informare ºi atitudine - piaþa se face de acasã! poenãrei ... · ºi poate nici nu l-a mai tras...

cmyk

cmy k

cmyk

cmyk

Piaþa se face de acasã!

Mi s-a umplut sufletul de bucurieatunci când am vãzut câþioameni de valoare s-au adunatla cea de a opta întâlnire anualãa fiilor satului meu natal! ªi vãrog sã mã credeþi cã nu mã gândesc în primul rând lanumele mari care ne-au onoratcu prezenþa, ci la cu totul altceva.ªi m-aº referi în primul rând la mândria pe care am citit-o în ochii multor consãteni adunaþiîn bisericã pentru cã respirauacelaºi aer cu marele om de culturã care este Paul Everacsau cu acad. Gheorghe Pãun, undeschizãtor de noi drumuri carear putea revoluþiona tehnica decalcul. Cei doi ºi-au dat întâlniretocmai la Poenãrei ºi s-au

închinat cu noi toþi în timpul slujbei de pomenire a celor care s-au jertfit în urmã cu mai bine de 50 de ani pentru viitorul nostru. Iar eu am fost cu atât mai mândru cã sãrbãtoarea poenãrenilor promova ºi valori culturale locale cu care nu aveam de ce ne ruºina. ªi iarãºi spun cã m-am bucurat pentru cã ViorelBindea a revenit din Franþa în satul natal cu amicul sãu doctor,monsieur Gilles, care a putut descoperi cã ºi la Poenãrei se vorbeºte limba francezã, ca ºi aceea universalã, a omeniei. Lista fiilor adoptivi ai satului meu natal este destul de lungã ºide valoroasã, dupã cum am mai spus, pentru a stârni respectul.Bucuria mi-a fost oarecum întunecatã de faptul cã drumul pânãla Poenãrei nu mai are calitatea datã de fostul premier ArmandCãlinescu acum mai bine de 70 de ani ºi cã multe lucruri auajuns mai jos decât erau atunci. Dar, împreunã cu niºte oameni

minunaþi, am trezit satul la o nouã viaþã, cât timp în prima zi de sâmbãtã dupã Adormirea Maicii Domnului îºi dubleazã,dacã nu îºi tripleazã populaþia ºi strãluceºte de tinereþe,cochetând cu veºnicia. Tocmai tinerii tot mai mulþi care vin aici îmi îndreptãþesc toate speranþele de mai bine. Am predatanul trecut ºtafeta organizãrii evenimentului lui Nicu Stoian ºi el, la rându-i, bunului meu prieten, ªtefan Lãzãroiu. Aºa am reuºit sã asigur continuitatea fãrã de care totul cade în derizoriu ºi, în final, în nefiinþã.Aveam nevoie de suflu nou ºi am rãspuns acestui comandament.Din pãcate, mulþi nu înþeleg acest lucru ºi cred cã rutina poatesuplini entuziasmul. Teoria lui “lasã mã’ cã merge ºi-aºa!” estefalimentarã, oricât nu le convine celor care se agaþã de scauneºi de funcþii, conºtientizând cã în afara lor nu mai conteazã pentru cei pe care i-au dezamãgit. Mulþumirea mea sufleteascãvine ºi din faptul cã pe acest picior de plai mioritic sâmbãtãseara s-au auzit urãrile “Vive la Roumanie!” ºi “Vive la France!”,pentru cã atunci am conºtientizat faptul cã toþi cei care eramacolo ne-am asumat statutul de cetãþeni ai lumii civilizate.Greutatea vine acum din necesitatea justificãrii lui prin fapte care sã schimbe radical în bine viaþa comunitãþii. Acesta este þelul de atins în viitor, pentru a ne pretinde toþi dreptul la noi momente de mulþumire sufleteascã!

Editorial de Virgil BACIU

LLLL- Publicaþie lunarã de informare ºi atitudine -Anul 3, Nr. 30, August 2011

AA DDEE NNOORRDDRRRRGGGGEEEEªªªªUUUU

PPaagg.. 66-77

Mulþumiresufleteascã

PPooeennããrreeii ,, ssaattuull ccuuttiinneerreeþþee ffããrrãã bbããttrrâânneeþþee

ªªªªtttteeeeffffaaaannnn LLLLããããzzzzããããrrrrooooiiiiuuuu,,,,ssssppppoooonnnnssssoooorrrruuuullll eeeeddddiiii þþþþ iiiieeeeiiii vvvviiii iiii ttttooooaaaarrrreeee,,,,ssss --aaaa aaaannnnggggaaaajjjjaaaatttt ssssãããã-- iiii ddddeeeeaaaaaaaammmmppppllllooooaaaarrrreeee cccceeeellllppppuuuuþþþþ iiiinnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþeeeeaaaannnnãããã

SE DISTRIBUIE

GRATUIT!

Valcon Roofs, amenajãri civile ºi industriale. Tel. 021/3260110.

Politicã AAnnuull II II II ,, nnrr.. 3300,, aauugguusstt 220011112 AArrggeeeeººuull de Nord

Toate ambiþiile personale spre acestobiectiv se îndreaptã. Iar cel mai pãtimaº pare a fi Costinel Vasilescu.Liderul liberal a declanºat deja o campanie furibundã prin careurmãreºte sã-ºi dovedeascã legitimi-tatea pretenþiilor. Pânã la un puncteste de înþeles, deoarece NicolaeDiaconu l-a minimalizat într-atât încâta devenit în plan administrativ unviceprimar de operetã, deºi este celmai tare în ceea ce priveºte folosireainternetului la serviciu. Unde, spuneprimarul, vine când îºi aduce aminte ºi pleacã de câte ori are nevoie, atuncicând i-o dicteazã interesul priopriu.În mod evident, ceasurile celor 2 lideripolitici funcþioneazã pe meridianepolitice diferite. ªi asta cu atât maimult cu cât zvonistica localã ºi-a fãcutºi ea datoria. Vasilescu a susþinut cã, potrivit unui sondaj propriu, s-arafla în fruntea topului preferinþelorconcitadinilor, înaintea lui Diaconu.“Sondaje iluzorii, din birou, poateface oricine”, a declarat primarul, care s-a folosit de rezultatele sondajului real fãcut de PDL, care nu-ldãdeau pe liberal pe primul loc, ci în afara podiumului. Atunci s-a zvonitcã era o chestiune de zile ca Vasilescusã ajungã la PDL cu amicul sãu intim, Sorin Sorescu. Mai apoi, cândnu s-a întâmplat aºa ceva, s-a spus

cã viceprimarul era þinta falsã, pentru a se masca trecerea primaruluiîn tabãra portocalie, atunci când se va considera cã a venit vremea.

Costinel Vasilescuface eforturi disperate pentru a convinge lumeacã el ºi Sorescu nu sunt izolaþi îninteriorul partidu-lui. Dar modul încare se voteazã înlegislativul munici-pal dovedeºte clar existenþa unei fracturi înPNL. Anunþatarenunþare la onouã candidaturãa omului de afaceri NicolaeDerviº nu este niciea de naturã sãîntãreascã par-tidul, dimpotrivã.Asta ca sã nu maispunem cã “tatãlpâinii” a fost arti-zanul realegerii luiVasilescu vicepri-mar. Nu trebuieignoratã nici orientarea tot mai decisã a

USL de a promova candidaþi unici la postul de primar ºi liste comune, pe baza unor sondaje profesioniste. În aceste condiþii, actualului viceprimar

nu-i rãmâne decât speranþa plecãriiprimarului la PDL, cãci altfel, cineºtie... Dincolo de orice, echipaVasilescu-Sorescu ºi-a atras mari antipatiidin partea mediului de afaceri seriosdin Curtea de Argeº atunci când s-aopus încredinþãrii terenului de la bazasportivã de tenis de câmp pentru modernizare ºi când a susþinut cã în spate ar fi interese oculte ºi cãniciodatã nu va fi un turneu europeanacolo. Realitatea i-a contrazis, iar fap-tul cã au jucat prost o carte greºitã nu poate rãmâne netaxat. Iar într-unastfel de caz, poziþia tandemuluidevine foarte, foarte fragilã, pentru cãgafele de acest fel se plãtesc! Costinelîºi riscã postul de lider, pentru cã IonPopa nu-ºi va pune pielea la saramurãpentru el, iar fostul deputat AdrianMiuþescu abia îl aºteaptã la cotiturã.Sorinel îºi poate pierde nu numai con-cesiunea asupra ªtrandului Municipalpentru cã nu ºi-a îndeplinit obligaþiileasumate, dar ºi postul de consilierlocal, care-i permite sã creadã cã poate reprezenta ceva în oraº. Iar dacã va rãmâne un banal profesoraº la “Agricol”, va deveni ocantitate neglijabilã, ceea ce îi va fide-a dreptul de nesuferit. Dar, ce sã-i faci, în viaþã totul se plãteºte, mai devreme sau mai târziu!

Paginã realizatã de Eva ADAM

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul cã vechea prietenie care i-a legat pe primarul din Curtea de Argeº ºi pe fostul subprefect, actualul deputat, s-a rupt.Nicolae Diaconu ºi-a concentrat eforturilepe marea asfaltare ºi n-a mai avut timp ºi poate nici nu l-a mai tras inima sã se preocupe de realegerea lui Mircea Drãghici.Asemenea atitudine a fost asociatã uneitrãdãri ºi-atunci prietenia s-a rãcit. Fiindcoordonator politic de zonã, parlamentarula vrut sã se substituie liderului PSD Curteade Argeº, pe care anul trecut n-a reuºit sã-l dea jos din funcþie - dacã e sã credemvocile din interiorul partidului, care susþincã îl convinsese ºi pe liderul judeþean,Constantin Nicolescu, sã-l mazileascã. Pe dealtã parte, nici prietenul Costel Panþurescunu-l poate ierta pentru cã nu l-a susþinutîndeajuns ca sã ajungã viceprimar în 2008,

baºca faptul cã a rãmas ataºat de deputatulMircea Drãghici. Anul trecut, Ninel Diaconu a fost salvat de nevoia colegilor de a avea un ºef carenu se prea omora cu firea pentru acþiunilede partid. Acum însã încep sã se teamã cã i-ar putea pãrãsi, mai ales dupã ce adeclarat cã nu va mai candida în cazul încare nu va putea trece la marea asfaltare,blocatã de douã ori consecutiv pe SEAP.Unora nu le-a scãpat faptul cã n-a precizatpentru ce formaþiune politicã va candida ºi au început sã-l bãnuie de joc dublu dupã recentele întâlniri pe faþã cu ªtefanLãzãroiu. “Eu nu fac politica USL, PSD sauPNL, ci politica oamenilor care m-au ales.Pãstrez relaþii bune cu toþi parlamentariicare pot susþine proiectele beneficeoraºului”. Aceste declaraþii au fost interpretate în fel ºi chip ºi oricine are spirit practic poate înþelege cã mai

bine decât ªtefan Lãzãroiu ºi senatorulMircea Andrei nu-l poate ajuta altcineva.Dacã mai luãm în calcul ºi faptul cãDiaconu este mai puþin interesat de înfiinþarea USL decât Drãghici, care are nevoie de un vehicul electoral care sã-l ducã spre al doilea mandat, adevãrulîncepe sã se întrezãreascã. ªi asta cu atâtmai mult cu cât viceprimarul pe care ºi l-a dorit acum mai bine de 3 ani, liberalulCostinel Vasilescu, vrea sã fie el candidatulUSL la postul de primar. Deºi stau la serviciu uºã-n uºã, cei doi dau ochii unul cu altul mai puþin decât o fac cu alegãtoriiºi au ajuns sã se dueleze de la distanþã princonferinþele de presã pe care le susþin separat,nu ca înainte. Ceea ce va urma este debãnuit, dar ar fi mai bine sã lãsãm timpulsã ne dea rãspuns la toate întrebãrile...

Sicã Sabie nu l-ar respingepe Ninel Diaconu!

Acum câteva luni de zile, Sabie a demi-sionat din funcþia de vicepreºedinte al PSDºi din cea de consilierlocal. Motivul anunþatera imposibilitatea de a-ºi îndeplini promisiu-nile fãcute electoratuluirãmânând într-o for-maþie în care primarul-lider nu dãdea semne cã ºi-ar putea onorapromisiunile electorale.Gestul sãu a fost apreciatca unul de onoare chiar ºi de unii dintrefoºtii colegi. La PDL,Vasile Sabie a primitfuncþia pe care o avusese ºi în fosta for-maþiune politicã ºi a fost nominalizat între cei 5 potenþiali candidaþi la postul de primar. Din aceastã posturã a dovedit curajºi responsabilitate în toate declaraþiile fãcute în presã sau în particular, iar faptul cã spunea lucrurilor pe nume, argumentându-ºipoziþiile, i-a adus destule aprecieri.

Chestionat recent la postul local de televiziune cum priveºteposibilitatea ca primarul sã-l urmeze în partid ºi sã devinã candidat la un nou mandat, a rãspuns amuzat cã înseamnã cã l-a preþuit, dacã nu-i poate suporta lipsa ºi cã l-ar primi cu braþele deschise în noua echipã, în care poate sã-ºi ducã la îndeplinire proiectele, inclusiv cel pentru asfaltare. Pentrubinele comunitãþii, ºi din disciplinã de partid, n-a exclus posibili-tatea de a-i face campanie electoralã.

Totuºi, Vasile Sabie a spus cã nu-l poate vedea pe liderul liberal, Costinel Vasilescu, candidat unic al USL: “Nu-mi pot închipui vreun fost coleg care sã-l accepte pe reprezentantulunui partid mai slab cotat pe plan local drept mare ºef, pentru cã ar putea fi acuzat foarte uºor de trãdare a electoratului propriu”.

Nicolae Diaconu, tot maiNicolae Diaconu, tot maisingur printre pesediºtisingur printre pesediºti

Candidatul unic al USL

Reportaj AAnnuull II II II ,, nnrr.. 3300,, aauugguusstt 220011113


AArrggeeeeººuull de Nord

În data de 19 august s-a încheiatcea de-a VIII-a ediþie a acestuiFestival Internaþional de Folclorpentru Copii ºi Tineret care, pen-tru toþi participanþii, indiferentdacã au fost organizatori, artiºtisau spectatori, a fost cea maigrozavã dintre toate. Prima ediþie s-a desfãºurat în vara anului2002, la iniþiativa prof. MirceaIvãnescu. Entuziasmul cu care ºi-aprezentat proiectul a fost contagios ºi pentru primarul de atunci,Gheorghe Nicuþ, care i-a acordatsprijin. ªi asta pentru cã munici-palitatea cam pierduse controlulasupra manifestãrii similare desti-nate artiºtilor maturi, din lipsã de fonduri ºi se simþea nevoia de a avea un festival propriu. ªi aici nu era vorba neapãrat de mândrie, ci mai degrabã denevoia de afirmare mai pregnantãa identitãþii fostei capitale a sta-tului feudal Þara Româneascã.Mircea Ivãnescu a avut dificultãþienorme de depãºit la prima ediþie, dar nu s-a fãcut de râs, deºi au venit numeroase ansambluri folclorice atât din þarã, cât ºi dinstrãinãtate. Reuºita a asigurat continuitatea manifestãrii, deºi cele maimari greutãþi erau ridicate de achitareacosturilor. La un moment dat, festivalulera cât pe ce sã moarã, chiar au fostîntreruperi la douã ediþii, dar pânã la urmã, Mircea Ivãnescu a reuºit sã gãseascã oameni ai faptelor care au susþinut proiectul sãu.

