Nr. 223. Braşov, Miercuri în 10 (23) Oetomvrie 1912. Anul LXXV

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe */, an 12 cor., pe W an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe */, an 20

franci, pe */4 an 10 franci.

R E D A C Ţ I A ,T IP O G R A F IA Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA : BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe y s an 10 coroane, pe y 4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai des® după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Cu nn pas mai aproape de ţintă.In acelaş timp cu întrunirea

Asoeiaţiunei noastre culturale în Sibiiu şi-a ţinut şi Kulturegyletul ardelenesc adunarea sa generală în Alba-Iulia. N’am releva aceasta coincidenţă, poate întâmplătoare, dacă unele din chestiunile desbă- tute într’o adunare ca şi în cealaltă n’ar avea notă specială, care chiar prin momentuozitatea şi importanţa caracterului trebue să preocupe întreaga suflare românească. Punctul esenţial, de gravitaţiune al adunării Emkeului l’a format conferinţa despre „politica de proprietate“ ţinută de profesorul de la universitatea din C;uj, Dr. Kenéz Béla.

Ceea-ce a spus d. profesor u- niversitar în conferinţa sa nu e altceva decât repeţirea aserţiunilor contelui Bethlen, reproduse deja în coloanele acestui ziar, adecă că pământul Maghiarilor ajunge în mâna noastră. Acest fariseesc vaiet a răsunat şi în marea adunare a agrarienilor (Orsz. Magyar Gazda szövetség) ţinută în vara aceasta la Sio de pe Balaton. Acolo ca şi la Cluj şi în Alba-Iulia s-a cerut stăruitor intervenţia şi ajutorul grabnic al guvernului maghiar. A- yutorul guvernului pe sama nemeşilor scăpătaţi, cari şi-au mâncat averile in petreceri a urmat şi până acum, căci ce alta misiune ar avea „Székelyföldi miniszteri kirendeltség“ din M.-Oşorhei şi celelalte numeroase expozituri din diferitele oraşe ale Transilvaniei decât a a- jnta şi a înfiinţa din banii contribuabililor diferitele cooperative ca : Fabrica de tăsut şi de tutun din Sepsi Szt. György, fabrica săcuiască de brânzeturi şi de îngrăşare din Odorheiul-săcuiesc; Asociaţia cooperativă a economilor săcui din M.- Oşorhei şi numeroasele reuniuni de consumaţie şi valorizare estinse peste întreaga ţară şi susţinute din partea ministerului de agricultură [şi comerţ. La această acţiune economică pornită în stil mare din partea guvernului şi a societăţii

maghiare vine acum a se mai a- dauge cooperarea unor institute de credit ca «Banca de parcelare ardelenească», «Banca agrară» şi alte cari sunt înfiinţate cu espresa deviză de a pune mâna pe puţinele noastre moşii.

Strigătele conferenţiarilor şi ale unor feudali, că pământul Ardealului ajunge în mână streină, adecă a noastră, urmăreşte alt scop: zorirea guvernului de a veni cu legea-i de deposedare despre care s’a mai scris la acest loc. Societatea maghiară feudală râvneşte la succesele câştigate în Posen faţă de Poloni pe urma cunoscutei legi germane de deposedare. Se vor în- înşela insă ca şi Germanii î

Scopul prea des a accentuatei politici de proprietate maghiare ne este prea bine cunoscut, decât să ne putem aştepta din partea guvernelor la vr’nn bine pentru noi. De aceea trebue să ne pregătim şi să fim continu la pândă.

Un pas spre întărirea noastră economică pare a-1 fi făcut cu o- caziunea adunării noastre culturale din acest an.

Ridicarea stării materiale a poporului nostru, promovarea binelui lui şi deşteptarea conştiinţei despre puterea ce zace în el, alt fel nu se poate face decât prin gruparea micilor şi slabelor lui forţe manifestate prin cooperativele conduse înţelepţeşte şi cu cea mai mare esactitate.

Deciziunile cu privire la înfiinţarea cooperativelor, şi a reuniunei comercianţilor noştri pe lângă bucuria ce ne-au cauzat-o, vin a marca începutul uneUnouă etape în vieaţa noastră culturală şi economică. Recunoaştem că greutăţile începutului vor fi mari, mai ales având în vedere că poporului nostru peste tot îi lipseşte spiritul de asociare .de întreprindere şi cruţare, dar faţă de aceste desavantage a- vem convingerea că stăruinţele, persvadările şi altruismul conducătorilor cooperativelor vor triumfa de aceste rele ce le aflăm în oare care grad şi la fii altor neamuri.

Lucrul esenţial, garanţia vieţii

şi succesului cooperativelor zace însă în organizarea temeinică şi practică a cooperativelor şi apoi în o conducere exemplară, ferindu-ne de esperimentări şi încercări bazate pe combinaţiuni, cari chiar la început ducându ne la eşecuri, ar face ca ideia cooperativei, în loc să cucerească îu timp scurt teren să se discrediteze şi să fie întâmpinată cu resentiment.

De aceea trebuie să accentuăm în deplină cunoştinţă de cauză şi departe de gândul de a atinge vrednicia cuiva, că îndată ce se tractează de afaceri comerciale unde numai două espresiuni se cunosc, progres sau declarare în fa lit : organizarea cooperativelor nu se poate încredinţa ori-cui şi nu unui sau doi oameni ci u- nei grupe de oameni perfect versaţi în afacerile comerciale şi totodată conduşi de voinţa firmă de a veni în ajutorul poporului nostru.

Şcoala noastră comercială din Braşov în fiecare an ne dă un contingent de tineri bine pregătiţi teoreticeşte, dar 99 percente ca să nu zic întreaga sută caută aplicare pe la băncile noastre, unde felul ocupaţiunei îi depărtează de mediul îri care trebue să se mişte cooperativele.

