Anul al 2 3-lea Duminecă, 18/31 Octomvrie) 1915.Nr. 48

PR EŢ U L A B O N A M E N T U L U I :

Pe un a n ........................ . .' 4 cor. 40 bani.

Pe o jumătate do nn . . . 2 cor. 20 bani.

România, America şi alte ţări străine 11 cot, anual.

Abouameat-e 8e fac Ia „Tipografia Poporului“ Sibiiu.

r®ai@ posm ca .Apare în fiecare Duminecă^

Telefon Nr. 146.

Adresa telegrafică:- »Foaia Poporului«, Sibiiu.

INSERATE:- J

eă primesc la B IR O U L ADM INISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un şir petit prima-dată 14 bani, a două oară

12 bani, • a treia-oară 10 -bani.

in urmă sfaturi ale unuiO vorbire a directorului VIRGIL ONIŢIU.

Iubită tinerime şcolară l

Cum vă văd adunaţi, iubiţi elevi,

în ziua întâiu a noului an şcolar, su­

fletul meu se veseleşte, dar în acelaş

tâmp se şi întristează. Co împărătul din

poveştile noastre poporale, un ochiu îmi

zimbeşte iar celalalt plânge.

Sunt vesel, dracii mei, când vă

văd că aţi alergat din toate părţile* la

acest templu do învăţătură româneasca,

la acest isvor do bunăcreştore creşti­

nească, pentruca să vă înzestraţi cu ar­

mele ştiinţei şi ale omeniei pentru vre­

murile când veţi ajunge singuri stăpâni

peste voi. Sunt vesel când mă gândesc

la râvna aceasta maro a voastră pentru

lumina de carte şi pentru îndreptarea

moravurilor voastre, care v a adunat

aci. Sunt vesel când mă c get la iu­

biţii voştri pfirinţi şi îngrijitori de acasă,

cari în zarva vremilor cumplite ce pe­

trecem, cu drug jertfesc bani grei din

puţinul lor avut, pentru ca să vă va/ă

pe voi mai pricopsiţi decât «i şi mai

buni d* cât mulţimea celor răi. cari for­

fotesc pretutindeni în lume.

Dar sunt trst şi un ochiu îmi

plâng«*, tlrrgli ino;, când mă gândesc

la atâţia iubiţi şcolari dc ai noştri, ale

căror ieţe senine ne lij>scsc azi aci; che­

maţi la suprema j-rtfA, mânile l.»r azi

nu strâng cartea do învăţătură, pe care

n’au apucât’o s’o mântuiască, ci s’au

încleştat pe arma isvoritoaro de moarte.

Plânge inima în mine. când mă gân­

desc la golurile cumplite ce a lăsat

acest râsboi în şirurile povăţuitorilor, a

profesorilor şcoalelor noastre, răpindu-ne

pe trei a;a de vrednici, aşa de buni şi

de distinşi sâmânăton! Mă întristează

pustiul ce s’a lăsat peste casele şi ca­

petele celor mai mulţi iubiţi părinţi,

fraţi, surori şi neamuri de ale voastre.

Inima mea plânge când mă gândesc la

sărmanii orfani dintre voi, cărora răs­

boiul nemilos şi nesfârşit v ’a răpit pe

iubitul vostru tată. Jalea mă apaşi,

când gândul meu sboară la sîrmanele

voastre mame cu gândul perdut după

tata, care nu mai vine... sau Ia suro­

rile, cari zadarnic aşteaptă scrisori dela

fraţii duşi la bătaie. Mă doare grozav

când mă gândesc, că aproape nu mai

este căsuţă în ţara aceasta, care să nu-şi

aibă mortul şi morţii săi, în loc neştiut

pe tărâmuri străine, că aproape nu mai

este vatră. în care jarul să nu steie să

şiroaiese stângă de lacrămile vărsate

de cei ramaşi în jurul ei.

Dar ori-cât de mare să fie jalea

ce ne-a năpustit, noi nu avem putinţa

s’o curmăm, dar nici nu trebue să ne

lăsăm striviţi şi nimiciţi de ea. Tăria

aceasta s’o căutăm înainte de toate în

pildele şi poveţele legii noastre creştinc.

Să ne aducem aminte de patimile fără

samă ale Mântuitorului nostru pentru

noi, patimi cumplite, pe cari le-a sufe­

rit fără vaif’tc şi fără deinădâjduire

pentru mântuin-a noastră! Să ne gândim

la păcatele noastre, pentru cari Celce

toate le ştie, no ispiteşte şi no pedep­

seşte şi avem să ne punem toată nădej­

dea în dreptatea şi milostivirea Lui, ca

tot 101 să tacă sfârşit suferinţelor şi să

usuce lacrimile noastre.

Dar pe lângă inângăerea co ne-o

uoate da legea noastră creştină în aceste

zile do cumpănă, datu-ne-a Dumnezeu

nouă oamenilor încă un leac care tă-

mftdueşte, întăreşte şi no ridică birui­

tori peste năcazuri şi nenorociri. Leacul

acesta, iuh ţi elevi, este munca. Celco

munceşto nu aro vreme să se gândasca

la nenorocitile cari l-au ajuns, celco

munceşte află mângăero in munca lui

căci munca intfireşte trupul şi sufletul

si înviorează inima omului. Cine nu

ştie, că omul leneş e uricios, nesuferit

şi răutăcios? I^r omul harnic e senin

ca soarele, vesel, plin de voie. Omul

muncitoriu birueşte toate năcazurile, iar

cel leneş este biruit de ele.

lata dar pentru ce v:\ zic, dragii

mei, cei-ce aţi întrat între păreţii aces­

tei case sfinţite prin munca atâtor mii

şi mii de şcolari harnici, — lăpădaţi de

pe voi haina urîtă a lenei şi a trândă-

virei! Intraţi aci cu gândul la Dum­

nezeu şi cu hotărârea de-a munci cu

voie şi din răsputeri, pentru ca să vă

agonisiţi lumina minţii si curăţenia ini­

mii, pe care o râvniţi-Iudemnaţi-vă unii pe alţii la stă­

ruinţă şi la muncă! Săriţi-vă în ajutor

frăţeşte! Cei mari să povăţuiască pe

cei mici! Cei iari pe cei slabi! Cei de­

prinşi la munca de carte, pe cei încă

nedeprlnşi! Faceţi ca acest edificiu cu

tot cuprinsul lui să se asamene cu o

coşniţă de albine, al căror zumzet de

muncă neîncetată să înveselească auzul

tuturor oamenilor de bine şi să alunge

duhurile chinuitoare ale jalei şi ale la­

crimilor din jurul nostru.

Stăruinţa voastră în munca neîn­

cetată, dragii mei, acum mai mult că

oricând trebue să fie deosebit de mare.

Căci pe lângă datorinţa maro ce o a-

veţi pentru mângâierea, întărirea şi lu­

minarea sufletelor voastre prin muncă

stăruitoare, voi mai aveţi do nstădatâ

încă o datorinţă sfântă şi deosebit de

insre.Vodeţi, dragii mei, iubiţii voştri cei

de acasă cari v au dat la şcoală t;î în

«nul acesta cumplit de sulerinţe, au ochii

îndreptaţi în două părţi: do o parte la

locurile do groază de pe câmpurile do

bătaie, iar ,du nlta parto la şcoala noas­

tră aci, unde v-au trimis pe voi cu atâ­

tea nădejdi do bine!

Depo cele câmpuri do bătaie, veşti

bune nu so prea stiecoarăpo la ei, nu­

mai durero şi jnlo i Toată mângâierea

lor o aşteaptă do ari do la voi! Veştile

buno despre progresul vostru sunt lea­

cul co lo tâniădueşto grijile şi durerile

cclclalte! Şi vedeţi, ei, bunii voştri pă­

rinţi, tutori şi îngrijitori de acasă, pen­

tru jertfa lor do cheltuială şi pentru

marea lor dragoste şi griji co va poartă,

nu aşteaptă în schimb altceva dela voi

decât câto o ştir«* bună, că munciţi cu

tot sujlclul, că sunteţi cu ascultarc faţă

de profesorii voştri şi cu frica lui Dzeu

în inimi.lOste oaro înîre voi unul atat do

rău şi atât fără de suflet, ca să lip­

sească şi do aceasta singură mângâiere

pe iubiţii săi de acasă? S ’ar putea să

fio măcar unul între voi, care pentru

atât bine ce i se face de cătră crescă­

torii săi, să-i răsplât^f.scă pe ei cu su­

părări şi cu dureri şi ele aici, de undo

aşteaptă mângâierea ştirilor bune? Cino-i

acela, care ar vrea să îngrămădească o

năpastă nouă pe capul celor ce-1 iubesc

şi cari şi de altfel năpăstuiţi sunt de

durerile ce le vin din altă parte ?

Nu, nu... Pragul acesta nu-1 poate

trece aşa un nelegiut!...

D e aceea, acum când inaugurăm

acest an şcolar, Vă îndemn dragii mei

iară şi iară să călcaţi în picioare şar­

pele veninos al trândăviei, vă îndemn

să vă ridicaţi inimile la Dzeu, rugân-

du l să vă întărească în gândul bun ce

sa sălăşluit în sufletul vostru azi şi să

vă ajute ca până în sfârşit să nu pier­

deţi drunvil drept pe care azi porniţi!

Şi cu voi împreună îmi înalţ şi eu

stasul meu şi rog pe bunul Dzeu, ca să

Pao-. 2O '« G P U * «D » 0 8 U JD S S î Nr. 48

binecuvânteze stăruinţele voastre aşa fel,

ca la sfârşitul anului şcolar, câod vă

veţi întoarco la casele voastre, — paşii

voştri să aducă senin, lumină, bucurie

şi mângâiere In inima acelora, cari cu

atâta drag vă aşteaptă.

t Virgil Oniţiu.

Moartea nemiloasă seceră vie­

ţile româneşti nu numai pe câm­

pul de luptă, ci îşi caută jertfa şi

între puţinii rămaşi acasă. Perde-

rea cea mai mare, pe care am în­

durat-o în zilele aceste de măcel,

a fost trecerea Ia celea veşnice a

învăţatului director al gimnaziu­

lui din Braşov, Virgil Oniţiu. Prin

moartea lui neamul nostru pierde

prea de timpuriu, pe unul din cei

mai luminaţi conducători ai săi,

care vreme de 25 dc ani şi-a în­

chinat toate însuşirile lui frumoase

şi rot zelul, spre a ridica cultura,

a lumina mintea şi a forma carac­

terul acelora, cari au trecut prin

porţile gimnaziului din Braşov.

O m cu rânduială în toate ale

lui, serios şi harnic, gata pururea

de-a înfiinţa .şi îndruma lucruri fo­

lositoare, neobosit mânuitor al con­

deiului, Virgil Oniţiu ne părăseşte

în vrâstă de f>l ani, în floarea

vieţui, lăsând în urma .sa un gol

de neumplut şi o părere de rău,

ce nu se poate mângăia.

Pentruca fiecine să poată cu­

noaşte în parte măcar, gândurile

minunate şi poveţele, pe cari ni

le-a lăsat, am pus în fruutea ga­

zetei noastre, uua din acele cuvân­

tări ale răposatului director, cu

cari a stors nenumărate lacrimi

din ochii ascultătorilor.