ªtefan Lãzãroiu, omul providenþial

Ediþia de anul trecut a marcat un noudrum al festivalului, deoarece a apãrutsponsorul cel mai potrivit, omul deafaceri ªtefan Lãzãroiu. Acesta i-a datun suflu nou, dar s-a ºi ambiþionat sã-lducã pe un palier calitativ superior. ªi a reuºit anul acesta, când alãturi dedumnealui a venit liderul PDL Argeº,senatorul Mircea Andrei ºi cei doi per-fecþioniºti ºi-au atins obiectivul, oferindargeºenilor trei seri minunate, în careapogeul a fost atins în ultima. Atuncidupã spectacolul folcloric de galã, a urmat unul extraordinar de muzicãuºoarã în care vedeta a fost formaþia“Voltaj”, pe care a urmãrit-o mai binede 6.000 oameni, într-o searã magicãparcã, încheiatã cu focuri de artificii.Din spirit de corectitudine trebuie sã recunoaºtem cã toþi artiºtii, inclusivAxinte, DJ Sava ºi Andreea sau AncaNeacºu (ex ASIA) ºi-au avut partea lor la reuºita evenimentului.

Pace politicãDemn de remarcat este faptul cã festivalul ºi-a îndeplinit nu numaimenirea artisticã, dar a adus ºi o pace

între politicienii locali. Liderul PSD, primarul Nicolae Diaconu, a strânsmâna întinsã de cel de la PDL, ªtefan Lãzãroiu, au stabilit reguli clare de desfãºurare ºi, ceea ce estemai important, le-au respectat! Faptul cã nu s-au mai cãlcat pe bãtãturi ca la ediþia precedentã a fost benefic pentru toatã lumea, care a început sã creadã cã ideea promovatã cândva de Nicuþ, potrivitcãreia la Curtea de Argeº se face un alt fel de politicã, nu era lipsitã de substanþã. ªi asta în condiþiile încare au fost probleme cu ansamblurile din strãinãtate. Cele din Cehia ºi Turcian-au mai ajuns în oraºul Basarabilor,astfel cã singurul ansamblu strãin a fost cel din Bulgaria. Dar cele venitedin þarã, fie cã au fost din Moldova sauMaramureº, au reuºit prin excepþionalaprestaþie artisticã alãturi de cele dinArgeº, sã le suplineascã fãrã probleme,începând cu parada de pe bulevard ºiterminând cu ultima prezenþã pe scenã.

Miºcãri politice?...O discuþie dintre Diaconu ºi Lãzãroiu,purtatã înainte de deschiderea festivalului, la o terasã, în vãzul lumii,a fost rãstãlmãcitã în fel ºi chip de presa de scandal. S-a pus pe tapetideea cã primarul în funcþie ar fi tentatsã plece de la PSD la PDL ca sã-ºi asigure un nou mandat, prin sprijinulpe care l-ar putea primi de la princi-palul partid de guvernãmânt pentrupunerea în aplicare a unui plan de dezvoltare finanþat cu circa 12 milioanede euro. Miza cea mare a acestuia era asfaltarea a peste 40 de strãzi dincartierele periferice ale municipiului.Bineînþeles cã Nicolae Diaconu a

dezminþit varianta, dar apropierea sa de PDL observatã în ultima vreme ºichiar faptul cã atitudinea adversarilorde ieri s-a schimbat destul de mult, a început sã ridice anumite semne deîntrebare. Semnificativã a fost prezenþadumnealui singur printre democrat-liberalila douã conferinþe de presã pedelistepe tema “Brâuleþului”. La ultima, înseara finalã, a atras atenþia o concluzieformulatã de ªtefan Lãzãroiu, potrivitcãreia în ultimele zile s-a dovedit faptul cã poate face o echipã bunã cu primarul. Dar mai bine ar fi sã lecturaþi dvs. declaraþiile date atunci:ªtefan Lãzãroiu: “Mulþumesc tuturor instituþiilor care au contribuit la realizareaacestui festival ºi sper sã-mi ajuteDumnezeu sã organizez acest evenimentan de an. Am observat cã argeºenii s-ausimþit foarte bine ºi se vede cã au nevoiede acest festival. Prin colaborarea cu primarul Nicolae Diaconu, am demonstratcã aici facem o echipã împreunã pentruargeºeni, în interesul lor”.Nicolae Diaconu: “Dupã cum se vede,Curtea de Argeº este un oraº care punemare preþ pe tradiþie. Eu voi fi alãturide orice manifestare din municipiul nos-tru, de orice naturã, culturalã, istoricãsau folcloricã. Multumesc domnuluiGabriel Bratu, inspector general ºcolar,domnului prefect Gheorghe Davidescu,domnului profesor Mircea Ivãnescu, dar ºi celor doi sponsori principali, careau fãcut ca acest festival sã aibã loc”.Gabriel Bratu: “Acest festival reprezin-tã conjunctura fericitã în care putem sã întâlnim ºcoala, administraþia localãºi oamenii de afaceri. Mi-aº dori ca la urmãtoarele ediþii sã invitãm maimulte ansambluri din alte þãri, mãcardin þãrile vecine, ºi chiar din mai multe

judeþe. Sperãm ca participareainternaþionalã sã fie din ce în ce mai mare”.Gheorghe Davidescu: “Prezenþaatâtor oameni aici ne încurajeazãpe toþi, dar mai ales pe cei careau pus suflet în organizarea acestui festival, devenit o ade-vãratã tradiþie. Lãsând la o parteconcurenþa politicã, îl felicit ºi pe primarul municipiului Curtea de Argeº, Nicolae Diaconu, pentru implicare. Fãrã sprijinulautoritãþilor locale nu se poateorganiza vreun eveniment”.

MulþumiriProf. Mircea Ivãnescu, omul care a înfiinþat ansamblul care a datnumele festivalului, împreunã cusoþia sa, a þinut sã mulþumeascãla finalul acestei ediþii tuturor factorilor implicaþi pentru reuºitã.ªtefan Lãzãroiu ºi senatorulMircea Andrei au fost în capul lis-tei, urmaþi de ISJ Argeº, Primãria

Municipalã, Casa de Culturã “GeorgeTopîrceanu”, dar ºi de artiºtii ºi conducãtorii ansamblurilor, care au ºtiutsã dea mãsura talentului ºi muncii lor,bucurând sufletele argeºenilor. Pe de altã parte se cuvine sã remarcãmbunele impresii cu care au plecatoaspeþii din oraºul gazdã, dovedite prinnotele maxime date pentru ridicatulstandard al calitãþii manifestãrii cultural-artistice ºi, bineînþeles, celeiorganizatorice. Excursiile de care aubeneficiat la obiective turistice locale ºi din zonã, Cetatea lui Vlad Þepeº,Barajul Vidraru, precum ºi sincera ospi-talitate i-au impresionat într-atât, încâtau spus cã ar reveni oricând cu plãcerela alte ediþii, dacã vor mai fi invitaþi.

Vladimir ALBU

“Brâuleþul”, cea “Brâuleþul”, cea mai reuºitã ediþiemai reuºitã ediþie


Rural AAnnuull II II II ,, nnrr.. 3300,, aauugguusstt 220011114 AArrggeeeeººuull de Nord

Organizaþia judeþeanã a PRMºi-a salvat ultimul primar pe care-l avea în Argeº atuncicând l-a anunþat pe prefectulGheorghe Davidescu de faptulcã Nicolae Barbu îºi pãstreazãcalitatea de membru al partidu-lui. În consecinþã, contestatariisãi din legislativul local au primit rãspunsurile oficialecare le dau dreptate în ceea ce priveºte sesizãrile fãcute, însensul cã primarul îºi pierdeafuncþia odatã cu calitatea de membru PRM, însã având în vedere situaþia de fapt, totul rãmânea cum era pânã laalegerile locale de anul viitor.Acum rãmâne de vãzut cum vor evolua lucrurile în Consiliul Local Valea Iaºului în perioada urmãtoare.

Cartea din mâneca primaruluiNicolae Barbu mizeazã pemarea asfaltare care urmeazãsã se realizeze prin PlanulNaþional de Dezvoltare aInfrastructurii (PNDI), lansat deMinisterul Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului. Comuna pe care o conduce este prinsã cuasfaltarea a 7 km de drumuri în diferite zone. Au existat ºimai existã destule controversepe aceastã temã, s-a spus cã este praf în ochii proºtilor ºi proiectele pe PNDI nu se vor

pune în practicã niciodatã,deoarece nu s-au alocat bani înbugetul naþional pentru acestelucrãri de mare anvergurã, carevor bãga administraþiile publicelocale în faliment. Chiar ºi dupã ce la sfârºitullunii iulies-a adjude-cat licitaþiade exe-cuþie pentrujudeþeleArgeº ºiOlt, câr-cotelile n-au încetat.PrimarulBarburãmâneînsãîncrezãtorºi are caprioritatepregãtireamariiasfaltãri,pe caresperã s-o vadã realizatã încãdin aceastã toamnã. Adversariisãi - este convins - îi vor punepe cât posibil beþe-n roate, dar el spune cã are mai multespiþe decât au ceilalþi beþe.Încrederea îi vine de la sprijinulpromis de reprezentanþi ai par-tidului forte la guvernare, ceeace i-a atras destule adversitãþi.

Logice pânã la urmã, cãci dacãse realizeazã asfaltarea celor 7 km de drumuri, va porni ca favorit în cursa pentru un nou mandat de primar.

Branºãri la canalizãri

De curând s-au finalizat rigolelebetonate la drumul asfaltatanul trecut la Valea Uleului(1,25 km), iar acum eforturilese concentreazã pe branºãrilegospodãriilor de la Cerbureni la reþeaua de canalizare care urmeazã sã fie preluatã în administrare de cãtreAquaterm, împreunã cu cea dealimentare cu apã din comunã.Primarul Barbu este în cãutareaunor soluþii pentru extinderea

reþelei de canalizare, cãci n-agãsit înþelegerea necesarã înlegislativ atunci când încã mai lucra constructorul, iar dacãse va realiza asfaltarea, acestobiectiv va trebui sã fie amânatani la rând, ceea ce va stârnidestule nemulþumiri printre cei rãmaºi departe de aceastãutilitate.

Sute de miliardelei vechi investite

în asfaltãriDin totalul de 7 km drumuriprogramate pentru asfaltare, pe 4 existã asigurate cam toateutilitãþile. Este vorba desprezona Cerbureni, unde pe o lungime de 3,5 km existã ºi reþea de alimentare cu gaze.O problemã de rezolvat ar fi în satul Borovineºti, în ceea ce priveºte alimentarea cu apã,unde se preconizeazã asfaltareape 2,7 km. De asemenea, înanaliza legislativului local estesuplimentarea fondurilor deinvestiþii cu 3 miliarde lei vechipentru alimentarea cu apã de

la Bãrbãlãteºti. Altã prioritate ar fipunerea în funcþie acanalizãrii menajeremai întâi în zonaCerbureni, apoi la Valea Iaºului, unde situaþia esteceva mai delicatã,deoarece sun nece-sare ºi anumite staþiide pompare spre cea de epurare. Înambele zone trebuieasigurat numãrul de abonaþi pentru a face rentabilãexploatarea. Taxa debranºare individualãstabilitã de ConsiliulLocal este de 5,5 milioane leivechi, incluzând

proiectul, cu obligaþia primãrieide a crea condiþiile necesarebranºãrii conductei la limita de proprietate a abonatului.Lucrãri de investiþii

la bisericiÎn aceastã varã, nici parohii bisericilor ortodoxe din comunã

n-au stat cu mâinile în sân, mai ales cã au reuºit sã obþinã bani de la bugetul local sau de la ministerul de resort pentru investiþii. La Biserica “Sf. Paraschiva” de laCerbureni, pãrintele VergiliuSavu construieºte o trapezã pentru ctitorii ºi slujbe deînmormântare ori hram, clãdireîn care va funcþiona biroulparohial ºi se va instala ºi oclopotniþã. La Valea Iaºului selucreazã la capela mortuarãimpusã de normele europene,care va fi practic de mãrimeaunei biserici din sate maiamãrâte. Oamenii pãmântuluiconstruiesc temeinic, pentruviitor, convinºi cã improvizaþiilesunt de respins în aceste vremuri. Lor le pasã mai puþin de luptele politice dintrecei care cautã sã-ºi asigure noimandate, chiar mai bune decât cele deþinute. Sigur cãsãtenii au simpatii ºi antipatii,dar evitã, în cele mai multecazuri sã ºi le dezvãluie. Viaþa, însã, merge înainte...

Alexandra SIMIONESCU

SSCC ZZAARRIISS AAUUTTOOCCOOMM SSRRLL

Comenzi la tel./fax: 0248/278112,0722247769 ºi 0729218490.

PPaanniiffiiccaaþþiiee ººiippaattiisseerriiee-ccooffeettããrriieeASOCIAÞIA AGRICOLÃ

AARRGGEEªªUULLDDDDEEEE NNNNOOOORRRRDDDD- Fondatã în 2010 -

“Labor omnia

vincit improbus”

Telefoane contact: 0740308913 ºi 0740351852.

La Valea Iaºului,PPrr iimmaarruull BBaarrbbuu pprreeggããtteeººttee

marea asfaltaremarea asfaltare



La Albeºtii de Argeº nu se simte criza, dacã e sã judecãm dupã ceea ce se vede. În cursul lunii august s-a finalizat asfaltarea pe 5,8 km de drumuri din satele Pãmânteniºi Ungureni. Nu mai puþin de 11 uliþe au fostscoase din noroi. Lucrãrile continuã la Dobroþºi Brãteºti, unde vor apãrea reþele de apã ºicanal. Toate costurile sunt acoperite prin fon-duri europene de 2,5 milioane euro, obþinutepe un plan integrat de cãtre primarul Vasile Sava. Termenul de finalizare estesfârºitul acestui an ºi de aceea fiecare clipã bunã de muncã este folositã la maxim.

Un om ambiþiosUn om ambiþiosAºa poate fi caracterizat omul care ºi-a fãcut din administraþiapublicã localã o carierã, pentru cã i s-adedicat trup ºi sufletdinainte de 1989. Înperioada 1990-2000a fost viceprimar, dupãcare a fost ales ca ºefal comunitãþii locale ºi nu i-a dezamãgit pecei care i-au acordatîncrederea. A priceputdestul de repede cãbugetul local nu-i per-mite sã facã investiþiilevisate ºi s-a orientatspre accesarea fon-durilor europene. N-areuºit din prima, dar a fructificat experienþacâºtigatã, ºi-a formatechipã, a gãsit o firmã de consultanþãserioasã ºi roadelecolaborãrii n-au întârziatsã aparã: în numai câþiva ani a ajuns unadevãrat campion pe zona de nord a judeþu-lui la accesarea fondurilor europene de investiþiipentru Albeºti. A dat dovadã de rãbdare de fier în ceea ce priveºte implementareaproiectelor prin strãbaterea circuitului biro-cratic fãcut parcã anume pentru a te determi-na sã renunþi. “Nu poþi fi un primar bun dacã eºti un om sãrac, pentru cã numai pentruobþinerea finanþãrilor faci mii ºi mii de kilo-metri pentru avize ºi îndeplinirea formalitãþilorºi de cele mai multe ori costurile le acoperi din buzunarul propriu”, mãrturiseºte onestVasile Sava, cu satisfacþia datoriei împlinite.

