G m M N f f l l I .A N U L L X I X .

Nr. 1 3 4 . B r a ş o t , S â m b ă t ă 17 (30) l ő n i e . 1906.

„&ĂZST» ie»e îfl fie-osre gii t e u i u t e pentru A M iii-P a u s rUPe un an 24 coi., pe ţese luni

12 cor., pe trei luni 6 coi. N-r!l de Dumlneei 4 eer. pe an.

M m M a n i a şi străinătate:Pe un an 40 frânei, pe şese

luni 20 fi., pe trei luni 10 ff. N-rll de Dumineci 8 fr. pe an,

Se pienumeiă la tote ofi- oiele poştale din Intru şi din afara şi la d-nii colectori.

A M a i e m i pentru Brasori dminisrraţiwua, Piaţa mare,

TGrgul Inului Nr. 30. etagiu 1.: Pe un au 20 cor., pe ş§se luni 10 cor., pe trei iuni 5 cor. Ou dusul In casă: Pe un an 24 cor., pe şise luni 12 cor., pe trei luni 8 cor. — Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţionile sunt a se plăti înainte.

3S2Â0TXUN2& 4tKl2istnţinnB! şi T ip w n liBraşov, piaţa mare or. 30.

ferisori nefrancate nu «s primesc.

Manuscripte nu se r*m»sfc, INSERATE

se primesc la AdmlnlstraŞiune in Sraşov şi la urmâtofele

BIROURI da ANUNŢURI:In Vlene: !a âi. Dukes NaeM.. Mus. Augenr'eld & Butelia Les- ner., Heinrich Sobaiek, A. Op- peiifc Macâf., Anton Oppeiik In Budapesta la A. ? . Qoid- berger. Ekstem Beznat. Iuliu Leopoid (YII JErzsebet-kSrut),

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se ­rie garmond pe o ooionă IC oani pentru o publicare, Pu­blicări mai dese după tarifă şi învoială. — tt&CLAMU! pe pagma 3-a o sen ă 20 bani

Prigoniri contra Slovacilor.(a) Nu sunt decât puţine sépté-

mânî de când foile maghiare aduseră cu multă satisfacţîune scirea, că din seminarul numit „Pazmaneum“ din Viena au fost eliminaţi trei clerici slovaci învinuiţi de agitaţiuni antipa­triotice, pe caripressajudeo-maghiară le cuprinde cu predilecţie sub numi­rea de „panslavism“.

Adevérul era, că acei clerici şi-au exprimat displăcerea contra abuzului ne mai pomenit, ce se introdusese în acel seminar, de a se face în loc de lectură de edificare spirituală — lec­tură şovinistă. Se cetiau anume cărţi istorice, în cari se preamăria mişca­rea revoluţionară maghiară dela 1848.

Nu era pentru prima oră, că su­periorităţile eclesiastiee catolice re­curgeau la represalii de soiul acesta faţă cu tinerii candidaţi de preoţi de naţionalitate slovacă. Aprópe nu esistă seminar catolic, unde clericii slovaci sé nu fi fost espuşi din timp în timp la spionagiu şi şicane şi pedepsiţi cu eliminarea, déca s’a descoperit în sar­cina lor grozava crimă — de a-şi fi cultivat în ascuns limba şi litera­tura lor.

Este o coincidenţă eumsă, că pe când (Jiarul clerical-şovinist „Al­kotmány“ cu o hipocrizie suverană îşi dă verdictul eondamnator asupra abuzurilor patriarchiei din Constanti- nopol faţă cu credincioşii negreci din Macedonia, — primatele Ungariei per­secută cu înverşunare pe acei trei preoţi slovaci, cari la ultimele alegeri şi-au pus candidatura cu program na­ţional slovac — şi au reuşit. Pe când legea civilă garantéza libertatea fie­cărui cetăţean cualificat de a exercita dreptul electoral pasiv, primatele scor- monesce o brevă de a lui Benedict XIV. veche tocmai de 150 ani, spre a interdice preoţilor sei subalterni candidatura la deputăţie. Faimósa brevă a lui Benedict XIV a esistat nu e vorbă şi pe vremea lui Tisza Kálmán,

şi totuşi atunci nu s’a găsit un pri­mate, care sé o reînvie, deşi în ta­băra lui Tisza mulţi preoţi se aflau ca deputaţi, punând urmărul la carul principiilor subversive evreo-Jiberale*.

Deosebirea între metropoliţii din Macedonia şi primatele Ungariei este numai o deosebire aparentă, în fond şi unii şi alţii abuseză de posiţia lor pentru a servi interese streine de bi­serica lui Cliristos. Atâta numai, că în Macedonia se operéza cu armele, cari ucid trupul, pe când dincóce nu se varsă, ce e drept sânge, dér asu­prirea îndreptată spre uciderea avîn- tului naţional al spiritului nu este mai puţin detestabilă.

Acum represaliile s’au înteţit şi ceea-ee archiereii catolici nu pot sé săvîrşâscâ, au luat asupra lor autori­tăţile. Părintele Andrei Iilinka, după cum aflăm tot din foia clericală, la ordinul procurorului a fost arestat şi escortat la' ínehisórea din Rózsahegy, împreună cu alţi naţionalişti entu- siaşti înfieraţi ca „panslavî“ şi „duş­mani ai statului“.

Noi seim prea bine cât de ief­tină este o asemenea acusaţiune la* şoviniştii maghiari, pentru-că sub pretextul ei mulţi Români au fost tăiaţi pe M ..-trife îm le ... -fii psggţii - noştri în numér destul de conside­rabil au gustat amarul escortărilor şi duhorile temniţelor.

Un lucru ínsé putem sé prezicem cu siguranţă: Nici eliminările cleri­cilor din seminare, nici interdicţiile Archiereilor, nici intervenţiile procu­rorilor nu vor produce efectul dorit de iniţiatorii acestor mésuri.

Din contră, ele vor contribui şi mai mult Ia redeşteptarea şi conso­lidarea sentimentului naţional la Slo­vaci.

Este regretabil numai, că cei ce dispun de aparatul puterii adminis­trative şi judiciare nu învaţă nimic din experienţa trecutului, şi cu tóté că s’a anunţat o completă schimbare de sistem, procedeurile faţă cu naţio-

nalităţile au r§mas tot cele din epoca j faimosului liberalism tiszaist. j

In asemenea împrejurări, stăpâ- ritorii în loc s6 contribue cât de pu­ţin la realizarea independenţei statu­lui, lucrâză dimpotrivă la înstrăinarea şi îndârjirea şi mai mare a cetăţe­nilor.

Şi o asemenea îndârjire numai în profitul „independenţei“ nu pdte fi.

Din Reichsrath. In şedinţa de la 27 Iunie s’a continuat a doua cetire a p ro v i- zoriu lu i budgetar. Ministrul preşedinte ba­ronul Beck, luând cuvântul, a vindicat gu­vernului, în fruntea căruia sta, caracterul

I parlam entar. Cu tote acestea guvernul uu j consideră acordarea provisorului budgetar I ca chestie de încredere, încrederea acesta | o va solicita guvernul după ce va fi do­

vedit prin fapte, că o merită. Br. Beck fa­ce apoi curte partidului polon şi asigura camera, că guvernul va urma o politică economică conscientă. Austria trebue să urmeze o politică practică cu concentra- ţiunea forţelor poporului, reform a electora• lă, înţelegerea n a ţio n a lă şi u n pact drept cn Ungaria.

Cestiunea naţională se va desbate de acum chiar în consiliul de miniştri, un­de diferitele naţiuni îşî au representanţiiit$: ’Ïu6fa TBSSüBtó Ü«ÄB3'4K5-SBl!BSii

0 nonă contravenţie contra — statului.Despre pedepsireâ dela Caransebeş pentru stégül alb la alegerile de deputaţi am scris în anul din numerile nóstre trecute. Acum »Fóia diecesană« aduce în numărul ei ul­tim la cunoscinţa publicului o pedepsi­re şi mai curiósá. Dictatorul acestei setinţe e făimosul primpretore Maca- ssy dela Bozoviciu, care se póte lua de mână cu patriotul fără păreche Hadffy de- ia Sân-Nicoiaul-mare, primpretore şi el. Macassy a pedepsit pe păr. loan B rinze iu la 10 efile recluziune ş i 200 cor. amendă şi pe Moise S m ă u la 3 dile reclusiune ş i 60 corone amendă, pentrucă primul acusat ar fi făcut, ér al doilea acusat ar fi p u r ta t cu ocasiunea unei n u n ţi u n stég contrar d a ­tu lu i ungar. Stégül a fost o m âram ă roşie a tâ rn a tă pe o p r ă jin ă împodobită cu flori. Intre motivele aduse e unul, care merită fixat pentru tote timpurile, anume: acusa-

tii ar fi folosit stéguri de ale statelor Tunis

şi Maraceo şi încă în tr 'u n tim p (Februarie 1906) când întregitatea sta tu lu i u n g a r era periclita tă p r in neînţelegerea dintre dom ­n itor ş i naţiune.

