imunoprofilaxia în asistenţa medicală primară.docx

7/25/2019 Imunoprofilaxia în asistenţa medicală primară.docx

http://slidepdf.com/reader/full/imunoprofilaxia-in-asistenta-medicala-primaradocx 1/43

Imunoprofilaxia în asistenţa medicală primară – rolul asistentului medical

Cap. I Momente din istoria vaccinoprofilaxiei

Istoria vaccinoprofilaxiei îşi are originile în antichitate şi Evul Mediu , de când omenirea este

confruntată cu epidemii şi pandemii de mare severitate , cauzate de variolă , holeră , pestă ,gripă ş.a.Una din primele oserva!ii ,, epidemiologice ,, asupra imunită!ii poate fi considerată a aapari!ieilui "ucidile care men!iona că # ,, acei care au scăpat teferi după o oală contagioas ă nu se maiîmolnăvesc a doua oară ,, .$n %rincipate &omâne variolizarea este introdusă , la '(') , de către medicul grec Emanuel"imoni , iar Iao %*larino , cu studii la %adova , aflat în slu+a cur!ii lui eran -antacuzino si-onstantin râncoveanu , a scris la '('/ , lucrarea # 0 metodă nouă şi sigură de producere avariolei prin trnsplantare . 1ceastă lucrare poate fi considerată , dacă nu prima , în mod sigur printre primele care tratează proleme de ,, practică a vaccinoprevalen!ei ,, .

2accinarea antivariolică empirică, a fost semnalată în 3ările &omâne de 4riselini, la '(56, şi de7ulzer, la '(58, iar în 1rdeal de către medicul 9erencz: 7 ;*ulas, în '568. 7e men!ionează şifaptul că <vaccinarea= se practica printre !ăranii ardeleni, cu mult înainte de experien!a lui>enner. 1ceştia foloseau. mai. multe procedee, printre care şi spălarea cu lapte a ugerului vacilor cu pustule provocate de Vaccittia şi îmăierea copiilor în acest <lapte vaccinal".$n '(??, medicul elve!ian >ean de -arro începe o ac!iune de vaccinare antivariolică la 2iena,unde -onstantin -aracas o înva!ă şi apoi o practică, în '566 , în Muntenia. $n "ransilvania,vaccinarea antivariolică este introdusă la '56' , la 7iiu, de >osep Endlicher şi la."g. Mureş de>osef 7zot*ori. @a '56A , Besse şi 9ronlich practică vaccinarea în Moldova.EdCard >enner din erDele*, -omitatul 4loucester, 1nglia, medic pregărit la şcoala spitalului

7aint 4corges din @ondra, azat pe oserva!iile sale de variolizator dar îndeosei pe celeepidemiolopce , a eviden!iat faptul că persoanele care se îmolnăveau de variola vacilor (Cowpox) nu mai contractau variola umană (Smalpox). El vaccinează antivariolă, la 'A mai'(?,:copilul >ames %hips , în vârstă de 5 ani. 1cesta a fost inoculat cu lichid din pustulelevaccinale prezente pe tegumentul mâinilor unei mulgătoare, 7arah ;elmes .$n luna iulie a aceluiaşi an, copilul respectiv este inoculat cu puroi prelevatdin pustule variolice, dovedindu:se astfel refractar fa!ă de infec!ia naturală .Metoda lui >enner consta în inocularea <de la ra! la ra!= a con!inutului pustuleşte a lor variolicedin zilele a 2I:a şi a 2II:a."otuşi, o perioadă lungă de timp, mergând până la sfârşitul secolului al FlF:lea, virusul destinatvaccinării era prelevat din pustulele persoanelor vaccinate şi produsul respectiv se inocula pe

pielea ra!ului, în prealail scarificată. %rocedeul prezenta riscul transmiterii unor agen!i patogepDG %entru a evita acest inconvenient ca şi din necesitateaH unor cantită!i tot mai mari de produs vaccinai, s:a trecut la inocularea virusului Vaccinia pe pielea vi!eilor, în prealail pregătită şi scarificată. în final, vaccinul era o suspensie glicerinată de virus vaccinai viu, prezentîm con!inutul pustulelor dezvoltate pe pielea= flancurilor adominale a vi!eilor. 1ccesiilitatea şieficien!a vaccinului creşte odată cu prepararea sa su formă liofilizată.



în scurt timp, variola este eliminatăH din Europa, persistând, până la eradicarea ei pe scarămondială, pericolul <importului= de Gsurse, umane de virus.7uccesele o!inute de vaccinopreven!ia# variolei= favorizeazăG orientările spre eradicarea aceste:imaladii. 1stfel, în '?/6, 0rganiza!ia:%anamericană a 7ănătă!ii propune eradicarea variolei în1merica, iar în '?/?, a FII a 1dunare Mondială a 7ănătă!ii elaorează primul program de

eradicare la scară# mondială a acestei maladii.-ercetările lui @ouis %asteur conturează un alt moment crucial în istoria vaccinopreven!iei.%asteur începe cercetările sale asupra raiei la '556 când îi aduce ca <material de lucru= doi câinitura!i.%asteur reface şi confirmă experimentele înaintaşilor săi şi începe cercetările pentru identificarea,cultivarea virusului şi prepararea de vaccinuri.$n scurt timp, %asteur staileşte că, la nivelul creierului, virusul raic se multiplică, reproducând oala ptin inoculare intracererală de <material nervos= de la animalul turat.%asteur, &oux, -hamerland şi "hulllier pulică, in '55', primele rezultate ale # cercetărilor asupra raiei. $n anul următor descrie simptomele raici la câine şi foloseşte iepuri inocula!i

intracereral pentru a avea material de cercetare.Jupă 8 ani de zile, prin '(5 de inoculări repetate Kpasa+eL pe creier de iepure, %asteur o!ine<virusul raic fix= K<de pasa+=L cu o incua!ie de zile.1ceste rezultate sunt pulicate la '? mai '55A.Je aici şi până la o!inerea unui vaccin a fost <doar un pas=. %asteur vaccinează câini cu virus fixo!inut pe creier de maimu!e H constată că aceştia nu vor face oala după inoculare.Jintre numeroasele căutări= ale unui material, vaccinant controlail , %asteur şi colaoratorii seopresc la măduva spinării iepurelui turat, uscată, în mod steril , la întuneric , la temperatura de8)- şi în atmosferă lipsită de umezeală. Jupă două săptămâini, măduva , desicată devineapatogenă şi determină protec!ia animalelor inoculate sucutanat. 1stfel , vaccinul de largăutilizare fusese o!inut .$n '55/, %asteur şi colaoratorii pulică rezultatele. Ulterior , atenuarea şi conservarea virusuluiraic vor fi realizate de &oux şi %asteur, în flacoane speciale, su un curent de aer.@a '6 august '55A , la -ongresul interna!ional de medicină de la -openhaga , %asteur afirmă posiilitatea realizării vaccinopreven!iei raiei umane."recerea la vaccinarea antiraică a oamenilor este <for!ată= de atacul unui câine turat asupracopilului >oseph Meister, din localitatea alsaciană Meissengott , care îi provoacă acestuia 'A plăgi pe coapse şi, game.&enumele , lui %asteur face să:i fie adus micul pacient. Jupă ezitări , la iulie '55/ , copilul vafi primul om din lume care primeşte o vaccinare antiraică <postexpunere=. I se inoculeazămăduvă de iepure turat , uscată timp de 'A zile. 7e administrează ') in+ec!ii în '' zile. -opilul

este salvat.@a 8 octomrie '55/ , %asteur comunică 1cademici de tiin!e din 9ran!a rezultatele sale ,men!ionând că# „de azi înainte omenirea esie. înarmata cu un mijloc de luptă împotriva

blestemului turbării şi poate preîntmpina acest martiraj!.

$n perioada '55:'555 sunt vaccina!i )/6 de oameni de pretutindeni, inclusiv 88 de români.7avantul romîn 2ictor eeş are o contriu!ie deoseită la dezvoltarea prevein!iei specificeantiraice.



El efectuează cercetări ale căror rezultate sunt pulicate la %aris, în '55/. în '55(, aeş, încolaorare cu %uşcariu, elaorează tehnica de atenuare a virusului raic fix, prin căldură.%rocedeul este folosit şi în alte !ări , fiind cunoscut ca ,, metoda românească de vaccinareantiraică=.$n '555, aeş înfiin!ează Institutul antiraic din ucureşti , &omânia fiind , la acea vreme , a

treia !ară din lume în care se practica , în mod sistematic, vaccinarea antiraică. %rima vaccinarerealizată în institut este cea de la mai '555 , administrată soldatului ;icolae 1rdelean dintr:unregiment din 9ocşani. Ulterior , vin la ucureşti pentru a fi vaccina!i antiraiîc pacien!i , dinulgaria , &usia , 1ustria , 1merica ş.a.aeş asociază, pentru prima dată iu lume, vaccinul cu serul antiraic în cazul pacien!ilor , cu plăgi raigene grave. Metoda sa este pulicată în "nalele #nstitutului $asteur din %aris , la 8(decemrie.$n '5?A, aeş realizează atenuarea virusului raic cu a+utorul fenolului , metodă preluată , de9ermi şi 7emple la prepararea vaccinului, care le poartă numele şi care a fost utilizată şi în&omânia.

$n lucrările sale, aeş semnalează, pentru prima dată, existen!a unor diferen!e antigenice latulpinile de virus sălatic, circulante in diferite arii geografice şi men!ionează importan!a folosiriitulpinilor autohtone la prepararea vaccinurilor.NoprpCsDi şi -ox au demonstrat că virusul raic poate fi adaptat pe creierul puilor de găină. 0tulpină izolată de la feti!a 9lur*, decedată prin raie , a fost utilizată la prepararea primuluivaccin cu virus raic izolat de la un caz de turare umană , adaptat ini!ial la puii de gănă de o zi, prin inoculări pe cale intracererală şi apoi adaptată la emrionul de găină de ( zile, prin A6 de pasa+e H K<tulpina 9lur* de virus raic avianizat=L.i alte tulpini de virus raic fix au mai fost o!inute prin tehnici similare, utilizând ouăemrionate , iar mai târziu, culturi primare de firolaşti de emrioni de găină sau ra!ă.$n acest mod , s:au o!inut vaccinuri antiraice imunogene fără neurouopism sau reac!ii adversede tip alergic.%entru o!inerea vaccinurilor antiraice se folosesc culturi primare , linii celulare continue şiculturi diploide.Jintre culturile primare folosite pentru o!inerea, de vaccin antiraic amintim# ganglionii spinalide maimu!ă, firolaştii de emrioni de găină şi ra!ă, rinichii de hamster, glandele sumaxilarede câine, rinichii de câine, de coai nou:născu!i, de oaie, porc, fetus ovin, culturile diploideumane, liniile celulare de ependimom de şoarece, linia celulară BN.:8' , linii celulare o!inutede la vcncratc inferioare, celulele diploide simiene.2accinul %asteur incluzând virus raic fix, o!inut din măduvă de iepure virulentă , tip ' şi 8 cuatenuate inconstantă şi nesigură , cu risc de reproducere a olii , cu o tehnică complicata de

administrare şi o produc!ie lentătă de .$n !ara noastră, la prepararea vaccinului şi serului antiraic, s:a folosit multă vreme tulpina devirus fix aeş, provenită dintr:o tulpină de virus sălatic , izolată de la un lup turat din zonaoraşului ucureşti, în '55(.$ntre!inută prin pasa+e intracererale la iepure, această tulpină s:a transformat în virus fix, cu oincua!ie de :( zile după / de pasa+e. Jin '5?A până în '?85 incua!ia la iepurele inoculat



intracereral s:a men!inut la / zile , moartea animalului producându:se în ziua a :a sau a (:a.Jupă '?85, incua!ia s:a redus la A zile , iar moartea animalului a apărut în ziua a /:a sau a :a.1ceastă tulpină s:a dovedit superioară celor preparate de %asteur sau tulpinilor derivate.$n ultimul timp, s:a preparat la Institutul -antacuzino din ucureşti şi la Institutul %asteur din%aris un vaccin antiraic con!inând !esut nervos cu virus raic o!inut pe şoricei nou:născu!i,

tratat cu etapropiolacronă şi liofilizat, după adaos de diluant stailizator şi prezervat cumertiolat de sodiu.Un asemenea tvaccin, s:a dovedit imunogen şi lipsit de riscul accidentelor ueuroparalitice.1nii '55):@55A, când &. Noch a comunicat descoperirea virionului holeric, au constituit unnoii şi imens câştig pentru vaccinopreven!ie.%rimul vaccin antiholeră a fost experimentat pe om în anul '55/ .Un vaccin similar se prepară, pe scară largă de către I. -antacuzino, care îl va folosi în preven!iaşi comaterea holerei din timpul răzoiului alcanic din '?'8:'?'), ac!iune cunoscută ca fiind <marea experien!ă românească = şi care va continua şi in timpul primului răzoi mondial, cândholera nu a mai fost semnalată .

;ici o altă descoperire pe care a realizat:o omenirea pentru protec!ia sănătă!ii sale nu se poatecompara prin eficien!ă şi accesiilitate cu vaccinopreven!ia , ale cărei posiilită!i sunt încă pedeparte de a fi epuizate.

Date semnificative din istoria vaccinopreventiei

1nul 1utorul:, ... %rolema'(') "imoni, medic grec Introduce variolizarea în %rincipatele române.'('/ %*larino, medic grec la

curtea domnilor munteni

7crie lucrarea# <0 metodă nouă şi sigură de producere avariolei prin transplantare=.

'((' Maitland, medic englez Introduce în 1nglia variolizarea de tip asiatic.'(?':'(? >enner, medic englez %ractică vaccinarea antivariolică folosind con!inutul

pustulelor produse de virusul <variolei= vacilor (Cowpox).

'(?5 >enner %ulică, pentru prima dată în lume, rezultatele favoraile aleunei vaccinări artificial:active împotriva variolei.

1800 Caracas medic rom!n usţine utilitatea vaccinării antivarîolice a între#iipopulaţii.

'56' Endlicher K7iiuL7zot*ori K"g.MureşL

%ractică vaccinarea antivariolică.

'5'A 9erran şi BaffDin Experimentează vaccinuri cu agen!i vii atenua!i.'5A6 %arlamentul englez emite o lege prin care terzice vaccinarea

+enneriană din cauza unor accidente mortale.'5/6 Oillams Experimentează vaccinuri preparate din <lichide virulente=

împotriva peripneumonitei ovideelor '5(5 %asteur, >ouert,

-hamerland%rezintă la 1cademia de Medicină din %aris celeracomunicare # <@a theorie de gernies et ses applications â la



Medecine et â la chirurgie=.'5(? "oussaint -omunică rezultatele încercărilor de vaccinare a oilor

împotriva antraxului.'5(? %asteur. 0!ine tulpini de %. "nt&racis , cu o virulen!ă atenuată,

stailă, transmisiilă ereditar.

'556 %asteur &ealizează primele vaccinuri împotriva holeiei găinilor, cu Pasteurella avium atenuată in vitro, fără pierdereaimunogenită!ii H introduce termenii de vaccin şi vaccinare Kînmemoria lui >ennerL.

'55' %asteur şi cola. 0rganizează <experimentul pulic= de vaccinareanticărunoasă a oilor K9erma %ouil*:le:9ort, Ia A/ Nm. de%arisLHEste deschisă epoca vaccinopreven!iei şi este proclamatăvictoria imunogenezei.

'55) %asteur şi cola. &ealizează vaccinul împotriva ru+etului porcilor.

'55) 7almon şi 7rnith Men!ionează, pentru prima dată, posiilită!ile u tilizării devaccinuri preparate din agen!i omorâ!i.'55/ %asteur 9oloseşte vaccinul preparat din tulpina de <virus raic fix=

creată de el şi cola. pentru a vaccina postexpunere pecopilul >.Meister şi, la scurt timp , pe copilul >..>upille.

