incetarea alaptarii _ alapteaza!

7/25/2019 Incetarea alaptarii _ Alapteaza!

1/8

Etichete

Alapteaza!~ Resurse pentru suport in alaptare

Category Archives: Incetarea alaptarii

Riscurile intarcarii bruste

17joi Oct 2013

POSTEDBYSILVIANICININCETAREAALAPTARII, INTARCARE

16 COMENTARII

AAP, alaptare, alaptare la termen, full term breastfeeding, intarcare, mari organizatii, OMS, recomandari, studii

Alaptarea si incetarea ei au fost vazute din negura timpurilor ca si ceva natural, normal, de care sa se bucure sipe care sa le pretuiasca atat mama cat si copilul. Intarcarea e un proces care incepe cu introducerea primeloralimente solide, injurul varsteide 6 luni (conform OMS) si se incheie de preferabil undeva dupa varsta de 2ani, cand atat mama cat si copilul sunt pregatiti sa treaca aceasta piatra de hotar.

Ce recomanda marile organizatii si societati occidentale cu privire la timpul si modul in care bebelusii ar trebuialaptati:

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva (fara suplimente ca apa, ceai, sucuri, pireuri,cereale) a bebelusilor pana in jurul varstei de 6 luni. La 6 luni, alimente solide ca legume si fructe vor fiintroduse in alimentatia bebelusului concomitent cu alaptarea sa pana la 2 ani sau mai mult;Societatea Canadiana de Pediatrie, Dieteticienii Canadieni, Sanatate Canada (Health Canada) recomandaalaptarea exclusiva pentru cel putin 46 luni de la nastere, completata pe urma cu alimente complementare, sicontinuata pana la 2 ani sau mai mult;Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie (ACOG) recomanda alaptarea exclusiva timp de minim 6 luni(in contextul beneficiilor asupra sanatatii mamei);

Asociatia Americana de Pediatrie (AAP) si Academia Americana a Medicilor de Familie (AAFP) de asemenearecomanda alaptarea exclusiva primele 6 luni, continuand, concomitent cu introducerea alimentelor solide,

alaptarea pana la cel putin prima aniversare a bebelusului si dupa;Societatea moderna ne face sa privim intarcarea ca un moment dintro zi x, cand mama spune STOP alaptarii,copilul sufera cumplit pierderea, ba chiar mama refuza sa ii fie alaturi copilului in acceptarea suferintei, aemotiilor grele pe care acesta la simte, parasind pentru cateva zile caminul familiei. Cam asa am ajuns noi,oamenii secolului 21 sa vedem intarcarea.Dar chiar asa trebuie sa fie? Care sunt riscurile la care se supun atat mama cat si copilasul in cazul uneiintarcari bruste?

Riscurile pentru mama:1. angorjarea sanilor, dureri puternice in sani, sani foarte plini. Desi copilul nu mai suge, sanii continua sa

produca lapte zile, saptamani chiar si luni dupa ultimul supt. Daca laptele nu este scos din sani, cat sa sedetensioneze acestia, creste riscul blocarii unor canale, blocaje care pot degenera cu usurinta in mastita sauchiar abces.2. nevoia de a se mulge pentru a detensiona sanii, pentru a usura durerea se concretizeaza in timp investit inmuls in loc de timp petrecut cu copilul.3. creste incidenta cancerului la san, cancerului ovarian, dificultate in pierderea greutatii acumulate in timpul
https://alapteaza.wordpress.com/tag/aap/https://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-2/https://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-la-termen/https://alapteaza.wordpress.com/tag/full-term-breastfeeding/https://alapteaza.wordpress.com/tag/intarcare/https://alapteaza.wordpress.com/tag/mari-organizatii/https://alapteaza.wordpress.com/tag/oms/https://alapteaza.wordpress.com/tag/recomandari/https://alapteaza.wordpress.com/tag/studii/https://alapteaza.wordpress.com/2013/10/17/riscurile-intarcarii-bruste/#commentshttps://alapteaza.wordpress.com/2013/10/17/riscurile-intarcarii-bruste/https://alapteaza.wordpress.com/2013/10/17/riscurile-intarcarii-bruste/https://alapteaza.wordpress.com/2013/10/17/riscurile-intarcarii-bruste/https://alapteaza.wordpress.com/https://alapteaza.wordpress.com/https://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-2/https://alapteaza.wordpress.com/tag/oms/https://alapteaza.wordpress.com/tag/full-term-breastfeeding/https://alapteaza.wordpress.com/tag/recomandari/https://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-la-termen/https://alapteaza.wordpress.com/category/intarcare-2/https://alapteaza.wordpress.com/category/incetarea-alaptarii/https://alapteaza.wordpress.com/tag/studii/https://alapteaza.wordpress.com/tag/mari-organizatii/https://alapteaza.wordpress.com/author/silvianic/https://alapteaza.wordpress.com/2013/10/17/riscurile-intarcarii-bruste/https://alapteaza.wordpress.com/2013/10/17/riscurile-intarcarii-bruste/#commentshttps://alapteaza.wordpress.com/2013/10/17/riscurile-intarcarii-bruste/https://alapteaza.wordpress.com/https://alapteaza.wordpress.com/tag/aap/https://alapteaza.wordpress.com/tag/intarcare/