Serbarea iubilarăa »Reuniunei femeilor române sălăgene«

în Şimleul-Silvaniei.. .. (JUporjt special al „Ga*. Traps.“)

împreună cu fidelitatea cătră tron. Pop<5- rele monarchiei trebue să aibă asigurată desvoltarea sp ir itu a lă , cu ltura lă ş i eco­nomică.

Tot în şedinţa acesta pangermanii au făcut un tărăboifi pe motiv că în Ga­blonz s’au înlăturat inscripţiile de pe pia­ţa Bismarck şi stăgurile germane. S’a dis­tins cu deosebire Schönerer, strigând: »porci, mişei, suflete de câne, bagage« ect. eet.

Schimbare în ministeriul român. DinBucmescî se anunţă, că consiliul de miniş­tri a primit deniisiunea m in is tru lu i de j u s ­tiţie A . B ă d ă râ u . Portofoliul ministeriului de justiţie a fost încredinţat d lui D. Greceanit.

In 26 1. c. s’a serbat iubileul de 25 anî al esistenţei Reuniunei »femeilor ro­mâne sălăgene« în urbea Şimleul-Silvaniei, adunându-se din tóté părţile Sălagiului şi chiar din depărtări mai mari un public impunător nu numai cu numărul, dér şi cu calitatea sa. Cine a védut adunările şi convenirile modeste, aprópe sărăcăcidse de odinidră ale societăţii nóstre române din Sélagiö şi a vă<jut acesta afluenţă impor­tantă de bărbaţi şi femei demne şi tine­retul acesta elegant, crescut unul ca unul românesc© şi consciu de demnitatea sa naţională, póte măsura cu esactitate pro­gresul admirabil produs de activitatea »Reuniunei fem. române sălăgene« pe te­renul social şi naţional în scurtul timp de 25 de ani al esistenţei sale.

»FOILETONUL GAZ. TRANS.«

Darul prorociri în temniţă.De Martin Beck.

— Fine. —

S’a stabilit sera acesta pentru pro- ducţiunea mult aşteptată. Ndptea liniştită de iernă cu fulgii ce mereu se isbiau în geamuri si cu vântul pustiu ce şuera peste acoperişuri părea tocmai potrivită pentru o scenă raisteriosă din lumea spiritelor.

»N’am isbutifc să ppt aduce o som­nambulă in conciergerie«, declară colone­lul. »Aparatul de nervi al unor atari per- sone este cel mai potrivit pentru pre<ji- seri.«

Mi-am procurat însă un alt mediu, in băiat nevinovat, cu inima curată, care i’are încă doi-spre clece ani. Este fiul u- luia dintre păzitori şi va veni în acesta iără.

Din întrega fiinţă a colonelului tran- ipira în aeestăclipă o seriositate profundă.

Nu vorbia nimica şi se uita aiurit înain­tea sa. După câtva timp cineva bătu încet la uşă şi în tră un băeţel. Sfiios şi cu ochi întrebători, dér prietenoşi se uita el la domnii străini.

»Vino mai aprópe copilul meu şi să nu-ţî fie temă, (fise colonelul, luându-1 de mână şi mângăindu-i buclele brunete. Co­lonelul puse apoi un scaun în mijlocul odăii şi aşeda pe el un glob umplut cu apă.

»Domnule general«, începu apoi co­lonelul. »D-v0stră vă îndoiţi încă de darul prorociei. Vă dau deci to t dreptul să ce­reţi o probă. Vă rog să spuneţi, care în ­trebare din viitor, ori trecut doriţi se o vedeţi desvălifcă ?«

Fără multă gândire generalul răs­punse: »Vreu să am scire despre sfîrşitul vieţei mele«.

Vocea lui era firmă, dér un zîmbet şters şi fugitiv în ochii lui trada, că inte­riorul lui se sbuciuma straşnic.

»Alegeţi o altă întrebare«, se ruga colonelul cu stăruinţă. »Una mai inofen­sivă«.

»Nici răspunsul cel mai grozav nu mă va speria«, asigură generalul cu li-

| nişte bărbătăscă. »Sunt pregătit la orî*ce. Rămân pe lângă dorinţa mea«.

Colonelul se întărse, făcând un gest de desperare.

»Atunci nu-mi rămâne alta, decât să renunţ la producţiunea mea. Să ne întăr- cem ia partida năsfcră de whist.

»Scieam, că aşa o să de«, zîmbia ge­neralul. »Vă lipsesc© şi d-vâstrâ încrede­rea absolută în darul prorociei. In faţa unei pretensiuni hotărîte, întrega d-vâstră artă se spulberă«.

»Prea bine, d-le general. Să vi-se îm- plinescă deci dorinţa«, dise colonelul cu glas stins. »Onârea imî este angajată. De­clin însă orî-ce răspundere«.

»Ingenunche lângă scaun«, se adresă colonelul cu voce sombră cătră băiat, »şi să nu te uiţi în altă parte decât la apa din glob.«

Apoi se aplecă spre băiatul îngenun- chiat şi începîi să-l netezescă necontenit dela cefă pănă la spate.

O tăcere profundă se făcu în odaie. Par’că nimeni n’ar îndrăzni să răsufle.

I Afară viscolul mugea jalnic şi scu- I tura ferestriie din cercevele, gonind prin j întuneric grămezi de zăpadă.

Flacăra luminării se agita mânată de vr’un curent, proiectând umbre lungi pe păretele în văii t ca de un amurg. Zarea slabă, roşiatică lumină cu un reflex tre-

i murător feţele încremenite ale bărbaţilor serioşi, cari îşi aţinteau privirile fixe asu­pra celor două persóne ciunchite.

Respiraţia colonelului era grea. Bro- bóne de sudori îi ieşiră pe frunte. Băiatul încă era scăldat în sudori. Dér el stătea în genunchi nemişcat, sub vraja unei pu­teri magice. Semăna mai mult cu un ca­davru. Ochii lui între-deschişî erau aţin­tiţi ca în v?s asupra globului.

De-odată tresări.j »Ce vedî?« se aucji sombru glasul ! colonelului.| »Vin nisce ómen!« mormăi băiatul ! ca în somn.! Cei trei privitori erau cuprinşi de I un fior.

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 134.—1906.Pagina 2.

Afară de fosta presidentă a »Reuniu­nei« văd. Clara Maniu şi de actuala presid. Maria Cosma nasc. Dragoş, precum şi mem­brele în comitet : Emilia Popp, Ludovica Aciu, Veronica Boroşiu, Victoria Vicaşiu, Adela Dr. Meseşianu, Lucreţia Sima, d-na Pintea şi secretarul reuniunei, protopopul Augustin Vicaş avurăm fericirea a saluta în mijlocul nostru dintre dâm ne: pe d-na Bohăţiel, A. Lemenyi, Maior, Nichita, Vaida, Lucaciu, Dr. Pop Georgiu, Dr. Coriolan Pap, Dr. Gheţie, Dr. Ghiurco, Dr. Fărcaş, d-na Lazar înv. la şctfla de stat, d-nele Criste, Cherebeţiu, Filep şi] alte multe, er dintre bărbaţi pe anteluptătorul naţional d-1 George Pop de Băsesci, pe vicariul Să- lagiului Alimpiu Barboloviciu, Andreii! Cosma, dir. de bancă, Teodor Pop pro­topop, Vasiliu Pop advocat, Gavril Vaida protopop, Gavril Trifu prof. în pens-, Gavril Meseşianu, Vasiliu Criste preo ţi; din ge- neraţiunea mai noua pe: Dr. Georgiu Pop, Dr. Casiu Maniu, Dr. Coriolan Pap dir. de bancă, Dr. Coriolan Meseşianu, Dr. Făr­caş, Dr. Gheţie, Dr. Ghiurco, Dr. Andreii! Pop advocaţi cu familiile lor, Dr. Nilvanu, Dr. Suciu advocaţi, Trifu, Stanciu, Cupşia şi mulţi alţi preoţi şi mireni cu familiile lor.

