Nr. 74. Anni LXXIV . Braşov, Sâmbătă in 2 (15) Aprilie 1911.

GAZETAApare în fiecare zi de lucru.

Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 7î an 12 oor., pa '/4 an 6 cor. Pentru Romftnfa şi streinâtate pe an 40 franci, pe V2 an 20 franci., pe */4 an tO franci; Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a c ţ i i ,T i p o g r a f i a şi A dmi n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov pe an 20 cor., pe */2 * n cor., P0 V« 0n ® cor* Cu dusul acasă: abonamentul regulat. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Pubtloări mal dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Modelul.w Guvernele Ungariei au inaugurat ţi ele politica de colonizaţiune, şi ca îu toate acţiunile lor, au pus-o şi a- ceasta în serviciul excluziv al ma-

arizării.Din banii ţării, la cari contribue hiarii, Românii, Slovacii, Sârbii

| toate celelalte naţionalităţi, se co­lonizează numai ţărani unguri şi şi aceştia i cu iţi prin ţinuturi româneşti, ţi în general naţionaliste, ca să în­tărească pe acolo elementul ma-

De câteori s-a accentuat această nedreptate, care In guvernamentul nuni stat poliglot, cum e Ungaria, constitue chiar o anomalie, şoviniştii răspundeau cu emfază:

- Nu numai noi facem aşa. Priviţi la Prusiaci ce fac ei în Pozen cn expropriarea Polonilor...

Va să zică Prusia e modelul!Să vedem deci, ce isprăvuri a

făcut acest „model“ pentru întărirea dementului german şi stânjenirea ce­hi polon în Pozen.

olitica de colonizaţiune prusiacă ceput la 1885, când Bismarck entat camerei prusiace un pro­

iect de lege, prin care cerea să se roteze 100 milioane mărci pentru scopuri de colonizaţiune în Pozen. ânnme din aceşti bani să se cum­pere toate moşiile de vânzare ale Polonilor şi să se colonizeze acolo ţărani germani. Bismarck a socotit ^ că în cazul acesta mulţi Poloni vor emigra din Pozen, iar cei rămaşi vor fi pe încetul germanizaţi cu aju­torai coloniştilor nemţi.

Camera prusiacă a votat suta de | milioane şi dela 1885 până azi a | spesat 476 milioane de mărci, fără ii ajungă la ceva rezultate palpa­bile. Ba în unele privinţe barbara po-

de extirpare, sprijinită şi de îm- 1 Wilhelm, s-a întors în favo-

Polonilor. De-o parte acţiunea a

urcat oribil preţul pământului în Po­zen, de altă parte a produs în sufle­tul Polonilor u ură nesfârşită contra a tot ce e german* aşa că guvernul prusiac e mai neputincios acum, ca înainte cu 25 de ani, la începutul ac­ţiunii de colonizare.

Deja cancelarul Bülow a obser­vat, că acţiunea nu dă rezultate şi în loc să desarmeze şi cu o nobleţă de inimă, care Prusiacii nu o au, să lase pe Poloni a trăi în lume cumi-a lăsat Dumnezeu, a forţat mai departe nenorocita politică de extirpare.

El a prezentat în 1907 în ca­mera prusiacă un nou proiect de lege radical, prin care erarul a fost însăr­cinat a cumpăra nu numai moşiile de vânzare, dar a face şi exproprieri în Pozen, a putea scoate cu jorţa din moşiile lor pe Poloni, plătin- du-le cu preţul estimării. Aceasta lege barbară s-a votat în cameră, dar nu e pusă încă în aplicaţie.

Pe baza legii lui Bismarck s-a constituit la 1886 un comitet de co­lonizare, care şi-a edat acum rapor­tul despre activitatea sa în decurs de 25 de ani şi rezultatele la cari a ajuns.

Din raport reiese, că acţiunea „modelului“ guvernelor ungureşti a jertfit sume enorme şi rezultatul s-a terminat cu fiasco.

Guvernul prusiac a cumpărat în cei 25 de ani din urmă 385 mii de hectare în Pozen şi Prusia ostică, adecă 7% a întregului teritor. Din moşiile cumpărate 492 moşii mari şi 314 moşii ţărăneşti au fost tot ger­mane şi numai 191 de proprietăţi mari şi 223 proprietăţi ţărăneşti au fost luate de la Poloni. Calculat în percente abia 28# a pământului cum­părat a fost de la Poloni şi 71% e de provenienţă germană. Acţiunea pusă la cale de Bismark avea de scop a scoate din moşiile ei nobili­mea polonă, dar aceasta n’a succes, de oare-ce partea cea mai mare a

[pământului cumpărat este chiar de ‘ t* germani. Aceasta a provenit de acolo, eâ ureându-se preţul pămân­tului, proprietarii prusiaci au profitat de ocazie şi şi-au vândut cu preţuri bune moşiile la stat, cari tot Nemţi a colonizat pe ele. In privinţa aceasta „modelul“ a prins şi la noi, căci ve­dem, că şi aici conţii scăpătaţi îşi ofer moşiile statului cu preţuri urcate.

Pe moşiile cumpărate statul a colonizat în 25 de ani 18,127 de

1 familii ţărăneşti germane. Din aceste I însă 4938 familii au locuit acolo şi ' mai nainte şi sunt cuprinse în raport j numai din cauză, că au cumpărat şi l ele pământ, De fapt deci numărul nouilor colonişti este de 13,189 de

1 familii. Cu acest număr însă nu s'a putut schimba raportul de naţiona­litate, de oare-ce în acelaş timp Po­lonii s’au înmulţit cu un număr dublu de familii.

Comitetul de colonizare a spesat până acum 476 milioane de mărci. Coloniştii au replătit însă ca interese şi amortizaţie abia 5 milioane de mărci. Astfel fiecare ţăran colonist costă ta pe an statul prusiac 2700de măre* Ş i afară de aceasta estinderea moşiilor polone a crescut în cei 25 de ani cu 85 mii de hectare.

In faţa acestui vădit nesucces, ce vor face prusiacii semeţi? Poate vor pune în aplicare legea lui Bu- low cu expropriarea forţată. Cu ce rezultat, se va vedea în viitor, dar în ori-ce caz acţiunea va rămânea ca o pată asupra culturei germane.

Ce zic la aceasta şoviniştii no­ştri şi în deosăbi guvernele ungare? In raport cu acţiunea de colonizare prusiacă, colonizarea de la noi are succese şi mai neînsemnate. Vor con­tinua ei şi pe mai departe a „bate apa în piuă“, aruncând de giaba mi­lioane din banii ţării?

Dela un sistem, ca cel de azi, ne putem aştepta la tot ce este rău.

Vorba * însă e, că avem şi vom avea noi în viitor puterea de rezis­tenţă, ce vedem, că o au Polonii din Pozen, de-a zădărnici ori-ce efecte stricăcioase naţionalităţii noastre?

Universitatea populară, iată ce scrie >Seara< de eri despre Universitatea popu­lară din Bucureşti, a cărei însemnătate am arătat-o în n-rul nostru de Miercuri :

Universitatea populară, fondată de curând de oameni cari reprezintă în mod superior intelectualitatea noastră, nu ne relevă numai dorinţa de a semăna cultură unor naturi de elite, ci entuziasmul, lă­comia cu care marile mase ale publicului vin să se adape din isvoarele şthnfei şi popularizările artei.