împărtăşim şi noi jalea, ce a

cuprins pe toţi şi rugăm pe bimul

| Dum nezeu, să-l sălâşluiască acolo,

j unde cei drepţi se odihnesc.

i Câteva date biografice.

j Directorul gimnazial Virgil On:ţiu s’a năs-

i out în 6 Februarie v. 1864 în Reghinul-aăaeac

; (comitatul Murăş Turda). A studiat gimnaziul in

| Seghedin, teolog;a în Sibiiu şi facultatea filoso-

j fică în Viena şi Budapesta.

| începând cu.anul şcolar 1890/1 a fost

angajat ca profesor provizor la gimnaziu, iar în

Oct. 1891 a fost cvalificat de profesor pentru

j şcoalele secundare din partea comisidnei regni-

colare din Budapesta din studiile: limba şl Iit»-

I ratura latina şi română, fiind numit din anul

şcolar 1891/2 profesor definitiv. Din 18 Au-

; gust 1894 e ales diretor al jcoalelnr secundare din Braşov.

j Ca profesor şi director a desfăşurat o lar-

j gă activitate pe terenul pedsgogio şi literar, edi-

| tând in mxi multe ediţii numeroase cărţi didac-

tice, cu deosebire „Cărţi de cjtiro“ pentru usul

şcoalslor noastre şi « publica» studii şi decur­

suri de maro valoare pedagogică. A redigiat cu

deosob'tft competenţi si conştienţiozitato anuarele

gimnaziului XXXI—LI.

A 8cos şi cAteva volume de schiţe şi no­

vele între cari volumele «De toate» apărut în

1807 la Braşov şi „Clipe de repaus“. In 1912

a publicat sub titlul „Din oolo trecute vremi“ o

colecţie preţioasă de „înicmnări dospro începu­

turile graiului, culturii şi literaturii neamului ro­

mânesc*. Din anal 1H94 începând, când a «juriu

director al gimnuziului, a rostit an do an la în-

clioicroa anului şcolur discursuri, cari formează o

colocţle bogată de îndrumări şi HÎuturi luminoase

pentru promovam» intereselor culturnlu-şcolaro

ale ncamulni.

Deţi mult ocupat cu rgomlelo Şcolare a

ginit timp să. colaboreze cu lucrări literare şi cu

artici’li (le actualitate la ziarele »Gazeta Tran-

slvanioU, „ItjmAnul“ şi »Drapolul«.

In toamna anulului 1898, la iniţiativa ;l

propunerea directorului Oniţiu, s’a pus bszn fon-

Hulm ^Mesei studenţilor mm Ani din />'raţovut

pe care I-a administrat până la sfârşitul vieţii

aale cu o rară dragoste şi conştienţiozitate. Ac­

tivitatea sa în jurul acestui fjnd de bin»facere

pentru studenţii noştri săraci a fost neobosită ţi

graţie acestei munci deslnteresate averea mesei

studenţilor a ajuns la fiDea anului I914~lgi5

la suma însemnată de coroane 82.182,75. Cei

ce au beneficiat şi vor mai beneficia din acest fond, Si vor biut cuvânta memoria.

Neamul românesc recunoscător i-a şi răs­

plătit pentru activitatea neobosită şi valoroasă cu

diferite posturi onorifice; a fost ales membru co­

respondent al »Academiei Românec president al

secţiei literare a »Asooiaţiuneu, viceprezident al

.Fondului de teatru“, deputat congresual şi si­

nodal etc

La univEFsaFEa seraicentinarS o examenelor de maturitate ia gimnaziul din Hreşoi.

Ultimul discurs public rostit liber de di­

rectorul V. Oniţiu la examenul de ma­

turitate din Iunie a. c. — după notele

raportorului ziarului » Gaz. Tr«.

Era în vara anului 18G6.

Tunul bubuia la hotarele de nord şi de

sud ale monarhiei, cum bubue şi astăzi. Ţara era

în toiul răsboiului cu Pruşii şi cu Italienii. Şi’n

această atmosferă de răsboiu, în ziua c’e 14/26

Iunie a acestui an Românii din Braşov au avut

o zi mare de bucurie şi de sărbătoare culturală

şi naţionala.

Venise inauş marele archereu Andreiu Şa-

guna, ca să le vestească şi cu graiul viu bucuria

mare: câ gimnaziului nostru, »Sionului româ­

nesc din Braşov, completat la 8 claBe, i s’a

acordat dreptul de publicitate, î s’a dat dreptul

bS ţinfi examene de maturitate şi să libereze tei- timonii do maturitate.

Nomuritorul Andreiu a prezidat şl oondu»

atunci primul oxnmen do maluritato Ia gimnsxiul

noatru, la care so prezentară 10 candidaţi, din

cnri numai unul singur mai este în viaţă: D-l

I'oodor Nicu: inr din comisia do examinare de

atunci avom fericlroa do-a ve.lea chiar aici asis­

tând in această sală po unul rămas în viaţă:

jh) d-l advocat Ioan Langeru.

Am ţinut să vă reamintesc aceste mo­

mente solemn« din htoria şcoalelor noastre, pen-

truca să nu treacă — In toiul do răsboiu al zi­

lelor de azi — nepomenit faptul, că acest an

şcolar esto al .r>01on, in caro so face examen de

maturitate Ia gimnaziul nostru.

S FOI S OAR A c

Romanţă fă ră muzică.Dă-mi ochii verzi,

întruchiparea enigmei viselor ce mint,

Şi glaciala strălucire a misticelor nopţi polare j

Dă-mi ochii verzi, ca simfonia ce Beelhowcn n a scris-o în:ă,

Ct o purta ascunsă n suflet, ca ’ntr'un breloc de argint. . ; Dă-mi ochii,

Şi mânile, cu nlreaga taină nepricepută fi adâncă

De linii fi culori, ca două poeme albe, lapidare;

Ca două strofe orchestrate in luminosul alb major,

Pe cari, un inspirat Cellini, le-ar fi sculptat Cu frenezie,

Pe seama nimănui\ sau, poate, pe scama tuturor. ..

Inchiie

/ ’/an«/ de-abanos, fi-asvârle caetul încărcat cu note

Unde stăpănă-i nostalgia, fi ritmul lenefei gavote, Tumultuoasa larantellă, zn care Liszt

Şi-a pus suprema sonoritate inspirată

De palida George Sand. . Dă-mi ochii, privirea ta înfrigurată,

* r<r deget, dă-mi-l, cu somptuoasa lui poemă De perle r

Turc oaze,Opale

Şi scarabei; căci azi s'a stins

Iubirea noastră dcaltădată, cum moare ’n seră-o crizantemă,

Şi peste toate, melancolic, uitarea vălul ei fi-a ’ntins...

A fost o lungă suferinţă de voluptoasă aşteptare,

Cu nesfdrfttul chin) ce-i prietin părerilor de rău;A fost,

j Un fir de gelozii, reprofuri fi împăcări cu întreaga gamă De ne'nţelegeri fără rostx

S/ar file n liniftea duioasă de ’nsângerări crepusculare

Şire’noite ‘nzori... Dă-mi ochii, căci viaţa, vezi\ i-aşa de tristă, Şi fiecare zi\ ne pare

Un ţinttrim, ce tăinuiefte iubirea noastră, ca pe-un mort. .

Eu nu-s nimic, tu efti artistă. . .

Şi ’ntreg avântul ce-l mai port In mine,

M i se f>are-acuma un marf funebru, vag, pe veci

Uitat de amintire ’n dorul păgân, al unei inimi reci.

Tu vei avea succese poate, fi-o să te urci aşa de sus Pe scara gloriei, intocmai ca o regină

Ce-fi visează, un cerfitor-amant, adus

Dintro colibă ’ndepărtată . . .

Pe când uitat, in infinita tăcere-a nopţilor fi vremii,

Va inceta al vieţei sbucium, fi tristă inima să-mi bată...

Dă-mi ochii adânci\ fi ’ntinde-mi mâna,

Frumoasa mână parfumată,

Să simt pulsaţia vieţei cu ritmu-i suveran de eri

Ce mi-a robit fiinţa ’n dorul unei eterne primăveri...

_________ /. Broşu'

Nr. 48

Amintirea şi reînvierea acestor momente

mari din trecutul năzuinţelor noastre spre mai

bine trebue bH se facă, nu atât pentru rostul tre­

cător al unei cifre jubilare, oi mai ales pentru

rostul educativ ce îl au. Primul examen de ma­

turitate la gimnaziul nostru a fost încununarea

unor stăruinţe îndelungate şi încordată în urmă­

rirea unui ideal: idealul culturei noastre naţio­

nale. A pomeni de primul examen de maturitate

de acum 50 de ani la gimn. nostru înseamnă,

a serba> izbânda unui idealei înseamnă a vă în­

tări pentru lupta vieţii, care vă aşteaptă pedvoas-

tră, maturizanţii de azi.

Un mare bărbat al nostru zice, că fiecare

neam are morminte cari în ceasurile de cumpănă

ale vieţii noastre se deschid, când morţu învie

ţi ne sar în ajutor ca să putem birui. Dar a-

ceste morminte se deschid numai pentru ceicele

cunoBC şi se apropie cu evlavie de ele, numai

pentru acel cari acei nu uită pe cei ce au pus

temelia vieţii noastre de azi...

Am cetit In zilele trecute exclamaţ unea

plină de încredere şi de mândrie a unui scrutor

germau, care vizitase tranşeele germane dinfran-

tiuile de-luptă: „No! t r e b u e să învingem*, zicea

el, »căci in spatele fiecărui soldat german stă

Kant, stă Schiller, Fichte, Bismark şl toţi morţii

noştri mari; ei sunt pretutindeni In tranşeele

noastre, ei ne încoardă muşchii, ne oţelesc sufle­

tele şi ne ageresc ochii* ei luptă alături cu noi«,

Iată dar, că a p&stta pomenirea faptelor vrul-

nico din trecui, înseamnă a nu întări, înseamnă

a ne asigura ajutoare nepreţuite in luptele vieţu.

Totodată pomenirea aceasta ne înalţă su­

fletele spre cultul idealelor, fără de cari — on-

ce s’ar zice de cei preocupaţi vecinic de traiul

zilnic »1 existenţei materiale — viaţa noastră ar

fi o orbecar« in intunerec: fără de ideale ne- am

anemfuia cu o corabie fără busolă şi fară lumina

farului îndreptător şi mântuitor...

încălziţi vă şi întăriţi-vă Inimilo din faptele

v r e d n i c e ale strămoşilor! Plecaţi pe marea vieţii

cu ideale in sufletele voastre, ca să nu rătăciţi

ţi pI nu pierdeţi calea cea dreaptă şi pontruca

iA poată profita dela voi patria, neamul şi bise­

rica, ai ciiror fii sunteţi.

Dumnezeu să vă ajute!

Sărbătorirea principelui

Carol al României.

Sâmbătă la amenzi, cu prilejul săr­

bătoririi a 22 do ani dela naşterea A.