Festivitatea s’a început cu sfânta li­turghie celebrată la 8 ore dimineţa în bi­serica gr. cat. de vicariul Siivaniei Alimpiu B a r b o lo v ic iu , cu mare asistenţă preoţescă, participând la ea ambele presidente cu comitetul reuniunei, secretarul si bărbaţii de încredere în corpore, apoi şcâla de fe­tiţe a reuniunei condusă de învăţătârea Silvia Chirila şi directorul Gavril I r i f u şi un public mare şi ales. Cântările le a esecutat corul teologilor români din Gherla.

La 11 ore s’a deschis şedinţa festivă în naia sfintei biserici române, cu o rugă cântată de elevele şcâlei Reuniunei în trei voci.

Terminându-se acesta, actuala pre­sidentă a Reuniunei d-na Maria C o sm a nasc. Dragoş ia cuvântul şi cu voce lim­pede şi forte clară, espune necesitatea în- fiinţărei »Reuniunei femeilor române să-

anî, espunend greutăţile cu cari a avut a-se lupta reuniunea la înfiinţarea ei . şi de atunci încâce, precum şi sprijinul şi ajutorul moral şi material primit dela persăne private şi dela institutul »Silvania« în sumă de 11,000 cor. pănăacum ; atinge resultatul surprinzător obţinut pe terenul cultural şi social de reuniune în scurtul interval de 2 5 de ani al vieţei sale şi es- primindu-şî fierbintea dorinţă, ca râdă ac­tivităţii sale păna la al doilea iubileu al Reuniunei se crescă şi sporescă mereu şi treptat, declară şedinţa festivă deschisă.

încetând aplausele publicului, eleva din a Vl-a clasă a şcâlei reuniunei Eu­genia Pop, salută cu cuvinte căldurdse atât în numele conşcolăriţelor ei, cât şi a celor 18 serii de eleve eşite deja din acea şcâlă, reuniunea din incidentul jubileului ei de 25 de anî.

După acesta salută vicariul Siivaniei Alimpiu B a r b o lo v ic iu , ca delegat al »Aso- ciatiunei« reuniunea, accentuând virtuţile femeii ca mamă şi soţie şi arătând ma­rile şi neperitórele resultate ale iubirei de neam.

Georgiu P o p d e B ă s e s c i făcând ase­mănare între cultura şi consciinţa naţio­nală de pe timpul tinereţelor sale şi de acum, şi o scurtă reprivire asupra des- voltărei acestora în acpst interval, şi pune tdtă încrederea în viitor în vitalitatea po­porului român dovedită cu marele progres ce a făcut acest popor pe tóté terenele, de când a scăpat de sub jugul iobăgiei. Salută reuniunea în numele poporului ro ­mân ajuns de nou pe calea înaintărei şi mărirei.

Dr. Coriolan P a p directorul »Biho- renei« din Oradea însărcinat de Ilustri- tatea Sa Dr. Demetriu Radu, episcopul gr. cat. din Oradea, salută reuniunea în nu­mele Preasânţiei Sale şi tălmăcesce bucuria şi recunoscinţa ţaţă cu resultatele câşti­gate în decursul celor 25 ani espiraţî. De­clară că Ilustritatea Sa doresce a fi în­scris între membrii fundatori ai reuniunei şi depune drept taxă 100 coróne în loc de 40 coróne ,statutare.

Graţian P lo n ta paroch în Căţelul-ro- mân, descriind legătura cea strînsă, ce este între lucrarea mamei în binele şi salutea familiei şi între ceea a bisericei, laudă activitatea reuniunei pe terenul cul­tural şi social, o salută în numele preo- ţimei din Sălagiu şi împrejurime, doresce lungă vieţă şi strălucite isbândî în viitor.

Gavril T r i f u prof. în pens, însărcinat de „ G a z e ta T r a n c i l v a n ie iu a o representa la acestă serbare iubilară, salută reuniunea din] incidentul aniversărei activităţei ei de 25 ani în numele presei române, în special în numele »Gazetei Transilvaniei«, a celui mai vechiü organ de publicitate român din ţera nostră, caro dela 1838 în- eóce, adecă deja de 68 anî se luptă pentru drepturile şi înaintarea poporului român de dincóce de Carpaţî. Schiţând apoi ehe-

lagiului întru realisarea ideilor salutare eşite din capete cugetătore şi răspândite prin presă, doresce Reuniunei femeilor române sălăgene mulţi anî de vieţă şi re­sultate strălucite potenţat crescânde acti­vităţii ei binefăcătore.

Vasiliu O lte a n a vicepreşedintele »Reu­niunei învăţătorilor români sălăgenî« ac­centuând, că crescerea şi deşteptarea în măsură mulţămitdre scbla poporală numai în conţelegere cu familia, adecă cu sufletul ei, cu mama, pote produce, salută în nu­mele Reuniunei învăţătorilor români selă- genî reuniunea soră din incidentul iubi- leului ei de 25 anî, ca pe mama mamelor, îi grafculeză ia splendidele resultate ajunse pană acum şi-i doresce resultate şi mai splendide în viitor.

(Va uvma.)

Din isprăvile Ciangăilor.Nu de mult am comunicat ceti­

torilor noştri sciri positive despre agresiunile nocturne, ce se însceneză din nou de cătră Ciangăi contra lo­cuitorilor români din Săcele. In urma reclamaţiunilor, ce s’au făcut în co- lónele fóiei nóstre de cătră cei ata­caţi, precum şi în urma reclamaţiuni­lor nóstre proprii, fişpanul comitatu­lui Braşov d-1 Dr. G. de Szekely ne-a însciinţat, că a luat măsuri pentru descoperirea şi pedepsirea celor vino­vaţi.

Credeam deja, că furia Ciangăilor se va mai fi calmat, când éta ne vine din Satulung o scire şi mai alarmantă ca cele de pană acum. Ét-o:

Vandalism in Săcele. Din Satulung ne vine scirea, că în n ó p te a d e J o i s p r e V in e r i 2 9 I u n ie p e la ő re le 11 n is c e c ia n ­g ă i a u b o m b a r d a t c a s a p ă r in t e lu i R o m u l V e rze a . Bolovanii în g reu ta te de 4—5 kilogram e au fost aruncaţi pe te reştri spărgând geamurile şi rupând crucile de la tereştri. Părintele Verzea şi familia spă- riaţl de atacul neaşteptat, au trebuit să se refugieze în curte dinaintea bombardării. Pietróele sburau unul după altul şi n u m a i u n e i în t îm p lă r î n o ro c ő se s e p ó te m u lţu m i, c ă b o lo v a n i i n ’a u s t in s v ie ţă v re u n u i c o p i­la ş a l p ă r i n t e l u i V e rze a .

Din delegaţiunl.Seim, că delegaţiunea ungară a în­

cheiat Miercuri discuţia asupra budgetului de esterne. Tocmai ia începutul şedinţei a luat cuvântul ministrul comun de finanţe B u r i a n , care a ţinut un lung discurs, pen- tru-ca în numele contelui Goluchowski să răspundă la vorbirile, ce s’au rostit în de­cursul desbaterei budgetului de externe.

Ministrul a declarat mai întâiă, că contele Goluchowski nu vré să polemiseze cu nimeni, că politica şi părerile lui stau mai pe sus decât ori ce discuţie şi că n u p o le fa c e a l tă p o l i t i c ă , d e c â t a c e e a p e c a r e a fâ cu V o p a n ă a c u m , c ă î n f in e , cu a c e s ta p o l i t ic ă r e m â n e s é u c a d e .---- a a * uacé&fc.î o/so ducere,^ oui"

Goiuchowski prin graiul lui Burian a re­plicat ia atitudinea ostilă, ce s’a manifes­tat faţă de el, ministrul comun de finanţe a ţinut să facă următorele declaraţiunl:

In c e s t iu n e a m a c e d o n é n á singura nos­tră ţintă a fost, a dis ministrul, de a lu­cra, având concursul Rusiei şi mai târziu al tuturor puterilor, la îmbunătăţirea si- iuaţiunei în Macedonia. Şi acest scop a fost atins. Zvonurile răspândite, cumca Austro Ungaria ar urmări scopuri de ex­pansiune, sunt exagerate.