2/8

sarcinii, diabetului de tip 2 si sindromului metabolic (Metaanaliza realizata de Agentia de Calitate si Cercetarein Sanatate AHRQ)4. dificultate de asi lua copilul in brate din cauza durerilor de sani. Uneori sanii plini de lapte dor atat de tareincat efectiv mama nu se poate ocupa de copil, iar in perioada de intarcare este esential ca mamica sa ofereextra atentie si momente tandre copilasului, astfel ca acesta sa gaseasca modalitati noi de conectare cu mamicalui, altele decat suptul.5. stare emotionala de doliu, suparare, anxietate, insomnie. Chiar stari depresive, cauzate de scaderea niveluluide prolactina, hormon al alaptarii, care da o stare de bine, de fericire in perioada alaptarii si ajuta la odihna

mamei.6. invinovatire (mai ales cand bebelusul sugea frecvent iar in urma intarcarii cere frecvent san). De cele maimulte ori mamele aleg sa isi intarce copilasii mai devreme decat siar dori ei din cauza presiunii familiei,sfaturilor nepotrivite ale prietenilor, parerilor negative ale colegilor de la munca, sfaturilor unor medici saualte cadre medicale dezinformate sau slab informate cu privire la alaptare. Astfel mama simte sentimentecontradictorii si se invinovateste pentru suferinta cauzata copilasului.7. nevoia de a gasi noi alternative la adormire, la calmarea unor suparari, la readormirea copilului in timpulnoptii. Orice mama care alapteaza un copilas va spune fara urma de indoiala ca sanul este cel mai bun antidotpentru o durere (o cazatura, eruptii dentare, otita) dar si cel mai bun si eficient somnifer. Inlocuireasuptului cu alte ritualuri de adormire, implicarea taticului in pregatirea pentru somn, citirea unei carti, pot sainlocuiasca alaptarea dar implica mai multa logistica si energie din partea parintilor, pe cand adormirea la san

este atat de simpla.8. pierderea celui mai simplu mod de hranire a bebelusului, de hidratare a unui copil bolnav, de asigurare aunei hrane sterile si mereu la indemana. Multe mame care au trecut prin diferite boli cu bebelusii sau copilasiilor sustin ca acestia refuzau orice aliment, medicament, sirop sau bautura, dar acceptau sanul. Astfel ele aveauatuul laptelui matern ca siguranta ca puiul lor nu se deshidrateaza, nu e flamand si ca va trece cu cele maioptimiste sanse peste boala. O mama care alapteaza nu risca in cazul unei intarzieri in aeroport, in cazul uneiinzapeziri sau alte situatii extreme, sa ramana fara mancare pentru copilasul ei.9. pierderea unui timp de calm, de odihna, de relaxare unu la unu, mamacopil.Indiferent de felul si momentul in care o mama a ales sa intarce copilul sau sal lase sa se intarce singur,amintirea momentelor in care era cu el la san sunt pretioase, amintiri dragi, care nu pot fi comparate cu nicioalta experienta. Timpul petrecut la san e timp de relaxare, de liniste pentru mama dar si pentru copil, de

conectare cu copilul (mai ales in cazul unui copilas nazdravan peste 1 an, care e mereu pus pe sotii!)

Riscurile pentru bebelus:1. risc crescut de infectii (explicatia consta in faptul ca celulele plasmatice din arborele bronsic al mamei si dinintestin, migreaza in epiteliul mamar si produc anticorpi de tip IgA specifici antigenelor din imediataapropiere a diadei mamacopil, oferind protectie specifica impotriva agentilor patogeni din mediul mamei)infectii ale tractului respirator inferior (riscul de spitalizare din cauza infectiilor tractului respirator inferioreste de 3,6 ori mai mare pentru copilasii hraniti cu formula decat cei alaptati cel putin 4 luni de viata)gastroenterite (un copil pe formula sau cu o hrana mixta de lapte praf si lapte matern e de 2,8 ori maipredispus sa dezvolte o gastroenterita decat colegii lui alaptati exclusiv)otite ( aproximativ 44% dintre copii vor avea cel putin un episod de otita medie in primul an de viata, riscul