S. R. principelui moştenitor nl Româ­

niei Carol, dnii Ioan I. C. Brătianu,

preşedintele consiliului, Al. Constanti-

nescu, ministru de domenii, Dr. Anghe-

lescu, ministrul de justiţie şi d. G . Ducă

ministrul instrucţiunii publice şi al cul­

telor, g’au dus la palatul Cotroceni

pentru a prezenta felicitări A. S. regale

Dnii miniştri au fost primiţi de

MM. LL . regele şi regina şi de A S.

R - principele moştenitor, încungiuraţi

de Casa regală.C. Ion I. C. Brătianu a ţinut o

scurtă cuvântare spunându-se în terminii

cei mai călduroşi, gândurile de cari gu­

vernul şi ţara sunt animate în această

zi pentru persoana tânărului principe.

M. S regele a răspuns mulţumind

şi sdresându-se apoi cătră sărbătorit, i-E

arătat într’un minunat discurs, cari-i

sunt datoriile faţă de naţiune şt de

patrie.Splendida cuvântare a M . S. re­

gelui, a mişcat adânc atât pe A . S. re­

gală cât şi pe celelalte persoane pre-

sente.

£QA!A ROSGRUCm

Principele moştenitor a răspuns apoi,

ilţuuiind Augustului Său tată şi pre­

zidentului consiliului

Cu aceasta ocaziune M. Sa regele

a dat A. S. R. principelui Carol, me­

dalia „Rftsplata muncei“, în semn de

înaltă răsplată pentru munca ce a de

pus ca căpitan în batalionul de vână­

tori, cât şi în calitate de organizator

şi comandant »1 cercetaşilor români.

Sărbătorirea a luat Bfârşit la oarele

1 p . m . ( Z )

Vorbirea M. S. regelui Ftrdinand al Ro­mâniei.

Dăm în întregime admirabilul discurs al

M. S. Regelui Ferdinand a României, rostit cu

prilejul sărbătoririi a 22-a a naşterii A, S. R.

principelui moştenitor Carol.

Atât In numele Meu cât şi al fiului Meu

vă mulţămesc pentru cuvintele călduroase şi ură­

rile ce li aduceţi cu prilegiul zilei Lui de naş­

tere. Nu mă indoisse că în inima Lui tineră

aceste semne de dragoste găsesc un resunet de

vie recunoştinţă şi li vor fi un îndemn să mun­

cească în cercul Lui de lucru cu râvnă şi cu

dragoste pentru ţară ţi neam.

Iubite Carol, este azi întâia sărbătoare ce

sărbătoreşti ca moştenitoriu al tronului, căci anul

trecut prea era proaspită ţfirâna ce acoperea

rămăşiţele pământeşti ale iubitului nostru unchiu,

psntra n putea petrecu! cu veselie ziua când al

ajun» majorean. Prea bunul Tău unchiu aştepta

ziua accasU cu nerăblnro şi în inima Lui pă­

rintească El a vrut «u to Întâmpine la înce­

putul vieţii tale de bărbat cu cuvintele pline de

dragoste şi cu sfaturi ca erau să-ţi fie ca cMăuzS.

Pentru Tine punt Urgi deschise poţile unul

viitor plin de nădejde şi că operăm, şi do i«-

bândă. Totuşi timpuri grele de furtună a inuoţit

ajungerea Ta la vâtsto «In azi în inima Ta

caldă pentru ţiră acont an a lisat urme adinei

şl multo Snvăţft«linte ai putut trupe din unnşa

frământare ce *e de«f:iţoară împrejurul noştru.

Dar cu rât mai întunecat est* cerul ou

atât mai vio irotmo i-k Mea Inuintisa o.rhilor Tăi

măreaţa figură » regelui Carol I.. care U-a iu­

bit ca p-o un fiu ţi pilda de neintereimro ce ne-a

lănat ca o moştenire nfAnt&, fi dacă urnuzi «fă­

tul Lui „uimir ponlru minr, t >t pentru ţ'ră«

ţi vorba CanM noacirt« »Nilul sino I)«)« (nimic

fără Dumnezeu), nu vei putea păşi grejit.

Cu cit cineva cat* mal sus pus, cu atât

mai mult trebue a» cnut* a m«rita mărire* la

care iwartea l’a chemat; numai a c e l a este stimat

care-şi îndeplineşti. credincios datoriile Şi dela

un prinţ wre «l* aproape de tron m cere mai

mult decât dela alţii. Nu pot deci să te sfă­

tuiesc îndestul să-ţi îndeplineşti cu sfinţenie da-,

toriile Tale cătră Dumnezeu, cătră ţară şi cătră

Tine însuţi.Cercul Tiu de lucru este încă restnns

Ca toţi vlăstaril din Oasa Noastră ai intrat în

nobila îndeletnicire a armelor; ea este o şcoală

pentru Tine, in cara Tu trebue să fii întâiul

ca esactitate, ca râvnă şi ca bună pildă pentru

camarazii Tăi. Şi tu iubeşti meseria Ta precum

iubcac eu pe ostaşul nostru şi armata. In mijlo­

cul oştirei am crescut şl am trăit cele mai bune

zile ale vieţii Mele, îi cunosc nepreţuita valoare,

ea este scutul şi nădejdea ţării şi Ştm Pe

dânsa ne putem bizui in ori-ce moment.

Dar din ce în ce se va lărgi câmpul Tău

de lucru, până-ce la urmă vel fi chiemat să

conduci o ţară întreagă. C u cât un moştenitor

al tronului se pregăteşte mai din vreme pentru

aceasta chemare cu atât ii va fi sarcina mai

uşoara când momentul va veni.

Nu uita că un rege trebuie să fie întâiul

servitor al statului şi de aceea poporul poate

eere ca El se fie pildă în împlinirea datoriilor

Pag 8.

Sale; aminteşte-Ţi că un exemplu rău dat de

bus peste să aducă un stat Ia perire.

In toate statele constituţia (legile) a fă­

cut suveranului o poziţie grea; El nu sate res­

ponsabil de faptele de guvernământ, are însă

pentru faptele sale o răspundere morală foarte

grea faţS de Dumnezeu, faţă de Sine şi faţă de

ţară şi de Istorie. Un suveran are datorii foarte

mari cătră poporul care I a încredinţat destinele

sale, dar puterea Lui este îngrădită şi nimeni

nu trebuie să observe cu mai multă sfinţănie

constituţia şi legile, lucrând cu încredere şi în

înţelegere cu sfetnicii Săi. Nu uita că ei au o

sarcină grea, că asupra lor cade răspunderea fap­

telor suveranului. Mereu la straje, un suveran

trebuie sft veghiexe ca bunăstarea ţării să fie

păstrată sus şi neştirbită, însă El nu să poate

lipsi de sfaturile consilierilor tronului, căci el

sunt organul de trecere al păsurilor, al dorinţe­

lor şi al voinţei poporului. A le cunoaşte, a Ie

împărtăşi ţi a se face una cu ele este una din

cele mal înalte datorii ale unui Buveran.

Tu, iubite Carol, vei avea poate o sarcină

mai uşoară decât ale acelora cari au muncit şi

muncesc înaintea Ta şi a căror inimă a bătut şi

bate aşa de tare pentru neamul rcmânesc.

Eşti iubit de popor, păstrează dragostea

ce-Ţi poartfi, dar în toate actele Tale nu uita

nici odată că moi lesne se pierde decât se câş­

tigă iubirea şi încrederea unul popor«'

Numeroase trupe ale Inţelegerei dealungul graniţei bulgare.

Berlin, — Peste Salonic, a «burat un aero­

plan german, ea să obsorvo modul cum sa

face transport j1 armatelor anglo-franceze spre

Berbîs. Av'mUirul germnn a văzut numeroase

trupe alo Inţelegerei wi multă artilerie pe drum.

de-alunpul graniţei bulgare.

Presa buÎQorS provoari Grecia să alnnge irupţii aliaţi dc pe firlîorul el.Sofia. — I’re’a guvernamentală provoacă

po Ui'cia eă alunge din ţara lor trupele aliaţi­

lor. »Kambuna« ndftogu la această provocare,

cs*, dacă Grecia nu am destulă putoro Bulgaria

no anpajoază a-i alunga ca po aliaţi do pe teri-

torul groctHO.

Ce l-ne va dix Greciei?

I.otidra. — Agenţia Reuter e informată«

că ministerul do externa erglez nu va olabora

nici o declaraţie despre Cipru şi Grecia. In cer­

curile diplomatice crede, că Marea Britanie e

aplicată a-i ceda insula Cipru Greciei, da:n acea­

sta va grăbi în înţeleiul contractului ruso-pre-

ceac în ajutorul Serbiei. Propunerea aceasta e

cea mai puternică dovada, că aliaţii sunt gata

la orice jertfă, pentru ca să dea ajutor Serbiei

în tot modul cu putinţa.

Armata aâpceascâ î n

pericol.

Londra. — Colaboratorul militar al zia­

rului »Times« scrie: Neintervenind nici Grecia

nici România, e foarte îndoios, ca trupele fran­

ceze şi engleze debarcate la Salonio să poată

sosi la vreme tn ajutor Serbiei. Armata sârbească

se găseşte în faţa celui mai ma;e pericol. Situa­

ţia, câtă vreme forţa principală a armatei sâr­

beşti nu e înfrântă, nu e desnadsjduită, dar da

sine înţeles, e foarte gravă. Sârbii se apără între

împrejurări nefavorabile. Criza nu poate dura

multă vreme.

Trupe caucaziene la N i s t r u .

Budapesta. — Corespondentul lui .Pester

LloydK anunţă din Cernăuţi: Pe frontul dela

Pag. 4 m m x BD&ORQIiOl Hr. 48

Nistru Ruşii au primit noui ajutoare din Caucaz.

Trufie russşti din Caucaz vor fi aduse cu în­

cetul pe aceşt front, deoarece în Caucaz, Ruşii

îşi retrag frontul în alte poziţiuni.

Guvernul sârbesc se re-fugiatizai la KralSevo.

Bucureşti. — »Indépendance Roumaine«

anunţă: Guvernul sârbesc s'a mutat la Kralievo,

deoarece dramul spre Monastir nu mai e liber.

Flota engleză ataoă pos>su! Dedeagaci.

Sofia. — Se anunţă oficial, că flota en­

gleză a bombardat portul Dedeagaci, fără înaa,

să pricinuiască pagube mari.n

Paris. — Agenţia Havas anu{5 că Anglia

s a angajet ca afsră de Salonic să mai debarce

trupă şi la Dedeagaci şi Enos. In vederea acea-

tor debarcări s’su Innt toate masurile necesare.

Atitudinea Greciei.

Lugano. — »Tribuna« anunţă din A-

tena: Ştirile deepre apropiata plecare a mi­

niştrilor englez, italian şi ruseac din Atena sunt

neîntemeiate. E adevsrat însă că tratativelo lui

Sir Eiliot deoparte cu ministrul bulgar Bosdarii

de altă parte cu Demidov au luat un caracter

extraordinar do viu. împătrita înţelegere susţine

că Grerja o obligată să se ţină de acordul ti cu Serbia.

14 000 soldaţi spre Ghevgheli.