Ministrul respinge de asemenea acii- saiiunea, după care politica sa ar tinde la prăbuşirea Turciei.

Privitor la c o n f l ic tu l g r e c o - r o m â n mi­nistrul spune, că n u a c o n s ta ta t î n corn i- s iu n e a b u d g e ta r â o te n d in ţă d e a p la n a r e a c o n f l ic tu lu i , dér că a exprimat dorinţe, ca cele d o n e g u v e r n e se t in d ă s p r e o a p l a ­n a r e a c o n f l ic tu lu i .

Vorbind de t r i p l a a l i a n ţ ă , ministrul constată, că adevărata importanţă a aces­

tei alianţe consistă în faptul, că d ă s ig u - r i t a t e a m o n a r c h ie i . Ministrul respinge pă­rerea, că tripla alianţă nu mai are raţiu­nea de a fi.

Br. Burian declară apoi, că Goluchowski nu este dispus să sacrifice pacea monar­chiei intereselor străine. Sporirea arm a­mentului Austro Ungariei nu este îndrep­tată contra vre-unei puteri, dér avem da­toria de a pune armata nostră la nivelul de a puté face faţă orî-căror atacuri.

Budgetul a fost primit în general, vo­tând contra numai doi delegaţi croaţi. Mo­ţiunile presentate încă s’au primit, prin ceea-ce contelui Goluchowski i-s’a dat chipu vot de neîncredere. S’a primit anume mo­ţiunea lui & a g h y , prin care ministrul de externe este îndrumat la folosirea em­blemei maghiare la ambasadele şi con­sulatele austro-ungare din streinătate. S’a votat de asemenea moţiunea lui Z b o r a y , ca ministrul de externe să presente în fie­care an rapórte delegaţiunei despre acti­vitatea economică a diplomaţilor şi consu­lilor. S’a votat şi moţiunea Iui Rollo, după care declaraţiunile lui Goluchowski în ces­tiunea emblemei n’au satisfăcut delegaţia, şi la urmă s’a votat moţiunea lui S z iv a k , ca între obiectele esamenelor diplomatice să se ia şi dreptul public ungar.

Cronica externă.Situaţiunea în Rusia. Étá după ulti­

mele sciri, situaţiunea in imperiul rusesc:Regimentul de husari din Z a r s k o je

S e lo s’a resvrătit deunădî. Tocmai acum s’a aflat acest fapt. Toţi soldaţii au refusat d’a se supune ofiţerilor. Aud’ind Ţarul de acesta, s’a dus la Zarskoje-Selo, însoţit de Trepow, şi după ce a scos pe ofiţeri Ja % parte s’a băgat între soldaţi. Aceştia l’au rugat se trim ită la o parte şi pe Trepow. Dorinţa lor a fost împlinită. Trepow a plecat nu numai dintre soldaţi, ci şi din Zarskoje-Selo.

Atunci Ţarul a chemat la sine câţi­va soldaţi mai bătrâni din diferite com­panii şi i-a întrebat de causa nemulţu- mirei lor.

Unul dintre cei întrebaţi a răspuns:—-S o ld a ţii sunt nemulţumiţi din

causă, că sunt siliţi să facă serviciu po­liţienesc, s e t r a g ă f o c u r i a s u p r a m u lt i -

m e i d e lu m e , î n m ij lo c u l c ă r o r a a u a tâ te a r u d e ş i a m ic i .

Ţarul a vorbit apoi îndelung cuofiţerii.

„ W ie n e r  llg e m e in e Z e i tu n g “ spune, după informaţiile, ce a primit din Peters- burg, că situaţia din Rusia e considerată de cercurile competente de acolo ca forte rea. Aceste cercuri ar fi fost cu deosebire mult impresionate de agitaţia revoluţio­nară din armată. Cei mai îngrijoraţi sunt reacţionarii deia Curte. Dânşii sunt con­vinşi acum de necesitatea d’a se proclama cât de grabnic conflictul între ţarismul actual şi representanţa poporului, ceea-ce de altfel este neevitabil.

— Din M o s c v a se telegrafieză, că cu t ó t é d e s m în ţ i r i ie oficiale, s e m e n ţ in e

»Cine sunt dmeniî?« întrebă din nou colonelul.

»Sunt doi bărbaţi«.»Cine sunt bărbaţii 9«»Ei pârtă uniforme“.»Ce înfăţişare au?«»Unul părtă o tunică frumăsă cu

brodării de aur şi pălărie de general«.»Cine este celălalt?«»Un soldat din garda naţională«.»Ce fac cei doi?«»Se luptă unul cu altul«.»Cine e mai tare?«Băiatul nu răspunde.»0!« strigă el dintr’odată înspăi­

mântat.»Ce veZî?«»Generalul e trân tit la pământ«.»Şi ce mai veZî?<»0, DumneZeule, DumneZeule! Gar­

distul naţional taie capul generalului«.Cu un ţipet de groză, şi cu ochii

sgâiţî băiatul căZu la pământ palid ca un mort. Colonelul îl ridica repede şi îl duse la o parte.

Generalul se răziraâ cu o mână de

spatele scaunului. Din obrajii lui dispăru roşaţa şi trem ura în tot corpul. Ochii lui priveau frânţi înainte. Bunel şi Beugnot i-se adre.sau adânc emoţionaţi cu vorbe bâlbâite. El nu răspundea nimic. Apoi eşi şi se retrase în celula sa.

Acesta a fost la 20 Decemvrie. A doua Zi generalul nu ieşi de loc. Spre seră păzitorul îi înmână citaţia tribunalu­lui revoluţionar. Generalul o primi dând din cap şi cu linişte desăvârşită.

La 23 Decemvrie el s’a presentat în faţa tribunalului in palatul justiţiei de a- lăturî şi după un scurt proces fu condam­nat la ghilotină. Esecutarea se fixă pe a- ceeaşî Z>*

La întorcerea spre conciergerie. La Marliâre nu se putu degaja de o emoţie ciudată. Prezicerea băiatului îi strabătii inima. Era convins de adevărul ei. Când şi cum se va traduce ea în realitate? Se uita întrebător la gardistul naţional, ce-1 întâlni în drumul său. De câteva ori îşî ridică capul, aşteptând par’că să audă bu­buitul tunului de alarmă de pe Pont-Neuf anunţând o întorcere a lucrurilor, o răs-

câlă. Dér nimic nu se auZia. Parisul era astădî liniştit.

Condamnaţii se pregătiseră la mórte. Gâtul li-s’a desvălit. Un ajutor al călăului li-a tăiat părul.

De-odată se auZi sgomot pe stradă. Copitele cailor şi rótele de car anunţau sosirea carălor mortuare. Muschetele se isbiau zăngănind de pavagiu. |

Un uşier cu boneta roşie de Jacobin în cap întră avend în mână lista celor chemaţi. El se apropia de zăbrele şi ceti numele cu monotonie indiferentă. Cu faţa lividă eşiau acei nenorociţi împletecind şi coborînd scările se aşedau în cară pe paie.

Argaţii mânau caii, urmând pe jos, îmbrăcaţi cu bluze. Rótele mari se învâr- tiau greu pe pavagiul gloduros ai străzi­lor şi condamnaţii se răzimau sfîrşiţî unii de alţii sămănând mai mult a morţi.

Soldaţii, fumând din pipe de lut, cu bicornul tras pe ceafă, împovăraţi cu nisce raniţe uriaşe şi cu muscheta cu baionetă pe umăr urmau greoi după cară.

La Marliâre se uita cu mânile încru-|

cişate înaintea sa aşteptându-şi clipa din urmă. La predicerea băiatului nu se mai gândia.

Un murmur de voci se auZia la dis­tanţă. Generalul nu-şî ridică capul, de cât după ce carul a sosit în piaţa Grève, unde se înălţau parfî ghilotinei cu funia atâr­nată, ér sus ferul lat şi strălucit.

Şi de-odată se sgudui violent. Mânile iui cuprinsera convulsiv marginea loitrei, ér faţa lui palidă se ridică în sus. Ochii lui cu o espresie nespus de durerôsa, ră­tăceau pe lângă fronturile largi ale case­lor îndreptându-se spre ceriul senin de iérna, par’că ar fi căutat să sfredelescă adâncimea vecinîcă şi nemărginită a al- bastrului.

Peste bariera eşafodului se aplecase Samson, călăul, privind cercetător peste capetele masselor de ômenï — în calea celor ce sosiau. Şi Samson purta astădl uniforma de grenadir al gardei * naţionale.

