de
stina
te c
erce
tăril
or so
cial
e.
Util
izare
a pr
odus
elor
-pro
-gr
am p
entr
u ști
ințe
le so
cial
e:•
inte
rfaț
a gr
afică
;•
desc
riere
a va
riabi
lelo
r;•
impo
rtul
dat
elor
;•
verifi
care
a da
telo
r;•
crea
rea
tabe
lelo
r de
frec
venț
e;•
crea
rea
tabe
lelo
r de
conti
ngen
ță;
• cr
eare
a ta
bele
lor d
e as
o-ci
ere;
• cr
eare
a de
gra
fice
în b
aza
varia
bile
lor c
antit
ative
și a
va
riabi
lelo
r cal
itativ
e;•
calc
ular
ea in
dici
lor d
e te
ndin
ță c
entr
ală;
• in
terp
reta
rea
rezu
ltate
lor
obțin
ute.
Exer
ciţii
de:
• ex
plor
are
a fa
cilit
ățilo
r ofe
rite
de p
rodu
sele
-pro
gram
pen
tru
știin
țele
so
cial
e, p
entr
u pr
eluc
rare
a da
telo
r;•
form
are
indi
vidu
ală
a ab
ilită
ților
de
lucr
u cu
pro
duse
le-p
rogr
am, p
entr
u ști
ințe
le so
cial
e.
Stud
ii de
caz
:•
Anal
iza c
ompa
rată
a a
vant
ajel
or și
a d
ezav
anta
jelo
r apl
icaț
iilor
de
calc
ul
și al
e pr
odus
elor
pro
gram
pen
tru
știin
țele
soci
ale,
în c
azul
pre
lucr
ării
avan
sate
a d
atel
or d
in d
omen
iul ș
tiinț
elor
um
anis
tice.
Proi
ecte
:•
Anal
iza d
atel
or o
bțin
ute
în c
adru
l son
daju
lui r
ealiz
at în
rând
ul e
levi
-lo
r din
insti
tuția
de
învă
țăm
ânt,
refe
ritor
la: e
valu
area
niv
elul
ui d
e sa
tisfa
cție
față
de
cond
ițiile
fizic
e di
n șc
oală
, a g
radu
lui d
e pa
rtici
pare
a
elev
ilor î
n ac
tivită
țile
extr
așco
lare
, a a
titud
inii
aces
tora
față
de
even
tua-
lele
caz
uri d
e co
pier
e.•
Anal
iza d
atel
or o
bțin
ute
în c
adru
l son
daju
lui r
ealiz
at în
rând
ul
cetă
țeni
lor d
in lo
calit
atea
în c
are
se a
flă in
stitu
ția d
e în
văță
mân
t, re
feri-
tor l
a in
tenț
iile
de v
ot la
ale
geril
e lo
cale
ale
ace
stor
a.•
Anal
iza d
atel
or o
bțin
ute
în c
adru
l son
daju
lui r
ealiz
at în
loca
litat
ea în
car
e se
află
insti
tuția
de
învă
țăm
ânt,
refe
ritor
la: e
valu
area
cal
ității
dru
mur
i-lo
r, a
stăr
ii m
ediu
lui s
au a
unu
i eve
ntua
l loc
de
cons
truc
ție a
unu
i cen
tru
de a
grem
ent,
a in
tenț
iilor
cet
ățen
ilor d
e a
cont
ribui
fina
ncia
r sau
prin
m
uncă
ner
emun
erat
ă la
am
enaj
area
loca
lităț
ii et
c.
58
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
5-C.
Pro
gram
area
Web
• U
tiliza
rea
noțiu
nilo
r afe
rent
e re
surs
elor
Web
inte
racti
ve.
• Lo
caliz
area
secv
ențe
lor d
e in
stru
cțiu
ni în
doc
umen
tele
W
eb.
• Id
entifi
care
a sit
uații
lor c
are
impl
ică
utiliz
area
inst
rum
ente
-lo
r int
erac
tive
în p
agin
ile w
eb.
Docu
men
te W
eb in
tera
c-tiv
e: –ca
ract
eris
tici g
ener
ale;
–m
arca
rea
secv
ențe
lor d
e in
stru
cțiu
ni în
doc
umen
-te
le W
eb;
–in
sera
rea
secv
ențe
lor d
e in
stru
cțiu
ni.
Activ
ităţi
de:
• id
entifi
care
a in
stru
cțiu
nilo
r/se
cven
țelo
r de
inst
rucț
iuni
în te
xtul
doc
u-m
ente
lor w
eb,
• ob
serv
are
a ef
ecte
lor p
rodu
se d
e in
stru
cțiu
nile
/sec
venț
ele
de
inst
rucț
iuni
în p
agin
ile w
eb v
izual
izate
în p
rogr
ame
de n
avig
are;
• ad
ăuga
re în
doc
umen
tele
web
a in
stru
cțiu
nilo
r/se
cven
țelo
r de
inst
rucț
iuni
;•
vizu
aliza
re a
doc
umen
telo
r web
car
e co
nțin
inst
rucț
iuni
/sec
venț
e de
in
stru
cțiu
ni.
• Id
entifi
care
a in
stru
men
telo
r de
pro
gram
are
prim
are.
• Ap
licar
ea c
onve
nțiil
or d
e sin
taxă
ale
lim
baju
lui p
entr
u pr
ogra
mar
ea w
eb.
• De
clar
area
dat
elor
sim
ple.
• De
clara
rea
date
lor s
truc
tura
te.
• Re
cuno
aște
rea
oper
ator
ilor ș
i a
expr
esiil
or li
mba
julu
i pen
-tr
u pr
ogra
mar
ea w
eb.
• U
tiliza
rea
date
lor î
n se
cven
țele
de
inst
rucț
iuni
.
Elem
ente
prim
are
ale
unui
lim
baj p
entr
u pr
ogra
mar
e W
eb:
–co
nven
ții d
e sin
taxă
; –co
nsta
nte;
–va
riabi
le;
–op
erat
ori;
–ex
pres
ii.Ti
puri
de d
ate
simpl
e: –nu
mer
e; –ca
ract
ere.
Ope
rato
ri: –ar
itmeti
ci;
–re
lațio
nali;
–lo
gici
.St
ruct
uri d
e da
te:
–șir
uri d
e ca
ract
ere;
–ta
blou
ri; –ob
iect
e.
Activ
ităţi
de:
• id
entifi
care
a c
onst
ante
lor,
a va
riabi
lelo
r, a
oper
ator
ilor ș
i a e
xpre
siilo
r în
secv
ențe
le d
e in
stru
cțiu
ni in
sera
te în
text
ul d
ocum
ente
lor W
eb;
• de
clar
are
a va
riabi
lelo
r, în
con
form
itate
cu
tipur
ile e
xist
ente
;•
desc
riere
a e
xpre
siilo
r car
e să
con
țină
cons
tant
e, v
aria
bile
, ope
rato
ri.
Stud
ii de
caz
:•
Scrip
turi
– m
odel
e de
inte
grar
e a
secv
ențe
lor d
e co
d in
terp
reta
bile
în
docu
men
te W
eb.
• Li
mba
je d
e pr
ogra
mar
e ca
re p
erm
it cr
eare
a sc
riptu
rilor
.•
Scrip
turil
e și
secu
ritat
ea d
ocum
ente
lor W
eb.
Proi
ecte
web
(pro
iect
area
stru
ctur
ii):
• Ca
lcul
ator
mat
emati
c un
iver
sal.
• As
iste
nt a
limen
tar.
• Co
nfigu
rato
r cal
cula
tor.
59
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
• Pr
eciza
rea
mod
elel
or d
e afi
șare
și c
itire
a d
atel
or.
• Fo
losir
ea in
stru
men
telo
r lim
baju
lui p
entr
u afi
șare
a și
citir
ea d
atel
or.
• El
abor
area
secv
ențe
lor d
e co
d pe
ntru
afiș
area
dat
elor
în
docu
men
tele
Web
.
Ope
rații
de
intr
are/
ieșir
e/co
ntro
l.Afi
șare
a da
telo
r: –m
odel
e de
afiș
are;
–fu
ncții
de
afișa
re;
–pa
ram
etrii
de
afișa
re;
–afi
șare
a m
esaj
elor
; –afi
șare
a da
telo
r.In
trod
ucer
ea d
atel
or:
–m
odel
e de
citi
re;
–fu
ncții
de
citir
e; –pa
ram
etrii
de
citir
e; –ci
tirea
dat
elor
ele
men
tare
.Co
ntro
lul:
–co
ntro
lul a
cțiu
nilo
r tas
-ta
turii
; –co
ntro
lul a
cțiu
nilo
r un
ității
mou
se.
Activ
ităţi
de:
• id
entifi
care
a in
stru
cțiu
nilo
r de
intr
are/
ieșir
e al
e lim
baju
lui d
e pr
ogra
ma-
re w
eb în
scrip
turil
e in
tegr
ate
în d
ocum
ente
le w
eb;
• in
trod
ucer
e și
afișa
re a
mes
ajel
or în
secv
ențe
le d
e in
stru
cțiu
ni d
in c
adru
l do
cum
ente
lor w
eb a
ctive
;•
inte
rpre
tare
a d
atel
or n
umer
ice
și ca
ract
eria
le in
trod
use;
• afi
șare
a re
zulta
telo
r cal
culă
rii e
xpre
siilo
r des
crise
în se
cven
țele
de
inst
rucț
iuni
înco
rpor
ate
în d
ocum
ente
le w
eb.
Stud
iu d
e ca
z:•
Cont
rolu
l vizi
bilit
ății
fere
stre
lor a
uxili
are
gene
rate
de
docu
men
tul w
eb.
Proi
ecte
web
(dez
volta
rea
mod
ulel
or d
e in
trod
ucer
e a
date
lor/
afişa
re):
• Ca
lcul
ator
mat
emati
c un
iver
sal.
• As
iste
nt a
limen
tar.
• Co
nfigu
rato
r cal
cula
tor.
• Id
entifi
care
a sit
uații
lor c
are
impl
ică
utiliz
area
secv
ențe
lor
de c
ontr
ol p
entr
u pr
ogra
ma-
rea
web
.•
Sele
ctar
ea se
cven
ței d
e co
n-tr
ol a
decv
ată
pent
ru in
tegr
a-re
a în
cod
pro
gram
.•
Impl
emen
tare
a st
ruct
urilo
r de
con
trol
în se
cven
țele
de
cod
inte
grat
în d
ocum
ente
le
Web
.•
Test
area
stru
ctur
ilor d
e co
n-tr
ol d
in se
cven
țele
de
cod.
Stru
ctur
i de
cont
rol.
Sele
cția
: –se
lecț
ia e
lem
enta
ră;
–se
lecț
ia m
ultip
lă.
Sele
cția
în fu
ncție
de
even
i-m
ente
: –ac
țiuni
tast
atur
ă; –ac
țiuni
uni
tate
mou
se.
Cons
truc
ții c
iclic
e: –cu
con
tor;
–cu
pre
cond
iție;
–cu
pos
tcon
diție
.
Activ
ităţi
de:
• pr
oiec
tare
a a
cțiu
nilo
r în
docu
men
tele
web
, car
e ne
cesit
ă uti
lizar
ea
inst
rucț
iuni
lor d
e se
lecț
ie/s
elec
ție m
ultip
lă;
• pr
oiec
tare
a a
cțiu
nilo
r în
docu
men
tele
web
, car
e ne
cesit
ă uti
lizar
ea
inst
rucț
iuni
lor c
iclic
e;•
form
are
core
ctă
a in
stru
cțiu
nilo
r de
sele
cție
/sel
ecție
mul
tiplă
;•
form
are
core
ctă
a in
stru
cțiu
nilo
r cic
lice;
• re
zolv
are
a ex
erci
țiilo
r car
e im
plic
ă uti
lizar
ea in
stru
cțiu
nilo
r de
sele
cție
/se
lecț
ie m
ultip
lă;
• re
zolv
are
a ex
erci
țiilo
r car
e im
plic
ă uti
lizar
ea in
stru
cțiu
nilo
r cic
lice;
• in
tegr
are
a in
stru
cțiu
nilo
r de
sele
cție
în se
cven
țele
de
inst
rucț
iuni
pen
-tr
u co
ntro
lul c
onțin
utur
ilor d
ocum
ente
lor w
eb;
• in
tegr
are
a in
stru
cțiu
nilo
r cic
lice
în se
cven
țele
de
inst
rucț
iuni
pen
tru
cont
rolu
l con
ținut
urilo
r doc
umen
telo
r web
.
60
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Stud
ii de
caz
:•
Surs
e de
vul
nera
bilit
ate
în d
ocum
ente
le w
eb.
• Si
gura
nța
docu
men
telo
r web
.
Proi
ecte
web
(dez
volta
rea
mod
ulel
or d
e se
lecţ
ie/r
epet
are
a ac
ţiuni
lor î
n pr
oiec
t):•
Calc
ulat
or m
atem
atic
univ
ersa
l.•
Asis
tent
alim
enta
r.•
Confi
gura
tor c
alcu
lato
r.
• Pr
eciza
rea
func
țiilo
r (su
bpro
-gr
amel
or) î
n co
dul s
ursă
.•
Tran
sfor
mar
ea st
ruct
urii
co-
dulu
i sur
să p
entr
u di
viza
rea
ulte
rioar
ă în
func
ții.
• Pr
ogra
mar
ea fu
ncții
lor p
ro-
prii.
Func
ții:
–de
finire
; –ru
lare
; –re
turn
are
rezu
ltate
; –fu
ncții
impo
rtat
e.
Activ
ităţi
de:
• pr
oiec
tare
a a
cțiu
nilo
r în
docu
men
tele
web
, car
e ne
cesit
ă uti
lizar
ea
func
țiilo
r;•
divi
zare
a p
robl
emel
or re
zolv
ate
de se
cven
țele
de
inst
rucț
iuni
în su
bpro
-bl
eme
elem
enta
re;
• re
zolv
are
a su
bpro
blem
elor
prin
ela
bora
rea
și in
terc
onec
tare
a fu
ncții
lor;
• te
star
e a
subp
robl
emel
or re
zolv
ate;
• el
abor
are
a fu
ncții
lor c
u pr
oprie
tăți/
stru
ctur
ă sp
ecifi
că.
Stud
ii de
caz
:•
Func
ții e
xter
ne –
asig
urar
ea se
curit
ății
codu
lui.
• El
abor
area
des
ignu
lui p
agin
ii w
eb p
rin sc
riptu
ri.
Proi
ecte
web
(îm
bună
tăţir
ea tu
turo
r mod
ulel
or p
rin d
iviza
rea
prob
lem
elor
re
zolv
ate
în su
bpro
blem
e, a
plic
area
func
ţiilo
r):•
Calc
ulat
or m
atem
atic
univ
ersa
l.•
Asis
tent
alim
enta
re.
• Co
nfigu
rato
r cal
cula
tor.
61
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
5-D.
Str
uctu
ri di
nam
ice
de d
ate
• Id
entifi
care
a pr
oble
mel
or a
că
ror s
oluț
iona
re n
eces
ită
utiliz
area
stru
ctur
ilor d
inam
i-ce
de
date
.•
Util
izare
a st
ruct
urilo
r di-
nam
ice
de d
ate
pent
ru
solu
ționa
rea
prob
lem
elor
în
tâln
ite în
acti
vita
tea
coti-
dian
ă.•
Impl
emen
tare
a și
gesti
onar
ea
stru
ctur
ilor d
inam
ice
de d
ate
frec
vent
util
izate
.•
Ges
tiona
rea
mem
orie
i int
er-
ne a
cal
cula
toru
lui.
Varia
bile
din
amic
e. T
ipul
re
ferin
ță:
–va
riabi
le st
atice
; –va
riabi
le d
inam
ice;
–re
ferir
ea v
aria
bile
lor d
i-na
mic
e; –tip
ul re
ferin
ță;
–al
ocar
ea st
atică
și a
loca
-re
a di
nam
ică
a m
emor
iei;
–cr
eare
a și
dist
ruge
rea
varia
bile
lor d
inam
ice.
Stru
ctur
i de
date
: –st
ruct
uri i
mpl
icite
și st
ruc-
turi
expl
icite
; –st
ruct
uri s
tatic
e și
stru
c-tu
ri di
nam
ice;
–st
ruct
uri o
mog
ene
și st
ruct
uri e
tero
gene
; –st
ruct
uri r
ecur
sive.
Stru
ctur
i din
amic
e de
date
: –lis
te u
nidi
recț
iona
le, s
tive,
co
zi; –cr
eare
a st
ruct
urilo
r în
stud
iu;
–pr
eluc
rare
a st
ruct
urilo
r în
stud
iu;
–ex
trag
erea
dat
elor
din
st
ruct
urile
în st
udiu
.
Exer
ciţii
de:
• in
trod
ucer
e in
tuiti
vă (p
rin d
esen
) a m
etod
elor
de
aloc
are
dina
mic
ă a
mem
orie
i;•
argu
men
tare
a n
eces
itățil
or d
e uti
lizar
e a
stru
ctur
ilor d
inam
ice
de d
ate;
• ev
iden
țiere
a d
ifere
nțel
or d
intr
e st
ruct
urile
impl
icite
și st
ruct
urile
exp
li-ci
te d
e da
te, d
intr
e st
ruct
urile
om
ogen
e și
stru
ctur
ile e
tero
gene
de
date
, di
ntre
stru
ctur
ile st
atice
și st
ruct
urile
din
amic
e de
dat
e;•
sele
cție
a p
robl
emel
or so
luțio
nare
a că
rora
nec
esită
util
izare
a st
ruct
uri-
lor d
e da
te p
ropu
se în
stud
iu;
• cr
eare
, util
izare
și d
istr
uger
e a
varia
bile
lor d
inam
ice;
• el
abor
are
a pr
ogra
mel
or în
car
e se
util
izeaz
ă va
riabi
le d
inam
ice;
• ex
plic
are
a m
odul
ui d
e al
ocar
e a
mem
orie
i ope
rativ
e în
caz
ul u
tiliză
rii
varia
bile
lor s
tatic
e și
a va
riabi
lelo
r din
amic
e;•
stoc
are
și pr
eluc
rare
a d
atel
or c
u aj
utor
ul li
stel
or, a
l stiv
elor
, al c
ozilo
r și
al a
rbor
ilor b
inar
i.