In fruntea cooperativelor precum şi a Reuniunei comerciale trebue să se pună cei mai destoinici şi mai versaţi bărbaţi ai noştri. Ca să dovedim şi mai pregnant aceasta afirmare, n’avem decât să relevăm unele momente din vieaţa marei asociaţiuni de conzumaţie şi valorizare „Hangya“ care bucurân- du-se de scutul şi ajutorul moral şi material al statului îşi arelifo mulţime de cooperative şi prin sate curat române.

Marii proprietari maghiari în frunte cu contele M. Kâroly înainte de a decreta înfiinţarea acestei A- sociaţiuni au aflat de bine a trimite în Germania, Franţa, Engli- tera pe cei mai destoinici bărbaţi ai lor, între cari pe actualul director esecutiv al ei pe d-1 Balogh P. cari timp mai îndelungat au

studiat minuţios fiinţa şi organiza- ţiunea cooperativelor din acele ţări vestite prin succesele obţinute pe urma activităţii cooperativelor şi numai după-ce au aprofundat chestiunea cooperativelor şi au adaptat-o la împrejurările sociale şi materiale de la noi, s’au constituit într’un comitet central independent şi au procedat apoi la organizarea asociaţiei „Hangyau pe care au împărţit-o în patru secţiuni reprezentată fiecare prin o expoziturâ.

Lucrul însă nici aici n-a mers la început atât de uşor precum se credea, fiindu-i activitatea paralizată de-o parte de necunoştinţa şi neîncrederea oamenilor, iar de alta de sermanii comercianţi adăpostiţi pe la sate, cari o înfăţişau de periculoasă intereselor poporului, de fapt însă periculoasă micilor neguţători, cari ne putând lua concurenţa cu noua cooperativă, trebuiră mai curând sau mai târziu să în chiză uşile prăvăliei şi să iee lumea în cap. Zicem deci, că şi a- ceastă puternică asociaţie s-a luptat cu greutăţile începutului şi dacă astăzi numai în Transilvania numără peste 240 de cooperative aceasta în locul prim se poate a- tribui temeinicei ei organizări, de- voţiunei şi mai vârtos cunoştinţei de afaceri a oamenilor cari o conduc şi în fine numeroasei cete a controlorilor, cari împărţiţi în cercurile lor de activitate anume designate şi fiind toţi oameni cu pregătiri speciale şi rutinaţi, zilnic cercetează şi controlează riguros cooperativele şi se nizuesc a înfiinţa altele nouă. In această lucrare a lor, controlorii sunt ajutaţi în mod considerabil de şefii expo- ziturilor economice ministeriale, la cari sunt ataşaţi şi câte un profesor de economie.

Dacă „Hangya“ progresează din zi în zi, s-a estins văzând cu ochii peste tot Ardealul şi dă lovitură de moarte chiar şi unor vechi şi bine consolidate firme comerciale, forţa ei rezidă în escelenta-i organizare şi conducere cu cunoştinţă de cauză.

Aceste am ţinut a-le releva

esprimându-ne dorinţa, ca la constituirea cooperativelor noastre să se proceadă cu cea mai mare chibzuinţă şi chestiunea să se studieze temeinic pentru-ca aducând la vi- eaţă cooperativele noastre să putem zice îu deplină linişte sufletească, că am făcut primul pas decisiv spre emanciparea noastră din lanţurile robiei economice, sub greutatea cărora astăzi sucumbă popoare mai independente decât noi. De altfel Ia aceasta importantă chestiune precum şi la înfiinţarea reuniunei comerciale vom mai reveni şi până atunci bărbaţilor noştri conducători le dorim ca D-zeu să le ajute!

Ag. ,

Procese de agitaţie. Azi, ta 22 1.c. se perfcractează la Curie procesul d-lui deputat Dr. Nicoiae Şerban, în care dânsul a fost condamnat la 5 luni închisoare şi 9000 cor. amendă în bani.

Mâne, Miercuri, în 23 1. c. se ju decă la tabla reg. din M. Oşorheiu procesul cu »Deşteaptă-te Române«, în care au fost osândiţi mai mulţi membrii români ai congregaţiei comitatului ITăgăraş.

Camera* o ştire din Viena anunţă, că guvernul va convoca în şedinţă camera, pentru a î i se face cunoscut convocatorul de- legaţiunilor. Şedinţa camerei va fi Sâmbătă, în 26 Oetomvrie c.

Tot din Viena se anunţă, că prim -m inistrul Lukács va merge săptămâna aceasta la Viena şi va fi p rim it în audienţă de M. Sa. Lukács va face raport asupra situaţiei.

Camera Bosniei* Ministrului comun de finanţe Bilinski, în urma tratativelor cu şefii partidelor bosniace, i-a succes a asigura capabiiitatea de muncă a camerei bosniace, in n-rul de Duminecă ai foii oficiale a şi apărut convocarea camerei, pe azi 22 Oct, n. c. Da prezident va fi ales Dr. Mandici, croat. Se anunţă din Seraievo, că Sârbii vor f»ce opoziţie strajnică guvernului provincial.

La marginea gheţarilordela Polul Sud.*)

- Un articol al exploratorului Boală Amundsen. —

Anul-vechi era pe sfârşite —■ şi cât de repede trecuse ! Ca toţi antecesorii lui şl acest sfârşit de an ne făcea si ne dăm seama de toate cele petrecute : şi bune şi r e le ; principalul Insă era, că de-odată cu încheierea acestui an eram aproape de acea parte a lumii, unde conform planurilor noastre, trebuia să ajungem. Şi ce e mai m u lt: toţi eram voinici şi sănătoşi Veseli de acest rezultat, seara ne-am luat cu tot curajul adio dela anul 1910, pe lângă câte-un păhărel de >grog“ , dorindu-ne reciproc tot binele pe anul 1911.

Intraserăm In noul an, când de-o dată—o fi fost pe la 3 ore noaptea —

r santinela de pe catarg ne V89ti, că pe orizont şi-a făcut apariţia primul munte de ghiaţâ. Da, la o mare depărtare se

\ putea zări noul oaspe, strălucind ca palatul zânelor In lumina razelor de soare. Era un munte de ghiaţă mare, cu vârful lăţit, de-o adevărată formă sud- polară.