Rotterdam, — > Daily Mailt anunţi din

Salonic: Comandantul armatei III grecojti a dat

ordin ca soldaţilor antantei sa li se doa salut,

br cu soldaţii să se ţină prietenia deoaroco alinţi;

sunt prietenii Greciei. Ordin do accuta n dat 5i

gent raiul Serai), comandantul trupelor debarcat«.

Dire ’ţiunea càilor ferate din Salonic a primit

Sâmbătă ordin ca să ţină in rezerră şapte tro­

nuri (Kintru transportarea trupelor aliate la Ghov-

gheli. Duminecü hu plecat epro Gbovgli«-li H mii soldaţi.

Starea de lucruri în Italia.

Lugano. — I\i cdnd boala lui Sonni'n>'

caro n şi avui o întrevedere cu B;rrcre, mini.s-

trul 1‘ranjoi la Roma paro na fi trecut, so ln-

bolnavejtc Snlnndm. Sfatul do miniştri, cam tre­

buia să aibâ Ioc ieri, a fon nniAnat. *P0: o!o

dltalia observa cu ironic, cil «fniul do miniştri

so amână pentru un guturaiu al d lui Salami™,

p« rând durerea de cap a dlui Sonnino, carc a

provocat timp ,]„ 24 ore, inc;rdarea întrom

Europe, mwge spre bine. »Sfcoloc Rrrie eh »r

fi O tristă situaţie pentru ţar*. dn;ă ]oc do

dragoste intre tarile înţelegerii ar inţorvcn, no-

Încredero ţi s’nr naşte polemici.

In Milan trebuia fii aibă lrc ieri o

a lunare a poporului, pasă la calo de naţionalişti, !

cere avea e& «ară guvernului sA participo 1*

acţiunea din Balcani; poliţia in?ă n împcdccat întrunirea.

Un schimb do note, foarte viu, a avut loc

între guvernul italian şi guvernele întreitei, pri­

mul comunicând celor din urmă, ca po baza ra- •

prartelor ministrului de răsbciu şi ministrului

da marina, Italia nu poate trimite trupe in aju­

torul Serbiti, adăugând că suspendarea ncţ-mnei :

in Dardaneîe ar însemna o economie de forţe

ce s-ar putea utiliza mai cu folos in lupta di­

recta contra inimicului principal, care sunt Pu- '

tenie central?. Acţunea in Balcani ar fi după

guvernul italian o riapire de forţe, ce devine i

foarte i-mţiia re fronturile de lupta principale.

Bulgarii au ocupat Cu-manovo şi Yeles.

Snfia — Bulgarii au ocupat Outna-

novo Sarbti sau refugiat spre fskiib.

Trupeie bulgare sr fi »j.<ns pâaă ia Vardar ?i ?.u cucer;t y eje, p e düq_

man îl fugăresc spre Prilep. L a Velès

calea ferată Vardar e^te nimicită, aa

tăiat legătura dintre Salonic— ILskiib.

Trupele noastre ataeă Muntenegpul.

Cetinje. —- La Grahova trupele

austro-ungare au atacat cu vehemenţă

poziţiile muntenegrine. Aviatorii duş­

mani ău trecut în mai multe rândari

frontul Drinei.

Sârbii au primit ajutoare.

Milano. — Lui „Corriere dela Sera“

i 8e anunţă din Atena: Apărarea liniei

Salonic-Usluib a luat-o asupra sa o ar­

mată de ‘20 mii Francezi. In Macedonia

luptele iau proporţ i tot mai mari. Sâr­

bii retraşi au primit puternice ajutoare

engleze şi franceze cu cari vor apăra

împreună linia a doua do apărare. Intre

Salonic şi Patriei au luat poziţie două

divizii bulgare provăzate cu artilerie.

Luptă mare între Ylas- sina şi Cooeana.

Berlin. — „Berliner Tageblatt“

scrie: Sârbii anunţă că între Vlassina şi

C o cean a s’a început o luptă m nre. B u l­

garia înieoţionează să ocupe Monnstirul.

Italia a declarat răsbOln Bulgariei.

R o m a . — Agenţia Ştefani an u n ţă :

D eoarece Bulgaria a deschis focul îm-

p o tu v a Serbiei, aliindu-so duşm anilor

Italiei şi luptă contra aliaţilor, guvernul

italion la ordinul regelui a proclamat

starea de răsboiu între Bulgaria şi Italia.

Trupele antantei la Ca- nianovo.

L u g a n o . — ..T r ib u n eiJ i se anunţ-ă

(lin Salonic: Debarcarea trupelor con-

tnu.t. P â n ă a 'utn a fost debarcaţi 3 5

tnii soldaţi. N um ăroase trupe au şi pi,.-

cat în M acedonia. Locul de concentrare

e C u m a n o v o . D e aci se intenţionează a

nta"a aripa stângă a armatei bulgare.

În Salonic are 1 :î c în iiecare seară un

consiliu de răfboiu, la care iau parte şî

ataşaţii militari ai Rusiei şi Italiei.

mat dm Niş că Situaţia Sârbilor în re­

giunea dela Cumanovo e foarte seriaasă.

Balgarii voiesc să rupă linia ferată, ea

astfel să împedece împreunarea trupe­

lor engleze şi franceze,ce înaintează din­

spre Salonic, cu armata sârbească.

jLa G h e v g h e l i s e p r e g ă ­te ş te o lu p tă , m a r e .

Genf. — „Times“ publică urmă­

toarea telegramă particulară primită din

Salonic: Au sosit noi trupe, cari pleacă

imediat mai departe spre nord, ca să

se împreune cu forţele, cari înaintează

spre Valandovo. In regiuaea dela Ghev­

gheli se va da o luptă mare.

România se va hotărî în

curând.

România îşi apără neutralitatea

Schimbarea guver- nu^* român. — întreruperea cir­culaţiei vapoarelor pe Dunăre.

îi, ' G " ie\al Amcigcr'1 din Dilsselitrf afli d m £a?el:

Declaraţiile uimi general rus dBspre expe­diţia rusEscă împofriua Bulgariei.Fiucureşti. — »D im in e a ţ a 1* anunţă

din Turnu- Soverin: Generalul Vissolv-

l<in, aghiotantul de flanc al ţarului, caro

a trecut pe la Turnu-Sevcrin în Sârbia

şi duce un raport pentru statul m ajor

sârbesc, a declarat privitor la acţiunea

Rusiei împotriva Bulgariei următoarele:

— M a i târziu în zile trupele noastre vor f i fie ţărm ul 'bulgar. S u n ­

tem convinşi că apariţia trupelor ru­

seşti în Bulgaria v a sili guvernul bul-

gai. c.l s:i renunţe la continuarea răs-

boiulni.

E atenta adebarcaţ trupe la Enos.

Rotterdam. — Ziarele din Londră

anunţă o telegramă a ziarului italian

rM9?sagero~, care spune că înţelegerea

a debarcat trupe Ia Enos.

JEnos; port turcesc în Marea Egee lângă

gura Mariţîi, cam la 20 chilometri spre ost dela

Dedeagaci. Spre ve* dela Enos se giseşte fron- t tra turco-bulgară.

B u l g a r i i î n r e g i u n e a d e l a C u m a n o v o .

Berlin -.Berliner Lokalanzeiger”

anunţă: »Times- din Londra e infor-

Toatc ziarele dm Elveţia, publici te-

bgramc din Bucureşti, prin cari se spune

că o hotărâte in ţinuta României\ se va lu*

cd mai târziu în j — j săptămâni. Şeful sta­

tului major al armatei române a vorbit timp

mai îndelungat cu regele României. N u mai

este mei o îndoială, dc partea cui se va a-

lătura România, care voieşte să fie birui­toare.

Pe dc altă parte »Daily Telegraph“ din

Londra, află că în România domneşte o fie

lucrare, diplomatică. Ambasadorii împătritei

înţelegeri au avut o convorbire cu d. Uri-

tianu. Reprezentantul Serbiei, apoi d. Carp

au fost chemaţi la re.gr în vorbă,

Ziarul guvernamental *l)rop:atea * din Bu- cun.-ţu anunţi:

In cereurilo partidului liberal pe vorbite

cu HtăruinţA de o foarti! apropiaţi schimbare a

guvernului.

E vorha ca să ieso din minister dnii Pe.

rumbaru, Victor Antonescu şi R a fie i,

pentru a intra dnii Mihail Ferekidc, Temu

St el ia ni şt C. Banu. S« npuuo ni d. Brătianu

ar vrea hA f«c3 ncram.i sebimbaro psntra a da

guvernului o nouă împuternicire in faţa agitaţii­

lor po caro lo puno la calo opoziţia takiato-fili-

pcsîanS.

„Naitonalzcitung“ din Rotterdam anunţi:

Ziarelo din Moscva afl& din Kiew cA gu­

vernul român adună trupe numeroase la

Iaşt. Mari concentrări de trupe se văd şi ia

regiunea Xcgotinului.

După toate semnele guvernul român

se va opune cu armele contra unei încălcări străine a ţării ei.

Se rnuuţă din Brăila:

Comandanţii de p3 vasele şi şlepurile ple­

cate zilele acestea din Galaţi ?i Braila psntru

diferite porturi româneşti din susul Dunărei, au

primit ordinul dela căpitanul porturilor unde an­

corase, să nu mal părăsească porturile.

Ieri dimineaţă în portul Corabia, citeTa

vaporaşe ridicând ancora spre a pleca spre por­

tul Brău'a, au fost oprite de cătră căpitanul

portului.

Trecerea mărfurilor prin Româ­nia pentru Bulgaria s’a oprit cu

desăvârşire.

Bucureşti. — Treccrea mărfurilor din

Germania şi Austro- Ungaria pentrn Bulga­

ria, de câteva zile s’a oprit cu desăvârşire :

nu mat soseşte nici un vagon cu aiare seef.

Nr. 48 sc&aaPag. 5

.Armata sârbească va fugi în Ro­mânia.

Atena. — Ştirile sosite din România spun

■că părţi din armata sârbcască. întrucât narpu-

-iea rezista Bulgarilor in luptele deîa graniţă ro-

aaâno-bulgară-sârbefscă, şi nu se vor mai puiea

-retrag» în lăuntrul Serbiei, se vor dure în Ro­

mânia. Aci şi dacă vor fi desarmate, speri că

▼or putea prinde iarSş arma, când va intra în

csrţiune şi România.

Ruşii concentrează mari puteri în Basarabia.

Bucureşti. — Universul anunţă că Ruşii

■ îancentrează în Basarabia puteri tot mai nume­

roase. ^Probabil că aceste forţe nu vor fi arun-

-rate în9pre Bucovina, ci că aceasta armată nu-

soeroasă provăzută şi cu artilerie grea e hotârită

pentru un alt scop deosebit.

României i se făgădueşte Basa­rabia pentru ca să între în

acţiune.

Copenhaga. — Ziarele londoneze -pri­

mesc din Petrograd telegrame, cari spun că

Rusia e aplicată să dee României întreagă

JBasarabia, dacă va intra îndată in acţiune '

ic partea împătritei înţelegeri.

Dela sfatul de miniştri român, j

Bucureşti. — l/n consiliu de miniştrii j

s'a întrunit — după cum v'am vestit — a- \

casă la d. Costinescu. Dintre miniştrii au !

lipsit dnii V. G. Morţun, Porumbarii şi 1

Radoviciu. Domnul Fcrcchidc a luat parte j

. ja sfat.