'555 &oux !i Persin Efectuează primele cercetări asupra toxinelor microieneeviden!iază toxina acilului difteric.

'5?6 Noch %repară tuerculina.18$0%1&$' (a)e*, earing,

Nitasato, &oux, MartinEfectuează primele experimente cu <antitoxina difterică şitetanică, deschizând calea preparării , anatoxinelor respective.

'5?':'?68 Ehrlich, &oux , 2aillardşi mul!i al!ii

Efectuează cercetări, experimente şi descriu variate tipuri deanticorpi.

'5?8 BaffDin Experimentează un vaccin antiholeră corpuscular omorât.'5?8 Ehrlich Eviden!iază deoseirea dintre imunizarea activă şi pasivă'5?A 9erran şi BaffDin Experimentează vaccinarea unor persoane cu culturi vii

acteriene.'5?A: '5?( %feiffer şi IsaeffH

4ruer şi JurhamHNrausH ordet ş.a.

descoperă anticorpii de tip # aglutinine, precipitine, lizineetc.

'5?/:'?8/ 7amaleea, &oux, Persin,

&amon ş.a.

Jescoperă şi experimentează numeroase tipuri de vaccinuri

şi seruri antiacteriene.'7?:'5?5 Oright Experimentează pe om primul vaccin antsferă tifoidă.'5?? Jeutch:Jetre 9oloseşte pentru prima dată termenul de antigen pentru

sustan!ele capaile să provoace apari!ia anticorpilor.'?6:'?65 %irQuet şi Mantoux %un în eviden!ă alergia fa!ă de proteinele .Noch.'?'' Eisler şi @oevvenstein %repară anatoxina antitetanos prin tratarea cu formol a

toxinei K<formol toxoid=L.



'?'' ehring şi Nitasato %rimesc premiul ;oel pentru cercetările lor asupraanticorpilor.

'?'':'?'A Oright Experimentează un vaccin antipneumococ corpuscular, cuagen!i omorâ!i.

1$1+ Cantacu,ino %repară vaccinul antiholeră.

1$1& Cantacu,ino %repară vaccinul antitifoparatific 1 şi K"1L'?') ehring. Imunizează, cu succes, copiii folosind un amestec de

toxinăGanti:toxină diftericăH1$1&%1$1-

Cantacu,ino 0rganizează şi conduce campania de vaccinopreven!ieantiholeră K<marea experien!ă românească=L în timpulrăzoiului alcanic şi apoi în cursul primului răzoimondial.

'?'/ Oidal 7ugerează posiilitatea folosirii unui trivaccinantititoparatific 1 şi .

'?8':'?8A -aimette, 4uerin şiBalle

%repară, experimentează şi stimulează utilizarea vaccinuluiîmpotriva tuerculozei K-4L.

'?8) Madse! &ealizează, cu succes, primele vaccinări împotriva tuseiconvulsive .'?8):'?8A &amon şi 4G.ersn* %repară anatoxina atidiftcrie prin tratarea cu

formol K/ R6L şi temperacură KA6 - L timp de )6de zile.

1$+ $n &omânia : generalizarea vaccinării antituerculoză , lanumai ) ani de la descoperirea vaccinului .

'?8( &amonşi Soeller %repară şi experimentează, cu succes la oameni, anatoxinaantitetanos.

'?8( 7aC*er şi "heiller Elaorează vaccinul antiferă galenă.'?)) Madsen %ulică rezultatele vaccinării împotriva tusei convulsive.

1$&- Cantacu,ino *i Ciucă &euşesc impunerea legiferării vaccinării antidifterie, cu produsul românesc 1J%1 K1natoxina Jifterică %urificată şi1dsorită pe fosfat de aluminiuLH preparat încă din '?8(Hvaccinarea cu 1J%1 devine oligatorie în '?).

1$&-%1$-0 -oxCrucă Ionescu%Mi/ăe*ti%Com)iescu *icola

-ultivă &. proCazecDii pe plămân de şoarece şi prepară unvaccin.%repară un alt vaccin cu &.proCaiecDii cultivată pe plămânde câine. 7e izolează ,, tulpina Madrid = de &.proCazecDii,atenuată natural şi folosită la prepararea unui vaccin curicDettsii vii atenuate.

'?)( "heiller %repară şi experimentează pe oameni vaccinul antiferăgalenă.

'?)(:'?A6 7morodin!ev şi colec:tive din diferite !ări

%repară şi folosesc, cu succes, vaccinurile anti:gripă.

'?)5 "iselius şi Naat 7tudiază originea şi structura anticorpilor.'?A6 Nrugman şi cola Intuiesc posiilitatea preparării unui vaccin anti:B2

<derivat plasmatic=.



'?A8 9reund Jescoperă şi introduce în practică ad+uvan!i cu rol deintensificare a răspunsului imunogen al vaccinurilor.

'?A/ Enders şi cola. 7ugerează posiilită!ile de preparare, a unui vaccinantiparotidită.

'?A? Enders, Oeller, &oins Jezvoltă tehnica cultivării virusurilor pe linii celulare de

origine simiană sau umană stimulând astfel, preparareavaccinurilor antivirale.

'?/6 Bael lmunizează antiparotidită epidemică cu vaccin cuvirus omorât.

'?/) 7alD &ealizează, cu succes, primele vaccinări antipoliomielită cuvaccin cu virus omorât

'?/A 9rancis %ulică rezultatele încura+atoare ale vaccinării antigripă cuvaccin cu virus viu atenuat şi cu virus omorât.

'?/ : '?/( 7ain, -ox,

NoproCsDi

&ealizează şi folosesc, cu succes, vaccinul anti:poliomielită

cu virus viu atenuat.

'?/ Billeman şi cola. &ealizează vaccinul antiadenoviral , ca virus omorât.

'?/5:'?6 Enders şi %eeles -ultivă pe culturi celulare, prepară şt experimenteazăvaccinul antiru+eolă, folosind variate tulpini.

'?6:'?? Nim şi cola %repară şi experimentează vaccinul cu virus omorâtîmpotriva infec!iilor cu virus respirator sinci!ial

'?6 7ela %erfec!ionează metodele de o!inere a unor antigenesintetice .

'?6:'?/ Nrugman, 4ites,9riedman ş.a.

Efecmează numeroase oservaâii seroepidemiologice asupraeficien!ei vaccinurilor antiru+eolă Kcu virus omorât, viuatenuat şi viu supraatenuatL

'?8 Oeler %repară.şi experimentează vaccinul antirueolă .

'?) $n 7U1 se generalizează vaccinarea antiru+eolă.

'? @a Oashington are loc prima -onferin!ă Interna!ionalăasupra vaccinurilor

'? un*aD şi Billeman 9olosesc, pentru imunopreven!ie, un vaccin anti:parotidităcu virus viu atenuat .

'? %arDman şi cola %repară şi experimentează, pe oameni, un vaccin antirueolăcu virus viu atenuat.

'? -hanocD şi cola %repară un vaccin antiadenoviral cu virus viu atenuat.

'?5 7e introduce în practică vaccinul antiinfec!ie cu



meningococ -.

'?? 4eneralizarea vaccinării antirueolă cu vaccin cu virus viuatenuat.

'??:'?(' Intră în uz vaccinul antiinfec!ie cu meningococ 1 .

'?(6 -hanocD şi colaOright şi cola

%repară şi experimentează pe oameni un vaccin cu virus viuatenuat împotriva infec!iilor cu virus respirator şinci!ial .

'?(6 7unt de+a cunoscute peste )66 de virusuri capaile să inducăîmolnăviri, care incită cercetătorii pentru prepararea devaccinuri.

'?(6 "onegaCa 7taileşte modelul codului genetic care asigură formareaanticorpilor .

'?(8 Edelman Jescoperă structura anticorpilor.

'?(8 lumerg şi cola Experimentează un vaccin anti:B2 <derivat plasmatic ,,folosind plsma donatorilor de sânge cu 1gBs .

'?(/ >ohnson 7intetizează datele asupra experimentelor cu vaccinuriantiarenavirus.

'?( Billeman, %urcell,MelaicD, Maupas, "ao,"hompson ş.a.

%repară şi administrează, la grupuri cu risc, variate tipuri devaccin anti:B2 <derivat plasmatic=.

'?56 0.M.7. la a FFF$II:a 1dunare generală a atestat eradicareamondială a variolei, prin vaccinare.

'?58 %repararea unui vaccin anti:B2 din particule suvirale.

'?58 7U1# extinderea popula!ională a vaccinopreven!iei B2.

'?5/ %repararea vaccinului anti:Bi fosfat:poliriozil:riitol

'?5 %repararea vaccinului anti:B2 pe ază de recomina!igenetici.

'?5 %revost şi cola. Elaorează vaccinul anti:B21 cu virus omorât şi viuatenuat.

'?5(:'?5? %repararea şi utilizarea largă a vaccinului polizaharidiccon+ugat , cu proteine anti:Bi.

'?55 7alD, Monod, Sagunş.a.

Efectuează primele experimente pe oameni, cu vaccin anti:BI2T7IJ1.



%repararea vaccinului antiferă tifoidă cu virus viu atenuat,"*8'a.

Cap. II rincipii imunolo#ice *i farmacolo#ice

+.1 ăspunsul imun0rganismul uman dispune de diverse mecanisme pentru comaterea agen!ilor patogeni.$n timp ce răspunsul imun nativ apare chiar dacă organismul nu a mai fost expus la acel agent,răspunsul imun adaptativ presupune o expunere anterioară la acel agent. 7istemul imun adaptativdispune de două sisteme efectoare diferite. Unul dintre acestea este imunitatea umorală, a căreispecificitate este dată de anticorpii secreta!i de limfociteie . 1l doilea sistem este reprezentat deimunitatea celulară, specificitatea fiind asigurată ele receptorii limfocitelor ". $n cadrulrăspunsului imunitar antiinfec!ios, limfocitelor " le revine atât un rol reglator, cât şi unul protectiv direct. -elulele " diri+ează răspunsul celulelor şi pot recunoaşte microi, ce seascund în celulele gazdă evitând astfel un atac direct al anticorpilor.7uccesul vaccinării şi siguran!a vaccinării cu germeni activi depind de integritatea sisternuluiimunitar. $n cazul pacien!ilor cu imunodeficien!ă ereditară sau doândită ne putem aştepta la orată crescută a eşecului vaccinării şi la complica!ii mai frecvente, mai ales în cazul vaccinurilor cu germeni vii. 1ordarea se va face diferen!iat, în func!ie de fiecare caz clinic. Jeseori chiar ceiimunodeprima!i eneficiază de pe urma vaccinurilor, deoarece imunodeficien!ă se corelează cuun risc mai mare de infec!ii şi cu o evolu!ie mai gravă a acestora. i în cazul pacien!ilor cu oliautoimune, de oicei eneficiile vaccinării depăşesc riscurile eventualelor complica!ii.

+.+ 2accinuri7copul vaccinării împotriva unei oli infec!ioase este inducerea unui răspuns imun specific rapid

şi de durată.+.+.1 Imuni,are pasivă In cazul imunizării pasive, se administrează celui vaccinatG, preparate de imunoglouline +îmogă!ite, provenite de la donator omolog KomL sau de la donator heterolog KanimalL. I în cazulimunizării active însă, se induce un răspuns imun specific.+.+.+ Imuni,are activă-ompozi!ia vaccinurilor pentru imunizarea activă este foarte diferită. în general se împart învaccinuri cu germeni vii şi cu germeni inactiva!i. 2accinurile cu germeni vii con!in agen!i patogeni vii atenua!i, incapaili să se înmul!ească Kex. varicelă, ru+eolă, oreion, rueolă, ferăgalenă, -L, care au fost cultiva!i pe medii sau pe culturi de ' celule. 7e impune o aten!ie

sporită la administrarea de vaccinuri atenuate pacien!ilor imunodeprima!i şi gravidelor. Je celemai multe ori în astfel de situa!ii vaccinarea este contraindicată. 2accinurile atenuate seadministrează fie simultan, fie după un anumit interval de siguran!ă, pentru a evita uneleinterac!iuni.

Cap. III Imuni,area pasivă

&.1 Definiţie



"ransferul de imunitate umorală prin intermediul anticorpilor de la donatori imuno:competen!iKde ex. gamagloulină umană : donator omolog, respectiv de la animale, precum calul sauiepurele : donator heterologL.1ntiseruri heterologeIndica!ii Jenumire comercială 0rigine %roducător

Muşcătura de şarpeKpolivalentL

;1IM& -al 7outh 1frican 2accine %roducer

Muşcătura de scorpionHîn func!ie de regiune

1ntigen în de scorpion7er antivenin descorpion

-al -al 7outh 1frican Inst. Med. &esBaffDine io:%harmaceu:tical-orpTlndien

otulism 1ntitoxină otulinică -al ;ovartis, ehrîng1nti:@imfocite 1"4:9resenius 7 iepure 9resenius1nti:@imfocite @imfogloulină -al 4enz*me1nti:@imfocite "imogloulină Iepure 4enz*me

&.+ 3ama#lo)uline4amagloulinele normale umane, care provin de la diverşi donatori, con!in un mix de anticorpi,respectiv cantită!i moderate de anticorpi specifici fa!ă de agen!ii patogeni ai infec!iilor oişnuite prin care donatorii au trecut. 1nticorpi de tip Ig4 predomină K ?/RL. Je oicei nu se precizeazătitrul anticorpilor specifici.

&.& 4iperimun#io)uiineBiperimungloulinele însă, provin de la donatori selec!iona!i, care dispun de un titru determinatde anticorpi specifici fa!ă de un anumit agent infec!ios, în plus fa!ă de cantită!ile medii dintipurile uzuale de anticorpi.5ntiseruri umane comerciali,ate cu titru mare 6respectiv determinat7 de anticorpi specifici

faţă de anumiţi a#enţi pato#eni 6 4iperimun#lo)uline

Indicaţie Denumirecomercială

5dministrare roducător

Bepatită 1 erigloin s.c, i.m. -7@ ehringBepatită Bepatitis::lmmun:

gloulini.m. -7@ ehring

Bepatect i.v. iotest

Infec!ie cu virusulcitomegalic

-*totect i.v. iotest

4ammagard i.v. axter

&aie erira i.m. -7@ ehring4loulina antiraicăMerieux

i.v. 7anofi %asteur M7J

"etan os "etagam i.m. -7@ ehring"etanoulin i.m. axter



2aricelă 2aricellon i.m. -7@ ehring2aritect i.v. iotest

Incompatiilitate &h &hoph*lac i.m., i.v. -7@ ehring

%artoulin i.m. axter

&.- Importanţa imuni,ării pasive5vantaul evident îl reprezintă faptul că anticorpii specifici au fost sintetiza!i de+a de donator.%rotec!ia postvaceinală se va instala imediat.De,avantaul îl reprezintă faptul că timpul de în+umătă!ire a Ig4 este de doar 8' de zile.%rotec!ia este prin urmare de scurtă durată Kcel mult A: luniL.1ceste produse iologice îşi pierd eficacitatea, dacă nu se respectă condi!iile de păstrare la rece Haceste produse nu ar treui păstrate în uşa frigiderului, unde există oscila!ii ale temperaturii, ci

cât mai în spate în frigider. -u pu!in timp înainte de administrare, vaccinul treuie adus latemperatura corpului, pentru că altfel pot apărea reac!ii alergice.7iguran!a necontaminării virale a hemopreparatelor şi a serurilor se asigură prin selec!iadonatorilor, prin diferitele etape de preparare. "otuşi în anumite cazuri treuie calculat un riscrezidual. 0ricum indica!iile pentru imunizare pasivă sunt reduse.&eac!ii de incompatiilitate precum frisoanele, accelerarea pulsului, hipotensiune, feră,artralgii, creşterea valorilor enzimelor hepatice, hemoliză, reac!ii cutanate etc. pot să apară la persoana vaccinată. In+ectarea treuie făcută lent, mai ales când administrarea se face i.v.$n cazul serurilor imune de origine animală, datorită proteinelor heteroloage, există riscul <oliiserului=, adică cel vaccinat va sintetiza anticorpi fa!ă de anticorpii primi!i. %ot apărea complexeimune, care se depun în derm K<exantheme du ? ieme >our=L şi în articula!ii declanşând eventualreac!ii inflamatorii.Conclu,ii9 vaccinarea activă este preferailă celei pasive, oricând situa!ia o permite.