pentru copilasii hraniti cu formula este dublu fata de cei hraniti cu lapte matern pentru mai mult de 3 luni)pneumonie2. risc crescut de obezitate infantila, diabet de tip 1 si 2 (de 1,11,3 ori mai predispusi spre obezitate sau diabetde tip 2 copilasii hraniti cu formula), leucemie (de 1,3 ori risc mai crescut pentru copilasii hraniti artificial),sindromul mortii subite (hranirea cu formula creste de 1,62,1 ori pericolul de sindrom al mortii subite),dermatita atopica (risc de dermatita atopica de 1,7 ori mai crescut pentru copilasii hraniti mai putin de 3 lunicu lapte matern exclusiv)3. in cazul prematurilor, lipsa laptelui matern este asociata cu riscul crescut de enterocolita necrozanta (lipsaalaptarii in cazul prematurilor creste de 2,4 ori riscul ca acestia sa faca enterocolita necrozanta)4. nu mai primeste anticorpi si celule vii prin laptele matern5. in caz de boala rareori un bebelus refuza sanul, dar un bebelus pe formula sau doar pe solide va refuzadeseori hrana, spre disperarea mamei6. suptul la san nu inseamna doar hrana ci si confort, de multe ori un bebelus intarcat brusc va avea nevoie desuzeta pentru confort sau va incepe sa isi suga degetul, in timp ce un copil lasat sa se autointarce poate sadepaseasca anii copilariei fara a suge deget sau suzeta7. un bebelus intarcat prea repede este supus la risc crescut de alergii


3/8

8. pierderea confortului si a apropierii, a atasamentului creat prin relatia fizica si psihica de alaptare9. pierderea efectelor benefice asupra sanatatii psihice si a dezvoltarii armonioase ale copilului prin alaptareaindelungata. (K.B. Walant:Creating the Capacity for Attachment: Treating Addictions and the Alienated Self)

Diferite abordari ale intarcarii bruste cuprind scenarii ca: luarea unui concediu fara copilas, aplicarea de alifii,creme, ardei iute sau alte substante cu gusturi puternic neplacute pe san, colorarea sanilor cu deseneinspaimantatoare, oprirea irevocabila a accesului copilului la san, lasandul sa planga neoprit si altele. Le vomlua la rand si vom observa de ce aceste metode de mai sus dau gres desi sunt atat de populare si ne sunt

recomandate atat de usor de catre rude, vecini, medici, prieteni (cu cele mai bune intentii!)ntarcarea cat timp mama si tata merg intrun concediu fara copilas.

In articolul despre cum se poate termina intrun mod frumos, respectuos, alaptarea, scriam ca momentulintarcarii nu este cel mai potrivit pentru ati lua o vacanta departe de copil, intarcarea fiind o etapa importantain viata copilului tau. Chiar asa e, dar aceasta practica e foarte populara si foarte frecvent recomandata. Poateca mama vede concediul ca o separare de copil, fiind capabila sa priveasca poza de ansambul, dar pentrucopilas, care traieste prezentul, fara a fi capabil sa proiecteze scenarii in viitor, este pur si simplu un abandoninexplicabil, o pierdere. Un dezavantaj al acestei practici o constituie faptul ca un concediu de o saptamana nugaranteaza ca la intoarcere copilul chiar nu va mai cere sa suga. Deci se poate sa fie o saptamana de tristetepentru copil dar si fara rost!

Un studiu in Tanzania, unde aceasta abordare asupra intarcarii e frecvent intalnita, arata o corelatiesemnificativa intre malnutritie si separarea de mama in timpul intarcarii. Pierderea dragostei mamei, lipsaatentiei, lipsa contactului fizic, lipsa supravegherii cu dragoste in timpul meselor pot duce cu mare usurintaspre malnutritie, mai ales in tarile slab dezvoltate, unde malnutritia este o mare problema. (E. Schmutzhard,W. Poewe, F. Gerstenbrand: Separation from mother at time of weaning. A rarely discussed aspect of theaetiology of protein energy malnutrition)Un copil sub 3 ani sufera pierderea mamei daca aceasta lipseste mai mult de 10 minute, o ora, jumatate de zi,sau cateva zile maxim, are o toleranta specifica varstei sale in care absenta mamei va fi trecuta cu vederea. Un