Acest din urmă fapt este foarte sem­nificativ, şi pentru propăşirea culturei mai important chiar decât cel dintâiu.

Intr’o ţară se pot găsi câţi-va iniţia­tori, oameni de talent, de ştiinţă, însufle­ţiţi de cele mai frumoase intenţii şi iluzii, care să se coboare din sferile transcenden­tale, şi să caute a împărtăşi mulţimei mierea intelectuală adunată de ei, — har­nice şi admirabile albine.

Asta dovedeşte un frumos gest in­telectual...

Iar când mulţimea nu răspunde la a- ceasta chemare, când glasul apostolului sună a pustiu?

Ce tristă şi dureroasă constatare e atunci pentru cultura generală a unui po­por, pentru starea lui sufletească!

Din fericire marele nostru public, deşi s’a făcut puţin pentru cultura lui în afară de oficialitate, este într'un stadiu de desvoltare cu mult superior, decât îşi închipuiau pesimiştii, cari nu veniseră în- tr’un contact imediat şi mai intim cu el.

La cursurile Universitâţei populare vin peste o mie de auditorii

O mie de oameni, din care cei mai mulţi nu au decât o elementară cultură oficială, cari lasă distracţii, lene, poate şi lucru, pentru a sorbi cuvântul gândit, no­ţiune abstractă şi ştiinţifică, modelată pen­tru mintea lor I

FOILETONUL «GAZ. TRANS.«

C â n te c e .

Dq zâmbet dulce, ştrengăresc Şi gingaşa-ţi privire Mi au deşteptat în inimă Un cântec de iubire.

S&rman copil — ce mi-a rămas Din vremile senine £1 m-a ’nvăţat să plâng, să plâng G&ndindu-mă la tine.

li ’n seri târzii, când presto culmi ’nalţă blânda lună

Din lacrămi, moartelor visări Să le-mpletesc cunună.

II.

Prin sita zării ’ncet se cern Mărunţii stropi de ploaie

geam salcâmii fără flori De vânturi se îndoaie.

Şi v&ntul urlă mânios Un imn de pribegie,E rece odăiţa mea Şi plină de pustie».

Doar genele de-mi ard în foc De lacrimi cristaline Când amintirea spune... ’ncet De zilele cu bine...

Sandu Bujor.

Rom a.

Iată, că din nou, ecoul numelui ei lrumos — umple universul. Expoziţia ju ­bilară, serbările cincantenarului pe de-o parte, evenimentele politice în rândul că­rora întră frumosul gest al unui monarcii democrat de a trata, de a pune la cale— din proprie iniţiativă — întrares unor elemente socialiste în guvern, toat^ aceste au atras din nou luarea amin ■ j asupra acelui punct al hărţii, ocupai ue uu oraş care a fost şi este încă ai lamei întregi,— Roma I

Poate a contribuit întru câtva şi faptul, că s’a v r v zilele acestea şi de «Regele R om e», cu ocazia centeuarului naştere! acelui nefericit copil ai lui Na­poleon 1. — Ducele de Reichstadt, bote­zat în momentul naştere! cu pomposul nume de Rege al Romei...

Sunt glorii de acestea trecătoare, străluciri efemere, de astăzi pe mâine,

cari iasă numai urme palide tn istorie, chiar dacă sunt puse în legătură cu glo­rii durabile şi neperitoare, cum este nu­mele şi soarta unui oraş mondial ca Roma.

Căci într’aceasta stă mărimea şi în­semnătatea fostei urbe a Latinilor, — de a fi eternă prin rolul ei istoric şi artistic.

Cu acest epitet o salută şi Goethe cârd a venit să petreacă între zidurile ei, între luminile ei câţita ani de viaţă: «ewiges Rom».

O, spuneţi, rogu-vă, pietre; vorbiţi-m i voi, m ân-(dre p a la te !

Străzilor, spuneţi o vorbă ! Geniu, tu stai neclintit! D a, totul e plin de viaţă în sfintele-ţi ziduri, o

(Roma,O, veşnică Rom a I ..

E adevărat, că genialul poet, venit acolo în plină vigoare a vieţei şi dorinţe­lor sale, nu se mulţumeşte numai cu eco­urile trecutului măreţ, cu umbrele vremu­rilor moarte. Ci înţelege să guste cu ne- saţiu şi din viaţa cea aeve:

O lume . întreagă eşti, Roma, e drept, — însă fără(iubire

N ic i lumea, vezi tu, n ’ar d lume şi Rom a, nici ea,(n ’ar fi Roma.

De aceea în ale sale «Elegii Ro­mane» Goethe se ocupă cel puţin tot aşa de mult de ideile trăite de el în Roma, — cât se ocupă de mărirea de altă dată a Capitalei.

Dar în ce constă, pentru noi, valoa­rea şi frumuseţea vechei Cetăţi?

Iată cum ne lămureşte aceste între­bări un mare poet modern, — Maeter- linck în al său «Essai», întitulat «Vue de Rome».

«Roma este acel loc al lumei, unde s’a strâns în timp de douăzeci de vea­curi şi Hnde trăeşte încă mai multă irumuseţe.

Ea n-a creat nimic, — afară doară de un oarecare spirit de măreţie şi de orânduire a lucrurilor frumoase; dar cele mai splendide momente ale iumei s-au prelungit şi s-au fixat acolo cu o astfel de energie, încât Roma este acel punct al globului, unde ele au lăsat urmele cele mai numeroase, cele mai nemuritoare. Când sapi acolo pământul, scurmi Intipă- ritura mutilată a zeiţei, care nu se mai arată oamenilor.

Natura o aşezase minunat în locul cel mai potrivit pentru a culege, ca în- tr-un potir deschis cătră cer, podoabele popoarelor, cari treceau pe acolo pe cul_

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 74.— 1911

Se poate o dovadă mai puternică şi mai elocventă de nevoia de cultură ce o simte marele nostru public?

Cu această intensă nevoie de cultură a publicului: cu cultura, talentul şi admi­rabilele intenţii ale conferenţiarilor, nădăj­duim să se îndeplinească o mare operă ,' de înălţare sufletească, un pas puternic pe anevoiosul drum al progresului.

*

Din Iaşi se anunţă, că se va deschide şi acolo în curând o universitate populară. Zilele aceste un grup de profesori au avut o conzultare pentru a pune la cale înfiinţarea acestei instituţii atât de folo­sitoare.

Iarăşi banca lui Tisza. „Az Est“ a-|nunţă că contele Tisza este preocupat de múlt cu ideea înfiinţărei unei bănci romă- no-maghiare. El va întreprinde în curând o călătorie în Olanda, voind a interesa şi ca­pitalurile olandeze pentru această între­prindere.

Sediul băncei va fi Ia Oradea-Mare. In afară de operaţiunile obişnuite de bancă, noua bancă se va ocupa şi cu exploatări de păduri. —

Se poate, ca cele spuse de „Est“ să fie adevărate. Dar cel puţin să va alege untul din zăr, vom vedea cine se înhamă la carul lui Tisza-Mangra.

împăcarea României ca Grecia. Zia­rele din Bucureşti aduc ştirea, că în cer­curile hotărâtoare de acolo, se crede, că de Paşti se va face atât împăcarea între Grecia şi România, cât şi cea dintre Aro­mâni şi Greci în Turcia.

