ÎNDREPTAR DE SPOVEDANIE PENTRU COPII

Nu mi-am făcut semnul sfintei cruci dimineața, seara, la masă, în dreptul unei biserici, la școală, la începutul lucrului.

Nu m-am închinat seara și dimineața, din lenevire. N-am vrut să mă rog nici când mi-au spus părinții, i-am mințit spunând că sunt obosit sau că mi-am făcut deja rugăciunea.

Am ezitat a merge la Biserică în duminici și sărbători. Am mers la joacă, împreună cu colegii, m-am uitat la televizor în timpul slujbelor.

La biserică nu am avut răbdare. Am vorbit, am râs singur sau împreună cu alți copii. M-am uitat insistent în jur. Am ieșit din biserică înainte de terminarea slujbei.

Nu am postit miercuri și vineri (sau în cele patru posturi). M-am lăcomit la dulciuri care nu erau de post.

Am folosit cuvinte urâte, cuvinte murdare. Am înjurat. Am înjurat de cele sfinte. M-am adresat cu cuvinte urâte părinților, fraților, prietenilor de joacă sau colegilor de la grădiniță/școală. Am folosit porecle. Am râs de colegi sau de oameni mari.

I-am îmbrâncit pe cerșetori sau pe cei neputincioși.

Nu am fost cu mai multă atenție în ziua în care m-am împărtășit. Am scuipat. Am vorbit urât.

Nu am ascultat de părinți și bunici. Am răspuns înapoi. M-am purtat cu obrăznicie. Nu i-am ajutat atunci când mi-au cerut. I-am supărat prin această purtare a mea.

Am pierdut mult timp la televizor și calculator. Mi-au plăcut desenele animate cu violență, jocurile de acțiune, război etc. Am văzut imagini necuviincioase. Am jucat jocuri de noroc.

Am fost răutăcios. M-am certat (cu părinții, frații, surorile, colegii, prietenii etc.). Nu am vorbit cu ei după ceartă. Nu mi-am cerut iertare când am greșit. Nu am vrut să iert celor care mi-au greșit. M-am bătut.

M-am purtat aspru cu animalele.

Am luat lucrurile altuia (la școală/grădiniță; acasă, fără știrea fraților sau a surorilor). Am găsit ceva pierdut de cineva cunoscut și nu l-am anunțat.

Am înșelat în felurite chipuri (am faultat la fotbal, am trișat la jocuri; am copiat la examene; am primit rest mai mult și nu am dat înapoi etc.).

Am mințit. Nu am recunoscut când am greșit. Am dat vina pe altcineva. Am acoperit fapta rea a cuiva. Am făcut o faptă rea și nu am recunoscut-o singur, sperând să nu se afle.

Am făcut promisiune lui Dumnezeu sau în fața părinților și nu le-am împlinit.

Am pretins să mi se împlinească mie toate dorințele, să mi se cumpere tot ce am vrut.

Mi-am făcut prieteni copii care înjură, vorbesc urât, au purtare obraznică, refuză să meargă la biserică. M-au îndemnat la rău.

Am invidiat pe colegii care sunt mai buni la învățătură. Nu i-am ajutat pe neputincioși sau pe colegii mai slabi la învățătură.

Am vorbit de rău.

(text adaptat după Arhim. Ilie Cleopa,

”Povestiri pentru copii” – volumul I)

Înainte de spovedanie:

Mărturisesc Domnului nostru Iisus Hristos, Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, tuturor sfinților, sfântului înger, păzitorul vieții mele, si sfinției voastre, părinte, toate păcatele mele de la ultima spovedanie până astăzi:

După spovedanie:

Acestea şi mai multe păcate decât acestea am făcut şi vă rog, părinte, să mă iertaţi, să mă dezlegaţi şi să vă rugaţi lui Dumnezeu pentru mine păcătosul, căci făgăduiesc, cu ajutorul lui Dumnezeu, să nu mai fac aceste păcate, să fac canon pentru ele şi să pun început bun.

Spovedania sau Pocăința, este mijlocul pe care Biserica ni-l pune la îndemână pentru a ne curați de întinăciunea păcatelor; ea este Taina în care Dumnezeu iartă, prin preotul duhovnic, păcatele creștinilor care se căiesc și se mărturisesc în fața preotului. Mântuitorul a instituit această Taină în ziua Învierii când, arătându-Se Ucenicilor Săi, “a suflat asupra lor și le-a zis: Luați Duh Sfânt; cărora le veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi ținute” (Ioan 20, 22-23).

ÎNDREPTAR DE SPOVEDANIE PENTRU

COPII

"Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti, ca a unora ca

acestia este Imparatia Cerurilor." (Luca 18, 16)