bebelus vazand ca mama lui nu se intoarce, o va jeli, va fi inspaimantat, instinctul spunandui ca nu va puteasupravietui fara mama sa. Bebelusul va fi nevoit sa isi oranduiasca viata fara mamica lui, lucru greu de realizatcand starea lui emotionala si psihica e zdruncinata de socul lipsei mamei. Chiar si pentru un adult matur fizic

cat si psihic, socul pierderii persoanei iubite, a unui parinte sau a unui prieten drag, duce nu de putine ori ladezechilibre emotionale puternice, actiuni pripite, depresii. Astfel copilasii mici parasiti de mamica vordezvolta diferite mecanisme de aparare, de linistire, unele nedorite de adult, pentru a face fata noii situatii(leganat puternic, supt agresiv al degetului, ticuri nervoase, tras de ureche, par, smuls par si multe altele).Pentru mai multe detalii despre exemple de reactii ale bebelusilor si copilasilor la absenta mamei, vedeticapitolul 1, Trauma si Pierderea din Pierderea de John Bolby.Tot psihanalistul J Bolby observa ca intreruperea brusca a relatiei cu mama, prin plecarea de acasa, lasareacopilului la bunici o perioada indelungata, poate crea o ruptura in atasamentul copilului si poate lasa traumepe termen lung. Asadar intarcarea prin abandon poate cauza multe afectiuni psihologice pe care mama nu le iain calcul, dar, poate, daca ar stii despre riscurile lor, ea ar evita o astfel de abordare agresiva cu privire laintarcare.

Aplicarea de substante iuti, amare, rele la gust pe sanO metoda de intarcare raspandita pe intreg mapamondul, dar de multe ori dureroasa, atat pentru mama cat sipentru copil (ardei iute au!).Ca parinti, dorim sa crestem copilasi care sa aiba incredere in noi, care sa comunice cu noi, care sa aiba larandul lor incredere in ei insisi. Ca un copil sa deprinda incredere in fortele proprii, trebuie sa aiba o bazasolida la care sa se intoarca pentru reasigurare: mama sau tata. Daca sanul dulce al mamei, care pana atunci iioferea toata dragostea, linistea si increderea de care avea nevoie, devine brusc acru, amar, iute, incredereacopilului se zdruncina profund, doar el stiind ce poate sa fie in sufletul lui cand cel mai drag loc de adapare asufletului ii provoaca repulsie, teama.Cu aproape 2000 de ani in urma, Soranus, medic grec, sia exprimat dezaprobarea cu privire la asemenea

practici barbare, sustinand ca efectul unei astfel de schimbari bruste in relatia cu sanul este unul negativ asupracopilului din punct de vedere psihic, dar poate avea si efecte fizice grave asupra unui copil de altfel sanatos(dureri de stomac sau alte boli). Iar in 1664, Anne Bradstreet nota despre intarcare in Meditatii ca unii copiinu se intarca, oricat mustar siar pune mamele pe sani, ei sugand in continuare cu tot cu mustar.


4/8

De asemenea, aplicarea unui bandaj sau a unor culori pe san, ca sa sperie copilasul, poate creea sentimente devinovatie greu de suportat de un copil, care il pot urma tot restul vietii, sau spaime, lipsa unei baze sigure inmama sa.

Lasarea copilului sa planga pana la epuizareCopilasii plang din diferite motive, aici nu discutam despre plansul fiindca isi doreste o inghetata, a 3a pe ziuade azi, sau plansul cand nu il lasam sa loveasca alt copilas sau pe noi. Mai ales in cazul copilasilor peste 1 an, ozi obisnuita implica si unele frustrari, deseori exprimate si prin plans. Ne referim la ignorarea plansului

disperat al unui copil care cere sanul mamei, care cere alinare si caruia i se refuza acest lucru. Plansul copiilor eun mod eficient de comunicare a unei nevoi, e un mod de refulare dar si un mod de exprimare a neputintei dea fi inteles.Ignorarea plansului unui copil il invata o lectie dura: atunci cand e mic, neajutorat si nu stie sa rezolve situatiain care e in niciun fel iar singura resursa ramasa e plansul, el tot nu va fi ascultat si inteles de catre parintii lui,singurii pe lumea asta in care isi pune toate sperantele.Plansul neputincios al unui copil care doreste sa fie alaptat nu poate sa lase inima parintilor neafectata. Se stie,multe mame fiind dovezi vii, ca plansul unui bebelus produce eliberarea laptelui prin canalele lactofere. Unelemame auzindusi propriul bebelus plangand sau chiar bebelusi straini, ajung sa isi ude tricourile cu lapte.Corpul nostru este creat in asa fel incat sa ne invete sa raspundem plansului unui bebelus prin alaptare. Poatedin aceasta cauza suntem tentati sa lasam copilul bunicilor sau bonei si sa disparem intrun concediu cat timp

furtuna de acasa se dezlantuie, e prea greu de suportat acest plans. Pretul iresponsabilitatii noastre cu privirela o etapa atat de importanta in viata copilului nostru va fi platit, din pacate, de copilas, a carui incredere inparintii lui va fi puternic zdruncinata. Normal ca un copil isi va ierta mereu parintii, normal ca in ceva vremeepisodul intarcarii va fi depasit, dar cu ce pret?

