INDICATORII STOCURILOR DE MARFURI

Indicatorii absoluti masoara stocurile în unitati naturale sau valorice. Ambele forme de exprimare sunt importante pentru aprecierea marimii stocurilor si a implicatiilor acestora. Astfel, stocurile în exprimare valorica, de exemplu, indica marimea imobilizarilor de fonduri, a creditelor bancare necesare pentru finantarea lor si deci, implicit, marimea dobânzilor pe care trebuie sa le suporte întreprinderea. Cu ajutorul indicatorilor absoluti pot fi exprimate atât stocurile existente la un moment dat (de exemplu, stocul initial, final etc.), cât si stocurile medii ale unei perioade anumite, calculate ca medie (aritmetica, simpla, mobila, cronologica) a stocurilor de la diferite date (momente) dintr-o perioada anumita.

Indicatorii absoluti, oricât de complet ar reda situatia stocurilor la un moment dat sau în cursul unei perioade, nu pot sugera aprecieri asupra caracterului normal sau anormal al stocurilor, nu pot exprima marimea lor în raport cu volumul circulatiei marfurilor.

Indicatorii relativi raspund tocmai acestor cerinte. Ei sunt rezultatul unor raporturi dintre mai multi indicatori absoluti si se pot referi la stocul existent într-un anumit moment sau la stocurile medii ale unei perioade. În acest mod, se pot calcula indicatori relativi ai stocurilor:a) operând cu informatii referitoare la un singur moment; rezulta indicatori relativi ai stocurilor de moment (rata stocului, stocul în zile rulaj);b) operând cu marimi medii (stocul mediu al unei perioade) pentru a obtine mai multi indicatori relativi: rata stocului mediu, stocul mediu-zile rulaj, viteza de circulatie a marfurilor, numarul de rotatii ale stocului).

Rata stocului (Rs) este un indicator relativ prin care se surprinde raportul între stocul existent la un moment dat si desfacerea din intervalul de timp urmator momentului comensurarii stocului. Pe lânga marimea raportului mentionat acest indicator reflecta si functia stocului de asigurare a activelor economice. Relatiile de calcul necesare sunt:

a) Rs = Si/D sau b) Rs = Si/D x100 , unde:Rs = rata stocului;Si = stocul la momentul i, când i = 0, 1, 2,.;D = desfacerea viitoare momentului i;

Stocul în zile rulaj arata câte zile este asigurata continuitatea desfacerilor si se exprima în marimi temporale. Relatia de calcul este:

Szr = Si/dz, unde: Szr = stoc zile rulaj; Si = stocul la momentul "i", când i = 0, 1, 2,.; dz = desfacerea medie zilnica din perioada urmatoare momentului "i". Viteza de circulatie a marfurilor este un alt indicator relativ al stocurilor. Ea semnifica marimea stocului mediu în zile rulaj sau durata medie cât marfurile stau sub forma de stoc.

Dinamica acestui indicator se manifesta prin încetinire si accelerare a circulatiei marfurilor. În cazul încetinirii are loc o marire a numarului de zile, pentru ca la accelerare sa se reduca numarul de zile cât marfurile ramân sub forma de stoc. Preocuparea generala este de a mentine o viteza accelerata pentru circulatia marfurilor. Viteza reala de circulatie a marfurilor difera semnificativ de la produs la produs, de la un stadiu de circulatie a marfurilor la alt stadiu (de la comertul cu ridicata la comertul cu amanuntul), de la firma la firma. si viteza de circulatie si stocul mediu zile rulaj reflecta, pe de o parte, actiunea fiecarui factor de influentare a stocurilor, iar pe de alta parte, politica manageriala a firmei (la aprovizionare, tehnici de stocare, tehnici de vânzare).

Numarul de rotatii ale stocului mediu surprinde de câte ori s-a reînnoit stocul în decursul unei perioade de timp (de obicei un an).

