ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTIMASTER FINANTE CORPORATIVE

INFLUENTA TVA ASUPRA REZULTATELOR SI A TREZORERIEI

INTREPRINDERII

-2009-

Bucuresti

1. TVA – notiuni generale

Impozitele indirecte reflectate in situatiile financiare constituie, in general, costuri ale agentilor economici, exceptie facand taxa pe valoare adaugata care este echivalentul unei taxe asupra consumului, bazata pe o tehnica de acoperire specifica.1 Astfel, modul de asezare si percepere a taxei se bazeaza pe dreptul de deducere, ca principiu fundamental al taxei pe valoarea adaugata.

Din punct de vedere economic valoarea adaugata este un indicator care permite masurarea valorii nou create de întreprindere în urma activitatii sale.

Valoarea adaugata poate fi definita ca diferenta între valoarea bunurilor si serviciilor produse de întreprindere si cea a serviciilor si bunurilor utilizate pentru realizarea lor – numite consumuri intermediare.

Valoarea adaugata permite remunerarea factorilor: forta de munca (salarii), stat (prin impozite, taxe varsate la stat), creditari prin dobânzi varsate si proprietarii întreprinderilor private (prin beneficii).

În al doilea rând, TVA poate avea un cost pentru întreprindere, deoarece elaborarea declaratiilor privind decontul de TVA si tinerea unei contabilitati detaliate necesita forta de munca deloc neglijabila.

Literatura de specialitate îl defineste ca un cost de gestiune pentru întreprindere. Datorita modului defectuos de încasare a facturilor pentru întârzierea lor, întreprinderea poate sa aiba un cost legat de gestiunea trezoreriei, deoarece întreprinderea recupereaza TVA deductibila pe cumpararile de bunuri si servicii cu un decalaj mare de timp. Aceeasisituatie apare si în cazul avansurilor pentru contractele ce urmeaza sa fie realizate ulterior de furnizori.

TVA este deci un impozit pe consum suportat de consumatorul final. Întreprinderile au rolul de a colecta impozitul în contul fiscalitatii si de a vira diferenta dintre TVA colectata si TVA deductibila la bugetul de stat.

Este un impozit care stimuleaza modernizarea întreprinderilor (prin reduceri de taxe pentru achizitii de echipamente industriale s. a.), scutiri de TVA pentru întreprinderile cele mai modeste sau prin reduceri de cote în functie de cifra de afaceri, de numarul de salariati sau activitatea de export.

2. Implicatiile taxei pe valoare adaugata asupra rentabilitatii întreprinderii

2.1. Taxa pe valoare adaugata în raport cu rezultatele întreprinderii

Taxa pe valoare adaugata este neutra pe plan economic, în raport cu gestiunea întreprinderii, doar daca agentul economic intra în sfera de plata a T.V.A., sau a optat pentru plata T.V.A. prin cerere aprobata de organul fiscal unde agentul economic respectiv este înregistrat ca platitor de taxe2.

1 Georgeta Vintila, “ Fiscalitate – metode si tehnici fiscale”, 20042 “Persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, (…) poate solicita scutirea de taxă, (…).Persoana impozabilă care îndeplineşte conditiile prevăzute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă” - Cf art.152, alin (1), (3) din Codul Fiscal 22/12/2003 actualizat ianuarie 2009

2

Exista cazuri în care agentul economic se încadreaza în situatia de mai sus, dar, potrivit activitatii pe care o desfasoara, livreaza si bunuri scutite de T.V.A. Diferenta nedeductibila nu mai poate fi neutra din punct de vedere contabil, deci ea va afecta contul de rezultate prin cresterea cheltuielilor de exploatare.

Din punct de vedere contabil, taxa pe valoare adaugata este neutral pentru întreprindere, daca operatiunile desfasurate intra în sfera de aplicare, iar deductibilitatea este de 100%. Aceasta neutralitate este efectiva în ceea ce priveste contul de rezultate, iar dispozitiile Planului de Conturi General obliga întreprinderea sa înregistreze cumparaturile si vânzarile la valoarealor neta, fara a fi înglobat TVA.