Stud
ii de
caz
**:
• Că
utar
ea in
form
ație
i în
liste
, coz
i, sti
ve și
arb
ori b
inar
i.•
Parc
urge
rea
liste
lor,
a sti
velo
r, a
cozil
or și
a a
rbor
ilor b
inar
i.•
Inse
rare
a și
elim
inar
ea d
atel
or d
in li
ste,
stive
, coz
i și a
rbor
i bin
ari.
• Do
men
iile
de u
tiliza
re a
stru
ctur
ilor d
inam
ice
de d
ate.
Proi
ecte
**:
• Pr
eluc
rare
a lis
telo
r de
cand
idaț
i în
cazu
l adm
iterii
la li
ceu.
• Pr
eluc
rare
a lis
telo
r de
cuvi
nte
disti
ncte
, ce
se în
tâln
esc
într
-un
text
.•
Vizu
aliza
rea
fluxu
lui d
e in
trar
e –
ieșir
e a
vago
anel
or în
caz
ul u
nui d
epou
fe
rovi
ar.
• Pr
eluc
rare
a lis
telo
r de
anga
jați
ai u
nei î
ntre
prin
deri.
• An
aliza
sint
actic
ă a
expr
esiil
or a
ritm
etice
.
62
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
şi p
rodu
se d
e în
văța
re re
com
anda
te
Arbo
ri bi
nari:
–cr
eare
a ar
boril
or b
inar
i; –pa
rcur
gere
a ar
boril
or b
inar
i; –m
odifi
care
a st
ruct
urii
arbo
rilor
bin
ari.
Tipu
l de
date
poi
nter
**:
–m
ulțim
ea d
e va
lori
ale
tipul
ui p
oint
er;
–m
ulțim
ea d
e op
eraț
ii al
e tip
ului
poi
nter
; –ge
stion
area
mem
orie
i in
tern
e a
calc
ulat
orul
ui.
• Vi
zual
izare
a fir
ului
de
aște
ptar
e în
caz
ul a
vioa
nelo
r ce
solic
ită a
teriz
area
în
tr-u
n ae
ropo
rt.
• Cr
eare
a și
prel
ucra
rea
arbo
rilor
bin
ari c
e in
terv
in în
caz
ul tu
rnee
lor s
por-
tive
„prin
elim
inar
e”.
• Ev
alua
rea
expr
esiil
or a
ritm
etice
, rep
reze
ntat
e pr
in a
rbor
i bin
ari.
* Do
ar p
entr
u pr
ofilu
l rea
l.**
Extin
dere
.
La fi
nele
cla
sei a
XII-
a, e
levu
l poa
te:
• să
util
izeze
suba
lgor
itmi î
n pr
oces
ul d
e el
abor
are
a al
gorit
milo
r;•
să im
plem
ente
ze su
balg
oritm
i înt
r-un
lim
baj d
e pr
ogra
mar
e de
niv
el în
alt;
• să
eva
luez
e co
mpl
exita
tea
algo
ritm
ilor ș
i a p
rogr
amel
or d
e ca
lcul
ator
;•
să se
lect
eze
tehn
icile
de
prog
ram
are
în fu
ncție
de
spec
ificu
l pro
blem
elor
de
solu
ționa
t;•
să im
plem
ente
ze te
hnic
ile d
e pr
ogra
mar
e fr
ecve
nt u
tiliza
te în
solu
ționa
rea
prob
lem
elor
;•
să e
labo
reze
și s
ă im
plem
ente
ze p
e ca
lcul
ator
mod
elel
e in
form
atice
ale
obi
ecte
lor,
ale
siste
mel
or și
ale
pro
cese
lor f
recv
ent î
ntâl
nite
în a
c-tiv
itate
a co
tidia
nă.
• să
apl
ice
met
odel
e de
cal
cul n
umer
ic;
• să
org
anize
ze și
să p
relu
crez
e in
form
ațiil
e cu
aju
toru
l sis
tem
elor
de
gesti
une
a ba
zelo
r de
date
,
man
ifest
ând
urm
ătoa
rele
atit
udin
i spe
cific
e pr
edom
inan
te:
• co
recti
tudi
ne și
coe
renț
ă în
util
izare
a te
rmin
olog
iei s
peci
fice
mijl
oace
lor d
igita
le;
• in
ițiati
vă și
per
seve
renț
ă în
alg
oritm
izare
a pr
oble
mel
or și
în im
plem
enta
rea
algo
ritm
ilor;
• cu
riozit
ate
și in
tere
s în
valo
rifica
rea
met
odel
or și
a in
stru
men
telo
r spe
cific
e m
odel
ării
pe c
alcu
lato
r;•
atitu
dine
criti
că și
cre
ativă
în d
emer
sul d
e cu
noaș
tere
a lu
mii
cu a
juto
rul m
odel
ărilo
r pe
calc
ulat
or;
• pr
eocu
pare
pen
tru
cuno
aște
rea
sinel
ui și
a lu
mii
prin
inte
rmed
iul m
ijloa
celo
r dig
itale
;•
resp
ecta
rea
regu
lilor
de
secu
ritat
e, e
rgon
omic
e, e
tice
și de
des
ign
în c
rear
ea și
difu
zare
a pr
odus
elor
dig
itale
.
63
V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare
Metodologiile de predare – învățare a informaticii se întemeiază pe următoarele principii:- îmbinarea proceselor de predare – învățare a cunoștințelor teoretice cu
activitățile practice la calculator;- adaptarea cunoștințelor predate la vârsta elevilor și la pre-achizițiile digitale ale
acestora;- interdisciplinaritatea;- adecvarea metodelor de predare – învățare la specificul instruirii asistate de calculator;- echilibrarea încărcăturii informaționale și asigurarea continuității între clase prin
eșalonarea materialului teoretic în funcție de particularitățile de vârstă ale elevului și în concordanță cu caracteristicile tehnice ale programelor de instruire asistată de calculator, ale programelor de aplicații și ale programelor de sistem ale calculatorului;
- diferențierea și individualizarea predării – învățării;- formarea capacităților de avansare în însușirea echipamentelor și a produselor-
program necunoscute și în aplicarea tehnologiilor informaționale moderne.Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea – învățarea infor-
maticii sunt:- utilizarea metodelor active, centrate pe elev, prin valorificarea oportunităților
oferite de mijloacele instruirii asistate de calculator;- combinarea judicioasă a instruirii teoretice cu lucrul individual la calculator;- antrenarea sistematică în scopul dezvoltării competențelor specifice disciplinei.Curriculumul liceal la disciplina Informatică servește ca bază pentru proiecta-
rea și organizarea procesului instructiv, ce are drept scop formarea și perfectizarea competențelor specifice ale disciplinei. O astfel de abordare prevede orientarea de-mersului didactic la informatică spre formarea capacităților elevilor de a se integra în societatea informațională.
Fiind un ansamblu de capacități, cunoștințe și abilități, competența poate fi realizată doar prin dezvoltarea integrată a aspectelor sale dominante:
- aspectul cognitiv, care vizează utilizarea teoriilor și a noțiunilor din informatică;- aspectul funcţional, care reprezintă capacitățile persoanei de a activa într-un
anumit domeniu – profesional, educațional, social –, utilizând mijloacele digitale;- aspectul etic, care vizează valorile personale și sociale.În asimilarea informației comunicate sunt implicate procesele psihice de percepție, de
memorare și operațiile de gândire. Prin urmare, pentru elaborarea sarcinilor didactice,
64
se va utiliza, în special, taxonomiile Bloom-Anderson și Bloom-Krathwohl, orientate spre atingerea de către persoana instruită a nivelului intelectual determinat de standarde.
Pentru asimilarea cunoștințelor de către elevi se recomandă utilizarea metodelor: SINELG, interviul, lectura ghidată, exercițiile practice la calculator, problemele destina-te dezvoltării gândirii algoritmice.
Aspectul de expertiză al competenței are rolul de dezvoltare a capacităților inte-lectuale și psihomotorii ale elevilor. Pentru dezvoltarea competențelor funcțional-acționare pot fi folosite taxonomiile Dave și Simpson.
Metodele recomandate la disciplina Informatică sunt: expunerea materialului teo-retic, lucrul la calculator, individual și/sau sub conducerea cadrului didactic, exercițiul, rezolvarea problemelor, lucrarea practică, lucrarea de laborator, studiile de caz, elabo-rarea proiectelor individuale și/sau în grup. O atenție deosebită se va acorda elaborării de către elevi a proiectelor cu caracter trans- și interdisciplinar, asigurându-se, astfel, implementarea în demersurile didactice a abordărilor STEM și STEAM.
În procesul de formare, de aprofundare și de consolidare a atitudinilor și a valorilor se va utiliza taxonomia lui Krathwohl.
Alegerea instrumentarului informatic necesar pentru implementarea curriculumului este la libera alegere a instituțiilor de învățământ, a cadrelor didactice și a elevilor. Având drept reper specificul competențelor de format și/sau de performat în domeniul infor-maticii, se recomandă utilizarea mijloacelor informatice prezentate în tabelul de mai jos.
Clasa Module Mijloace informatice recomandate
X
1. Metode de descriere a limbajelor naturale și a limbajelor formale
Aplicații de prezentări electronice.
2. Vocabularul și sintaxa unui limbaj de programare de nivel înalt
3. Conceptul de dată. Tipuri de date simple
4. Conceptul de acțiune. Instrucțiunile unui limbaj de pro-gramare de nivel înalt
Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).
5-A. Elemente de Web design Adobe Dreamweaver;Adobe Fireworks;Xara Web Designer;Microsoft Expression Web;Visual Web Developer Express;Microsoft Office SharePoint Designer;WebPlus;Google Web Designer.
65
Clasa Module Mijloace informatice recomandate
5-B. Grafica pe calculator Flickr;Picasa;Adobe Illustrator;Adobe Photoshop;Adobe Fireworks;OpenOffice.org Draw;CorelDRAW;Corel Painter;Inkscape;IrfanView;XaraPhoto&Graphic Designer.
XI
1. Tipuri de date structurate Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).
2. Informația Aplicații de prezentări electronice.
3. Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul
Aplicații de prezentări electronice.
4. Algebra booleană Aplicații de prezentări electronice.
5. Circuite logice Aplicații de prezentări electronice;PSpice.
XI
6. Structura calculatorului și a rețelelor de calculatoare
Aplicații de prezentări electronice.
7-A. Fotografia digitală IrfanView;Picasa;Photoscape;PhotoPos Pro;Photoshop Express;FotoFlexer.com.
7-B. Tehnici de prelucrare audiovi-zuală
Audacity;Cool Edit Pro;WavePad Audio Editor;Sound Forge Audio Studio;VideoPad Video Editor;Windows Live Movie Maker;Free Video Editor;Vivia;Camtasia Studio;Free Video Cutter Joiner.
66
Clasa Module Mijloace informatice recomandate
XII
1. Subprograme Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).
2. Tehnici de programare Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).
3. Elemente de modelare și calcul numeric
Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Matlab, Mathcad,Mathematica.
4. Baze de date Microsoft Access;Open Office Base;My SQL.
XII
5-A. Prelucrări avansate ale informațiilor din bazele de date
Microsoft Access;Open Office Base;My SQL.
5-B. Prelucrarea datelor experimen-tale din domeniul științelor uma-nistice
MS Office; Libre Office; Open Office; Kingsoft Office;SPSS, Stata, STATISTICA, SAS, StatPlus.
5-C. Programarea vizuală Lazarus, Delphi, PascalABC.NET;Visual Basic, Visual Basic for Applications; Microsoft Visual Studio;Eclipse;NetBeans;C++ Builder;JDeveloper.
67
Clasa Module Mijloace informatice recomandate
5-D. Structuri dinamice de date Turbo Pascal, Free Pascal;Lazarus, Delphi;Visual Basic, Visual Basic for Applications;Java;C, C++, C#;Python;Online GDB (onlinegdb.com);CSAcademy.com (workspace).
Axarea procesului de învățare – predare – evaluare pe competențe generează o struc-tură continuă a evaluării, realizată prin evaluări formative și evaluări sumative (finale).
În baza activităților de evaluare se obține motivarea elevilor și recepționarea unui feedback continuu, care permite: corectarea operativă a procesului de învățare; sti-mularea autoevaluării și a evaluării reciproce; evidențierea succeselor; implementarea evaluării selective sau individuale.
Un element inovativ al evaluării este posibilitatea de utilizare a resurselor educaționale digitale pentru testările asistate de calculator, atât local, cât și online.
În acest context, valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, con-tinuă la elevi a competențelor reflectate în standardele educaționale.
Sarcinile de evaluare formativă urmează să fie separate pe grade de dificultate, pentru a permite o individualizare a evaluării și o motivare suplimentară a elevilor evaluați. Elabo-rarea itemilor pentru evaluare va fi realizată în contextul taxonomiilor corespunzătoare.
Metodele folosite pentru evaluarea continuă presupun chestionarea orală sau scri-să, metode interactive: studii de caz, lucrări practice, proiecte, testări interactive asis-tate de calculator.
Activitățile practice vor fi realizate eficient de către elevi în cazul în care aceștia vor fi informați de către profesor referitor la: tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de notare), condițiile de realizare a activității.
Realizarea evaluării continue permite o apreciere obiectivă a cunoștințelor și a competențelor elevilor, precum și a progreselor înregistrate de aceștia.
Evaluarea sumativă se va realiza la sfârșitul fiecărui modul, semestru și an școlar. În calitate de elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utili-zarea itemilor de tip problemă pentru rezolvarea, la calculator, a testelor asistate de calculator și a produselor digitale elaborate de către elev.
68
69
Introducere
Din 1985, în instituțiile de învățământ din țara noastră a început predarea unei noi discipline − Bazele informaticii şi tehnicii de calcul, care, ulterior, s-a transformat în dis-ciplina școlară de astăzi − Informatică. Spre deosebire de disciplinele școlare clasice, predate de secole, care nu sunt supuse în mod direct influențelor exercitate de factorii tehnologici, Informatica se află sub o permanentă presiune, exercitată atât de schimbă-rile rapide din domeniile tehnologiei informației și a comunicațiilor, cât și de extinderea accesului largului public la aceste tehnologii. În consecință, reperele metodologice și paradigmele de dezvoltare curriculară la această disciplină școlară sunt frecvent contes-tate, iar linia de delimitare dintre cunoștințele fundamentale (teoria informației, teoria automatelor programabile, algoritmizarea și programarea, modelarea matematică) și cele aplicative (procesarea textelor, dezvoltarea de prezentări electronice, calculul ta-belar, comunicarea în mediile digitale, diseminarea informațiilor în spațiile virtuale etc.) devine flotantă.
Răspunsul la provocarea de bază a oricărui sistem de învățământ general − Ce competențe trebuie să formeze și să dezvolte școala: fundamentale, cu caracter strate-gic sau aplicative, necesare anume pentru ziua de astăzi? − este mult mai important în cazul Informaticii, întrucât tehnologiile informaționale pătrund practic în toate sferele vieții sociale. Situația se complică și prin faptul că tehnologiile digitale se schimbă la fiecare trei-cinci ani, iar orientarea curriculumului școlar la Informatică doar spre for-marea și dezvoltarea competențelor de utilizare a instrumentarului informatic de astăzi ar face ca respectivele competențe să devină irelevante peste o foarte scurtă perioadă de timp.
Curriculumul la Informatică, ediția 2019, are drept scop orientarea acestei discipline școlare spre formarea unor competențe digitale fundamentale, ce le-ar permite elevilor și viitorilor absolvenți să-și formeze și să-și dezvolte în mod de sine stătător abilitățile de utilizare a instrumentarului informatic, care se află într-un permanent proces de în-noire.
În linii mari, ediția 2019 a curriculumului disciplinar la Informatică urmează mo-delele utilizate în majoritatea țărilor cu tradiții în domeniu. Accentul în acest produs curricular se pune pe formarea și dezvoltarea competențelor orientate spre stăpâni-rea cunoștințelor fundamentale din informatică: algoritmizarea și programarea, as-pectele matematice ale informaticii, rezolvarea problemelor, modelarea pe calculator ș.a. Aspectele legate de utilizarea instrumentarului informatic (sistemele de operare, aplicațiile de organizare și de prelucrare a datelor, calculatoarele și rețelele etc.) sunt abordate în mod conceptual, fără a fi legate de o tehnologie concretă. Anume acest fapt, în opinia majorității specialiștilor în domeniu, oferă posibilitatea de a forma și a
70
dezvolta la elevi competența de însușire de sine stătătoare a noilor instrumente infor-matice, care, de regulă, se schimbă la fiecare doi-trei ani.
Spre deosebire de disciplinele școlare clasice, în cazul Informaticii schimbările teh-nologice rapide, presiunea socială și necesitățile mediului de afaceri din domeniul in-dustriei tehnologiei informației și a comunicațiilor presupun asigurarea unui grad cât mai înalt de flexibilitate a produselor curriculare. În acest scop, pentru prima oară în istoria învățământului general din Republica Moldova, proiectarea curriculară s-a ba-zat pe două principii noi, acceptate de comunitatea pedagogică, dar neimplementate în deplină măsură în curricula precedentă: structurarea curriculumului pe module și extinderea posibilităților fiecărei instituții de învățământ și ale fiecărui elev de a alege conținuturile și mijloacele informatice de instruire.
71
I. REFERINȚE CONCEPTUALE ALE CURRICULUMULUI LA INFORMATICĂ
1.1. Conceptul de curriculum la Informatică
Dezvoltarea curriculumului la Informatică pentru învățământul liceal orientează pro-iectarea, organizarea și desfășurarea eficientă a procesului de învățământ în contextul unei pedagogii axate pe competențe.
Este important ca atât cadrele didactice, cât și părinții să conștientizeze esența prin-cipalelor noțiuni utilizate în curriculum:
Competenţe-cheie/transversale – așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de către elevi la încheierea școlarizării. Codul Educaţiei statuează următoarele competențe-cheie:
CC1. Competențe de comunicare în limba română.CC2. Competențe de comunicare în limba maternă.CC3. Competențe de comunicare în limbi străine.CC4. Competențe în matematică, în științe și tehnologie.CC5. Competențe digitale.CC6. Competența de a învăța să înveți.CC7. Competențe sociale și civice.CC8. Competențe antreprenoriale și spirit de inițiativă.CC9. Competențe de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale.Competenţele specifice disciplinei – sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitu-
dini și valori dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permi-te identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații. Aceste competențe se preconizează a fi atinse la finele învățământului liceal.