Acum mai are un proiect aprobat pentru oextindere de canalizare pe 15 km, componen-tã a unui proiect în derulare încã din 2010,practic un bonus obþinut la mare concurenþã,fiind un caz aproape unic pe þarã. De asemenea, va recupera prin împãduriri 9 hapãmânt degradat prin plantare de arbori ºi va finaliza platformele de colectare agunoiului de grajd generale ºi individuale de la Albeºti-Ungureni ºi Brãteºti. Acolo s-aintrat deja în faza predãrii amplasamentelorºi a achiziþionãrii utilajelor necesare.

Planuri de viitorPlanuri de viitorNemulþumirile nu-l ocolesc nici pe VasileSava. Una dintre cele mai agasante este cea

care þine de nepunereaîn funcþiune a reþelei dealimentare cu gaze na-turale a gospodãriilorsãtenilor. ªi aceastadeoarece nu s-a întrunitnumãrul necesar de abonaþi pentru careþeaua sã fie rentabilãpentru distribuitor. De altfel, primarul areîn plan asigurarea inde-pendenþei energetice a comunei prin ardereagunoiului menajer ºi prin instalarea unorpanouri voltaice. Ca unbun gospodar ce este,Sava vrea ca în loculales pentru acelepanouri sã amenajezeºi o serã de maridimensiuni, care sãaducã fonduri supli-mentare la bugetul

local. Calea vizatã pentru acest proiect este aceea a unui parteneriat public privat cu firme din Italia cu care existã deja contacte exploratorii.Valorificarea potenþialului turistic montan n-a fost nici ea neglijatã. Comuna are la Otic,mai sus de Moliviºu, unde se va face o staþi-une turisticã, o suprafaþã de teren care se preteazã unor pârtii de schi ºi nu numai.Varianta este în studiu, mai ales dupã ce audemarat lucrãrile pentru construirea unormicro-hidrocentrale pe cursul de apã din zonã. Acestea au stârnit proteste dinpartea ecologiºtilor, care acuzã investitorii

de dezastru ecologic, astfel cã mai întâi trebuie analizat cu mare atenþie impactulecologic al respectivelor lucrãri ºi gradul de atractivitate al zonei pentru eventualiituriºti. Deocamdatã eforturile se concen-treazã pe finalizarea lucrãrilor care au ca termen 1 ianuarie 2012.

Mândria de Mândria de a fi albeºteana fi albeºtean

Aceasta rãzbate din fiecare gospodãrie dincomunã, unde domneºte ordinea ºi de undesunt scoase la poartã spre vânzare cele maiatractive produse, începând cu legumele ºi

fructele ºi terminând cu þuica, mierea sauplantele medicinale. În ultimii ani, la Albeºtis-a revitalizat cultivarea cãpºunelor, care erape cale de dispariþie dupã ce comuna avea o solidã reputaþie în domeniu. Suflul nou alvieþii imprimat de Vasile Sava localitãþii i-adeterminat pe mulþi fii ai satului sã revinãacasã de la oraº, pentru cã au la îndemânãfacilitãþile necesare pentru a-ºi dezvolta miciafaceri ºi a trãi pe picioarele proprii mult mai bine decât ca angajaþi ai altor patroni.În plus, impozitele sunt mai mici decât cele

de oraº, iar oamenii inteligenþi ºtiu sã fructi-fice avantajul apropierii de Curtea de Argeº.Investiþiile din ultimii ani au crescut ºi preþulterenurilor de la Albeºti care, în funcþie dezonã, merg pe o medie de la 10 la 15 euro/mp.Iar cel mai mândru dintre toþi oamenii din

comunã este, desigur, primarul Vasile Sava,pentru cã este artizanul schimbãrilor în bine,care au adus localitatea natalã mai aproapede Europa. ªi exemplul cel mai bun este în satul sãu natal, Brãteºti, unde tot pe ofinanþare europeanã de 500.000 euro s-areabilitat ºcoala, astfel cã la primul clopoþeldin aceastã toamnã, copiii care vor intra în clase vor avea condiþii de oraº, dacã

nu chiar superioare ºi un superb teren desport sintetic, iluminat ºi pe timp de noapte.Asta ca sã nu mai vorbim despre captareade apã prin douã puþuri de mare adâncimecare va aduce lichidul vital la robinetele din curþile ºi casele sãtenilor în viitorul foarteapropiat. Care, oricât ar pãrea de curios pen-tru alþi oameni care locuiesc prin comuneledin jur, sfideazã criza. ªi asta datoritã faptului cã au un primar care refuzã sã creadãîn existenþa imposibilului! Vladimir ALBU

BIROU DE MEDIATORBIROU DE MEDIATORCOMANDAªU LORICOMANDAªU LORI

De ce sã alegi medierea?rezolvarea rapidã a conflictelor; reducerea costurilor de rezolvare a conflictelor;

este confidenþialã; evitarea proceselor lungi ºi costisitoare; previne apariþia altor conflicte;satisface nevoile ºi interesele tuturor pãrþilor aflate în conflict.

Medierea poate fi utilizatã în rezolvarea unei arii largi de conflicte: Drept civil - grãniþuire, partaj succesoral, revendicare, pretenþii, evacuare, obligaþia

de a face partaj, executarea ºi interpretarea contractelor, reziliere etc. Dreptul familiei - divorþ, partaj bunuri comune, încredinþare minori, vizitare minori etc. Drept penal - plângeri prealabile, ameninþare, lovire, vãtãmare, din culpã etc. Drept comercial - somaþia de platã, pretenþii, revendicare, evacuare, recuperare

creanþe, accidente auto sau litigii cu societãþile de asigurãri. Litigii de muncã - drepturi bãneºti, decizii de imputaþie, desfacerea contractului de muncã.Conflicte cu bãncile ºi multe altele.

RReellaaþþiiii ppuutteeþþii oobbþþiinnee llaa tteell.. 00776666227777001188 ssaauu 00776644440066668888,, RReellaaþþiiii ppuutteeþþii oobbþþiinnee llaa tteell.. 00776666227777001188 ssaauu 00776644440066668888,, e-mmail: [email protected]: [email protected]

EEººttii îînn ccoonnfflliicctt?? EE CC OO NN OO MM II SS EE ªª TT EE TT II MM PP ªª II BB AA NN II !!

ÎÎ nn cc ee aa rr cc ãã MM ee dd ii ee rr ee aa aa ll tt ee rr nn aa tt ii vv ãã ll aa ii nn ss tt aa nn þþ aa dd ee jj uu dd ee cc aa tt ãã

Lunga varã fierbinte a primarului albeºtean Sava

cmyk

cmyk

cmyk

cmyk

Eveniment AAnnuull II II II ,, nnrr.. 3300,, aauugguusstt 220011116 AArrggeeeeººuull de Nord

Cine s-a ostenit sã urce “drumul Golgotei” pelângã troiþa care marcheazã intrarea pe caleapietruitã din ordinul premierului ArmandCãlinescu acum mai bine de 70 de ani, aputut înþelege de ce actualul primar din Corbinu-i poate cãlca pe urme. ªi asta nu pentru cãMihai Ungurenuº nu are ºcoala celui asasinatde legionari sau pentru cã el poate socoti cãdacã ºi-a pus nume ca erou al strãzii lui, ºi-afãcut datoria de mandatar al administraþieipublice locale, ci pentru cã nu are sufletulmarelui dispãrut. Care, probabil, niciodatã n-ar fi putut spune cã face ceva pe 20 de voturidin Poenãrei!... ªi de aceea preferã sã lasedrumul spre “piciorul de Paris” din perioadainterbelicã sã fie un chin pentru oricine vreasã ajungã la biserica vegheatã de un bradînalt, tãiat ca un palmier. Dar cei cu inimacuratã nu se tem de asemenea omeneºtirãutãþi ºi în prima sâmbãtã dupã sãrbãtoareacreºtinã a Adormirii Maicii Domnului, vin laîntâlnirea fiilor satului care peste câþiva aniva împlini o jumãtate de mileniu de la primaatestare documentarã. Care s-a consemnatprintr-un hrisov emis de cancelaria domneascãa ginerelui ctitorului Mãnãstirii Argeºului,Radu de la Afumaþi, la anul 1528 dupãnaºterea Mântuitorului. ªi care a dat oamenide seamã în toatã existenþa sa multisecularã,pe care urmaºii îi pomenesc cu mândrie pentru a-ºi justifica fãrã putere de tãgadãnobleþea neamului. Grigore Poenãreanu a cinstit numele satului natal la 1833, cândera alãturi de Ion Heliade Rãdulescu, IonCâmpineanu, Constantin Aristia ºi alþi patrioþicând s-a înfiinþat Societatea Filarmonicã, edificiu al culturii naþionale a vremii; dr. Ion

Mitulescu a fost unul dintre savanþii care stu-diau la Berlin bacilul lui Koch, pentru a stopatuberculoza, boalã mortalã spre sfârºitul secolu-lui al XIX-lea. Sunt numai douã exemple dintre multele care pot fi oferite dintr-o suflarede oricare dintre consãtenii prezentului.ªi tot la Poenãrei a fost ºi ultimul adãpost al rezistenþei antibolºevice din deceniul 1948-1958, la Râpile cu brazi, unde-ºi duraserã întrupul muntelui punct de retragere din faþaurgiei trupelor Securitãþii. De acolo i-a scos pe partizani numai trãdarea celor în careaveau încredere, repetând parcã povesteaarginþilor lui Iuda ºi provocând calvarul a sute de oameni care nu acceptau ideeastãpânirii lor de ciuma roºie. Lângã Biserica “Sf. Paraschiva”, duratã pe temelii vechi între1938 ºi 1943, când a fost sfinþitã (potrivitpisaniei de la intrare), pe str. ÎnvãþãtorPopescu, poate fi gãsitã fiica martirului,Gina ºi soþul ei, Alexandru Marinescu, participant la miºcarea de rezistenþã de lamijlocul secolului trecut, care a cunoscutcalvarul reeducãrii de la Piteºti, executatãde fostul legionar Eugen Þurcanu ºi ciracii sãi convertiþi ºi transformaþi în slugiale cozilor de topor ce acþionau la ordinelestãpânilor de la Lubianka moscovitã.“Adevãrata istorie a rezistenþei încã nu s-ascris, pentru cã existã încã interese pentrua o falsifica. Trebuie sã ieºim odatã pentrutotdeauna din minciunã!”, spune AlexandruMarinescu, fratele studentului medicinistucis gratuit de fraþii Arnãuþoiu de teama de a nu fi trãdaþi, dupã cum aþi aflat din paginile ziarului nostru din studiul realizat de prof. Daniel Dejanu.

“Veºnica lor pomenire!”Prin cimitirul bisericii forfoteau femei ºi bãrbaþi îmbrãcaþi în straie cernite, careaprindeau lumânãri la mormintele celor dragi,ca sã le lumineze calea veºniciei ºi mai smul-geau pârdalnicele de buruieni care ameninþausã sufoce florile. La poarta sfântului lãcaº,Costel Samoilã, înveºmântat cu cãmaºa pe careo purtase tatãl sãu în ziua nunþii, îi întâmpinacu braþele deschise pe oaspeþi. Acad. GheorghePãun, profesorii domniºani Ion C. Hiru ºi George Baciu, cei argeºeni ConstantinVoiculescu ºi Daniel Dejanu, arefeanul Cezar Bãdescu, fostul deputat liberal AdrianMiuþescu, precum ºi fostul primar din urbeaBasarabilor, Gheorghe Nicuþ, împreunã cu li-derul democrat-liberal ªtefan Lãzãroiu, pri-marii Nicolae Smãdu (Domneºti), Emil Simion(Brãduleþ), Cornel Berevoianu (Nucºoara) ºimulþi alþii, dar nu ºi primarul comunei Corbi,Ungurenuº, reþinut de cine ºtie ce omeneºtipricini... Un sobor format din 4 preoþi de la parohiile comunale a oficiat slujba depomenire a martirilor împuºcaþi de comuniºtila Jilava - preoþii Nicolae Andreescu ºi IoanConstantinescu, învãþãtorul Gheorghe Popescuºi baciul Nicolae Sorescu - precum ºi alþii dinfamilii care au suferit prin lagãrele de exter-minare sau li s-a întors acasã numai numele,dar nimic nu le-a putut ºterge amintirea din memoria celor care i-au iubit. “Vin aici cu pioºenie ºi cu un oarecare sentiment devinovãþie, deºi la vremea aceea eram numaiun copil...”, mãrturisea prof. Nicuþ. Cu ochiiînlãcrimaþi, pierduþi în negura amintirilorunde întrezãreau umbrele comemoraþilor

dragi, au ascultat cei mai mulþi dintre ceiprezenþi “Veºnica pomenire”, pãstrând legãturaritualicã prin atingerea veºmintelor preoþilorsau a celor care þineau tava cu colivã.

Revista satuluiRespectând tradiþia stabilitã la prima întâlnirea fiilor satului, ºi la cea de a opta s-a lansatrevista “Poenãrei - strãbunã vatrã natalã”,fondatã tot de Virgil Baciu ºi apãrutã pringrija colectivului coordonat de cãtre istoriculGrigore Constantinescu, care a ºi prezentat-oextrem de inspirat, cu mândria unui pãrintepentru odrasla sa. ªi avea ºi motive, cãci esteuna de excepþie, atât ca formã, cât ºi în ceeace priveºte conþinutul bogat în informaþii din toate domeniile de interes, de la istorie lamedicinã popularã sau de la religie la folclorlocal - detaºându-se bijuteria baladei “Mioriþamusceleanã”, despre care nu se mai ºtie nicimãcar numele celui care a cules-o... ªi astfel,dupã ºtiinþa noastrã, Poenãrei rãmâne singu-rul sat din România care are o revistã proprieprin care îºi afirmã autoritar identitatea.(Cam atunci a apãrut ºi primarul comunei, ca un om important ce este ºi care trebuie sãse lase aºteptat, dând parcã mesajul cã toatãlumea îi datoreazã respectul primordial acordat de bunii creºtini numai sfintelormoaºte ale unei administraþii publice localetot mai prãfuite, eºuate între prea multeeºecuri succesive. Ca un tataie deºtept ce seaflã, a dat de înþeles cã simte primejdia pierderiipopularitãþii într-un mod uniform accelerat...).

- Continuare în pag. 7 -

Poenãrei, Poenãrei, satul cu tinereþe satul cu tinereþe fãrã bãtrâneþefãrã bãtrâneþe


cmyk

cmy k

cmyk

cmyk

Eveniment AAnnuull II II II ,, nnrr.. 3300,, aauugguusstt 2200111177 AArrggeeeeººuull de Nord


“Celebritãþi din negura uitãrii”

Acesta este numele enciclopediei în douã vo-lume realizatã de Ion C. Hiru ºi de colabora-torii sãi, dintre care îi amintim pe GeorgeBaciu, Grigore Constantinescu, ConstantinVoiculescu ºi Daniel Dejanu (recenzorii care auºi prezentat-o), Paul Cruceanã ºi alþii. Lucrareamonumentalã cu peste 1.000 pagini este dejamotiv de criticã invidioasã, în ciuda scopurilornobile de a pãstra vie flacãra conºtiinþei valo-rilor naþionale, ºi a rotunjit cum nu se poatemai fericit componenta culturalã a evenimentului,aºa cum se întâmplã de obicei. Autorul a dãruit unor apropiaþi exemplare din carteasa, care au fost primite cu recunoºtinþã, prilejuind chiar ºi un gest populist al primaruluilocalnic, care anunþa cã o va dona biblioteciiinstituþiei, dar a lãsat-o moartã când a aflat cã Ion C. Hiru va face el însuºi asemenea gestpentru toate bibliotecile comunale din zonã.Seniorul dramaturgiei româneºti contemporane a venit la Poenãrei pentru a-l întâlni pe acad. Pãun ºi a fost încântat de modul în care a fost primit, ca un fiu al satului, cu o diplomã de onoareacordatã în numele organizatorilor de cãtre Virgil Baciu. Paul Everac le-a vorbit celor prezenþi cu înþelepciunea celui care a trecut la viaþa lui prin trei dictaturi, începândcu cea a regelui Carol al II-lea ºi sfârºind cu aceea comunistã a lui Nicolae Ceauºescu,despre necesitatea de a-ºi asuma destinul cu seninãtate ºi de a încerca sã se punã în slujba semenilor pentru a construi viitorul pe care toþi îl viseazã pe temelii durabile.