Pentru ca agentul economic platitor de TVA sa aiba posibilitatea înregistrarii în contabilitate a tarii, din punct de vedere fiscal, trebuie sa înregistreze pe baza de facturi atât în Registrul pentru Vânzari când livreaza bunuri sau efectueaza prestari de servicii, iar atunci când achizitioneaza bunuri pe baza de facturi sau alte documente înlocuitoare, evidentiaza în Registrul de cumparari, toate intrarile de bunuri supuse TVA.

Se apreciaza ca TVA implica doua categorii de raporturi fata de rentabilitatea întreprinderii:

• raport neutral, pentru agentii economici supusi acestui impozit, care livreaza bunuri si servicii impozabile si au prin efectul legii prorata de 100%, astfel nefiind afectata rentabilitatea intreprinderii. Întreprinderea este obligata la plata TVA pentru cumpararile efectuate si de a solicita, prin facturare, clientilor sai TVA conform legislatiei. Astfel, întreprinderea intervine ca un colector de impozit pentru TVA.

Pentru agentul economic platitor de TVA, care efectueaza operatii impozabile TVA, reprezinta o degajare de cheltuiala lasând contul de rezultate nemodificat. În aceste situatii se apreciaza ca între contabilitate si fiscalitate se creeaza un raport neutral, informatia contabila fiind folosita ca obiect si ca suport pentru calcularea ei si decontarea TVA. Astfel, TVA nu genereaza probleme pentru amortizarea celor doua categorii de interese, contabil si fiscal.

Raportul neutral al TVA asupra contului de rezultate se schimba în raport integrat fata de gestiunea fiscala a întreprinderii, implicit în contabilitate, numai în masura în care mobilizeaza agentul economic platitor de TVA la un comportament înscris în costul optim fiscal.

• raport integrat, influenteaza rentabilitatea întreprinderii, TVA întrând în costul de achizitie pentru agentii economici neplatitori. Contribuabilii supusi acestui impozit ce livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de TVA, majoreaza cheltuielile de exploatare,Implicand costuri suplimentare de gestiune si costuri de trezorerie.

Raportul integral al TVA asupra rentabilitatii întreprinderii este determinat de intersectia între interesul contabil si cel fiscal. In cazul acestor intersectii apar dezacorduri între principiile contabile si cele fiscale si, în consecinta, ele trebuie armonizate sau conciliate.

În cazul TVA se pune problema evaluarii patrimoniului determinat de masurarea activelor si pasivelor cheltuielilor si veniturilor. Fiscalitatea si-a însusit unul dintre principiile contabilitatii, si anume metodele de evaluare ale patrimoniului trebuie sa fie aceleasi în tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul. Daca în cazuri justificate se schimba metodele,trebuie calculate influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si asupra nivelului contului de rezultate.

TVA genereaza costuri pentru întreprindere în calitatea sa de colector fiscal. Aceste costuri pot fi determinate de urmatoarele categorii: costuri directe, costuri de gestiune si costuri de trezorerie.

3

Costurile directe intervin în cazul în care TVA nu este deductibila în totalitate, partea nedeductibila fiind cuprinsa în costul de achizitie al bunului respectiv si în situatia în care întreprinderea este ea însasi asimilata consumatorului final.

Daca agentul economic este scutit de TVA si nici nu a facut optiunea de platitor de TVA si se aprovizioneaza cu materii prime sau servicii de la terti care au o valoare relativ mare, încarca costul bunului respectiv si cu valoarea TVA, riscând sa fie exclus de pe piata prin concurenta furnizorilor. Pentru a-si lua în calcul dimensiunea fiscala a afacerilor, agentul economic trebuie sa-si analizeze foarte bine obiectul de activitate. Daca consumurile intermediare, ca participante la valoarea adaugata, sunt mari, atunci poate sa aprecieze luarea în considerare a capacitatii fiscale si este decizia sa normala de optiune ca platitor de TVA.

Pentru un agent economic, al carui obiect de activitate îl constituie prestarile de servicii, prin analize, consultatii, evaluare, proiectare si în general exploatarea inteligentei, consumurile intermediare vor fi mai mici. In asemenea situatii, întreprinderea nu va opta pentru o gestiune eficienta, pentru plata TVA, deoarece aceasta va fi suportata de client, iar în concurenta cu alte întreprinderi neplatitoare de TVA, va renunta la serviciile sale, chiar daca calitatea lucrarilor prestate este de nivel înalt. Daca agentul economic platitor de TVA efectueaza atât operatii impozabile, dar si scutite de TVA, el este obligat la calculul proratei TVA.