Competențele specifice disciplinei școlare Informatică au fost derivate din compe-tențele-cheie/transversale și formulate atât conform Cadrului de Referinţă al Curriculu-mului Naţional, cât și conform recomandărilor principalelor documente europene re-feritoare la edificarea societății informaționale: Competenţe informatice pentru secolul al XXI-lea (2007), O agendă digitală pentru Europa (2010), Planul de acţiune pentru educaţia digitală (2018).
Curriculumul disciplinar la Informatică statuează următoarele competențe specifice:CS1. Utilizarea instrumentelor cu acțiune digitală în scopul eficientizării proceselor
de învățare și de muncă, manifestând abordări inovatoare și spirit practic.CS2. Interacțiunea cu membrii comunităților virtuale în scopuri de învățare și mun-
că, manifestând interes pentru învățarea activă, pentru cercetare și colaborare, respectând etica mediilor virtuale.
72
CS3. Promovarea în mediile digitale a elaborărilor și realizărilor personale și ale co-lectivului în care activează, dovedind ingeniozitate, spirit de echipă și convinge-re.
CS4. Elaborarea de produse digitale grafice, audio și video, demonstrând creativitate și respect față de valorile culturale naționale și universale.
CS5. Perceperea științifică a rolului și impactului fenomenelor informatice din socie-tatea contemporană, manifestând gândire critică și pozitivă în conexarea diferi-tor domenii de studiu, activitate și valori umane.
CS6. Prelucrarea datelor experimentelor din domeniul științelor reale și al celor so-cioumane, manifestând gândire critică, claritate și corectitudine.
CS7. Algoritmizarea metodelor de analiză, de sinteză și de soluționare a situațiilor-problemă, demonstrând creativitate și perseverență.
CS8. Implementarea algoritmilor în medii de programare, dând dovadă de concen-trare și reziliență.
CS9. Explorarea situațiilor-problemă prin modelare, prin planificare și efectuare de experimente virtuale în mediile digitale, dovedind spirit analitic, claritate și concizie.
Pe parcursul întregului proces de predare – învățare – evaluare, cadrul didactic va ra-corda demersul didactic de formare și dezvoltare a competențelor specifice Informaticii la necesitatea dezvoltării și consolidării competențelor-cheie. În acest scop, cadrul di-dactic se va conduce de corelația dintre competențele specifice disciplinei Informatică și competențele-cheie statuate în Codul Educaţiei (vezi tabelul de mai jos).
Tabelul 1. Corelaţia dintre competenţele specifice disciplinei şcolare Informatică şi competenţele-cheie
CC1 CC2 CC3 CC4 CC5 CC6 CC7 CC8 CC9
CS1 + + + × + + +
CS2 + + + × + +
CS3 + + + × + + +
CS4 + + + × + + + +
CS5 + × +
CS6 + × + +
CS7 + × + +
CS8 + × + +
CS9 + × + +
Legendă:× Competența specifică contribuie în mod direct la formarea competenței-cheie.+ Competența specifică contribuie în mod indirect la formarea competenței-cheie.
73
În ansamblu, curriculumul a fost conceput în așa mod ca la fiecare lecție de Informa-tică elevul să aibă posibilitatea, pe de o parte, să-și formeze competențele prevăzute în Codul Educaţiei, iar, pe de altă parte, să-și realizeze la maximum potențialul intelectual și creativ prin prisma unei strategii didactice interactive, ce incită curiozitatea elevilor și-i implică într-un proces motivațional de învățare. Pentru a valorifica în volum deplin această abordare, este important ca în procesul de proiectare didactică de lungă și scur-tă durată profesorul să aleagă în așa mod materiile de predare și activitățile de învățare – evaluare, încât să se asigure nu doar formarea și dezvoltarea competențelor specifice Informaticii, dar, prin intermediul lor, și a competențelor-cheie. O atenție deosebită se va acorda legăturilor trans- și interdisciplinare, folosindu-se în acest scop recomandările STEAM1.
Conceptul STEAM se bazează pe formarea și dezvoltarea competențelor celui care învață prin intermediul activităților didactice cu un pronunțat caracter aplicativ, cunoștințele fiind achiziționate concomitent cu formarea deprinderilor de punere în aplicare a acestora. Conform conceptului STEAM, învățarea trebuie să se bazeze, în principal, pe investigare, pe soluționare de probleme și proiecte, care trebuie să aibă un pronunțat caracter interdisciplinar.
Se recomandă ca demersurile didactice bazate pe conceptul STEAM să fie proiectate și implementate nu doar de profesorul de informatică, ci de toate cadrele didactice care predau în clasa respectivă. În acest scop, echipe formate din cadrele didactice în cauză vor selecta teme comune de investigație, de rezolvare a situațiilor de problemă și de elaborare a proiectelor. Temele respective vor acoperi în mod obligatoriu mai multe discipline școlare. Evident, în cazul desfășurării activităților interdisciplinare de învățare, cadrele didactice, care predau discipline distincte, vor asigura sincronizarea principale-lor etape de desfășurare a acestora.
1.2. Demersurile inovative ale curriculumului la Informatică
Curriculumul disciplinar la Informatică pentru învățământul liceal se caracterizează prin următoarele elemente de noutate:
1. Este utilizată o nouă taxonomie a competențelor, conformă ultimelor realizări ale științelor educației.
2. Au fost redefinite competențele specifice la Informatică, accentul punându-se pe îmbinarea armonioasă a cunoștințelor fundamentale din Informatică cu forma-rea și dezvoltarea abilităților de utilizare a mijloacelor oferite de noile tehnologii ale informației și comunicațiilor.
1 STEAM este un acronim provenit de la cuvintele englezești: Science, Technology, Engineering, Arts and Mathematics (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică).
74
3. A fost crescut gradul de atractivitate a Curriculumului prin structurarea lui pe module și extinderea componentelor la alegere, oferindu-le astfel elevilor posibi-litatea să-și aleagă, pentru o studiere mai aprofundată, acele domenii ale Infor-maticii, pe care ei le consideră mai utile și/sau mai interesante.
4. Curriculumul a devenit invariant față de specificul produselor-program folosite (sistemele de operare, aplicațiile de birou, programele de prelucrări grafice, au-dio și video, mediile de dezvoltare a programelor de calculator).
5. Curriculumul a fost simplificat prin excluderea temelor care erau accesibile și prezentau interes doar pentru un număr foarte mic de elevi: tehnicile avansate de programare, metodele sofisticate de calcul numeric, metodele sofisticate de proiectare a bazelor de date. Astfel de teme sunt propuse pentru a fi studiate la alegere sau la cercurile de Informatică.
6. Atractivitatea curriculumului a fost sporită prin includerea în programele pentru fiecare clasă de liceu a modulelor la alegere: prelucrări grafice, audio și video; fotografia digitală; prelucrări ale datelor în cercetările umanistice, prelucrări ale informațiilor din bazele de date, elemente de Web design, programarea vizuală.
7. A fost reconceptualizată abordarea aspectelor ce țin de algoritmi și de metode-le de implementare a acestora, elevii și cadrele didactice având posibilitatea să aleagă ei înșiși limbajele și mediile de programare utilizate.
8. Au fost actualizate temele ce țin de principiile de funcționare și de structura cal-culatoarelor și a rețelelor digitale, în prim-plan readucându-se principiile funda-mentale ale informaticii. În scopul însușirii profunde a acestor principii, în Curri-culum au fost incluse echipamentele digitale și tehnologiile de ultimă oră, cele ce vizează Internetul, prelucrări distribuite (în „nori”) și servicii electronice.
9. În Curriculumul pentru liceu au fost extinse temele legate de respectarea cadru-lui normativ-juridic, a regulilor de securitate, ergonomice și etice în utilizarea mij-loacelor tehnologiei informației și comunicațiilor.
10. Este implementat conceptul STEAM.Evident, demersurile inovative listate mai sus cer de la profesorii de Informatică ac-
tualizarea paradigmelor de elaborare a proiectelor didactice de lungă și scurtă durată, de reconceptualizare a modalităților de planificare și desfășurare a întregului ansamblu de activități didactice.
75
II. REFERINȚE PROIECTIVE ALE CURRICULUMULUI LA INFORMATICĂ
2.1. Curriculumul la Informatică ca sursă de proiectare didactică
În contextul Curriculumului pentru învățământul liceal, conceptul central al proiec-tării curriculare la disciplină este proiectarea didactică personalizată2.
Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua de-cizii asupra modalităților pe care le consideră optime în asigurarea calității procesu-lui educațional la clasă. Totodată, prin proiectarea didactică personalizată, învățătorul își asumă responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri școlare individualizate, în funcție de condiții și cerințe concrete.
Proiectarea didactică la o disciplină școlară solicită cadrului didactic gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învățării și evaluării, eșalonată pe două niveluri intercondiționate: de lungă și de scurtă durată.
Documentele de proiectare didactică eșalonată, realizate de către profesor și apro-bate în cadrul instituției de învățământ, sunt următoarele:
• la nivelul de lungă durată: proiectul de administrare a disciplinei (anual, semes-trial); proiectele unităților de învățare;
• la nivelul de scurtă durată: proiectele didactice (zilnice) pentru lecții sau alte for-me de organizare, de exemplu, excursie la companiile de profil informatic.
Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative, care transpun în mod personalizat curriculumul disciplinar (programa școlară) în condițiile concrete ale procesului educațional la clasă, în contextul alocării de resurse metodolo-gice, temporale și materiale, considerate optime de către cadrul didactic pe parcursul vizat.
Astfel, curriculumul disciplinar constituie reperul principal, documentul reglator pentru proiectarea personalizată a activității didactice la clasă.
În acest sens, programa disciplinară pentru fiecare clasă se lecturează urmărind interrelaționarea elementelor prezentate în Figura 1.
2 Proiectarea didactică personalizată la Informatică reprezintă o adaptare a abordării respective, dezvoltate în Ghidul de implementare a curriculumului pentru învăţământul primar, aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018).
76
Figura 1. Interacţionarea elementelor ce reperează proiectarea didactică
Competențe specifice disciplinei
Unități de învățare pe clasă:- Unități de competență- Unități de conținut- Activități de învățare și
produse școlare recomandate
Unități de competență prevăzute pentru sfârşitul clasei respective
Administrarea disciplinei
Repartizarea orientativă a orelor pe unități de
conținut
Competenţele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor liceale, repe-rează proiectarea de lungă durată la disciplină.
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Admi-nistrarea disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învăţare.
Sistemele de unităţi de competenţă, proiectate pentru o unitate de învățare, sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de învățare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competență sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru evaluările anuale. Aceste sisteme vor servi drept bază pentru elaborarea instru-mentarului respectiv destinat evaluării sumative la finalizarea fiecăreia dintre clasele liceale.
Unităţile de conţinut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește re-alizarea sistemelor de unități de competență proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează și realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unitățile de conținut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului pe parcursul respectivei unități de învățare.
Activităţile de învăţare şi produsele şcolare recomandate prezintă liste deschise de contexte semnificative de manifestare a unităților de competență proiectate pentru for-mare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare.
77
Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, în concordanță cu proiectele unităților de învățare, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
2.2. Proiectarea didactică de lungă durată
Prin proiectarea didactică de lungă durată, competențele, ce trebuie formate și dez-voltate la elevi printr-o disciplină, sunt relaționate cu resursele, cu timpul disponibil și modalitățile de realizare a feedbackului. Acest instrument oferă imaginea întregului de-mers, care va fi parcurs de către elev și profesor pe durata integrală a unei perioade mai îndelungate și permite repartizarea judicioasă a resurselor temporale pentru predare și aprofundare.
Înainte de a demara procesul de proiectare didactică de lungă durată propriu-zis, profesorul, de comun acord cu elevii și părinții acestora, va decide/va selecta modulul la alegere. Pentru a asigura îndrumarea corectă a elevilor și a părinților în alegerea unuia dintre modulele indicate în curriculumul disciplinar la Informatică, cadrul didactic va colecta și va sistematiza informațiile referitoare la:
• preferințele elevilor și ale părinților, folosind în acest scop chestionare, prefera-bil, online;
• disponibilitatea resurselor digitale (numărul de elevi la un calculator pe durata orelor de Informatică, numărul de ore în care un elev poate lucra la calculator în afara lecțiilor, capacitatea conexiunilor Internet, dotarea cu produse-program cu destinație generală, dotarea cu produse-program specializate etc.);
• disponibilitatea materialelor didactice tradiționale și a celor digitale (manuale, produse-program educaționale, sisteme automatizate de testare, servicii Web etc.);
• garantarea accesului fiecărui elev la resursele digitale necesare studierii în volum deplin a eventualelor module la alegere.
Dacă în procesul de alegere a modulului părerile sunt împărțite aproximativ în nu-măr egal, cadrul didactic poate să opteze pentru predarea simultană a două dintre ele, utilizând în acest scop tehnologiile didactice bazate, în principal, pe activități individu-ale și în grup.
În vederea orientării cadrelor didactice în elaborarea proiectului didactic de lungă durată, curriculumul disciplinar la Informatică conține, în capitolul „Administrarea dis-ciplinei”, repartizarea orientativă a orelor pe module. Fiind flexibil, curriculumul la Infor-matică oferă cadrului didactic o anumită libertate în repartizarea orelor pe module, însă fără reducerea numărului total de ore alocate modulelor obligatorii.
78
După alocarea numărului de ore pentru fiecare dintre module, profesorul va dis-tribui orele respective pe unități de învățare, conducându-se de necesitatea asigurării unui demers educațional eficient.
La repartizarea orelor pe unități de învățare, profesorul va ține cont de următorii factori:
• nivelul inițial de pregătire a elevilor pentru studierea materiilor respective;• complexitatea materiilor ce vor fi studiate în cadrul fiecăreia dintre unitățile de
învățare;• complexitatea lucrărilor practice, pe care elevii le vor efectua la calculator;• ponderea evaluărilor curente și sumative în activitățile didactice preconizate.După repartizarea orelor, profesorul va selecta cu atenție tehnologiile didactice pre-
conizate, utilizând în acest scop întreaga varietate de metode de învățământ, explicate în detaliu în cursurile de didactica generală și de didactici speciale, în cazul nostru, evi-dent, ale informaticii.
Pentru exemplificare, în Anexa 1 este prezentat Proiectul didactic de lungă durată pentru clasa a X-a, elaborat în baza curriculumului la Informatică, ediția 2019.
În ansamblu, proiectarea didactică de lungă durată va fi realizată într-o formă com-prehensivă, asigurându-se interdependența unităților de competență – conținuturile tematice, activitățile de învățare și produsele școlare, care trebuie eșalonate în timp conform Planului-cadru de învățământ.
În procesul proiectării didactice de lungă durată, o atenție deosebită se va acorda formării și dezvoltării graduale a competențelor specifice disciplinei Informatică, asigu-rându-se respectarea succesiunii logice a unităților de conținut.
2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată
Proiectul didactic de scurtă durată oferă o schemă rațională și personalizată a desfășurării lecției, pornind de la 3 repere intercondiționate:
• ceea ce ne propunem să realizăm – obiectivele operaționale;• elementele necesare pentru a realiza ceea ce ne-am propus – conținuturi și stra-
tegii didactice (forme; metode, procedee și tehnici; mijloace);• modul în care măsurăm eficacitatea învățării – strategii de evaluare.În literatura de specialitate sunt prezentate diferite modele de proiecte de lecții,
toate vizând aceleași aspecte de bază. Cadrul didactic va opta pentru modelul pe care-l consideră mai util și mai eficient.
În baza experienței de pilotare a curriculumului la Informatică, ediția 2015, se reco-mandă ca proiectul de lecție să includă următoarele compartimente:
Datele generale. Data calendaristică, clasa, disciplina.Subiectul lecţiei. Se transcrie din proiectul didactic de lungă durată.
79
Tipul lecţiei. Se indică tipul corespunzător lecției din perspectiva formării de compe-tențe:
• de dobândire a cunoștințelor;• de înțelegere a cunoștințelor;• de aplicare a cunoștințelor;• de analiză – sinteză a cunoștințelor;• de evaluare a cunoștințelor;• mixtă.Unităţile de competenţă. Din curriculum se transcriu unitățile de competență, care,
în mod prioritar, sunt urmărite anume în cadrul lecției date.Obiectivele operaţionale. În funcție de situația concretă, se formulează 4-6 obiecti-
ve deduse din unitățile de competență selectate pentru lecția dată, reflectând în mod adecvat domeniile:
• cognitiv (asimilarea cunoștințelor, formarea capacităților intelectuale);• afectiv (formarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor);• psihomotor (operații manuale, formarea conduitelor motrice, practice).Alegerea verbelor de acțiune se va efectua conform recomandărilor din curriculumul
disciplinar la Informatică: taxonomiile Bloom – Anderson și Bloom – Krathwohl pentru domeniul cognitiv; taxonomia lui Krathwohl pentru domeniul afectiv; taxonomiile lui Dave și Simpson pentru domeniul psihomotor. Taxonomiile respective pot fi găsite în literatura de specialitate.
În formularea obiectivelor, se vor urmări formarea și dezvoltarea atitudinilor și a va-lorilor specifice predominante pentru Informatică, reliefate în competențele specifice disciplinei.
Strategiile didactice. În acest compartiment se vor include:• formele de organizare (frontală, individuală, în grup);• metodele, procedeele și tehnicile didactice (atât clasice, cât și cele moderne, ba-
zate pe utilizarea pe scară largă a mijloacelor instruirii asistate de calculator);• mijloacele didactice (demonstrative, individuale, distributive)3.Strategiile de evaluare. În acest compartiment se vor include:• tipul evaluării;• instrumentarul de evaluare, produsele evaluate, criteriile de evaluare;• procedeele de autoevaluare/evaluare reciprocă.La elaborarea acestui compartiment, se va ține cont de faptul că strategiile de eva-
luare pot fi:• instrumentale – realizate în condiții special create ce presupun elaborarea și apli-
carea unor instrumente de evaluare construite pe bază de produse (test însoțit de matrice de specificații și barem de corectare/verificare/apreciere; probă orală, scrisă, practică sau combinată etc.)4;
3 Mijloacele elaborate de către cadrul didactic se anexează la proiect.4 Capitolul „Informatica” din Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chisinau, ISE, 2014.