&.' Indicaţii-a sustituent în cazul imunodeficien!elor primare sau secundare, respectiv în cazul deficituluisever de anticorpi, administrarea la intervale regulate s.c sau i.m. este indiscutail utilă."olerailitatea este foarte ună. Unele preparate pot fi administrate şi i.v.7epticemia severă are indica!ie de administrare a imunogloulinelor i.v.. Evident sângeledonatorilor con!ine anticorpi specifici fa!ă de unele antigene acteriene de suprafa!ă şi fa!ă deunele endo: şi exotoxine acteriene.

0 imunizare pasivă ar treui să fie un fel de măsură de corec!ie sau de imunomodulare în cazulunei disfunc!ii imunologice critice Kex. infec!ii cronice sau recidivante, precum osteomielitacronică sau infec!ii cu germeni pl uri rezisten!iLH mai ales atunci când pacientul are un titrunormal de gamaglouline circulante.în unele cazuri la pacien!ii cu diverse oli autoimune, precum# miastenia gravis, sindromul4uillain:arre, tromocitopenia idiopatică şi sindromul NaCasaDi, s:a oservat un efectterapeutic favorail.



&. reparate individuale

&..1 4epatita 54amagloulina umană cu un anumit titru de anticorpi specifici fa!ă de hepatita 1. 1dministrarea

s.c. sau i.m. este recomandată cu pu!in timp înainte de a călători în !âri tropicale şi sutropicale,cu condi!ii de igienă precare, când intervalul de timp pentru o imunizare activă nu este suficientde lung K ) săptămâni până la plecareL. %rotec!ia este asigurată doar pentru A: săptămâni.1ctualmente exper!ii sunt de părere că imunizarea activă contra hepatitei 1, datorită răspunsuluiimun rapid şi foarte un, precum şi datorită perioadei lungi de incuare a olii, este preferailăcelei pasive chiar şi în cazul călătoriilor <@ast:Minute=.&..+ 4epatita (Biperimungloulină umană pentru administrare i.v. sau i.m. după expunerea persoanelor neimunizate Kex. în!epare accidentală, contact cu prostituatele, la nou:născu!i, transplanta!ihepatic, unii pacien!i dializa!iLH administrare cât mai rapidă, cel târziu ia (8 h de la expunere.

Uneori administrarea treuie repetată după ':) luni.&..& Infecţia cu virusul cîtome#alicBiperimungloulină umană pentru administrare i.v. persoanelor receptive, imunodepri:mate, pentru profilaxia infec!iei cu citomegalovirus.&..- a)iaBiperimungloulină umană pentru administrarea celor nevaccina!i, răni!i de animale turate,suspicionate a fi turate sau în cazul contactului cu momeli infectate, se asociază cuadministrarea simultană a vaccinului activ. %reparatul K'6 UiTDg corpL ar treui administrat pe cât posiil o parte perilezional, iar restul i.m.

&..' 2aricelaBiperimungloulină umană, pentru administrare i.v. sau i.m. persoanelor neimunizate,

imunodeprimate Kîn special copiilor şi gravidelorL după contactul cu persoane, ce prezintăvaricelă sau zona zoster.&.. ueolă%entru profilaxie după expunerea la virus a celor neimuniza!i este eficientă administrarea unui preparat normal de gamagloulina, pentru că ma+oritatea donatorilor de sânge au anticorpispecifici antiru+eolă. 1lternativ se poate administra la (8 h de la expunere, un vaccin activ, cuvirus atenuat.&..: ;etanos1stăzi dispunem doar de ser omolog hiperimun K8/6 UIL, ce ar treui administrat post:traumatic,

dacă nu există dovezi anamnestice de vaccinare. $n cazul arsurilor extinse se recomandăadministrarea cantită!ii dule. Jacă nu dispunem de date că persoana a fost vaccinată, atunci dinconsiderente medico:legale ar treui vaccinată.&..8 Difterie7er antidifteric purificat şi concentrat : 86 666 UlTfiolă. -ompozi!ie# ser antitoxic purificat şiconcentrat K86 666 UlTfiolăL o!inut din sângele cailor imuniza!i cu anatoxină difterică.



%roducător# Institutul ;a!ional de -ercetare:Jezvoltare pentru Microiologic şi Imunologie<-antacuzino=.&..$ (otulismImunogloulină polivalentă de la cal, cu un anumit titru de anticorpi antitoxină otulinică, pentruameliorarea simptomelor intoxica!iei.

&.:.10 Incompati)ilitate de factor /L Biperimungloulină umană cu un titru mare de anticorpi anti:J, care treuie adminis:iV trată la8:(8 h i.m. femeilor &h negative după ce au născut un copil &h pozitiv sau după V un avort, pentru a împiedica apari!ia de anticorpi. Eventual se poate lua în considerareşi o administrare antepartum. 6 altă indica!ie o reprezintă administrarea accidentală desânge &hW unei persoane &h:.

Cap. I2 Imuni,are activă 6vaccinare7

-.1 Definiţie

1dministrarea unei sustan!e antigenice unei persoane, cu scopul o!inerii unui răspuns eficient protectiv în anticorpi. în cazul afectării sistemului imun, respectiv imuno:supresie secundară unei oli sau iatrogenă, răspunsul imun nu va fi unul solid.2accinurile vii con!in germeni atenua!i, adică au o virulen!ă redusă. -ând se înmul!esc îninteriorul gazdei, după un interval de timp XY ? zileL, apare o reac!ie normală a sistemului imun,atât umorală, cât şi mediată celular. $n principiu există riscul înmul!irii exagerate în gazdă şiapari!ia olii clinic manifeste, de aceea este necesară o anamneză !intită, pentru a descoperieventuale deficien!e. 1stfel de persoane nu treuie să primească un vaccin cu germeni atenua!i.Este posiil pe de altă parte să apară interferen!a cu o altă infec!ie preexistentă, care să afectezereac!ia la vaccin. 2accinurile cu agen!i patogeni atenua!i ar treui administrate, din aceastăcauză, fie simultan, fie la interval de ):A săptămâni.1dministrarea vaccinurilor cu germeni inactiva!i este urmată de o reac!ie imună umorală aiadupă 5:'6 zile. Există însă şi câ!iva non:responder, a căror sistem imun sănătos, datorită de ex.toleran!ei imunologice, nu reac!ionează suficient, nici după repetarea vaccinării. Eventualrăspunsul imunologic treuie evaluat în laorator.%entru a creşte eficien!a unui răspuns imun se pot adăuga ad+uvan!i imunostimulatori. Unelevaccinuri con!in şi conservan!i, ce pot fi responsaili de reac!iile adverse. Je asemenea pot săapară în vaccin urme din al!i antigeni din procesul de produc!ie Kex. proteină de pasăre, antigenede dro+dieL. Jeseori se oferă vaccinuri cominate.

-.+ 2accinuri cu a#enţi pato#eni inactivaţi

-.+.1 3ripa5#ent pato#en9 virusurile gripale apa!in familiei 0rthom*xovirusurilor. 4enomul acestor virusuri constă într:un lan! unicatenar de 1&;, împăr!it în mai multe segmente.Jacă o celulă gazdă este infectată cu două variante diferite de virus, atunci în cadrul replicăriivirale se pot face schimuri cu segmente de gene între virusuri prin recominare Kantigen:shiftL.1par rusc noi variante de virusuri, ce poartă antigene de suprafa!ă, fa!ă de care sistemul imun al



ma+orită!ii oamenilor este naiv. 1stfel este posiil să apară variante înalt patogene, care se potînmul!i în gazde precum omul, păsările sau porcul şi să declanşeze epidemii. Jeoarece astfel devirusuri se pot multiplica peste tot în lume, au poten!ialul de a declanşa o pandemie.0rthm*xovirusurile sunt sensiile la multe dezinfectante, cum ar fi detergen!ii.

Imunitate9 în urma unei infec!ii apare atât o imunitate umorală, cât şi una celulară.Bemaglutinină KB1L şi neuraminidaza K;1L sunt antigene proteice imunodominante. Jacăaceste antigene de suprafa!ă ale virusurilor sunt neutralizate prin anticorpi specifici, atunci esteinhiată replicarea virală, infec!ia fiind astfel contracarată sau cu evolu!ie moderată.

<pidemiolo#ie9 replicarea virală are loc în tractul respirator. -ontaminarea primară se face pecale aeriană, prin picături, de la om la om, mai rar de la animal la om. -ontaminarea se poateface şi prin oiecte, dacă acestea sunt atinse cu mâinile şi apoi virusurile sunt introduse în gură şiîn nas. %urtarea unei măşti şi spălarea mâinilor sunt măsuri preventive importante. Mai alestulpinile gripale tip 1 pot declanşa epidemii KpandemiiL, tulpinile şi - apar mai sporadic.

@a 86:)6 de ani treuie să ne aşteptăm la apari!ia ruscă a unei modificări importante aantigenelor, atunci când s:au produs recominări la animale Kporci, păsăriL, care apoi trec laoameni. Epidemiile de gripă în zonele temperate apar aproape exclusiv iarna, în emisfera nordicăîn lunile octomrie : aprilie, iar în cea sudică aprilie:octomrie. în !ările tropicale, gripa este prezentă tot timpul anului. Je 86 de ani domină variantele patogene pentru om B';' şi B);8.@a animale predomină tulpina B/;', agentul gripei aviare. "ransmiterea acestor tulpini patogenede la animale la om s:a întâmplat rareori.;a)lou clinic9 perioada de incua!ie este de ':) K/L zile, dar contagiozitatea apare cu ':8 zileînainte de apari!ia simptomelor şi durează ):/ zile. 7imptomele sunt nespecifice, ceea ce facedificilă diferen!ierea de alte viroze respiratorii. "ipic pentru gripă este deutul rusc cu feră KY)5,/-L, înso!ită de cefalee şi mialgii, eu senza!ia de <zdroire musculară=, transpira!ii, tuseiritativă. -omplica!iile presupun afectarea căilor respiratorii inferioare, respectiv pneumonie sau pleurezie. &iscul suprainfec!iilor acteriene Kpneumococi, Baemophilus influenzae saustafilocociL apare mai ales în cazul vârstnicilor sau al olnavilor cronici. ;u sunt excluseencefalita şiTsau miocardita. @a copii poate apărea otita medie.;erapie9 în principiu multiplicarea virală ar putea fi stopată prin administrarea precoce sau profilactică, de amantadină K1deDinZ, 1mantaZ, 1mixxZ, Infecto9luZ etc.L sau de inhiitori deneuramidază K0seltamivir, denumirea comercială "amifluZ, Sanamivir denumirea comercială&elenzaZL. 1ceastă medica!ie ar treui administrată precoce, în primele A5 h de la deutulsimptomelor şi ar treui continuată (:'6 zile, mai ales în cazul profilaxiei. Jatorită posiilelor efecte adverse administrarea terapiei antivi:rale treuie evaluată pentru fiecare caz în parte. în

plus, mai ales în cazul amanta:dinei, există riscul de apari!ie a rezisten!ei. E necesară precau!ie întratarea copiilor, deoarece la aceştia administrarea de salicila!i este contraindicată, existând risculde sindrom &e*e. 1ntiioticele sunt indicate în cazul suprainfec!iei acteriene.2accin9 vaccinul îl reprezintă proteinele virale de suprafa!ă purificate, respectiv hemaglutinineleşi neuraminidazele, cultivate pe ouă de găină emrionate. întrucât aceste proteine îşi schimămereu proprietă!ile antigenice prin antigen:shift şi muta!ii punctiforme Kantigen:driftL,compozi!ia vaccinului treuie modificată anual, în func!ie de tulpinile actuale cauzatoare de



epidemie. 1ceste tulpini sunt indicate de către 0M7. 2accinurile actuale con!in o comina!ie deantigene provenind de la trei tulpini virale, două de tip 1 KB';' şi B);8L şi una de tip .5ditivii9 proteine de pasăre, urme de formol şi diverse antiiotice se pot regăsi în vaccin.Jeoarece la persoanele în vârstă KY / aniL şiTsau olnavii cronici, răspunsul imun poate fi redus, prin adăugarea de ad+uvan!i imunostimulatori, se încearcă o creştere a imunogenită!ii vaccinului.

"otuşi nu există date certe, referitoare la o creştere semnificativă a răspunsului imun lavaccinurile antigripale fa!ă de vaccinurile oişnuite, suunitare, prin adăugarea de ad+uvan!i. %ede altă parte aceşti ad+uvan!i sunt deseori responsaili de reac!iile locale la vaccin cum ar fi#durere, eritem, edem.Jepozitare şi valailitate# vaccinurile antigripale se păstrează de oicei la rece KW8- : W5-L,respectându:se termenul de valailitate.5dministrare9 i.m. sau profund s.c. Kcopiii, care nu au mai fost vaccina!i antigripai, ar treui sămai primească o in+ec!ie după A săptămâniL.Indicaţii9 toate persoanele Y 6 aniH persoanele institu!ionalizate în cămine de ătrâni sau deîngri+ireH copii, tineri şi adul!i cu oii cardiovasculare, ronhopneumopatii cronice Kastm,

ronşită cronică, ronşiectazie, emfizemL, nefropatii cronice, scleroză multiplă cu infec!iirecidivante, diaet zaharat şi alte oli metaoliceH copii, tineri şi adul!i cu imunodeficien!eereditare sau doândite, persoane expuse profesional la infec!ii Kmai ales personalul medical, profesoriiLH persoane la risc datorită contactului direct cu păsări domestice şi sălatice.Contraindicaţii9 hipersensiilitate fa!ă de componentele vaccinului, precum proteine de pasăre.@a pacien!ii ferili sau cu infec!ii acute, vaccinarea ar treui amânată.Efecte adverse# ocazional irita!ii locale, mai rar tulurări neurologice, cum ar fi sindromul4uillain:arre Kinforma!ii de specialitateL.5cţiune9 o in+ec!ie i.m. este de oicei suficientă pentru a declanşa o reac!ie imunologicăumorală, ce conferă protec!ie cea. ' an. -opiii până la vârsta de '8 ani, care anterior nu au fostniciodată vaccina!i antigripai, ar treui să primească încă o doză de vaccin după A săptămâni dela prima vaccinare.

-.+.+ <ncefalita de căpu*ă5#ent pato#en9 virusul apar!ine familiei 9lavivirusurilor Kprecum virusul ferei galene, virusulJengaL.Imunitate9 reac!ie imună umorală şi mediată celular.<pidemiolo#ie9 regiuni endemice# 1ustria, -ehia, %olonia, !ările altice, Ungaria, -roa!ia.2irusul este transmis de căpuşele Ixodes ricinus, care în zonele endemice pot fi infectate până la'6To. -el mai frecvent apar îmolnăviri la copii, în perioadele în care căpuşele sunt active KînmaiTiunie şi din nou, dar nu la fel ele frecvent în septemrieToctomrieL, în mod excep!ional, în

zonele endemice, contaminarea se poate produce şi prin laptele nepasteurizat.;a)lou clinic9 după inocularea la nivel cutanat, virusul se înmul!eşte ini!ial local şi la nivelulnodulilor limfatici regionali. Ulterior apare viremia şi eventual afectarea 7;- Kmeningită şiencefalităL. 9recvent evolu!ia este suclinică. Evoluează cu două vârfuri de ascensiune ferilăKini!ial ca şi gripa, iar după o săptămână apare meningitaL, în cazul copiilor, de oicei vindecarease face fără secheîeH'To dintre adul!i pot prezenta paralizie flască.;erapie9 nu există terapie specifică.