*) Articol apărut In revista ştienţiflcă (Parvin“.

Se va părea cam curios, dacă voi spune, că toţi am salutat cu bucurie şi satisfacţie această primă rândunică, ştiut fiind, că apariţia acestor munţi de ghiaţă nu « ceva îmbucurător pentru marinari. Nouă însă nici prin gând nu ne trecea pericolul ce, eventual, ne putea aduce noul musafir. întâlnirea cu acest stimabil coloi, pentru noi însemna cu totul altceva: sosirea cât mai grabnică pe câmpia de ghiaţă, pe care toţi fără escepţîe, o aşteptam cu nerăbdare. Aceasta ar fi fost pentru noi o variaţie a traiului monoton, care de atâta timp fiind tot aceiaşi, 11 camurâ- serăm cu toţii. Numai la gândul, că peste vre-o câteva mile depărtare, vom putea alerga pe vre-un uriaş bloc de ghiaţă, — sângele începu a ne svâcni mai vioi prin vine; ne bucuram însă mai mult de faptul, că vom putea cinsti şi cânii cu câte-o porţie mai convenabilă de carne de focă. In ceea ce ne privea pe noi, se înţelege, câ nu eram să rămânem mei pe jos ; o variaţie în mâncările noastre încă era de dorit.

După prânz, dar mai ales peste noapte numărul munţilor de ghiaţă cresch mereu; ne simţiam însă foarte bine în vecinătatea acestora, căci ne bucuram de-o continuă lumină ca ziua. Adevărat, că timpul nu putea fi mai priincios, aerul era curat şi limpede şi un vânt favorabil sufla în continuu. Pe la 8 oare, In sara de 2 Ianuarie am

trecut peste cercul polar şi după câteva ceasuri santinela de pe catarg ne aduse vestea: »0 fâşie de ghiaţă la orizont!« La început nu se părea de ioc, ca noua apariţie să ne ofere vre o piedecă deosebită. înaintea noastră se aşterneau fâşii lungi de ghiaţă stretăiate de largi golfuri. Ne-am îndreptat vaporul direct spre ele. Eram la 176° longidutine os- tică şi 66° 30l latitudine sudică. Ghiaţa îmblânzise şi domolise cu totul svârco- lirea valurilor, oferindu-ne un teren liniştit şi sigur de navigaţie, aşa că după opintiri continue de două luni de zile, ne puteam iarăşi continua drumul mai uşor. Şi asta însemna pentru noi o adevărată sărbătoare.

In ziua următoare, cătră 9 oare, ni s-a oferit prima ocazie de vânătoare de foce. Pe un bloc de ghiaţă di a nemijlocită apropiere ara zărit o focă uriaşă, care privea liniştită cum ne a- propiem de ea, fără ca să-şi ia cei puţin osteneala să se mişte din loc. Cănd însă făcu cunoştinţa câtorva gloanţe do puşcă, s-a convins că nu-i lucru de glumă. Cercă să ajungă la apă, dar era — prea târziu. Doi oameni erau deja pe blocul de ghiaţă, şi prada ne era asigurată. Intr-uu sfert de oră animalul a fost Înjunghiat, tăiat în bucăţi şi adus pe bord. Din o singură manevrare ne-am ales, în felul acesta, cu o zdravănă porţie de 200 chilograme pentru câni, şi câteva bucăţi gustoase pe

seama personalului. De trei ori am mai repetat în aceiaşi zi această vânătoare şi astfel ne-am aprovizionat cu mai bine de o tonă de carne proaspătă şi slănină.

E de prisos să mai spun, că în ziua aceea am tras un chief zdravăn pe bordul «Fram»*ului nostru I Las, că şi cânii au folosit ocazia, pretinzân- du-şi porţia cuvenită. S-au înfundat, de abia-i mai râbdau picioarele, căci le-am conces cu bună inimă această comoditate merit* tă. Noi — se înţeiege —■ am fost mai cu cumpăt, dar am tras un prânz destul de boeresc. Nime n-a desconziderat carnea de focă şi nici supa feariă cu această carne şi dreasă cu verdoţurile necesare; ba pentru vre-o câţiva supa a avut mai multă trecere decât carnea ch'ar.

In prima zi, petrecută între blocurile de ghiaţă, ne-am putut continua calea fără nici o piedecă, menţinân- du-ne la Iuţeala de mai înainte. Zilele următoare însă s-au cam încurcat iţele; fâşiile de ghiaţă erau atât de apropiate una de alta, încât ne sileau să facem mici încunjururi. N-am dat însă de nici o piedecă mai serioasă, căci totdeauna am aflat câte-e deschizătură, pe care ne-am putut continua drumul. In ziua de 6 Ianuarie ne-am pomenit în faţa unei mari schimbări. Fâşiile de ghiaţă au devenit atât de înguste, iar golfurile atât de late, încât cătrâ 6

seara, suprafaţa mării — cât puteam vedea cu ochii — era liberă şi fără ghiaţă. După poziţia soarelui, am stabilit, că ne aflam Ia 70° lăţime sudică şi 180° lungime ostică.

Cele patru zile de drum printre stâncile de ghiaţă au fost o adevărată plăcere; presupun însă, că mulţi dintre noi să vor fi gândit cu o oarecare durere la această bucată de drum, atunci, când valurile Mării-de-sud — care a- cum iar se deschisese — au început din nou să clatine bordul vaporului, dându-i prilej să-şi arate iarăşi mă- esfcria de Balansare. Şi-a avut însă şl această parte de drum plăcerile ei deosebite, căci această regiune mai puţin cunoscută a mării nu mai oferea nici un pericol; vremea ne favoriza peste aşteptări, aşa că nici o escursi- une de vară pe Marea-Nordului n-ar fi fost mai plăcută. — Munţii de ghiaţă ne-au cruţat cu totu l Numai ici-coio câte-un vârf de ghiaţă dacă am putut observa în p ceste patru zile, pe întreg întinsul Mării de Sud.