80
• noninstrumentale – realizate în circumstanțe obișnuite pe baza observării activității elevilor și a feedbackului imediat, fără folosirea instrumentelor de eva-luare, fiind destinate sensibilizării partenerilor angajați în proces (cadrul didactic și elevii) la manifestările comportamentului performanțial al elevilor, în vederea prevenirii și combaterii dificultăților și eficientizării procesului didactic.
Bibliografie. În acest compartiment se vor indica doar sursele accesibile elevilor din instituția dată de învățământ. O atenție deosebită se va acorda resurselor online, care trebuie să corespundă eticii și securității digitale.
Demersul didactic. Proiectarea demersului didactic al lecției poate fi realizată atât în baza secvențelor instrucționale eșalonate în corespundere cu tipul lecției, cât și în baza fazelor lecției-cadru Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extindere.
Gradul de desfășurare a proiectului se va decide în funcție de gradul didactic al pro-fesorului, de comun acord cu conducerea instituției de învățământ, ținând cont de re-zultatele activității cadrului didactic.
În funcție de modelul de proiectare și de gradul de desfășurare, pot fi adoptate di-ferite variante de organizare a demersului didactic: textuală sau tabelară. Atât varianta textuală, cât și cea tabelară vor conține informații explicite referitoare la acțiunile cadru-lui didactic și ale elevilor din cadrul fiecărei etape a lecției, produsele școlare așteptate de la elevi și criteriile de evaluare a acestora, dacă este cazul.
Pentru exemplificare, în Anexa 2 este prezentat Proiectul didactic de scurtă durată pentru clasa a X-a, elaborat în baza curriculumului la Informatică, ediția 2019.
81
III. REFERINȚE METODOLOGICE ȘI PROCESUALE ALE CURRICULUMULUI LA INFORMATICĂ
3.1. Logica şi principiile de elaborare a strategiilor didactice la Informatică
Tipologia şi specificul strategiilor didactice. Strategia didactică este un termen unifi-cator, care reunește sarcinile și situațiile de învățare, reprezentând un sistem integru de mijloace, de metode și resurse educaționale, care vizează dezvoltarea unor competențe. Strategia didactică ocupă un loc central în activitatea didactică, deoarece proiectarea și organizarea lecției se realizează în funcție de decizia strategică a profesorului. Ea este concepută ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicați actorii predării – învățării, condițiile realizării și metodele vizate. Prin urmare, strategia stabilește traseul metodic optim pentru abordarea unei situații concrete de predare/învățare. În acest fel, prin proiectare strategică se pot preveni erorile, riscurile și evenimentele nedorite din activitatea didactică.
În calitate de elemente factice, metodele sunt consubstanțiale strategiilor. Cu alte cuvinte, strategia nu se confundă cu metoda sau metodologia didactică, deoarece aces-tea din urmă vizează o activitate de predare – învățare – evaluare, în timp ce strategia se referă la procesul de instruire în ansamblu.
Principalele componente ale strategiei didactice sunt:• sistemul formelor de organizare și desfășurare a activității educaționale;• sistemul metodologic (metodele și procedeele didactice);• sistemul mijloacelor de învățământ (resurse utilizate);• sistemul obiectivelor operaționale/unităților de competență (pentru o lecție/
unitate de învățare).Dintre strategiile didactice mai importante, aplicabile la studiul disciplinei Informa-
tică, menționăm:• strategii inductive (demersul didactic de la particular spre general);• strategii deductive (demersul didactic de la general spre particular);• strategii analogice (învățarea în baza modelelor);• strategii mixte (inductiv-deductive și deductiv-inductive);• strategii algoritmice (demers demonstrativ, intuitiv, structurat, ordonat);• strategii euristice (obținerea cunoștințelor prin efort propriu – problematizare,
experimentare, analiză, sinteză).De cele mai multe ori, specialiștii din domeniul informaticii folosesc strategiile al-
goritmice, mixte și analogice, îmbinându-le cu elemente de dirijare și independență, cu accent pe predare – învățare semidirijată. Pentru obținerea de către elevi a
82
performanțelor în domeniul informaticii, recomandăm utilizarea strategiilor euristice, cu orientare spre autoinstruirea ghidată.
Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare și învățare, al metodelor informative și activ-participative, de studiu individual, de verificare și eva-luare.
Principii de elaborare a strategiilor didactice. Transformările tehnologice esențiale determină modificări complexe ale proceselor specifice tuturor domeniilor activității umane. În particular, acestea afectează și domeniul educației. Se transformă modele, procese, apar conținuturi noi, altele devin mai puțin actuale. Scade limita de jos a vâr-stei la care începe studierea și utilizarea tehnologiilor digitale.
Urmare a modificării, în structura proceselor de instruire, a curriculumului, a mo-delelor și formelor de educație, se modifică și algoritmul de elaborare a strategiilor didactice, în special la disciplina Informatică. Astfel, acestea vor fi orientate nu doar pentru a asigura instruirea centrată pe elev, dar și pentru a permite instruirea calitativă în baza modelelor modulare, inter- și transdisciplinarității, integrării cu alte discipline din domeniul științelor exacte (STEM/STEAM).
Prin urmare, strategiile didactice vor fi elaborate în conformitate cu următoarele principii:
Principiul actualității. Strategiile didactice se vor axa pe cele mai noi instrumente și tehnologii informatice, se vor adresa cercetărilor de ultimă oră din domeniul informaticii și al științelor aferente, adaptând elementele de noutate la specificul de vârstă al elevilor.
Principiul modularității. Strategiile se vor plia pe structura modulelor de instruire, delimitând activitățile de învățare și evaluare în conformitate cu conținutul specific al modulului. Astfel, pentru modulele orientate spre formarea competențelor de progra-mare a aplicațiilor/dispozitivelor digitale se vor folosi preponderent strategii algoritmi-ce și euristice; la studierea modulelor „tehnologice”, se vor aplica strategii analogice. Strategiile inductive și deductive vor fi utilizate în predarea tuturor modulelor selectate de către cadrul didactic.
Principiul interdisciplinarității/transdisciplinarității. Pentru strategiile utilizate la predarea unor anumite conținuturi, vor fi identificate în prealabil legăturile cu disci-plinele STEM/STEAM, iar obiectivele pentru activitățile concrete vor fi adaptate la cerințele curriculare în cadrul acestor discipline. Exemple: utilizarea căutării binare la rezolvarea ecuațiilor algebrice; programarea dispozitivelor digitale pentru realizarea acțiunilor repetitive.
Principiul flexibilității. Strategiile elaborate se vor adapta la diverse contexte speci-fice ale cadrului didactic și ale elevilor instruiți, cum ar fi:
• contextul psihopedagogic;• contextul personalităților (atât personalitatea elevilor, cât și a profesorului);• contextul infrastructurii digitale a instituției;• contextul stilului de predare ș.a.m.d.
83
3.2. Strategii didactice de predare – învățare specifice Informaticii
Repere şi modalități de proiectare a strategiilor didactice. Componentele care de-termină o strategie didactică sunt:
• formele activităților educaționale;• metodele de învățare folosite în cadrul activităților;• mijloacele folosite de către profesor/elevi pe parcursul activităților;• finalitățile urmărite de către profesor/elevi.Prin urmare, pentru proiectarea unei strategii didactice, sunt necesare selectarea
formelor, a metodelor, a mijloacelor și a finalităților adecvate și corelarea corectă a acestora pe întreg parcursul realizării strategiei.
Formele de activități didactice. Formele de activități didactice se clasifică după di-verse criterii, principalele fiind:
• durata activității: an școlar, semestru, sistem de lecții (unitate de învățare), lecție, moment de lecție;
• grupul țintă: clasă, grup, elev individual;• modul de organizare:
- formal (cu flux informațional formativ sistematic, omogen, programat, cuan-tificat și dirijat, însoțit de o evaluare formativă continuă și sistematică pentru atingerea finalităților educaționale și dezvoltarea psihică a elevilor;
- nonformal/neformal (activități școlare și extrașcolare în care influențele edu-cative sunt structurate, organizate și instituționalizate în afara sistemului tradițional de învățare, fiind variate, flexibile, oferind posibilitatea de a pune în evidență interesele, abilitățile și opțiunile particulare ale elevului);
- informal (fluxul informațional este aleatoriu, neorganizat, nedirijat, nesiste-matic, cunoștințele sau abilitățile dobândite sunt sporadice, neselectate, că-pătate involuntar, ca urmare a trăirii unor experiențe de viață).
Astfel, forma activității didactice stabilește cadrul temporal, auditorial și organizato-ric, în care se integrează metodele utilizate pentru transmiterea demersului didactic și mijloacele de învățare folosite în timpul activității didactice.
Metode de învățare. Metodele de învățare reprezintă căile prin care elevii ajung, în procesul de învățământ, sub coordonarea profesorilor, la dobândirea cunoștințelor, a deprinderilor, la dezvoltarea capacităților intelectuale și la valorificarea aptitudinilor specifice.
Metoda este un ansamblu de operații mintale și practice, prin care elevul dezvăluie esența evenimentelor, a proceselor, a fenomenelor, cu ajutorul profesorului sau inde-pendent. În sens larg, metoda este o practică raționalizată, o generalizare confirmată de experiența curentă sau de experimentul psihopedagogic și care servește la transforma-rea și ameliorarea naturii umane.
84
Principalele funcții ale metodelor de învățare sunt:• cognitivă – dirijarea cunoașterii pentru a obține noi cunoștințe;• normativă – modul de predare/învățare;• motivațională – de stimulare a interesului pentru învățare);• formativ-educativ-compensatorie – exersare, antrenare și dezvoltare a procese-
lor psihice.Principalele metode de învățare sunt expunerea și conversația didactică,
demonstrația, observarea, lucrul cu manualul, exercițiul, algoritmizarea, modelarea didactică, instruirea în bază de problemă, instruirea programată, studiul de caz, simu-larea, învățarea prin descoperire, proiectul de cercetare. Majoritatea metodelor sunt bine cunoscute și descrise în literatura de specialitate. Ne vom opri la descrierea doar a acelor metode, care devin esențiale în contextul realizării unui curriculum axat pe competențe pentru disciplina Informatică.
Instruirea în bază de problemă. Această metodă mai este denumită și predare prin rezolvare de probleme. O definiție de lucru a metodei în cauză este: metoda didactică, ce prevede plasarea elevului în fața unor dificultăți create în mod deliberat, în a căror depășire, prin efort propriu, acesta învață ceva nou.
Conform literaturii de specialitate, situațiile de problemă ce pot fi propuse elevilor în cadrul lecțiilor de Informatică sunt:
• există un dezacord între cunoștințele precedente ale elevului și cunoștințele ne-cesare pentru rezolvarea unei situații noi;
• elevul trebuie să aleagă dintr-un lanț sau sistem de cunoștințe, chiar incomplete, numai pe cele necesare în rezolvarea unei situații date, urmând să completeze datele necunoscute;
• elevul este pus în fața unei contradicții între modul de rezolvare posibil din punct de vedere teoretic și dificultatea de aplicare a lui în practică;
• elevul este solicitat să sesizeze dinamica mișcării într-o schemă aparent statică;• elevului i se cere să aplice, în condiții noi, cunoștințele anterior asimilate.Necesitatea utilizării acestei metode în învățământ este ușor de dovedit, fiind date
numeroasele ei valențe, convenabile educației actuale: faptul că favorizează aspectul formativ al învățământului prin participarea efectivă și susținută a elevului și prin dez-voltarea intereselor de cunoaștere; faptul că sporește aplicabilitatea informației elevu-lui în practică; faptul de a crea elevului o mare posibilitate de transfer a diverselor reguli însușite etc.
Un exemplu de instruire în bază de problemă este prezentat în Anexa 3.Instruirea în bază de proiect. Instruirea în bază de proiect este o metodă de instru-
ire/evaluare, care permite elevilor să capete cunoștințe semnificative și abilități practi-ce, necesare pentru o carieră de succes. Dacă ne orientăm spre atingerea obiectivelor educaționale principale ale secolului al XXI-lea, atunci această metodă trebuie să fie în centrul atenției.
85
O instruire riguroasă și profundă în bază de proiect este orientată spre întrebări sau situații principale deschise. Astfel, elevii se axează pe aprofundarea învățării prin cen-trarea pe teme importante, dezbateri, întrebări și/sau rezolvări de probleme.
Metoda creează necesitatea de a cunoaște conținuturile esențiale și a căpăta competențele specifice. Proiectele tipice (și cele mai multe instruiri), încep prin pre-zentarea elevilor a cunoștințelor și a conceptelor, iar, odată cu asimilarea lor, oferă po-sibilitatea aplicării practice. Realizarea proiectului demarează cu prezentarea scopului final, a cărui atingere necesită cunoștințe specifice și concepte, creând, astfel, premise pentru a învăța.
Principalele avantaje ale instruirii în bază de proiect sunt:1. Elevii se angajează în rezolvarea problemelor complexe din lumea reală; dacă
este posibil, selectează sau definesc probleme semnificative pentru ei.2. Elevii se implică în activități de cercetare, își formează abilități de planificare, își
dezvoltă gândirea critică și abilitățile de identificare, de rezolvare a problemelor.3. Creează aptitudini/standarde specifice și cunoștințe în contextul activităților rea-
lizate în proiect.4. Facilitează învățarea și aplicarea abilităților de comunicare interpersonală, lucru
în echipă.5. Permite elevilor utilizarea practică a unei game de competențe necesare pentru
dezvoltarea profesională și carieră (planificarea timpului și a resurselor, respon-sabilitatea individuală etc.).
6. Include perspective de atingere a finalităților de studii (la care se referă curricu-lumul), stabilite la începutul proiectului.
7. Încorporează activități de reflecție ale elevilor pentru analiza critică a experiențelor în cadrul proiectului și de corelare a experiențelor cu standardele specifice de învățare.
8. Finalizează cu o prezentare sau cu un produs care confirmă realizarea sarcinilor de învățare.
Un exemplu de instruire în bază de proiect este prezentat în Anexa 4.Instruire în baza studiului de caz. Această metodă constă în confruntarea elevului
cu o situație reală de viață, prin a cărei observare, înțelegere, interpretare urmează să realizeze un progres în cunoaștere. Metoda include următoarele etape:
1. Alegerea cazului și conturarea principalelor elemente semnificative.2. Lansarea cazului care poate avea loc în mai multe forme, de exemplu, lansarea ca
o situație problematică.3. Colectarea informațiilor în legătură cu cazul.4. Sistematizarea materialului prin recurgerea la diverse metode, printre care se
enumeră cele statistice.5. Dezbaterea informației culese, care poate avea loc prin diverse metode.
86
6. Stabilirea concluziilor și valorificarea proprie: o comunicare, ipoteze de verificat, decizii.
În ansamblu, studiul de caz reprezintă o metodă compozită, concentrând în sine o suită întreagă de alte metode, fără de care nu poate exista. Pentru studiile de caz la disciplina Informatică, în special în cazul primelor experiențe ale elevilor, se recomandă realizarea etapelor 1 și 2 de către profesor, iar a următoarelor etape – de către elevi, cu o asistență consistentă din partea profesorului.
Un exemplu de instruire în baza studiului de caz este prezentat în Anexa 5.Mijloace de învățare. Mijloacele de învățare reprezintă un ansamblu de resurse
(obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente și sisteme tehnice) care susțin și facilitează activitățile de învățare și evaluare în cadrul procesului de predare – învățare.
Clasificarea resurselor educaționale se face în funcție de analizatorul solicitat, pre-cum și de caracterul celor prezentate. Astfel, resursele pot fi clasificate în:
• resurse vizuale: texte, prezentări, imagini și dispozitivele de vizualizare ale aces-tora;
• resurse auditive: înregistrări sonore și dispozitivele de creare și de reproducere;• resurse audiovizuale: înregistrări video cu bandă sonoră și dispozitivele de creare
și de reproducere.Pentru activitățile de învățare la disciplina Informatică, suportul material al resurse-
lor de învățare sunt dispozitivele digitale pentru prelucrarea informației și echipamen-tele periferice specializate, dar nu se exclude și utilizarea mijloacelor tradiționale de învățare, cum ar fi fișele, placatele, modelele fizice, reportofoanele, camerele video etc.
Utilizarea corectă, echilibrată a mijloacelor de învățare permite asigurarea următoa-relor cerințe înaintate față de procesul educațional:
Flexibilitatea – posibilitatea de a selecta, din mulțimea de resurse și dispozitive, pe cele mai adecvate situații la moment.
Generalitatea – posibilitatea de a codifica în diferite forme mesajele transmise, ast-fel încât să fie antrenate concomitent câteva sisteme de recepție.
Paralelismul – posibilitatea utilizării concomitente a aceleiași resurse în mai multe scopuri sau de către mai mulți utilizatori.
Specificul disciplinei Informatică impune utilizarea masivă a calculatorului electronic în calitate de mijloc de învățare. Fiind un instrument universal, el, în funcție de dispozi-tivele periferice conectate și de ansamblul de resurse educaționale și aplicații software disponibile, poate înlocui toate mijloacele tehnice tradiționale. Posibilitatea de comuni-care prin intermediul rețelei Internet cu resursele informaționale externe extinde și mai mult gama metodelor de utilizare a calculatorului în scopuri educaționale.
Totuși, trebuie să ținem cont că un mijloc de învățare, fie el chiar și digital, nu este eficient în sine, ci reprezintă doar unul dintre multiplele componente ale unui sistem de
87
forme, metode, mijloace și resurse, care se completează și care trebuie integrat într-o strategie de instruire sau autoinstruire coerentă.