2accin9 vaccinul con!ine virusul mort, dar integral, cultivat în emriolaşti de găină. %entrucopii există vaccinuri speciale cu cantitate redusă de antigen.Depo,itare *i vala)ilitate9 respectarea termenului de valailitate.5dministrare9 i.m.H schema standard# ziua 6, 85, )66H vaccinare rapidă# ziua 6, (, 8'.Indicaţii9 anterior unui se+ur în zonele endemice, ar treuie efectuată o imunizare de ază,

presupunând ) administrări pe parcursul unui an. %entru păstrarea imunită!ii sunt necesarerevaccinări la ):/ ani.Contraindicaţii9 infec!ii acute, afec!iuni cererale, sarcină.<fecte adverse9 irita!ie locală, artralgii, mialgii, feră, mai ales după prima in+ec!ie.5cţiune9 unul dintre cele mai eficiente vaccinuri, cu rată de conversie de cea. '66R. Je:a lungulanilor protec!ia scade, astfel că după mai multă vreme de la vaccinare pot apărea infec!ii.articularităţi9 aia după a doua administrare apare o imunitate solidă. 1sigură protec!ie şiîmpotriva encefalitei rusă de primăvară:vară K&ussian 7pring 7ummer En:cephalitisL.-.+.& oliomielita5#enţi pato#eni9 %icornavirus, neînvelit, stail în mediul exterior. Imunitate# preponderent

umorală.<pidemiolo#ie9 indivizii infecta!i elimină cantită!i mari de virusuri pe cale fecalăH aceastăinfec!ie se transmite cu uşurin!ă pe cale fecal:orală. în cazul unei contaminări masive a popula!iei, cum se întâmpla în urmă cu '/6 de ani, aproape toată popula!ia s:a imunizat, trecând prin forme suclinice ale olii. %rocentul celor ce s:au imunizat natural, astăzi este foarte redus.%rin urmare ma+oritatea popula!iei este receptivă la eventuala apari!ie a unui virus sălatic sau lacălătorii în regiuni endemice. Jin această categorie fac parte mai ales !ările din 1frica Kmai ales1frica de 2estL şi 1sia Kmai ales IndiaL. 1merica de ;ord şi cea de 7ud nu mai au poliomielită demul!i ani.;a)lou clinic9 ma+oritatea celor contamina!i nu fac decât o infec!ie inaparentă, nu prezintăsimptome sau cel mult au diaree. în timp ce după infectare copiii reac!ionează doar printr:oenterită, cu înaintarea în vârstă creşte riscul de viremie. 2irusurile a+ung astfel în 7;- şi semultiplică mai ales în celulele ganglionare din cornul anterior, ducând la un efect citopatogen.Jistrugerea acestor neuroni motori duce la paralizie flască şi treptat la atrofie musculară.;erapie9 nu există o terapie antivirală specifică.2accin9 vaccinul constă dintr:un amestec de virusuri inactivate, din cele trei serotipuri, care aufost cultivate pe culturi de celule.5ditivi9 1ldehidă, antiiotice.Depo,itare *i vala)ilitate9 respectarea termenului de valailitate. Denumire comercială/producător_)?????????: I%2Merieux K7anofi %asteur M7JLH I%22irelonK;ovartis ehringLH in comina!ie# oostrix %olio K4laxo7mithNlineL, Infanrix hexa K4la:

xo7mithNlineL, Infanrix:I%2WBi K4laxo7mithNlineL, %entavac K7anofi %asteur M7JL, &epevaxK7anofi %asteur M7JL, &evaxis K7anofi %asteur M7JL, "d:2îrelon K;ovartis ehringL.1dministrare# imunizarea de ază constă din trei administrări im sau id, pe parcursul unui anHulterior este necesar un rapel la '6 ani.Indica!ii# este indicat mai ales pentru adul!i, care sunt mai predispuşi la paralizie flască decâtcopiii mici, mai ales când călătoresc în regiuni în care poliomielita este endemică KIndia, 1fricade 2estL.



-ontraindica!ii# oli acute.Efecte adverse# irita!ie locală, rar verti+, gre!uri, parestezii pasagere.1c!iune# umorală, anticorpi neutralizan!i.2erificarea protec!iei# nu e posiilă de rutină.%articularită!i# vaccinul e deseori cominat cu alte antigene inactivate.

-.+.- ;ur)area 6a)ia75#ent pato#en# virusul apar!ine genului @*ssaviridae, familia &hadoviridaeH în naturăexistă pu!ine variante. Imunitatea# în mod natural nu apare imunitatea, deoarece letalitatea estefoarte mare.<pidemiolo#ie9 la nivel mondial sunt anual Y /6 666 de decese cauzate de raie Kmai ales în1sia, 1frica şi 1merica @atinăLH de oicei în urma contactului cu saliva unui animal infectat sau prin muşcătură KzoonozăL. &ezervorul de raie îl constitue în principal câinii vagaonzi KformauranăL şi animalele carnivore vulpi etcH lilieciH ocazional animalele de companie. -u ):( zileînainte de deutul olii, animalul poate elimina de+a virusul.iJin acest considerent animalelesuspecte ar treui să stea su oserva!ie '6 zile. ;u e permisă uciderea animalelorV Jacă

animalul a murit, capul se trimite pentru diagnostic virusologie. în principiu transmitereainterumană este posiilă Ktransplant de comeeH transplant de organeL.;a)lou clinic9 virusurile migrează centripet, de:a lungul nervilor, de la locul contaminării pânăîn 7;-. Jupă o perioadă variailă de incua!ie Kîn func!ie de locul infectării şi de dozăL de ):5săptămâni deutează o infec!ie acutăH encefalită progresivăH întotdeauna fatală.2accin9 actualmente se comercializează două preparate, amele con!inând virusuri inactive, careau fost cultivate fie pe ouă de găină, fie pe culturi celulare umane diploide . 1mele sunteficiente şi ine tolerate . 1ditivi# proteine de pasăre, respectiv alumină umană, antiiotice.Jepozitare şi valailitate# respectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# &aipur K;ovartis ehringLH "ollCut:2accin KBJ-L : K7anofi%asteur M7JL.1dministrare# pentru imunizarea primară sunt necesare cel pu!in trei in+ec!ii Kziua 6, (, 8'L,urmată de a patra administrare după ' an. Imunizarea rapidă în profilaxia postexpunere [ %E%#ziua 6, ), (, 'A, 85 Ksuplimentar imunizare pasivăL. în cazul celor imuniza!i activ pentru %E% este +ustificată administrarea a încă două vaccinuri active Kîn ziua 6 şi )L pentru a declanşa mai rapidun răspuns Knu e recomandată administrarea de hiperimungloulină la un pacient imunizat activde+a, pentru că poate interfera cu imunitatea activăL.Indica!ii# anterior călătoriilor în zone cu prevalentă înaltă K1sia, 1frica, 1merica @atinăL, maiales dacă sunt regiuni cu mul!i câini vagaonzi. -el târziu la (8 h de la contactul cu animalesuspecte, expunerea la salivă suspectă, respectiv după muşcătură.-ontraindica!ii# niciuna pentru %E%, fiind o indica!ie vitalăH pentru vaccinare preventivă# reac!ii

alergice la vaccinH sarcina.Efecte adverse# irita!ie localăH reac!ie ferilă, asemănătoare gripeiH rareori complica!iineurologice.1c!iune# umorală, anticorpi neutralizan!i.2erificarea protec!iei# nu e posiilă de rutină.%articularită!i# în prezent există dificultă!i de produc!ie.-.+.' <ncefalita apone,ă%(



5#ent pato#en9 virusul apar!ine 9lavivirusurilor la fel ca şi la encefalita de căpuşă, feragalenă şi virusul Jenga.Imunitate9 umorală şi celulară, uneori încrucişată cu alte flavivirusuri.<pidemiolo#ie9 virusul este transmis de !ân!ari Kspecii de -ulexL şi nu de la om la om.;a)lou clinic9 în cele mai multe cazuri evolu!ia este moderată, cu acuze asemănătoare gripeiH în

unele cazuri manifestările pot fi severe. Jeutul acut sau indisiosH feră înaltă, cefalee intensă,meningoencefalită cu hiperreflexie. 1fectarea 7;- poate lăsa sechele.2accin9 în prezent există un vaccin din virusuri inactivate Ktulpina iDenL, multiplicate încreierul de şoarece. Je dată mai recentă este un vaccin purificat, cu germeni inactiva!i,înregistrat în Europa şi cultivat pe culturi de !esuturi Kcelule 2eroL.5ditivi9 în primul vaccin există urme de !esut cereral. %rin urmare există posiilitateacomplica!iilor, datorită reac!iilor încrucişate, ce pot apărea după mai multe săptămâni la vaccinărirepetate. în plus pot exista urme de formaldehidă. -el de al doilea vaccin este inactivat cu formolşi purificat, este asociat cu hidroxid de aluminiu ca şi ad+uvant imunogen.Jenumire comercială# >e:2ax K1ventisL, >apanese Encephalitis 2accine K4reen -ross -orp.,

NoreaLH IFI1&0 K;ovartisL.5dministrare9 >e:2ax s.c, ) doze de ' ml în zilele 6, (, )6. 2accinarea treuie să se încheie cu'A zile înainte de călătorie, pentru ca eventualele reac!ii adverse să nu apară pe parcursulacesteia. &apelul se face o dată după 8:) ani. IFI1&0# i.m. în zilele 6 şi 85.Indicaţii9 este +ustificată vaccinarea din timp, anterior călătoriilor în zone mlăştinoase din sud:cstul 1siei, unde virusurile sălatice sunt transmise la om de către !ân!ariH riscul creşte în cazulunui se+ur prelungit.Contraindicaţii9 encefalopatii, oli acute, vârstă '5 ani, sarcină.<fecte adverse9 reac!ii inflamatorii locale. &eac!iile sistemice apar în cea. '6R din cazuri, seremarcă feră, frisoane, mialgii, cefalee, erup!ii Kurticarie, angioedemL şi prurit. 7indromul&asmussen, o reac!ie infiamatorie de tip encefalită, a fost corelat cu vaccinarea.1c!iune# rată de conversie înaltă, cu apari!ia de anticorpi neutralizan!i fa!ă de anumi!i epitopivirali, care lochează penetrarea virusurilor în celulele gazdei.2erificarea protecţiei9 nu este de rutină.articularităţi9 >e:2ax poate fi procurat în farmaciile interna!ionale. în cazul apari!iei de efecteadverse datorită vaccinului, responsailitatea o poartă exclusiv medicul prescriptor. $n viitor vor fi disponiile şi ate vaccinuri, cum ar fi cele cu virusuri atenuate.-.+. Infecţia cu papilomavirusul uman 64275#ent pato#en9 genul virusurilor papiloma umane are peste '66 de tipuri diferite, în generalsunt cauza tumorilor enigne cutanate şi mucoase KnegiiL. Unele tipuri K, '', ', '5, )', A/Lcontriuie la apari!ia tumorilor maligne. "ipurile şi '' sunt responsaile în principal pentru

apari!ia verucilor genitale.imunitate# în urma expunerii naturale la virus, apare un titru redus de anticorpi.<pidemiolo#ie9 prin contactul cu verucile, virusurile B%2 se transmit încă de la vârstacopilăriei. 2erucile genitale transmit infec!ia pe cale sexuală sau la naştere. Jispla:ziile cervicalesevere, etapa premergătoare cancerului de col uterin, apar după mai ine de 86 ani. -arcinoamelede col uterin apar preponderent la persoanele cu un statut socio:economic redus.



;a)lou clinic9 în cazul infec!iilor cu anumite tipuri de virusuri, după mai mul!i ani apare -I;Kcervical intraepithelial neoplasiaî, cu tendin!a de infiltrare locală şi de metastazare. %ot apărea şicondiloamele acuminate.;erapie9 nu există o terapie antivirală specifică.2accinuri9 proteinele de papilomavirus, o!inute prin recominare în celule de dro+die, agregă

Kseif asseml*L în concentra!ii mari in vitro, formând particule asemănătoare virusurilor, dar fără1J; Kvirus liDe particles [ 2@%L. -ervarix con!ine proteine virale din tipurile ' şi '5, care seo!in prin recominare cu aculovirusuri şi sunt adsorite pe monofosforil:lipid 1 KM%@L şihidroxid de aluminiu. 4ardasiV con!ine în plus proteine virale din tipurile şi ''. 1d+uvantulimunologic din acest vaccin este hidroxidul de aluminiu.5duvanţi9 hidroxid de aluminiu şiTsau monofosforil:lipid 1 KM%@L.Depo,itare *i vala)ilitate9 a nu se congelaH respectarea termenului de valailitate.Denumire comercială=producător9 4ardasil K7anofi %asteur M7JLH -ervarix K4laxo7:mithNlineL5dministrare9 ) doze unice la 6, 8 şi luni, i.m.

Indicaţii9 la fete între 1+%1: ani Kînainte de primul contact sexualL şi la femei tinere, induc!ia deanticorpi prin ) doze de vaccin poate prote+a fa!ă de un carcinom ulterior.Contraindicaţii9 oală, acută, severăH reac!ie alergică la vaccin.Efecte adverse# irita!ie locală, feră.1c!iune# anticorpi umorali.2erificarea protec!iei# nu este necesară de rutină.%articularită!i# scopul este prevenirea carcinoamelorH eficien!a practică constă în reducereainciden!ei carcinoamelor de col uterin şi rămâne de văzut dacă viitorul o va confirma. 2accinulnu con!ine toate tipurile de virusuri B%2 oncogene.A.8.: Bepatita 11gent patogen# B12, un hepatovirus, este rezistent în mediul încon+urătorH fără efectecitopatogene.Imunitate# postinfec!ie, imunitatea este pe via!ă. @imfocitele" citotoxice, mediatoarele imunită!iicelulare, distrug celulele hepatice infectate. 1nticorpii umorali, neutrali:zatori, prote+ează fa!ă deinfec!ie.Epidemiologie# cu 'A zile anterior deutului olii, cel infectat elimină masiv prin fecale, virusul."ransmiterea fecal:orală prin alimente Kmai ales salate, fructe de mareL şi apă. în !ările tropicalecu o igienă precară, rata de infectare a adul!ilor este înaltă KY ?6RLH în Europa şi 1merica de ;ord, rata de infectare este de '6R."alou clinic# după o perioadă de incua!ie de A: săptămâni, deutează rusc cu grea!ă, feră,fatigailitate, mialgie şi icter. @a copii în Y ?6R din cazuri evolu!ia este suclinică. 1dul!ii fac

mai frecvent forma clinic manifestă. 2indecarea cvasicomple:tă apare după 8:A săptămâni."erapie# nu există o terapie antivirală specifică2accin# virusuri inactivate, cultivate pe culturi de celule umane.1d+uvan!i# formaldehida, diverse antiioticeH uneori hidroxidul de aluminiu este ad+u:vantulHalteori ad+uvan!ii sunt virozomi, reprezenta!i de hemaglutinine şi fosfolipide provenite de lavirusuri gripale.Jepozitare şi valailitate# respectarea termenului de valailitate.



Jenumire comercialăTproducător# Bavrix 'AA6 K4laxo7mithNlineL, Bavrix (86 K4la:xo7mithNlineL, B12pur K;ovartis ehringL, 2aQta K7anofi %asteur M7JL, 2aQta N proinfantius K7anofi %asteur M7JLH în comina!ie cu vaccinul anti hepatită # Bepa:t*rixK4laxo7mithNlineL, "Cinrix, K4laxo7mithNlineL, "Cinrix pentru copii K4laxo7mithNlineL,2iatim K7anofi %asteur M7JL.