Nu s'a vorbit decât âsupra unor mcturi :

<i măsuri de ordin militar cari cer o hotă- \

rîre repede.

D . Brătianu a spus consiliului că în

urma întâmplărilor din Balcani, transpor­

turile române din Italia, Anglia, şt Franţa,

>i:i mai pot veni pe la Salonic.

Vaporul „Bucureşti“ a primit ordin

să se întoarcă în Anglia şi s'nu luat mă­

suri ca transporturile, române să fia îndrep­

tate spre Svedia şi de acolo se vor transita

prin Rusia.

Asemenea s'au luat câteva măsuri pri­

vitoare lei aprovizionarea cu cărbuni, a-

trovizionare care întâmpina vtari greutăţi

României.

C o n a f u t u i r o î n s e m n a t ă î n B u c u r e ş t i .

Bucureşti. — O foarte Însemnată vioi­

ciune domneşte in cercurile diplomatice do nici

Diplomaţii deavoalti o maro lucrare şi însuş re­

ţele dă zilnia dese irudienţa (primiri). Ieri a tost

primiţi la rege d-nii Pcklevshj-Koizcl, minis­

trul Rusiei, Alarincovici, ministrul Serbiei ş;

Blondei, ministrul Franţei. După cceste audienţe

d-nii I. Brătianu, prim-ministru şi Em. Cosh-

ncscu, ministru de finanţa, au 3VUt o întreve­

dere cu miniştrii Rusiei şi Frf.nţ-ei. Mai târziu a

luat parte la această întrevedere şi ministrul

Serbiei.

In cercurile politice domneşte o mare agi­

taţie. S 3 crede încă că hotarârea lotuş se va pu­

tea amâna. In cazul acesta România \a rămânea

•in aşteptare armată până la primăvsră.

D. Carp, Marghiloman şi Maio- rescu întră în guvern?

Budapesta. — Ziarele ungureşti

află din Bucureşti, că » Universul« scrie:

Prinţul ministru J3rătianu a declarat

deputaţilor că la începutul lui Noem-

vrle guvernul român se va reconstrui

ş{ d-nii Carp, Marghiloman şi T. M a ­

ior eseu vor întră în guvern.

N o u a p r o p u n e r e a î n ţ e ­

l e g e r i i l a B u o u î > e a t I .

Lugano. — »Secolo« sctte că îm­

pătrita înţelegere a prezentat o nouă

propunere guvernului român şi se speră

că aceasta o va primi.

O d e l e g a ţ i u n e r o m â n ă 1 »

P e t e r s ’b u r g ş i P a i > i s .

Viena. — La Odessa a sosit o de­

legaţiune de funcţionari superiori ai

statului român, în călătoria lor spre

Franţa Delegaţiunta aceasta se va opri

şi la Petersburg.

Profesori! universitari din Româ­nia cer lămurirea situaţiei şi ime­

diata întrare în acţiune.

Bucureşti. — O seamă de 'profe­

sori universitari din Bucureşti, s’au

întrunit alaltăieri la, Universitate şi în

urma discuţiunilor urmate asupra poli­

ticei din afară au hotărât să tipărească

un memoriu, prin care să ceară, guver­

nului limptzirea situaţiei şi imediata

întrare în acţiune.

M i ş c a r e p e D u n ă r e .

Din T.-Severin se anunţî, ca comandanţii

vaselor comerciale austro-ungare afUtosre prin

porturile dunărene româneşti au primit tele­

grafia instrucţiuni, spre a fi în tot momentul

gaia siire a porni iu curse, in susul Dun&rei.

Pe aceste vase se ob?ervâ o vio mişrare, pen-

trn a ho pane totul în cca mai perfectă ordine.

Trecerea armatei ru­seşti prin Dobrogea.

Tu rin. — Se anunţă din Petrograd:

Cu toată desminţlrca oficială e fapt, că

sîdtuirile urmate cu România pentru

j trecerea trupelor ruseşti prin Dobrogea

' se săsesc in clipa decisivă. Cercurile

| diplomatice sunt de părere că România

| nu va da un răspuns formal şi aşa se

! crede că expediţia în Balcani se va în­

tâmpla cât mai curând şi Serlna va /i

scăpată de perire

Ministrul Serbiei la regele Ferdinand,

Bucuraţi. — D . Marhicovici, mi­

nistrul Serbiei la Bucureşti, a fost in

audienţă la rege.

Ministrul român din Sofia la ci. Radoslavoff.

Bucureşti. — Se coait.nică din i?jfia, cii

d. Dcntssi. ministrul României în Bulgar.;:, a

avut o lungă intrevodere cu <1. Rarioslavoff.

primul ministru bulgar.

Aghiotantul ţarului Rusiei şi prinţul rus Urusow la Bucureşti.

Bucureşti. — Sc anunţa din T.-Severin:

Sa telegrafia*» aci sosirea lui Viljoin, aghiotan­

tul ţarului Rusiei, care mergo la Bucurejti,

ci:m şi a prinţului rus Urusow.

România â îuat parte la acţiunea înţelegerii în Balcani.

Bucureşti. Ziarul „Steagulorgan

al partidului conservator scrie :Discursul dlui Viviani în camera

franceză, lămureşte pe deplin ţi?mta gu­

vernului român faţă de cei ce se răs-

boiesc. D Viviani afirmă, că România

a luat parte cu toată inima la o acţi­

une de înţelegere balcanică favorabilă

puterilor Inţelegerel.Destăinuirile făcute »Adevărului«

de un »factor răspunzător«, găsesc ast­

fel o confirmare din afară, care nu

poate fi slăbită, întru nimic de desmin-

ţirile siarelor guvernamentale de Ieri.

Situaţiunea politică se clarifică deci

pentru toată lumea. ‘Ţinuta guvernului fiind în înţele­

sul eiUpirei de Qadruplă, guvernul nu

înţelege o conlucrare cu aceste puteri

decât în vederea unui câştig real şl si-

o-ur... şl nld de cum pentru făntazli şi formule, având drept bază ura contra,

puterilor centrale şi simpatia pentru pu­

terile Ouadruplei.Un lucru rămâne sigur: guvernul

nu va întreprinde nici o acţiune, cu

toate angajamentele sale, fără nădefdea

unui câştig real şi durabil într’o anu­

mită direcţie, iar în lipsa putinţei unui

asemenea câştig el se va retrage.

Aceasta se va vedea în câteva zile

probabil, din desfăşurarea evenimente­

lor balcanice

Toată încrederea în regele şi guvernul ţării.

Agitaţiunile şi frământările interne

politice din România au dit naştere unei

noui ligi patriotice româneşti, numită

»Liga unităţii naţionale«, sub presiden-

ţia de onoare a dlui N . Fleva. Zilei*

trecute noua ligă patriotică a ţinut •

bino cercetată întrunire, în care s’a vo­

tat următoare* moţiune:

„Cetăţenii Capitalei, întruniţi Ia

aurelul „Ligei Unităţii Naţionale«, fn-

urmft discuţiunilor urmate afirmă:

» Toată încrederea M . S. Regelui

şi guvernului ţărei, strafa neadormită

la interesele superioare ale Stalului.

„Numesc o comisiune, care sa

meargă. In dl Flova, Tribunul Poporu­

lui, «i să-l roago cilduros ca să pri­

mească prosidonţia dc onoaro a Ligei.

„Fac un apel călduros la toata

partidolo la toţi oamenii politici să so

unească şi să dou ţărei o politică uni­

tară în nnn0»M0 cu rcalelo interese“ .

Mackensen.„ Viitorul*, organul oficial al guvernata!

român. pudicii următorul interesant articol î*

numărul fiu do Duminecă -1/17 Octoinvno a. o .;

împotriva Serbiei operează, cu gru­

pul principal do armate germano-austn-

ecn generalul Mackenscn. Oricare ar fi

sfârşitul răsboiului, generalul Mackensen

va rămâne cu o reputaţie militară, p»

care nimeni nu o mai poate sgudui :

înaintarea sa din Ueschizi până In

mlaştinele Pripitului iace o operaţi©

militară de o întindere si un avânt

demn de marii generali din istoria răs-

boaielor Dacă în această înaintare po

lângă cucerirea de teren nu a izbutit să

distrugă şi armata rusească — a cărei

retragere maestrică nu are o mai mică

valoare peatru ştiinţa răsboiului decât

însaş înaintarea — vina nu stă în cali­

tăţile militare ale conducătorului german,

ci în prezenţa unor egale însuşiri la

comandantul rus, care conducea retra­

gerea.

Titlul cel mai înalt caie se poate

da unui luptător german, acela de ge­

neral feldmareşal, nu a fost dat coman­

dantului armatei germano-austriece din

centrul frontului oriental decât pentru

merite mari.

D e aceea numirea sa în fruntea

armatelor cari operează în Serbia, est«

mai presus de taate un omagiu adus

de înaltul comandament german însu-

i sirilor militare ale bravei armate sârbeşti.

Pag. 6 msgm m m m u w i Nr. 48

Centru o ţară eş» de mică, un general

aşa de mare — ar fi aproape o ironie,

dacă armata micei Serbii nu s’ar găsi

după trei răsboaie în cari nu a cunoscut

ce e înfrângerea şi dacă marginea fron­

tului său sudic nu ar aştepta armata

aliaţilor din Apus, cari vor da teatru­

lui de răsboiu din Balcani un rol în­

semnat în pregătirea învingerii dela

sfârşit.

Numirea mareşalului Mackensen la >comanda trupelor din sud nu este nu-

! mai un omagiu adus Serbiei, ci încă o

/ nouă manifestaţie a comunităţii de in­

terese şi de acţiune a celor două imperii

centrale aliate. S’a părut la început că

operaţiile din Galiţia şi cele de po fron­

tul dunărean nu interesează decât mo­

narhia habsburgică. Atunci ele au fost

lăsate sub ordinele comandamentului

austro-ungar şi la execuţia trupelor

austro-ungare.

De atunci s’a simţit nevoia unei m&i

strânse uniri a acţiunii celor două mo­

narhii aliate. Şi comandamentul ger­

man şi-a întins magica Bă Autoritate şi

asupra trupelor austro-ungare, ca un

semn al comunităţii militaro şi politice

a celor doi aliaţi. Sub acest comanda­

ment nou s’a ajunB din nou la Leni-

berg, dar venind din direcţia contrară

primei direcţii, şi se Îndreaptă armatele

iarăş spre Valiovo.

E însemnată numirea mareşalului

Mackcnsen la comanda armatelor cari,

do po teriîorul austro-ungar au trecut

In Serbia.

Perderile antantei la Dardanele.Au trecut acum opt luni do zile. dcl» prima

încercare h forţării Danintieldor m Anglo-Fran-

oezii obosiţi ţi descurajaţi, »’nu foio.it do oca­

zia »tacului îndreptat pentru zdrobirea Hcrbi..!,

ţi şi-au retras o maro pnrte a armatei din faţa

atrAmtorilor pnre-so foarte hottriţi de a so lfcn»

dc continuarea acelor lupto împreunate cu atil- tea jertfo zadarnice.