Cresterea costului de achizitie prin includerea taxei fiscal nedeductibile conduce implicit la cresterea cheltuielilor de exploatare si micsorarea rezultatului contabil.

Costurile de gestiune sunt generate de rolul întreprinderii de colector fiscal privind TVA. In acest scop, trebuie întocmite documentele justificative si registrele privind TVA. De asemenea, trebuie organizata o evidenta contabila riguroasa, detaliata, complexa pentru a dispune de timp side informatiile necesare întocmirii decontului de TVA, necesitând o forta de munca deloc neglijabila. Colectarea TVA se deruleaza, nu în putine cazuri, pe fondul riscului de insolvabilitate al clientilor si al litigiilor ce pot interveni în relatiile cu furnizorii. Costurile de gestiune implica forta de munca suplimentara si deci, cresterea cheltuielilor cu munca vie.

Costurile de trezorerie sunt determinate de intervalul de timp între creantele asupra bugetului de stat privind TVA deductibila la intrare si datoriile fata de bugetul de stat privind TVA colectata la iesire. TVA genereaza creditul clienti si creditul furnizori. Aceste diferente sunt regularizate pâna la data de 25 a lunii urmatoare. TVA de plata se achita pe baza decontului TVA depus. În schimb, TVA de recuperat se ramburseaza selectiv pentru anumiti agenti economici, în termen de maximum 30 de zile de la depunerea decontului, a cererii de rambursare si a documentatiei justificative.

Pentru alti agenti economici, TVA de recuperat se compenseaza cu TVA de plata în lunile urmatoare. În situatia în care, pe o durata de trei luni, TVA de recuperat nu este compensata integral de TVA de plata, diferenta se ramburseaza de organul fiscal în termen de 30 de zile de la depunerea decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.

TVA angajeaza un cost legat de gestiunea trezoreriei pentru avansurile încasate de la clientii creditori. Din punct de vedere fiscal, avansurile sunt purtatoare de TVA si se factureaza. Daca în luna respectiva, agentul economic nu are consumuri intermediare, deci TVA deductibila sau marimea sa este nesemnificativa, furnizorul de bunuri are obligatia de a vira un buget integral TVA aferenta avansurilor încasate. Prin suma virata la buget se creeaza la unitatea furnizoare o reducere de disponibilitati banesti, suma ce nu se poate recupera decât în lunile urmatoare. Aceasta situatie poate conduce întreprinderea furnizoare în întârzieri la plata unor

4

obligatii scadente. Exista si posibilitatea ca derularea operatiunii pentru care s-a încasat avansul sa nu se mai realizeze, avansul urmând a fi restituit integral clientului.

Întrucât virarea la buget a TVA calculata pentru avansurile încasate a avut loc, recuperarea urmeaza a se realiza în lunile urmatoare de la alte operatiuni sau prin rambursarea de la buget. Este de preferat renuntarea înregistrarii TVA asupra avansurilor încasate /platite.

O situatie deosebita între relatiile comerciale ale agentului economic o reprezinta pierderea, deprecierea sau distrugerea bunurilor pe timpul transportului catre client. Stabilirea taxei datorate se face în strânsa corelatie cu prevederile contractuale. Daca bunurile s-au pierdut pe timpul transportului catre client si contractul îl face responsabil pentru orice pierdere înregistrata dupa predarea bunului, furnizorul datoreaza taxa aferenta bunurilor respective, clientul având drept de deducere a taxei cuprinse în factura furnizorului în masura în care bunurile erau destinate realizarii de operatii impozabile.

Pentru bunurile destinate unor operatii, scutite de taxe sau cheltuieli care nu au legatura directa cu activitatea firmei, TVA aferenta bunurilor pierdute pe timpul transportului nu poate fi dedusa.

Daca contractul îl face responsabil pe furnizor pentru pierderile intervenite înainte de predarea la client, exista doua posibilitati de solutionare:

a. în situatia în care furnizorul nu a emis factura, atunci nu datoreaza TVA, deoarece se considera ca nu s-a efectuat livrarea lor. În situatia inversa se datoreaza taxa inclusa în factura.

b. Daca clientul refuza plata facturii deoarece nu a primit marfa, problema se reglementeaza prin emiterea unei noi facturi, în rosu, pentru taxa de scazut. Legea nr. 345/2002 privind TVA nu permite deductibilitatea TVA pentru bunuri lipsa, pierdute pe timpul transportului, depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile.