1dministrare# i.m.Indica!ii# %ersoanele Y 6 ani sunt ma+oritatea imunizate, pentru că au trecut printr:o infec!iesuclinică în copilărie KpostelicL şi au doândit imunitate pe via!ă Ko dozare serică poate înastfel de cazuri clarifica statusul imunL. "inerii eneficiază însă de vaccinH ar treui să sevaccineze mai ales cei care călătoresc în !ările din lumea a treiaH vaccinul este intens imunogen,astfel că o administrare i.m. este suficientă pentru a o!ine protec!ia imunologică, valailă :'8luni. Ulterior ar treui administrată încă o doză, iar rapelul se va face peste '6 ani sau chiar şimai târziu Kasociat cu vaccinul antihepatită intervalele de timp se modificăL.-ontraindica!ii# oli acute.Efecte adverse# irita!ie locală, grea!ă, diaree, mialgii.

1c!iuni# apar anticorpi neutralizan!i în ser, care împiedică intrarea virusurilor în he:patocite.2erificarea protec!iei# întrucât după un vaccin activ, ?6R dintre cei vaccina!i dezvoltă anticorpi,verificarea de rutină a titrului de anticorpi nu e necesarăH o dozare a titru:lui de anticorpi Ig4 poate lămuri statusul imunologic înainte de un rapel.%articularită!i# pentru copii există un vaccin special cu o cantitate redusă de antigene. A.8.5Bepatita 1gent patogen# 2irusul Bepadna este format dintr:un 1J; dulucatenar, care este învelit într:unantigen:core K1ntigen BcL, iar capsida este formată din antigene Bs. Jin Bc prin diviziuneia naştere un alt antigen, respectiv Be, care nu intră în structura virusului, dar în faza acută a olii, poate fi pus în eviden!ă în serul celui infectat. 1ntigenul Bs este genetic heterogen avândo por!iune conservată KaL şi una variailă Kd, *, CL, dintre acestea existând mai multe sutipuri r şi Q, de ele depinzând proail severitatea evolu!iei olii. 2irusurile au afinitate fa!ă dehepatocite, dar nu au efect citopatogen.Imunitate# o reac!ie celulară imunitară Klimfociteie ":citotoxiceL distruge hepatoei:tele infectateşi astfel creşte valorile enzimelor hepatice Kenzimele intracelulareL. 1nticorpii umorali au unefect neutralizant asupra virusurilor, astfel că legarea de receptorii celulei gazdă este inhiată.Imunitatea fa!ă de un tip conferă imunitate şi fa!ă de alte tipuri. -omplexele antigen:anticorpdetermină diferite tulurări, cum ar fi vasculita sau glonerulonefrita.Epidemiologie# exista trei căi principale de transmitere# parenteral Ktransfuzii, droguri i.v.,în!epături cu ace contaminateL, sexual Kcontactul sexual cu prostituateL şi vertical KmamăinfectatăL. 7ursele pot fi reprezentate de olnavi acu!i, cronici sau purtători sănătoşi. In !ările

lumii a treia contaminarea este frecventă, iar în 4ermania redusă K 6,/RL."alou clinic# după o perioadă de incuare de cea. 5 K:'5L săptămâni, apar simptomele de oalăKaversiunea fa!ă de mâncare, vărsături, dureri adominale, dureri articulare, ame!eliL. )6R dincei infecta!i fac icter şi prurit. Joar 'R din infec!ii au o evolu!ie fatală. In caz de hepatită cronicăşi mai ales la cei imunodeprima!i, în cea. 86R din cazuri poate să apară ciroza hepatică sau chiar hepatocarcinomul. Jacă infec!ia apare la nou:născut, atunci riscul de cronicizare a olii este de Y?6R.



"erapie# pentru inhiarea proliferării firolaştilor sunt utili interferonul aşi H @amiu:vidina areefect antiviral directH se poate instala rezisten!a.2accin# vaccinul recominat este sintetizat în dro+die. 1cesta con!ine păr!i din proteinele desuprafa!ă ale virusului Kantigen BsL. -antitatea de antigene este a+ustată în func!ie de vârstă şide oala de ază. Este adsorit pe hidroxid de aluminiu.

1d+uvan!i# hidroxid de aluminiu.Jepozitare şi valailitate# respectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# Engerix: copii respectiv adul!i K4laxo7mithNlineLHB21F%&0 pentru copii şi tineri, pentru adul!i, pentru cei dializa!i şi antedializă K7anofi%asteur M7JLH comina!ii# Infanrix hexa K4laxo7mithNlineLH "Cinrix copii respectiv adul!iK4laxo7mithNlineL.1dministrare# i.m. sau s.cH nu intravascularH aia după o imunizare primară cu ) administrări pe parcursul unui an, apare protec!ia. Ulterior în func!ie de răspunsul imunologic, care variazăindividual, se poate face un rapel la '6 ani.Indica!ii# se impune vaccinarea grupelor popula!ionale la risc Khomosexuali, prostituate,

toxicomani, personalul medical, pacien!ii dializa!iH contac!ii intrafamiliali ai celui infectatL. 7eefectuează vaccinarea postexpunere şi se recomandă hiperimu:noglouline.-ontraindica!ii# oli acute, alergie la dro+die.Efecte adverse# acuze gastrointestinale, parestezii, verti+, artralgii.1c!iune# imunitate umorală.2erificarea protec!iei# gradul reac!iei imunologice poate fi verificat prin măsurarea titrului deanticorpi serici. "itrul anticorpilor indică intervalul la care se va efectua rapelul. -ei non:responder nu secretă anticorpi nici după al :lea vaccin. în cazul pacien!ilor dializa!i,seroconversia, chiar şi după administrarea de titruri mari de anticorpi, nu este asigurată cucertitudine.%articularită!i# preven!ia carcinoamelor hepatice prin vaccinare. @a scurt timp de la contact Kex.nou:născut din mamă infectatăL profilaxia pasivă cu imunoglouline, este eficientă, concomitentcu vaccinarea. 6 suprainfec!ie cu virusul hepatitei J umreşte prognosticul. 2accinarea împotrivavirusului prote+ează indirect fa!ă de o infec!ie cu virus J.-.+.$ ;etanos1gent patogen# -lostridium tetani este un acii anaero, 4ram:pozitiv, care produce oneurotoxină foarte periculoasă.Imunitate# anticorpii umorali neutralizează toxina.Epidemiologie# sporii de -lostridium tetani sunt uicuitari."alou clinic# când sporii a+ung în !esut necrotic, cum ar fi cel din +urul unui corp străin KaşchieL,marginile unei răni, extremită!i gangrenoase, ontul omilical Ktetanos neonatorumL se

transformă în forme vegetative. 9ormele vegetative produc la locul invaziei toxina tetanică, carea+unge pe cale sanguină şi de:a lungul nervilor periferici până la termina!iile acestora şi lochează elierarea de neurotransmi!ători. 1stfel sunt activate concomitent grupe musculareantagoniste. 1cest efect fie se limitează la o grupă musculară, fie este generalizat. %erioada deincua!ie variază între câteva zile şi mai multe săptămâni. -omplica!iile neurologice pot fi tratatedoar simptomatic. oala este frecvent letală, mai ales la vârste înaintate.



"erapie# infec!ia locală poate fi tratată chirurgical sau cu metronidazol. Intoxica!ia nu poate fitratată decât simptomatic. 1nticorpii specifici Khiperimungloulină specificăL este eficientă doar la deut.2accin# vaccinul constă în toxină tetanică inactivată cu formol Ktoxoid tetanicL.1d+uvan!i# cel pu!in pentru innununizarea primară, vaccinul acesta, sla imunogen, treuie cuplat

cu hidroxidul de aluminiuH acest ad+uvant imunologic, stimulează recrutarea de celule imune, prin stimularea inflama!iei la locul in+ectării. "eoretic, un vaccin fără ad+uvan!i ar fi mai inetolerat, iar la cei imuniza!i de+a ar putea declanşa un răspuns imunologic. 1ctualmente, un astfelde vaccin nu este disponiil pe pia!ă.Jepozitare şi valailitate# la rece, nu în uşa frigideruluiV ;u se congelează, pentru că =+ se precipită ad+uvantul. &espectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# "etanol pur K;ovartis ehringLH "etanus:2accin MerieuxK7anofi %asteur M7JL.1dministrare# i.m.Indica!ii# imunizarea primară Kde oicei începând cu vârsta de ) luniL constă în ):A administrări,

ini!ial la interval de A săptămâni şi ulterior la ' an. &apelul treuie făcut la '6 ani. Jacăimunizarea primară s:a făcut şi este documentată, atunci este necesar doar un rapel, chiar dacăultima administrare a fost cu mai mult de '6 ani în urmă Ko nouă imunizare de ază nu eindicatăVL.în cazul unei leziuni, dacă statusul imunologic nu este clar, se face ini!ial o administrare Keste preferail un vaccin cominat diftero:tetanicVL. 4ravidele treuie + vaccinate, pentru caanticorpii Ig4 de la mamă să traverseze placenta şi să prote+eze, fătul.-ontraindica!ii# tulurări grave KneurologiceL după o vaccinare anterioarăH sarcina nu reprezintă ocontraindica!ie.Efecte adverse# la locul in+ectării poate apărea un eritem şi un infiltrat, pacientul îşi simte <ra!ulgreu=. 1d+uvantul, hidroxidul de aluminiu, este şi el responsail de G efectele adverseocazionale Kîn principiu pentru rapeluri ar putea fi folosit vaccinul fără ad+uvant, dar acesta nueste încă comercializatL.1c!iune# infec!ia cu -lostridium tetani nu este împiedicată. 1nticorpii umorali de clasă Ig4neutralizează toxina tetanică, astfel că tulurările grave de transmitere de la nivelul plăcilor neuromusculare sunt împiedicate.2erificarea protec!iei# verificarea de rutină nu este necesară. în cazuri neclare, statusulimunologic poate fi verificat printr:o titrare serologică. @a vârstnici, succesul imuni: I zăriieste incert şi treuie verificat.%articularită!i# de oicei vaccinul antitetanic este cominat cu alte vaccinuri, precum celantidifteric, antipoliomielitie şi antipertussis.

-.+.10 Difteria1gent patogen# -or*neacterium diphtheriae sunt acili 4ram:pozitivi. -ând aceştia suntinfecta!i cu un fag temperat, în a cărui genom este informa!ia pentru toxina difterică, atunci sunt periculoşi.Imunitate# anticorpii umorali neutralizează toxina, inhiă multiplicarea locală a acteriilor şiîmpiedică astfel expansiunea producătorilor de toxine.



Epidemiologie# -or*neacteriile sunt acterii comensale pe piele şi pe mucoase. 0cazional sunt printre acestea şi tulpini de -or*neacterium diphtheriae. %urtători de astfel de tulpini sunt în&usia, 1sia şi 1frica. 0cazional aceste tulpini sunt importate."alou clinic# acteriile patogene produc la locul invaziei Kamigdale, mai rar cutanatL un intens proces inflamator infec!iosH apar depozite dure, care la îndepărtare sângerează. 1ceastă infec!ie

tinde să se extindă şi să cuprindă palatul moale şi laringele şi să declanşeze o angină striduloasăHapare şi un foetor ex ore KhalitozăL. -ând procesul inflamator este foarte intens apare o tumefierea gâtului K<gât de -ezar=L, în timpul proliferării acteriile secretă toxină, care pe cale sanguinăa+unge în diversele organe. Jatorită ac!iunii intens citotoxice, se a+unge la liza celulelor, mai alesmiori!e şi neuroni, astfel că în ': săptămâni apar tulurări severe, amenin!ătoare de via!ă."recerea printr:o infec!ie nu asigură o imunitate solidă."erapie# antiioterapia ac!ionează târziu, când de+a s:au secretat cantită!i mari de toxină. In scop profilactic se poate utiliza un macrolid.2accin# vaccinul con!ine toxină difterică, inactivată cu formol KtoxoidLH este disponiil în douăconcentra!ii# J Kpentru copiiLH d Kpentru copii Y ani şi adul!iL con!ine doar cea. 'T'6 din doza

pentru copii.1d+uvan!i# cel pu!in pentru imunizarea primară, acest vaccin pu!in imunogen treuie adsorit pehidroxid de aluminiuH acest ad+uvant imunologic, stimulează recrutarea de celule imune, prinstimularea inflama!iei la locul in+ectării.Jepozitare şi valailitate# ;u se congeleazăH respectarea termenului de valailitateJenumire comercialăTproducător# vaccin Jiphtherie:1dsorat pentru adul!i K;ovartis ehringLHcomina!ii# oostrix K4laxo7mithNlineL, oostrix %olio K4laxo7mithNlineL. -ovaxis K7anofi%asteur M7JL, Infanrix K4laxo7mithNlineL, Infanrix hexa K4laxo7mithNlineL, Infanrix:I%2 WBi K4laxo7mithNlineL, %entavac K7anofi %asteur M7JL, &epevax K7anofi %asteur M7JL,&evaxis K7anofi %asteur M7JL, "d:2accin Merieux K7anofi %asteur M7JL, "d:pu K;ovartisehringL, "d:&ix K7anofi %asteur M7JL, "d:2irelon K;ovartis ehringL. 1dul!ii primesc d, adicădoar cea. 'T'6 din doza pentru copiiV1dministrare# i.m.Indica!ii# imunizare primară Kde oicei începând cu vârsta de ) luniL constă în ):A administrări,ini!ial la interval de A săptămâni şi ulterior la ' an. &apelul treuie făcut la '6 ani. Jacăimunizarea primară s:a făcut şi este documentată, atunci este necesar doar un rapel, chiar dacăultima administrare a fost cu mai mult de '6 ani în urmă Ko nouă imunizare de ază nu eindicatăVL.-ontraindica!ii# intoleran!ă la o vaccinare anterioară. 7arcina nu este o contraindica!ie.Efecte adverse# adul!ii tolerează mai greu vaccinul, de aceea se recomandă scăderea dozei.1c!iune# apar anticorpii de tip Ig4 antitoxină difterică, care neutralizează toxina circulantă.