Credem doci oă in accst moment ar fi

foarto Interesant afi prezenţi m cetitorilor noştri o

»ocotcalâ o acc*-mei întreprinderi, caro avrn do «cop forţarea Dardan l<;lor.

Primul atnc mai marn împotriva Daniane-

ltlor, a foat d*t la 2-i Iuluuiirif, tio 10 muri

vapoare engleze ş'frai ceze, cari; timp do 7 oro ţi

juni,, »u bombaniat firi întrerupere strilmtorile.

I*a 1 Martie a urmnt a doua încercare a unui atac mai mare, cu patru v»*o do Unic.

Ln 4 Martie. Turcii au re*pins cu pierdrrj

mari pentru Anglo-Francezi, prinm inctrcaro de debarcare acestora.

Cu ac?astă ocazie, năvălitorii s'auconvins că nu este cu putinţă să pătrundă aţa cu una

cu doua în strâmtori, ţi la 5 Marte au început

bombardeze cu tir indirect golful Saros, pestfl pcnin.*ula Galipoli, foitunle turceşti dealungul

Hrănitorilor. Turcii au răspuns insa ţi ei cu vi- tej'e focului şi Îs 6 Martie, c l mai mare vas

englez, dieadnoughtul „Queen Elisaheth“, a pri­

mit mai multe lovituri In plin. Iar bombardarea

înverşunată care a avut loo la 12 Martie, s’a

terminat cu stricarea tuturor vaselor de rasboi care au luat parte la bombardare.

La 18 Martie s’a petrecut apoi un eveni­ment cu totul neaşteptat pentru nsvălitori. In

acea zi a fost scufundat de Tur/i. crucişetorul cuirasat francez > Bou vet' ?i alte două crucişă­

toare engleze, iar multe altele au fost greu lorite.

In luna lui Aprilie au urmat apoi lupte grele la Kaba-Tepe î„ alte insă toate se ter­

minaseră cu respingerea sângeroasă a An»lo- Franwzilor. ”

Afara de piederile de oameni care întrec suma de 20Q.G00, aliaţii au mai avut pierderile

grele în vase de răsboiu. Afară de va.-le dtja

amintite au mai pierit in faţa Dardanelelor: ja

II Martie vasul de răsboi .Suffren“; la 7 Aprilie «•j^ătorul cunasat .Leon Gambetta* a fon

foarte grav avariat; la 19 Martie au fost scu­

fundat« vasele de răsooi englez »Irreaigtible« şt

»O-eanc, iar la 13 Mal a fost torpilat in faţa

Dardanelelor de distrugător otoman vasul englez

>Goliathc cu un tonaj de i 3.150 tone. Aceiaşi

aoarte a mai avut-o „Triumph«, 12.000 tone,

torpilat în faţa Dsrdtnelelor de un submarin

german şi „Maiestic“ cu 15 mii tone, scufun­

dat tot de un submarin german în faţa Darda­

nelelor, la 12 Maiu.

Stricate au fost următoarele vase de răs-

boiu: micul cruciţător »Amethysi« la 14 Martie,

crucişătorul cuirasat „Inflexible“ la 18 Martie,

vasul de linie »Cornwallis«, crucişătoiul »"Du­

blin«, va9ul de ră9boi« „Prince Georga“, vasul

de rasboiu »Queen Elisabeth«, crucişe torul „Eu-

rjalus«, crucişetorul »Saphire“, crucişetor „Dart-

mouth“, vasele de linie »London«, „Lord Nel-

sonu, nSwift»ureu şi »Albiont,

Afară de acestea a perdut şl Rusia vaeul

de linie „Pantelimon“ o veche cunoştinţă a

noastră, care purta numele de »Potemkin« când

a fost adus de mateloţil revoltaţi ruşi, in portul

Constanţa. „Pantelimon* a fosl scufundat la 22

Maiu aproape de Bosfor, de un submarin german.

Astăsl situaţia »liaţllor în peninsula Gal-

lipoli, cum se ştie, este fără sorţi da Isbându,

In cele doua locuri unde au reuşit aS debarce,

nu pot eşi cu preţul nice unei forţări, din teri-

torul apărat de tunurile de pe vasele de răsbol.

Aşa că a’au convins Anglo-Francezii că e zâ-

darnică ori-ce încercare de a forţa Dareaneltle

şi de aceea cum am spus mai s u b , a’au folosit

do ocaziune, spre a părăsi In mod , onorabil“

Intrepriudorea nenorocită dela Dardanele.

Şi să veduţi că nici in Balcani n’o sa le meargă mai bine...

însemnări.»GVllura creştinâ“ scrio:

Rrgvilarca după jftarochii a ajutorării răniţilor cu cărţt. Suntem In a cincisprezecea lună do crâncen riisboiu, care cu proporţiile

uriaş» încununează trist ei durtro* toatu rău-

boaiolo do până acum. Mulţimea şi feliurimoa

armolor perfecţionate, cari «o manuează cu aol-

batecA ură, pe fronturi do mii do chilometri, do

cătră milioane Holdnţi, tineri şi bărbaţi încărun­

ţii, cum şi ncnumĂrnto mizerii, cari Însoţesc un

răsboi atât do îndelungat, au răpus, cino ştie.

câţi — şi h u rănit şi bolnăvit şi po mai mulţi,

lntro răniţi şi bolnavi ntrem şi noi rom/inii zeci

dc mii, cari sufur prin numiiroaso spitale din

Au*tro-Ungaria şi Germania, pn unde, po lAngă

toată îngrijirea, cc li no dă, n'au mulţumirea co

o vnxlnicesc. Ia> lipseşto hrana HufletvnHpft: n’au

cărţi do rugăciuni, n’au curţi bune şi folo-iitosre,

reviste şi ziare pentru lectura, din cnre să so !n- tiir a-că im|Miiriva ispitelor şi sn so mftngăîo,

eo culeagă Inforniaţiuni despre neamul lor, şi nft-şi omoare urltul chinuitor, ales când nu so

pot înţelege cu mediul in car* sunt,

Unii soldaţi bolnavi, cari «unt mai ieteţi,

mai cuteziilori ş! mai experţi, so adresează cu

ructri po la librarii, câte unei redacţii, ori vre-

unnui archiereu, cerând hrană sufletească. Une­

ori fai acestea îngrijitorii câte unui spiţa1, ale»

preoţii. Mulţimea mare rămâne fâră cărţi şi

fără zia'e, fiindcă nu cere, ori şi dacă ar cere,

cam tot acelcaş persoane iizice ori moralo, la

cari aleargă toţi, nu pot râspundo totdeauna ce­

rerilor, in măsură mulţumitoare. Pentru ca ră­

niţii noşrii, cari şi-au expus vieaţa (1 sanătstea

pentru ţară, cari au indurat atâtea mizerii şi cari

in foarte multa cazuri nu se pot nici înţelege cu

persoanele cari li îngrijesc. sî$ ajungă la o hrană

sufletească, chestiunea ajutorării lor cu cărţi

şi ziare trebuie organizată. Trebuie realizat lu­

crul acesta cu atât mai vârtos, că numărul ră­

niţilor, in răsboiul, al cărui sfârşit nu 6e poate

prevedea, va tot creşte. O organizaţie regnicolara,

ori diecezană n’ar duce la ţintă, parte pentrucă

nu s’ar descoperi toţi, cari au lipsă de lectură

şi mai alea că necunoscându- se bolnavii perso­

nal, nu li-s’ar putea trimite lucrurile cele mai potr.vite individualităţii lor.

Noi credem, că chestiunea aceasta s’ar pu­tea rezolva mai uşor şi mai bine de cătră pa-

rochiile noastre. Fiecare parochie are în armată

16 — 2G«;ifii, dintre cari unii sunt răniţi ori bol­

navi. Aceştia ajungând in spltaluri In câteva zile avisează rudeniile din satul lor, iar prin aceasta

se informează şi preotul despre starea şi ubica- ţiunea fiilzr sei sufleteşti, cărora le trimit apoi

cărţi corespunzătoare lipselor sufleteşti şi gradulu* de culturS,

Capitalul trebuincios pentru proourarea căr­ţilor, ziarelor şi a iconiţelor să se adune în fie­

care comună bisericească. Arătând preotul sco­

pul colectării, avem convingerea, ca credincioşi*

vor contribui cu voie bună bani ori naturale

pentrn mângâierea şi înveselirea fiilor, fraţilor-

rudeniilor, prietinilor şi a cunoscuţilor din satul

lor, cari, răniţi ori în alt chip bolnavi, petrec

prin spitale. Din banii colectaţi preotul va pro­

cura car;i şi iconiţe, de cari ştie, că va fi mai

mare lipsă şi le va trimite atunci şi acolo, când

şi unde e trebuinţă. O singură iconiţă trimisă,

de tot satul înalţi moralul şi schimbă dispoziţia

sufletescă a celui ce sufere, văzând că nu-I ui­

tat şi părăsit. Dacă într’un loc s’ar afla bol­

navi din mai multe comuue, primind ei cărţi di­

verse, le ar ceti Împrumutat, jn chipul acesta

b'ar putea aranja uşor şl bine o afacere, căreia

trebui să-i dăm o mai mare atenţiune ca în trecut.

Sibiiu, 28 Octomvrie n.

Refugiaţii Iean Moţa, preot şi VasUt

C. OsvadS scoşi d>n Congregaţie. Congre­gaţia comitatului Hunedoara s'a Întrunit iară.

între altele chestiuni la ordinea zilei a dwbătnî

şi următoarea propunere prezentată de dnii dr.

Gh. Dubleş, dr. Aurel Vlad, dr. Iustin Pop şi

Simion Chlrn, membrii ai congregaţiei:

Propunem ca toţi membrii ai congregaţie!

aft doslare, că prin faptul că Vasile Oaradă «i

Ioan Moţu, membrii ai congregaţiei, au fugit In

România, unde prin tradarea loialităţii lor faţă

de patria şi comitatul nostru, s’au angajat îc

serviciul mişcărilor duşmănoase nouă, cari miş­

cări urmirosc o politică de zdruncinare a intre-

gitflţii statului ncBtru, — a’au făcut nedemni de

a fi mai departe reprezentanţi In congregaţia Comitatului.

In urmare membrii congregaţiei înfie­rează ţinuta lor şi nu-i mai poato considera ca.

f£când pnrto din Congregaţie.

După mai multo discursuri, ţinute atit de

membrii români cât şi de cei maghiari, propu­nerea a’a primit cu unanimitate.

Ovreii şl răsboial. In armata Mărci Bri­tanii aunt înrolaţi 20.000 Ovrei, 50.000 IupUL

In Germania, 170.000 in Austro-Ungaria şi 35'-

dn mii în RuBÎa. Chiar şi in Serbia eunt Intraţi

«ub armo cam 2fi,000. Escopţio fao numii fiii

lui Izrnil stabiliţi în America, încolo unii lupii

împotriva celorlalţi pe continent.