Exista situatii în care beneficiarii bunurilor sau serviciilor sunt declarati insolvabili prin hotarâri judecatoresti definitive, iar furnizorii si prestatorii de servicii beneficiaza de dreptul de deducere prin restituire de la bugetul statului a TVA corespunzatoare sumelor ce nu pot fi încasate.

2.2. Impactul T.V.A. asuprea situatiei financiar-patrimoniale sia fluxurilor de trezorerie

Analiza impactului TVA asupra situatiei financiar-patrimoniale si asupra fluxurilor de trezorerie se refera la influenta acesteia asupra pozitiei financiare si a indicatorilor echilibrului financiar.

În situatia în care agentul economic are de plata la bugetul de stat TVA, aceasta suma trebuie achitata în data de 25 a lunii urmatoare, rezulta ca agentul respectiv beneficiaza de un surplus de trezorerie pentru 25 de zile, cu conditia ca suma pentru vânzarile efectuate sa fie încasata de la terti pâna la data de întâi a lunii urmatoare. În caz contrar se reduce proportionalcu numarul de zile aferente neîncasarii contravalorii facturilor emise.

Daca clientii intarzie la plata facturii cu peste 25 zile atunci firma este pusa in situatia de a apela la un credit bancar sau sa-si sisteze platile scadente catre terti, pentru a-si putea onora datoria fata de bugetul de stat. În situatia în care vânzarile ramân constante si termenul de scadenta nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de un credit constant în valoare de 44000 mii lei pe luna, caz în care societatea realizeaza un profit suplimentar determinat de rata dobânzii practicata de bancile comerciale, pentru creditul bancar neangajat.

5

2.3 Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de TVAasupra rezultatelor întreprinderii

Potrivit prevederilor Codului fiscal, întreprinderile care înregistrează o cifră de afaceri sub o anumită limită legală3 pot solicita înregistrarea ca neplătitori de TVA. Aceste întreprinderi vor înregistra costuri de achizitie mai mari decât cele reale cu 19%, reprezentând contravaloarea TVA aferentă tranzactiei respective, iar pentru vânzările efectuate nu va aplica TVA, ceea ce va reduce pretul de vânzare total al produselor cu 19%. Astfel, se face că întreprinderea va înregistra costuri de exploatare mai mari.

Cresterea cheltuielilor de exploatare implica modificarea soldurilor intermediare de gestiune. Pentru agentii economici supusi platii TVA, care livreaza bunuri si servicii impozabile si au prin efectul legii prorata de 100%, situatia generala nu este afectata si nici rentabilitatea întreprinderii.

Pentru agentii economici supusi platii TVA, care livreaza bunuri si servicii impozabile si nu au prorata 100%, situatia generala este afectata influentând rentabilitatea întreprinderii. TVA conduce la cresterea costurilor.

Pentru cei care livreaza bunuri si servicii care prin efectul legii sunt scutite de plata TVA, se majoreaza cheltuielile de exploatare. Astfel, marja comerciala se va diminua în cazul unui raport integrat al TVA asupra rentabilitatii întreprinderii, cu TVA nedeductibila aferenta livrarilor de bunuri scutite. Aceasta va conduce la diminuarea valorii adaugate, excedentul brut din exploatare, rezultatului exploatarii, rezultatului curent si rezultatului exercitiului cu valoarea corespunzatoare TVA nedeductibila.

La aplicarea proratei mai mica de 100%, se va diminua excedentul Brut din exploatare si implicit, rezultatul exploatarii, rezultatul curent si rezultatul exercitiului.

În situatia anterioară, un rol important îl joacă si obiectul de activitate al firmei. Astfel, pentru întreprinderile prestatoare de servicii, unde consumurile intermediare sunt relativ reduse, se recomandă optiunea pentru statutul de neplătitor de TVA. Motivatia o reprezintă faptul că nivelul redus al consumurilor intermediare nu antrenează majorări la costurile de achizitie, în timp ce la vânzări se înregistrează un pret mai mic, ca urmare a scutirii de TVA. Astfel, o decizie fiscală poate aduce si alte beneficii economice ca diminuarea preturilor de vânzare si sporirea numărului de clienti.