In ziua de 11 Ianuarie, tocmai pe timpul prânzului, un petec toarte luminos, ce se zărea la marginea orizontului spre sud, ne vestea, că ne apropiem de ţinta, pentru ajungerea căreia os- teniam de cinci luni de zile. Cătrâ trei oare păretele de ghiaţă se zărea mai binişor, şi cu cât ne apropiam mai mult de el, părea că ese tot mai mult

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 223— 1912

Contele IuHu Andrássy şi-a ţinut aialtaeri darea de samă în faţa alegătorilor săi din cercul Pápa, asistat fiind şi de câţiva deputaţi justişti şikoşutişti. Andrássy a pledat pentru Încheierea păcii parlamentare din cauza evenimentelor războinice dela graniţă. Ca prima condiţie a păcii cere însă capul lui Lukács şi Tisza. Cu privire la votul universal a spus, că el trebuie dat necondiţionat muncitorilor indusrriali. Guvernul Lukács stă în calea realizării votului universal şi deci trebue să meargă.

Contele Berchtold In Italia.Ministrul comun de externe, contele Berchtold a plecat Duminecă dimineaţa la Italia, ca să facă vizită regelui Italiei. La Pisa Berchtold a fost întâmpinat de San Giuliano, ministrul de externe italian şi de ambasadorul austro-ungar Méreg. De aici toţi trei au plecat la San Ros- sore, unde se află regele Italiei.

In cercurile diplomatice se afirmă, că vizita aceasta este de mare importanţă din punctul de vedere al evenimentelor din Balcani. Intre monarhia noastră şi Italia sunt unele stipulaţiuni privitoare la Balcani, dar în deosebi la Albania, cari trebuie revidiote şi renoite. Aceste asemenea vor forma obiect de discuţie în San Rossore.

Juklci — agraţiat. >Az Est“ e informat, că studentul Luca Jukici, atentatorul la vieaţa lui Cuvai, a fost agraţiat 8chimbându-i-se pedeapsa cu moarte, în închisoare pe vieaţă, Propunerea de agraţiare a iăcu-o ministrul croat Josipovich şi M. Sa a aprobat-o. Actul de agraţiare va sosi In câteva zile la Zagrab.

Din dieta Bucovinei. Din Cernăuţi ni se anunţă, că în ultimele şedinţe ale camerei provinciale bucovinene, la insistenţa deputaţilor aparţinători partidului naţional român şi cu aprobarea mareşalului ţării şi a guvernatorului conte de Meran, s-au luat mai multe importante hotărâri, între cari revizuirea administraţiei băncilor populare şi în special a Centralei acestor bănci, regularea râurilor, ajutorarea ţăranilor români şi preferinţa pentru limba română în contra rutenismului.

Nn este moratoriu în România.Din România s-au răspândit zilele aceste ştiri alarmante, că comercianţii şi industrialii români nu pot satisface deobligamentului lor de piaţă şi au cerut dela guvern să proclame un moratoriu pe 6 luni.

Faţă de aceasta ştire, se anunţă oficios din Bucureşti, că câţi-va comercianţi mai mici au adresai astfel de cereri la guvern, dar firmele principale

din apă, devenind în acelaşi timp tot mai mare, tot mai înalt. In toată splendoarea lui Insă l-am putut admira, numai când am ajuns lângă el. Ar fi prea greu ca, numai aproximativ măcar, să descriu zguduitoarea impresie, pe care acest colos de ghiaţă o exercită asupra celui ce l-a văzut pentru primadată. E uşor de înţeles aşa dar, că acest zid gigantic — ani de-arândul — a fost privit de o piedică inlătura- bilă a înaintării exploratorilor mai spre sud.

Noi însă ştiam că aserţiunile cari povesteau despre imposibilitatea de a pătrunde în această câmpie de ghiaţă, nu mai aveau nici o valoare. Era un drum, care conducea în împărăţia necunoscutului. Şi această deschizătură — aşa numită »Golful balenelor« — după descrierile esistente, trebuia să fie la vre-o 180 chilometri mai spre răsărit de locul, unde ne aflam no1. Ne am schimbat prin urmare directa spre dreapta, în spre răsărit şi în cele patru zile, cât a durat călătoria de-a lungul păreteiui de ghiaţă, am avut timp şi prilej să admirăm această impozantă alcătuire a naturii. Nu pot să zic, că aşteaptam fără nici o grijă să ajungem ia locul de debarcat, pe care-1 căutam. Cum vor fi oare împrejurările acolo? Fi va oare posibil să putem debarca îo vre-un fel ?... întrebările acestea ne frământau în tot decursul acestui drum.

nu iau parte la mişcarea aceasta, şi guvernui, în situaţia financiară actuală a ţării nu are nici vn motiv pentru a introduce moratorul sau măsura amânării plăţilor pe un timp oarecare.

Congresul naţional bisericesc.— Raport special. —

S ib iîu 21 Oct.

Şedinţa a opta.

S’a ţinut Sâmbătă în 6/19 Octom- vrie d. a, la orele 4.

Presidiul enunţă, că regulamentul pentru procedura judecătorească în cauzele matrimoniale, votat înainte de a- meaz, întră în vigoare imediat după publicare.

Se întră în ordinea de zi.Raportorul Dr. Nestor Opreanu

propune în numele coraisiunei bisericeşti, ca propunerea înaintată congresului din partea deputatului Aurel Pap, în chestia împedecării lăţirii nazarenls- mului şi a baptismului printre Români, să se prodee consistoriului mitropolitan spre studiare şi aflarea modalităţi ducătoare la scop.