1

DEPOZITAREA sI P ĂSTRAREA MĂRFURILOR

1. Generalitati

Depozitarea si pastrarea marfurilor, buna gospodarire a fondului de marfa existent si pregatirea adecvata în scopul vânzarii se realizeaza în spatii special amenajate, si anume, în depozite.

Spatiile de depozitare sunt:

fixe - depozite propriu zise;mobile - mijloace de transport.

Pastrarea este considerata temporara (cca. 2-20 zile) si este specifica produselor alimentare perisabile sau de lunga durata, când se depaseste aceasta perioada limita, pentru produse industriale (aparatura electro-casnica, încaltaminte si îmbracaminte).

Importanta pastrarii marfurilor în bune conditii este subliniata si de obligativitatea supunerii unor produse (ex: electronice si electrice) încercarilor de depozitare (încercarea H) în vederea verificarii capacitatii de a rezista la transport sau depozitare în conditii climatice si mecanice specifice.

Produsele fiind sensibile la modificarile de microclimat din timpul pastrarii, exista posibilitatea deprecierii calitative si inevitabil posibilitatea aparitiei litigiilor.

Efectuarea expertizelor merceologice ale spetelor rezultate presupune cunoasterea aprofundata a caracteristicilor produselor si, de multe ori, reconstituirea conditiilor mediului ambiant (considerat cel mai dificil tip de expertiza merceologica).

Clasificarea depozitelor

Dupa caracterul operatiilor:

de achizitie (depozite în care se primesc marfuri pentru completarea sortimentului commercial);

de repartitie (are loc divizarea loturilor de marfuri pentru transmiterea catre magazine);

de transbordare (depozite în care se primesc marfuri care ulterior vor fi transferate)

de pastrare care pot fi:

Þ dupa durata de pastrare (pentru pastrarea sezoniera si pentru pastrarea de lunga durata)

Þ dupa constructie (obisnuite si speciale - silozuri, frigorifice)

Dupa produsele depozitate:

§ specializate;§ combinate;§ universale.

Dupa natura constructiva sunt depozite:

deschise (platforme neacoperite, depozite pentru materiale pentru constructii)

semideschise (platforme acoperite, soproane pentru legume-fructe)

închise (constructii speciale cu unul sau mai multe niveluri).

Dupa gradul de dotare:

neutilate (simple)

utilate:

2

Þ cu ventilatie mecanica;Þ frigorifice;Þ cu atmosfera controlata;Þ mixta (frigorific + ventilatie mecanica).

Dupa durata de utilizare:

§ pierdute (nerefolosibile);§ de reconditionat;§ ambalaje materiale.

2. Factorii de mediu ai spatiilor de depozitare

In timpul pastrarii, produsele pot suferi modificari însemnate sub actiunea factorilor interni sau externi. Dintre factorii interni enumeram: structura, compozitia chimica a produselor, proprietatile fizice, chimice etc. Factorii externi sunt:

¨ factorii mecanici (comprimarea stivelor, solicitari în timpul transportului, în timpul manipularii);

¨ factori fizico - chimici (temperatura, umiditatea, lumina solara, compozitia si circulatia aerului);

¨ factori biologici (prezenta unor microorganisme, bacterii, rozatoare, insecte).

Alti factori se refera la regimul depozitarii (igiena din spatiul de depozitare, existenta mirosurilor straine, respectarea vecinatatii admise a produselor, ambalajul declansator sau nu de interactiuni cu produsul).

Variatiile acestor factori fizici, chimici sau biochimici produc modificari calitative majore ale unor produse si din acest motiv implica mentinerea acestora la nivelul prescris de standarde, pentru fiecare tip de produs. Ca urmare a deprecierii produselor în timpul pastrarii, pentru efectuarea expertizelor merceologice ale spetelor rezultate este necesara cunoasterea, în amanunt, a tuturor caracteristicilor produselor depozitate si a implicatiilor acestor factori asupra calitatii si integritatii produselor. Spatiile de depozitare trebuie sa satisfaca anumite conditii de microclimat pentru pastrarea corespunzatoare a marfurilor. Microclimatul este puternic influentat de puritatea aerului, concentratia în particole de praf, gaze toxice, temperatura, umiditate sau de prezenta microorganismelor care pot influenta proprietatile marfurilor în diferite proportii.