(ap.)

Nr. 134.—1906,

ionul, că la 15 Iu lie st. n. D um a va fi <ichisâ p en tru 3 luni. Mai înainte însâ se a forma un nou cabinet cu membrii din artidul centrului.

— „Ruskoje-Slovo“ află din Wladi- ;awkas, că artileriştii au bombardat ca- inul ofiţerilor, cu care ocasie o dómná a ost rănită pe bulevard. Soldaţii şi cetă- enii au ţinut o întrunire, la care erau re- iresentate tóté armele din garnisóná. [S’a îotărît, ca în cas când bandele negre vor ace nouă agitaţii şi crime, se se recurgă a arme.

— Mişcarea grevistă a sporit în tot. mperiül. Greva brutarilor la Petersburg continuă. S’au pus în grevă şi căruţaşii şi hamalii din celelalte gări ale Peters- burgului, după exemplul greviştilor dela gara Nicolae.

S’au produs ciocniri în tre grevişti şi poliţie. Greviştii au atacat pe poliţişti cu pietri; cazacii au împrăsciat pe grevişti. Greva pe vasela de pe Neva s’a terminat. Aialtăerî s’a format Ia Wilna o miliţie pentru apărarea oraşului. La Bialystok, trupele vor păzi oraşul pană ce agitaţiu­nea populaţiunei va fi cu totul potolită.

Reorganisarea armatei grecesci pen­tru cucerirea provinciilor Balcanice şi a

jConstantinopoluIui. Din Atena se anunţă: in conferinţa societăţii naţionale „E llen is- m os“ ţinută, acum, s’a tra ta t despre tóté cestiunile naţionale. Erau prezenţi 50 de delegaţi. Presida faimosul K azasis, profe­sor universitar. Acesta a ţinut un discurs spunând că situaţiunea uaţiunei grecesc! este acum fór te próstá. Lumea grecescă trece printr’o periódá fórte critică, fiind atacata de mai mulţi duşmani. încă de Ia 1897, opiniunea generală a simţit necesi­tatea reorganizării armatei grecesc!, cu tóté astea nu s’a făcut şi nu se face nimic.

Decă starea acósta de lucruri conti­nuă, naţiunea va fi complect descurajată d’a mai proteja elenismul în Macedonia (sic/) Mijlócele nu lipsesc, a adăogat* K a­zasis. Corpurile de voluntari, formate de populaţia grecescă din Macedonia (?) au dovedit, că elenismul este un factor puter­nic în acele regiuni (???) Elenismul tre- bue sâ se ocupe şi de vilaetul Adriano- pol. (!) Oraşul Adrianopol ar fi cheea Tra- ciei şi a Constantinopolului. De aceea tre ­buie só se întărescă elenismul la Adria­nopol.

Vorbind de situaţiunea patriarchatu- lui, Kazias a spus, că el este în pericol şi dimpreună cu ei, elenismul din Constanti- nopol. A conchis declarând, că cestiunea cea mai urgentă este reorganisarea a rm a ­tei grecesci.

Membrii conferinţei au fost împărţiţi în tre i secţiuni, macedonéná, tracică şi e- pirotică. Fie-care secţiune a fost însărci­nată să facă în scris o dare de séma asu­pra atribuţiunei sale.

S O IR IL E D IL E I,— 29 Iunie n.

Magbiarisarea numirilor de localităţi.în ordinul ministrului de interne Andrassy, despre care am făcut amintire, viceşpanii sunt provocaţi ca propunerile lor privitdre la numirile încă nemaghiarisate ale localită­ţilor, să fie trimise în scris, cât mai in grabă la ministeriui de interne, pentru aprobare. — Campania maghiarisării de felul acesta, ce părea mdrtă, a reînviat şi reînceput decî.

Ultima vizită a suveranilor români laExposiţie. Miercuri după amia^î Regele şi Regina au făcut uitima vizită Ia exposiţie. Suveranii s’au dus la palatul Industriei, unde expun principalele fabrici şi case in­dustriale din ţâră, condus! de d-I Dr. Is- tra ti şi principalii exposanţi. După o <3ră de vizitare, Suveranii au trecut ia pavilio­nul camerelor de comerţ, pe care l’au vi­zitat de asemenea cu amănuntul. In culă suveranii au odihnit câteva minute şi li- s ’a servit un ceaiă. Apoi Majestăţile Lor au vizitat interiorul palatului industriei şi pavilionul primăriei. La drele 8 sera, Suveranii au părăsit exposiţia. Cu trenul de erî după amia^î Regele şi Regina au plecat la Sinaia, unde au luat reşedinţa de •vară. 1

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

Perchisiţii la supuşii greci din Romă"nia. Ministrul român de interne a dat or­dine prefecţilor din întrega ţeră, se fa că perchisiţii la toţi su p u şii greci, car! ar fi bănuiţi că în treţin rela ţii directe cu ban­dele greceşti d in M acedonia. Lunî s’au fă­cut perchiziţii la Grecii G. şi P. P antazo- pol şi Solon N icola id is din T. Severin, confiscându-se la ei num erose scrisori com- promüétóre.

Bilete cu preturi scădute pentru ex~ posiţia din Bucurescî. Direcţiunea căilor fe­rate ungare aduce la cunoscinţă publică, că începând cu 1 Iu lie n. a. c. se vor li­bera bilete tur ş i retur până şi dela Bucuresci pe lângă preţuri reduse din urmatórele staţiuni: Din B raşov clasa I 20 franci, cl. II 14 fr. şi c l . I I l 9*45 ir. Din B u ­dapesta gara de ost via Predeal: cl. I 7040 fr., cl. II 47 60 fr., cl. III 25’85 Ir., via Ver- ciorova: cl. I 89*50 fr., cl. II 60*30 fr., cl. III 29*15 fr. Din B ăile-E rculane 30*30, 20 90 şi 13*15 fr. Din Sib iiu 3245, 21*55 şi 14*20 fr. Din Tălm aciu 29 25, 19 65 şi 13.10 fr. Din Orşova 30*30, 20*90 şi 12*55 fr. Din Şelimber 32*45, 21*55 şi 14*20 franci. Dela T u rn u -R o şu 21*95, 18*65 şi 1240 fr. Din Veştem 30*25, 20*35 şi 13*50 fr. Biletele au valóre pe timp de 20 dile.

Monumentul din Alba Iulia. Am amin­tit despre monumentul, pe care ofiţerii regimentului 50 l’au ridicat în Alba Iulia. Acest monument a costat 16.000 coróne, sumă care s’a adunat din contribuirile ofi­ţerilor. Pe soclu sunt gravate în plăci de marmoră nâgră numele ofiţerilor căduţî la Custoza, în limba germană, maghiară şi română. (Un corespondent al fa ru lu i »Elen- zék« nu e mulţumit cu acest poliglotism, despre care (jice, că nu corespunde drep­tului public.) Monumentul este un obelisc de 8 m. înălţime şi nu portă altă inscrip­ţie, decât „Custozza 1866u. — Binecuvîn- tarea monumentului a făcut-o însuşi epis­copul conte Mailáth, care a rostit o scurtă cuvîntare în limba maghiară, germană şi română. (»E—k< din Cluşiii după-ce a pu­blicat acâstă scire, acum o desminto spu­nând, ca episcopul n’a vorbit ddcât ungu- resce).

Camera advocaţială din Gluşifl a re­fuzat primirea advocatului Dr. Nagy Rezső în sinul acelei camere, pe motiv, că »ocu­pând sub guvernul anticonstituţional în comitatul Abauj-Torna funcţiunea de fis­cal comitatens, a sprijinit acţiunea îndrep­ta tă spre nesocotirea constituţiei şi astfel — şi-a călcat jurăm ântu l de advocat“ — Bravo cam eră!

Promoţiunî şi examene, d i Vaier Os-tate a fost promovat la universitatea din Cluşiii doctor în medicină. — D-l Nicolae D ră g a n a făcut la Budapesta censura de profesor. — D-l George R âdulescu din Bu­dapesta a luat diploma în sciinţele farma­ceutice.

Un premiu al Regelui Carol. RegeleCarol a trimis în pavilionul agriculturei un splendid vas de argint masiv, spre aii oferit ca premiu pentru ceie mai bune producte agricole expuse.