3.3. Strategiile şi instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării
Evaluarea competențelor. Procesul de evaluare este supus unei modernizări conti-nue. Motive pentru aceasta sunt suficiente: integrarea continuă a tehnologiilor digitale în procesele educaționale, dezvoltarea strategiilor educaționale, modificările din actele normative naționale și internaționale. Deoarece curriculumul modernizat fundamen-tează evaluarea pe analiza produselor școlare, ea își pierde statutul special și devine o parte indispensabilă a procesului de învățare. Elementele de evaluare se regăsesc în toate activitățile didactice, care au loc în sala de clasă, iar uneori, datorită noilor modele educaționale, și în afara ei. Astfel, evaluarea devine o apreciere, ca emitere de judecăţi de valoare despre ceea ce a învăţat şi cum a învăţat elevul, pe baza unor criterii precise, bine stabilite anterior. Prin urmare, modelele de evaluare urmează să fie adaptate la strategiile didactice utilizate de către fiecare cadru didactic.
Modelele de evaluare propuse în curriculum utilizează principiul „criterial” de apre-ciere, adică furnizează informații funcționale, mobilizând elevii la atingerea obiectivelor comune, crearea produselor școlare finale, oferind, la fiecare etapă, soluții de amelio-rare. Modelele de evaluare recomandate au un caracter „corectiv”, adică oferă elevului posibilitatea să îmbunătățească produsul elaborat în funcție de feedbackul primit de la profesor.
Axarea procesului educațional pe formarea competențelor școlare a impus elabora-rea unui nou principiu general de evaluare: evaluarea „conștientizată” sau „formatoare”, bazat pe psihologia cognitivă și integrarea evaluării în procesul de învățare. Ea oscilează între învăţare, ca ansamblu al proceselor prin intermediul cărora elevul achiziționează și utilizează cunoașterea, și învăţarea de a învăţa, ca proces de „cunoaștere despre autocunoaștere”. Evaluarea formativă corespunde noului demers pedagogic dominant, care favorizează participarea activă și autonomia elevului, furnizându-i repere explicite pentru a-și dirija propria transformare, ținând cont de propriile dificultăți și lacune.
În concluzie, evaluarea modernă:• are un caracter formativ, de apreciere în baza unor criterii bine determinate
(standarde);• se încadrează organic în activitățile de învățare și de elaborare a produselor
educaționale, accentuând centrarea pe elev.Tipuri de evaluare. Există mai multe criterii de stabilire a tipologiei evaluării. Cel mai
des utilizate criterii sunt scopul și frecvența, în funcție de care distingem:evaluarea iniţială, prin care se stabilește nivelul de pregătire al elevului la începu-tul unei perioade sau etape de lucru, la începutul unei unități de învățare, teme,
88
capitol, precum și condițiile în care acesta se poate integra în programul de instruire; se recomandă utilizarea testării la calculator, cu ajutorul testelor locale sau online, fără aplicarea notării elevilor;evaluarea continuă (formativă), care presupune verificarea permanentă a rezulta-telor, pe tot parcursul procesului de instruire, de obicei operându-se pe secvențe de învățare mici; trecerea la secvența următoare se realizează numai după ce se cunoaște modul de desfășurare și eficiența educațională a secvenței evaluate, rezul-tatele obținute de elevi, prin adoptarea unor măsuri de ameliorare privind procesul de învățare și rezultatele unor elevi. Poate fi realizată individual sau în grup, în baza unor interviuri orale, a rezolvării de exerciții și probleme la calculator, prin realizarea unor etape ale proiectelor;evaluarea sumativă (cumulativă), care se realizează la sfârșitul unei etape de instru-ire, la finele studierii unei unități de învățare, teme, capitol și, periodic, la sfârșitul semestrelor, al anului școlar, al ciclului de școlarizare, prin conceperea unor subiecte cuprinzătoare care să acopere întreaga arie tematică abordată.La finalul unității de învățare poate fi aplicată testarea online sau locală la calcu-
lator. Pentru organizarea tezelor semestriale se vor folosi metodologiile indicate în documentele normative ale ministerului. Organizarea testării naționale (examenul de bacalaureat la Informatică) este realizată în concordanță cu programul pentru examen la disciplină, iar forma de organizare este stabilită de documentele normative ale minis-terului. Prin urmare, pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat va fi efectuată în concordanță cu programul de examen la disciplina Informatică.
Evident, programa pentru examenul de bacalaureat nu va include tematica module-lor la alegere, metodologia evaluării sumative la aceste module fiind la discreția cadru-lui didactic. În general, metodologia în cauză trebuie să se bazeze pe evaluarea produ-selor școlare create de elevi: prezentări electronice, documente text, modele în formă de foi de calcul, programe depanate de calculator, lucrări de grafică digitală, pagini Web, rapoarte asupra rezultatelor cercetărilor efectuate, proiecte ș.a.m.d.
Dinamica rezultatelor evaluării pe parcursul unui interval de timp (perioade de învățare) servește ca bază pentru determinarea progresului elevului în formarea competențelor specifice, preconizate pentru a fi formate și dezvoltate în perioada re-spectivă.
Metode de evaluare. Metoda de evaluare este o cale prin care profesorul oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoștințelor, de formare a abilităților, a competențelor specifice evaluate prin utilizarea unei diversități de in-strumente adecvate obiectivului de evaluare propus. Principalele metode de evaluare, recomandate în cazul disciplinei școlare Informatică, sunt:
Metodele tradiţionale de evaluare (utilizate în pedagogie o perioadă îndelungată de timp). Dintre ele pot fi menționate următoarele: evaluarea orală, evaluările scrise,
89
testele, probele practice. În cazul disciplinei școlare Informatică, evaluările scrise, testele și probele practice, de obicei, trebuie realizate la calculator.Verificarea orală este realizată în baza unei conversații prin care profesorul urmărește
identificarea achiziției de cunoștințe. Conversația poate fi individuală, frontală sau com-binată. Avantajul principal este obținerea imediată a feedbackului. Metoda favorizează și dezvoltarea capacităților de exprimare a celor instruiți. Neajunsul metodei constă în dependența de o multitudine de factori care pot influența răspunsul elevului: starea de moment a profesorului/a elevului, gradul diferit de dificultate a întrebărilor, starea psi-hică sau particularitățile de caracter ale celor evaluați etc. În contextul desfășurării eva-luării în cadrul disciplinei Informatică, metoda respectivă se recomandă doar în calitate de instrument auxiliar, în scopul ghidării progresului elevilor pe parcursul activităților curente de învățare. De exemplu, întrebarea referitoare la cantitatea de informație, dar și discuția ulterioară cu elevul despre unitatea de măsură a cantității de informație, pot elimina situațiile de blocaj în rezolvarea exercițiilor și problemelor care impun calcula-rea cantității de informație în documentele de tip text.
Evaluarea scrisă presupune realizarea unor lucrări de control, teze, teste din cadrul examenelor naționale etc. În cadrul acestui tip de evaluare dispare contactul direct al elevului cu profesorul-evaluator, iar în unele cazuri evaluarea este chiar externă, fapt ce permite diminuarea mai multor factori subiectivi. Printre avantajele metodei se numără posibilitatea verificării într-un interval de timp redus a unui număr relativ mare de elevi, efectuarea corectării și notarea în conformitate cu criterii apriori strict stabilite (barem, schemă de notare), crearea unor condiții optime pentru elevii cu greutăți de exprimare orală etc. În cazul disciplinei școlare Informatică, utilizarea în cadrul evaluărilor scrise a suporturilor de hârtie este admisă doar atunci când nu există un număr suficient de calculatoare.
Probele practice de evaluare au drept scop verificarea funcționalității cunoștințelor achiziționate, precum și a nivelului de interiorizare și de exteriorizare a acestora. În ca-drul disciplinei Informatică, acest tip de evaluare se realizează prin rezolvarea de către elevi a problemelor propuse, implementarea rezolvărilor pe calculator. În activitățile cu-rente de învățare, evaluarea se va realiza prin rezolvare de probleme, iar la etapa finală – prin explicarea/analiza/evaluarea procesului de rezolvare și de interpretare/validare a rezultatelor obținute la calculator.
Evident, în utilizarea metodelor tradiționale de evaluare se va asigura menținerea unui echilibru între probele orale/scrise și cele practice.
Metodele formative asigură individualizarea învățării în scopul centrării pe elev și dezvoltării acestuia. Metodele în cauză trebuie integrate în activitățile de învățare pe termen mediu (una-două săptămâni) sau lung (până la un semestru) și furnizează informații pentru aprecierea finală sau intermediară a realizărilor activităților de că-tre un elev sau un grup de elevi. În ultimii ani aceste metode au trecut din categoria
90
metodelor complementare în cea a metodelor de bază și au devenit o parte vitală a evaluării. Printre cele mai recomandate metode formative se numără referatul, stu-diul de caz, proiectele tematice și de cercetare, portofoliul elevului la Informatică, autoevaluarea.Metodele formative sunt supuse unui risc sporit de „reutilizare” de către elevi a
produselor create anterior de alții, dând naștere fenomenului de plagiarism. Pentru a împiedica apariția elementelor de plagiarism, profesorul trebuie să întreprindă o în-treagă serie de activități, de la discuțiile despre etica digitală și dreptul de autor până la utilizarea tehnicilor avansate de căutare a informației, de identificare a surselor și de utilizare a aplicațiilor pentru detectarea plagiarismului.
Criteriile de evaluare pentru metodele formative vor fi elaborate în baza indicatori-lor de performanță stabiliți în corespundere cu standardele de competență la disciplina Informatică, taxonomiile adecvate (Bloom, Simpson, Dave, Krathwohl), gradul de com-plexitate și durata activităților evaluate. Astfel, referatul și studiul de caz pot fi evaluate la finalizarea acestora, pe când proiectele și portofoliile elevilor pot fi evaluate pe mă-sura realizării lor, la finalizarea unor etape specificate apriori.
Tehnici de evaluare. Tehnica de evaluare reprezintă modalitatea prin care cadrul didactic declanșează și orientează obținerea din partea elevilor a răspunsurilor la itemii formulați. O probă cu mai mulți itemi poate solicita una sau mai multe tehnici de evalu-are, în funcție de tipurile de itemi pe care îi include.
Pentru testările realizate prin metode tradiționale (oral, scris, la calculator) se vor utiliza diferite tipuri de itemi. În continuare, prezentăm o caracteristică succintă a aces-tor tipuri de itemi și recomandări cu privire la utilizarea lor.
Categoria de itemi obiectivi include itemii cu alegere multiplă, itemii cu alegere du-ală și itemii tip pereche.
Itemii cu alegere multiplă presupun un enunț și o multitudine de variante de răs-puns, dintre care doar una este corectă și urmează să fie selectată în modul indicat în enunț. Se folosesc pentru măsurarea rezultatelor învățării de nivel taxonomic infe-rior: măsurarea cunoștințelor acumulate de către elevi, cunoașterea terminologiei, a elementelor/a faptelor științifice, a principiilor; metode și procedee. La nivel mediu și superior (ficționalizare, interiorizare), itemii cu alegere multiplă pot fi utilizați pentru evaluarea abilităților de a identifica aplicații ale faptelor și principiilor, a interpreta relația cauză-efect, a argumenta metode și proceduri.
Exemplu:
Selectați scrierea numărului zecimal 124 în sistemul de numerație cu baza 8:a) 174 b) 172 c) 164 d) F6
Itemii cu alegere duală solicită elevului să selecteze din două răspunsuri posibi-le: adevărat/fals; corect/greșit; da/nu; acord/dezacord etc. Ei pot fi utilizați pentru
91
recunoașterea unor termeni, date concrete, principii, diferențiere între enunțuri bazate pe fapte sau de opinie, la nivel taxonomic inferior.
Exemplu:
Selectați valoarea de adevăr a afirmației „Sistemul zecimal de numerație (în baza cifrelor arabe) este unul NEPOZIȚIONAL”:
a) ADEVĂRAT b) FALS
Itemii perechi solicită stabilirea unor corespondențe/asociații între cuvinte, propoziții, fraze, litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe două coloane. Ele-mentele din prima coloană se numesc premise, iar cele din a doua coloană reprezintă răspunsurile. Criteriul sau criteriile pe baza cărora se stabilește răspunsul corect sunt enunțate/explicitate în instrucțiunile care preced cele două coloane. Se limitează, de obicei, la măsurarea informațiilor de facto, bazându-se pe simple asociații, pe abilitatea de a identifica relația existentă între două lucruri/noțiuni/simboluri etc. Itemii tip pere-che pot propune diverse tipuri de relații: termeni/definiții; reguli/exemple; simboluri/concepte; principii/clasificări etc. Se poate utiliza un material pictural sau o reprezen-tare grafică.
Exemplu:Stabiliți, prin săgeți, corespondența dintre noțiunile din coloana stângă și definițiile din coloana dreaptă:
Noțiuni Definiții
Eroare absolută Raportul dintre eroarea absolută și modulul numărului exact
Eroare relativă Modulul diferenței dintre valoarea exactă și valoarea aproximativă
Categoria de itemi semiobiectivi include: itemii cu răspuns scurt, itemii de completa-re, întrebările structurate.
Itemii cu răspuns scurt se divizează în următoarele subcategorii distincte:• întrebarea clasică, care vizează un răspuns așteptat (unic sau multiplu);• exercițiul, a cărui rezolvare generează un rezultat;• textul indus, mai puțin aplicabil la disciplina Informatică, datorită structurii sale.
Exemplu de item cu răspuns scurt, multiplu:
Care este tehnica de programare ce poate fi aplicată pentru rezolvarea exactă a pro-blemei rucsacului?
92
Evident, răspunsurile posibile sunt: Triere, Reluare.Itemii de completare reprezintă enunțuri în care sunt omise unul sau mai multe cu-
vinte semnificative. Se cere elevului să găsească acele cuvinte și să le scrie.
Exemplu:
Inserați cuvintele lipsă:La transformarea directă a unui număr binar întreg în sistemul de numerație cu baza 8, acesta se divide în grupe a câte _____ cifre pornind de la ___________.
Întrebările structurate sunt formate din mai multe sub-întrebări de tip obiectiv, se-miobiectiv sau minieseu, legate între ele printr-un element comun. Ele ocupă nișa din-tre tehnicile de evaluare cu răspuns liber (deschis), impuse de itemii subiectivi, și cele cu răspuns limitat (închis), impus de itemii de tip obiectiv. Întrebările structurate pot fi folosite pentru evaluarea cunoașterii principiilor de funcționare a calculatoarelor și a rețelelor de calculatoare, a modului de organizare a informațiilor pe suporturile de memorie externă, a modalităților de comunicare om-calculator. Sub-întrebările pot viza practic toate categoriile taxonomice, pornind de la simpla reproducere (definiții, enu-merări, noțiuni etc.) până la aplicarea cunoștințelor, la analiza, sinteza și formularea ipotezelor, a judecăților de valoare.
Exemplu de întrebare structurată:
Care este algoritmul de generare a tuturor submulțimilor unei mulțimi cu N elemen-te?Sub-întrebări:
• Care este relația dintre numărul de elemente N în submulțime și numărul tuturor submulțimilor?
• Pentru ce valori ale lui N vom obține rezultatele în timp rezonabil?• Care este denumirea tehnicii de rezolvare a problemelor ce presupune explo-
rarea întregului spațiu de soluții posibile?
Itemii subiectivi sau cu răspuns construit, elaborat sau dezvoltat de elev, reprezintă enunțuri care solicită răspunsuri a căror realizare mobilizează cunoștințe și abilități ce trebuie prezentate în forma unor structuri integrate. Principalele forme de itemi subiec-tivi sunt: itemii cu răspuns scurt, itemii tip rezolvare de probleme, itemii tip eseu, itemii cu răspuns dezvoltat.
Itemii cu răspuns scurt cer elevului să exprime o idee importantă în câteva fraze: o explicație, o relație, o definiție descriptivă, un algoritm elementar, un model matematic etc. Profesorul va stabili și comunica elevilor criteriile exacte referitoare la conținutul răspunsurilor așteptate, extensiile, structurile etc.
93
Exemplu:Fie dată o secvență de program PASCAL din care au fost radiate denumirile de tipuri ale variabilelor utilizate:Program P4;var
q : __________;s : set of _______;i : ____________;
beginq:=’069188288311’;s:=[];for i:=1 to length(q) dos:=s+[ord(q[i])-ord(’0’)];...
end.
Analizați secvența din programul P4 și îndepliniți următoarele sarcini:• Înscrieți în textul programului de-
numirile de tip omise, astfel încât acestea să asigure corectitudinea instrucțiunilor din program.
• Scrieți care va fi valoarea variabilei s după executarea ciclului for. s = [________________]
Itemi de tip rezolvare de probleme. Rezolvarea de probleme reprezintă antrenarea elevului într-o activitate nouă, diferită de activitățile curente propuse anterior. Scopul principal constă în dezvoltarea creativității, a gândirii divergente, a gândirii algoritmice, a imaginației, a capacității de a generaliza, de a reformula o problemă etc. În funcție de problemă, se verifică componentele competențelor formate la etapele de ficționalizare, interiorizare și exteriorizare. Rezolvarea problemei la calculator presupune realizarea unor etape distincte, care pot fi evaluate separat, în scopul determinării cât mai exacte a progresului elevului.
Exemplu:Carduri bancare
Cu fiecare card bancar sunt asociate două coduri numerice.Codul de bază, notat prin PIN (Personal Identification Number), reprezintă un nu-
măr format din patru cifre. În cazurile în care utilizatorul introduce de câteva ori la rând numere ce nu coincid cu PIN-ul, automatul bancar blochează accesul la card.
Codul PUK (Personal Unlocking Key) este un număr format din trei cifre. El este folosit de bancomat pentru a debloca accesul la card.
Unul dintre criteriile de acceptare de către bancomat a numărului introdus de uti-lizator în calitate de cod PUK constă în faptul ca suma cifrelor numărului introdus de utilizator să fie un divizor al sumei cifrelor codului PIN al cardului respectiv.
Sarcină. Scrieți un program, care, pentru un cod PIN dat, verifică dacă numărul introdus de utilizator în calitate de cod PUK corespunde criteriului de acceptare. Pro-gramul va conține un subprogram, care va primi în calitate de parametru de intrare un număr întreg N și va returna suma S a cifrelor acestuia.
Intrare. Fișierul text CODE.IN conține în prima linie codul PUK un număr întreg, fără semn, format din trei cifre. Cea de a doua linie conține codul PIN un număr întreg, fără semn, format din patru cifre.