“De curaj adevãrat au datdovadã cei care au rãmas...nu noi cei care am plecat în lumea largã. Ei auîndurat lipsuri, mizerie ºi umilinþe, pãstrându-ºisperanþa cã vor apuca ziua în care totul se va schimba. Eu am pãrãsit o situaþie materialãbunã ºi mina de aur a uºilor deschise la toatenivelurile, am ajuns în Franþa ºi mi-am construitde-a lungul anilor o nouã viaþã. Tot timpulvisam însã la vacanþele petrecute la Poenãrei,la bunici ºi rude ºi acum sunt fericit cã amrevenit aici!”, spunea Viorel Bindea, vestitul

om de culturã ºi de televiziune, care a revenitîn satul natal însoþit de medicul generalistGilles Galliez, amândoi primind diplome deonoare înmânate de ctitorul evenimentului,Virgil Baciu.

Respect senectuþiiTot fondatorul publicaþiei noastre a reuºit sã-isurprindã plãcut pe înþelepþii satului, care auîmplinit vârsta de 65 ani, când le-a înmânat pe lângã diplome, ºi câte un plic cu bani, ca unsemn de respect pentru vârstã ºi ca ajutor pen-tru rezolvarea unor probleme cotidiene în aces-te vremuri atât de sãrace la suflet. Expunereamotivaþiei a rostit-o cu glasul gâtuit de lacrimileemoþiei autentice, impresionând auditoriul, mai puþin pe primarul Mihai Ungurenuº, deºi în mod evident nu avea nevoie de ceva de la cel pe care-l socoteºte de ani buni cel maimare adversar politic. De altfel, dumnealui fusese deranjat de cererile localnicilor pentruaducerea drumului în starea de a fi circulat ºibranºarea la reþeaua de apã potabilã. Replicasa, taxatã dur de cei prezenþi, a fost aceea cãar fi trebuit ca plicurile sã fi fost ceva mai consistente. “De ce n-a contribuit ºi primãria?...Ne-am sãturat de vorbe goale!” - s-au auzitºoapte scrâºnite în bisericã. Virgil Baciu areuºit sã treacã peste momentul penibil rostindnumele consãtenilor premiaþi. Ion Vlad, AureliaDiaconu, Maria Pãunescu, Paraschiva ºi AurelLeaºu, Gheorghe Grigorescu, Maria Dragomir -sunt câþiva dintre cei chemaþi în faþa altarului.Virgil Baciu a anunþat cã dupã 7 ani a predatºtafeta organizãrii evenimentului finului sãudin Olteniþa, Nicu Stoian, care lucreazã de ani buni la Barcelona, în Spania. Anul viitor,continuitatea va fi asiguratã de prietenulªtefan Lãzãroiu, care ºi-a propus sã-i deaamploare superioarã în 2012.

Cea mai grozavã petrecere câmpeneascã

Suflul nou adus de Nicu Stoian a fost evidentla petrecerea gânditã ca pe vremea dacilor,desfãºuratã în curtea ºcolii din sat. ActriþaDoina Ghiþescu a dat încã o datã recital la iarbã deschisã, fiind inspiratã în toatemomentele sale, având replicã ºi dând dovadãde certe calitãþi muzicale. Surpriza cea mare i-a fãcut-o lui Gilles Galliez, când i-a interpretat

în limba maternã un ºlagãr lansat de Dalida,determinându-l apoi sã intre în duet pentru a cânta popularul “Aupres de ma blonde”, rãsplãtit cu aplauze furtunoase. “Vive laRoumanie!”, a strigat entuziasmat francezuliar replica a fost spontanã: “Vive la France!”Tot Doina Ghiþescu l-a convins pe fostul deputat liberal Adrian Miuþescu sã se ridice de la masa unde se simþea foarte bine lângãªtefan Lãzãroiu pentru a cânta romanþa “De ce oare eu te-am cunoscut”(tot în duet) ºichiar pe prof. Gheorghe Nicuþ, care aºa cumne-a obiºnuit, a impresionat cu “Foaie verdemãr sãlciu”, la care a fost acompaniat deAdrian Viºan, ºeful formaþiei de la “Hanul

drumeþului”, din Bucureºti. Acesta a fost colegcu Doina Ghiþescu la ªcoala Popularã de Artãcu ani în urmã ºi a reîntâlnit-o la Poenãrei, ca ºi pe vechiul amic Doru Beca, primularomân stabilit în satul de pe valea RâuluiDoamnei, pentru care a cântat un cântec în limba sa, ridicând lumea de la mese într-ohorã parcã fãrã de sfârºit... Nici colegii sãi nu s-au lãsat mai prejos ºi au fost de-a dreptulstrãlucitori - solista de muzicã popularã ElenaZambila, Pavel Ilie (Michael, muzicã uºoarã),Marian Gheorghe, zis Vitezã (acordeon),Marius Vladan, zis Italianu’ (orgã) ºiAlexandru Bãlãioarã, zis Artistu’ (vioarã). Lareuºita petrecerii ºi-au dat concursul ºi localniciiNicoleta Claudia Bãdoiu (care promite mult în muzica popularã), “copilul orchestrã” DavidSturzeanu sau deja cunoscutul peste nu ºtiucãte hotare de sat, Nicu “Fluieraºul“ Cãtãnoiu.Prin hore ºi dansuri din toate genurile muzi-cale, participanþii s-au scuturat de îngreunareabucatelor sau bãuturilor, dintre care n-a lipsit

vestita þuicã de Poenãrei, galbenã ca mierea,scoasã din pivniþele rãcoroase unde dormiteazãprin butoaie de dud sau de stejar pânã-i vine timpul sã-ºi împlineascã menirea de abucura sufletele oamenilor. Ceea ce se petreceaacolo a întrunit ºi aprecierile ºefului Culturiiargeºene, Sorin Mazilescu, originar din Coºeºti, pe care însã sarcinile de serviciu l-au chemat destul de repede la Arefu.Virgil Baciu a distribuit ºi diplome de onoarepentru ing. Nicolae Iuraºcu, Doru Bobi (Trustul Media Argeº Expres), Nicolae Stoian(sponsorul ediþiei), Doru Beca, Adrian Miuþescu,Vidra Partenie, Gabriela Dinicã (soþia ilustruluidispãrut, maestrul Gheorghe Dinicã), Gheorghe

Nicuþ (fostul primar din Curtea de Argeº, participant la toate ediþile), Dodicã Pãunescu,prof. George Baciu, Elena Picu ºi DoinaGhiþescu. Pentru câteva ore, oamenii ºi-au uitat grijile ºi s-au distrat fãrã restricþii,poate gândindu-se ºi la ce va fi anul viitor,când de organizare urmeazã sã se ocupeªtefan Lãzãroiu... Oricum, petrecerea a atinsapogeul în momentul în care s-a aprins foculde tabãrã de-a dreptul ritual de acum ºi s-aspart abia spre dimineaþã, pentru a se revigoracâteva ore mai târziu, în cadru mai restrâns,pentru cã ºi la Poenãrei mai sunt la preþ celetrei zile tradiþionale ale distracþiilor româneºti.Toþi ºi-au urat bunã revedere anul viitor, în locurile acestea minunate, care câºtigã într-o zi din an tinereþea fãrã bãtrâneþe a locurilor binecuvântate de Dumnezeu.

La Mulþi Ani, Poenãrei!Pagini realizate de Eva ADAM



Dracula Fest, în crizã financiarã

Primarul Gheorghe Stoican ºi vicepri-marul sãu, Paul Bârlã, nu mai suntprea agreaþi de ºeful cel mare al PSDArgeº. ªi asta pentru cã au doveditcam de multe ori cã nu le place sãstea în genunchi în faþa lui ConstantinNicolescu. Drept urmare, li s-a închisrobinetul finanþãrilor de la ConsiliulJudeþean, ca sã înþeleagã cã suntpedepsiþi pentru veleitãþile de inde-pendenþã dovedite. Bârlã se luptã deani de zile pentru a da viaþã proiec-tului staþiunii turistice de la Moliviº,în care a angrenat ºi alte comunecare au pãmânt în zonã. Acum câþivaani, preºedintele Consiliului Judeþeanspunea sus ºi tare cã materializareaacestui proiect ar putea da aripi uneiviitoare industrii turistice ºi proclamaValea Argeºului viitoarea Vale aPrahovei. Acum situaþia s-a schimbat:cu câteva luni în urmã, ConstantinNicolescu afirma cã proiectul pentrucare se luptã Paul Bârlã se va miºcaabia prin 2013, când va veni USL la guvernare. Atunci, viceprimarularefean ºi-a ieºit din fire ºi a spusîntr-un cerc de prieteni cã numai PSDmai poate bloca acest plan, fãrã a-ºiduce gândul pânã la capãt ºi a zicecã era un mod de a-ºi tãia singurcraca de sub picioare. Probabil credeacã tãcând, îl va face pe marele ºef s-o lase mai moale ºi sã revinã lasentimente mai bune. Totuºi, când s-a convins cã nu se va întâmpla aºaceva, cum nu este omul care sã seîmbete cu apã rece, a cãutat soluþiide rezolvare. ªi a apelat la sprijinulprefectului Gheorghe Davidescu în ideea de a face un parteneriat cu Ministerul Turismului care sã-iaducã sprijinul financiar de care-llipseºte Consiliul Judeþean. Uºor de înþeles atunci când la mijloc esteun proiect cotat la 20 milioane euro,din care jumãtate ar fi partea de investiþie care cade în sarcinacelor trei primãrii asociate. A fost, practic, un act disperat...

“Trãdare, luminãþia ta!”Aºa au þipat pe întrecute eunucii dela Înalta Poartã a Fericirii Pesedistede la Piteºti, arãtând cu degetelefãcute ghearã spre ghiaurii arefeni,urmaºii Hareºoaiei, ai cãrei fii îl fãceau scãpat pe Vlad Þepeº în 1462, potcovindu-i invers caii suitei ºi trecându-l peste munþi, înTransilvania. ªi padiºahul a fãcutsemn muþilor de la visterie sã punãºapte lacãte pe bani, ca sã nu maiajungã la Dracula Fest. Iar dacã la prima ediþie de acum 3 ani apãrea ca prin farmec un drum tãiat în coastele dealurilor pentru a se ajunge cu maºinile pânã peMãgureaua Arefului, acum nici vorbã:bani ioc de la Consiliul Judeþean!Numai cã roºimea sa n-a luat în calcul cerbicia arefeanã, care nu sedã bãtutã în faþa greutãþilor. Ediliiau reuºit sã asfalteze prin forþe pro-prii cam 1,5 km din cea mai aglome-ratã zonã a Arefului, dovedind cã aºaceva se putea face mai demult, dacãn-ar fi avut cineva ambiþii faraonice.ªi n-au renunþat nici la Dracula Fest, reuºind sã atragã sponsori ºi sprijin pentru a-i da o desfãºurarenormalã ºi a menþine tradiþia pe care au instituit-o.

“Vlad Þepeº ne-a dat demnitatea de oameni liberi!”

Aºa spun cu mândrie toþi arefeniicare-ºi respectã strãmoºii ºi îºileagãnã copiii cu vechile poveºtidespre dreptul voievod. Prof. CezarBãdescu ºtie mai bine decât mulþiaºa-ziºi istorici care au auzit ºi ei câte ceva sau au citit prin cine ºtie ce fiþuici despre enigmaticul ºicruntul fiu mijlociu al lui Vlad Dracul,ponegrit de duºmanii lui saºi din burgul Braºovului, care l-au prezentatlumii drept un vampir ºi un ticãlos.Adevãrul este cã Drãculea i-a miluitpentru slujbe credincioase pe cei 7 fii

ai Hareºoaiei cu cu mari suprafeþe de pãmânt, cu munþi ºi suhaturi sã fie moºneni, oameni liberi ºi sã trãiascã în obºte. ªi au fost puternici atâta timp cât au fost uniþi, lecþie pe care au învãþat-o în timp, ºi nu fãrã suferinþe.Dracula Fest, ediþia a treia, a începutîn 19 august printr-un simpozionistoric dedicat lui Vlad Þepeº, laCãpãþâneni, în umbra cetãþii de laintrarea în defileul Argeºului, undese spune cã ar fi fost castrul luiBasarab I, cel care a retezat nasultrufiei regelui Carol Robert de Anjou,refãcut tocmai de cel comemorat. La eveniment n-a mai participat unRadu Florescu, venit din SUA acum 3 ani ºi nici alte nume mari în presã,dar n-au lipsit Miºu ªtefãnescu,descendent al întemeietorului OpereiRomâne, o autoritate în heraldicamedievalã sau generalul Florian Tucãori specialiºtii de la Muzeul Judeþean.Comunicãrile lor au fost de þinutã ºi extrem de interesante.Imnul lui Vlad Þepeº

Text ºi muzicã: Sicã NiþescuMulþi te-au ponegrit, Dracula,Domn al Þãrii Româneºti;Cât e de uºor acuma,Doamne-Vodã sã huleºti.

Tu ai pedepsit minciuna,Pe hoþi ºi pe trãdãtori,Lenea ºi cu lãcomiaªi ai þãrii vânzãtori.

Nu ai fost vampir tu, Doamne, Sânge de om n-ai bãut,Pentru pace ºi dreptateVodã Þepeº te-ai bãtut.

Ai fost idol al dreptãþii,Ai iubit pe cei sãrmaniªi doar vãrfurile þepeiDãrui-t-ai la duºmani!

Iartã-i, Doamne, pe strãini,Cã de sute ani în ºirDintr-un idol al dreptãþiiTe-au transformat în vampir.

Sus pe Argeº cetãþuia

Te aºteaptã ca sã vii,Te aºteaptã toatã gliaSã-i aperi pe-ai noºtri fii.

Vino Þepeº la cetateSã fii tu legiuitor, Sã aduci dreptatea-n þarãAzi te cheamã un popor.Sã notãm cã autorul, Sicã Niþescu,este unul dintre membrii grupului folcloric “Rapsozii Argeºului”, estenãscut, crescut ºi trãieºte la Arefu.