Nou advocat român, d -i r . B oita doc­tor în sciinţele juridice şi politice ne co­munică, că şî-a deschis cancelaria advoca­ţială in Diciosânmărtin (strada principală nr. 47, casa Boila.)

Necrolog. Iacob R usu , preot gr. cat. în Borgo Mureşeni, a repausafc ia 27 Iunie în etate de 48 ani. II jelesce véduva Ana Rusu n. Onciu, fiicele: Valéria m. Coşbuc, Emilia, Cornelia, Maria, fiul Eugen şi nu- mőróse rudenii.

Şâpte'Spre^ece persóne muşcate de un Câne turbat. Din Sigetul Marmaţiei se anunţă, că un câne turbat a muşcat 17 persóne. La 7 din persónele muşcate s’au ivit deja simptome de turbare.

11 Români morţi In urma unei explo-Siunî. Fóia »Românul« din America ne aduce următorea veste tristă: La clădirea liniei căii ferate din ţinutul »Roanoke Va« au fost aplicaţi mai mulţi Români. Ei tre­buiau sâ se folosescă de dinamită pentru a putó înainta între stâncile munţilor. Din nefericire o capsulă de dinamită a explo­dat înainte de ce sărmanii omeni s’ar fi putut mântui. Pe loc au murit doi. Alţii au m urit pe drum la spital, ér alţii au murit între chinuri grozave ia câteva őre.

»Emke« înfiinţâză şcoli, societatea »Emke« a hotărît să înfiinţeze în comuna Iernei (Târnava mică) • şcolă maghiară, pentru-că cei 70—80 de Maghiari ce sunt acolo — după ©um scrie »E—k« — sunt ameninţaţi să fie înghiţiţi de cei 800 de Ro­mâni. Şepteijecî de suflete ung. fac tocmai 9 familii. Decă fie-care familie are câte 2 băeţi de şcdlă, atunci numărul elevilor maghiari se urcă de sigur la 15—Í8. —*. Merită să li-se ridice o şcdlă.

Scóía română din Gonstantinopol. sâm ­băta trecută s’a făcut cu solemnitate îm­părţirea premiilor la şcola română din Constantinopol. A luat parte un public nu­meros, vre-o 300 de persóne, între care d-l Pisoski însărcinâtul de afaceri al Ro­mâniei, d-I Fiiiti al doilea secretar, d-I Pi- teşteanu, vice-consuJ, Loebel şeful censu- rei etc. Serbarea a început la órele 10 di- minăţa printr’o cuvântare ţinută de direc­torul scólei d-l Hondrosom, care a arătat însemnătatea scólei române din capitala Turciei. Au urmat coruri, recitări in limba română şi turcă şi s’a jucat piesa »Nunta Ţărănească« de Alexandri, tóté aplaudate de cei presenţi. Apoi asistenţii au vizitat exposiţia de lucrări executate de fete. Ser­barea s’a term inat la órele 12.

Starea sămănăturilor în România. Dinrapórtele sosite ministerului de interne reiese, că cu tóté ploile abundante căzute în filele din urmă şi revărsarea mai mul­tor rîuri, starea sămănăturilor continuă a fi mulţumitore. Chiar pagubele pricinuite de grindină sunt fără de mare însemnă- tate^astfel încât recolta viitóre după tóté probabilităţile va fi mulţumitdre.

Mare incendiu în Buzău. Mercuri spre Joi nóptea a ars fabrica de postav a fra­ţilor Purecel din Buzău. Fabrica şi mate­rialul au fost asigurate.

Reuniunea germană de cântări din Bra-ŞOV (»Kr. Mânnergesangverein«) aranjază mâne, Sâmbătă sera, în cas de timp nefa­vorabil eventual Duminecă în 1 Iulie séu Sâmbătă în 7 Iulie n., în grădina casei de tir cu concursul binevoitor al cântăreţului de operă, d-l Dr. Hans Copony şi sub con­ducerea primului dirigent d-l Paul Richter, un concert la mese întinse, începutul la órele 8 sera. Programul e următorul: 1) Halvorsen: »Einzugsmarsch dér Bojárén« (muzica oraşului). 2) Fahrbach: Overtura »Iosef Lanner« (muzica oraşului). 3) Două coruri de bărbaţi: »Wie die wilde Ros’ im Wald« de Fr. Maier şi »In der Ferne« de Fr. Silcher. 4) C. Fr. Rohrbeck: »Waldein- samkeit« pentru cor de dame, solo de ba­riton (d-l H. lobi) şi orchestră. 5) Wald- teufel »Espanna-vais« (musica oraşului).6) Fr. Abt.: »Eine Maiennacht« pentru cor de bărbaţi şi solo de tenor (d-l H. Copony)7) Niels W. Gade: »Frtthlingsbotschaft«, piesa de concert pentru cor mixt şi or­chestră. 8) Koslek: »Üplers Abschied« fan­tasie pentru Fliigelhorn (d-l Konig din nri US? Ce*» oraşului) 9) R. W agner: »Gralser- zâhlung aus Lohengrin« de d-l H. Copony.10) Ziehrer: »1. Strauss-Millőcker-Suppe« potpouri (musica oraşului) şi 11) Două co­ruri de bărbaţi a capella: a) K. Schnauss »Die Spinnerin« şi b) M. de Weinzierl; »Heute ist heut».

Greva din Lngoşiâ.Redacţia »Drapelului« comunică ceti­

torilor sei, că din causa grevei generale a lucrătorilor din Lugoşîâ şi fiind-că ze­ţarii foii au fost reţinuţi Luni şi Marţi cu fo rţa dela Intrarea în lucru, n’a putut

,scóte numărul de Marţi. Ocupându-se la loc de frunte cu greva lucrătorilor, »Dra­pelul« face aspre imputări autorităţilor pu­blice lugojene, scriind între ai tele urmâ- tórole :

»Bieţii lucrători, în mare parte de naţionalitate români, lipsiţi şi săraci ca vai de ei, avisaţî la cele vre-o câte-va fi­bre, ce le câştigă cu muncă grea, a u fost reţinu ţi cu fo rţa de ómenii organ isaţiunei socialiste de a întră în lucru şi de a-şî câştiga cele indispensabil trebuincióse pen­tru susţinerea muncitei vieţi în trudi- tele őse.

»Las că autorităţile publice sciau deja de Duminecă, că se pregătesce o grevă, şi în Ioc să erueze causa şi se facă ceea-ce nevoite au făcut când a fost prea târdiu, nici nu au dat audienţă deputaţiunei de lucrători, care a pornit, ca să-şi plângă pă­surile, deşi póte cu o vorbă se putea re­duce la nimic tot motivul grevei, dér is- bucnind Luni dimineţa greva, nu a luat nici măsurile trebuincióse, ca acei lucră­tori, cari n u aveau p o ftă de grevă şi cari erau în m ajorita te covîrşitore, se fie scu­tiţi faţă de terórea patentă a acelora, cari au ţinut se-şî demonstreze puterea prin înscenarea grevei....

»Bieţii lucrători, precum şi întreprin- dătorii sunt de-adreptul aserviţi terórei acelui grup, care constitue conducerea or- ganîsaţiei socialiste.

»Altă organisaţie nu se admite. Noi suntem opriţi a întră în atingere cu mas* sele largi ale poporului muncitor spre a le sta întru ajutor cu sfătui şi fapta...

»In organisaţiile meşteşugite socialiste văd puternicii dilei — ori cât de incomode li-ar fi de multe ori — 6 putere, care le

pare aptă pentru a disolva organisaţia nbstră firescă.

»De aici privelegiile de cari se bu­cură aceste organisaţii oficiale atât de străine faţă de simţirea şi cugetarea po­porului nostru muncitor. De aici stângăcia, cu care e tra ta t apoi terorismul acestor organisaţii, cari în urma firei lucrului, cresc apoi peste capul administraţiei şi a siguranţei organelor publice...«

U LTIM E S C IR I.Budapesta, 28 Iunie. Camera de­

putaţilor a ţinut adlî şedinţă formală. Tóta şedinţa a fost ocupată de ceti­rea proiectului de adresă cătră Co- róna. Adresa esprimă încrederea, că evenimentele, cari turburară ordinea* constituţională nu se vor maUrepeta. In interesul restabilire! órdinei cons­tituţionale, camera consimte a-se elimi­na cestiunile de drept public, cari au adus neînţelegeri între rege şi naţiune. Partidele coaliate îşi menţin principiile lor în tóta puritatea. Cit tóté că avem dreptul la organisaţie economică autonomă, recunóseem tra­tatele şi aranjamentele comerciale deja contractate şi suntem gata së regulăm printr’un aranjament relaţi- unile cu Austria pe o basă liberă de comerciü până la 1917.