»Koln. Zeitung« încă constată legă­tură între cele două împăcări!

»Epoca« însă ne spune, că împăcarea între România şi Grecia s’a şi făcut prin mijlocirea Italiei şi a Rusiei şi că a mai rămas numai ca Grecia să agreieze în ca­litate de ministru plenipotenţiar numirea d-lui Al. G. Florescu la Atena şi a d-lui Carusso la Bucureşti.

Sâ sp r ijin im m eseriaş ii rom ân i.

(***) In aceste vremuri de frămân­tare, când noi Românii din statul ungar trebue să purtăm cea mai îndârjită luptă pentru apărarea esistenţii noastre — sun­tem datori mai mult ca ori şi când să ne folosim de toate mijloacele, cari contribue la întărirea noastră. Căci cu cât vom fi mai tari, cu atât răpunerea noastră va fi mai imposibilă.

Să dovedim în tot chipul, că zicem ce simţim şi facem ce zicem. Şi mai vâr­tos fraza noastră, în care zi de zi ne tăl­măcim iubirea de neam să se întruchipeze cât de des în faptă. Căci fapta e mărtu­risirea cea mai evidentă a sincerităţii.

Cine vorbeşte fără de a face ce zice, de­vine cu vremea un om ridicol, al cărui cuvânt va fi considerat de minciună. Fra­zeologul ilustru va fi, nici mai mult nici mai puţin, decât uzurpătorul odios al unui ideal măreţ.

$i durere avem atâţia frazeologi de aceştia. Am auzit oameni, cari în avântul glasului lor ou uitau să pună mâna pe inimă şi să spună cu cuvinte tremură­toare, cât de mult îşi iubesc ei neamul şi am auzit şi de aceia, cari în ritm înduio­şător îşi arătau dragostea faţă de cei mici, faţă de cei săraci...

Celui ce vorbeşte multe, să-i crezi Insă foarte puţin. Yorba-i argint, tăcerea-i aur — zice foarte cuminte mulţimea cu

\ multă esperienţă. Mai puţină vorbă deci şi mai multă faptă, căci e păcat Ca în vre­mea, câpd în faţa cetăţii noastre avem pe adversarul înverşunat, înarmat până in dinţi, să ne-apucăm de declamat. Mărun­taiele ucigătoare ale ghiulelelor ne stro­pesc ochii şi noi spunem, că vedem mai bine ca ori şi când — şi’ntindem hora fără ca să băgăm de seamă cât e de ma­cabră această horă.

Nu, domnii mei, să luăm mai serios situaţia. Să ne închegăm tăcut, dar repede şirurile, căci e scurtă şi preţioasă vremea. Vrăşmaşul e tare şi cu el nu e de a glumi.

Priviţi de pildă o parte de oameni din armata noastră. Sunt meseriaşii. Toţi sunt ostaşi buni, camei i dornici de mun­că şi iubitori de înaintare. Dar durere, munca ior e prea puţin răsplătită din partea noastră. Nu ne îngrijim de ei în­deajuns. Conduşi de anumite prejudecăţi rău tălmăcite şi mai ales râu înţelese, ne ţinem departe de ei şi încunjurându-i ne trezim, că banul noştri’, truda noastră alimentează iară şi iară tăria străinului.

In cetatea Braşovului avem de pildă pe cutare bărbier român — să-i zicem Tonţia — om harnic, om cinstit, dornic de muncă până la pedanterie... Şi totuş noi toţi: iubitorii de neam, sprijinitorii meseriaşului român, noi cei sătui de stre­ini — îl uităm cu toţii în ceia colţ din strada Hirscher. Cutare intelectual — vezi bine român — îmi spunea, că în salonul acelui bărbier nu-i destul de comod şi că nu-i cade chiar în cale...

Poftim!... Un salon de bărbierit, în care îşi fac apariţia medici primari, ma­iori, advocaţi... nu-i destul de comod pen­tru noi, cei cari toţi ne tragem din opincă şi cari ne avem părinţii încă prin întunerecul colibelor... Şi un salon din strada Hirscher nu ne cade în cale nouă, cari făceam numai eri alaltăeri distanţe de chiioraetri cu dăsagii în spate pe dru­mul ce ducea din satul nostru până la şcoala din cutare oraş...

Sunt într’adevăr nostime astfel de motive şi mai ales pentru noi, dela cari în aceste vremuri de grea încercare, se pretinde nu numai osteneală, ci jertfe chiar.

E vorba de principii domnilor şi acestea nu se pot ignora cu motive ri- dicule.

Să ne înţelegem altfel chemarea. Situaţia noastră de azi ne îl doamnă, ca noî, cari datori suntem să ne iubim nea* mul cu mai multă tărie şi cari trebue să fim aderenţii celei mai sincere democra­ţii — să sprijinim cu mai multă ambiţie şi cu mhi devotată abnegaţiune pe mese­riaşii români, pe aci şti cei mai deaproape ai noştri. Căci iu această sprijinire co­mună se va concretiza adevărata înţele­gere a rolului, ce trebue să 1 jucăm noi toţi în vârtejul luptei pentru conservarea ezistenţei noastre.

E x te rn e .

Răscoala viierilor în Franţa.

Spre evitarea pun erei în circulaţie a şampaniei falzificate, guvernul a votat a. tr. o lege, prin care se limita teritoriul vi­nurilor destinate pentru şampanie. Legea aeeasta a produs o mare nemulţumire şi agitaţie între viierii eschişi din «teritorul şampanist». Iar nemulţumirea aceasta, în- nainte cu o lună, a luat caracterul unei mişcări revoluţionare, pe care jandarmăria şi miliţia abia au putut-o sufoca. Chestia s’a înrăutăţit însă din nou. — Senatul a adoptat o ordine de zi de încredere in guvern în privinţa desfiinţărei dispozi- ţiunilor relative la împărţirea regională.

Acest vot a pricinuit o vie mişcare îa culoarele Camerei.

Guvernul va fi interpelat în Cameră spre a se şti ce fai de atitudine va lua în urma acestui vot.

In urma ştirei votului de la Senat,2.000 de vieri din toate satele văei râului Marne s’au adunat şi s’au îndreptat spre Dizy, unde au sosit spre seară. Mulţimea de manifestanţi a spart uşile pivniţelor u- nei case de vinuri de Champagne distru­gând tot ce au găsit, şi făcând apoi cu ma­terialul găsit în pivniţe, trei baricade de-a curmezişul stranelor principale.

Apoi cortegiul manifestanţilor s’a în­dreptat spre Ay, unde o casă de vinuri de şampanie a fost luată cu asalt. Sosind ca­valerie, manifestanţii au fost respinşi şi au luat drumul spre Epernav.

Dezordini grave s’au întâmplat în o- răşelul Damery, unde vierii au devastat pivniţele aparţinând la cinci case de vi­nuri de şampanie, spărgând butoaele şi sticlele. Două escadroafie de cavalerie au fost oprite de baricade şi la miezul nop- ţei nu erau încă în stare de a pătrunde în sat.

*Revoluţia în Albania.