Spectacol medievalDupã simpozionul istoric, la bazaCetãþii lui Vlad Þepeº s-a dezvãluit oplacã prin care se marcau cei 465 anide atestare documentarã a localitãþii.Seara a fost mare spectacol medievalsusþinut de artiºti profesioniºti, iar turiºtii care au urcat spre cuibulde vulturi au fost întâmpinaþi de cruntul voievod, de þepe, eºafoade ºi au avut parte de senzaþiile tari pe care le-au visat, dar ºi de obosealã din plin, cãcinumãrul treptelor a depãºit 1.400. În ziua de sâmbãtã s-a desfãºurat un concurs de ciclism în creierulmunþilor, iar în ultima zi, Casa deCulturã de la Cãpãþâneni a gãzduitun extraordinar spectacol muzical folcloric. La final, viceprimarul PavelBârlã ºi-a anunþat intenþia ca de anul viitor, pe baza unui nou proiect,sã transforme Dracula Fest într-unfestival naþional. Ceea ce înseamnãcã poate obþine sprijin de laMinisterul Turismului ºi nu numai.Supoziþia are contururi de certitudinenumai luând în calcul faptul cãreprezentanþi ai puterii judeþene au fost aproape de aceastã ediþie,precum ºeful Culturii, Sorin Mazilescu.Fãrã sã ne mai ascundem dupãdegete, trebuie sã remarcãm cã PDL ºtie sã se asocieze unor proiecteserioase ºi sã le transforme în reuºitepentru oameni! Roxana MOLDOVAN


Când citim în Scripturile bãtrâne cã “al Domnului este pãmântul ºiplinirea lui!” (Psalmul 23, 1) inimane tresaltã de bucurie ºi sufletulînalþã mãrire lui DumnezeuAtoatecreatorul. Pe întinsulPãmântului, vãi, câmpii, dealuri ºi munþi, zidirea lui Dumnezeu, fãptura mâinilor Sale, omul, a umplut vãzduhul cu bucuria lui de a fi, în frumuseþea lumii vãzute.Din plãmada mâinilor Sale,Dumnezeu a ridicat eroii credinþei,nãdejdii ºi dragostei, sihaºtrii ºieroii pe drumul desãvârºirii rãsãriþiºi la noi, de la picioarele munþilorpânã-n creºtetul lor mângâiaþi de lumina ºi cãldura soarelui.Coloana vertebralã a României,Carpaþii, plini de peºteri, ape, floriºi cânt de pãsãri cu ponoare ºipoieni pline de ghiocei, narcise ºibrazi, candelabre atârnate de tãriacerurilor, iubitorii de Dumnezeu,monahii ºi monahiile, unii preoþi ºi arhierei ºi-au cuprins fiinþa întru mãrirea lui Dumnezeu, ceaneveºtejitã de trecerea timpului,întru sfântã sihãstrie ºi veghereneadormitã. De mii de ani, Carpaþiiºi spaþiile româneºti au cântatimaginea lui Dumnezeu în culori ºilumini neapuse. Templul cel mãreþ,îndreptat cu fruntea spre soare,Carpaþii româneºti, ºi-a deschis ferestrelede veghe, rugãciune ºi virtuþi.Carpaþii Moldovei, Ceahlãul cel

sihãstresc, dacã ne gândim doar la sihaºtrii nevoitori din secoleleXVI-XVII, vom aminti pe Melania ºiSofia Schimonahiile, cuvioºii Vucol,Ghedeon ºi Gherman; cuviosulLazãr Sihastrul din Sihãstria Putnei,Silvestru, Chiriac, Iov ºi Agaton,sihaºtrii din chinovia Tazlãu,Chiriac, celebru nevoitor din munþii Bisericani, Partenie ºi Pavel,ctitorii Sihãstriei Nemþene, Varlaam,Mitropolitul sfânt, de curând canonizat, Epifanie ºi Daniil de laVoroneþ, Atanasie Crimca, mitropoli-tul Moldovei ºi Sucevei, episcopulEfrem al Rãdãuþilor, Pangratie arhi-mandritul de la Suceviþa, DosofteiDascãlul de la Schitul Zosima-SeculNeamþului; cuvioºii Evloghie,Pimen, Misail, Vasile ºi Paisie,Partenie ºi Rafael, din SihãstriaAgapiei Vechi; Filotei Dascãlul de la Mãnãstirea Putna, Isaia Pustniculde la Mãnãstirea Moldoviþa ºi Ioan Arhiepiscopul de la Râºca.O parte dintre sihaºtrii menþionaþivor fi canonizaþi anul acesta, la propunerea Pãrintelui PatriarhDaniel ºi cu aprobarea SfântuluiSinod. În Carpaþii Þãrii Româneºti ºi ai Ardealului s-au nevoit Meletieºi Neofit, sihaºtrii din peºterileMãnãstirii Stâniºoara, Daniil ºiMisail, ctitorii Mãnãstirii Turnu;Sfinþii Ierarhi Sava ºi Iorest mãrtu-risitorul, Iosif de la Partoº ºi IoanValahul. O, Doamne, ºi câþi sihaºtrii

sfinþi n-or mai fi pe acest sfântpãmânt românesc pe care noi nu-i ºtim, dar pe care Dumnezeu îi va scoate la luminã atunci când va crede El.În Þara Câmpulungului Muscel se aflã o sihãstrie unicã în felul ei,numitã Valea Chiliilor, în vecheaaºezare dacicã denumitã Cetãþeni,de la care ºi-a luat numirea ºiMãnãstirea Cetãþuia Negru Vodã. Înacest loc mirific, în secolele trecute,zeci de sihaºtri ridicau mãrire luiDumnezeu în postiri ºi rugãciuni cufoc dumnezeiesc. În chip cu totulminunat, în anul 1944, egumenulschitului Cetãþuia, Pimen Bãrbieru,dimpreunã cu monahul Isidor, dinîndemn dumnezeiesc au descoperito peºterã sãpatã în peretelemuntelui, aproape de bisericuþa dinpiatrã, în care se aflau, pe un patde piatrã, moaºtele unui sfântsihastru. Ele erau acoperite de opânzã finã þesutã de pãianjeni, iardeasupra, pe perete scris în piatrã:“Schimonahul Ioanichie 1638”. Dinmãrturiile de atunci, transmise prinviu grai mai mult, osemintele mare-lui sihastru Ioanichie au fost duseîn biserica schitului ºi aºezate la loc de cinstire, unde se aflã pânã înziua de astãzi. Vieþuitorii MãnãstiriiCetãþuia Negru Vãdã, stareþulModest, creºtinii evlavioºi ºi clericiimireni, dau mãrturii despre minu-nile ce le sãvârºeºte Schimonahul

Ioanichie. Cea mai asprã sihãstriedin Þara Româneascã, ValeaChiliilor este un tezaur duhovnicesc unde au sihãstrit în post ºi rugãciune, în decursulveacurilor, mulþime de cãlugãri.Pânã acum, cu voia lui Dumnezeu, s-au descoperitmoaºtele Schimonahului Ioanichie,trecut la cele veºnice în anul 1638, dupã cum s-a citit inscripþiasãpatã în piatrã, pe peretele dinpeºterã, poate chiar de mâna sa.Aceste semne, de vãditã pioºenie,ne îndeamnã sã facem demersurile la Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru a aproba pregãtirea canonizãrii SchimonahuluiIoanichie, care s-a nevoit în Valea Chiliilor peste 30 ani.Ne bucurãm sã reamintim ostenealaPãrintelui Ioanichie Bãlan, harniculcercetãtor care a publicat câtevacãrþi în care a zidit memoria timpu-lui sihãstresc din România, cum ar fi: Vetre de sihãstrie româneascã,Sihãstrii din Dâmboviþa, EdituraInstitutului Biblic ºi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,Bucureºti, 1982, pag. 238, tipãrit cubinecuvântarea Patriarhului Iustin;(Sihãstria de pe Valea Chiliilor,Comuna Cetãþeni, secolele XIIIXIX;Pateric românesc, Ediþia a II-a,Editura Arhiepiscopiei Tomisului ºi Dunãrii de Jos, Galaþi, 1990, pag. 216, tipãrit cu binecuvântareaArhiepiscopului Antim; CuviosulIoanichie Schimonahul - SihãstriaValea Chiliilor Muscel ( 1638) ºiSfinte Moaºte din România, EdituraMãnãstirea Sihãstria, 2004, pag.144, tipãritã cu binecuvântareaPrea Fericitului Daniel, fostulMitropolit al Moldovei ºi Bucovinei.Osteneala Pãrintelui IoanichieBãlan, marele cãutãtor, prin munþiºi vãi, de sfinte sihãstrii, unde au

vieþuit în asprã ascezã ºi sfinþenie, cu candela aprinsã întru priveghere neadormitã, îºi gãseºte acum mângâiere, întâlnindu-se cu toþi sfinþii români,cuvioºi ºi ierarhi, despre care a scriscu credinþã, nãdejde ºi iubire,aprinse de focul Duhului Sfânt.Dacã nu era voia lui Dumnezeu,Duhul Sfânt nu-l îndemna pe egu-menul Pimen Bãrbieru sã descoperepeºtera din peretele abrupt almuntelui din Valea Chiliilor ºi sfintele moaºte ale SchimonahuluiIoanichie care au rezistat timpu-lui 370 de ani!

Religie AAnnuull II II II ,, nnrr.. 3300,, aauugguusstt 220011119 AArrggeeeeººuull de Nord

Picãtura de credinþãIoanichie Schimonahul, sfântulocrotitor din Carpaþii României

CatedralaArhiepiscopalã

ºi-a sãrbãtorit hramulSãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului a debutat in

dimineaþa zilei de 15 august începând cu orele 07.00 cu Slujba de Sfinþire a apei, urmatã de Taina SfântuluiMaslu ºi Acatist. Începând cu orele 09.00, Înalt PreaSfinþitul Pãrinte Calinic, Arhiepiscop al Argeºului ºiMuscelului, a oficiat împreunã cu un important sobor de preoþi ºi diaconi Sfânta Liturghie Arhiereascã, în bal-dachinul din faþa bisericii. Cu aceastã ocazie, ChiriarhulEparhiei Argeºului ºi Muscelului a adresat celor prezenþi

un cuvânt de învãþãturã: “Noi întotdeauna trebuie sã avem în gând, în rugãciune, în respect ºi în veneraþie pe Maica Domnului, care face legãtura între aceastã frumuseþe a lumii vãzute ºi frumuseþea lumii nevãzute. Maica Domnului este prototipul, modelul familiei, al gospodinei, alsoþiei ºi al mamei, în mod deosebit. Sfânta Fecioarã Maria este modelul tuturor femeilor din lumecare nasc prunci. De aceea, femeia este marele dar ºi marea binefacere în aceastã frumuseþe alumii vãzute. Cea care l-a nãscut pe Fiul lui Dumnezeu este vrednicã de laudã ºi ne iubeºte pe toþicei care am venit astãzi în acest loc binecuvântat sã cinstim Adormirea ei ºi trecerea ei în împãrãþiacerurilor alãturi de Mântuitorul Iisus Hristos”.

La eveniment au fost prezenþi mii de pelerini veniþi din toate colþurile þãrii, o parte dintreaceºtia sosind în municipiul Curtea de Argeº încã de duminicã seara, când au participat la proce-siunea cu moaºtele Sfintei Muceniþe Filoteea. Majoritatea celor prezenþi la Sfânta Liturghie au avutocazia sã se închine la racla cu Sfintele Moaºte aºezate foarte aproape de baldachin. Sãrbãtorireahramului principal închinat Adormirii Maicii Domnului aduce în fiecare an la Curtea de Argeº peste10.000 pelerini. Aceºtia vin în Cetatea Basarabilor datoritã evlaviei deosebite pe care o au faþãde Sfânta Muceniþã Filoteea, care s-a dovedit de multe ori grabnic ajutãtoare celor aflaþi înnecazuri ºi în suferinþe.

Restaurare la MãnãstireaCorbii de Piatrã

Dupã “revederea de 40 ani a absolvenþilorSeminarului Special de la Curtea de Argeº,promoþia 1968-1971”, ce a avut loc la “Sala Manole” a Palatului Arhiepiscopal de

la Curtea de Argeº, Înalt Prea SfinþitulArhiepiscop Calinic a fãcut o vizitã de lucru laMãnãstirea Corbii de Piatrã, unde s-a întâlnitcu echipa de restauratori de la Ministerul

Culturii ºi Patrimoniului Naþional, con-dusã de Dan Mohanu. S-a vizitat bise-rica rupestrã ºi s-a stabilit în prima fazãmenþinerea conservãrii monumentului,urmând ca ulterior sã se înceapãlucrãrile de restaurare. Cu acest prileja fost prezentatã ºi lucrarea “Corbii de Piatrã - studiu interdisciplinar”, ai cãrei autori sunt: D. Mohanu, E. Cincheza Buculei, M. Seclaman, A. Luca, S.C. Bãrzoi, R. Roban, M.Onete, I. Gomoiu, E. Chatzitheodoridis,Gh. Niculescu, O. Hinamatsuri Barbu,M. Georgescu, publicatã de EdituraUNARTE, 2011, Bucureºti. MãnãstireaCorbii de Piatrã se aflã în localitateaCorbi, jud. Argeº, pe DN 73C, Curteade Argeº - ºoseaua Câmpulung Muscel,spre Est pânã la Domneºti (22 km),

apoi ramificaþie la stânga spre Nucºoara(Domneºti - Stãneºti - Corbºori - Corbi, 11 km).Stareþ: ieromonah Ignatie Gorunescu.

În data de 18 august 2011, la Sala Manoledin Curtea de Argeº a avut loc revederea absolvenþilor Seminarului Special de la Curteade Argeº, promoþia 1968-1971. Înfiinþat dePãrintele Patriarh Justinian, cu menirea de aforma preoþi pentru Transilvania ºi Banat,Seminarul Special de la Curtea de Argeº a format trei serii de slujitori ai Sfintelor Altare.În prima serie au absolvit 123 persoane dintrecare, cei rãmaºi în viaþã ºi care au putut, s-aureîntâlnit în Cetatea Basarabilor. Dupã SfântaLiturghie sãvârºitã în Catedrala Arhiepiscopalã,Înalt Prea Sfinþitul Pãrinte Arhiepiscop Calinici-a primit în Sala Manole. A fost prezent ºiPãrintele Vicar Patriarhal Constantin Pârvu,sprijinitorul Pãrintelui Patriarh Justinian la înfiinþarea acestui seminar.

Dupã roadele lor îi veþi cunoaºte

Preoþii veniþi au evidenþiat aspecte ale misiunii pastorale sãvârºite ºi roadele pregãtiriiteologice primite la Argeº. Moderatorul întâl-nirii a fost Pãrintele Ioan Chiþu. Pãrintele RusuDumitru mãrturisea cum a revenit în satul sãu ºi a gãsit pe toþi trecuþi la greco-catolicism.“Ce-aþi fãcut mã, fraþilor! Aþi ajuns de pominã!Mi-au spus sã rãmân preot în sat ºi se reîntorcla ortodoxie. Aºa am venit în sat ºi am ziditBisericã vie. Vã mulþumim, Înalt Prea SfinþitePãrinte Arhiepiscop, pentru cã pãstoriþi cumultã dragoste ºi credinþã Argeºul care ne-aformat ºi de unde am plecat!” Pãrintele Baciu,nãscut în valea Mureºului, slujitor în mijlocul atrei confesiuni: greco-catolici, romano-catoliciºi protestanþi, mãrturisea cum au fost oameniipãcãliþi sã facã unirea. Au fost chemaþi sã semneze cã sunt de acord sã fie pietruitã ostradã. Au semnat fãrã sã vadã cã pe hârtiescria cã trec la greco-catolicism. “Acum mã rogla Dumnezeu sã slujesc cât mai mult mareafamilie a preoþiei”. Pãrintele Cionca i-a mulþumit Pãrintelui Constantin Pârvu, Vicar Patriarhal, cel care a fost toiagul ºi sprijinul Pãrintelui Patriarh Justinian ºi a învins

greutãþile inerente de organizare ºi finanþarea acestui Seminar Special: “Pãrintele PatriarhJustinian a fost un mare vizionar ºi dãm slavãlui Dumnezeu cã dupã 40 ani suntem aici lactitoria Pãrintelui Patriarh ºi a Pãrintelui VicarPârvu. Nu am fost trimiºi de pãrinþi, ci amlãsat ale noastre, meseriile, gospodãriile,colegii ºi am venit sã slujim lui Dumnezeu”.Absolvenþi ai Seminarului Special de la Argeºau fost pãstrãtori ºi propovãduitori ai credinþeidreptmãritoare, ctitori de biserici, de caseparohiale, restauratori, luptãtori pentru drepturile românilor transilvãneni de a aveacele necesare traiului zilnic. Tulburãtoare afost mãrturia Pãrintelui Filimon, care nu a vrutsã pãrãseascã mãnãstirea ºi a fãcut puºcãriepeste 9 ani. Dumnezeu l-a întãrit ºi a depãºittoate greutãþile, reuºind sã devinã ctitor de mãnãstire ºi bisericã. Fiecare, dupã darulprimit de la Bunul Dumnezeu, a mãrturisit prin cuvânt ºi faptã bunã adevãrata viaþã înHristos.