O circumstanţă foarte curioasa: in armat*

engleză este constituit un miogrup do voluntari

ovrei cari formoară o unitate a parto, comandaţi

In limba ovreiască do ofiţerii rassoi lor. Sunt co­

loniali sinionişti stabiliţi In Palestina cărora li

a’a urât do ţara promisă a strămoşilor (i ca si

scapo do Înrolarea forţată In armata turcească şi

de vZrsarea sângelui pentru »răsboiul sfânt» aan

refugiat în Egipt. împreună cu familiile au reu­

şit să ajungă la Iaffa unde vaporul Tenreaeei-a

îmbarcat şi i-a transportat la Alexandria. S ’aa

înrolat in batalionul „Britiach Palestine“. Au fă­

cut un stagiu de instrucţie de 6 săptămâni pen­

tru a pleca la Gallipoli. Intr’o scrisoare dela car­

tierul general a corpului expediţionar la Darda­

nele, trimisă de Sir Iohn Hamilten se face o

laudă a bravurei de care a dat dovadă mica trup» constituita numai din Ovrei.

Faptă unică In toate analele «.re! creştine!

Doi fraţi. Din Cluj a pornit, spre dife­rite lazarete, un transport de prizonieri ruşi in­

valizi şi reconvalescenţi. Transportul de răniţi

era aproape de gară; in faţa lor venia o trăsuri

încărcată cu lemne. Caii erau mânaţt de un pri-

sonier rus, care fericit şi îndestulit cu soartea.

fuma surizator pe boc. Trssura se apropia to»

mai tare de transport, câcd deodată, din convo­

iul prizonierilor se aude un glas tremurător stri­

gând; fticulae. Vizitiul a stat surprins o clipă,,

s'a dat jos din trăsură şi plângând cu suspine

îmbrăţişează un ostaş rus, ajuns prizonier; tran­

sportul a’a oprit, publicul de pe bulevarde privea la cei doi îmbrăţişaţi.

Cei doi fraţi nu s’au văzut şl nu ştiau ni­

mica unul de altul din Aprilie anul trecut. Ni-

Nr. 48m m n aBfiCBBBCtSS» P«g. 7

culae, fratele mai mare, a fost înrolat la íncc- l

putui mobilizare» armatei ruseşti. Cei doi fraţi,

ajunşi prizonieri se priveau lung şi lacrimi âe fe­

ricire le luciau din ochi.La despărţire Niculae a dat fratelui său

un pachet de tutun şi o schatue de lemnuşe, în­

treaga Iul avere.

Atentat contra prinţului Leopold de Koburg. Duminecă dupa ameazi s ’a săvârşit a-

tentatul în chilia cântăreţei Elena Ribicka, fica

riposatului consilier guvernamental dm Viena.

Intre ducele Leopold de Koburg şl cântăreaţa

ilena era o pretienie ce dura de mai mulţi ani.

Ducele Leopold, înainte de comiterea atentatului

-a prim't o scrisoare dela Elena, în oare îi anunţa

• că e dispusă să rupă preteneşte relaţiile, de până

acum, şi îl învitfl, în aceasta chestie să vina U

ea, Ducele se prezintă şi după un scurt schimb

de cuvinte, Elena a aruncat peste faţa ducelui

o sticlă cu vitriol iar ia sa împuşcat. Prinţul a

■fost dus la un sanatoriu, unde a fost operat.

Atentatul a fost comunicat şi regelui bulgar, un­

chiul ducelui.

Ultime ştiri.Petpovat şi Yallevoj-au

’ c ă z u t !

Budnjtesta. — Oficiul.— Trupele austro-

ungare şt germane au cucerit localitatea Pc-

trovaţ, iar irupţie generalului Kövess au

cucerit Valtevo.(Petrovalz esto spre ost dela şesul Mora­

vei Ung* rlul Mlava, iar Valievo e un Însem­nai nod du cale ferata, In apropierea frontierei

Bosniei.

Italienii ataci în chipul cel mal înserşunat.

Lângă Iflonzo decurge încă lupta

genorală.^Luptolo de infanterie de o în­

verşunare fără pftreche s’au estins şi

asupra capului do pod dela Gör/,. Asal­

turile îndârjito alo duşmanului au dat

oro»} însă din nou, cu pierderi îngrozi­

toare, tn împotrivirea puternică a bm-

vei noastre infanterii, care a aflat un

minunat sprijin în focul puternic al tu­

nurilor noastre, Atacul principal al Ita­

lienilor contra frontului din Tirol a fost

însoţit de ieşirea unor mari forţe. Pla­

tourile dela Vielgereuth şi Lafraun stau

sub un violent foc de artilerie

Mai multe diviziuni de infanterie

italiană au atacat frontul nostru dela

Dolomit. Iar am respins sângeros un

atac la Bambergerhaus, la Col di Lana

şi la poziţia Trtsassi, două ieşiri la Ro-

fiedo, spre snd-vest dela Şchluderbsch.

şi patru atacuri asupra liniilor noastre

la nord dela Sief şi valea Popena.

Pe frontul din Carintia s’au dat

numai lupte de artilerie şi ciocniri. In

partea dela Flitsch şi în regiunea Ivrn

duşmanul a îndreptat ieri încă câteva

ieţiri şi încercări zadarnice de atac.

Lupta a slăbit apoi. Contra frontului

dela Mrzli-Vrh şl până la capul de pod

dela Tolmein, Italienii au îndreptat în

continuu atacuri cu o înverşunare des­

perată. Cu deosebire înălţimea la vest

dela Santa Luci a fost in continuu ata­

cată. Vânătorii alpini au pătruns aici

într’o mică parte de tranşeu, de unde

însă contra-atacul viguros al regimen­

telor 54 şi 86 do înfanterie în scurt

timp i-a aruncat din nou afară. Duş­

manul n’a putut ptrăbato în nici un

loc nici în sectorul Isonzo, capul de pod

dela Tolmein şi dela Görz. Aici s’a dat

o luptă aprigă cu deosebiro la Plava.

In faţa capului do pod dola Gurz

deja alaltăeri a datjgroş multe tncercAri

do atac îndreptate la Monto-Sabotino.

După o puternică pregătire do artilerie,

forţo însomnato italiene îl îndreptat un

atac contra muntelui caro stăpâneşro

ţinutul, precum şi contra localităţii Os­

ia via. Lupta » durat şi peste noapte şi

s’a terminat aşa, că trupele nostre ţin

strâns în stăpânire toate poziţiile lor.

La mărginea platoului Doberdo pe

sectorul Mainizza şi Monte dei sei B ubî

lupta a durat cu o înverşunare neschim­

bată, în timp ce pe partea sudică atât

ziua cât şi noaptea a trecut mai liniş­

tite. Atacurile nouă, întreprinse tot cu

forţe proaspete, nu au reuşit Italienilor,

le-a succes numai pe scurt timp de a

se încuiba în unele tranşee înaintate.

Infanteria noastră, viteazul regiment 39,

într’o luptă dată cu patul puştilor 1*

sud dela San-Mantine, a luat Înapoi

toate poziţiile.

Spre Constantinopol.

0 telegramă sosită în ora din ur­

mă ne spune că după ce trupele noas­

tre au cucerit Cladova sârbească înain­

tând pe malul Dunării, s’au unit cu

trupele bulgare. Astfel calea spre Cons­

tantinopol e liberă.

Birou de informaţii în Budapesta. Dauinfomaţii în orice cauză co se ţine de Budapesta.

Dau informaţii relativ la rugările trimise la ori­

care minisveriu, ori alte oficii. Urgez rezolvarea-

cauzelor, rog rezolvare favorabilă.In cauze ir.ilitdreţfti, preoţeşti ori învăţă-

tnreşti etc, dau desluşiri grabnice şl sigure.încerc a câştiga informaţii deäpre soldaţii

pierduţi pe cil Tipul <1b luptă.Mijlocesc tot felul de vânzări şi cumpărări

d. e.: grila, cunitur, fân, boi, porci, oi, poa-

mn şi dltile. — L. Olarlu. Budapesta II

Jfargit-körut jo IU , 6.

Kodac'or ro«poni»bilDr. loan Broşa.

Pentru wliturä reeponxabil: loan HerCŞ.

Tipnrul: .Tipografia Poporului*

Din comuna Szlblcl p. u. Szo-

linvo află aplicare momentan un

scriitor iniţiat în Agentele notări­le. Bnlnriu lur.hr 00 cur. Reflectanţi

»o ndresozo subscrisului Aureliu

Haţ egan not corn.____________ _ _ _

7 - ----- -----’-------B

îs> |

eroilor d c bărbaţi

S1BIIU, strada Cisnădiel Nr. 12

recomanUA p. t. publicului ccje n>al ii oue ntofe dc ty m nA J: tril vi ia tuare

— aiorum ent. —

N o n i ă f i l G

aorfee c h ia r a c u m , pentru ti a t a e A c h A r b a ţ l s t o i c i n i l i E C n e i i * c*r< Re e x e c u t ă d u p ă s n f t s a r i ctt» n u i i m o d e r n e v e s t m i n t e p r e ­o t » : S h c I c o , J r u i n e i e ş! S s a l - a « « g * M l o n , c u p r e s u r i ( o a r t e tmcr6«sie.

ntcnţlon*rwr+tl noutîţi'.e de stofe psntra ymrrMnvTrl şi .Rajrlara1, cari p» siiS totdsiana in deposit bopat

r* r e T e r e t i a t î J o r con- fae$*e»ctu !n atelierul «eu, fnl per­iei« 4 deosebita atenţi ti a® « Oa ţfetajiî preoţi şi teologi at>-

- i** cazuri dc tur-«eKţvc-s>'afecţîo«ea_uo r ia d

d e h a i n e în î la p '<*« w w . - Uni ortse pesţm trV*" '‘ cwri şi tot leitsî uc srt*cU £• Jupi «•-Ihn «w wii noai-

Să caută 8— 10 calfe.Să caută 8— 10 calfe de panto­

far pentru lucru de comandă şi targ. De păreche 3 - 4 5 0 coroane —

Adresa: Petra Câmpean, pantofar,

Sxelistye.

1G 2 7 / 1 0 15 prim,

Publicaţiune.Co m un a Vci^nînri nrAnd'iufi, cu

licitaţie public» in 3 N O C t lW iC a . C

dupn amenzi la orii 1, pft#unra co

m unnlA, «pro i\ fi pSşuimtâ

inrna. p*’ timpul <lrl* l*r> Novcnib»'r

191'. pfmft In 1 Msrt e 1!)H>. Pre­

ţul <le stricaro I O 1* cor, vmliu 10 cor.

Condiţiile mai amânuiiţ tn .«« pot vt-

dea in cancclsria comunalft.

Lemne de Focţl do

Lucru.Stejar tânăr bine uscat

<240 Cox*.Vngonul cu 10.000

Kgr. încărcat f-i prednto «m ntaţia

Vurpod.

2X0 Coi?. Vtigonul cu 10000Kgr. capete (durabr). remase dela sli­

puri şi dela d(’Sg» diferite msirimi.

2 8 C o r o a n e stâujenul

in pldure.

Pădurea departe 2 kilometri de

staţia Vurpod. Adresa:

S . M . Marînescu

Vurpod lângft Sibiiu. (Kagyazeben).

jYiapc âe Vânzare.Mapa Europei . . - • ^

, Rusiei cu Galiţia . n 1.20

„ Franţei cu Belgia . n 1.20

n Ţărilor balcanice . * 1-20

Se află de vânzare la

Administraţia „Foii Popomlai"Pentru porto recomandat este a ss

ad&uga 35 bani deosebit.