Arnăuţii, încurajaţi de slăbiciunea for­ţelor militare trimise în contra lor şi aju­taţi fiind de muntenegreni, au respins tru­pele din nou până în zona de la Tuzi. Nu­mai, din cauza efectului tunurilor cu tra­gere repede, cari au fost alaltaeri toată ziua în acţiune, reocuparea oraşului Tuzi a fost împedicatâ. Acum arnăuţii pregătesc un nou atac. Comunicaţiunea cu Scutari e din nou întreruptă. Situaţiunea culelor de gra­niţă, ocupate şi acum de trupe, ar fi des­perată.

mile istoriei. Locul unde cădeau minunile acelea era el singur de o potrivă cu minu­nile însăşi. Azurul e, pe acolo, limpede şi îmbelşugat. Verdeaţa sombră şi profundă a nordului se îmbină acolo cu frunzişurile uşoare şi senine ale sudului. Copacii cei mai curaţi, chiparosul care se înalţă în­tocmai ca o rugăciune evlavioasă, pinul larg, care pare gândirea cea mai gravă şi mai armonioasă a pădurii, stejarul masiv, care ia cu atâta uşurinţă graţia portice- lor, au căpătat acolo, prin o tradiţie se­culară, o mândrie, o conştienţă şi o so­lemnitate, pe care nu le mai găsesc nică- irea. Penţrucă au fost podoabele şi mar­torii unor întâmplări iără păreche; pentru «& r&mân tovarăşii nedespărţiţi ai apeduc­telor risipite, ai mauzoleelor despoiate, ai arcelor sfărâmate, ai eroicelor coloane stri­cate ce decorează o întindere maiestoasă şi pustiită. Au îmbrăcat stilul marmorelor vecinice, pe care le împresoară de tăcere şi de smerenie. Ca şi acestea, — toate ştiu să ne spună, prin mijlocirea a două- trei rânduri lămurite şi totuşi misterioase, tot ce ne poate mărturisi tristeţea unei câmpii, care poartă cu trufie rămăşiţele gloriei sale. Toate sunt şi rămân romane.

Un cerc de munţi cu numiri sonore, — auguste şi familiare în acelaşi timp, cu creştetele adeseori acoperite de ninsori

scânteietoare, ca şi amintirile, pe cari le trezesc, — face cetăţii nemuritoare un orizont clar şi grandios, care o desparte j de lume, fără s-o rupă dela ceruri. Şi în- î tr un interior aproape decret, în centrul | pieţelor neînsufleţite unde lespedele, scă- j riie şi porticele înmulţesc spaţiul gol şi lipsa de viaţă, — în toate unghiurile unde străjueşte în vid câte o statuie trunchiată printre bazenuri, coloane, tritoni şi nimfe, — o apă biândă şi luminoasă, ascultând încă de poruncile primite acum două mii de ani, face singurătăţii imaculate o po­doabă mişcătoare şi răcorită din pănase de azur, din ghirlande de rouă, din tro­fee de cristal, din coroane de perle. S-ar zice că timpul, între monumentele acele, cari credeau că*l sfidează, a vrut să res­pecte numai oasele fragile din ceeăce se iroseşte şi din ceeace se scurge...

Frumuseţea, deşi a fost numai o fru­museţe împrumutată, a sălăşluit aşa de multă vreme între zidurile acele cari duc de la Janiculum la EsquUin, s’a înrfidăci- nat acolo cu atâta statornicie, în cât locul însuşi, aerul ce se respiră pe acolo, cerul de asupra, curbele care-1 mărginesc, toate au dobândit acolo o forţă miraculoasă de nobleţe şi de potrivire.

întocmai ca un rug, Roma purifică

tot ce s’a îngrămădit în ea, începând cu ruinile sale, greşelile, capriciile sale, extra­vaganţa şi ignoranţa sa. Până acum n’a fost cu putinţă să fio desfiguraţi. S’ar cre­de chiar că n’a putut să dureze acolo un lucru, care nu şi-a lepădat urâţenia ori vul­garitatea în care s’a născut. Tot ce nu e în armonie cu stilul celor şapte coline se şterge, se pierde puţin câte puţin sub în­râurirea geniului statornic care a pus in stânca şi în marmora înălţimilor, princi­piile estetice ale Cetăţei.

Evul mediu, de exemplu şi arta celor primitivi au fost aci, de sigur, mai vii de cât în ori care alt oraş, pentru ca aci se găseau chiar in inima universului creştin.

Cu toate aceste n’au lăsat de cât ur­me puţin trainice, oare cum sfioase şi sub- pământeşti: ceea ce trebuia ca să iacă parte din istoria iumei — care se scria aci. Din potrivă, artiştii al căror spirit era într’o firească armonie cu spiritul care pre­zida destinele Cetăţii eterne şi maicusea- mă Rafael şi Michel Angelo, manifestă o amploare, o siguranţă, un fel de mulţumire instinctivă şi o dragoste filială pe caren’o mai găsesc nicăiri. Se cunoaşte că n’avem de creat, ci numai de ales şi de fixat for­mele cari, năvălind din toate părţile, necu­noscute şi nuoi, cereau numai dreptul de

Din Constantinopol se telegraflază; Cercurile oficioase declară, că după infor* {naţiunile unanime sosite din diferite părţi, Muntenegrul nu păstrează neutralitatea,« pare a lua o parte activă Ia iasurocţiuoe.

a s

K B O N A * *

LA

„GAZETA TRANSILVANIEI“.Ga 1 Aprilie 1911

se deschide nou abonament, la care Invităm pe toţî amicii şi sprijinitorii ziarului nostru, cu atât mai vârtos, că din pricina mulţimei restanţelor sufere foarte mult expediţia regulata a ziarului. Rugăm din nou cu insistenţă si se reguleze şi abonamentul restant, almin-

trea va fi oprită trimiterea ziarului.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24

coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni o coroane, pe o lună 2 coroane.

Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci. luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50.

ADMINISTRA ŢIU NEA,

Q T ! a 1 I iz

1 Aprilie v.

Studenţii români braşoveni în exenrSiune ia Italia. Joi dimineaţa la oarele5, au plecat cu trenul spre Bucureşti 25 elevi ai clasei a VH-ea dela liceul din Bra- şov] sub conducerea d-lui profesor Dr, Blaga. Escursioniştii au ospitat câtevi oare în Bucureşti, apei au plecat cu tnJj nul la Constanţa, de unde apoi vor lut drumul pe vapor cătră Constantinopol Atena şi de acolo Ia Italia.

De cinci ani de zile s’au pregătitstu* denţii noştri pentru aceasta excursii! ̂prin economizări solvite ca cotizaţii m ale, prin producţii la sărbători, şi în ] au ajuns ziua dorită a plecărOi. Pe ci scriem acestea vor fi pe malurile Bosfotu lui. Căci tocmai am primit acum urmi toarea telegramă: «Gazeta TrarsilvaBis Braşov. Vaporul România-Constanţa ţi April 10 oare a. rn.) Aproape de Bosfor sănătoşi şi liniştiţi. Dr. Blaga.»

— Le urâm călătorie şi reîntoarce! fericită.

Paştile împăratului. Din Viena sei nunţă, că Maj. Sa împăratul şi Regele no stru va petrece sărbătorile Paştilor li Wallsee, în mijlocul familiei archiducelul Francisc Salvator, unde a şi plecat Mer curi cu un tren separat până la Amsto ten şi de acolo cu automobilul. Se va rfr întoarce la Viena în 15 Aprilie.