În situatia în care întreprinderea înregistrează consumuri intermediare mari, este o decizie favorabilă întreprinderii aceea de a opta pentru calitatea de plătitor de TVA, întrucât în acest fel TVA aferentă achizitiilor se înregistrează ca TVA deductibilă, fiind recuperată ulterior prin deducere. În acest mod se evită majorarea costurilor de exploatare.

2.4 Impactul TVA aspra pragului de rentabilitatesi intervalului de siguranta

Cunoasterea pragului de rentabilitate si intervalului de siguranta prezinta importanta în activitatea practica deoarece pot fi adoptate decizii care sa anihileze influentele negative ale unor factori conjuncturali.

Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa formula:Q = F/(1− V/ F) , unde:

Q - pragul de rentabilitate

3 35000 euro cf art 152 alin (1), (3) din Codul Fiscal 22/12/2003 actualizat ianuarie 2009

6

F - suma cheltuielilor fixe V - suma cheltuielilor variabile

Intervalul de siguranta se calculeaza dupa cum urmeaza:Is = (1 - Q/CA)x100 , unde:

Is – intervalul de sigurantaCA – cifra de afaceri

Cu cât intervalul de siguranta este mai mare, cu atât este mai bine pentru întreprindere.În cazul în care TVA determina un raport neutral asupra rentabilitatii întreprinderii,

atunci valorile pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta nu se vor modifica.Însa daca TVA genereaza cresterea costurilor de achizitie prin includerea taxei fiscale

nedeductibile, conducând implicit la crestrea cheltuielilor de exploatare, costuri de gestiune, costuri de trezorerie, atunci se modifica atât pragul de rentabilitate, cât si intervalul de siguranta, pentru ca nivelul cheltuielilor variabile se modifica.

2.5 Influenta TVA asupra lichiditatii si solvabilitatiiÎntreprinderii

Raportul integral al taxei pe valoarea adaugata nu genereaza miscarea valorii ratelor de solvabilitate si de lichiditate.

Influenta TVA asupra ratelor de lichiditate si solvabilliate în sensul cresterii acestora apare în situatia în care agentul economic are de plata la bugetul de stat TVA, beneficiind de un surplus de trezorerie.

In situatia în care vânzarile ramân constante si termenul de scadenta nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de un credit constant, caz în care societatea realizeaza un profit suplimentar, determinat de raza dobânzii, practicat de bancile comerciale, prin folosirea de disponibilitati.

Daca societatea are de recuperat TVA, atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilitati, aflându-se în situatia de a contracta un împrumut bancar, sa îsi diminueze stocurile prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora, sau sa diminueze volumul creditului acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de încasare a creantelor de la partenerii de afaceri. Aceste masuri vor conduce la scaderea ratelor de lichiditate si solvabilitate.

2.6 Influenta TVA asupra ratelor de echilibru financiarsi de randament

Ratele de echilibru financiar sunt:Rata autonomiei financiare = Capital propriu / (Capital propriu + Capital împrumut)Rata de finantare a stocurilor = Fond de rulment / StocuriRata autofinantarii activelor = Capital propriu / Active fixe + Active circulanteRata datoriilor = 1 – Rata autofinantarii activelor

Daca societatea are de plata TVA, înseamna a societatea va putea folosi disponibilitatile create si sa renunte la credite. Aceasta va conduce la cresterea ratei autonomiei financiare, ratei de finantare a stocurilor si scaderea ratei datoriilor. În caz contrar are loc o scadere a acestor rate.

Ratele de randament sunt:Rata rentabilitatii economice = Profit / Total activ x 100

7

Rata rentabilitatii financiare = Profit net / Cifra de afaceri x 100Raportul neutral în care se afla TVA în cazul în care agentul economic este platitor de

TVA si efectueaza operatiuni cu prorata 100% nu va modifica ratele de rentabilitate.Pentru cazul în care TVA nu este deductibila în totalitate, pentru ca agentul economic

efectueaza operatiuni care sunt scutite, sau nu are prorate de 100%, costurile pe care le antreneaza vor conduce la micsorarea ratei rentabilitatii economice si a ratei rentabilitatii financiare.