Ieşire. Fișierul text CODE.OUT va conține pe o singură linie cuvântul ACCEPTAT în cazul în care codul PUK corespunde criteriului de acceptare sau RESPINS în caz contrar.
Itemii de tip eseu permit evaluarea globală din perspectiva unei competențe care nu poate fi evaluată în volum deplin cu ajutorul itemilor obiectivi sau semiobiectivi.
94
În cazul acestor itemi se evaluează abilitățile de organizare și integrare a ideilor, expri-marea personală în scris, abilitățile de a interpreta și a aplica datele. Itemii de tip eseu cer elevului să construiască, să producă un răspuns liber în conformitate cu cerințele comunicate apriori. La orele de Informatică poate fi propusă realizarea unui minieseu structurat sau semistructurat cu răspuns așteptat, ordonat și orientat la teme prepon-derent descriptive: structura calculatorului, topologia rețelelor de calculatoare, servicii Internet etc.
Exemple:
• Descrieți avantajele și dezavantajele metodei de triere.• Comparați eficiența metodelor de sortare pe exemplul algoritmilor de sortare
prin selecție și al bulelor.
Itemii cu răspuns dezvoltat presupun un volum extins al răspunsului, dar în cazul disciplinei școlare Informatică, mai rar.
Forme de evaluare curentă. În procesul de evaluare la Informatică se recomandă utilizarea următoarelor forme de evaluare: observarea curentă, interogarea orală, re-zolvarea de exerciții și probleme, testele grilă. În continuare, prezentăm o descriere succintă a acestora.
Observarea curentă a comportamentului şcolar al elevului poate fi realizată practic în orice moment al activității educaționale. Deși această formă este aplicată uneori și pentru a evalua rezultatele elevilor, mai des ea se aplică pentru a evalua comportamen-te afectiv-atitudinale.
Caracteristicile ce pot fi evaluate sunt:La nivel de concepte şi capacitaţi:• organizarea și interpretarea datelor;• selectarea și organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru;• descrierea și generalizarea unor procedee, tehnici, relații;• utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva;• identificarea relațiilor;• utilizarea calculatorului în situații corespunzătoare.La nivel atitudinal:• concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;• implicarea activă în rezolvarea sarcinii;• punerea unor întrebări pertinente profesorului;• completarea, îndeplinirea sarcinii;• revizuirea metodelor utilizate și a rezultatelor.Interogarea orală. Este o formă de evaluare individuală expres, care face parte din
cele tradiționale și este puțin eficientă într-un sistem educațional centrat pe elev, unde
95
prioritate are discuția didactică, în care se implică un număr mai mare de elevi. Pentru evaluarea elevilor în cadrul discuției poate fi folosită observarea curentă.
Rezolvarea de exerciţii şi probleme. Este o activitate educațională practică de ficționalizare/interiorizare a cunoștințelor obținute recent, care finalizează cu un rezul-tat ce poate fi evaluat cu calificativele corect/incorect. Suplimentar are loc evaluarea procesului de rezolvare și identificarea „punctelor tari” și a „punctelor slabe” ale fiecă-rei etape de rezolvare. Atât exercițiile, cât și problemele pot fi cele tradiționale (pentru rezolvare scrisă), precum și inovaționale (pentru rezolvare la calculator).
Testele grilă. Teste scrise sau asistate de calculator (local sau online) se vor propune elevilor (selectiv sau frontal) la etapa finală a lecției sau a activității educaționale. Testele vor fi elaborate în bază de itemi obiectivi și semiobiectivi și se vor referi la cunoștințele achiziționate pe parcursul activității. Este preferabilă organizarea testelor grilă în baza unor aplicații specializate (Moodle, eFront, formulare digitale sau aplicații de calcul ta-belar), fapt ce permite obținerea imediată a unui feedback. Utilizarea aplicațiilor spe-cializate este preferabilă anume la Informatică, întrucât ele permit o diversificare mai extinsă a tipologiei itemilor, colectarea și prelucrarea automatizată a statisticilor și, ceea ce este important, aplicațiile în cauză oferă posibilitatea personalizării și individualizării testelor prin crearea băncilor de itemi.
96
Bibliografie
1. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional. Aprobat prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European economic and social committee and the Committee of the regions on The Digital Education Action Plan. Brussels, 17.1.2018. COM (2018) 22 final.
3. Curriculumul actualizat la disciplina școlară „Informatică”, învăţământ liceal. Aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 936 din 28 august 2014 cu statut de document destinat desfășurării experimentului pedagogic.
4. Curriculumul de bază. Sistem de competenţe pentru învăţământul general. Aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 1939 din 28 decembrie 2018.
5. Curriculum Naţional. Disciplina Informatică. Clasele a X-a – a XII-a. Aprobat la Consi-liul Național pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 22 din 5 iulie 2019.
6. Evaluarea Curriculumului Educaţional. Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe (studii curriculare)./ Ion Achiri, Nina Bîrnaz, Victor Ciuvaga [et. al.]; coord.: Vladimir Guțu. Universitatea de Stat din Moldova, UNICEF Moldova. – Chișinău: CEP USM, 2018.
7. Informatics Education in Europe: Are We All In The Same Boat? ACM ISBN: #978-1- 4503-5361-8.
8. Învăţarea centrată pe elev. Ghid pentru profesori şi formatori. Proiectul PHARE: RO. IMC Consulting Ltd, 2005.
9. Standarde de competenţe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Aprobate prin ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 7 septembrie 2015.
10. Bocoș M. Teoria şi practica cercetării pedagogice. Editura Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca, 2003.
11. Bosman Ch., François-Marie Gérard, Xavier Roegiers. Quel avenir pour les compéten-ces?, De Boesk & Larcier s.a., 2002.
12. Cartaleanu T., Cosovan O., Goraș-Postică V. et al. Formare de competenţe prin strate-gii didactice interactive. Centrul Educațional Pro Didactica, Chișinău, 2008.
13. Cerghit I. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strate-gii. Polirom, 2008.
14. Colis B. and Moonen J. Flexible Learning in a Digital World: Experiences and expec-tations (London: Kogan-Page), 2001.
15. Corlat Sergiu, Ivanov Lilia. Calculatorul în predare şi învăţare. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar. I.E.P. Știința, Chișinău, 2007.
16. Fryer M. Predarea şi învăţarea creativă. Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 200417. Gremalschi Anatol, Prisăcaru Angela. Formarea şi dezvoltarea culturii informaţionale
şi a gândirii algoritmice în învăţământul general. / Didactica Pro., nr. 4-5 (110-111), 2018.
18. Gremalschi Anatol, Prisăcaru Angela. Modernizarea curriculumul liceal la Informati-că / Acta et commentationes. Științe ale Educației, nr. 2 (9), 2016.
97
19. Gremalschi A., Ciobanu I., Ivanov L., Prisăcaru A. Referenţial de evaluare. Disciplina Informatică // Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor. Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2014.31.
20. Guțu V., Chicu V., Dandara O. et al. Psihopedagogia centrată pe copil. Centrul Educațional-Poligrafic al USM, Chișinău, 2008.
21. Heather Fry, Steve Ketteridge, Stephanie Marshall. A handbook for teaching and le-arning in education: enhancing academic practice. Taylor & Francis, USA New York, 2009.
22. Horst Shaub, Karl G. Zenke. Dicţionar de pedagogie. Iași, Polirom, 2001. 23. Lupu Ilie, Gremalschi Anatol, Prisăcaru Angela. Dezvoltarea curriculară în informati-
că / Acta et commentationes. Științe ale Educației, nr. 1(12), 2018. 24. Malcolm Shepherd Knowles. Self-directed learning: A guide for learners and tea-
chers. Englewood Cliffs: Prentice Hall/Cambridge, 1975.25. Manolescu M. Evaluarea Școlară. Metode, tehnici, instrumente. Editura Meteor Pre-
ss, București, 2005.26. Masalagiu C., Asiminoaei I., Țibu M. Didactica predării Informaticii. Editura POLI-
ROM, 2016.27. Sue Sentance, Erik Barendsen, Carsten Schulte. Computer Science Education / Per-
spectives on Teaching and Learning in School. Bloomsbury Academic, 2018.28. Wilson B. G. Metaphors for instruction: Why we talk about learning environments.
Educational Technology, 35 (5), 25-30, (1995).
98
Anexe
Anexa 1. Exemplu de proiect didactic de lungă durată, clasa a X-a, profil real
Autori: Svetlana Golubev, profesor de informatică, grad didactic superior; Gheorghe Chistruga, profesor de informatică, grad didactic superior
Atenție! Cadrele didactice vor personaliza proiectele didactice de lungă durată, în funcție de specificul colectivului de elevi și al resurselor educaționale disponibile,
în conformitate cu prevederile curriculumului la disciplină, ediția 2019.
Competențele specifice disciplineiCS1. Utilizarea instrumentelor cu acțiune digitală în scopul eficientizării proceselor de
învățare și de muncă, manifestând abordări inovatoare și spirit practic.CS2. Interacțiunea cu membrii comunităților virtuale în scopuri de învățare și muncă,
manifestând interes pentru învățarea activă, pentru cercetare și colaborare, res-pectând etica mediilor virtuale.
CS3. Promovarea în mediile digitale a elaborărilor și realizărilor personale și ale colecti-vului în care activează, dovedind ingeniozitate, spirit de echipă și convingere.
CS4. Elaborarea de produse digitale grafice, audio și video, demonstrând creativitate și respect față de valorile culturale naționale și universale.
CS5. Perceperea științifică a rolului și a impactului fenomenelor informatice din socie-tatea contemporană, manifestând gândire critică și pozitivă în conexarea diferitor domenii de studiu, activitate și valori umane.
CS6. Prelucrarea datelor experimentelor din domeniul științelor reale și al celor sociou-mane, manifestând gândire critică, claritate și corectitudine.
CS7. Algoritmizarea metodelor de analiză, de sinteză și soluționare a situațiilor-problemă, demonstrând creativitate și perseverență.
CS8. Implementarea algoritmilor în medii de programare, dând dovadă de concentrare și reziliență.
CS9. Explorarea situațiilor-problemă prin modelare, planificare și efectuare de experi-mente virtuale în mediile digitale, dovedind spirit analitic, claritate și concizie.
Bibliografie/Resurse• Curriculum Naţional. Disciplina Informatică. Clasele a X-a – a XII-a. Aprobat la Consi-
liul Național pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetă-rii al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 22 din 5 iulie 2019.
• Ghidul de implementare a curriculei la disciplina Informatică. Liceu. (2019).
99
• Gremalschi A., Mocanu Iu., Spinei I. Informatică. Manual pentru clasa a 9-a, Știința, Chișinău, 2016.
• Gremalschi A., Corlat S., Braicov A. Informatică. Manual pentru clasa a XII-a. Știința, Chișinău, 2015.
• Gremalschi L., Andronic V., Ciobanu I., Chistruga Gh. Informatica. Ghid de imple-mentare a curriculumului modernizat pentru treapta gimnazială. Lyceum, Chișinău, 2011.
• Corlat S., Ivanov L., Bîrsan V. Informatica. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală. Cartier, Chișinău, 2010.
• Gremalschi A., Ciobanu I. Informatică. Clasa a 9-a. Ghidul profesorului. Știința, Chișinău, 2011.
• Gremalschi A., Ciobanu I., Ivanov L., Prisăcaru A. Referenţial de evaluare. Disciplina Informatică // Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor. Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2014.
• Standarde de competenţe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Aprobate prin ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 7 septembrie 2015.
• Matematică şi ştiinţe. Ghiduri metodologice. (Dezvoltarea și implementarea curricu-lumului în învățământul gimnazial). Grupul Editorial Litera, Chișinău, 2000.
• Laborator virtual de Informatică și TIC. http://lab.infobits.ro/.• https://sites.google.com/a/para.ro/teste/Home/clasa-a-ix-a/limbajul-c.• Subiecte Olimpiada Republicană la Informatică 2018. http://aee.edu.md/content/
ol18-teste-informatic%C4%83.• http://campion.edu.ro/rules.php.• https://infoarena.ro/downloads.• http://www.ctice.md/ctice2013/wp-content/uploads/2014/09/E.pdf.
100
Administrarea disciplinei
Numărul de ore pe săptămână Numărul de ore pe an şcolar
2 68
Unități de învățare Numărul de ore Din ele, evaluăriNormele tehnicii securității și de comportament în labo-ratorul de Informatică 2 1
I. Metode de descriere a limbajelor naturale și a limbajelor formale 4
1II. Vocabularul și sintaxa unui limbaj de programare de
nivel înalt 6
III. Conceptul de dată. Tipuri de date simple 10 1IV. Conceptul de acțiune. Instrucțiunile unui limbaj de
programare de nivel înalt 8
Total Semestrul I 30 3IV. Conceptul de acțiune. Instrucțiunile unui limbaj de
programare de nivel înalt (continuare) 16 1
V. Modul la alegere. Elemente de Web design 20 1
La discreția profesorului 2
Total Semestrul II 38 2
Total pe an 68 5
101
Proi
ecta
rea
dida
ctică
a u
nită
ților
de
învă
țare
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
ăU
nită
ți de
învă
țare
/ Co
nțin
ut te
mati
c
Eşal
onar
ea în
tim
pSt
rate
gii d
idac
tice
(form
e de
or
gani
zare
, res
urse
did
actic
e,
eval
uare
)N
ote
Nr.
de o
reDa
ta
• Re
spec
tare
a re
gulil
or d
e co
m-
port
are
și se
curit
ate
în c
abin
etul
de
info
rmati
că.
• Re
spec
tare
a re
gulil
or d
e ig
ienă
a
mun
cii l
a le
cțiil
e de
info
rmati
că.
Nor
mel
e te
hnic
ii se
curit
ății
în c
abi-
netu
l de
info
rmati
că.
Abili
tăți
de u
tiliza
re a
cal
cula
toru
-lu
i.
1
• Ac
tivita
tea
fron
tală
• Ac
tivita
tea
indi
vidu
ală
• Te
stul
Eval
uare
iniți
ală
1
1. M
etod
e de
des
crie
re a
lim
baje
lor n
atur
ale
şi a
lim
baje
lor f
orm
ale
– 4
ore
• De
scrie
re a
con
stru
cțiil
or g
ra-
mati
cale
prin
alte
rnar
e, c
on-
cate
nare
, rep
etar
e și
incl
uder
e op
ționa
lă.
• U
tiliza
rea
form
ulel
or B
NF
și a
diag
ram
elor
sint
actic
e pe
ntru
ve
rifica
rea
core
ctitu
dini
i tex
telo
r și
a un
itățil
or le
xica
le.
1.1.
Met
ode
de d
escr
iere
a
cons
truc
țiilo
r gra
mati
cale
. Met
a-lim
baju
l BN
F.2
• Ac
tivita
tea
fron
tală
• Ac
tivita
tea
indi
vidu
ală
• Ex
erci
țiul
• St
udiu
l de
caz
1.2.
Met
ode
de d
escr
iere
a
cons
truc
țiilo
r gra
mati
cale
. Dia
gra-
me
sinta
ctice
.2
2. V
ocab
ular
ul şi
sint
axa
unui
lim
baj d
e pr
ogra
mar
e de
niv
el în
alt –
6 o
re•
Iden
tifica
rea
unită
ților
lexi
cale
al
e lim
baju
lui d
e ni
vel î
nalt.
• U
tiliza
rea
form
ulel
or B
NF
și a
diag
ram
elor
sint
actic
e pe
ntru
ve
rifica
rea
core
ctitu
dini
i tex
telo
r și
a un
itățil
or le
xica
le.
• Ap
licar
ea re
gulil
or d
e fo
rmar
e a
iden
tifica
toril
or, ș
iruril
or, n
ume-
relo
r, co
men
tarii
lor.
2.1.
Uni
tățil
e le
xica
le a
le u
nui l
im-
baj d
e pr
ogra
mar
e de
niv
el în
alt.
Alfa
betu
l lim
baju
lui.
Voca
bula
rul
limba
julu
i.
1
• Ac
tivita
tea
fron
tală
• Ac
tivita
tea
indi
vidu
ală
• Ex
erci
țiul
• St
udiu
l de
caz
• De
mon
stra
rea
• O
bser
vare
a•
Eval
uare
a as
istat
ă de
ca
lcul
ator
2.2.
Uni
tăți
lexi
cale
: sim
bolu
rile
spec
iale
; cuv
inte
le-c
heie
.2.
3. U
nită
ți le
xica
le: i
denti
ficat
ori;
sepa
rato
ri.
2
2.4.
Uni
tăți
lexi
cale
: num
ere;
șiru
ri de
car
acte
re; e
tiche
te.
2
2.5.
Eva
luar
e su
mati
vă (U
nită
țile
de în
văța
re I
și II)
.1
102
3. C
once
ptul
de
dată
. Tip
uri d
e da
te si
mpl
e –
10 o
re•
Clas
ifica
rea
tipur
ilor d
e da
te
simpl
e în
pre
defin
ite și
defi
nite
de
util
izato
r, în
ord
inal
e și
neor
-di
nale
, în
tipur
i ano
nim
e și
defi-
nite
exp
licit.
• Cl
asifi
care
a da
telo
r din
pro
gram
în
con
stan
te și
var
iabi
le.
• U
tiliza
rea
tipur
ilor i
denti
ce și
a
tipur
ilor c
ompa
tibile
.•
Aplic
area
dia
gram
elor
sint
actic
e și
a fo
rmul
elor
met
alin
gvisti
ce
ale
unită
ților
gra
mati
cale
pen
tru
decl
araț
ii de
tipu
ri, v
aria
bile
și
cons
tant
e.
3.1.
Con
cept
ul d
e da
tă. D
efini
rea
tipur
ilor d
e da
te: î
ntre
g.1
• Ac
tivita
tea
fron
tală
• Ac
tivita
tea
indi
vidu
ală
• Ex
erci
țiul
• Re
zolv
area
pro
blem
elor
• Ac
tivita
tea
de g
rup
• Lu
crar
ea p
racti
că•
Stud
iul d
e ca
z•
Dem
onst
rare
a•
Obs
erva
rea
• Te
stul
3.2.
Defi
nire
a tip
urilo
r de
date
: rea
l.1
3.3.
Defi
nire
a tip
urilo
r de
date
: bo
olea
n.1
3.3.