P. S. S, Episcopul Dr. Miron E. Cristea, crede, că m ăsuţe înşirate în propunere nu vor fi suficiente pentru ajungerea scopului. Preoţii noştri nu sunt pregătiţi pentru a putea face pe misionarii printre cei rătăciţi. Ar dori deci să se iee măsuri, ca în teologii să se introducă studiul eresiiior moderne ai oazaretismuiui, baptismului, ele, pan* truca preoţii sa le cunoască forma şi fiinţa. Ar dori apoi, să se facă pretu tindenea catehisarea tinerimei, pentru a fi ferită pe calea aceasta de a cădea în mrejele nazaranismului.

Vorbeşte la obiect P. C. Sa. Pro- tosincelul Roman R. Ciorogariu, apoi Escelenţa Sa, Mitropolitul loan, spunând, că întregirile propuse de Preasfinţitul Episcop Miron nu cad în competenţa congresului; iar congresul primeşte propunerea coroisiunii şi predă întregirile părintelui Episcop Miron consis- toriului mitropolitan, ca material de studiu.

Acelaşi raportor propune ca propunerea deputatului Dr. Aurel Vlad în chestia dotaţiunii preoţilor se fie predată consistoriului mitropolitan, cu îndatorirea: se adune datele necesare, se studieze chestia şi să iee de urgenţă măsurile pentru sîsteraisarea propusă de deputatul Dr. Aurel Vlad.

Se naşte discuţie. Vorbesc deputaţii Roman R. Ciorogariu protosinee! şi Nicolae Ivau, esplicând intenţia propunătorului.

Rosteşte o vorbire mai lungă deputatul Dr. V- Rranişce, înfierând şi condamnând pornirea anarhică a unora dintre preoţi, cari bruschează peAr/iie- rei, bruschează poporul, desconsideră superioritatea bisericească şi vreau se plece pe căile socialiştilor, adresându-se celor necompetenţi pentru ajutorul pe care numai dela popor şi dela biserică pot să-i ceară şi primească. E de datoria congresului se iee măsurile posibile pentru ameliorarea situaţiei preo- ţimei, dar să se iee măsuri şi pentru împeducarea şi stârpirea anarhiei.

Treceam dela un grad (geografic) la altul, fără ca să putem descoperi ceva nou afară de preţipişul părete de ghiaţă, pe care-i fixam cu toată puterea văzului. In fine, ziua de 12 Ianuarie ne-a adus o schimbare. Am aflat deschizătura — şi ce coincidenţă precisă! —- eram tocmai la gradul do lungime 164, chiar îa acel Ioc, în care şi antecesorii noştri duseră de poartă.

In faţa noastră se întindea un golf de-o estindare atât de mare, încât nici de pe catarg nu-i puteam zări fundul. La început nu puteam găsi nici o Intrare în acest golf, căci întreagă suprafaţa-i era plină cu sloi sfărâmaţi de curând din rnassa de ghiaţă compactă. Am mai înaintat deci puţin spre ost, în speranţa că soartea ne va aduce vre-o schimbare.

In dimineaţa următoare însă ne-am întors din nou în faţa golfului. După câteva ore do aşteptare, sloii de ghic.ţă cari îi acopereau toata suprafaţa, începură să se mişte; rând pe râcd îşi luară foţi adio deia golf, fâcându-ne astfel intrarea liberă.

Mare na-aiost bucuria, când ne-amconvins, că terenul din golf era destui de potrivit pent.ru debarcare; n>A rămân ta numai ca să căutăm locul ceimai favorabil,

Tr d> diatei As an.

Mai vorbesc la obiect între alţii Dr. G. Dobrin, archim. Dr. II. Puşcariu, Dr. Nicolae Oucu, Oct. Goga, şi proto- sincelul Ciorogariu, ier raportorul reflectează la vorbirile rostite. In fine congresul primeşte propunerea comi- siunii.

Se pun ia ordinea zilei alegorie pentru consistorul mitropolitan.

Escelenţa Sa, Mitropolitul loan, numeşte scrutinători pe domnii: Dr. Eu- sebiu R. Roşea, protosineel, Petru ionaş şi Constantin Pepa. Sa cet şte lista deputaţilor congresuali şi răspund 67, cari depun în urnă listele de votare.

Comi8iunea acrutinătoar a se retrage acum pentru a face adunarea voturilor date, iar congresul îşi continuă lucrările.

La propunerea deput. Dr. Nestor Opreanu, ca raportor al comisiunii bisericeşti, se predă consistoruiui mitropolitan spre studiare şi posibilă esecutare propunerea deputatului cougresual Ge- rasîm Sârb, în chestia luminărilor de ceară pe seama bisericilor, şi propunerea P. S. Sale Episcopului Miron, în chestia aplicării de cantori salarizaţi.

Asemenea se predă consist o rulai mitropolitan spre studiare şi esecutare propunerea deputatului Nicolae Borzea, în chestia catehizării elevilor delaşcoa- lele de meserii, şi anume, Ia propunerea comisiunei şcolare, făcută prin raportorul Lazar Triteanu.

Comis, petiţionară, constituită sub prezidenţia protopresbit. rului G. Pietosu. raportează prin raportorul Dr. V. Pa- hone asupra rugurilor intrate la con greş. Sunt două şi amândouă se predau consistorul ui mitropolitan spre rezolvare îu cercul său de competenţă.

Comisiunea financiară raportează prin raportorul Dr. N. Vecerlea asupra propunerii deputatului Gerasim Sârb, în chestia desfacerii cărţilor oficioase, nu prin protopresbitari, ci prin librării. Comisiunea propune admiterea propunerii. Deputatul Nicolae Zigro face contrapropunere, ca să se menţină usul de până acum.

Congresul primeşte contrapropunerea. Se menţine usul dui trecut.

Budgetul con istorului mitropolitan pe cei trei ani următori, la propunerea comisiunii financiare (raportor Dr. Nic. Veoerdea) se votează.