8

STUDIU DE CAZ

S.C. HITECH S.R.L. are ca domeniu de activitate publicitatea si reprezentarea media. Consumurile realizate de intreprindere sunt de la furnizori din afara Romaniei si facturile sunt fara TVA, iar clientii sunt din Romania unde se factureaza cu TVA. Din acest motiv apare un decalaj foarte mare intre TVA deductibil < TVA colectata => TVA de plata, care se poate observa si din situatia de mai jos :

Situatia financiara a S.C. HITECH S.R.L. pe anul 2008

trim 1 trim 2 trim 3 trim 4Active imobilizate 45,268.00 56,176.61 75,314.15 112,094.35Active circulante din care: 817,756.25 929,790.61 827,372.25 1,016,062.22Clienti 633,092.00 762,465.12 504,613.76 469,138.00TVA de recuperat 0.00 0.00 0.00 0.00casa in lei 6,709.27 16,481.82 28,416.64 15,462.94conturi curente la banci 177,954.98 150,843.67 294,341.85 531,461.28TOTAL ACTIV 863,024.25 985,967.22 902,686.40 1,128,156.57Capitaluri proprii 291,740.95 232,817.01 208,747.96 260,717.07Datorii din care: 571,283.30 753,150.21 693,938.44 867,439.50Furnizori 346,481.66 497,813.62 624,165.32 762,461.75

TVA de plata178,319.9

8 161,082.98 43,460.80 72,464.13alte obligatii de plata 46,481.66 94,253.61 26,312.32 32,513.62TOTAL PASIV 863,024.25 985,967.22 902,686.40 1,128,156.57

Dupa cum putem observa firma noastra are de plata la bugetul de stat in fiecare trimestru o anumita suma de bani, suma ce trebuie platita pana la data de 25 a lunii urmatoare. Facturile emise in ultima luna a unui trimestru ne incarca cu TVA si de cele mai multe ori nu sunt incasate pana in momentul platii TVA-ului. Sunt si situatii in care facturile se emit la inceput de luna si atunci avem un surplus de trezorerie pana in momentul platii, pe 25. Astfel de influente asupra trezoreriei pot fi evidentiate in tabelul de mai jos:

Evolutia fluxurilor de trezorerie

Zile TVA de plata % aferenta perioadei de

incasareFluxuri de trezorerie

incasata neincasata pozitive negative0 178,319.98 0.00 25/25=1 1 - 178,319.98 24/25 171,187.18 7,132.80… … … … … …5 - 178,319.98 20/25 142,655.98 35,664.00… … … … … …10 - 178,319.98 15/25 106,991.99 71,327.99… … … … … …20 - 178,319.98 5/25 35,663.99 142,655.99… … … … … …25 - 178,319.98 - - 178,319.98

9

Daca clientii achita factura dupa 5 zile de la data scadentei, fluxurile nete se reduc cu 35664 ron. Cu cat termenul de plata al facturii se indeparteaza de data scadentei cu atat firma are un deficit de trezorerie. Suma aferenta TVA-ului de plata care trebuia incasata de la clienti ar fi putut fi folosita in alte scopuri timp de 25 zile.

Modificarile care pot aparea in structura societatii in cazul in care se incaseaza clientii la timp sunt doar in interiorul activului sau al pasivului fara a se modifica totalul acestuia decat in momentul platii. Aceasta situatie poate fi sintetizata astfel (ipotetic) :

31.03.2008 01.04.2008 15.04.2008 25.04.2008Active imobilizate 45,268.00 45,268.00 45,268.00 45,268.00Active circulante din care: 817,756.25 817,756.25 817,756.25 639,436.27Clienti 633,092.00 0.00 0.00 0.00TVA de recuperate 0.00 0.00 0.00 0.00casa in lei 6,709.27 6,709.27 6,709.27 6,709.27conturi curente la banci 177,954.98 811,046.98 811,046.98 632,727.00TOTAL ACTIV 863,024.25 863,024.25 863,024.25 684,704.27Capitaluri proprii 291,740.95 291,740.95 291,740.95 291,740.95Datorii din care: 571,283.30 571,283.30 571,283.30 392,963.32Furnizori 346,481.66 346,481.66 346,481.66 346,481.66TVA de plata 178,319.98 178,319.98 178,319.98 0.00alte obligatii de plata 46,481.66 46,481.66 46,481.66 46,481.66TOTAL PASIV 863,024.25 863,024.25 863,024.25 684,704.27