Viaþa noastrã este partea tezaurului BisericiiÎn cuvântul de încheiere, Ierarhul Argeºului

ºi Muscelului I-a mulþumit Bunului Dumnezeupentru toate ºi a îndemnat preoþii întâlniþi laArgeº sã continue slujirea preoþeascã ºi dupãce sunt absolviþi de obligaþiile administrative:“Activitatea este mai maturã ºi cu mai marecuprindere când nu ai obligaþii administrative.Fiecare sã aibã cartea de aur a parohiei ºi a familiei. Fiecare sã-ºi scrie cartea vieþii sale,de la început ºi sã arate darul lui Dumnezeu cuvenirea sa pe lume, minunile lui Dumnezeuconcretizate în viaþa, faptele ºi lucrãrile fãcute.Fiecare sã-ºi strângã ºi sã publice cartea depredici, monografia localitãþii, a bisericii, tezade licenþã. Cãrþile vor da mãrturie despre existenþa noastrã ºi a lucrãrilor fãcute cu ajutorul Domnului. Evocãrile prezentate sunt extraordinare ºi trebuie sã facã parte dintezaurul Bisericii ºi al Neamului Românesc”.

Pr. Daniel Gligore

RReevveeddeerreeaa aabbssoollvveennþþ ii lloorr SSeemmiinnaarruulluuii SSppeecciiaall ddee llaa AArrggeeºº

Mãnãstirea argeºeanã Slãnic ºi-a sãrbãtoritpe 6 august hramul. Sfânta Liturghiearhiereascã a fost oficiatã, în aghiazmataruldin incinta mãnãstirii de Înalt Prea SfinþitulPãrinte Calinic, Arhiepiscop al Argeºului ºi Muscelului, înconjurat de un sobor depreoþi ºi diaconi. În cuvântul de învãþãturã,Chiriarhul Eparhiei Argeºului a spus:“Mulþumim lui Dumnezeu pentru SfântaLiturghie pe care am sãvârºit-o pe acestTabor al Argeºului ºi Muscelului, unde ne-am ostenit sã urcãm cu toþii. Noi ne-am nãscut în acest spaþiu superb, pentrucã locul pe care cãlcãm fiecare dintre noieste aºternutul picioarelor lui Dumnezeu.Fiind copiii Lui, trebuie sã avem respect ºi o mare preþuire unii pentru alþii, pentru cã noi suntem chipul Sfintei Treimi.Înverºunãrile, supãrãrile trebuie rezolvate în pace, cu bunã înþelegere. DinSfânta Evanghelie desprindem douã lucruri:o schimbare absolutã cum a sãvârºit-o Iisus Hristos ºi ºi-a arãtat mãreþia Lui.Trebuie sã începem sã schimbãm cu firea noastrã, pentru a nu mai greºi.Sculaþi-vã ºi nu vã temeþi, spuneMântuitorul nostru Iisus Hristos. Sã nesculãm din gândurile haotice, din lenevie,din ignoranþã, din rãutatea în care suntem,ºi sã gândim la cele de sus, ºi sã-L avemprezent pe Dumnezeu în viaþa noastrã.Pentru cã numai aºa avem încredinþarea cã toate rugãciunile, fãcute cu mare cred-inþã, vor fi împlinite”. Ierarhul Argeºului a hirotonit, în timpul Sfintei Liturghi, întru diacon pe Ilie Sebastian-Ionel ºi întru preot pe Vlãdãu Nicolae. Prima atestare documentarã a MãnãstiriiSlãnic dateazã din anul 1679. Despre schitulSlãnic, tradiþia spune ca a fost ctitorit de voievodul Vlad Þepeº ºi ca ar fi existat ºi pe vremea domnitorilor Neagoe Basarabºi Mihai Viteazul. În anul 1805, din motive

necunoscute nouã, schitul se desfiinþeazã,biserica fiind mutatã în jurul anului 1830într-un sat din Vlaºca, nemairãmânând din el, aºa cum ni se aratã într-un docu-ment de la 1871, decât numai ruinele ºi o cruce de piatrã, datatã 1788(9), care sã vesteascã peste vremi cã aici a existat, cândva, o vatrã monahalã.La 1916, monahul Irinarh Pulpea, originardin Slãnic, cunoscând cele depre schit, se retrage aici în sihastrie, iar la 1922,luând de ajutor pe ieromonahul IsidorGhimpeþeanu (de la Mãnãstirea Robaia)încep construirea unei biserici în cinsteaMaicii Domnului. Construcþia bisericiidureazã pânã la 1930 ºi se sfinþeºte în toamna aceluiaºi an, la 19 octombrie.Din 1991 se ridicã o nouã bisericã pe loculcelei de la 1930, iar la 1992, Schitul Slãniccapãtã statut ºi titulatura de mãnãstire.Dupã o perioadã relativ scurtã de instabili-tate, în 1944 este numit ca stareþ al schitu-lui pãrintele Vitimion Niþoiu, cel care vapune temeliile vieþii monahale la Slãnic prin introducerea rânduielii de slujbã zilnicã dupã tipicul mãnãstiresc ºi a vieþii de obºte dupã regulamentele monahale. În 1978 se retrage, lãsând conducerea schitului în seama ucenicului sãu, pãrinteleTeofil Bãdoiu, iar în 1990, cunoscându-ºidinainte sfârºitul, trece la cele veºnice.În anul 2010, dupã moartea pãrinteluiTeofil Bãdoiu, este ales stareþ al mãnãstiriipãrintele Clement, venit de la MãnãstireaAninoasa. Mãnastirea Slãnic este numitãastãzi de Înalt Prea Sfinþitul Pãrinte CalinicTaborul Argeºului, datoritã celor trei altareridicate aici: biserica mare din zid ridicatãîn cinstea Maicii Domnului - Naºterea MaiciiDomnului ºi douã paraclise mai mici cu hramurile “Schimbarea la faþã” ºi “Sf. Ierarh Calinic de la Cernica”.

Grupaj realizat de Roxana MOLDOVAN

Sãrbãtoare la mãnãstireaargeºeanã Slãnic

Culturã AAnnuull II II II ,, nnrr.. 3300,, aauugguusstt 220011111100 AArrggeeeeººuull de Nord

Starea ta generalã nu este nemaipomenitã. Te agiþi în mod inutil ºi ai tendinþa de a te lãsa pradã impulsivitãþii. Activitãþile domestice, chiar dacã þi se par plictisitoare, te-ar putea ajuta sã vezi lucrurile ºi din alte puncte de vedere. O cunºtinþã de pe altemeleaguri are o problemã, iar sprijinul tãu i-ar putea fi de un real folos. N-ar fi exclus sã primeºti o aprobare, un accept.

În aceastã perioadã vei fi mai energic, aºa cãnu este cazul sã refuzi activitãþile care þi se vorpropune. Un eveniment mai puþin aºteptateste posibil sã se producã, lãsându-te fãrãreplicã. Nu este cazul sã reacþionezi cu promptitudide; mai bine aºteaptã sã te consulþi ºi cu ceilalþi membrii ai familiei. O persoanã cu funcþie îþi va da o mânã de ajutor - priveºte-o cu încredere.

Cu greu îþi vei gãsi echilibrul interior.Operaþiunile pe care trebuie sã le efectuezi, nu îþi fac nici un fel de plãcere, dar nici nu lepoþi amâna. Ar fi bine sã fii mai tolerant, mai ales cã lucrurile nu îþi ies foarte uºor ºi ai nevoie de sprijinul celor din jur. Situaþiamaterialã îþi creazã neplãceri, cãci se vorînregistra întârzieri în ceea ce priveºte intrareaîn cont a sumelor ce þi se cuvin.

Popularitatea ta în rândul persoanelor desex opus va creºte considerabil. Vei aveaocazia sã faci o cucerire, dar ºi sã primeºti

complimente ºi declaraþii. Totuºi nu esteindicat sã faci schimbãri de anvergurã în viaþa ta sentimentalã. Dacã doreºti sã-þi faci proiecte pentru viitorul apropiat,n-ar fi rãu sã pleci urechea ºi la sfaturilecelor din anturajul apropiat.

Vei avea tot felul de discuþii legate de bani.O chestiune financiarã s-ar putea rezolva în favoarea ta, cu condiþia sã dai dovadãde mai multã hotãrâre. Persoana iubitã îþi solicitã mai mult din timpul liber ºi ar fi bine sã cedezi insistenþelor acesteia.Pentru ceea ce þi-ai propus vei avea parte de multã alergãturã, dar cum totul se va rezolva convenabil, nu ai de ce sã teplângi.

ªansa este de partea ta, aºa cã nu va trebui sã faci un efort deosebit, pentrua realiza ce þi-ai propus. Toate îþi vor ieºi mai repede decât pânã acum, ceea ce îþi va îmbunãtãþi atât starea de spirit,cât ºi încrederea în propriile capacitãþi. Vei fi remarcat prin inteligenþã, într-ungrup nu foarte restrâns. Þi se vor face propuneri pentru viitorul apropiat, care tevor încânta.

Eºti cam impresionabil ºi nu este cazul sã teîmpiedici prea mult în problemele celor din jur.Un câºtig de bani te va face sã priveºti cu multmai mare încredere spre viitor. În familie n-arfi exclus sã asiºti la unele schimbãri, care însãnu te vor impresiona într-o prea mare mãsurã.Este posibil sã þi se propunã o colaborare ce se va dovedi cât se poate de inspiratã.

Eºti plin de energie ºi tocmai de aceea ar fi dedorit sã te implici în chestiuni pe care le-ai tot amânat pânã acum. Este posibil sã primeºtio veste care te va lua prin surprindere. Un prieten este aproape de tine ºi îþi promite totajutorul de care ai nevoie. Pãrinþii ar aveanevoie de mai multã înþelegere din partea ta.Evitã sã dai curs impulsurilor de moment dacãnu doreºti sã ai o lunã agitatã.

Eºti cu gândurile foarte împrãºtiate, aºa încâtnu este o perioadã favorabilã pentru a luadecizii sau pentru a rezolva problemele delicate.Pe cât posibil, evitã sã pleci în vreo cãlãtorie,

cãci ai putea avea o surprizã, legatã de actelede cãlãtorie. Partenerul de viaþã va avea o realizare fie în ceea ce priveºte un acord, o aprobare, un examen sau poate va câºtiga o sumã de bani.

Este posibil sã primeºti veºti de pe altemeleaguri. Cheltuielile vor fi ceva mai mari decât þi-ai planificat, dar vei reuºi sã tedescurci. Interesul pentru relaþia cu prieteniieste mare; vei avea ocazia sã petreci clipe plãcute cu aceºtia, ceea ce te va ajuta sãdepãºeºti cu mai multã uºurinþã neplãcerilecotidiene. Instabilitatea afectivã te poatedetermina sã iei decizii greºite.

Din punct de vedere mental, acum funcþionezila limita superioarã. Ai putea pune la punctplanurile tale pentru acþiunile viitoare, dar tepoþi ocupa ºi de chestiunile financiare pe carenu ai reuºit sã le pui la punct. Totuºi, dacã ai de gând sã ieºi la cumpãrãturi, încearcã sã nu dai banii pe tot felul de lucruri inutile.Un telefon de la cineva drag te va ajuta sã-þiîmbunãtãþeºti starea de spirit.

Vei avea parte de o lunã liniºtitã, în care vei putea sã te odihneºti, dar ºi sã te distreziîn compania prietenilor. Îþi poþi face planuripentru zilele care urmeazã sau poþi decide,împreunã cu ceilalþi membri ai familiei, modul de rezolvare a unor probleme de interescomun. Acasã nimic nu este urgent, aºa cã poþiamâna pentru altã datã ceea ce nu ai chef sã faci astãzi.

Berbec(21 martie - 20 aprilie) HOROSCOP

Gemeni((2222 mmaaii - 2211 iiuunniiee))

Rac(22 iunie - 22 iulie)

Leu(23 iulie - 22 august)

Fecioarã(23 august - 21 septembrie)

BBaallaannþþãã(22 septembrie - 22 octombrie)

Sãgetãtor(22 noiembrie - 20 decembrie)

CCaapprriiccoorrnn(21 decembrie - 19 ianuarie)

SSccoorrppiioonn(23 octombrie - 21 noiembrie)

VV ãã rr ss ãã tt oo rr(20 ianuarie - 18 februarie)

P e º t i(19 februarie - 20 martie)

Taur(21 aprilie - 21 mai)


LL uu nn aaSeptembrie

S-a nãscut la 19/20 august 1935, în comuna Pãuºa, din judeþul Bihor,într-o familie de învãþãtori. Esteabsolvent al Facultãþii de Filologiedin cadrul Universitãþii din ClujNapoca. Editorial, a debutat în anul1958, cu volumul de schiþe ºi nuvele“Fuga”, cele mai multe dintre acestea fiind de inspiraþie ruralã. În continuare a publicat numeroaseromane, volume de nuvele ºi piese de teatru. Dintre acesteaamintim: romane - “Zilele sãp-tãmânii” - 1959; “Vara oltenilor”;“F”; “Cei doi din dreptul Þebei”;“Vânãtoarea regalã”; “O bere pen-

tru calulmeu”; “Ploilede dincolo de vreme”;“Viaþa ºi opera luiTiron B” - îndouã volume.Volume de nuvele:“Umbrela de soare”;“Fata de lamiazãzi”;“Somnulpãmântului”;“Dor”;“DuiosAnastasia tre-cea”; “Ploaiaalbã” - volumantologic.Teatru:“Aceºti îngeri triºti”;“Pisica înnoapteaANULUINOU”;“Teatru” - volum antologic.