Uneori mama simte ca a atins o limita in relatia armonioasa de alaptare a copilului, uneori e nevoie ca viatamamei sa se imbunatateasca si aceasta imbunatatire nu include copilul, nu include alaptarea, dar nu trebuie saexcluda sau sa fie date uitarii nevoile copilului. Asadar intarcarea, daca este imperios necesara pentruimbunatatirea conditiei de viata a mamei, a conditiei psihice a unei mamici epuizate, extenuate, la limita, estede dreptul copilului sa fie realizata cat mai bland, cat mai atent legata de nevoile copilului, de varsta sicapacitatea de intelegere a copilului. Totusi o mama care doreste intarcarea copilului pentru asi rezolva

anumite probleme ar trebui ajutata sa rezolve problemele in sine, abia apoi sa poata sa ia o decizie informata, larece cu privire la motivatiile reale ale dorintei sale de a intarca. Sa nu uitam ca noi suntem adultii si avemresponsabilitatea bunastarii fizice si psihice a copilului pe care il ajutam sa creasca. Sa nu uitam ca desi trebuiesa ne facem noua viata cat mai placuta, avem responsabilitatea vietii unui omulet, iar primii ani de viata suntesentiali in dezvoltarea armonioasa a viitorului adult. Doresc tuturor parintilor ca ajunsi copiii lor mari sa fiemandri de felul in care au ales pentru copii si de faptul ca au fost onesti cu ei insisi.

Articol realizat de Silvia NicoaraBibliografie: Mothering your nursing toddler Norma Jane Bumgarner http://www.who.int/topics/breastfeeding/en/

http://www.artofbreastfeeding.com/?p=27 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2720507/ http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2812877/ http://www.cps.ca/documents/position/weaningfromthebreast http://breastfeedingresourcesni.wordpress.com/2011/08/02/risksofstoppingbreastfeedingbeforemotherandbabyareready/ http://kathydettwyler.org/detwean.html

Medicamentele n alptare

07vineri Iun 2013

POSTEDBYCOSMINA19 INALAPTARE, INCETAREAALAPTARII
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2812877/http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2720507/https://alapteaza.wordpress.com/author/cosmina19/https://alapteaza.wordpress.com/category/incetarea-alaptarii/http://www.who.int/topics/breastfeeding/en/http://www.artofbreastfeeding.com/?p=27https://alapteaza.wordpress.com/2013/06/07/medicamentele-in-alaptare/http://breastfeedingresourcesni.wordpress.com/2011/08/02/risks-of-stopping-breastfeeding-before-mother-and-baby-are-ready/https://alapteaza.wordpress.com/2013/06/07/medicamentele-in-alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/category/alaptare/http://www.cps.ca/documents/position/weaning-from-the-breasthttp://kathydettwyler.org/detwean.html


5/8

Etichete

3 COMENTARII

alptare, antibiotice i alptare, nrcare blnd, compatibilitate lapte matern alptare, intarcare, lapte matern,medicamente, medicamente n alptare

Pot s iau medicamente dac alptez?

DA! i nu doar un paracetamol sau un ibuprofen, sut la sut compatibile cu alaptarea, ci chiar antibiotice ncazul unor infecii. Majoritatea antibioticelor nu sunt contraindicate, dei chinolonele ar trebui totui evitate. Lafel i n cazul tratamentelor hormonale: corticoizii, insulina, tiroxina sunt compatibile! (Nu este indicat nsestrogenul, deoarece provoac o scdere a produciei de lapte.) Tot aa, diferite medicamente antiepileptice,antireumatice, imunosupresive, anesteziile stomatologice, RMNurile, ecografiile, etc., nu prezint nicioproblem! O spune Comitetul pentru Alptare din cadrul Asociaiei Spaniole de Pediatrie n acest ghid sumar,pus la dispoziia mamelor (i specialitilor din domeniul medical) care au dubii.