2erificarea protec!iei# o verificare de rutină nu este necesară. $n situa!ii neclare stătusulimunologic poate fi verificat printr:un test serologic.%articularită!i# de oicei vaccinul antidifteric este cominat cu alte vaccinuri, precum celantitetanic, antipoliomielitic şi antipertussis.-.+.11 Infecţia menin#ococică



1gent patogen# Meningococii K;eisseria meningitidisL sunt coci 4ram:negativi, care datoritădiferitelor antigene capsulare se împart în mai multe serotipuri# 1, şi - sunt cei mai importan!iagen!i patogeni pentru om, urma!i de O')/ şi P.Epidemiologie# cea. /:'6R din popula!ie Kîn anumite grupe popula!ionale, precum solda!ii şistuden!ii rata purtătorilor poate fi tranzitoriu mai mareL sunt purtători asimptomatici, în Europa

predomină serotipul . Infec!iile cu serotipurile 1 şi - apar mai frecvent în 7ahelul 1fricii şi înaşa:zisă centură de meningită K;epal, EcuadorL, iar în anumite anotimpuri capătă chiar aspectulde epidemii. %elerinii la Mecca prezintă mai frecvent tulpina O')/. 7e transmite pe cale aerianăsau oiecte contaminate. ,Imunitate# adul!ii s:au imunizat trecând printr:o formă suclinică de oală, proail prin contactfrecvent cu neisserii înrudite nepatogene, precum ;eisseria lactamica, şi astfel nu suntsusceptiiliH copiii mici ' an sunt prote+a!i de anticorpii materni. -opiii şi tinerii sunt însăsusceptiili."alou clinic# deutează des cu o faringită cu feră uşoară, care se transformă în \ septicemieHcoagulare intravaseulară, ce duce la ocluzie vascularăH caracteristică este necroza acrală şi la

nivelul corticosuprarenalei K7indrom Oaterhouse:9riedriehsenL. Ulterior apare o meningită purulentă cu cefalee, redoarea cefei şi eventual pierderea conştientei. Infec!iile cu serotipurile 1şi - pot evolua fulminant. @etalitatea în rândul copiilor este mare."erapie# %enicilina 4 Ksau -eftriaxonaL este eficientă, dar deseori terapia e tardivă. 1dministrarea profilactică a ' x /66 mg -iprofîoxacină sau @evofloxacină, respectiv 8 zile 8 x 66 mg&ifampicin oral sau ' x 8/6 mg -eftriaxona prote+ează adul!ii contac!i cu cei cu oală manifestă,care răspândesc prin aerul expirat mari cantită!i de acterii Kpersonalul medical este expus la unrisc de o mie de ori mai mare în cazul olnavilor cu respira!ie asistatăL.2accin# pentru adul!i există vaccinuri, con!in polizaharide purificate din capsula me:ningococilor din serotipurile 1 şi - Kunele preparate con!in şi O')/ şi PL. 1ntigenul capsular almeningococilor din serotipul nu este imunogenH prin urmare fa!ă de cel mai frecvent tip nuexistă posiilitatea de a o!ine protec!ie imunologică. %entru copiii 8 ani există un vaccincominat, antigenul capsular - fiind legat de un antigen proteic, respectiv anatoxina difterică, curol de haptenă. în plus este adăugat hidroxidul de aluminiu ca şi ad+uvant.1d+uvan!i# @actozăH vaccinurile cominate con!in anatoxina difterică şi hidroxidul de aluminiu.Jepozitare şi valailitate# se păstrează la receH respectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# pentru adul!i# Mencevax 1-OP K4laxo7mithNlineLH vaccinmeningococic 1 W - Merieux K7anofi %asteur M7JLH vaccinuri cominate pentru copii mici#Meningitec KO*ethLH Men+ugate Nit K;ovartis ehringL, ;eis2ac:- Kaxter Bealth-areL.1dministrare# s.cH vaccinurile con+ugate oligatoriu i.m.VIndica!ii# copiii au cel mai mare risc de a face oalaH de aceea to!i copiii ar treui vaccina!i la

vârsta de 8 ani, pentru a reduce moriditatea infec!iilor menigococice invazive. %roail sereduce şi numărul purtătorilor. Mai ales la deplasări în zone cu expunere mare K7ahelul 1fricii şiîn aşa zisă centură de meningită ;epal, EcuadorL se recomandă vaccinarea mai ales a tinerilor K)6 aniL.-ontraindica!ii# feră înaltă. ;u se asociază cu medicamente. 2accinurile cu polizaharide purificate nu se dau copiilor 8 ani, pentru că sunt toleran!i fa!ă de aceste antigene. în cazulcelor imunodeprima!i succesul nu este garantat.



Efecte adverse# 2accinurile cu polizaharide purificate sunt foarte ine tolerate. &ar apar reac!iilocale. 2accinurile con+ugate pot uneori da reac!ii precum fera, indispozi!ie etc.1c!iune# in '6 zile apar anticorpii, care asigură imunitatea şi care durează Y ) ani. 2erificarea protec!iei# nu este posiilă de rutină.%articularită!i# reactivarea imunită!ii nu se o!ine prin rapelul cu vaccin con+ugatV -.+.1+ Infec!ia

pneumococîcă1gent patogen# 7treptococcus pneumoniae KpneumococulL sunt diplococi 4ram:pozi:tivi cu ocapsulă polizaharidică.Imunitate# anticorpi umorali fa!ă de antigenele capsulare, care pot opsoniza acteriileEpidemiologie# cea. +umătate din popula!ie este purtătoare asimptomatică de pneu:mocociK7treptococcus pneumoniaeL, ce se regăsesc la nivelul faringelui şi în flora intestinală."alou clinic# infec!ii la poarta de intrare, respectiv otită medie, apendicită, peritoni:tă, dar şisistemice precum septicemia Kmai ales după spleneetomieL, pneumonie şi meningită."erapie# In regiunea noastră geografică, penicilina 4 nu este de eiec!ie, datorită rezisten!ei. 7e preferă ampicilina sau cefalosporinele de genera!ia ) ex. ceftriaxona, cefotaxima.

2accin# vaccinul pentru adul!i con!ine polizaharide capsulare acteriene purificate. In timp cesunt cunoscute 56 de serotipuri diferite, vaccinul pentru adul!i con!ine doar 8) de serotipuri, iar cel pentru copii (. 1ceste sunt însă cele mai răspândite serotipuri.-opiii mici sunt în general imunotoleran!i fa!ă de vaccinurile, ce con!in polizaharideH de aceeaantigeriul capsular al vaccinului cu ( serotipuri K%revnarL respectiv cu '6 K7*nflorixL este legatde un transportator proteic anatoxina difterică, tetanică respectiv %roteina J Ko proteină aBaemophilus influenzaeL. In plus este asociat hidroxidul de aluminiu ca şi ad+uvant.1d+uvan!i# vaecinul con+ugat pentru copiii mici con!ine anatoxina difterică şi hidroxid dealuminiu.Jepozitare şi valailitate# se păstrează la receH respectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# pentru copii Y 8 ani şi adul!i# %neumovax 8) K7anofi %asteur M7JLH pentru copiii mici Kîntre 8 luni şi 8 aniL# %revenar KO*ethLH 7*nflorixK4laxo7chmithNlineL. 1dministrare# vaccin din polizaharide purificate# s.c. sau i.m.H respectiv rapel după / ani.2accinul con+ugat treuie administrat de ) ori la interval de A săptămâni. 1 patra administrare seface după 8 ani. -opiilor mai mari K(:'' luniL li se dă 7*nflorix doar de 8 ori la interval de Asăptămâni, iar a treia administrare după 8 ani. 2accinurile con+ugate se fac doar i.m.Indica!ii# preferail to!i copiii până la 8A de luni, pentru a scădea moriditatea infec!iilor pneumocociceH olnavii cronici, cu cardiopatii, afec!iuni renale, cei cu pneumopatii şi diaeticiHînainte Kşi dupăL spleneetomie, vaccinul este oligatoriuH persoane Y 6 ani. în !ările underezisten!a la penicilină este mare K7U1, 9ran!aL, vaccinul devine şi mai important.

-ontraindica!ii# irelevanteH nu în timpul unei oli acuteH în sarcină indica!ia este strictă.Efecte adverse# ine toleratH după vaccinări repetate, pot apărea eventual reac!ii locale maiaccentuate.1c!iune# apar anticorpi neutralizan!i fa!ă de acele tulpini pneumococice, con!inute în vaccin.Imunitatea se men!ine cea. ani. %rotec!ia fa!ă de otita medie este semnificativ mai redusă, decâtfa!ă de infec!iile sistemice.2erificarea protec!iei# nu este necesară de rutină.



%articularită!i# reactivarea imunită!ii diftero:tetanice nu se o!ine prin rapelul cu vaccin con+ugatV6 vaccinare completă ar treui să se facă pe cât posiil cu acelaşi vaccin.-.+.1& Infecţia cu 4aemop/ilus influen,ae1gent patogen# ma+oritatea tulpinilor de Baemophilus influenzae sunt pu!in patogene. -apsula polizaharidică a serotipului este un factor de virulen!ă important şi îl prote+ează de fagocitoză.

Imunitate# anticorpii antipolizaharid capsular opsonizează acteria.Epidemiologie# practic tractul respirator al oricărui om este colonizat cu acilul 4ram:negativBaemophilus influenzaeH prezen!a tulpinilor cu capsulă polizaharidică este rară. 7unt predispuşi îmolnăvirilor mai ales copiii între luni şi A ani."alou clinic# o epiglotită acută poate fi ameni!ătoare de via!ăV Meningita purulentă cuBaemophilus este grevată de o mare letalitate la copiii miciH datorită modificărilor inflamatoriiexistă riscul sechelelor neuropsihiee, mai ales cefalee intensă. @a splenectomiza!i septicemia estefulminantă."erapie# %enicilina este ineficientăH la ampicilina este în ma+oritate sensiilH -efalospo:rinele degenera!ia a treia şi chinolonele sunt eficiente. @a macrolide nu toate tulpinile sunt sensiile.

2accin# polizaharid capsular purificat KBiL con+ugat cu anatoxina tetanică.1d+uvan!i# anatoxina tetanică Kalte sustan!e din vaccinurile cominate# forrnaldehida, hidroxidde aluminiuL.Jepozitare şi valailitate# se păstrează la receH nu se congelează.Jenumire comercialăTproducător# Infanrix hexa K4laxo7mithNlineLH Infanrix:I%2WBiK4laxo7mithNlineL, %entavac K7anofi %asteur M7JL.1dministrare# profund i.m. nu intravascular sau intradermicH respectiv în altă zonă, atunci cândse administrează şi alte vaccinuri concomitent.Indica!ii# imunizare din a doua lună de via!ă, ) x ' doză la interval de câte A săptămâni. Jupă 'an se face rapel. Jupă vârsta de / ani, vaccinarea este necesară doar în cazuri excep!ionale, cumar fi înainte sau după splenectomie Kimunizarea primară preferail anterior sau la săptămâniulteriorL.-ontraindica!ii# encefalopatieH infec!ie acută, hipersensiilitate la vaccin.Efecte adverse# irita!ie localăH reac!ii psihice Kinsomnii, nervozitateL.1c!iune# sinteza de anticorpi opsonizan!i.2erificarea protec!iei# în principiu posiilă, dar nu e necesară efectuarea de rutină.%articularită!i# nu.mai în comina!ieH nu constituie un rapel antitetanosH de la introducereavaccinului, meningita cu Baemophilus a dispărut-.+.1- ;u*ea convulsivă1gent patogen# ordetella pertussis, un acii 4ram:negativ, care produce mai mul!i factori patogeni, ex. toxina pertussis Kpertussigen, l*mphoc*tosis promoting factorL, care participă atât

local, la fixarea acteriei de mucoasa respiratorie, cât şi sistemic prin inducerea unei limfocitozeşi prin efect citopatogenH hemaglutinină filamentoasă şi pertactin, care intermediază adeziunea acteriilor la epiteliul ciliat respiratorH fimrii, care +oacă rol de factori de adeziune la mucoasă.Imunitate# este la risc un nou:născut care nu are anticorpi materni antipertussis. "recerea prininfec!ie imunizează, dar cu trecerea anilor protec!ia scade, astfel că în urma expunerii adul!ii facdin nou oala, eventual o formă mai uşoară.



Epidemiologie# răspândit în toată lumea, mai ales în !ările lumii a treia. 9oarte contagios, maiales în primele A săptămâni de oală."alou clinic# la o persoană neimunizată, după inhalare acteriile se fixează pe suprafa!aepiteliului respiratorH o. invazie nu are loc. "oxinele elierate ulterior în circula!ie inducsimptomele tipice, respectiv tuse paroxistică, care deutează după inspir şi se derulează ca un

staccato. %useele pot fi atât de severe uneori, încât apare cianoza, care poate duce la leziunicererale hipoxice ireversiile KencefalopatieL. i plămânul poate fi afectat prin rupturi alemucoasei, alveolelor, pneumotorax sau pneumonie de aspira!ie. Mortalitatea în cazul copiilor mici este cea. 8R."erapie# antiioterapia cu macrolide este +ustificată doar la deutul olii, când acteriile sunt încă prezente pe mucoasă şi pacientul este infee!iosH în etapa de tuse convulsivă, terapia nu mai esteeficientă. 6 alternativă este cotrimoxazol sau tetraciclină KY 5 aniL.2accin# astăzi nu se mai fac vaccinuri ce con!in endotoxine acteriene. In schim se utilizeazămai multe antigene par!iale, purificate şi inactivate, care sunt imunogene, ca vaccinuricominate. -ompozi!ia diferă de la un producător la altul.

2accin# hidroxidul de aluminium ca ad+uvant imunologic, alte sustan!e irnunogeneH urme deantiiotice.Jepozitare şi valailitate# se păstrează la receH respectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# &epevax K7anofi %asteur M7JLH %entavac K7anofi %asteur M7JLH Infanrix K4laxo7mithNlineLH Infanrix hexa K4laxo7mithNlineLH Infanrix:I%2WBiK4laxo7mithNlineLH oostrix K4laxo7mithNlineLH oostrix %olio K4laxo7mithNlineLH -ovaxisK7anofi %asteur M7JL.1dministrare# i.m.Indica!ii# to!i sugarii Kdupă vârsta de 8 luniL şi uneori şi copiii mici ar treui vaccina!i, pentru âevita evolu!iile severe. A administrări la interval de A săptămâni şi ultima la ' an pentru oimunizare primară. &apelurile se fac la vârsta de /: ani şi între ?:'( ani. Jacă ultima vaccinareeste Y / ani, în cazul expunerii se recomandă un rapel. Jeoarece încă de la vârsta copilăriei protec!ia prin vaccin scade, adultul devine susceptiil, astfel se recomandă revaccinarea în cazulexpunerii. 7e impune verificarea vaccinării femeilor care doresc să procreeze, gravidelor, persoanelor care vor veni în contact cu nou:născutul.-ontraindica!ii# persoane cu oli acuteH reac!ii alergice la vaccinări anterioare.Efecte adverse# în timp ce vaccinul anterior, care con!inea germeni întregi inactiva!i, datorităcomponentelor sale toxice, cum ar fi endotoxina aeteriană, în multe cazuri a dat complica!iigrave, vaccinurile noi, acelulare, care con!in doar păr!i din acterie, sunt ine tolerate. Jeoareceantigenele sunt adsorite pe hidroxid de aluminiu, pot să apară reac!ii la locul inoculării, mai alesdacă vaccinul a fost administrat s.c. şi nu i.m. aşa cum se recomandă.

1c!iune# se consideră că un titru suficient de anticorpi Ig4, fa!ă de antigenele acteriene, estesuficient pentru a conferi protec!ie. în timp ce vaccinurile actuale sunt polivalente, în 7uedia şi înJanemarca se utilizează cu succes unul monovalent, care con!ine doar anatoxina pertussis. -utrecerea anilor protec!ia scade.2erificarea protec!iei# nu se face de rutinăH titrarea nivelului anticorpilor serici specifici , este posiilăH în schim identificarea anticorpi de la nivelul mucoasei nu este posiilă.



%articularită!i# în prezent vaccinul antipertussis este disponiil doar în comina!ie cu altevaccinuri cu germeni inactiva!i.-.+.1' 4olera1gent patogen# tulpinile patogene de 2irio cholerae apar!in serogrupei 6' K7erotipuri Inaa şi0gaCaL şi 6')?.

Imunitate# protec!ie par!ială conferă imunitatea intestinală locală.Epidemiologie# în regiunile calde, cu igienă precară, acteriile se transmit prin apa de ăut. -eamai ună metodă de preven!ie este consumul de apă îmuteliată sau asanarea sursei de apă."alou clinic# acteriile se înmul!esc rapid în intestinul su!ire şi secretă o toxină, care prinintermediul suunită!ii 5 se leagă de receptorii 4M' :gangliozîdici de la nivelul mucoaseiintestinaleH celulele epiteliale sunt stimulate de către suunitatea 1 să hipersecrete lichide.7imptomul principal este pierderea masivă enterală de apă. 7caunele sunt acolice şi apoase,având un aspect alicios datorită proteinelor. 2olumul acestora este considerail, de până la '(litri pe zi. %acientul se deshidratează rapid şi apare diseleetrolitemia. Mucoasa enterală nu esteafectată şi nici invadată.