Defi
nire
a tip
urilo
r de
date
: ca
ract
er.
1
3.4.
Defi
nire
a tip
urilo
r de
date
: su
bdom
eniu
.1
3.5.
Tip
uri i
denti
ce și
tipu
ri co
mpa
-tib
ile.
1
3.6.
Tip
uri o
rdin
ale
de d
ate.
Tip
uri
de d
ate
inte
rval
. Tip
uri a
noni
me
și tip
uri d
efini
te e
xplic
it*.
2
3.7.
Defi
niții
de
cons
tant
e, d
e ti-
puri.
Dec
lara
ții d
e va
riabi
le.
1
3.8.
Eva
luar
e su
mati
vă.
1
4. C
once
ptul
de
acțiu
ne. I
nstr
ucțiu
nile
unu
i lim
baj d
e pr
ogra
mar
e de
niv
el în
alt –
24
ore
• Id
entifi
care
a pă
rțilo
r com
pone
n-te
ale
unu
i pro
gram
.•
Util
izare
a fo
rmul
elor
met
alin
g-vi
stice
și a
dia
gram
elor
sint
ac-
tice
ale
inst
rucț
iuni
lor î
n st
udiu
pe
ntru
ver
ifica
rea
core
ctitu
dini
i sin
tacti
ce a
pro
gram
elor
ela
bo-
rate
.•
Elab
orar
ea p
rogr
amel
or în
car
e se
util
izeaz
ă pr
oced
urile
pre
defi-
nite
de
citir
e/sc
riere
.
4.1.
Con
cept
ul d
e ac
țiune
. N
oțiu
nea
de in
stru
cțiu
ne.
1•
Activ
itate
a fr
onta
lă•
Activ
itate
a in
divi
dual
ă•
Exer
cițiu
l•
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or•
Elab
orar
ea p
rogr
amel
or•
Depa
nare
a pr
ogra
mel
or•
Activ
itate
a de
gru
p•
Lucr
area
pra
ctică
• St
udiu
l de
caz
• De
mon
stra
rea
• O
bser
vare
a•
Test
ul
4.2.
Afiș
area
info
rmaț
iei a
lfanu
me-
rice.
1
4.3.
Citi
rea
date
lor d
e la
tast
atur
ă.1
4.4.
Exp
resii
. Eva
luar
ea e
xpre
siilo
r.2
4.5.
Pro
gram
area
exp
resii
lor.
Ela-
bora
rea
și de
pana
rea
prog
ram
elor
.2
4.6.
Inst
rucț
iuni
: ape
l de
proc
e-du
ră; d
e ef
ect n
ul; c
ompu
să; d
e at
ribui
re.
2
103
• El
abor
area
pro
gram
elor
în c
are
se u
tilize
ază
inst
rucț
iuni
le în
st
udiu
.•
Desc
riere
a al
gorit
milo
r cu
nosc
uți d
in c
adru
l disc
iplin
elor
de
mat
emati
că, fi
zică,
chi
mie
, bi
olog
ie ș.
a. u
tilizâ
nd d
iferit
e m
etod
e de
repr
ezen
tare
a a
lgo-
ritm
ilor.
• El
abor
area
alg
oritm
ilor d
e re
zol-
vare
a p
robl
emel
or d
in d
iferit
e do
men
ii de
acti
vita
te u
man
ă.•
Tran
slata
rea
algo
ritm
ilor
elab
oraț
i în
prog
ram
e.•
Test
area
pro
gram
elor
și a
naliz
a re
zulta
telo
r.
4.7.
Inst
rucț
iune
a da
că. E
labo
rare
a și
depa
nare
a pr
ogra
mel
or.
2
4.8.
Inst
rucț
iune
a ca
z. E
labo
rare
a și
depa
nare
a pr
ogra
mel
or.
2
4.9.
Inst
rucț
iune
a pe
ntru
. Ela
bora
-re
a și
depa
nare
a pr
ogra
mel
or.
2
4.10
. Ins
truc
țiune
a câ
t. El
abor
area
și
depa
nare
a pr
ogra
mel
or.
2
4.11
. Ins
truc
țiune
a re
petă
. Ela
bo-
rare
a și
depa
nare
a pr
ogra
mel
or.
2
4.12
. Eva
luar
e su
mati
vă.
1
5-A
. Ele
men
te d
e W
eb d
esig
n –
20 d
e or
e•
Iden
tifica
rea
cerin
țelo
r și a
reco
-m
andă
rilor
refe
ritoa
re la
doc
u-m
ente
le W
eb.
• Pa
rcur
gere
a et
apel
or d
e el
abo-
rare
a u
nui d
ocum
ent W
eb.
• El
abor
area
doc
umen
telo
r Web
cu
aju
toru
l apl
icaț
iilor
de
ofici
u.•
Elab
orar
ea d
ocum
ente
lor W
eb
cu a
juto
rul a
plic
ațiil
or d
edic
ate.
• El
abor
area
doc
umen
telo
r Web
cu
aju
toru
l apl
icaț
iilor
on-
line.
5.1.
Doc
umen
te W
eb. N
oțiu
ni și
co
ncep
te. F
orm
atel
e do
cum
ente
lor
Web
. Str
uctu
ra u
nui s
ite.
1•
Activ
itate
a fr
onta
lă•
Activ
itate
a in
divi
dual
ă•
Exer
cițiu
l•
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or•
Activ
itate
a de
gru
p•
Lucr
area
pra
ctică
• St
udiu
l de
caz
• Pr
oiec
tul
• De
mon
stra
rea
• O
bser
vare
a•
Test
ul
5.2.
Cer
ințe
față
de
docu
men
tele
W
eb. E
tape
le d
e el
abor
are
a do
cu-
men
telo
r Web
. Res
urse
soft
pent
ru
crea
rea
și ge
nera
rea
docu
men
telo
r W
eb.
1
5.3.
Obi
ecte
le d
in c
ompo
nenț
a do
cum
ente
lor W
eb: t
exte
.1
5.4.
Obi
ecte
le d
in c
ompo
nenț
a do
cum
ente
lor W
eb: l
iste.
1
104
• Pu
blic
area
doc
umen
telo
r Web
în
Inte
rnet
.•
Resp
ecta
rea
legi
slație
i naț
iona
le
și in
tern
ațio
nale
în d
omen
iul
drep
tulu
i de
auto
r.
5.5.
Obi
ecte
le d
in c
ompo
nenț
a do
cum
ente
lor W
eb: t
abel
e.2
5.6.
Obi
ecte
le d
in c
ompo
nenț
a do
cum
ente
lor W
eb: i
mag
ini.
2
5.7.
Obi
ecte
le d
in c
ompo
nenț
a do
cum
ente
lor W
eb: l
egăt
uri.
1
5.8.
Cre
area
doc
umen
telo
r Web
cu
ajut
orul
apl
icaț
iilor
de
ofici
u.2
5.9.
Cre
area
doc
umen
telo
r Web
cu
ajut
orul
apl
icaț
iilor
ded
icat
e.3
5.10
. Cre
area
doc
umen
telo
r Web
cu
aju
toru
l apl
icaț
iilor
onl
ine.
3
5.11
. Pub
licar
ea d
ocum
ente
lor
Web
în In
tern
et.
1
5.12
. Ele
men
te d
e dr
ept:
drep
turi
de a
utor
; dre
ptur
i con
exe;
lic
ențe
pen
tru
dist
ribuț
ie
(CCL
); an
tipla
giar
ismul
mul
-tim
edia
.
1
5.13
. Eva
luar
e su
mati
vă.
1
• La
disc
reția
cad
rulu
i did
actic
2
105
Anexa 2. Exemplu de proiect didactic de scurtă durată. Clasa a X-a, profilul umanist
INFORMATICA, clasa a X-A, profilul umanistPROIECT DIDACTIC nr. 2
Autor: Gheorghe Chistruga, profesor de informatică, grad didactic superior
Datele generale. Data calendaristică, clasa a X-a, profilul real, Informatică.Modulul: Metode de descriere a limbajelor naturale și a limbajelor formale.Subiectul lecției. Metode de descriere a construcțiilor gramaticale. Diagrame sintactice.Tipul lecției: de dobândire și aplicare a cunoștințelor.Unități de competențe:
• Descrierea construcțiilor gramaticale prin alternare, concatenare, repetare și in-cludere opțională.
• Utilizarea diagramelor sintactice pentru verificarea corectitudinii textelor și a unităților lexicale.
Obiective operaționale:La finele lecției elevii vor fi capabili:
O1 - să identifice elementele diagramelor sintactice și să explice destinația lor;O2 - să producă construcții gramaticale în baza diagramelor sintactice propuse;O3 - să deseneze diagrame sintactice în baza formulelor BNF propuse;O4 - să scrie formulele BNF în baza diagramelor sintactice propuse;O5 - să manifeste interes și perseverență în realizarea sarcinilor propuse.
Strategii didactice:• formele de organizare: frontală, individuală;• metodele, procedeele și tehnicile didactice: conversația; expunerea; explicația;
exercițiul; analiza; problematizarea;• mijloacele didactice: manual la informatică, tabla interactivă; fișe; calculatoare.
Strategii de evaluare: evaluare formativă interactivă.Locul desfăşurării: laboratorul de informatică.Bibliografie:• Curriculum Naţional. Disciplina Informatică. Clasele a X-a – a XII-a. Aprobat la Consi-
liul Național pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetă-rii al Republicii Moldova, proces-verbal nr. 22 din 5 iulie 2019.
• Ghid de implementare a curriculumului disciplinar la Informatică (2019).• Gremalschi A., Ciobanu I., Ivanov L., Prisăcaru A. Referenţial de evaluare. Disciplina
Informatică // Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor. Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2014.
• Gremalschi A., Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Manual pentru clasa a IX-a, Știința, Chișinău, 2016.
106
SCHIŢA DEMERSULUI DIDACTIC
I. EVOCARE (5-10 minute)
1. Organizarea clasei. Organizarea clasei (salutul elevilor, evidențierea prezenței, dis-ponibilitatea mijloacelor didactice).
2. Captarea atenției:a) Se consideră următoarele forme de reprezentare a informației, utilizate în Egiptul
Antic:Prin hieroglife Prin imagini
Care dintre aceste forme de reprezentare a informației este mai intuitivă? Argumentați răspunsul.
b) Este cunoscut faptul că orice comunicare om-calculator poate fi realizată prin utilizarea următoarelor tipuri de interfețe:
Interfaţă cu linie de comandă Interfaţă grafică
Care dintre aceste interfețe este mai simplă și mai comodă în utilizare? Argumentați răspunsul.
Concluzie: În anumite cazuri, reprezentarea informațiilor în formă grafică este mai intuitivă și mai comodă pentru utilizator.
Pornind de la acest fapt, în informatică, pentru descrierea construcțiilor gramaticale, în afară de texte (formulele BNF), se utilizează și forme grafice speciale, denumite dia-gramele sintactice.
107
II. REALIZAREA SENSULUI (20-30 de minute)
3. Comunicarea subiectului lecției şi a obiectivelorProfesorul:-Anunță și scrie pe tablă subiectul: Metode de descriere a construcțiilor gramatica-
le. Diagrame sintactice.-Anunță obiectivele lecției.-Prezintă conținutul informațional al lecției.Diagramele sintactice descriu mai intuitiv sintaxa limbajele de programare. Repre-
zentarea prin diagrame poate fi derivată din notația BNF, după cum urmează:Fiecărui simbol terminal îi corespunde un cerc sau un oval în care se înscrie simbolul
respectiv. Simbolurile neterminale se înscriu în dreptunghiuri. Ovalele și dreptunghiuri-le se reunesc conform desenelor de mai jos:
Concatenare: <u>::= x1, x2, ... xn<u>
Alternare: <u>::=x1 | x2 | ...| xn<u>
x1 x2 . . . xn
x1
x2
xn
. . .
Prezența opțională: <u>::=[ x1] x2<u>
Repetare: <u>::={ x1} x2
<u>
x1 x2
x2x1
Activitatea elevilor: Elevii notează pe caiete conținutul noii lecții. Urmăresc explicațiile.
108
4. Explorarea informațiilor prezentate, observarea şi reflecția.a) Elevilor li se propune schițarea unor diagrame similare celei prezentate mai sus,
punând în evidență proprietățile lor și precizând modul de desenare a diagrame-lor.
<Zi> ::= Luni | Marți | Miercuri | Joi | Vineri | Sâmbătă | Duminică<Zi>
Luni
Luni
Luni
Luni
Luni
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminică
b) Elevilor li se propune să scrie formulele BNF care corespund diagramelor sintac-tice din figura de mai jos și să aducă exemple de numere fracționare.
<Cifră>
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
<Secvență cifre>
Cifră
<Număr fracționar>
Secvență cifre .
Secvență cifre
109
Răspuns:<Cifră> ::= 0 | 1 | 2 | 3 | 4| 5 | 6 | 7 | 8 | 9<Secvenţă cifre> ::= <Cifră>{<Cifră>}<Număr fracţionar> ::= <Secvenţă cifre>.[<Secvenţă cifre>]Exemple de numere fracționare: 23.411; 0.28; 3.0001; 00.0001; 000.12009.
III. REFLECŢIE (5-7 minute)
5. Prezentarea/valorificarea experienței concrete. Elevilor li se propun câteva sarcini, a căror realizare presupune utilizarea informațiilor studiate/cunoscute.a) Activitate individuală. Elaborați diagramele sintactice ce corespund următoare-
lor formule BNF: <Elevul> ::= Ion | Maria | Andrei | Vasile <Dispozitivul digital> ::= telefonul inteligent | tableta <Propoziţie> ::= <Elevul> studiază | utilizează <Dispozitivul digital>.Răspuns: <Elevul>
Ion Maria Andrei Vasile
<Propoziție>
Elevulutilizează
studiazăDispozitivul
digital
<Dispozitivul digital>
telefonul in-teligent tableta
Activitate în grup. Elevilor li se propune să scrie câteva propoziții construite conform diagramei sintactice <Propoziţie>.
Răspunsuri posibile: Ion studiază telefonul inteligent. Maria utilizează tableta. Andrei studiază tableta.
110
b) Activitate în grup. Elevilor li se propune să determine numărul total de propoziții distincte ce pot fi produse în baza diagramei sintactice <Propoziţie>.Răspuns: 16.
6. Evaluarea lecției. Autoaprecierea, reflecțiaElevilor li se propune să formuleze concluzii, redând anumite emoții, trăiri, impresii
acumulate la sfârșitul orei, relatând:- Cel mai curios lucru aflat la această oră.- Cea mai interesantă informație aflată.- Un lucru știut înaintea lecției.- Un aspect încă neînțeles.- Curiozitate rămasă.- Întrebare.- Rugăminte/solicitare.
IV. EXTINDERE (2-4 minute)7. Temă pentru acasă:
a) Repetarea paragrafului „Metalimbajul BNF din manual”.b) Studierea paragrafului „Diagrame sintactice” din manual.c) Exercițiile 4 și 6 din paragraful „Diagrame sintactice” din manual.
111
Anexa 3. Exemplu de instruire în bază de problemă. Prelucrarea tablourilor bidimensionale
Problemă. Pentru a determina zonele cu pericol sporit de inundare, agenția Apele Moldovei a efectuat cartografierea luncii Prutului. Harta ce reprezintă lunca Prutului a fost divizată în zone pătrate cu latura de 500 m (Figura 1). O zonă a luncii este con-siderată „cu risc de inundații”, dacă prin ea trece albia râului. În caz contrar, zona este considerată ca fiind „sigură”. Agenția vrea să afle suprafață totală a zonelor cu risc de inundații ale luncii Prutului.
Figura 1 Figura 2
Figura 3
Deoarece volumul hărții digitale este foarte mare, specialiștii agenției au simbolizat zonele cu risc de inundații prin 1, iar cele sigure – prin 0 (Figura 2) și au păstrat doar tabelul astfel obținut (Figura 3). În scopuri didactice se consideră că tabelul în cauză are cel mult 20 de linii și cel mult 20 de coloane.
Discuții:1. Cum se rezolvă problema? Răspuns: Trebuie să numărăm zonele de risc și să înmulțim numărul obținut cu
suprafața unei zone.2. Poate fi oare problema rezolvată în mod manual? Răspuns: Da.
112
3. Dar dacă tabelul va avea 100 de rânduri și 1000 de coloane? Dar dacă dorim să car-tografiem și luncile altor râuri?
Răspuns: Scriem un program de calculator.4. Cum vom reprezenta harta pe calculator? Răspuns: Cu ajutorul unui tablou bidimensional.5. Cum introducem datele? Răspuns: De la tastatură sau le citim dintr-un fișier text. Notă: Pentru exemplul din imagine volumul de date care urmează să fie introdus
este destul de mare, deci ar fi logic ca problema să fie propusă elevilor după studie-rea fișierelor text.
6. Cum aflăm numărul zonelor cu risc de inundații? Răspuns: Inițial setăm numărul zonelor cu risc ca fiind egal cu 0. În continuare, par-
curgem fiecare din liniile tabelului, de la prima până la ultima coloană, iar la întâlni-rea unui element cu valoarea de „1”, incrementăm numărul zonelor cu risc.
7. Cum calculăm suprafața totală a zonelor de risc? Răspuns: Fie K numărul zonelor cu risc de inundații; L – lungimea laturii unei zone în
km; S – suprafața totală a zonelor de risc Evident, S = K×L×L km2.
Algoritm:Presupunem că harta ce reprezintă lunca Prutului are M zone în lungime și N zone în
înălțime. Lungimea laturii unei zone este L. Introducem harta în tabloul bidimensional A cu N linii și M coloane.
Precondiţii: Se introduc valorile N, M, L și înseși valorile elementelor tabloului A.Pasul 1. K ⇐ 0.Pasul 2. Fie I – indicele liniei curente. I ⇐ 1. Pasul 3. Pentru toți J de la 1 la M repetăm: dacă A[I, J] este egal cu 1, atunci
K ⇐ K + 1.Pasul 4. Dacă I < N (nu am parcurs încă toate liniile), atunci I ⇐ I + 1 și revenim la
Pasul 3. Altfel, trecem la Pasul 5.Pasul 5. S ⇐ K × L × L.Pasul 6. Afișăm S. Sfârșit.Implementarea algoritmului într-un limbaj de programare de nivel înalt nu prezintă
dificultăți și este lăsată în seama cititorului.Sumarul activităților pentru rezolvarea problemei:1. Elevii discută o situație (problemă) reală.2. Elevii parcurg procesul de abstractizare a problemei, identificând legăturile dintre
obiectele reale și modelul abstract, care le reprezintă.3. Elevii construiesc algoritmul de rezolvare.4. Elevii verifică rezultatele obținute, le discută, propun situații similare ce pot fi
reduse la aceeași problemă.5. Profesorul consultă elevii la fiecare dintre etapele menționate, iar în caz de nece-
sitate – intervine cu indicații sau soluții de etapă.