C îa s ş i deşteptător de răsb o iu .

Qui

h-

0

_i

UI

1

o

.n-'.u . ^ «

s a ş i i i

Cu rc lir l Ju p tu : Viribu» u n lt ls Itll-t

M ^ R titc lc T ranc isc lo s il 5I Im p3r» tu l W llhelm al l l lca ,V irih n . . .n iti* IB14 t.iu cu re liefu l .ilor 3 tm p J ra tI V irlh u j t in il l t 1916, ca am in li-e p en -

Hi m nndM l V î pe f in i ţilo r , cu Kra v a re » J a lu lu l , In cu tie dc o ţe t ja utru r iJ b o tu l m o n d t.I 1J13 ^ ^ ^ C or_ 6 __ ^ a r i t J t o i r e Iu .^ nich,c lr c - 5 - j t r a r e lc d Cor. 8 . - , cu foaie dc rad iu C or. 10— , a rg in t c u ra t Cor. m in o a s i Cor d c j tc o t î to r dc b u zu n ar de « Iclic l ;i o (el Cor. 1 8 . - , cu12. - . au r U c a r i tc ^ ,» (tjnc de n iche l C or. 3 _ U n ţ dc r is b o iu Co r. I . - .ţoa le dc rad iu Cor. 26. . Coj, g d e ş tc p t i lo r dc rasbo iu .d o b i j i " , su n ă tnar-s u ’ c c n c r i l Cor 7 . - , d e s te p tllo a re ieftine C or. 3 — , cu K aran |ie d e l t e i »n i. T rlm e tc cu ra rn b a rs i priraul m agazin dc c iasuri dc râ sb o .u .

m a x b o h n e l ,W lena, I V M argai-ethenstrasse 2 7 / 3 ,

L is:a o r i. in a lă a fab rice l c g ra tu ită ._________________________

Un milion ţoale pentru caicor.

cari eraa de«ign»£e p ra tra e x ­pert în Balcani, dar din catisi isdrii răsboiolm s*au reţină:

fenît» ca marjuxiie crusoisTc in coton irurnouc ţi can i: put mt» numai yentra puţin timp pe lângă preţul producerii de jurai taie de

i Y f«i ^ cor. X-90 pe bncat5. Aceste ţoale de larn& sunt de o valoareAlltel' ^ îndoiţi ?Î se maî pot cumpăra dela noi pe lângă aceste prejurt

senxaţionale ;i ra&i jos alăturate nmnai pâÂ2 atnnd până când m gat! rezerva.

v 1 bncatâ toi de lamă pentru ca! costa nnmalcor. . 4.9C 3 »t »* »» » » » » » *» ** **6 f, »» »» *» *» »» *» * 91

Singura vâniătone cu rambursă prin

M . S W O B O D A , W i e n , 111/2« H ie s s g a s e I B - 3 4 S

Pag. 8 RÖÄIÄ BüßöRULUI Nr

C d m a i v e c h i u ş i m a l m a r e i n s t i t u i

f i n a n c i a r r o m â n e s c d i n  u s f r o - U n g a r i a

. A L B I N A “ '99*institut de credit şi de economii în Sibiiu

Filialp- Braşov, Bozoviciu, Eîisabeiopoîe, ir luetic. LUgoş# Mediaş şi Mareşoşorltem I

A c W l t l i r i * © r ş o v a . S â n m ă r i i n , S i ' S u l l t u l 1 * clauşul-m urc şi Şeica-

Saîîmi- -mare

^ P 3*81 societar.................................ronduri de rezerrâ ţi penziunl

portofel de cambii . . . împrumuturi falpotecare . .

D ep un eri spre fructificare . . . crrâuri fondare în cîrcuîaţlusie

K-X

Ù:v

• • • é

« » »K G , 0 0 0 . 0 » 0 ’ -

„ 2,350.«00'-

• • • • • »» î^Too.ooa*-

• • • • ,, 2i,500.000-— „ 3 0,ft'J0.0t»)'—

P r i m e ş t e d e p u n e r i ^ g r n o ; s p r e f r u c t i f i c a r e c u j2 Uq

dapi tenninul de abzicere. plătind insefi <i firea dcinterene

- I

executa asemnări de bani Ia A m ericaşi îngrijeşte încassă r i de c e c u r i ş i a s i g n a f î u n i a su p ra oricărei pie(i, mijloceşîe (ol felul d c a f a c e r i d e b a n c ă . — Orice informafiuni se d a u gra lis şi prom t alâf de Centrala din Sibiiu, cât şi dc filialele şi agenturile instilulului.

D i r e c f i u n e a .

; w

761

& m m D n D i i D n ^ g j »

pe C Â M P U L D E L U P T A

JJ&

I$#

ese poate trimite ori-unde şi cu începere de ori-când, ceea- ■ ce aducem la cunoştinţi cetitorilor noştri, spre orien- f | taro, in urma mai multor fntrp-hfirî na nrimiwn L J

-- .T-T- vwmymyi UU9U I , 5Dr0 Oneil*tare, m urma mai multor întrebări ce primim mereu.

, N j i ; j fna pe timp de 5 lini abonamentului este: u ( O i . de zile.

*f^ abonamente pe câmpul de luptă stâtorim pre- A

J s 1 oCOr‘ P-e ttin?p de 5 lunl- flindcă ştim; că SP suma de „ cor. (in bani de hârtie, bancnote de câte 2 â cor) se tnmite mai uşor. Schimbarea adresei altun-

jET . P0 c mPul de luptă, sau mai târziu în vr’un ©fcra oraş ori sat din lăuntrul Monarhiei austro-unsrare, se j. face gratuit; e destul a scrie noua adresă pe o carte s

poştală, unde să se spună însăşi adresa de mai nainte

Abonamente de acestea se pot face şi din partea celoi de acasă

rfimnSCw F° a,a la vr'un neam sau cunoscut de pe*câmpul de luptă ori In altă parte a Austro-Ungariei

t

&

î+ ■

&

❖

t

iii 3

i | Ufe l | £

i -f?“

M O B IL E lucrattc solid şi

conştiexrfioisse pol comanda la

E M IL P E T R U Ţ IU— Fabrică de m o b ile -----—

S I B I I U — N A G Y S Z E B E N , E H I»!

¥ f

ĂTELÎERDL FOTOGRAFICdin Piaţa mare Nr*. 1 9

“ mlSS'îcwSf' *' “ “ ,c m°a""c ‘ V™ '*

Jori»,XTwf«™ ' " 0“' ” d' '>*

& niMt .C^|SpCC,Ia'.iti!10 ,UfrCZ (!upî fo!n-r8fii echi ?i elrirate, ca do

t«!îf 0 Jm inito»re ‘ " bl°Uri mari,° •’ic,nt'’' '•°ri "or « ™

•rea sc°â*âXt^.Vîf«Uta',e 9‘ 0rfan" CC,°r CăZU{i în rfisb0,u vnr

Rnţaml să mi sprijiniţi noua mpa Întreprindere, prmnez cu stimă ■

RUDOLF KUNTB, fotografSibiiu, Piaţa maro Np. 1 9 ,

vi? :i vis do prăvălia lui Fnclis.

9»

e r d e c u r c U I r f e , . s e t i l r i e ş l c o f e r ă r i e

O REKD Y Q . à F E IS I \ f j .' ( o d i n l o a r â . S « c k : « > .U n t.îirt-!arilor) — ~ — ——

Sirada Cisnadiei 45 - S IB S fU -H c h a u c rg a s se 45

...r„

Ma^axln foarte bo^atln

articole, pentru c ă r o »

ţat, c d la r lt , v â n a t ,

® p o r t ţi v o l n j , p o * ;j

c lA r l şi p r o c o T â - ' ’ţ o r i .p o r t r n o n c c ş l t> rc te le s o l i d e ţi ^

Toate articolele dtp b - n ^ i r r.uwitc ţi repsrat^ra !t -vecutăr>— I iuti* rfo nfntiii.; i, _______ . ‘.: L1-u!‘'

'£ tŢT

V* '*■

.dtc a r t i c o l e de jjn-

l a u t c r i e cu preţurileCi ! ; rsin: rnc.dernte.Cti-

r e l e de iu :i^Ir;l, cn-

r c ! c le et!r«ut şile-

Sîsr v â rzo lîil

peniioiient in depozit.

t • . n*r<?r2ii;ra «*-r "•'•erutipromt ji ieftin.-Liste do prsţuri. Ir c«r?re, se lri:T;t iranco

. Comande prin posta se erecfue$c promt şi cr.nşîicr.fios.: '

} ,r:-'r} pcn;n-'- cai C 'CW soiurile I1 Ifi. cî?!e Tnai fino. copers-

io arc (ţoiuri) dc*caî e o le r ™ * 'c a k S S Z

s ir . S ă r i i 3 7

Specialist în: MOBILE D E T O T F ELU L

p e n l r u t i n e r i n o u c ă s ă i o r s j i , m o b i l ă r i d e h o t e l u r i , v i l e , i n s t i t u t e , c a ­

f e n e l e ş i r e s i a u r a p u n ia m Telefon Nr. 47 = = cu leaturi In comitatul întrec

l i S S E i a B E i B l AlelicrPf°Priu de tapiserieS e lucrează d u p ă p lanuri arlislicc

! »

I Uj

___ .» I1 •VBSS fTSX7< T':K’i3SSSt.

Crema de dinţiK- V.v.; l 1 : ■'

k-H \ V 'i- '.i 1 i’V-

7 0 filler!

b\iÂ

= -Jerea aibă şl neagră din s

Bereria deSaT rei-5tejariîn SIBIIU

este foarte bună şi gustoasă! **«-.'î r,«»».

r. n î'tî D a

II«»a s t ă bere j «‘v- •»*%: --yr:-,- ■ • s ^ i C i b e r e * * *

e Ciutati Şl j ;:;s 2. £5 I aa JtotsiriBo* bea cu pU- i % • '• -w* j»- ' - 1 • *- J5 | foarte ciutt*— . .. ^ ' V . ^ y ^ ^ - c r ^ P ’ | tt „ poat.

vâ {Ci « f redea îl def acolocăca*- ? pirătorii ~

I îuraolţesci J m e r t a » «

« r e de toţi

cari o cunosc-

«t2,t Ja oraşe

cîtjJ la sate

12«

Se poate găsi pretutindeni.

R u fe le S c h ic h t — rufe de ră sb o iuse spală mai ieftin, mai cu epuţare şi mai bine.

înmoaie rufele ca extnct panira ?pilare „Fra uenlob“ . câteva ore sau peste noapte,

spals apoi ca de obise:u cu putia săpun, mai b :ne cu sipan '„Schicht“ marca Hirsch. V e i ;

avea rufele rele mai curate şi Vei cruţa lucru, timp, bani «i săpun. !

b~ cat' r i e ^ ^ od ă ^ G3^ cel m ai bu n pentru curăţirea manilor şi frecarea psdinai din

.Tî^Ersiis ^cprr»iol*. Sltila