In cursul anului 2008, societatea a inregistrat urmatoarele operatiuni:- prestari de servicii in suma totala de 5 834 293,93 ron, TVA 19%- prestari de servicii, scutite de TVA, fara drept de deducere, 1 238 425,51 ron- consum de la furnizorii externi in suma totala de 3 937 820,36 ron- cumparari de marfuri din Romania in suma de 892 372,07 ron, TVA 19%In aceste conditii TVA de plata se determina astfel:

Pro rata = (livrari supuse TVA / total livrari)*100 = ((5 834 293,93/(5 834 293,93 + 1 238 425,51))*100 = 82,49%

TVA colectata = 5 834 293,93 * 19% = 1 108 515,85 ronTVA deductibila = 892 372,07 * 19% = 169 550,69 ronTVA de dedus = 169 550,69 * 82,49% = 139 862,37 ronTVA de plata = 1 108 515,85 - 139 862,37 = 968 653,48 ron

Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus este foarte mica in comparatie cu TVA colectata, de aceea nici nu se simte asa mult in rezultatul intreprinderii. In schimb daca societatea se aproviziona de la niste platitori de TVA atunci cheltuielile aceastea ar fi fost mult mai mari si diferenta asta nu ar mai fi fost atat de exagerata. Acesta este dezavantajul firmei de a se aproviziona de la furnizori din afara tarii.

In aceste conditii societatii ii este indiferent daca calculeaza sau nu pro rata deoarece diferenta este nesemnificativa.

10

CONCLUZII

In ceea ce priveste TVA, chiar daca este un impozit indirect acesta poate avea un impact destul de mare asupra intreprinderii. Totul depinde de gradul de deductibilitate al acestuia si de domeniul de activitate al firmei. Un exemplu foarte clar in acest sens este cazul societatii HITECH care, dupa cum s-a putut vedea, a avut de plata sume foarte mari de pe urma acestui impozit. In acelasi timp aceasta societate putea sa nu fie afectata mai deloc de TVA daca isi avea furnizorii in tara.

Dupa cum am vorbit si la inceputul acestei lucrari impactul TVA poate fi de 2 feluri: neutral – atunci cand societatea joaca rolul unui colector de impozit avand pro rata de 100% si nefiindu-i afectata rentabilitatea; si un impact “integrat” in cazul in care societatea nu este platitoare de TVA dar in schimb isi majoreaza cheltuielile de exploatare implicand anumite costuri directe, de gestiune sau de trezorerie.

In ceea ce priveste influenta asupra trezorerie aceasta poate fi destul de semnificativa in cazul in care clientii nu isi platesc facturile la timp iar societatea ajunge la momentul in care trebuie sa plateasca TVA la bugetul de stat (sume destul de mari uneori – cum ar fi si cazul societatii noastre) si se afla in imposibilitatea de a face aceasta. In aceasta situatie, intreprinderii nu-i ramane alta situatie decat sa apeleze la un imprumut bancar, care la randul lui antreneaza numeroase costuri.

In schimb in cazul in care clientii sunt corecti cu plata facturilor, sau mai mult decat atat, platesc si mai inainte de scadenta, atunci societatea are de-a face cu un surplus de trezorerie pe o anumita perioada (maxim 25 zile) pe care il poate valorifica in diverse moduri.

In concluzie, acest impozit nu este deloc de neglijat pentru intreprindere deoarece am vazut ce influente poate avea asupra ei.

11

Bibliografie:

• Codul Fiscal 22/12/2003 actualizat ianuarie 2009• Georgeta Vintila, “ Fiscalitate – metode si tehnici fiscale”, Editura Economica,

Bucuresti 2004 • Prof. Univ. Dr. Ana Stoian – “ Contabilitate si gestiune fiscala”• L. Tatu, C. Serbanescu – “ Fiscalitate de la lege la practica” ed a IV-a, Editura

C.H. Beck, Bucuresti 2007• www.infotva.ro • http://infotva.mfinante.ro/wps/portal

12