Ghidul a fost realizat de dr. Jose Maria Paricio Talayero i dr. Juan Jose Lasarte Velillas, care tiu ce spun.Primul, dr. Paricio, mpreun cu echipa sa de medici specialiti n neonatologie, nefrologie, neuropediatrie,endocrinologie, gastroenterologie infantil, alergologie i imunologie infantil, farmacie, psihiatrie, cerceteaz

compatibilitatea medicamentelor cu procesul alptarii i fac publice rezultatele prin intermediul siteului http://elactancia.org/, disponibil n limbile spaniol i englez.

S nu se neleag greit. Medicamentele se iau cu precauie i la recomandarea medicului! ns, i noi, mamelecare alptm, suntem oameni i e firesc s ne mai i mbolnvim de unaalta pe perioada n care ne hrnim puiicu laptele propriu, ca atare, ce se ntmpl atunci cnd ajungem la medic, ni se pune un diagnostic i ni seprescrie un tratament? Una este informaia la care puine avem acces i alta este realitatea la faa locului, ncabinete i spitale. n general, ni se spune c tratamentul indicat nu este compatibil cu alptarea, gata, trebuies nrcm puiul (nu mai adaug aici comentariile legate de vrsta lui i de calitatea laptelui matern dupa oanumita perioad de timp). Ce facem n cazul n care ni se spune c medicamentul este contraindicat nalptare? Cteva sugestii:

ntrebm medicul de ce spune c medicamentul este incompatibil cu alptarea. (Mai putem cere prerea ialtui medic.) E ceva ce tie sigur sau doar aa crede? l/o rugm frumos s verifice pe aceste siteuriLactMed, aap, elactancia, embryotox.Dac medicamentul este ntradevr incompatibil, ntrebm ce alternative exist, astfel nct s putemalpta n continuare. (Mai putem cere prerea i altui medic.).Dac ni se rspunde negativ, ncercm s aflm ct de important i necesar ar fi acel tratament pentru noi,ce ar nsemna s nul urmm (ideea este s consultm medicul, nu s ne automedicm sau s ntrerupemtratamente dup cum ne taie capul).n caz c tratamentul este necesar i nu sunt alternative i realmente este incompatibil cu alptarea, neinformm cum putem extrage laptele i ce opiuni de hran avem pe perioada tratamentului pentru

micuul/micua care depinde de snul nostru. Odat ncheiat tratamentul, relum alptarea (dac estenevoie, apelm la sprijin pertinent n vederea relactrii).Cnd este vorba de o boal grav care ar necesita tratament periculos i/sau de lung durat i se puneproblema nrcrii, cutm s vedem cum ne putem organiza, ct putem amna nceperea lui, astfel ncts putem apela, pe ct posibil, la metode de nrcare blnd.

Despre cum trece un medicament sau alt substan chimic n laptele matern, putei afla aici, foarte detaliat:

http://www.medsafe.govt.nz/profs/puarticles/lactation.htm

http://breastfeedingnetwork.org.uk/pdfs/Introduction_to_the_Safety_of_Drugs_in_Breastmilk_March_2009.pdf

http://www.infantrisk.com/content/drugentryhumanmilk

http://www.breastfeedingbasics.org/cgibin/deliver.cgi/content/Drugs/pre_pass.html

http://www.ihan.es/publicaciones/articulos/medicamentos_lactancia_AAP.pdf
http://breastfeedingnetwork.org.uk/pdfs/Introduction_to_the_Safety_of_Drugs_in_Breastmilk_March_2009.pdfhttps://alapteaza.wordpress.com/tag/antibiotice-si-alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/2013/06/07/medicamentele-in-alaptare/#commentshttp://www.ihan.es/publicaciones/articulos/medicamentos_lactancia_AAP.pdfhttps://alapteaza.wordpress.com/tag/lapte-matern/http://www.medsafe.govt.nz/profs/puarticles/lactation.htmhttps://alapteaza.wordpress.com/tag/alaptare-3/http://pediatrics.aappublications.org/content/108/3/776/T6.fullhttp://www.infantrisk.com/content/drug-entry-human-milkhttp://toxnet.nlm.nih.gov/https://alapteaza.wordpress.com/tag/medicamente-in-alaptare/http://www.embryotox.de/wirkstoffe.htmlhttps://alapteaza.wordpress.com/tag/intarcare/http://www.breastfeedingbasics.org/cgi-bin/deliver.cgi/content/Drugs/pre_pass.htmlhttps://alapteaza.wordpress.com/category/incetarea-alaptarii/https://alapteaza.wordpress.com/tag/compatibilitate-lapte-matern-alaptare/https://alapteaza.wordpress.com/category/incetarea-alaptarii/e-lactancia.orghttps://alapteaza.wordpress.com/tag/medicamente/http://pediatrics.aappublications.org/content/108/3/776/T6.fullhttps://alapteaza.wordpress.com/tag/intarcare-blanda/http://e-lactancia.org/


6/8

Etichete

Iar n caz c nu gsii medicamentul care vi sa prescris ca tratament pe niciunul din siteurile menionate,putei s v adresai prin email domnilor doctori Jose Maria Paricio Talayero (elactancia.org, n limbilespaniol sau englez) i Jack Newman (http://www.breastfeedinginc.ca/content.php?pagename=drjack, nlimbile englez sau francez).