Avauzare. După cum aflăm din izvor direct, d-1 Virgiliu V. Bontescu, fost co respondent !a Banca centrală a c de păstrare boheme, filiala Briinn, d© zent în serviciile institutului Banca c< trată, societate pe acţii, Budapesta V. u. 24 sz. {Ustrednâ banka fie. spol.) a

a se naşte. Ei nu puteau să se înşele;! nu zugrăveau îu înţelesul jropriu al vântului; ei descoperiau doară iiusginei ascunse, cari rătăceau în şalele şi sub! eadele palatelor.

Legăturile între arta lor şi med care-i dă naştere sunt adânc trebuincio — aşa de adânc, în cât acei artişti, exili) în muzeele ori în bisericile altor < operele lor par a traduce numaiocooe ţiune arbitrară. Bună oară, fotografiile i copiile plafondului Capelei Sixtine uin ori rămân aproape neînţelese. Dar ce călătorul întră în Vatican, după ce impregnat de acea voinţă izvorâtă miile de frânturi de temple şi de publice, — el recunoaşte ca o produeţin sublimă şi firească — străduinţa fărăí măn a iui Michel Angelo. Minunata beli pe care Intr’o armonioasă şi gravă ori de muşchi şi de elanuri, se Inlănţue şi acumulează un popor de uriaşi, dd curcubeu, iu care se restrâng foste mo mentele de energie, toate virtuţileXoSHoLh rate ale căror ecouri trăiesc încă sui rtifl inele acelui sol bogat in pasiuni...»

<0d.»|

Nr. 74 —1911 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

vanzat în timpul recent la rangul de pro- curist.

Da decis curial cu privire ia bilanţulMacilor. Privitor la întrebarea, că în ce valoare sunt a se considera la bilanţ imo­bilele şi mobilele societăţii pe acţli, Curia regească a enunţat, că acelea sunt a se considera cu preţul lor de cumpărare. Iar cu privire la depozitul de mărfuri fabri­cate şi semifabricate, Curia a enunţat, că iâ o îotreprindere solidă mărfurile fabri­cate sunt a se trece la bilanţ cu preţul de producţiune, iar semifabricatele cu pre­ţul materialului brut. Acţionarul este In drept să pretindă, ca să i-se deie în adu­narea generală desluşirile necesare pentru judecarea exactităţii poziţiilor dificultate ate bilanţului. El poate pretinde şi aceea, ca desluşirile acestea, întrucât nu sunt cu- priQse amănunţit în protocolul adunărei generale, să i-se comunice şi procesul in­tentat pentru anularea hotărârei In ches­tiune. in cazul acesta decide judecătoria şi chestiunea, dacă lămuririle date sunt Corăspunzătoare sau nu. Acţionarul, care s ac virat numai ulterior acţia, nu are dreptul de a ataca hotărârea luată de o adunare generală anterioară, cu privire la urcarea aotistatuară a fondului de rezervă

nici hotărârea luată anterior, cu con­cursul său, ca acţionar, prin care s-a in­stituit în modul acesta fondul de rezervă, f&ră a se fi decis noua urcare a lui.

Tipografia ca caractere mobiie înainte âS Gutenberg. La Paris s-au vândut zilele trecute mai multe obiecte vechi de va­loare, în cari un taler de faianţă veche Deraia, în diametru de 4 cm., cu 72000 de franc’, deşi ii preţuiseră în 25.000. E de­corat cu reflecse metalice galbene arămii şi roşie-rubin. In fund are un bust de fe­meie şi o banderolă eu inscripţie O cupă de faianţă de Urbino, decorată cu inşi, cari ard o femeie, făcută la Gubbio, s-a vândut cu 15.000 de franci,’ deşi o preţuiseră în 4000. Iar o carte coreană tipărită în 1434, cu caractere mobile de aramă, s-a vândut cu BOOOde lei. Iată deci, că în Corea tipogra­fia cu caractere mobile se cunoştea îna­inte de Gutenberg.

»Motu proprio« papal. Din München se vesteşte, că Papa din Roma, din nou a ex- mis o ordinaţiune de rigoare, în care dis-

i, că preoţilor nu le este permis sub o împrejurare a umbla în haine ci­

le. Numai în reverenzi. Le este strict in- terzis a cerceta reprezentaţiuni teatrale, cafenelele, birturile — şi peste tot în lo­curile publice de petrecere, unde se gră­mădeşte societatea lumească nu-i permis aă se are te.

Americanii la serbările fie încoronareifl Anglia. Londonezii fac mari pregătiri tn vederea serbărilor de încoronare, de pe urma cărora vor să tragă foloase, de oarece vor veni spectatori din toată lu­mea. La New-York şi-au scos bilete de drum pentru Londra 75.000 americani. In ultimele 6 săptămâni înaintea încoronărei vor pleca 70 vapoare clasa 1 din New- York spre Londra. In total vor pleca cu clasa I spre Londra 25,000 american?, apoi 1800Ü cu clasa II şi restul cu a Ill-a. Mulţi milionari americani vor fi siliţi să plece cu clasa 11-a, pentru-că nu mai găsesc bi-

de clasa I-a. La Londra preţul feres- or a ajuns la sume fabuloase. Intre

Ibunele, ce se ridică in vederea serbări­lor va fi şi una germană pentru 100,000 ipectatori.

Recenzământul în Olanda. Din Haga «e anunţă rezultatul recenzământului, con­form căruia populaţia Olandei atinge cifra de 5.853.037. Teritorul Olandei 33,079 kirn2, adecă pe un klm2 177 locuitori. Cele mai populate oraşe sunt: Amsterdam 566,927, Rotterdam 415.168, Haga 272.887, Utrecht 118,877, Groningen 74,596, Haarlem, 68.244, Arnhem 64.167, Leyden 58.263, Nijmegen 54.586, TH herg 50.287, Dord recht 46.299.

Greva măcelarilor în Vicna. Calfele de măcelari au proclamat az? greva generală anunţată. Formaţi în grupuri, ei au mani­festat pe stradă, pe dinaintea prăvăliilor patronilor recalcitranţi. Comitetul a hotă-

tsă nu trateze cu delegaţia sindicatului ronal, ci calfele să se înţeleagă cu pa­lmul respectiv asupra condiţiunilor re*

&rei serviciului. Până după amiaza ceda- 120 patroni. Calfele acestora au că­

it dela comitetul grevei câte un bilet il spre a se legitima faţă de comi-

niie de control ale greviştilor.

Gioma în Odasa. — o telegramă din ne aduce vestea, că acolo sunt te­

luri că epidemia de ciumă să izbuc*

Ϋcă din nou. Populaţia e alarmată, că port au fost găsiţi doi guzgani morţi IMumă. Directorul lazaretelor de izolare

i declarat, că aceşti guzgani n-au fost a-

duşi de vre-un vapor ei sunt localnici. Prin urmare se dovedeşte, eă ciuma între şo­bolanii din Odesa nu s a stins şi foarte uşor poate să se întindă şi ia oameni.

0 baroneasă arestată. — Baroneasa Splenym, originară din Ungaria născută von Frecstatler, care se află de 6 luni la Paris, a fost arestată sub acuzarea, că practică prostituţia clandestină şi cu toate protestările ei, a fost menţinută în arest. Baroneasa declară, că are In Ungaria un castel şi mari proprietăţi şi primeşte lu­nar sume însemnate — voind să explice astfel viaţa ei luxoasă. Poliţia susţine însă că o supraveghiază de mult şi cunoaşte de aproape viaţa, pe care o duce la Pariz. La cercetările tăcute la locuinţa baronesei la Hotel de France s-a stabilit că ea chel­tuia bani mulţi dar nu făcea datorii.