"erapie# antiioterapia poate stopa producerea de toxineH prima măsură o reprezintă ree:chilirarea hidroelectrolitică, fie prin perfuzii, fie pe cale orală cu solu!ie de glucoza.2accin# virioni holerici tip 6' inactiva!i la cald sau cu formol. 1cestui vaccin cu germeniintegrali i se asociază toxină holerică recominată, purificată.1d+uvan!i# solu!ie tampon, granule efervescente, acid citric, aromă de zmeură. Jepozitare şivalailitate# respectarea termenului de valailitate. Jenumire comercialăTproducător# JuDoralK;ovartis ehringL. 1dministrare# nu se mănâncă ' oră înainte şi după vaccin.Indica!ii# întrucât holera apare rar la turişti, se vaccinează acele persoane Kadul!i şi copii Y 8 aniL,care în !ările din lumea a treia sunt expuşi la condi!ii igienice extrem de precare.-ontraindica!ii# 8 aniH oală diareică acută.Efecte adverse# posiil tulurări gastrointestinaleH rar reac!ii sistemice. 1c!iune# Imunitate locală,umorală a mucoasei intestinale. 2erificarea protec!iei# nu este posiilă de rutină.%articularită!i# nu necesită un interval lier fa!ă de vaccinarea pentru feră galenă.

-.+.1 9era tifoidă1gent patogen# genul 7almonella con!ine o singură specie, respectiv 7. enteriea, care însă aremulte serotipuri, printre care şi 7. enteriea "*phi, agentul patogen al ferei tifoide. în Europaacest agent patogen a devenit foarte rarH de oicei este importat de călători.Imunitate# preponderent celularăH o imunitate solidă nu apare după trecerea prin infec!ie.Epidemiologie# acteriile sunt transmise prin mecanism fecal:oral de la om la omH uneori setransmite indirect, prin apă sau alimente contaminate.

"alou clinic# ini!ial acteriile se înmul!esc în peretele intestinal. Jepăşesc ariera ganglionilor limfatici enterali, regionali şi a+ung pe cale hematogenă în sistemul reticuloendotelial K7&EL,respectiv splină, ficat şi măduvă hematopoetică, unde se înmul!esc intens. 1cest proces esteînso!it de feră înaltă caracteristică KcontinuăL, radicardie relativă, hipotonie, leucopenieKeozinopenieL şi verti+. 1ia în a treia săptămână de oală apare diareea verzuie. ;etratată,această oală evoluează letal. Jatorită reac!iei inflamatorii de la nivelul plăcilor %e*er poate să



apară o perfora!ie a intestinului su!ire. ;u de pu!ine ori pot apărea recăderi, osteomielită sau oeliminare de durată de acterii."erapie# -hinolonele sunt foarte eficiente în stoparea multiplicării intracelulare a acteriilor în

sistemul reticuloendotelial.2accin# antigenul 2i:capsular Kun polizaharidL al 7almonella enteriea "*phi.

1d+uvan!i# fenoli şi urme de formaldehidă.Jepozitare şi valailitate# respectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# "*phim 2i K7anofi %asteur M7JL, "*pherix K4laxo7:mithNlineLH in comina!ie cu alte 2accinuri# Bepat*rix K4laxo7mithNlineLH 2iatim K7anofi%asteur M7JL.1dministrare# ' administrare i.m. sau profund s.c, respectiv un rapel după ) ani.Indica!ii# în cazul posiilului contact cu pacien!i cu tifos, cum ar fi apar!inătorii sau personalulmedical, care lucrează în zone endemice. &iscul de contaminare al turiştilor, care călătoresc înlumea a treia, este redus. în plus există antiiotice eficiente fa!ă de această infec!ie.-ontraindica!ii# vârsta 8 ani.

Efecte adverse# roşea!ă locală şi feră.1c!iune# prin anticorpi umorali, care nu asigură însă o protec!ie solidă, fiind necesară o protec!iemediată celular. 1ceasta însă nu poate fi indusă printr:un vaccin.2erificarea protec!iei# nu este posiilă de rutină.%articularită!i# este disponiil şi în comina!ie cu virusul inactivat al hepatitei 1.

-.& 2accinuri cu a#enţi pato#eni atenuaţiA.).' &u+eola1gent patogen# virusul ru+eolei KMorillivirusL apar!ine grupei %aram*xovirusurilorH are unînveliş lipidic, care provine din memrana celulelor gazdă umane sau aviare. în înveliş sunt şi proteine virale, care au o ac!iune antigenică.Imunitate# 1nticorpii antihemaglutinina virală au rol neutralizantH apare şi un răspuns celular.Epidemiologie# infec!ia se transmite pe cale aeriană, de la om la omH virusul penetrează epiteliulmucoasei respiratorii."alou clinic# după o incua!ie de cea. 8 săptămâni, apare o infec!ie catarală Kferă, rinită,faringită, pete NopliD, con+unctivităL. 2irusul ru+eolei este intens limfotrop, astfel că apare odisfunc!ie limfocitară şi limfopenie, asociată cu o imunodepresie prelungită. 2iremia afectezădiverse organe interne, dar şi pielea Kexantem morili:form tipicH erup!ia este punctiformă, dar cutendin!ade a conflua a petelorL, plămânii, urechea medie şi 7;-. "emută este %E77Kpanencefalita sclerozantă suacutăL, care evoluează de oicei letal şi care apare mul!i ani maitârziu, ca recidivă.

"erapie# nu există o terapie cauzală.2accin# virusul foarte atenuat KliofilizatL, cultivat pe firolaşti emrionari de pui.1d+uvan!i# dextran, fenoîftaleină, neomicină, ser de vi!el, alumină umană etc.Jepozitare şi valailitate# se păstrează la receH respectarea termenului de valailitateH nu se maiutilizează după expirareH vaccinurile resuspendate se feresc de luminăH se utilizează în interval de5 ore.



Jenumire comercialăTproducător# vaccin antiru+eolic Merieux K7anofi %asteur M7JLH respectivîn comina!ie cu# MM&"riplovax K7anofi %asteur M7JLH %riorix K4laxo7mithNlineLH %riorix:"etra K4laxo7mithNlineL.1dministrare# s.c. sau i.m.Indica!ii# copii între '':'A luni Knu mai repede, pentru că anticorpii materni ar putea neutraliza

virusulLH anterior se+ururilor în !ări tropicaleH pentru siguran!ă ar treui administrat un al doileavaccin Koricând, chiar şi la A săptămâni de la prima administrareLH adul!i# nu există o limită devârstă.-ontraindica!ii# imunodeficien!ă moştenită sau doândită KiatrogenL deoarece poate apărea oalaHsarcina Ko vaccinare accidentală în timpul sarcinii nu este motiv de întrerupere a acesteiaVL.Efecte adverse# posiilă irita!ie la locul inoculăriiH feră, care treuie comătută mai ales dacăexistă riscul de convulsiiH eventual adenopatii, otită medieH rar erup!ie ru+eoliformăH artralgii 8:Asăptămâni mai târziu, posiil datorită vaccinului rueolic asociat.1c!iune# imunitate umorală şi celularăH solidă şi de durată.2erificarea protec!iei# posiil prin titrarea anticorpilor specificiH controlul de rutină nu este

necesar.%articularită!i# de oicei cominat ru+eolo:iueolic. Eradicarea prin vaccinare la nivel mondialeste posiilă, pentru că variailitatea genetică a virusurilor este redusă.-.&.+ >rdon1gent patogen# virusul urlian apar!ine grupei %aram*xovirusurilorH are un înveliş lipici ie, care provine din memrana celulelor gazdă umane sau avîare. în înveliş există nişte proteine virale,care au o ac!iune antigenică. 9oarte importantă este small h*drophoic protein. Există ')genotipuri diferite K1:ML.Imunitate# umorală şi celulară.Epidemiologie# Infec!ia se transmite preponderent aerogen şi mai rar pe cale fecal:ora:lă de laom la om, de ex. prin lapte matern contaminat înmul!irea ini!ială are loc în epipiteliul mucoaseirespiratorii. Je acolo se extinde la nivelul ganglionilor limfatici şi chiar hematogenH ulterior afectează diverse organe."alou clinic# manifestările clinice după incua!ia de cea. '8:8 de zile sunt diverse.&emarcailă este afectarea frecventă a parotidei şi a testiculelor. Jeseori apare o meningită pasageră. în )6R din cazuri infec!ia evoluează suelinic."erapie# nu există o terapie cauzală.2accin# virusurile cultivate pe firolaşti de emrion de pui, sunt atât de atenuate, încât sunt inetolerate de un om sănătos şi declanşează doar o infec!ie uşoară.1d+uvan!i# dextran, fenolftaleină, neomicină, ser de vi!el, alumină umană etc.Jepozitare şi valailitate# se păstrează la receH respectarea termenului de valailitate.

Jenumire comercialăTproducător# MM&"riplovax K7anofi %asteur M7JL, %riorix K4la:xo7mithNlineL, %riorix:"etra K4laxo7mithNlineL.1dministrare# s.c. sau i.m.Indica!ii# copii între '':'A luni Knu mai repede, pentru că anticorpii materni ar putea neutralizavirusulLH anterior se+ururilor în !ări tropicaleH pentru siguran!ă ar treui administrat un al,doileavaccin Koricând, chiar şi la A săptămâni de la prima administrareLH vaccinul poate fi administrat laorice vârstă adul!ilor.



-ontraindica!ii# imunodeficien!ă moştenită sau doândită KiatrogenL deoarece poate apărea oalaHdatorită componentei ru+eolice, treuie infirmată sarcina Ko vaccinare accidentală în timpulsarcinii nu este motiv de întrerupere a acesteiaVL.Efecte adverse# posiil irita!ie la locul inoculăriiH feră Kdatorită componentei de ru+eolăL, caretreuie comătută mai ales dacă există riscul de convulsiiH eventual adenopatiiH otită medieHrar

erup!ie ru+eoliformăH artralgii 8:A săptămâni mai târziu, posiil datorită componentei de rueolă.1c!iune# Infec!ia uşoară generează imunitate umorală şi celulară solidă, de durată în 56:'66Rdin cazuri. Jacă virusul sălatic şi cel din vaccin au serotipuri diferite, atunci pot apăreaîmolnăviri.2erificarea protec!iei# posiil prin titrarea anticorpilor specificiH controlul de rutină nu estenecesar.%articularită!i actualmente este disponiil doar vaccinul cominat cu cel ru+eolo:ru:eolic.-.&.& u)eolă1gent patogen# virusul rueolei K&uellavirusT&uivirusL apar!ine "ogavirusurilorH are un învelişlipidic, care provine din memrana celulelor gazdă umane sau aviare. In înveliş sunt şi proteine

virale, cum ar fi hemaglutinină care are o ac!iune antigenică.Imunitate# preponderent umorală.Epidemiologie# Infec!ia se transmite aerogen de la om la om. înmul!irea ini!ială are loc înepiteliul mucoasei respiratorii. Je acolo se extinde la nivelul ganglionilor limfatici."alou clinic# în cadrul unei viremii sistemice, poate fi afectată şi pielea Kexatitem# erup!ie cuaspect punctiformL. %erioada de contagiozitate deutează cu o săptămână anterior erup!ieiVEvolu!ia deseori este uşoară. în timpul viremiei, virusul poate traversa placenta şi infecta fătul.Infec!iile în primul trimestru de sarcină pot duce la malforma!ii severe K7indrom 4regg#hipoacuzie, cecitate, malforma!ii cardiaceL."erapie# nu există o terapie etiologică.2accin# virusurile cultivate pe celule umane sunt atât de atenuate, încât sunt ine tolerate de o persoană imunocompetentă, declanşând doar o infec!ie uşoară.1d+uvan!i# dextran, fenolftaleină, neomicină, ser de vi!el, alumină umană etc.Jepozitare şi valailitate# se păstrează la receH respectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# 2accin antirueolic BJ- Merieux K7anofi %asteur M7JLHcominat MM&"riplovax K7anofi %asteur M7JL, M:M:&2ax K-hiron 2accines ehringLH %riorixK4laxo7mithNlineL, %riorix:"etra K4laxo7mithNlineL.1dministrare# s.c. sau i.m.Indica!ii# copii între '':'A luni Knu mai repede, pentru că anticorpii materni ar putea neutralizavirusulLH pentru siguran!ă ar treui administrat al doilea vaccin Koricând, chiar şi la A săptămânide la prima administrareLH adul!iH nu există o limită de vârstă. ' @a gravide administrarea

vaccinului nu declanşează o infec!ie. H-ontraindica!ii# imunodeficien!ă moştenită sau doândită KiatrogenL deoarece poate apărea oalaHdatorită componentei ru+eolice, treuie exclusă sarcina Ko vaccinare accidentală în timpul sarciniinu este motiv de întrerupere, a acesteiaVL.Efecte adverse# posiilă irita!ie la locul inoculăriiH feră, datorită componentei de ru+eo: H lă,care treuie comătută, mai ales dacă există riscul de convulsiiH eventual adenopa:tiiH otitămedieH rar erup!ie ru+eoliformăH posiil artralgii 8:A săptămâni mai târziu. H\



1c!iune# Infec!ia uşoară generează imunitate umorală şi celulară solidă şi de durată.1nticorpii conferă protec!ie fa!ă de viremie.2erificarea protec!iei# posiil prin titrarea anticorpilor specificiH controlul de rutină nu V estenecesarH la femeile gravide treuie determinat titrul anticorpilor serici, de ex. i prin testul dehemaglutinoinhiare. \

%articularită!i# frecvent în comina!ie cu cel antiru+eolo:rueolicH de regulă se ad: G]ministrează vaccinurile cominate sau vaccinuri monovalente ia pacien!ii care au trecut prinunele infec!ii sau la care s:a administrat de+a un vaccin.-.&.- Infecţia cu otavirus +1gent patogen# &otavirusurile împreună cu &eovirusurile formează o grupă de virusuri fărăcapsulă. 7unt staile în mediul încon+urător şi rezisten!i la diverşi dezinfectant cum ar fi etanol(6:56R şi propanol, utilizate curent pentru dezinfectarea mâinilor.Există mai multe specii de &otavirusuri patogene pentru om. în plus în cadrul aceleaşi specii potsă apară varia!ii antigenice prin rearan+are genetică.Imunitate# preponderent umoral KIg1 şi Ig4L, dar proail şi celular.

Epidemiologie# transmiterea interumană se face prin mecanism fecal:oral. %e cale fecală celinfectat elimină timp de '6:'A zile mari cantită!i de virus K'6?:'6'8 2irusuriTgL, fiind foartecontagios Kdoza infectantă '6:'66 2irusuriLH astfel mai ales în spitale şi cămine, infec!ia aparemai ales în lunile de iarnă, epidemic Kraportare oligatorieL."alou clinic# virusul se înmul!eşte în celulele epiteliale din vârful vilozită!ilor intestinuluisu!ire, distrugându:Ve. 1stfel apare o tulurare de rezor!ie, care se manifestă \ ca ogastroenterită cu diaree. 7unt afecta!i de oicei copiii mici, căci până la ) ani ?6R dintre copiiau de+a anticorpi circulan!i. întrucât există mai multe variante antigenice, se poate face de maimulte ori infec!ia. @a vârstnici imunitatea poate scădea uneori, astfel că pot face din nou oala.-hiar dacă oala diareică declanşată de rotavirus nu este amenin!ătoare de via!ă, totuşi la copiiimici şi la sugari poate avea o evolu!ie severă. ;u de pu!ine ori este necesară tratarea în spital cu perfuzii. -u cât copiii sunt mai mici, cu atât mai sever evoluează oala, cu feră, dureri a:dominale, vărsături şi diaree până la ( zile."erapie# nu există o terapie cauzală.2accin# există două vaccinuri diferite anti rotavirus, cu administrare orală# vaccin mo:novalent,de origine umană, cu administrare de 8 ori la interval de cel pu!in A săptămâni şi un vaccin pentavalent, o!inut prin recominare genetica uman:ovină, care se administrează de ) ori lainterval de cel pu!in A săptămâni. %ână la vârsta de 8 ani vaccinarea treuie încheiată.1d+uvan!i# mediul de cultură celular.Jepozitare şi valailitate# se păstrează la receH respectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# &otarix K4laxo7mithNlineL# monovalentH &ota"eQ K7anofi

%asteur M7JL# pentavalent.1dministrare# oral.Indica!ii# vaccinul anti rotavirus poate fi administrat de la vârsta de săptămâni. %rima vaccinareanti rotavirus ar treui făcută înainte de vârsta de '8 săptămâni, a doua şi a treia până la vârsta de8A, respectiv )8 de săptămâni.-ontraindica!ii# în cazul sugarilor cu oli cronice, decizia de vaccinare anti rotavirus treuieluată individual. 1celaşi lucru este valail şi pentru prematuri.