2.1. Temperatura

In timpul pastrarii marfurilor este necesara asigurarea unui regim optim de temperatura. Oscilatiile temperaturii aerului din depozit sunt influentate de anotimp si chiar de perioada din timpul unei zile, dar nu exista identitate între temperatura din interior cu cea din exterior, deoarece iarna se practica încalzirea depozitului iar vara se realizeaza ventilatia sau conditionarea aerului. Expertul trebuie sa cunoasca si sa compare conditiile de pastrare prescrise în standarde cu valorile existente în depozit sau cu cele obtinute în urma reconstituirii. In acest fel poate aprecia daca au fost întrunite conditiile optime de pastrare sau nu si poate aprecia cauza deprecierii calitative a produselor. Temperatura de condens sau a punctului de roua reprezinta temperatura la care cantitatea de vapori de apa din aer depaseste cantitativ umiditatea absoluta. La temperaturi inferioare punctului de roua apar picaturi de apa care umezesc produsele sau ambalajele.

Trebuie de remarcat ca pentru mentinerea temperaturii din spatiul de depozitare în limite prescrise de standarde este necesara ventilatia aerului cu un coeficient de circulatie de 7-8 ori/ora. Ventilatia este considerata normala daca diferenta dintre temperatura aerului introdus si cel evacuat nu este mai mare de 20C. Masurarea temperaturii se face cu termometre obisnuite de camera, cu termografe care înregistreaza variatiile de temperatura o anumita durata de timp (o zi

3

sau o saptamâna), cu termometre protejate metalic (pentru a putea fi introduse în interiorul unor marfuri) sau cu teletermometre.

2.2. Umiditatea

Oscilatiile umiditatii aerului pot, de asemenea, provoca modificari calitative importante ale produselor si sunt dependente de temperatura si de presiunea aerului. Continutul de vapori de apa poate fi exprimat în felul urmator:

¨ umiditatea absoluta a aerului (Ua) - masa vaporilor de apa, în grame, continuta în aer, la un anumit moment;

¨ umiditatea relativa (Ur) - raportul dintre masa vaporilor de apa existenti la un moment dat si masa (presiunea) vaporilor în stare saturata, dintr-un m3 de aer.

Cresterea temperaturii atrage dupa sine scaderea umiditatii aerului si cresterea presiunii vaporilor de apa. Faptul ca umiditatea ridicata din spatiile de depozitare provoaca dezvoltarea microorganismelor si umidificarea produselor, este necesara mentinerea acesteia la un anumit nivel care sa asigure conditiile optime de pastrare. Pastrarea nivelului optim de umiditate este foarte importanta în depozitele simple, neîncalzite, unde se depoziteaza marfuri higroscopice (ciment, detergenti). La umiditati ridicate (95 - 100 %) se pot dezvolta mucegaiuri pe ambalaje sau produse. Nici scaderea umiditatii (temperaturi ridicate) sub anumite limite nu este avantajoasa deoarece provoaca uscarea pronuntata, în limite nedorite (lemn, piei tabacite).

2.3. Factorii biologici

In conditii favorabile de temperatura si umiditate, microorganismele se dezvolta rapid, conducând la degradarea produselor. Dezvoltarea mucegaiurilor este favorizata de lipsa de ventilatie din spatiul de depozitare si de temperaturi de 20 - 30 0 C. Multi spori rezista chiar si la 0 0 C sau la temperaturi foarte ridicate. Prezenta ciupercilor afecteaza estetica produselor prin aspect dezagreabil si prin miros neplacut. Exista chiar o specializare a diferitelor specii de ciuperci care se dezvolta preferential pe anumite substarturi (materiale plastice, textile etc) Impotriva actiunii agentilor biologici se actioneaza prin mijloace fizice sau chimice (aplicarea de fungicide sau dioxid de sulf), combaterea biologica a insectelor sau prin iradiere.