Despre cestiunea naţionalităţilor adresa nu face nici o amintire. Spune însë, că pe teren cultural, „în afară de punctele de vedere morale şi culturale, vom nisui şi de aci Ma­inte cu zel la valorarea direcţiei na­ţionale, fără însë a ignora nici pe factorii competenţi îndreptăţiţi şi che­maţi istoricesce.“

Adresa (lice apoi, că mesagiu! regal a cerut dela activitatea legisla­tivă a actualei camere introducerea votului universal „prin aplicarea idei­lor democratice şi cu scutirea carac­terului naţional al statului maghiar.u Aceste intenţii părintesc! ale Maj. Sale Ie primesce cu omagială mulţu­mită camera deputaţilor, a cărei ma­joritate de mult a fost de părerea ce s’a audit acum din*înălţimea tro­nului.

Budapesta, 29 Iunie, NumëruI de aijh al lui „Búd. Közlöny“ publică or­dinul ministeriului ungar în chestia tarifului vamal autonom. Prin acésta disposiţie tariful e pus în aplicare provisorie.

Petersburg, 28 Iunie. Deputatul Dr. Bruck povestesce o declaraţie Ca­racteristică pe care ministrul de in­terne Stolipin a făcut’o faţă de el. După-ce ministrul a asigurat pe de­putat că a întrebuinţat tóté mijlócele ce-i stau la disposiţie spre a împie­deca măcelurile de evrei în oraşele din vestul şi sudul Rusiei, adaugă textual: „Décá m’aşi convinge în cu­rând despre veracitatea declaraţiei prinţului Urusov, ri’aşî mai rëmânea uri singur minut în postul meu. Des­pre acésta puteţi fi siguri.“ ... . ţ

Petersburg, 29 Iunie. Agenţia „Westnic“ află că starea de rësboiü a fost proclamată în oraşul Keerei din guvernămentul Taurideî, din causa marilor turburări ce domnesc acolo. In oraşul Berdichew şi la Tangarow, teritoriul Donului şi Nijni-Novgorod( s’au luat măsuri de apërare extraor­dinare. Circulaţiunile pe liniile ferate Nijni-Xowgorod-Moscva, a fost sus­pendată pănă la nouë disposiţiuni.

L ite ra tu ră .— Romanul „Robia Banului“ de Sofa

Nădejde a apărut în o nouă ediţie şi se află la tipografia şi librăria A. Mureşianu în preţ de 2 Lei plus 30 ban! porto.

P roprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Corsete—m cele mai bune şi moderne s s —

la B. Goldstein, Braşov strada Vămei 21#

Pagina 4. G-A Z É T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 134— 1906

Bela „Tipografia şi Librăria“A. MUREŞIANtJ, Braşov

se pot procura următOrele cărţi(La cărţile aici înşirate este a se mai adauge

pe lângă portul postai arătat, încă 25 bani pentru recomandaţie.)

Scrieri istorice.M e m o r i i d i n 1 8 4 8 — 4 9 de V as.

M o ld o v a i, fost prefect al Legiunei HI în 1848—49. Preţul cor. 1 (cu posta cor. 1.10)

V i a ţ a ş i o p e r i l e l u i A n d r e i ü M u ­r e ş i a n u , studiu istoric-literar de loan Ra- ţiu, prof. ord. la preparandia din Blaşiă, Preţul 2 cor., plus porto 10 banî. Venitul curat al acestui op se va contribui la for- marea unui fond pentru Internatul prepa­rau di al din Blaşiii.

„ C o l o n e l H a v i d b a r m i U r s d e M a r g i n a l a S o l f e r i n o ş i L i s s a inte­resanta şi eminenta conferenţă, ce a ţi­nut’o d-nul colonel c. şi r. F ra n c ise R ieger în reuniunile militare delà Braşov şi Si- biiu. Broşura conţine şi doué portrete bine reuşite ale baronului Urs, unul din anii de mai înainţe, când încă era major, ér altul din timpul mai recent; mai conţine şi o hartă a Lissei, cum şi iîustraţiunea mormântului eroului nostru. Preţul 80 b. (plus 6 b. porto.)

„V e n t r u m e m o r i a l u i A v r a m l a n c u apelul dat c&tră ministerul de interne D. Perczel prin dl Dr. Amos F râ n c u 'n causa fondului pentru monumen­tal lui lancu. Preţul este 1 coronă. In Ro mânia 2 lei plus 5 bani porto.

P i n t e a V i t é z ü l “, tradiţiunl. legende şi schiţe istorice, de lo a n P o p -B e teg a n u l. Cea mai completă scriere despre eroul Pintea. In ea se cuprind forte interesante tradiţiunl şi istorisiri din tóté părţile, pe unde a umblat Pintea. Preţul 40 bani. plus 6 bani porto.

„ L o m ă n u l i n s a t ş i l a 6 s t e u. Acesta este titlul unei nouë cărticele, oe d-1 lo a n P o p R etcganuly ounosoutul şi me­ntősül nostru scriitor poporal, a dat lite­ratúrai române. Preţul 20 b., cu posta 26 b.

L u p t a , p e n t r u d r e p t de Dr.Budolf de Ihering tradoo re de Teodor V. Păcă ţi an. Preţul 2 cor. (-}- 10 b. porto).

„ D a v i d A l m ă ş i a n u u, schiţe bio­grafice de lo a n P opea . Broşura acésta- presentă şi multe momente de însemnă­tate istorică. Preţul 60 b. (eu posta 66 b.)

„ Ţ ă r a n u l r o m â n ş i u n g u r d i n A r d e a l *, studiu psihologio poporal de Ï. P a u l. Preţul 1 cor. (-J- 5 b. porto).

C&rţI de rugăciuni şi predici.Cuvântări bisericesc! scrise de loan

Papiu Tom. III Preţul 3 cor., plus 20 b. porto.

C u v â n t ă r i b i s e r i c e s c î de lo a n P a ­piu : tomul III cuprinde cuvântări bi­sericesc! acomodate pentru orî-ct timp, şi pentru tôte sărbătorile de peste au. Pe lângă predici, sé mai află în text câte-o instructivă notiţă istorică privitôre la în­semnătatea diferitelor sărbători. Piă-care oom separat costă 3 cor. (plus 10 b. porto).

P r e d i c i p e n t r u D u m i n e c i l e d e p e s t e a n , compuse după catechismul lui Decharbe, de V . G h riste . Conţine predici delà Dumineca XI după Bosalii pănă la Dumineca Vameşului. Preţul cor. 1.60 (prin postă cor. 1.70.)

Cuvântări bisericescî pre serbătorile de preste an scrise de loan Papiu. Preţ. 3 cor. (pi. 30 b. porto.)în Oradea-mare cartea cu titlul de mai sos care cuprinde 17 predici de ale vestitului orator eclesiastic frances. Predicile sont împărţite de traducător după a n u l b isericesc rèéâ ritén , ş i fie care este pusă la acea Dumi­necă séu sôrb&tôre, ou a cărei evanghe'ei se potriyesce predica. Ün volum elegant de preste 400 pagini în 8° cu portretul lui Massilon. — Traducerea se distinge prin- tr’un limbagiü ales» —

A apărut o nouă carte de rugăciune intitulată „ L a u d ă lu i D u m n e z e u * pentru credincioşii de religiunea ortodoxă română cuprin4ènd: rugăciuul de diminâţă, de sérâ, de sfânta Liturgie, pentru taina mărturi- sirei, precum şi alte rugăciuni folositdre.

Acéstà oarfce de rugăciual e negru şi luxos legată şi aurită. Formatul ei e sub o itav. Are 255 pag:nl şi costă numai 90 bani, plus 10 banî porto.

Atragem atenţiunea fie-câror doritori de asemenea cărţi de rugăoiunî cari în fe­lul lor n’au mai eşit pănă acum !a noi Ro­mânii. Fie-oare carte are şi un toc de car­ton tare, în care se pàstrézâ. Se pôte pro­cura prin tipografia şi librăria A. Mureşianu, Braşov.

„ C a r t e a D u r e r i i * de Emil Bougaud, tradusă din originalul francôs de Iacob N i-

i colescu„ editura lui Dr. E. D ăian u . Timişora 1896. O cărticică de mângăere sufletâscă, oare costă legată 3 cor. (plus 10 b. porto.)