Dintre romanele sale, cel mai cunoscut mi se pare a fi“Vânãtoarea regalã”, alcãtuit dinºapte secvenþe care conduc fie sprenaraþiune poliþistã, fie spre zone ale fantasticului. Romanul faceparte dintr-un ciclu, în care maisunt incluse romanele: “F”, “Ceidoi din dreptul Þebei”, “O berepentru calul meu”. Acest ciclu de romane pune în miºcare pesteºaptezeci de personaje, grupate în cãlãi, victime ºi anchetatori.Romanul este o izbândã a prozeianalitice. Acþiunea constã într-ovastã anchetã fãcutã de procurorul

Ticã Dunãrinþu cu privire la o crimãmisterioasã petrecutã în deceniul al ºaselea, când Horia Dunãrinþu,învãþãtor, dispãruse de acasã în chip misterios. Prin analiza psiho-logicã, originalitatea construcþieiepice, prin realismul alegoric, prinviziune ºi tehnici narative, romanul“Vânãtoarea regalã” este, în mod indiscutabil o capodoperã aromanului românesc contemporan.Dintre nuvele, rãmâne antologicã“Duios Anastasia trecea”. Spaþiulepic al nuvelei este un sat dunãreandin judeþul Mehedinþi în timpulocupãrii Serbiei de cãtre Germanianazistã. În acest sat, trecândDunãrea, vin partizani sârbi care luptã, în þara lor, împotrivaocupanþilor. Sãtenii români îi adã-postesc, dar cei câþiva nemþi dinsat ºi autoritãþile locale îi vâneazãfãrã cruþare. Într-una din zile, pentru a-i speria pe sârbii parti-zani, nemþii împuºcã pe unul dintreei ºi-l lasã neîngropat la o rãscrucede drumuri. Nimeni nu are curajul sã-l îngroape creºtineºte.Pentru tânãra învãþãtoare din sat,Anastasia, neîngroparea mortuluieste o adâncã nelegiuire, o gravã nerespectare a rânduielilorstrãvechi. Înfruntând ameninþareacu moartea, Anastasia îl va îngropape sârb dupã toate rânduielilecreºtineºti. În cele din urmã, eroinava fi omorâtã de nemþi într-un modticãlos, fiind înecatã în closeteleocupanþilor. Cu privire la com-portarea tiranilor, criticul ºi istoriculliterar Vladimir Streinu afirma:“Antic sau modern... tiranulviseazã sã interzicã roitul albinelor, migraþia pãsãrilor, rotireaanotimpurilor ºi toate strãvechilerânduieli ale sufletului românesc”.Anastasia a fost ºi este socotitã decritica literarã “o Antigonã localã”.

Numele Anastasia este de originegreacã, provine de la “anastasis”ºi înseamnã “înviere”. Stãruinþa eiîn acþiune, neînfricarea, mila, senti-mentul puternic al respectului faþãde strãvechile rânduieli sunt trãsã-turi care definesc profilul spiritualal eroinei. Fãcând o paralelã întrecele douã eroine, vom constata cãAntigona, fiica lui Edip, îl înfruntãpe regale Creon pentru a-ºi înmor-mânta fratele, pe Polinice, în timpce Anastasia înfruntã ameninþareacu moartea pentru a înmormântaun strãin de neamul ei, un sârb.Vocile femeilor ascunse dupã porþi,au funcþia corului din tragediaanticã. Gestul Anastasiei a devenitsimbol al revoltei împotriva a totce înseamnã atentat la libertateaºi demnitatea omului, a tot cenesocoteºte rânduielile strãvechiale unui popor nãscut creºtin,poporul român. “DuiosAnastasia trecea” este, fãrã îndoialã, o capodoperã a nuvelisticii româneºti. Deremarcat, în primul rând,lirismul tulburãtor al titlu-lui - “Duios Anastasia tre-cea”. Cuvântul duios,greu de tradus în altelimbi, alãturi de cuvinteledor ºi doinã definescspecificul nostru naþional.Duioºia este un sentimentcomplex, cu nuanþe de la tristeþe la jale, de la melancolie la dor, dela compãtimire la milã,de la surâs la plâns.Duioºia este sentimentulcu care este privitã viaþade român. Cuprins deduioºie, românul surâdecu un ochi ºi lãcrimeazãcu celãlalt, surâde vieþiipe care o trãieºte ºi

lãcrimeazã cã viaþa va continua ºi fãrã el. Sentimentul duioºiei este prezent în creaþia celor mai deseamã scriitori, muzicieni ºi pictoriromâni - adevãraþi exponenþi aisufletului românesc, adevãrate valori care ne reprezintã în lume.Toatã picturã lui Luchian estepãtrunsã de sentimentul duioºiei,mai ales tablourile cu flori. Dorul ºi duioºia se gãsesc transfigurate în“Rapsodiile” lui George Enescu, în“Balada” lui Ciprian Porumbescu,în “Pãsãrile” lui Brâncuºi, înpânzele lui Nicolae Grigorescu, pre-cum ºi în poezii ale lui Eminescu,Coºbuc, Goga, Blaga, Arghezi, înproza lui Creangã ºi Sadoveanu.Între aceste capodopere literare

se înscrie ºi nuvela “DuiosAnastasia trecea”, care se impune prin semnifi-caþiile ei profund creºtine,prin eroina nuvelei, prinmesajul transmis ºi prin

stil, caracterizat prin orali-tate ºi prin monolog

interior. De altfel,o caracteristicãa nuvelelorscriitoruluiD.R. Popescueste lirismultitlurilor. Iatãcâteva exem-ple: “Dor”,“Leul albas-tru”, “Ploaiaalbã”, “Somnul

pãmântului”,“Fata de la

miazãzi”, - toatesemnificând realitatea din spaþiul evocãrii literare.

Prof. C-tinVOICULESCU

DDuummiittrruu RRaadduu PPooppeessccuu -- pprroozzaattoorrºº ii ddrraammaattuurrgg ccoonntteemmppoorraann

Micã publicitate argeºeanã AAnnuull II II II ,, nnrr.. 3300,, aauugguusstt 220011111111 AAAArrrrggggeeeeººººuuuullll ddee NNoorrdd


*** Vând porci crescuþi în gospodãrie,între 50-150 kg, preþuri de la 600 lei, negociabil în funcþie de cantitate. Schimb ºi cu grãunþe. Tel. 0748063056.

*** Vând porci la orice greutate, cu transport. Tel. 0761650294.*** Vând pui de gãinã ºi boboci deraþã. Tel. 0753035735.*** Vând porci de carne, 7 lei kg înviu, 9 lei kg tãiat. Tel. 0756286949,0745157639.

*** Vând iepuri de rasã purã pentrureproducþie ºi masculi pentru tãiere.Tel. 0757038688.

*** Vând pui de gãinã de o zi, rasã decarne ºi rasã mixtã, cu preþuri de la1,3 lei la 2,0 lei. La cantitãþi mari,preþurile sunt negociabile ºi transportulgratuit. Tel. 0764184157.*** Vând raþe sãlbatice, preþ 250 lei/buc.Tel. 0765449987.*** Vând iepuri rasã purã “Berbec ger-man”, iepuri provenienþãGermania pentrureproducþie sau pentru restaurantede carne în baza unui contract. Tel. 0757038688.

*** Abator autorizat schimburi intra-comunitare vinde carne vitã integralã- 10,5 lei; carcasã mânzat - 11 lei; carcasã bovinã adultã - 8,5 lei. Tel. 0348/815630, 07443144995.

*** Vând carne porc en gros, preþ 5 lei/kg. Tel. 0745168463.*** Comercializãm carcase porc, carcase vitã, jambon, spatã. CPL.Material pentru fabrici de mezeluri.Tel. 0754087673.

*** Cumpãr orz la preþul de 6,5 lei, dinjud. Argeº, cantitãþi peste 25 tone,pânã la 500 tone, umiditate sub 13%, cu facturã sau borderou, platacash. Tel. 0722712363, 0761127810.*** Vând furaje ºi concentrate marca“EVIALIS” la preþ de distribuitor. Cel mai bun raport calitate-preþ! Tel. 0752172360.*** Efectuez transport auto cereale. Tel. 0744664397.

*** Vând fermã, 2 hale, una renovatãrecent - termopane, uºa metalicã, o clãdire de birouri ºi aproximativ 5 ha teren. Preþ 250.000 lei, negociabil. Tel. 0745856474.*** Vând laptop Acer Travelmate5320, Celeron 1,8 GHz, 1G RAM, 80 g hard, 15’ ecranul. Tel. 0765339147,0742451860.*** Vând zahãr vrac. Tel. 0744677939.*** Vând receptor digital pentruantenã satelit. Nu necesitã abona-ment pentru recepþia programelorromâneºti. Preþ 100 lei. Tel. 0765339147,0742451860, 0734015656.

*** Vând ouã de prepeliþã, foarte bunepentru vindecarea diverselor boli. Tel.0248/267545. Preþ negociabil.

*** Vând la comandã portocale ºimandarine, Italia, proaspete, preþ bun.Tel. 0722292147.*** Aduc la comandã orice fel delegume proaspete. Tel. 0766702939.*** Vând pomi fructiferi (pruni),soiuri Anna Spath, Stanley, Carpatin,Silvia la 10 lei/buc. În funcþie de cantitate, preþul este negociabil. Tel. 0735536354.

*** Vând butoaie lemn pentru pãstrarea bãuturilor alcoolice, de la 3 la 1.000 l, se oferã garanþie, preþ130 lei. Tel. 0747646581.

*** Vând butoaie din lemn începândcu 300 lei, maximã seriozitate ºi calitatea produselor, esenþe de lemn: stejar;salcâm. Tel. 0765814680.*** Vând sobe teracotã, preþ 500 lei,transport inclus. Tel. 0748566230.

*** Vând 50 ha pãdure de stejar, fagºi frasin, veche de 100 ani, la 15 kmde Piteºti, în com. Miceºti. Preþ negociabil. Pentru mai multe relaþii,mã puteþi contacta la nr. de tel.0248/511646.*** Vând deºeuri rãºinoase la schimbcu cereale. Tel. 0740127773.*** Vând pãdure 60 ha, com.Mãlureni, jud. Argeº, cadastru, ame-najament APV efectuat, contractpazã ºi întreþinere Ocolul Silvic CodriiVerzi ai Argeºului, preþ 1.800 eur/ha.Tel. 0720722353.*** Vând pãdure, 40 hectare,comasatã, în Dobreºti-Argeº, preþ 3.000 euro/ha, negociabil. Tel. 0733614081, 0769059511.** Vând cherestea rãºinoase, toatedimensiunile. Tel. 0740127773.*** Vând pãdure în zona turisticãRobaia-Argeº, la drum asfaltat, în suprafaþã de 10 ha, cu teren construibilaprox. 15%, reþea electricã, cadastru,deschidere la drum 350 m. Preþ 3 euro/mp. Tel. 0744843795.*** Vând lemn foc fag la tonã, metru ster, cub sau paletat; 1x1x1,80.Tel. 0721649281.

*** Vând buºteni de brad ºi fag de lucru ºi fag de foc, în rampã sau la drum auto, cantitate7.000 mc. Tel. 0723565751.*** Vând crini, aproximativ 200 fire, 1 leu/firul, Mioveni. Tel. 0742113823.*** Vând molizi argintii la 1 m înãlþime,preþ 70 lei. Tel. 0764100756,0757499149.

*** Peisagisticã, amenajare spaþiiverzi. Amenajare ºi întreþinere spaþiiverzi (gazon, flori, arbuºti ornamen-tali) în curþi de vile ºi societãþi comerciale. Tel. 0745153455.

*** Vând teren agricol, zona Bascov,7.000 mp, 6 euro/mp. Tel.0744289907.*** Vând teren, în suprafaþã de8.000 mp parcela, în valeaCotmeniþei ºi teren în suprafaþã de3.200 mp, la ºosea sau schimb cu uti-laje sau animale. Tel. 0735753088.*** Vând teren în satul Goleºti, oraºulªtefãneºti, judeþul Argeº, extravilanarabil (cu posibilitate construcþie)suprafaþã de 10.000 mp, deschidere 40 ml. Tel. 0766346047.*** Schimb teren extravilan,suprafaþã 8.000 mp, cu bovine. Tel. 0756109456. *** Vând livadã pruni, 20.600 mp,com. Vedea, jud. Argeº, acces drum.Tel. 0724388581.*** Vând 2.000 mp teren situat în com. Nucºoara, zona Tabãrã

(1.000 mp intravilan, 1.000 mpextravilan). Tel. 0751126686.

*** Vând tractor U650, stare foarte bunã, preþ 5.000 euro. Tel.0743763264.*** Vindem produse destinate agriculturii: saci, maºini de cusut saci(preþ 900 lei), insecticide, fungicide,ierbicide, seminþe, saci plasã raºchel.Tel. 0744322456.

*** Vând urgent þuicã naturalã dinprune altoite, prod. 2008-2010,29-31 grade, testare pe loc cu ter-moalcoolmetru. Preþul în funcþie de cantitate ºi distanþa cumpãrã-torului, estimativ 7,5-9 lei/l. Tel.0348/426936, 0749825311.*** Vând þuicã de prune, naturalã,garantatã 100%, þinutã în butoaiede dud ºi stejar, calitate deosebitã,cantitate 300 l. Rog seriozitate! Preþ12 lei/l. Tel. 0248566014, 0742548717.*** Producãtor, vând þuicã de prunefãcutã în cazan propriu din zonaDãnicei-Vâlcea, prune de masã ºipentru þuica. Preþurile sunt negocia-bile în funcþie de cantitate. Pentrudetalii, vã rugãm sã ne contactaþi la 0726355209, 0766647755.*** Vând þuicã de prune de cea maibunã calitate, din producþie proprie,comuna Leordeni, preþ 15 lei/l. Tel. 0721935345.*** Vând vinuri naturale en gros dinpodgoria Topolovenilor-Argeº, diferitesoiuri. La cantitãþi mari facem reducere pentru toate evenimentele -nunþi, botezuri etc. Tel. 0740168970,0720264906, 0769730792.*** Vând þuicã de prune (AnnaSpath), foarte bunã ºi curatã. Produsãîn zona Brãduleþ - o zonã renumitã pentru calitatea þuicii. Cantitate 15 vedre(150 l.). Preþ 10 lei/l, negociabil. Tel. 0747322911, 0727876415.*** Vând 400 litri de þuicã de prunã, 100% naturalã, þinutã în butoaie de stejar ºi de dud. Se poate degusta ºi se poatesupune oricãror teste pentru verifi-carea calitãþii. Preþ uºor negociabil.Tel. 0755063341.

*** Executãm orice tip de acoperiº la cele mai bune preþuri. Tel.0727397063.*** Doresc sã lucrez, dar nu în construcþii.ªtiu sã lucrez ºi ca sobar. Execut montajsobe. Tel. 0726349202.

*** Vând caºcaval afumat sau neafumat, zonã de munte, foartebun. Preþ 22 lei/kg. Tel. 0248/268614,0749192722.*** Vând brânzã de caprã, 10 lei/kg,com. Bãiculeºti. Tel. 0755914190.*** Vând lapte de vacã în cantitãþimari ºi mici. Tel. 0746942064.*** Vând caºcaval afumat, zona Rucãr-Argeº la preþul de 16 lei/kg(minim 25 kg). Detalii la tel.0723868125.

*** Doresc sã cumpãr 2-4 tone crap viu 2-4,5 kg ºi 2 tone caras mare250 g - 1 kg pentru popularea uneibãlþi. Tel. 0722625178.*** Cumpãr puiet crap ºi cteno, maxim500 kg. Tel. 0765608517.*** Vând pãstrav curcubeu viu, între200-300 g bucata. Calitate premium.Preþ 17 lei/kg. Tel. 0768880854.