Intarcarea

22 mari Ian 2013

POSTEDBYSILVIANICININCETAREAALAPTARII

LASUNCOMENTARIU

autointarcarea, intarcare brusca, intarcarea, intarcarea blanda

omentul in care alaptarea unui copil ia sfarsit este un moment de transformare a relatiei emotionale pe care acesta o arecu mama sa si cu membri familiei. Intarcarea este o calatorie spre o alta etapa din viata unui copil, nu trebuie privita cutristete. Pentu ca aceasta trecere sa se petreaca intrun mod pozitiv pentru copil, intarcarea e de preferat sa se intamplenatural, cand copilul e total pregatit si doreste sa se opreasca din supt. Varsta medie de intacare a omului este de 4,2 ani.Unii copii sunt pregatiti mai devreme, altii mai tarziu, rolul nostru ca parinti e sa observam semnele pe care copilul le da.

arile organizatii mondiale ca UNICEF si OMS recomanda mamelor sa isi alapteze copiii exclusiv cu lapte maternprimele 6 luni dupa nastere si sa continue alaptarea concomitent cu introducerea unei alimentatii mixte pana la 2 ani sidupa, lasand varsta de intarcare la latitudinea celor doi oameni implicati: mama si copilul. Desi introducerea alimentelorsolide se face la jumatatea primului an, totusi laptele matern ramane aliment de baza pana in jurul primei aniversari.

ulte mame aleg sa isi alapteze copiii pana in momentul autointarcarii, indiferent de varsta la care acest fapt se petrece.Cand lasam copilului controlul total asupra momentului intarcarii, acest copil va deveni increzator, va pretui oamenii, nulucrurile, va radia incredere, va fi mai usor de disciplinat si va avea mai putine accese de furie.

In ultimii zeci de ani, timpul natural de alaptare a ajuns sa se masoare in luni si nu in ani, cum ar fi normal. Presiuneapublicitatii, intoarcerea la lucru, venirea unui nou copil, sfaturile familiei sunt cateva motive principale pentru care mamasimte emotii mixte cu privire la autointarcare si alege sa impuna unele limite copilului. Se poate ca unele mame sa impunalimite inconstient prin fraze de felul: te alaptez dupa ce ajungem acasa, te alaptez dupa ce facem baie sau dupa ce rasaresoarele.

Orice astfel de amanare, negociere sau limitare a accesului la san, chiar si inlocuirea sanului pentru momente scurte cusuzeta, sunt metode subtile de intarcare. Daca mama si copilul pot sa continue impreuna acest minunat dans pana lavarsta autointarcarii, e formidabil pentru ambii, totusi, unele mame simt ca nu pot sa continue alaptarea la fel de mult pecat siar dori copiii.

Intarcarea trebuie privita prin prisma ajutorului pe care il oferim copilului sa descopere noi moduri de interactionare cumama sa si nu ca pe o fortare a copilului sa se intarce. Rolul nostru e sa fim alaturi, sa intelegem si sa cedam teren atuncicand copilul arata ca intarcarea e prea brusca sau in momente de regres. Perioada destinata intarcarii copilului nu e o

perioada prielnica pentru un concediu al parintilor.

etodele rapide de intarcare sunt periculoase pentru copil. Refuzarea mamei de a lasa copilul la san poate duce la mariprobleme de incredere si atasament fata de oameni pentru copilul in cauza. Intarcarea blanda, in ritmul copilului nu se

intampla de azi pe maine, dureaza saptamani, luni sau chiar mai mult. Ce e important e ca totul sa se petreaca intrunritm adaptat copilului, cu blandete si intelegere din partea parintilor.