Trăznet. In comitatul Torontal a bân­tuit zilele acestea o mare furtună cu ful­gere şi trăznete. Un fulger a lovit în tră­sura ce mergea pe drum a îuvăţătorului Bosniacovici. Fulgerul a căzut în ferul din vârful oişte! şi a omorât amândoi caii. Surugiul, care mâna caii a fost orbit pen­tru totdeauna cu desăvârşire iar învăţă­torul din trăsură a asurzit total la mo­ment şi nu şi-a mai recăpătat auzul.

Jălulrea Sârbilor. In Scupcina Sâr­bească continuă discuţiunea budgetului. Deputatul progresist Periş, arată, că aspi- raţiunile de etnaucipare prin uniunea va­mală sârbo-bulgară s-au sfârşit prin înche­ierea unui tratat de comerţ defavorabil cu Austro-Ungaria. Acela care a desăvârşit anexarea Bosniei şi Herţegovinei a fost decorat do regele Petru. Serbia nu are nici sprijinul triplei alianţe nici pe al tri­plei înţelegeri. Ajutorul Rusiei este nesi­gur : Rusia a părăsit la Potsdam chiar pe prietinii ei. Ruşii tratează pe Serbia ca pe provinciile asiatice sau pe Maroc. Am i­ciţia serbo-turcă este o anomalie, Turcii fiind vrăşmaşii naturali ai poporului sârb.

Platoşe contra gloanţelor, s ’a vorbitmult de-o platoşă în stare a apăra de gloanţe. Revista »Schusz und Waffe« arată, că pe mulţi i-a ruinat străduinţa de-a des­coperi astfel de platoşă. In 1910, Englezul Wilson s’a înfăţoşat cu o platoşă de pâslă şi s’a oferit a primi 5 glonţi. In adevăr, 4 n’au putut sparge zeaua, dar al 5-lea nemerind într’un loc slăbit de altul, i-a in­trat în plămâni şi l’a ucis. Tot aşa i*a mers Francezului Durieux în 1845 în Pa­ris. Pe acesta i’a ucis al 6-lea glonţ. Alt Englez Walker a născocit o pavăză foarte tare şi foarte elastică, în stare, credea el, a apăra chiar şi de glonţi. In 1882 s’au făcut încercări iarăşi asupra lui. Glonţul n’a trecut prin pavăză, dar lovind în drep­tul inimei, l’a ucis prin sguduitura ce-a pricinuit. In 1889, avu aceiaşi soartă loco­tenentul italian Angerra, în Genova. Tot aşa a păţit în 1891 olandezul graf Elger- land în Paris. Croitorul german Dowe s’a ruinat şi a murit în cea mai neagră să­răcie, tot din pricina acestei invenţii.

Prin pustia Saharei- Colonelul Berrix, în fruntea unei caravane de 8000 (opt mii) de cămile, a trecut de-a curmezişul Saharei. lată după N. W. J. amănunte: Dela oraşul Agades până la oaza Faşi sunt 460 km., din cari 140 prin ţeară lo­cuită, iar 320 pustie, dela Beurcot până la Faşi. In Faşi e apă, dar păşune nu. A tre­buit deci să ia hrană pentru cămile şi pentru oameni în câtime îndestulătoare pentru dos şi întors. Au călătorit zi şi noapte. Bdtrix avea supt el un locotenent, doi subofiţeri, 34 de soldaţi şi un călăuz foarte iscusit (Hagi Cara). S’a întovărăşit cu o caravană de Tuaregi, care avea la 8000 de cămile. A plecat la 11 Oct. 1907 dela Beurcott (ţeara Azbin). Hagi Cara pare a avea un dar tainic de-a găsi dru­mul în pustia de năsip. Ades caravanele, în loc să înainteze, fac un cerc uriaş şi se trezesc iar pe unde au trecut. Cara simte apa dela depărtare. Odată s’a oprit şi a z is : »Trebuie să fie p’aci un isvor«. Şi l’a găsit! Se ruga mereu lui Dumnezeu s& nu nebunească. Ar fi fost pieirea tutu­ror neînlăturată. Când bătea vânt cu nă­sip, toţi purtau văluri negre.

In ziua a doua au ajuns la un copac, singurul ce se află între Beucrott şi Faşi. Caravana avea 25 de berbeci. De obiceiu îi duceau în spatele cămilelor. Atuncia însă erau pe jos. Cum au văzut copacul, au alergat în umbra lui şi n’au mai voit să se scoale. In sfârşit au văzut apropiin- du-se dealurile dela Ten* re. Timp de 17 — 20 de cfasuri mergeau şi 3—8 se odih­neau. In ziua a oincea văzură munţii al­baştri din oaza Faşi. Trei z ie au poposit în Faşi, bucurându-se de cele mai măreţe jocuri de lumină şi de colori. La întoar? cere a căzut o cămilă şi au lăsat-o să piară în pustie. Afară de asta au mai pierdut două.

Un pian de vânzare. Din cauza mută- rei din Braşov este un pian escelent şi nou, sistemul cel mai perfecţionat, foarte scurt, în condiţiuni favorabile de vânzare. De văzut în fiecare zi în vila Bologa, Şirul cetăţuei 9 (Schiossbergzeile) în etajul II. între oarele 1— 3 după amiazi.

ApOlio-BlOSCOp. Reprezenlaţiunile din Apollo-Bioscop pauzând săptămâna acea­sta, îşi reiau firul Duminecă, în 16 Apri­lie, când va fi o reprezentaţiune cu urmă­torul program : Ziar kinematografic X IX (vedere). P8 malurile Nilului (vedere). Pa­nopticul (humoristic). Bucurii de sport (humoristic). Don Juan (dramă). Inima ma­mei (dramă). Thais (dramă col.). D-nul Tontollni ca zugrav (humoristic). Luni şi Marţi program nou, care-1 vom da mâne. Atragem atenţia publicului nostru asupra frumoaselor reprezentaţiuni ale Apoilo- Bioscopului.

Societatea Geografică Română.— Şedinţa a treia. —

Marţi seara, societatea geografică ro­mână a ţinut a treia şedinţă, în sala Se­natului.

A presidat d-1 Sabba Ştefânescu.Vorbeşte d l căpitan Ionescu-Dobro-

geanu, despre »Berdjan«.Conferenţiarul arată, că »Berdjan« e

vechea denumire a Dobrogei.Face istoricul Dobrogei spunând, că

în veacul al Xil-lea Dobrogea avea oraşe înfloritoare şi cu o civilizaţie înaltă.

D-1 C. M. Ciocazan, comunică despre »Lupta pentru apă, irigaţiuni«.

Conferenţiarul arată, că unele po­poare luptă contra apei, iar alţii pentru apă, aducând apa necesară lucrărei pă­mântului prin lucrări de irigaţiune, făcând astfel din ţinuturi sterile, câmpii de-o fer­tilitate exuberantă.

Vorbeşte de oazele din Sabara create de francezi.

La urmă conferenţiarul spune, că la noi, în decursul mai multor ani, s’ar putea face lucrări de irigaţiuni, cari ar aduce mari foloase agriculturei.