Pastrarea produselor trebuie facuta în conditii de igiena deosebite si tinând cont de criteriul de vecinatate, pentru a nu permite degradarea sau contaminarea acestora.

3. Modificari calitative în timpul depozitarii

In timpul pastrarii si depozitarii pot avea loc o serie de modificari ale marfurilor datorita diferitilor factori interni sau externi. Orice modificare a coditiilor recomandate pentru depozitarea produselor poate conduce la modificarea calitatii acestora, modificari ce trebuie cunoscute în detaliu atât de catre cei care deservesc depozitul cât si de catre expert.

3.1. Modificari fizice

Temperatura, umiditatea si factorii mecanici influenteaza majoritatea produselor provocând pierderi însemnate.

Variatiile de temperatura cauzeaza schimbari de ordin fizic si anume: dilatari, modificari de faze, separari de emulsii.

4

Scaderea temperaturii sub limita prevazuta în standarde duce la modificarea calitatii produselor prin înghetare, precipitare, modificarea solubilitatii sau a vâscozitatii. Cresterea temperaturii peste limita transcrisa în standarde duce la dilatare, cresterea presiunii vaporilor în recipiente.

Materialele plastice, din lemn sau cele metalice sunt influentate de factorii mecanici care produc pierderi însemnate.

3.2. Modificari chimice

Ca urmare a faptului ca marfurile industriale sunt pastrate perioade lungi în depozite, pot sa apara modificari ce schimba proprietatile produselor, facându-le, de multe ori, inutilizabile. Temperatura si umiditatea pot influenta viteza reactiilor chimice si pot initia procese chimice precum oxidarea, condensarea, polimerizarea, coroziunea.

Cresterea temperaturii cu 10 C poate mari cu cca. 10 % viteza de reactie a unor substante ceea ce face ca perioada de depozitare sa se reduca considerabil. Produsele metalice sufera degradari prin coroziune, proces ce produce anual pagube însemnate.

3.3. Modificari biochimice

Modificarile biochimice sunt o consecinta a atacului daunatorilor sau al microorganismelor. Pierderile provocate de daunatori sunt apreciabile si constau în distrugerea produselor, dar, mai ales, contaminarea acestora. Produsele de origine organica, naturale (textilele din bumbac, lâna, blanurile, produsele din piele, lemn) sunt atacate de daunatori (insecte, rozatoare si microorganisme) care produc pagube substantiale. Microorganismele provoaca pagube însemnate, în special în cazul produselor alimentare (fermentatie si putrefactie). O modificare specifica atât produselor alimentare cât si a celor nealimentare o constituie mucegairea. Acest fenomen se întâlneste în cazul produselor din lemn când, datorita umezelii, acestea se acopera cu un strat fin de mucegai sub forma de pete rotunde negricioase. De asemenea, mucegairea ataca produsele din piele si tesaturile apretate.

Calitatea produselor poate fi influentata în spatiile de depozitare si de ati factori, decât cei amintiti anterior: compozitia aerului prin componenetele sale oxigen, ozon, bioxid de carbon, particule fine, radiatiile si ventilarea pasiva sau activa a aerului pentru reglarea temperaturii si umiditatii.

Factorii fizici, chimici sau biologici sunt foarte importanti deorece atingerea unor valori inacceptabile duce la modificari calitative ale produselor. Expertiza merceologica are rolul de a elucida motivele care duc la deprecierea calitativa si a stabili calitatea reala, locul deprecierii, conditiile de aparitie a deprecierilor. Expertizele, în asemenea cazuri, sunt deosebit de laborioase, fiind necesara reconstituirea parametrilor de mediu. Reconstituirea presupune masurarea parametrilor din interiorul depozitului într-o perioada identica cu cea a depozitarii (în anul în ) si apelarea la Institutul Meteorologic în vederea aflarii valorilor exterioare ale parametrilor urmariti Reconstituirea trebuie sa tina cont de modificarea temperaturilor din interior precum si de umiditate, de faptul ca se realizeaza încalzirea depozitului sau racirea prin ventilarea aerului.

5