„ C u v â n t ă r i b i s e r i c e s c î d e M a s - s i l l o n * traduse din originalul tranoes de lo a n G en ţ protopop gr.-cat. româna! dieoesei de Oradea-mare. P re ţu l 5 cordne (6 Lei 60, plus 30 bani porto.

„ C a r a c t e r e m o r a l e u. Acéstá carte atât de instruiţi vă, bine scrisă şi folositóre, mai ales pentru tinerimea din şcolele medii scri­să de reposatul profesor de limba română loan Popea dela gimnasiul nostru din Bra­şov se găsesoe la librăriile şi la tipografia nostră din Braşov precum şi la celelalte li­brării române din ţâră şi este una din cele mai potrivite cărţi pentru premii. Dér nu numai pentru băeţi, ci şi pentru fete acestă carte este de mare prsţ pentru înmulţirea cunoscinţelor şi formarea caracterului lor,

Atragem atenţiunea cetitorilor noştri, că la dorinţa văduvei autorului reposat, acéstá carte se vinde cu preţul moderat de 2 ooróne esemplarul (plus 20 bani porto.)

Cursul la bursa din Viena.Din 28 Iunie n. 1906.

Renta ung. de aur 4%. . . .Renta de cordne ung. 4°/0 • • < Impr. căii. fer. ung. în aur împr. căii- fer. ung. în argint 4% Bonuri rurale croate-slavone . .Impr. ung. cu premii . . . . Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin

/ioRenta de argint austr. 42/J0 • .Renta de aur austr. 4°/0 • • •Renta de cordne austr. 4% . . Bonuri rurale ungare 3 */2% . .Losurî din 1860 . . . . . .Acţiî de-ale Băncei ung. de credit Acţiî de-ale Băncei austr. de credit Acţiî de-ale Băncei austro-ung. . Napoleondori...............................

, 113.70 95.90

. 85.50

. 95.05

. 97.— . 208.40 .156.95

99.65 99.60

117 90 99.70

. 89 70 157.80

1691.- 820.- 670.75

19.14Mărci imperiale germi London vista . . .Paris vista..................Note italiene. . . .

ine .• •

117.37240.45

C u r s u l pieţei BraşeDin 29 Iunie n. 1906.

V

Bancnote rom. Oump. 18.90 Vênd. 18 94Argint român . „ 18.84 n 18.88^apoleond’ori. „ 19.06 n 19 .0Galbeni „ 11.20 n 11.40Mărci germane „ 117.20 7) 117 30Lire turcesc! „ 21.50 » 21.65Scris. fonc. Albine 5% 101.-~ r> 102Ruble Rusescî „ 258 71 2,cö

Hôtel CentralBraşov, Strada Lungă nr. I.

Hecomanda 45 cam ere pen­tru p a s a g e r i din nou mobi­

late delà 8 0 cr . în su s-Mai departe:

Sala cea mare,pentru B aluri, C oncerte, B an ch e­te, N u n ţi etc. montată din nou şi escelent ilum inată.

De asemenea:

tlegantul Salon Restaurantspre Strada, precum şi

Pivniţa de Vinuri (a-la Eszterhăzy)atât în pivniţă cât şi în Restaurant pot servi cu bucătărie bună, Bere de Steinbruch şi Vinuri curate de Ardeal. g v?

I T n i lc i s e m ă n â n c ă l im a U 11116 şi se bén VINURI cnratede Mediaş B E R E de P i l sen „Urquell“ próspétá dela cep în fie-care di? ? La = = = = = = = =

Bestauraatul Schwanbugîn Braşov, Str. Spitalului nr. 20.De o cercetare numerósa se róga

C. R. GLIG0RE CRISTEA,14—0 conducătorul restauratului.

Abonamente iaGazeta Transilvaniei“»

se pot face ori şi când pe tim p mai îndelungat séu lunare.

De véndereO ca să (Vilă) nou edificată, în str Putinarilor nr. 26 (Cacova de sus) constatatóre din 8 odăi (parter înalt bucătărie (parter) cu grădină de flori pivniţă şi şop, priveliştea cea mai frumósa peste oraş şi spre tóté co munele, este de vân zare din mâ nă liberă.

Informaţiunî se pot lua la ad ministraţia foiei „O. Trans.tt

4—5.

Se caută 2 ucenici româniicu 8 clase gimnaziale séu reale, se scie şi limba germană, cu purtare bună şi conscienţiosa la prăvălia de coloniale şi fierărie a D*lui loan E. Candrea în Orăşfcie (Szászváros). Condiţiuniîe se pot afla tot acolo.

8 -3 2412.

.*8 W w

FABXâdâ !aFRIEDEIOH STIHIE <

H raşo*r, Strada Porţii nr. 21.Recomandă marele deposit în

sp ec ia lită ţi m edicinaleindigene şi externe,

Specialităţi de gumă. A r t i c o l ! pentru îngrijirea bolnavilor. Cu deosebire j SPIRT LOBOGO (Lobogo franzbrant- S wein\ doftorie bună contra durerilor \ de reum atism , junghiuri, dureri de ţ cap, etc. Preţiri 1 sticlă mică 80 b. I

k 1 sticlă mare 1 cor. 60 b. £ L SPIRT de PAPRICĂ(Paprica franzbrant- J / wein), doftorie probată contra reama- j / tismuîui, Ischias, soldină etc. Preţul \

1 sticlă 1 cor. si 2 cor.A A A A A A A i A Â A A A A A Ii

e o t- A V 1 5 ! v i

Subcrieul am onórea a face cunoscut On. public şi in deosebi epitropilor bisericescî, că a m d e s c l i i s în B r a ş o v (la 2 Porumbi)

Strada Négra nr. 3 (3 Felső-Vllla-ntcza 3)

0 fabrică de luminări de eérá curată şi parafinăs u b f i r m a

IO A N P E T E U.Prim a fabrică do lum inări de cérá şi parafină din Ardeal.Şi sunt în plăcuta posiţie de a executa tst-feiui de (umînărî în

t ó t é f o r m a t e l e , precum şi aurite, ér comandele le voiu executa p r o m p t şi cu p r e ţ u r i f o r t e c o n v e n a b i l e . 68 - 901858

Cel mai mare magazin de haine gata pentra bărbaţi şi damea I n i

Fondată la 1892. N. P. GoldmannBraşov, firgil Istrltii (Falatul lai Cell) 31—33 şl 23.

Bate ori şi ce concurenţă în privinţa preţului asortimentului şi gust.f Confecţiunele mele se l u c r d z ă sub supravegherea mea, m odern, ca după măsură, f

numai din lână curată indigena, şi stofe veritabile englezesc!. ■Tokio Pardesiuri pentru bărbaţi, potrivite pe corp din stofă englezescă cadrilată,

cu pola clopot, dela 15 corone în sus.Costum m odern pentru bărbaţi, cadrilau, nouta­

te, lucrat bine din Cheviot englezesc, orî Kamgarndela 14 corône în sus.

P ardesiuri negre pentru preoţi, din postav Kam­garn séu Cheviot, mare asortiment, d. 22 c. în sus.

PAt-ETOT (Raglan) pentru Dame, fason scurt din stofă bună engîezésca, eela 12 cor. în sus.C ostum e m oderne pentru copT cadrilate, nou-

tate, cu giletcă, cu un rênd séu dôuâ de nasturi rock, zelinte pentru purtat, deschis, delà 9 c. in sus. Jach ete m oderne, pentru Dame, (la spate pe

talie adjustate, cu făsiî de postav luciu, d. 12 cor.lOOO costu m e de copil, delà 3 — 10 nnT, din Catifea CORD lucie, séu stropită, din stofa séu Kamgarn, delà 6 corone în sus.

Jach ete (Ragion) pentru copile, din stofă englezădela 6 cor. în sus.

H aveloc pentru bărbaţi, din per de Cămilă, dela12 cordne în sus.

Pelerine pontru copile,. . . dela 5 cor. în sus.M antale de Dame pentru praf, din Mohair séu

Kamgarn................................ delà 14 cor. în sus.P eler in e bărbătesc!, pentru turişti, dela 10 c. în susCele mai nouă modele stau la disposiţia Onor. public spre vedere. ,

2 2 — 0 Cu t6tă stima: N* P* G O L D Ml Al N Na -

Tipografia Â. Mureşianu. Braşov.