*

După şedinţa publică membrii socie- tăţei s’au întrunit în şedinţă intimă pen­tru votarea budgetului pe 1911.

Concertul d-nei Lucia Cosma la Bucureşti.

Miercuri seara, artista noastră d-na Lucia Cosma a dat în Bucureşti un con­cert cu succes strălucit.

Iată ce scrie «Seara» despre acest nou triumf al d-nei Lucia Cosma:

Cunoscuta noastră cântăreaţă, d-na Lucia Cosma a dat aseară, la Liedertafel, un concert, al cărui program alcătuit din bucăţi clasice şi moderne, a atras un pu­blic numeros de amatori de muzică bună.

Faima, de care se bucură marea cân­tăreaţă a fost astfel sporită prin concer­tul de aseară mai ales, că în timpul din urmă d-na Cosma şi-a însuşit multe din rafineriile de emisiune ale şcoalei franceze, ceea-ce se şi potriveşte de minune tem­peramentului d-sale.

Vocea aceasta subtiiă de soprană, în stare eă se avânte în agilităţi, ca acele din aria Paminei din «Flautul fermecat» şi ca acele din aria pajului, «Nunta lui Figaro» de Mozart. strălucind în acelaş timp printr’o uşurinţă extraordinară în schimbarea registrelor, de sigur că nu este ceva obişnuit.

De aceea şi pornirea de cizelară a frasei, de scoaterea în lumină a tuturor fioriturilor, cu care cântăreaţa ne-a fer­mecat şi aseară.

De aci impresia de artă senină ce o ai ia auzul unor arii, ce nu pot fi abor­date de cât de cântăreţe de mare faimă, — cu care ne-a lăsat aseară d-na Cosma.

Deşi pornirea aceasta de rafiserie s’ar părea că întunecă uneori avântul, sentimentul — cântăreaţa r&uşeşte to­tuşi, să dea frâu liber caldului său tem­perament întru unele arii populare, cum a fost de pildă în bucăţile lui Dima şi Brediceanu.

Avântul, cu care a cântat d-na Cosma două doine armonisate de Bredi­ceanu, nu poate fi curând uitat. De ase­menea nici perfecţia artei, cu care a cân­tat şi alte arii de Tosti, Massenet, Cezar Frank, Liszt, Rrabras, Tscbaikowsky, R.

Strauss şi H. Wolf, în toate strălucind cântăreaţa printr’o limpiditate de nuanţă şi o stiblitaîe de frasare greu de întâlnit în zilele noastre de grabă în toate.

De aceea, d-na Cosma a fost aplau­dată cu multă căldură de A. S. R. Princi­pesa Maria şi de o sală aleasă.

B i b l i o g r a f i e .

A apărut din «Biblioteca populară» a administraţiunei Domeniului Coroanei, Căr­ticica a XLVI-a, întitulată Învăţaţi şi me­serii, de Ion Dragoslav, cu o precuvântare de Ion Kalinderu, şi o ilustraţiune, amin­tind vizita Regelui Gusta v al V-lea ăl Su­ediei la castelul Peleş. Cuprinde patru po­vestiri interesante şi instructive, cu ten ­dinţa de a îndemna poporul la îmbrăţişa­rea meseriilor. 1. Povestea celor cinci fraţi. 2. Anghel Florea. 3. Din ticălos om de treabă şi 4 Boer Vântul.

Vtena. 14 Aprilie. Ziarul „Reichş- post“ publică un lung articol asupra confiscărei bibliotecei populare din Agârbiciu şi spune, că acest caz este un exemplu cras de intoleranţă maghiară. Autorul articolului spune, că în orice altă ţară o asemenea ac­tivitate a poporului ar fi sprijinită sau cei puţin nu ar fi împiedecată; în Ungaria însă parchetul se sperie. Articolul termină cu cuvintele: „Preo­ţii şi institutorii români ca şi săr­manii săteni nu vor mai îndrăzni să încerce a forma o bibliotecă. Publi­cul european va continua însă să asculte tiradele asupra străduinţelor culturale din Ungaria.

Epernay, 14 Aprilie. Mişcarea proprietarilor de vii ia caracterul for­mal al unei răscoale. Comitetul di- rigent al viierilor a lansat o procla­maţie, în care provoacă pe toţi man­datarii poporului să demisioneze din posturile lor şi propune denegarea dărilor. Foarte mulţi primari din de­partamentul Aube au abdicat. Pe case şi oficii fâlfâie drapele roşii, în locul treicolorului. Sosesc dese deta­şamente de trupe.

Epernay, 14 Aprilie. Până eri au fost nimicite următoarele fabrici de şampanie: în Epernay trei, în Ay cinci, iar în Pierry şi Damery au fost jăfuite magazinele a două fabrici. In comuna Vinay răsculaţii au nimicit total un magazin de şampanie. Mili­ţia nu i-a putut împrăştia decât după ce a dărâmat o baricadă-

Epernay, 14 April. Oraşul Ay a fost aprins. Incendiul se întinde. Pompierii sosiţi din Epernay sunt incapabili de a stinge focul din ca­uză, că locuitorii împiedecă operaţi­ile de stângere. De pe la oarele 5 dcmneşre linişte, e liniştea aparentă, care vesteşte sosirea furtunei. La noapte se aşteaptă sosirea a 6 bata­lioane de infanterie şi două esca- droane de cavalerie.

Paris, 14 Aprilie. Camera a vo­tat încredere guvernului cu 383 vo­turi contra 97. Primul ministru Mo- nis a convocat un consiliu de miniş­tri sub prezidenţia lui Falliéres. Gu­vernul va lua măsurile necesare pen­tru înăbuşirea revoltei din ţinuturile viticole.

New-York, 14 Aprilie. Ştiri din Mexic anunţă, că mexicanii au re­purtat o victorie decisivă la Zaca- pecas contra trupelor guvernului, şi au pus stăpânire pe acest oraş fă­când 200 prizonieri.

Proprietar : D r. A u re l Mureşia&Uv Succesorii.

Redactor resp. Ioan S pu derea

D r. B. B asio ta------m ed ic ------r

—- specialist în morb. femeieşti. — Cluj-Kolozs vár. Strada: Ferencz lózsef Nr. 6

Consul taţii uni între oarele 8—10 a. m. 3—5 p. m.

GAZETA TRANS I LVANI E I . Nr. 74— 1911.Pagina 4

a l o n cL© c " o r s e t e . Stxa.c5.a- ZLÆ ilxa,el T X T e is s IbTr. 3 .

Un corset cu halene veritabile Un corset veritabil Grade-front Un corset Princess, cel mai non fason francezs e p o t p r o c u ra , d u p ă m ă s u ră sa u g a ta s in g u r n u m a i la

B. GOLDSTEIN.

10

S a l o n <5. e c o r s e t e . - S tra d _ a 2v£12a .a e l T77* e is s 3 .

însoţirea industrială braşoveană de mobile ea membru al însoţirei de eredit centrala regnieolarâ.

f|V| i i A IV I A | f \ | | A I în depozit: aranjamente de odăi de durmit, de prânz, odăi pentru domni I I I I I l l l l l l l l l şi de salon. Primeşte a aranja complect locuinţey birouri şi bucătării.IJLăJL UI/ 111 v M l lv I Pregăteşte articoli de comerţ şi tapiserie------------------ ■ ........................—

Se află mobile dela execuţia cea mai simplă până la cea mai elegantă cu preţ convenabil pe lângă condiţii favorabile.Strada lfămei 36- Visitare fără obligament de cumpărare. Proiect de spese gratuit. Palatul Czell-

IQdLO27 M arile

Banca Naţionala a României.v£ i tu aţi tine s u m a r ă .

