UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂVETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂSPECIALIZAREA TEHNOLOGII AGRICOLE MODERNE

ÎNCERCĂRI COMPARATIVE ALE COMBINELOR DE RECOLTAT CEREALE PĂIOASE ÎN CONDIȚIILE DIN CADRUL CENTRULUI DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI, PERIENI

    Coordonator ştiinţific, Șef lucr. dr. Dan CAZACU 

Absolvent, Ing. Constantin GAVRILOAE  

2015

 PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

Capitolul 1. Aspecte generale privind mașinile de recoltat cereale păioase Capitolul 2. Construcția mașinilor de recoltat cereale păioase Capitolul 3. Caracterizarea Centrului de Cercetare și Dezvoltare pentru Combaterea

Eroziunii Solului Perieni, Vaslui

PARTEA A II-A

CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 4. Materialul și metoda de cercetare . Capitolul 5. Prelucrarea, analiza și interpretarea rezultatelor experimentale

Concluzii

Bibliografie

Planul lucrării

Tehnologii de recoltare a cerealelor păioase

Procesul tehnologic de recoltare a cerealelor păioase presupune următoarele operații: seceratul (tăierea plantelor de cultură), treieratul (desprinderea cariopselor din inflorescență), curățatul (separarea cariopselor de paie), colectarea, transportul și depozitarea produselor principale (cariopse) și secundare (paie).

Perioada optimă de recoltare a cerealelor păioase este foarte scurtă, de 4-6 zile. Depășirea acestei perioade duce la însemnate pierderi de recoltă.

Nu de puține ori, în perioada optimă de recoltare, condițiile climatice sunt nefavorabile procesului de lucru, plantele sunt căzute, îmburuienate, dezvoltate neuniform, iar mașinile care execută recoltarea trebuie astfel concepute încât să realizeze prcesul tehnologic la un nivel calitativ ridicat.

14 – sita; 15 – sita cu jaluzele simple; 16 – jgheab evacuare boabe in buncar; 17 – buncar; 18 – retinatorul de vraf; 19+20 – melc transportor; 21 – uniformizator de

vraf; 22 – elevator; 23 – curatarea II; 24 – elevator; 25 – jgheab melculat; 26 – decorticatorul; 27 – sita; 28 – sita curatarea II; 29 – scuturator de vraf (are rol de

a separa paiele lungi de restul fractiunelor)

Schema procesului de lucru al combinei C-121 – separator; 2 – rabator;3 – aparat de taiat;4 – transportor elicoidal;5 – transportor oscilant;6 – aparatul de treier;7 – gratarul contrabatatorului la planul inclinat; 8 – ventilator; 9 – clapete deflectoare (cu rol de a regla distributia campului aerodinamic); 10 – elevator cu racleti; 11–sita (spicele netreierate de pe sita)12+13–jgheab melculat;

Scopul și obiectivele lucrării

Scopul central al lucării a fost de a stabili indicii de performanță la recoltat a unor combine comerciale pe piața din România. Pentru realizareaa acestui deziderat ne-am propus următoarele obiective:- Stabilirea pierderilor totale de semințe și a gradului de vătămare a acestora în urma recoltării mecanizate;- Evidențierea gradului de puritate a masei de semințe recoltate prin precizarea gradului de impurități;- Evaluarea vitezei de lucru și a consumului orar de combustibil exprimat în litri/tona de semințe.

Materialul genetic testat: Dropia, Boema şi Apache

John Deere S660

Claas 780 TT

Fendt 9470 X

Parametrii experienței

Experienţa iniţiată pentru întocmirea lucrării de disertație a fost demarată în cadrul

Centrului de Cercetare și Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului, Perieni, în

primăvara anului 2012, pe un cernoziom cambic cu textură luto-argiloasă şi fertilitate

mijlocie spre bună, cu un conţinut moderat în humus şi relativ ridicat în azot total, mediu

aprovizionat în fosfor mobil, bine aprovizionat în potasiu.

Numărul de variante 9x3=27Suprafața totală a unei

parcele3600 m2

Lungimea variantei

experimentale100 m

Suprafața recoltabilă a unei

parcele1920 m2

Lățimea variantei exprimentale 36 mSuprafața totală a

experienței97200 m2

Eliminări laterale 6x2=12 mSuprafața recoltabilă a

experienței51840 m2

Eliminări frontale 10x2= 20m Lățimea dintre repetiții 6 m

Se remarcă faptul că precipitaţiile lunare medii cele mai abundente se înregistrează în luna iunie (74,6mm) iar cele mai reduse în luna martie (24,2mm). Un al doilea minim, se consemnează în luna octombrie după care, în noiembrie, se evidenţiază un maxim secundar (34,4 mm)

Precipitații și temperaturi lunare medii în cadrulCentrului de Cercetare si Dezvoltare pentru Combaterea

Eroziunii Solului, Perieni (1941-2012)

Interacțiunea dintre cultivar și combina cu care s-a recoltat

Cultivarul

Combina

folosită la

recoltare

Producția

(t/ha)

Diferența față

de martor (%)

Diferența față de

martor (t/ha)Semnificație

Dropia John Deere S660 4,61 101.99 0.09 *

Dropia Claas 780 TT 4,57 101.11 0.05

Dropia Fendt 9470 X 4,89 108.19 0.37 ***

Boema John Deere S660 4,49 99.34 -0.03

Boema Claas 780 TT 4,43 98.01 -0.09 o

Boema Fendt 9470 X 4,75 105.09 0.23 **

Apache John Deere S660 4,39 97.12 -0.13 o

Apache Claas 780 TT 4,36 96.46 -0.16 oo

Apache Fendt 9470 X 4,27 94.47 -0.25 ooo

Media 4,52 - - -

DL 5% = 0,06 t/ha DL 1% = 0,14 t/ha DL 0,1% = 0,25 t/ha

Masa de impurități în funcție de cultivar și combina de recoltat

(kg/ha)

Graficul consumului orar de combustibil în funcție de cultivar și combina

de recoltat (l/t)

Rezultatele studiului întreprins au o importanță majoră în managementul exploatației agricole, întru-cât elementele prezentate prezintă noutate în economia fermei și realizarea profitului dorit, prin alegerea celui mai bun cultivar de grâu din punct de vedere fenotipic și genotipic, dar mai ales a combinei de recoltat, care are un cost de achiziție amortizabil în mai mulți ani.

Astfel, se constată că diferențele de producție obținute sunt distinct semnificative la variantele recoltate cu combina John Deere S660 față de varianta martor (media producțiilor obținute la recoltarea cu cele 3 combine), diferența fiind de 0,17 t/ha. În variantele unde recoltatul s-a realizat cu combina Claas 780 TT, diferențele de producție sunt nesemnificative.

În urma studiului, reiese faptul că producțiile soiurilor de grâu de toamnă luate în studiu au variat pe o scară relativ strânsă, dar diferențele înregistrate raportate la martorul experienței (media producțiilor înregistrate) sunt negativ semnificative la soiul Dropia, cu o diferență de 0,08 t/ha față de medie.

Concluzii

Vă mulțumesc!