P. C. Sa, Protosincelul Dr. Eusebiu R. Roşea, comunică acum rezultatul alegerilor.

Au fost aleşi următorii :

a) In senatul bisericesc, asesor ordinar Dr. îosif Traian Badescu, proto- sincel cu 62 voturi, asesor suplent, loan Pepa, protopop, cu 68 voturi.

b) In senatul şcolar, asesori ordinari : bazar Triteauu cu 56, Andreiu Bârseanu cu 67, Roman Ciorogariu cu 65, Dr. îosif Gali cu 64, Vasiie GoJdiş cu 52 şi Dr. Vaier Branisce cu 57 voturi.

Asesori suplenţi: Dr. loan Mihu cu 62, Dr. Nicolae Comşa cu 58, G. Szerb cu 67, Dr. Ştefan Peiroviciu cu 67, Dr. Nestor Opreanu cu 66 şi Gerasim Sârbu cu 65 voturi.

In senatul epitropesc, asesori ordinari: Mateiu Voileanu cu 67, Part. Cosma cu 66, Dr. George Popoviciu cu 67, Dr. George Dobrin cu 67, Dr. Aurel Novac cu 64, Nicolae Zigre cu 64 voturi, iar suplenţi: Dr. loan Stroia cu 67, loan Droc cu 67, Dr. Lucian Borcia cu 66, Dr. I. Şenchea cu 66, Mihaiu Veiiciu cu 56 şi Dr. Petru Corneanu cu 65 voturi.

Inaltpreasfinţia Sa, Arhiepiscopul şi Mitropolitul loan Meţianu, îi declară pe toţi aleşi, iar pe cei aleşi în senatul bisericesc li întăreşte şi din a sa parte, dându-le binecuvântarea arhierească.

La propunerea deputatului Nicolae Ivan se aleg în deiegaţiunea congre- suală pentru despărţirile hierarhice următorii : P. C. Sa, Arhimandritul Au- gustin Hamsea, Dr. Îosif Gali şi Petru Truţia din dieceza Aradului, apoi P. C. Sa Arhimandritul Filaret Musta, Eiie Trâiiâ şi Dr. Petru Zspeneag din die ceza Caransebeşului. Congresul enunţă, că prezident ai delegaţiunii e Escelenţa Sa, Mitropolitul loan Meţianu, iar locţiitor P. S. Sa, Episcopul loan I. Papp ai Aradului.

Şedinţa proximă se anunţă pe Duminecă.

Şedinţa a noua.

Duminecă la 11 oare a. m, s’a ţinut ultimei şedinţă a congresului.

Comisiunea specială, încredinţată cu studiarea chestiei, dacă se pot împărţi,| ori nu, fondurile destinate pentru episcopiile noi, ce sunt a sa îufiieţa, raportează prin Emanuil Ungureanu, că vorba poate să fie numai despre fondul Şaguna, a- ta zi urcat la suma

de 872*826 coroane, care în ideie ar putea fi împărţit în trei părţi, manipu- lându-se separat, însă tot la consistorul mitropolitan, c a : »fondul Şaguna pentru episcopia Timişorii“ , fondul Şaguna pentru episcopia »Orăzii-mari«, şi »fon dul Şaguna pentru episcopia din Cluj«. Comisiunea face propuneri în acest înţeles.

Episcopul loan al Aradului e în contra împărţirii, pentru că acesta ar fi un lucru prematur. Cere luarea obiectului dela ordinea zilei.

Vorbesc la obiect: P. Cosma, Dr. Nestor Opreanu, Arhimandritul Mangra şi raportorul Em. Ungureanu, iar congresul, cu respingerea propunerii comisiunii, trece la ordinea zilei; nu admite împărţirea fondului, care rămâne se fie administrat şi în viitor ca până a- cuma.

Rugarea de acelaş cuprins a con- sistorului din Oradea-mare, la propunerea comisiunei speciale, (raportor Dr. G. Dobrin) după ascultarea părerilor Mitropolitului loan Meţianu, ale Episcopului loan, ale deputaţilor I. A. de Preda, Vasiie Goldiş, Vasiie Mangra şi ale raportorului, se respinge.

Acelaş raportor propune, ca fondul pentru înfiinţarea episcopiei din Timişoara, administrat de consistorul arădan, se fie predat spre administrare mitropoliei. Vorbeşte Episcopul loan al Aradului, care e în contra extrădării fondului, apoi Mitropolitul loan Meţianu, Arhimandritul Vas. Mangra şi Va- sile Goldiş, iar congresul decide, ca fondul să rămână în administrarea con- sistorului arădan.

Acelaş raportor în numele comisiunii organizătoare propune ca propunerea deputatului Dr. V. Pahone, de a se cassa taxa de 40 coroane stabilită pem tru înaintarea de recursuri la consistorul mitropolitan, să fie respinsă. Se primeşte. Propunerea deputatului Gerasim Sârb, de a se sistemisa posturi de cancelişti pe lângă protopresbiteri, la propunerea aceluiaşi raportor, se predă consistorului mitropolitan spre ştudi- are.

Congresul apoi, ca tor de arbitriu, decide, la propunerea aceluiaşi raportor şi ascultând părerea episcopului loan al Aradului, că fondul cultural, manipulat de conzistoriul arădan, formează proprietatea numai a consistoriului acestuia. nu şi proprietatea co .sistoiiului de la Orad a-mare.

Iu chestia limbei de catehizare congreaul adusese în sesiunea trecută a hotărâre, pe care guvernul a cassat’o prin resoluţiune prea- înaltă. Raportul consistoriului mitropolitan despre paşii întreprinşi în direcţia aceasta, şi în special despre înaintarea unei represen- ţiuni esplicătoare (la care nici până astăzi răspuns nu a sosit) la guvern, cu rugarea, ca să fie prezentată şi Maiestăţii Sale, congresul îl ia la conoştinţâ.

Se stabilesc spesele congresului şi şi se iau dispoziţii cu privire la auten- ticarea proceselor verbale despre cele două şedinţe din urmă, apoi Mitropolitul loan Meţianu, prin o scurtă vorbire închide actuala sesiune congresuală.