113
Anexa 4. Exemplu de instruire în bază de proiect. Eficiența algoritmilor de sortare
Proiectul poate fi propus cu diferite nivele de complexitate, în funcție de algoritmii de sortare selectați pentru analiza comparativă.
Pentru un proiect de complexitate mică pot fi propuși algoritmii de sortare prin me-toda bulelor și algoritmul de sortare prin selecție sau inserție. Proiectul de complexi-tate medie presupune compararea unui algoritm lent (metoda bulelor, sortarea prin selecție, sortarea prin inserție) și a unui algoritm de sortare optim (sortarea rapidă sau heap sort). Complexitatea sporită a proiectului se va obține în cazul analizei eficienței algoritmilor optimali: sortarea rapidă și heap sort sau sortarea rapidă și merge sort.
Pentru realizarea proiectului elevul (sau grupul de elevi) va avea nevoie de următoa-rele resurse:
- Informaționale: descrierile algoritmilor pentru metodele selectate; descrierile algoritmului de măsurare a timpului de execuție a algoritmului; algoritmul de alocare aleatorie a valorilor elementelor unui tablou.
- Echipamente: calculator, acces la rețeaua Internet, proiector multimedia.- Programe de calculator: medii de dezvoltare a programelor în limbaje de progra-
mare de nivel înalt FreePascal, Dev C++ sau echivalente.Durata estimativă a proiectului: 7 – 14 zile. Perioada de realizare: - după studierea unității de învățare Analiza algoritmilor (nivelul elementar); - după studierea unității de învățare Metoda desparte şi stăpâneşte (nivelul mediu); - nu se fixează (nivelul avansat).Etapele proiectului:Etapa 1 (realizată de profesor): selectarea temei, a resurselor, formarea setului
indicații pentru echipa de proiect, a orarului prealabil. Etapa 2 (ziua 1): Formarea echipei, stabilirea scopului proiectului, repartizarea
responsabilităților pentru realizarea proiectului, explicarea noțiunilor, cerințelor, metodelor de elaborare a proiectului.
Etapa 3 (ziua 8): Răspunsuri la întrebări, analiza propunerilor elevilor, furnizarea de sugestii, explicații, verificarea progresului curent.
Etapa 4 (ziua 15): Prezentarea de către echipă a proiectului, evaluarea, discuția în cadrul clasei.
În continuare, în calitate de exemplu, prezentăm desfășurarea unui proiect de anali-ză a eficienței algoritmilor de sortare prin metoda bulelor și metoda de sortare rapidă.
Scopul cercetării: Analiza eficienței algoritmilor de sortare prin metoda bulelor și prin metoda de sortare rapidă în cazul datelor de sortat de dimensiuni mari. Elaborarea recomandărilor pentru utilizarea fiecăreia dintre metode.
114
Descrierea surselor de documentare şi a resurselor de programare. Pentru rea-lizarea proiectului trebuie studiați algoritmul de sortare prin metoda bulelor (http://en.wikipedia.org/wiki/Bubblesort) și algoritmul de sortare rapidă (http://en.wikipedia.org/wiki/Quicksort). Pentru programare se va utiliza compilatorul Free Pascal, care este unul gratuit și care permite crearea prin operații standard a tablourilor liniare de dimen-siuni mari.
Descrierea metodei de cercetare. Pe seturi identice de date se vor compara timpii de lucru ai fiecăruia dintre algoritmii de sortare propuși.
În acest scop, fiecare dintre algoritmii incluși în studiu vor fi programați separat, în formă de procedură distinctă. Ulterior, aleatoriu, se generează tablouri cu un număr prestabilit de elemente. Tablourile vor fi sortate cu ajutorul procedurilor elaborate an-terior și se va măsura timpul de execuție a fiecăreia dintre proceduri.
Prezentăm mai jos un program Pascal, ce implementează metoda de cercetare de-scrisă mai sus.
program p001;uses crt, dos; const n=30000;type t=array[1..n] of integer;var a,b: t; t1,t2: real; i:integer;
procedure bubble; {sortarea prin metoda bulelor}var i,j,tmp: integer; begin for i:=1 to n-1 do for j:=1 to n-i do if a[j]>a[j+1] then begin tmp:=a[j]; a[j]:=a[j+1]; a[j+1]:=tmp; end; end;
procedure qsort(st,dr:integer); {sortarea rapidă}var s,i,k,tmp : integer;beginif (st < dr) then begin s:=b[st]; k:=st; for i:=st+1 to dr do
115
if b[i]<s then begin k:=k+1; tmp:=b[i]; b[i]:=b[k]; b[k]:=tmp; end; b[st]:=b[k]; b[k]:=s; qsort(st,k-1); qsort(k+1,dr; end else exit;end;function timpcurent : real;var h,m,s,ms: word;begin gettime(h,m,s,ms); timpcurent:=h*3600+m*60+s+ms/100;end;
beginclrscr;{generarea aleatorie a tablourilor cu date pentru sortare}randomize;for i:=1 to n do begin a[i]:= 1+random(30000); b[i]:=a[i]; end;t1:=timpcurent; {fixarea timpului înainte de apelul procedurii de sortare}bubble;t2:=timpcurent; {fixarea timpului după apel}writeln(‚metoda bulelor ‚, n, ‚ elemente. timp: ‚, t2-t1:0:10);t1:=timpcurent;qsort(1,n);t2:=timpcurent;writeln(‚sortarea rapidă ‚, n, ‚ elemente. timp: ‚, t2-t1:0:10);end.
Analiză rezultatelor măsurărilor. Elevii vor fi îndrumați să compare timpii de execuție în contextul creșterii numărului de elemente ale tablourilor supuse sortării. Se va pune în evidență faptul că în cazul metodei bulelor timpul de execuție crește odată cu creșterea numărului de elemente sortate, iar în cazul metodei de sortare rapidă tim-pul de execuție practic nu se mărește. Totodată, în cazul sortării rapide, uneori, timpul
116
necesar pentru sortarea unor seturi mici de date poate să depășească timpul necesar pentru sortarea seturilor mai mari.
Concluziile aşteptate de la elevi:1. În general, algoritmul de sortare rapidă este mai eficient decât algoritmul de sor-
tare prin metoda bulelor.2. Pentru volume de date ce nu depășesc circa o mie de elemente, alegerea algo-
ritmului de sortare nu este esențială, însă în cazul unor restricții de timp și seturi mari de date este preferabilă utilizarea algoritmului de sortare rapidă.
3. Timpul necesar algoritmului de sortare rapidă nu este neapărat proporțional cu numărul de elemente. Eficiența algoritmului depinde și de amplasarea inițială a elementelor.
4. În cazul problemelor reale, soluționarea cărora presupune sortări de date, este necesară implementarea celor mai eficienți algoritmi, chiar dacă acest lucru cere eforturi de programare mai consistente. Exemple de astfel de probleme: sorta-rea datelor din registrele naționale ale mijloacelor de transport, din registrele populației, din jurnalele tranzacțiilor bancare etc.
Note: 1. Proiectul se transformă ușor într-un studiu de caz, dacă elevilor li se propun în
calitate de resursă subprogramele ce realizează algoritmii de sortare.2. Pentru prezentarea publică a proiectului, elevii vor folosi un proiector multime-
dia și un sistem pentru prezentări electronice (Power Point [MS Office] , Impress [Open Office] sau altele).
117
Anexa 5. Exemplu de instruire în baza studiului de caz. Publicarea documentelor Web
Studiul de caz din cadrul Modulului „Web design” poate fi propus atât în forma ge-nerală, cât și în variante particularizate:
- publicarea gratuită a documentelor Web;- publicarea comercială a documentelor Web;- publicarea documentelor Web cu ajutorul platformelor Web 2.0.Selectarea variantei constituie, de fapt, prima etapă a realizării studiului: alegerea
cazului.Următoarea etapă (lansarea cazului) se inițiază în procesul activităților didactice,
după elaborarea de către elevi a unui document Web (fie cu ajutorul aplicațiilor de oficiu, fie cu instrumentele HTML), folosind conversația sau altă metodă didactică, în funcție de situația concretă.
Pentru fiecare variantă distinctă a studiului pot fi formate una sau mai multe echipe. Durata studiului de caz este aproximativ de o săptămână.
Resursele necesare pentru realizarea studiului de caz:- Calculator cu acces la rețeaua Internet.- Proiector multimedia (pentru prezentarea finală).- Aplicații pentru căutarea informației.- Enciclopedia electronică www.wikipedia.org.- Resurse informaționale de pe site-ul www.molddata.md (compartimentele do-
menii, hosting, legislație).- Resurse informaționale de pe site-ul www.moldtelecom.md (compartimentul
Internet, servicii opționale).- Aplicații pentru crearea prezentărilor digitale.- Resurse bibliografice tematice.Obiective: 1. Analiza mijloacelor destinate publicării documentelor Web.2. Identificarea etapelor de publicare a documentelor Web.3. Determinarea punctelor tari și a punctelor slabe ale mijloacelor de publicare a
documentelor Web.4. Prezentarea rezultatelor studiului de caz colegilor.Calendarul activităților:Ziua 1. Explicarea și repartizarea sarcinilor, identificarea resurselor informaționale,
stabilirea modului de comunicare între membrii echipelor de elevi pe durata desfășurării studiului de caz.
Zilele 2-7. Desfășurarea de către membrii grupurilor de lucru a activităților de colec-tare, sistematizare și analiză a informațiilor referitoare la cazul supus studiului, elabora-rea concluziilor. Oferirea de către cadrul didactic a consultărilor online sau față în față membrilor grupurilor de lucru.
118
Ziua 8. Prezentarea de către autorii studiului de caz a unei comunicări referitoare la cercetarea efectuată. Elevii vor fi îndrumați să elaboreze conținutul prezentării, să par-ticipe la dezbateri, să formuleze concluzii.
Exemplu de studiu aşteptat de la elevi:Preliminarii. Fie că avem un site pe care l-am proiectat, l-am programat și a cărui
funcționalitate am ve rificat-o. Evident, avem un site finalizat, însă el poate fi accesat doar de către utilizatorii calculatorului local. Se pune sarcina să publicăm site-ul în Inter-net, transformând-l într-un produs informatic accesibil tuturor utilizatorilor.
În acest scop trebuie să parcurgem următoarele etape:- Atribuirea unui nume de domeniu;- Selectarea serverului Web pe care va fi stocat (găzduit) site-ul;- Organizarea și denumirea fișierelor care vor constitui site-ul în conformitate cu
cerințele serverului gazdă;- Transferul fișierelor.Numele de domeniu. Pentru ca site-ul să aibă o identitate pe Web, el trebuie să aibă
un nume de domeniu. Numele de domeniu va face parte din adresele URL ale fiecăreia din pagini, indicând astfel locațiile acestora în Internet.
Domeniile principale de pe Web sunt de mai multe tipuri: comerciale (.com); educaționale (.edu); guvernamentale (.gov); ale furnizorilor de servicii de rețea (.net); ale instituțiilor non-profit (.org); geografice (.md, .ro, .uk) etc.
Domeniul propriu-zis și, evident, numele acestuia, pot fi obținute contra plată sau gratuit.
Domenii contra plată. Dacă proprietarul site-ului, fie el o persoană juridică sau una fizică, își dorește o prezență stabilă și credibilă pe Web, domeniul plătit este opțiunea perfectă. Înregistrarea unui astfel de domeniu nu este costisitoare, iar faptul că dome-niul este înregistrat după un anumit proprietar de site îi garantează identitatea și credi-bilitatea atât a proprietarului, cât și a site-ului propriu-zis.
De exemplu, în cazul domeniilor înregistrate de întreprinderea de stat MoldData (.md), costul înregistrării este de aproximativ 500 de lei pentru un an calendaristic (preț în vigoare la data realizării studiului de caz).
În general, în lume există mai multe organizații, care oferă contra plată servicii de repartizare a numelor de domenii, de exemplu: www.host.md, www.10-domains.com etc.
În cazul numelui de domeniu plătit, adresa URL a site-ului va avea forma:http://www.[numele selectat de domeniu].com
Domenii gratuite. Obținerea unui nume de domeniu gratuit este foarte simplă. Exis-tă multe companii care oferă astfel de domenii și, în plus, și spațiu de găzduire pentru site. Pentru numele de domenii oferite gratuit structura adresei URL a site-ului este:
119
http://www.[nume companie care asigură domeniul].com/[nume site plasat]sau
http://www. [nume site plasat].[nume companie care asigură domeniul].comExemple: http://sites.google.com/site/teoriagrafurilor http://scorlat.blogspot.comPentru site-urile persoanelor juridice o asemenea structură este mai puțin accepta-
bilă. Pentru site-urile educaționale, personale etc. domeniul gratuit asigurat de o com-panie care nu plasează în pagini publicitate, utilizarea numelor gratuite este o soluție momentană comodă.
Printre cele mai populare se numără serviciile gratuite oferite de WordPress, Blogspot, Google.
Găzduirea Web (Web hosting). Dacă a fost selectat un domeniu gratuit, serviciile de oferire a spațiului pentru găzduire fac parte din pachetul de servicii oferit de compania gazdă (de exemplu, Google oferă la moment 100 MB pentru un site, dar permite și cre-area mai multor site-uri corelate).
În cazul serviciilor comerciale, există câteva opțiuni de găzduire:- Instalarea unui server Web propriu;- Utilizarea serverului Web al furnizorului de servicii Internet;- Utilizarea unui server Web aparținând unei firme care oferă servicii de hosting.Serverul Web propriu. Este cea mai costisitoare soluție, dar oferă maximum de fle-
xibilitate și libertate. Utilizarea serverului propriu necesită procurarea echipamentelor hardware specializate, acces permanent pe bandă largă la rețeaua Internet, servicii spe-ciale oferite de furnizorul de servicii Internet etc. Este soluția optimă pentru companii mari, cu departamente dedicate asigurării serviciilor Web.
Serverul Web al furnizorului de servicii Internet. Utilizarea serverului Web al furnizo-rului de Internet este o soluție rațională și puțin costisitoare. Mulți dintre furnizorii de servicii Internet oferă în cadrul contractului de prestare a serviciilor și servicii suplimen-tare de găzduire. Neajunsul soluției sunt limitele impuse de prestator față de spațiul alocat și structura site-ului.
Utilizarea unui server de găzduire. Este o soluție optimă, deoarece permite stabi-lirea prețului pentru servicii în funcție de spațiul necesar și setul de servicii solicitate. Suplimentar, companiile oferă diverse facilități: pagini dinamice, scripturi, baze de date, email personalizat, extinderea dinamică a spațiului alocat etc. În Moldova asemenea servicii sunt oferite, de exemplu, de MoldData (prin www.host.md).
Organizarea şi denumirea fişierelor. Etapa se realizează la momentul programării si-te-ului, dar buna funcționare a acestuia după publicare depinde de rezultatele verificării denumirilor de fișiere și dosare, a amplasării reciproce înainte de transfer.
Recomandări de organizare. E de dorit ca pe calculatorul local fișierele care fac parte din site să fie organizate exact așa cum vor fi ele organizate pe serverul Web. Serverul
120
Web are un director „rădăcină” (root) în care vor fi stocate toate fișierele site-ului. Di-rectorul în care veți stoca fișierele pe calculatorul local va juca rolul directorului „rădă-cină” al serverului. În directorul „rădăcină” va fi plasat fișierul care va conține pagina principală a documentului Web.
Pentru site-uri mici toate fișierele pot fi plasate în același director. Pentru struc-turi mai dezvoltate se recomandă separarea secțiunilor în directoare separate, fiecare secțiune fiind accesată prin propria pagină principală.
Pentru imagini se recomandă crearea în directorul „rădăcină” a unui director sepa-rat, în care să fie plasate toate imaginile site-ului de publicat. Calea de la pagina care apelează o imagine la imaginea în cauză trebuie să fie aceeași atât pe calculatorul local, cât și pe server.
Transferul fişierelor. Operația de transfer a fișierelor site-ului de pe calculatorul local pe serverul Web este una relativ simplă și constă în copierea fișierelor în locația desti-nată site-ului nou creat. Unele dintre companiile de găzduire asigură o aplicație specială destinată transferului fișierelor, dar cel mai des utilizat mijloc de transfer este aplicația-client FTP.
Rezumat. Pentru publicarea în Internet a unui site sunt necesari următorii pași:- Obținerea unui nume de domeniu pentru site: gratuit sau contra plată;- Alegerea unui serviciu de găzduire convenabil conform raportului calitate/preț;- Organizarea și denumirea directoarelor și a fișierelor în conformitate cu cerințele
sistemului serverului gazdă;- Transferul fișierelor, cea mai folosită metodă de transfer fiind prin FTP.Analiză: 1. Studiul a fost realizat în baza unor date veridice, preluate de pe site-urile între-
prinderilor specializate din Republica Moldova.2. Au fost identificate toate etapele principale de publicare ale unui site creat local.3. Au fost stabilite diverse posibilități de realizare ale fiecărei etape de publicare a
unui site.Concluzii:1. Site-urile personale, de testare, cu conținuturi educaționale ș.a. pot fi publicate
folosind serviciile gratuite.2. Pentru site-urile comerciale se recomandă utilizarea domeniilor personalizate,
contra plată.3. Înainte de publicarea site-ului este necesară o ultimă verificare a numelor și a
amplasării fișierelor.4. Procedura individuală de publicare depinde, pe de o parte, de structura și
proprietățile site-ului, și, pe de altă parte, de organizarea serviciilor companiei de găzduire. Prin urmare, la momentul publicării site-ului, trebuie concretizate condițiile de transfer a fișierelor și a directoarelor ce-l formează.