Cateva sugestii privind incuajarea copilului spre intarcare ar fi:
https://alapteaza.wordpress.com/author/silvianic/https://alapteaza.wordpress.com/2013/01/22/intarcarea/https://alapteaza.wordpress.com/category/incetarea-alaptarii/https://alapteaza.wordpress.com/tag/auto-intarcarea/https://alapteaza.wordpress.com/tag/intarcare-brusca/https://alapteaza.wordpress.com/tag/intarcarea-blanda/https://alapteaza.wordpress.com/tag/intarcarea/http://www.breastfeedinginc.ca/content.php?pagename=drjackhttps://alapteaza.wordpress.com/2013/01/22/intarcarea/https://alapteaza.wordpress.com/2013/01/22/intarcarea/#respondhttps://alapteaza.wordpress.com/category/incetarea-alaptarii/e-lactancia.org


7/8

Nu propune, nu refuza! Mama nu ofera in mod repetat sanul ei, dar in momentul in care copilul cere, ea nu ilrefuza. Aceasta este o metoda foarte intalnita, mai ales la copiii mai mari, prin care se produce o intarcare cu adevaratblanda, dea lungul unei perioade intinse de timp.

Distragerea atentieiOferirea unei mese, a unei gustari, a unei bauturi sau chiar a unei plimbari sau a unui jocinteresant, poate lua atentia copilului dinspre alaptat, ajutand la evitarea unei mese de lapte matern.

Eliminarea unei mese Este o metoda mai invaziva spre intarcare, deobicei se recomanda eliminarea unei mese delapte din timpul zilei, mesele de dinainte de somnuri si de disdedimineata sunt scoase ultimele. E recomandat sa seelimine mese pe rand, dar nu la un interval mai mic de 37 zile, 7 zile fiind intervalul preferat de majoritatea mamelor.O atentie sporita trebuie avuta in perioadele de boala, de eruptii dentare sau de regresie, in care copilul va avea nevoieca acesti pasi spre intarcare sa incetineasca sau chiar sa se opreasca.

Schimbare de programIntroducerea unor noi rutine in programul copilului ajuta la procesul intarcarii. Deexemplu, daca dupa ce mama il lua de la gradinita mergea direct acasa sal alapteze, sa faca opriri in oras, lacumparaturi sau diverse indatoriri. Sau, daca dimineata era program de supt, mama sa se tezeasca putin mai repede sisa preia momentul trezirii taticul.

Limitarea timpului petrecut la san O numaratoare pana la un anumit numar, stabilit de mama, un cantec, opoezie pot fi de folos pentru limitarea timpului petrecut la san, mai ales pentru copiii mai mari.

Amanarea Cand ii spune copilului ca il va alapta mai tarziu, nu acum, copilul invata sa fie mai rabdator si se poatesa si uite de alaptarea dorita afundanduse intro activitate placuta.

Nu inlocui alaptarea cu un obiect! Intarcarea ar trebui sa fie facuta de la san spre o alternativa emotionala plinade implinire si incredere, nu spre atasarea de un obiect sau animal de plus. E momentul in care taticul poate sa seimplice mai mult, astfel se subtiaza alaptarea dar se intensifica relatia tatacopil.

Evitarea pe cat posibil a situatiilor in care copilul va dori sa suga Daca mama si copilul aveau pozitiipreferate de alaptat, de exemplu imbratisati pe un fotoliu, e util uneori ca aceste pozitii sa fie pe cat posibil evitate.Statul cat mai mult in picioare, iesitul in aer liber, datul pe bicicleta, toate activitatile care presupun miscare si nu fac

din mama o tinta sigura ajuta copilul sa se detaseze mai usor de san.

Fiecare copil are ritmul sau de dezvoltare, rolul nostru ca parinti e sal sustinem, sal ajutam si sal motivam pozitiv saaiba incredere in el si in noi. Daca apar semne ca nu e pregatit pentu intarcare (e agitat, are accese de furie, uda patul, cere

cu disperare sanul), noi ca parinti trebuie sa stim sa facem un pas inapoi pana cand va fi mai pregatit pentru acestmoment important.

Un ajutor important pentru o mama care ia in considerare posibilitatea intarcarii copilului il poate constitui discutia cuun consultant in alaptare (La Leche League sau IBCLC) si interactionarea cu alte mame la intalniri LLL sau pe grupuri desprijin pentru alaptare cum e grupul facebook Alapteaza!

Bibliografie:

The Womanly Art of Breastfeeding, LLL

http://kellymom.com/ages/weaning/weanhow/weaningtechniques/

http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding/faqs/weaning

(Silvia Nicoara)

Blog la WordPress.com. The Chateau Theme.

Urmrete
http://kellymom.com/ages/weaning/wean-how/weaning-techniques/https://ro.wordpress.com/?ref=footer_bloghttp://void%280%29/https://wordpress.com/themes/chateau/http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding/faqs/weaning


8/8

Follow Alapteaza!

Build a website with WordPress.com
https://ro.wordpress.com/?ref=lof

incetarea alaptarii _ alapteaza!

Documents