128.775.190

1,465.172 67,625 514

27,700 891

11.999,924 14.925,995 3.119,621 5.999,808

710,279 520 805

105 864.360 40,424 563 35 722.443

444,854 565

12.000,000 28,123832 4.150,806

262,852 520 976,286

105.364 360 30.886.761

444 354.565

c t i n t :)90899690 Reser. metal, aur 120096077 187876500 „ Trate aur 49608000Argint şi diverse monede . . .Portofoliu Român şi străin.•Impr. pe efec. publice 11670300)

„ „ „ în cont-corent 12945116|Efectele Capital. Social . . . .Efectele fondului de reservă Efect. fond. de amort. imob. şi materI m o b i l e ......................... . . .Mobilier şi Maşini de Imprimerie Cheltueli de Administraţiune . .Depozite libere . . . . .Conturi curente . . . . . .Conturi de valori . . . . . .

1 © 1 119 M arile 26 Martie

P a s i v :

Capital ...................................Fond de rezervă . . . . .Fondul amortis. imob. şi material Bilete de Bancă în circulaţiune , Dobânzi şi beneficii diverse . Depozite de retras . . . .Conturi diverse, s o ld ....................

Scomptui 5%* Dobânda 5V2%

168,709.569

1 251 270 105,778479

25,310.616

11.999 924 17,956.807 4 293.621 6.020,644

726.113 541,139

110 087,520 17,743,179 40 439,106

510 857.987

12.000,000 30.135,439 4.432,204

329 450,700 984,802

110.087,520 23,767.322

510.857,987

169.704,077

1.228,595 101 924,467

24 613,416

11.999,924 1.7,956.807 4,293.621 6.020,679

728,513 553,378

110,368.800 17.574.756 49,314.871

516.281 404

12 000.000 30 135 439 4.432,204

363.868 890 1 065,145

ii 0.368,800 24.910,926

516.281,404

Nou! Nou!Ludovica Soos ■**

Friseriţâ de teatru.

Primai salon de frizat DameBraşov, strada Hirseher Nr. 5.

(vis-a-vis de teatru)Frisuri de mireasă, cultivarea părului ca în america spălarea capului cu aparat de uscat mare asortiment de coade, bucle, tu- peuri de tot felul, crepp de păr, articlii de păr; lucrări de par, lustruirea şi colorarea pârului

se execută cu preţ mod rat. Se cumpără păr căzut şi mototolit

Picături de stomac iB Z E e ^ x r s r :

provăzute cu marca Sfta Maria dela Mariaczeîl, căror poporul le zice picături de stomac de Ka.-j r.aczell, şi sau valorat de 30 ani! ca cea mai bună doftor; s cu1 efect m inunat la durere ăe sto­mac, ardere şi sgâreîtni de sto mac, înfundare, dume de cap,: vomare, insomni?. îipsă de sân ge, e tc .

Se capăt* ;a toate farmaciile’ sticla cn p - ţu l de 90 111. ?i I cor. 60 fii. 6 sti -le cu 5 cor. 40 ftl. 3 sticle duplo cu 4 cor. 80Í fii. trimite franco producent 1.

c. 3 R 4 D Y , farmacia ,,Kiii£ toi Dupra'1-W ie n . 1 Fleischmarkt 2 Depot 5.

Deposit la farmacia Victor Rotfi din Braşov.* Grijiţi să fie marca Feoioara M aria delaj

Mariaczeîl, pe pachetarea roşie şi subscrie-l rea de pe chipul de alături.

Cassa de păstrare în Mercurea societate pe acţii. (Szerdahely, Szeben megye).

Concurs.

Se publică concurs pentru ocu­parea postului de practicant la Cassa de păstrare în Mercur«.» soc. pe acţii, dotat la an cu 1000*— Cor.

Dela reflectanţi se cere să fie absolvenţi de şcoală comercială.

Cel ales cel mult după un an de praxă, va fi avansat în postul de funcţionar dotat cu 1200— Cor. la an, 240— Cur. bani de cvartir, tan­tiemă statutară, drept la fond de penzie şi urcare de salar tot din 3 îu 3 ani.

Reflectanţii au să-şi înainteze cererile provăzute cu atestatele de ]ipsăf până în 30 Aprilie 1911. nou.

i«9 i-i Direcţiunea-

ColosalTârg de stofe

ea gros şi ea detail-Noutăţi de primăvară şi vară.Intre alte multe vine la vânzare:140 cm. stofă de costume de Zsolna

acum 1‘90 fl. şi 2 25 120 cm. Hom espun engl. , 1’50 fi. şi 175120 cm. Cheviot şi kamg. „ — '69 fl. ş i — *78 120 cm. Voile de lână „ — -85 fl. şi 1*05 Grenadine franţuzesc florilat

şi luciu acnm — ‘85 fl. şi 110 M adeira broderie ,, — 38 fl şi — *58Levantine de spălat „ — *vf8 fl. şi — -36Merîno Delains „ — *25 fl. şl — *39Pânză cu fire de mătase,, — *39 fl. şi — 55 Pongis şi T a f -tt mătase „ — 68 fl. şi — -85Foulard mătase „ — '98 fl. şi 112A fară de aceste, mare asortiment de stofe moderne pentru rochi, calitate foarte bună, mai departe mătăsuri, dantele, panglici, voaluri şi alte articole de toaletă de dame. Fiecare damă să ceară, în interesul propria catalogH cn mostre magazinului meu de modă, care 11 trim it ori şi cui gratuit şi franco şi mă rog a-mi scrie daoă doriţi mostre mai ieftine, sau calitate mai bună.

Comande de 20 cor. se trimit franco. WEINER MÁTYÁS,

magazin mare de mode pentra dame.

BUDAPEST, VI. Andrássy-ut Mr. 3.

FABRICA OE MOTOARE

A. G. DRESDNERuna din cele mai vechi şi mai mar!F A B R IC I de M 0 T 0 R E

L i f e r e â z ă

MOTORE şi L0C0M0BILEcare funcţionează: perfect, durabil precis şi sigur, puse în mişcare cu Gaz (Sauggas), Benzin, Uleiu brut Acetylen.

Représentant Generai şi Deposit:

Gellért Ignâc és T-sa,Budapest, Teréz-Kôrut 41.

T elephon 3¥r. 18-19(175,1— 0.)

O casăconstătătoare din 6 odăi, cu drept de crâşmărit, dimpreuuă cu o grădini frumoasă situată lângă ea cu doul curţi pe două părţi, se vinde din mână liberă.

Doritorii au să se adreseze In administraţia acestui ziar şi Strada Hirseher Nr. 18. 4—io.

$*-

Hans Apfelbach,La regele galeriior.

B r a ş o v , Strada Porţii Nr. 18.

Cel mai solid şi mai ieftin magazin cu articolele de tricotaş, albituri pen* tru b&rbaţi şi cravate moderneN a r e a s o r t im e n t de cio ra p i de c o p il , b ă r b a ţ i ş l d a n e . 1143,1—52.

T IP A R U L T IPO G R A F IE I A . M UREŞIANU, BRAŞOV.