PPiiaaþþaa aanniimmaalleelloorr vviiii

PPPP iiii aaaa þþþþ aaaa cccc ãããã rrrr nnnn iiii iiii

PPiiaaþþaa ssiillvviiccãã

PPPPiiiiaaaaþþþþaaaa pppprrrroooodddduuuusssseeeelllloooorrrr ttttrrrraaaaddddiiii þþþþ iiiioooonnnnaaaalllleeee

PPPPiiiiaaaaþþþþaaaa lllleeeegggguuuummmmeeeelllloooorrrr ººººiiii ffffrrrruuuucccctttteeeelllloooorrrr

PPPP iiii aaaa þþþþ aaaa dddd iiii vvvv eeee rrrr ssss eeee llll oooo rrrr

PPPPiiiiaaaaþþþþaaaa llllaaaapppptttteeeelllluuuuiiii

PP ii aa þþ aa cc ee rr ee aa ll ee ll oo rr

PPiiaaþþaa mmuunncciiii

PPPPiiiiaaaaþþþþaaaa ppppããããmmmmâââânnnnttttuuuulllluuuuiiii

PPPPiiiiaaaaþþþþaaaa mmmmaaaaººººiiiinnnniiiilllloooorrrr,,,, uuuuttttiiiillllaaaajjjjeeeelllloooorrrr,,,,eeeecccchhhhiiiippppaaaammmmeeeennnntttteeeelllloooorrrr

PPPPiiiiaaaaþþþþaaaa vvvviiiieeeeiiii ººººiiii aaaa vvvviiiinnnnuuuulllluuuuiiii

*** Vând centralã termicã Viessmann, pelemne sau cãrbuni, S.H., dar la care sepoate ataºa ºi un injector electronic decombustibil lichid sau gaze. Pentruaceasta este prevãzutã cu un panou de comandã. Centrala are ºi un boilerde apã caldã menajerã integrat, de 120 litri. Volumul apei calde pentruîncalzire este de 157 litri. Nu este cu gazeificare, dar are un sistem de evacuare a fumului trecut prin mai multe “ºicane”, ceea ce îi mãreºte randamentul ºi face ca sã poatã fiaprinsã ºi de de sus în jos. Pentrudetalii suplimentare, tel. 0745969382.

Pentru or ice informaþie sau propunere, vã rugãm sã ne contactaþ ila adresa de e-mmail : c o n t a c t @ p i a t a - aa g r i c o l a . r o

*** Vând pui de gãinã (Ross 308)ºi rasã mixtã, de o zi. Preþ 2,2 lei.În funcþie de cantitate se oferãtransport gratuit în þarã. Pentruprogramãri, sunaþi la 0766890558.

*** În perioada 20.07-15.09.2011,avem de vânzare afine de culturãºi coacãze, din plantaþia noastrãnetratatã cu substanþe chimice,pentru care ne strãduim ca în acest an sã obþinem atestatulde produse ecologice. Preþul estenegociabil pentru cantitãþi depeste 100 kg, 12 lei/kg afine; 7 lei/kg coacãze. Tel. 0753079340.

*** Vând ouã ºi gãini de rasã, cuprecomandã, din urmãtoarele rase:Brahma herminat deschis, Brahmacolumbia, Brahma potârnichiu,Orpington galben, Orpingtonnegru, Plymouth rock barat, RhodeIsland, Italian argintiu, Cochin piticfrizat negru, Cochin pitic frizat galben, Cochin pitic alb, Paduan alb,Paduan negru, Sultan alb, Sultannegru. Tel. 0722197676, 0723447447.

*** Vând porci vietnamezi, diferite vârste.Preþ 350 lei. Tel. 0764100756.

*** Vând combinã CLAAS MEGA204, a.f. 1995, ore de funcþionare4.829, header 5.1 m, tocãtor, 5 cai,motor Mercedes, aer condiþionat,transmisie hidrostaticã, grãtarpãioase ºi porumb, echipamentfloarea soarelui (tãviþe), cãrucior.Preþ 32.500 euro, negociabil. Tel. 0722252302.

*** Vând iepuri Angora, exemplaresuperbe, preþ 40 lei/buc. Tel.0734023228.

PPiiaaþþaa ppiisscciiccoollãã

*** Vând 24 ha pãdure de fag,posibilitate de a construi cabanepe 3.000 mp, utilitãþi: apã,curent, drum acces 3 km pânã laDN, acte la zi. Preþ 140.000 euro.Tel. 0744780699.

*** Vând Suzuki Sv 650 - tobã LeoVince, negru, crash-paduri, an 2001,impecabil! Detalii la 0742424894.

*** Vând tractor U445, stare bunãde funcþionare, preþ 17.000 lei,negociabil. Tel. 0248/563035,0744382379.

*** Vând ferme pentru solar din þeavã zincatã, 1,5 þoli, 400 lei/buc. la care se adaugãTVA. Tel. 0751172725.

SSSS UUUU PPPP EEEE RRRR OOOO FFFF EEEE RRRR TTTT ÃÃÃÃ !!!!


*** Vând roºii naturale de serã,Ciofrângeni, preþ negociabil.Detali la tel. 0766109978

*** Vindem lãmâi altoiþi la un an,preþ 30 lei ºi la trei ani, pe rod,preþ 100 lei. Tel. 0764100756 ºi0757499149.

PPiiaaþþaa sseerrvviicciiii lloorr


*** Vând stoloni de cãpºune, soiul “Miss”. Preþ 0,3 lei/buc.Livrarea se face prin curierat. Tel. 0722305161.


cmyk

cmyk

cmyk

cmyk

Actualitate AAnnuull II II II ,, nnrr.. 3300,, aauugguusstt 220011111122

Caseta tehnicãDirector fondator: Virgil BaciuEditorialist: M.P. CodunasColectiv de redacþie:Grigore ConstantinescuConstantin SamoilãGeorge BaciuIon C. HiruEva Adam

Constantin VoiculescuVladimir AlbuRoxana MoldovanDaniel DejanuAlexandra SIMIONESCUNapoleon BerevoescuTehnoredactare:Anda NegruTiparul executat laGRAFIC PRINT Piteºti

Publicaþia noastrã se doreºte a fi interactivã ºi aºteaptã colaborãridin partea cititorilor pe e-mail [email protected]

Persoanã de contact: Virgil Baciu,sat Poenãrei, com. Corbi, tel. 0740351852 sau tel./fax

021/3260110, e-mail [email protected]

Nou! ARGEªUL DE NORDºi pe internet! Ne gãsiþi la adresa

http://argesuldenord.wordpress.com/

FFFFÃÃÃÃRRRRÃÃÃÃ JJJJUUUUMMMMÃÃÃÃTTTTÃÃÃÃÞÞÞÞIIII DDDDEEEE MMMMÃÃÃÃSSSSUUUURRRRÃÃÃÃPoliticienii încurajeazã

violenþa din stradã Violenþa, fizicã ºi de limbaj, a devenit o realitate cotidianã pentru România. Din pãcate, puternic încurajatã

de oameni cu funcþii în politicã ºi în administraþie. Cum peºtele de la cap

se împute, o parte din vina pentruagresivitatea din stradã îi revinepreºedintelui. Traian Bãsescu, prin atitudinea sa visceralã, intolerantã, a provocat un rãu de proporþii organismului social.L-a dezechilibrat puternic, dându-le apã la moarã neciopliþilor,

“maimuþelor” cu muºchi. Preºedinteleeste un model. Al nostru este

unul stricat, a cãrui conduitã aminteºte detriburile de urangutani.“Nu-mi hãrþuiþi familia!”,s-a lamentat doamnaUdrea dupã ce Antena3i-a filmat fratele. Despre ce hãrþuirevorbeºte coana de laminister? Imaginile suntclare: aflat pe domeniul

public, fratele îi înjurã ca la uºa cortului pe reporter ºi pe

cameraman, repezindu-se apoi sã-i loveascã. Fiindcã nu ºi-a cerut iertare opiniei publice pentru comportamentul de gibon al fratelui sãu, singura opþiune corectã ºi de bun simþ, mai mult - alegând sã acuze cu vorbe grele, Elena Udrea a contribuit la starea generalã de violenþã care ne copleºeºte. Indirect, este ºi ea vinovatã.Vã amintiþi jignirile pe care preºedintele ConsiliuluiJudeþean Brãila, al cãrui nume îmi este silã sã îl scriu, i le-a adresat unei ziariste? Nu le reproduc, pentru cã mie, spre deosebire de el, îmi este ruºine. Ca lider al partidului din care face parte acest descendental maimuþei, Victor Ponta avea obligaþia sã-ºi taxeze public subordonatul pe linie politicã. Nu a spus nimic.Despre vreo sancþiune, nici vorbã! Pe cale de consecinþã,ºi Ponta a aºezat o cãrãmidã la construcþia periculoasã pe care o descriem aici.Traian Bãsescu l-a jignit impardonabil pe regele Mihai,catalogându-l “slugoi la ruºi”. Casa Regalã nu a dat nicio replicã. Regele ºi oamenii lui au refuzat sã intre în haznaua în care politicianul român, cu titlugeneric, se simte în largul lui, se simte ca porcul în lãturi.Este tipul de atitudine de care organismul social are nevoie, acutã nevoie, pentru a se regãsi pe sine, pentru a-ºi regãsi sãnãtatea pierdutã. Dar, din nefericire,firescul atitudinii regale este doar o picãturã în oceanulde mitocãnie ºi de agresivitate.Politicienii din România, chiar cei de la vârful piramidei,sunt profund iresponsabili. Nu realizeazã sau nu vor sã realizeze cã violenþa de limbaj pe care o dezvoltãaproape ca pe o rutinã, ca ºi nepedepsirea ºi protejareaapropiaþilor lor care sunt belicoºi ºi sãlbatici, produc efecte devastatoare în lumea omului de rând.Orice societate evolueazã mai bine sau mai rãu ºi în funcþie de modelul de conduitã pe care i-l oferã liderii sãi politici ºi din administraþie. Iar modelul la noi este unul total deplasat, negativ absolut.Dacã primul om în stat, dacã un ministru sau altul, un preºedinte de partid, parlamentari sau primari se rãþoiesc, înjurã, jignesc, bãlãcãresc, de ce românul de rând ar face altfel? ªi pe fondul unei educaþii ajunsã la pãmânt, atât în familie, cât ºi în ºcoalã, cetãþeanul este, la rândul lui, violent ºi intolerant. Se ceartã cu rudele sale, cu vecinii sau scoate levierul în trafic, enervat cã ºoferul din faþa lui a întârziat o secundã plecarea de la semafor. Violenþa, fizicã ºi de limbaj, a devenit o realitate cotidianã pentru România. Cum ºi când ne vom vindeca?

Mihai Paul [email protected]

PPPPÂÂÂÂIIIINNNNEEEEAAAA DDDDEEEERRRRVVVVIIIIªªªª --rrrruuuummmmeeeennnnãããã ººººiiii pppprrrrooooaaaassssppppããããttttããããTTrraaaaddddiiþþ iiee ººii ccaaaallll ii ttaaaattee,,

llllaaaa ssttaaaannddddaaaarrddddee UUEEEE!!

ARGPARGPANAN S.A.S.A.

AArrggeeeeººuull de Nord

Comenzi la tel. 0248/723229,0248/723202, 0722588279 sau la sediulfirmei din str. Valea Iaºului, nr. 106 bis

-- pppprrrroooodddduuuusssseeee ddddeeee ppppaaaannnniiii ffff iiii ccccaaaaþþþþ iiiieeee

ppppeeeennnntttt rrrruuuu ttttooooþþþþ iiii aaaarrrrggggeeeeººººeeeennnniiii iiii !!!!TTel. 0248/721970el. 0248/721970

Petrecerea câmpeneascã de laPoenãrei a prilejuit celor prezenþicunoaºterea unor artiºti care suntîntr-adevãr “suflet în sufletul neamului lor”. Nicu Cãtãnoiu este un demn urmaº al miticului ºimioriticului zeu Pan. În mâinile salefluierul pare fermecat, putând exprimaorice sentiment ºi adaptându-se la orice gen de muzicã. Artiºtii de la “Hanul Drumeþului” l-au filmat în extaz pe când le demonstracã poate sã facã orice cu flautul lui minunat, chiar ºi sã cânte muzicã de jazz.Urmãrindu-l, multora le-avenit în minte uluirea pe carea trãit-o la Iaºi Franz Liszt, în preajma revoluþiei de la1848, când Barbu Lãutaru i-arepetat la cobzã “Rapsodiamaghiarã”, pe care o auzisecântatã de marele compozitorla pian. Bineînþeles, pãstrândproporþiile... “Omul ãsta enemaipomenit, aº putea spunechiar extraterestru”, s-a fãcutauzitã o voce strangulatã de emoþie. ªi Nicu Cãtãnoiu a dovedit ºi valenþe de operator de film, fiind un paradox în miºcare, cu pãlãriuþa sa ciobãneascã. Nicoleta Claudia Bãdoiu aretoate calitãþile pentru a puteavisa la o carierã în muzicapopularã. Condiþia de bazãeste sã aibã o clipã de noroc,pe care sã n-o lase sã treacãpe lângã ea. Vocea o ajutã,idem prezenþa scenicã, iarmunca, fãrã îndoialã, nu-i este strãinã. Melodiile sale i-au

încântat peascultãtori, iaraplauzele cu carea fost rãsplãtitãau fost mai multdecât grãitoare.Mult succes, fatã dragã!David Sturzeanueste la ªcoala deArtã din Piteºti ºi

se pricepe de minune nu numai sã-ºi poarte cu mândrie costumulpopular, dar ºi sã cucereascã auditoriul cu vocea-i caldã, deºi încã în formare. Timbrul special,lipsa de inhibiþii datã de lecþiile de canto (pentru care a fost premiat la Mioveni) ºi faptul cãstãpâneºte atât orga, cât ºi fluierul,îl recomandã pentru o carierã solidã ºi de foarte lungã duratã.Cu ei ne mândrim ºi îi aºteptãm sãne mângâie sufletele ºi la viitoareleîntâlniri ale fiilor satului Poenãrei.Îi aºteptãm sã confirme ºi pe marile scene naþionale ºi, de ce nu,ale lumii. Vã þinem pumnii, dragii noºtri! Eva ADAM

MMMMuuuullll þþþþuuuummmmiiii rrrr iiii ppppeeeennnnttttrrrruuuuNNNNiiiiccccuuuu SSSSttttooooiiiiaaaannnn

Ai fost omul care s-a încumetat anul trecut sã preia ºtafeta organizãrii acestei reuniuni. ªi ai avut ambiþia de a reuºi peste aºteptãri.Ne-ai mãrturisit cã bucuria oamenilor din satulnostru te-a fãcut fericit. Ai un suflet mare de român, Nicule, pe care nu þi l-ai pierdut prin îndepãrtata Spanie. Oameni ca tine suntiubiþi de Dumnezeu. Cum am putea noi sã nute iubim?!?... În numele tuturor celor cãrora le-ai oferit clipe de rarã bucurie în acea zi desâmbãtã magicã, îþi mulþumesc din suflet pentrucã exiºti ºi îþi urez sã te ajute Cerul sã-þi vezitoate speranþele împlinite, alãturi de cei dragi!

Virgil BACIU

AAAAvvvveeeemmmm pppprrrreeeezzzzeeeennnntttt ºººº iiii ,,,, ddddeeeeooooppppoooottttrrrr iiiivvvvãããã,,,, vvvviiii iiii ttttoooorrrr :::: NNNNiiiiccccuuuu““““FFFFlllluuuuiiiieeeerrrraaaaººººuuuullll””””,,,, NNNNiiiiccccoooolllleeeettttaaaa CCCCllllaaaauuuuddddiiiiaaaa ºººº iiii DDDDaaaavvvviiiidddd!!!!

informare ºi atitudine - piaþa se face de acasã! poenãrei ... · ºi poate nici nu l-a mai tras...

Documents