moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu spătarul, Ion Neculce

etc.), sau cele cu caracter partizan sau polemic ale unui Dosoftei1, se poate afirma că până în a doua

jumătate a secolului al XIX-lea nu există preocupări serioase şi demne de a fi remarcate în domeniu.

Abia spre finalul acestuia se pot detecta acţiunile de recuperare documentară ale lui Hurmuzaki, Radu

Rosetti2 sau Nicolae Iorga3, pentru a aminti câteva nume. La începutul secolului XX, aceste contribuţii

vor cunoaşte şi o creştere calitativă4, ce va fi continuată şi după Marea Unire din 1918, prin contribuţia

Şcolii române de la Roma5, prin Nicolae Iorga6, ale lui Andrei Veress7 şi noua generaţie de

cercetători8. Desigur, spaţiul limitat al lucrării nu permite să menţionez toate numele şi operele celor

care s-au preocupat de această problematică, ci doar de a puncta o realitate: după anumite stângăcii,

ezitări ori partizanate ce pot fi înţelese privitor la istoria catolicismului şi a misionarismului în

Moldova, s-a ajuns în anii '30

1 Dosoftei, Dumnezăiască Liturghie, 1679, ed. Neculai A. Ursu, Iaşi, 1980; Dosoftei, Opere, ed. Neculai A. Ursu, Bucureşti, Ed. Minerva, 1982. 2 De exemplu, lucrarea Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova, în „Analele Academiei Romane. Memoriile Secţiunii Istorice”, s. II, tom. XXVII, Bucureşti, 1905. 3 Documente privitoare la istoria românilor culese de Eudoxiu Hurmuzaki, vol. I-IV, ed. Nicolae Densuşianu, Bucureşti, 1887-1891, vol. IX, ed. Nicolae Iorga, Bucureşti, 1900, vol. XIV, 1-2, 1915-1916; Nicolae Iorga, Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, vol. I, Bucureşti, 1895, vol. II, 1896, vol. III, 1897; Ion Bianu, Vito Pilutio. Documente inedite din Archivulu Propagandei, comunicate de Ion Bianu, „Columna lui Traian”, martie-iunie, 1883, p. 144-164, iulie-octombrie 1883, p. 257-289; V. A. Urechia, Codex Bandinus. Memoriu asupra scrierii lui Bandinus, de la 1646, urmat de text şi însoţit de acte şi documente, în Analele Academiei Romane. Memoriile Secţiunii Istorice, seria II, tom. XVI, Bucureşti, 1895; Iorga, Nicolae, Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, vol. I, Bucureşti, 1895, vol. II, 1896, vol. III, 1897; Idem, Studii şi documente. Acte relative cu privire la istoria cultului catolic în principate cu o prefaţă despre propaganda catolică până la 1500 , vol. 1-2, Bucureşti, 1901; Idem, Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688, în „Studii şi documente cu privire la istoria Bucureşti”, 1904. 4 Auner, Carol, Începutul episcopatului de Bacău, în „Revista Catolică” (RvC), I, 1912, nr. 3, p. 383-408; idem, Episcopia de Siret, în „RvC”, 2 (1913) p. 226-245;, Ioan C. Filliti, Din arhivele Vaticanului, I, Documente privitoare la episcopatele catolice din principate, Bucureşti, 1913; Idem, Din arhivele Vaticanului, II, Documente politice. 1526-1788, Bucureşti, 1914; Anton Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed. Nicolae Iorga, Bucureşti, 1914; Romul Cândea, Catolicismul în Moldova în secolul al XVII-lea, Sibiu, 1917; Idem, Un raport catolic despre Moldova la sfârşitul secolului al XVII-lea, în „Revista istorică”, 12 (1926), p. 193-199; 5 Printre numeroasele contribuţii, amintim: Nicolae Buta, I ragguagli di Claudio Rangoni, vescovo di Reggio-Emilia e nunzio in Polonia dal 1599 al 1605, în „Diplomatarium Italicum”, vol. 1, 1925, p. 259-377; George Călinescu, Alcuni Missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII, în „Diplomatarium Italicum”, I, 1925, p. 1-223; idem, Altre notizie sui missionari cattolici nei paesi romeni, în „Diplomatarium Italicum”, II, 1930, Roma, p, 305-514; Virginia Vasiliu, Il principato moldavo e la Curia papale frai l 1606-1620, în „Diplomatarium Italicum”, II, 1930, p. 1-71; Francisc Pall, Le controversie tra i Minori Conventuali e i Gesuiti nelle missioni di Moldavia (Romania), în „Diplomatarium Italicum”, IV, 1940, p. 136-268; Vinulescu, Gheorghe, Pietro Diodato e la sua relazione sulla Moldavia, 1641, în „Diplomatarium Italicum”, IV, 1940, p. 100-126. 6 N. Iorga, Istoria Bisericii Româneşti, I-II, Bucureşti 1930; Idem, Istoria românilor prin călători, Bucureşti, 1981. 7 Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei şi Ţării Româneşti, vol. I-III, Bucureşti, 1929-1939; Idem, Scrisorile misionarului Bandini din Moldova (1644-1650), în „Analele Academiei Române”, Mem. Secţ. Ist., seria III, tom VI, Bucureşti, 1926, p. 333-399. 8 Hans Petri, Relaţiunile lui Jakobus Basilicas Heraclides zis Despot Vodă cu capii reformaţiunii atât în Germania cât şi în Polonia, precum şi propria activitate reformatoare în principatul Moldovei, Bucureşti, 1927.