Răspunde în numele congresului Arhimandritul Dr. llarion Puşcariu, mulţămind Escelenţiei S ile pentru indulgenţa, tactul şi înţelepciunea cu care a condus deebaterile congresului.

Şedinţa, şi cu ea sesiunea ordinară congresuală, se închee la ora una d. a. între aclamâri la adresa arhiereilor bisericei gr. or. româae.

Balcanul in flăcări.Lupte crâncene pe toată linia.— P rin d erea prinţului Danilo. —

Desminţiri.Tabloul de pe câmpul de răz-

boiu, pe care ni-1 prezintă ultimele ştiri, este atât de turbare şi contradictoriu, încât om să fii, ca să te poţi orienta în haosul produs de sutele de telegrame ce sosesc din taberele combatante. Nu mai ştii, cine e învins şi cine e învingătorul. Fiecare tabără trâmbiţă în lume câte-o victorie straşnică, iar ca pupăză pe colac vine acum vestea, că prinţu l Danilo cu întreg statul său major a fost făcut prisonier. De sine înţeles, că desminţirea nu întârzie şi telegramele mai nouă spun că totul este o scornitură de prost gust.

Cu toate aceste ’ rezultă câ luptele se ţin lanţ. Deocamdată luptele sunt încă neînsemnate. Pentru a produce însă însufleţire în massele poporaţiunilor, fiecare tabără caută să exagereze succesele dobândite. Ciocnirile mai mari şi decisive vor urma însă numai, mai târziu, deoarece nici unul din statele beligerante n’are strânse la un loc puteri atât de numeroase, pentru a se angaja într’o luptă hotărâtoare.

Mai nou se anunţă următoarele :

V ic to r ii bulgare.

Sofia, 21 Octomvrie. — Agenţia bulgară află că trupele bulgare au ocupat în seara de 19 Oct. ambele maluri ale râului Mariţa, lângă Mus- tafa Paşa. In ziua de eri, trupele bul- bare cari operează în contra Âdria- nopolului au respins pe inamic până sub linia forturilor şi au făcut 110 prizonieri. Trupele bulgare înaintează pe toată linia şi au ocupat mai multe înălţimi şi poziţiuni strategice cu baioneta.

Sofia, 21 Oct. Oficia! se desminte aici, că Turcii ar fi trecut pe teritoriu bulgar. Din contră toate încercările Turcilor, de-a trace pe teritoriu bulgar au los respinse.

V ic to r ii muntenegrene.PQdgoriţa 21 Octomvrie. — Mun

tenegrenii au luat eri piava după o scurtă dar foarte vie luptă ; 280 turci au fost făcuţi prizonieri şi trimişi la Podgoriţa. Restul trupelor turceşti s’au risipit spre Djacova.

Getings 21 Oct. — Lângă Berana Muntenegrenii au nimicit o ceată de 2000 turci şi au făcut prisonier pe A- saim-bey. Trupe muntenegrene au ocupat înălţimile dela Belajo şi au respins pe turci. Tot muntenegrinii au ocupat localitatea Gussinje.

V ic to r ii greceşti.

Atena, 21 Octomvrie. — Agenţia telegrafică din Atena dă următoarea ştire :

După patru ore de luptă, armata grecească a gonit pe duşman din poziţiunile foarte tari apărând oraşul Elassona şi a ocupat acea localitate. Trupele au dovedit mult a- vânt şi curagiu. Perderile nu sunt importante. Două batalioane sprijinite de două baterii, au trecut podul Arta în Epir şi au ocupat înălţimile de la Grimbavo.

Atena, 21 Octomvrie. — Trupele cretane au sosit la Atârna şi au fost primite cu mare entusiasm.

Gonstantinopol, 21 Octomvrie. — Şease vase de războiu greceşti s’au oprit îa faţa insulei Tenedos, unde au debarcat un detaşament de marină. Aceste vase supraveghează probabil intrarea Dardane- lelor.

V ic to r ii turceşti.

Vlena 21 Oct. — Z ia re le publică în e d iţ ii speciale două m a r i victor i i ale T u rc ilo r la g ra n iţa bulgară ş i m untenegreană.

Corpul de a rm ată de sub co- $ ruanda lu i JEsad Paşa, după ce a\ pătruns în M untenegru, a dat eri o m are luptă în apropierea Podgori- ţel, in care M u n ten egren ii au fost sdrob iţi literalm ente. P r in t re priz on ie r i se află şi p r in ţu l D an ilo (?) îm p reu n ă cu tot statul m ajor.

Pe de altă parte armata turcă de la graniţa sârbească şi-a schimbat frontul pe neaşteptate şi de ia Kumanovo, unde se vede că se va da lupta decisivă, s’a îndreptat spre Egri Palanca forţând trecerea I frontierei şi dând în apropiere de Kiustendil o mare luptă în care15.000 de bulgari (?) au căzut prizonieri. Lupta a ţinut din zorii zilei până la ora 10 dimineaţa.

Getfinje 21 Oct. — Ştirea despre prinderea prinţului Danilo se desminte.

Gonstantinopol 21 Oct. Vapoarele sosite la Gonstantinopol aduc şti rea, câ m a i m ulte torp iloa re turceşti înaintează în apele bulgare. Chirasatele turceşti sub comanda a m ira lu lu i H a id a r Paşa conţi-

Pentru comoditatea cumpărătorilor din T r an s i l v a n i a , am deschis o F i l i a l ă în stil mare în Hf*aşoir, strada porţii Nr. 60.înainte de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toată Transilvania este cea mai capabilă de concurenţă, având cel mai mare depos't

Fabrică de mobile Székely şi RétiMarosvásárhely, Széchenyi-ter 47. Ilraşov, Strada Porţii 60..................................Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate.............................................

Nr. 223— 1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3

I mă să bombardase p o rtu l V a m a . ■ Două torpiloare bulgare a r fi fost I scufundate, Oraşul însă n’a su fe rit V pagube m a ri.

GlQFglil 21 Oct. Populaţia din Rus* \ ciuc este viu afectată din cauza bom- a bardărei portului Varaa. Se crede to

tuşi că încrucişătorul »Nădejde« a reuşit să scape neatins arborând pavilionul rusesc şi refugiindu-se in portul Odesa. Del» frontiera turcă vin şt»r> mulţumitoare. >

Gonsiantinopol 21 O ci, Fioia turcească, care se găseşte actualmente în Marea Neagră, se compune din un cui*rasat, doua crucişătoare, patru coverte cuiras&te şi mai multe contra-torpiloare şi torpiloare: în total 18 vase de războiu,

PâriS 21 Oct. Guvernul otoman a înştiinţat guvernul francez, rugându-1 să facă cunoscut societăţilor de navigaţia interesate, că a dat ordine liotei salo să bombardeze Varna şi Burgas, ca e sunt blocate de eri.

Ş tir i m ărunte.Cons t a n t i n o p o l , 21 Octomvrie. Cru

cea Roşie engleză a pus la dispoziţiunea Tur- i ciei o ambulanţă cu 60 paturi.

Fetersburg, 21 Octomvrie. Marele

(duce Petru Nikoiaevlci a avizat Banca Imperială rusească să trimeată, pe socoteala sa, fundului de războiu muntenegrean, a urna de 50,000 de ruble.C o n s t a n t i n o p o l , 21 Octomvrie. Sul

tanul s’a dus ieri să facă rugăciuui la cimitirul din Eyub, pentru victoria armatelor turceşti.

Gonsîantinopoie, 21 Octomvrie. Autorităţile din Ueskub au sechestrat nişte documente trimise de comitetul bulgar ia cari se arată, că acest comitet revoluţionar pregăteşte iu timpul războiului actual, turburâri interne în Turcia. Mai mulţi bulgari au fost arestaţi.Din România.

D im is ia d -lu i JP. P. Carp.Ziarul

* « • * • * • G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 2*3— 1912

I

I

Untul nostru pentru cieai Primaprm c ă c in o i

căc irxoi

se distinge:

G r ia .s t 'u . l e s c e l e n t .pasterizâm smântână;

prin puţinul conţinut de apăspălăm bine untul.

prin Forma plăcută şi pachetare cu atenţiune,căci noi nu economisim hârtia de pergament pe cos* tul curăţeniei.Cu toate acestea Untul pentru Ceai Prirna al nos

tru este cel mai ieftin în târg.Untul pen ru ceai Prima al nostru se capătă în toate

prăvăliile şi la toţi cari duc laptele nostruCereţi esppes productul nostru.

însoţirea Lăptărlei.

în fiecare stil şi execuţie, s e g ă s e s c l e f t In e , şi pe lingă

cele mai avantajioase condiţii laAsociatiunea de vânzare de mobile,f /

S t r a d - a , ’TT ’a a n a l i 3bTx© 3 6 .Tot aci se găsesc dorm itoare, elegante, so frageiil, odăi pentru domni şl alte aran

jam ente interioare.

C ovoare de Toluay ru preţul frb r ic e i ss capătă num ai ici,— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —Cine voieşte a-şi procura bandaje

bune pentru vătămăturăsă se adreseze cu încredere la firma de mai jos. Recomandă esclusiv fabricatul propriu de bandaje de vătămătură, de burtă, gradhaltere suspensoriu şi toţi articoli necesari pentru îngrijirea bolnavilor. Lucrează corsete orthope- dice. picioare, mâni artifieiale şi toţi articoli de bandaj. La comande de bandaj de vătămătură mă rog de măsura circumferenţei corpului şi dacă bandaju se foloseşte pentru

partea dreaptă sau amândouă părţile.Deposit esclusiv de preservative

G -n in ă , ş i "b ă ş ic ă d e p e ş t eComandele se esecută cu r DTVTT1T) PVTTT H ~~ Bandagist chirurgie.— preţuri moderate şi cea JjliJrllijjtv u 1 U jjA B r a ş o v , Strada — mai mare discreţie — ... , Sf-lui Ioan Nr. 4.

V ă p s ito ria artistică de lu x şi c u ră ţire hem ică.

G. S O L I N G E R Succesori.Str. Spitalului 64, vis-à-vis cu Hotel Coroană,

se recomandă pentru toate lucrările ce cade în branşa aceasta. Curăţire hemică de garderobe de dame şi domni, în mătase, lână, bumbac, întindere modernă de perdele pe cadre patent etc. Costume de bărbaţi se curăţă hernie şi reparează în ate

ii o v i x A t E ! lier propriu ca nouă. j n o v i x a t e !« = P E N E D E S T R U Ţ z=E-se curăţă sau vopseşte în colori moderne şi leagă cu preţ ieftin în Pleureuse. Rochi de dame, haine bărbăteşti se văpseste în colori moderne, asemenea stofe de mobile, perdele de lână, draperi etc. Negru pentru jelit la dorinţă se execută în 48 ore.

Mai departe se primesc pentru sesonul de earnă, mantale de pluş de dame, precum şi baltoane de

domni spre curăţire cu abur.Onor. muştir: se Hferă lucrări ireproşabile. Rog de sprijin

I

£• G E O R G E SZÖCScroitor civil şi militar român din

BRAŞO?, Strada Mihael-Weiss Nr. *0.

irapH mlif MéÊhé

.̂ L-‘

Serviciu prompt!

c a s a , p i c p n e .— T E L E F O N 4 8 8 . —Un;forme pentru studenţi, bune şi din stofă aleasă de direcţiune. Lucru prima clasă.Deposit de cele mai nouă stofe indigene

şi din streinătate.

Preţuri solide!tJna.mai'mn a raracn-

Şik j -

— ' v.. ■* .#•; V *4« *