Efecte adverse# vaccinul pe cale orală anti rotavirus este tolerat excelent.1c!iune# protec!ia oferită de vaccin este ună, evitându:se gastroenteritele severe.2erificarea protec!iei# nu este posiilă.%articularită!i# se recomandă precau!ie, atunci când o persoană din antura+ul vaccina:tului esteimunodeprimată, datorită unei neoplazii sau a terapiei imunosupresoare. 7e poate administrarea

concomitent şi vaccinul antipneumococic.-.&.' 2aricela1gent patogen# virusul varicelei apar!ine grupei virusurilor herpetice KBuman Berpes:2irus:),BB2)L.Imunitate# umorală şi celulară.Epidemiologie# Este foarte contagios. "ransmiterea de la om la om este preponderent aerogenă, pătrunde prin mucoasa tractului respirator superior şi prin con+unctive. Jatorită înalteicontagiozită!i contaminarea popula!iei este frecventă Kindivizii Y ) ani cea. 56:?6RL."alou clinic# după o replicare ini!ială în ganglionii limfatici, deutează viremia, astfel virusurilea+ung şi la nivel cutanat, unde se înmul!esc şi declanşează erup!ia caracteristică :maculă, papulă,

apoi veziculă cu con!inut foarte contagiosşi în final crustă. "ipică este prezen!a concomitentă aleziunilor cutanate în diverse stadii evolutive K<cerînste:lat=L. 1pare şi o infec!ie a 7;-#meningita pasageră este frecventă. 2irusurile a+ung şi în ganglionii lomosacra!i, unde dupădepăşirea fazei acute pot supravie!ui mai mul!i ani. în cazul unei imunodepresii Kmai ales la pacien!ii vârstniciL poate apărea o exacerare endogenă, manifestă clinic ca şi zona zoster,dureroasă şi limitată la un dermatom K<vezicule grupate=L."erapie# "erapia cu aciclovir respectiv ganciclovir are o eficien!ă moderată.2accin# 2accin atenuat, cultivat pe celule umane diploide.1d+uvan!i# Jextran, fenolftaleină, neomicină sau framicetină, ser de vi!el, alumină umană,zahăr etc.Jepozitare şi valailitate# 7e păstrează la receH respectarea termenului de valailitate.Jenumire comercialăTproducător# 2arilix K4laxo7mithNlineLH 2arivax K7anofi %asteur M7JLH încomina!ie cu MM&# %riorix:"etra K4laxo7mithNlineL.1dministrare# s.c. Knu se in+ectează intradermic sau i.v.VL.Indica!ii# copiii mici şi persoanele seronegative la risc, de ex. cei cu leucemie sau apar!inătoriilor. -opiii de la ? luni la ') ani primesc ' administrareH copiii mai mari şi adul!ii treuievaccina!i de 8 ori la interval de săptămâni.-ontraindica!ii# Imunosupresie severă, sarcină, infec!ii cu feră înaltă KY )5,/-L.Efecte adverse# 7imptome ale unei infec!ii uşoare. %osiil şi un exantem pasager.1c!iune# imunitate de durată.2erificarea protec!iei# titrarea anticorpilor este posiilă, dar în general nu este necesară.

%articularită!i# se administrează fie cu alte vaccinuri cu germeni atenua!i sau la interval de Y Asăptămâni. -ontaminarea persoanelor din +ur nu este exclusă.-.&. oliomielita

1gent patogen# %icorna virus, fără înveliş, stail în mediul încon+urător. Imunitate# preponderentumorală, cea celulară este posiilă.



Epidemiologie# cei infecta!i elimină virusurile polio masiv prin fecaleH aceştia se transmit uşor pecale fecal:orală. Jatorită expunerii masive la virus, acum '/6 de ani, aproape toată popula!ia s:aimunizat trecând printr:o formă suclinică de oală. 1stăzi însă, imunizarea naturală este foarteredusă. %rin urmare ma+oritatea popula!iei este la risc, în cazul expunerii la virusuri sălatice saula deplasarea în regiuni endemice. Jin această categorie fac parte !ări din 1frica Kmai ales 1frica

de 2estL şi 1sia Kmai ales IndiaL. în 1merica de ;ord şi în cea de 7ud, oala a fost eradicată demai mul!i ani.

"alou clinic# ma+oritatea celor infecta!i, fac doar o formă suclinică, asimptomatică sau cel multdiaree. în timp ce copiii reac!ionează printr:o enterită, cu înaintarea în vârstă creşte risculviremiei. 1stfel virusurile a+ung în 7;- şi se înmul!esc preferen!ial în celulele ganglionare dincornul anterior, devenind citopatogene. Jistrugerea acestor neuroni motori duce la paralizieflască şi la atrofie musculară.

"erapie# nu există terapie specifică.

2accin# cu virusurile atenuate din cele trei serotipuri.

Jepozitare şi valailitate# 7e păstrează oligatoriu la receH respectarea termenului de valailitate.

1dministrare# imunizarea de ază constă din trei administrări po, pe parcursul unui an, ulterioreste necesar un rapel la '6 ani. 7e recomandă decalarea cu A: săptămâni de administrarea altorvaccinuri cu germeni atenua!i. Infec!ia concomitentă cu alte virusuri stimulează produc!ia deinterferon, astfel interfera cu multiplicarea virusurilor polio din vaccin şi răspunsul imun este maisla.

Indica!ii# expunerea în ultimii ani a devenit foarte rară, astfel că vaccinarea sau rapelul cu vaccinatenuat nu mai este recomandată.

-ontraindica!ii# infec!ii ferile, mai ales olile virale, după extrac!ii dentare, oli neurologicegrave, de ex. epilepsie

Efecte adverse# în unele cazuri poate apărea o diaree uşoară. Mai ales la adul!ii neimuniza!i ar putea apărea o paralizie flască.

1c!iune# se secretă anticorpi umorali de clasă Ig4 în circula!ie, care neutralizează virusul şiîmpiedică o invazie a 7;-. în plus apare o imunitate locală la nivelul mucoasei, anticorpi declasă Ig1, astfel că virusul nu mai a+unge să pătrundă în organism. %rin urmare nu doar oalaeste prevenită, ci şi infec!ia cu un virus sălatic.

2erificarea protec!iei# nu este necesară de rutină.%articularită!i# în prezent vaccinul pe cale orală cu virusuri atenuate nu mai este recomandat,deoarece există riscul unei poliomielite postvaccinaleH muta!iile care determină atenuareavirulen!ei nu sunt staile şi pot deveni reversiile. 2accinatul elimină cantită!i mari de virusuri prin fecaleH astfeV prin mecanism fecal:oral pot fi contaminate alte persoane. %rin urmare potapărea la adul!i cazuri de poliomielită asociată vaccinului.

-.&.: ?e)ră #al)enă



1gent patogen# virusul ferei galene este un 9lavivirus. Este înrudit cu virusul encefalitei decăpuşă, ferei 0enga şi al encefalitei +aponeze:, dar antigenele sunt diferite, astfel că nu apareimunitatea încrucişată.

Imunitate# preponderent celulară.

Epidemiologie# virusul ferei galene se transmite mai ales prin !ân!ari din genul 1e:des, de laom la om Kforma uranăL sau mai rar de la maimu!e la om Kforma silvaticăL. oala este endemicăîn anumite regiuni ale gloului# în 1merica -entrală şi de 7ud şi în 1frica -entrală.

"alou clinic# după în!epare, virusul diseminează pe cale limfatică şi hematogenă. Multiplicareaimportantă are loc la nivel hepatic. Jupă o incua!ie de câteva zile apare fera, grea!a şi icterul :simptomele principale. în cazurile fericite, sistemul imun reuşeşte într:o săptămână să stopezereplicarea virală, cu apari!ia unei vindecări spontane cu imunitate pe via!ă. Evolu!iile severe,letale, cu insuficien!ă pluriorgani:că nu sunt o raritate K'6:86R din cazuriL.

"erapie# nu există o terapie cauzală.

2accin# vaccinul con!ine virusuri atenuate, liofilizate, cultivate pe ouă emrionate de

găină.

1d+uvan!i# săruri, lactoză, sorit.

Jepozitare şi valailitate# păstrare la rece Kla W8 : W5 -, nu se congeleazăLH se fereşte # i deluminăH respectarea termenului de valailitateH după dizolvare vaccinul treuie

administrat în cel mult o oră.

Jenumire comercialăTproducător# 7tamaril K7anofi %asteur M7JL.

1dministrare# s.c. sau im. Knu i.v.L.

Indica!ii# la deplasări în zone endemice, respectiv când este solicitată dovada vaccinării la grani!ăKla intrare sau la ieşireL. Medicul, care vaccinează treuie să se informeze în prealailH vezimedicină pentru călători.

-ontraindica!ii# la imunodeprima!i KBI2, torticoterapie, transplant de organe, leucope:nie,neoplaziiL sau cu hepatopatii grave, infec!ia determinată de vaccin poate scăpa de su control.-opiii luni nu pot fi vaccina!i. @a vârstnici şi gravide administrarea vaccinului se face doardupă o ună cântărire a riscurilor şi eneficiilor. In aceste situa!ii se elierează un certificat deexonerare de la vaccinare Kexemption certificateL.

Efecte adverse# vaccinul fiind o!inut prin cultivarea pe ouă emrionate, poate con!ine urme de proteine de pasăre, iar o alergie la acestea treuie exclusă anamnestic. în caz de suspiciune se poate apela anterior la un specialist. Jupă vaccinare apare o infec!ie hepatică, care ocazional Kîncea. '6R din cazuriL este înso!ită de feră, creşterea valorilor hepatice, fatigailitate Kinfec!iegripalăLH eventual terapie simptomatică Kex. antipireticeLH foarte rar meningită sau encefalită. @acei imunodeprima!i, apare o replicare virală masivă, ce poate duce la moarte.



1c!iune# protec!ia imunologică apare după '6 zile de la vaccinare şi durează '6 ani Kştampilaeste valailă '6 aniH imunitatea poate persista chiar mai multL.

2erificarea protec!iei# nu apare Knu doar anticorpii serici asigură imunitateaL.

%articularită!i# singurul vaccin, care nu poate fi administrat de orice medic. Medicul aplică

ştampila 0M7 Kautorizat pentru vaccinare împotriva ferei galeneL, în carnetul interna!ional devaccinare KgalenL, într:un loc special, confirmând vaccinarea corespunzătoare. 1lte vaccinuri cuvirusuri atenuate, ex. antiru+eolic, ar treui administrate concomitent sau la interval de A:săptămâni, pentru a nu interfera. 2accinatul nu este contagios, dar A săptămâni nu ar treui sădoneze sânge, pentru că, teoretic, transmiterea parenterală este posiilă.

-.&.8 <ncefalita apone,ă%(

1gentul patogen# este un 9lavivirus ca şi virusul encefalitei de căpuşă, ferei galene şi fereiJenga.

Imunitate# umorală şi celulară, par!ial reactivitate încrucişată cu alte 9lavivirusuri.Epidemiologie# 2irusul este transmis de !ân!ari Kgenul -ulexL şi nu de la om la om. Soonoza esteendemică în anumite zone din 1sia de 7ud:EstH ocazional, în aceste zone izucnesc epidemii.-azuri izolate au apărut în %aDistan şi 1ustralia.

"alou clinic# în ma+oritatea cazurilor evolu!ia este uşoară, cu acuze asemănătoare gripeiH înunele cazuri manifestările sunt severe. Jeut acut sau insidiosH feră înaltă, cefalee intensă,meningoencefalită cu hiperreflexie. 1fectarea 7;- poate lăsa sechele.

=erapieH nu există terapie specifică. 2accin# tulpină virală atenuată.

Jenumire comercială# încă nu se comercializeazăH urmează să fie aproat interna!ionalH în

prezent se utilizează doar în -hina şi în -oreea.1dministrare# orală de ) ori

IndGca!ii# indica!iile treuie studiate atent. @a călătorii în zone endemice, riscul este foarte redus,' cazT' milion turiştiTan. @a deplasări în regiuni mlăştinoase riscul creşte. %entru se+ururi Y Asăptămâni în zonele la risc ar treui luată în considerare vaccinarea.

-nntra#:idica!ii# imunosupresia.

Efccle adverse# informarea amănun!ită a celui ce doreşte vaccinarea, asupra efectelor adverse,respectiv reac!ii alergice, în cea. '6R din cazuri şi asupra riscului dezvoltării olii postvaccinale.

1cliune# imunitate celulară.

2erificarea protec!iei# nu de rutină.

%articularită!i# nu este aproat în 4ermania.

-.&.$ ;u)erculo,a



1gent patogen# M*coacterium tuerculosis este un acii 4ram:pozitiv, care datorită pereteluigros, necesită tehnici de colorare speciale KSiehl:;eelsenL. i alte tipuri precum M. ovis, M.africanuni, I2I. microti, M. canettii, potGdeclanşa tuerculoza la om. Există şi micoacteriileatipice, care pot delanşa infec!ia la cei imunodeprima!i.

Imunitate# prin intermediul apărării nespecifice Y ?6R din cei infecta!i reuşesc să prevină o oalămanifestă Ktuerculoză latentăL. 1pare imunitatea mediată celular. Jisfunc!iile sistemului imunK1IJ7, medica!ie imunsupresivă, vârstaL cresc susceptiilitatea. Je oicei nu se o!ineeliminarea completă a acteriilor .

Epidemiologie# acteria este rezistentă în mediul extern. Infec!ia apare pe cale aeroge:nă sau prin reactivare endogenă. Inciden!ă crescută în !ările Europei de Est, 1fricii şi 1siei. -ei afecta!isunt cei cu un statut socio:economic precar Kemigran!i, repatria!i, cazuri socialeL. Inciden!a şimortalitatea cresc cu vârsta.

"alou clinic# frecvent afectare pulmonară, ini!ial# tuse, scădere performan!elor, feră,transpira!ii nocturne, scădere în greutateH ulterior# hemoptizie, răguşeală Kafectare la:ringianăLHmanifestări extrapulmonare Kuro:genitale, 7;-, cutanate, osoaseL mai rar.

"erapie# ini!ial comina!ie cvadruplă KBI;, &ifampicină, Etamutol, %irazinamidăLH din a A:alună dulă asociere KBI;, &ifampicinăL. -ontrolul func!iei hepatice. %rolematică este terapia însarcină. "reuie avută în vedere creşterea frecven!ei tulpinilor rezistente.

2accin# acii -almette:4uerin K-4LH există diverse variante, care diferă semnificativ prinvirulen!ă. 7e lucrează actualmente intensiv la îmunătă!irea vaccinului, pornind de la tulpina-4.

Jepozitare şi valailitate# respectarea termenului de valailitate.

Jenumire comercialăTproducător# -4 77IT7tatens 7erum Institute KJănemarDL.

1dministrare# strict i.d., în regiunea deltoidiană.

Indica!ii# nou:născu!ii, peste 8/66 g.

-ontraindica!ii# imunosupresia, sarcina.

Efecte adverse# afectul primar se remarcă prin necroze purulente cutanate la locul inoculării sauchiar prin complexe primare, cu accentuarea traseelor limfatice şi contaminarea sta!iilorganglionare. 1lteori infec!ia se poate generaliza K<-4:ită=L. 1ntiioterapieV

1c!iune# nesigură Kdepinde de virulen!a vaccinului utilizatL. Mai rar cazuri grave, ex. meningită"-H doar împotriva agen!ilor tuerculoşi veritaili.

2erificarea protec!iei# testul la tuerculină poate fi pozitiv. "estul ^uantiferon rămâne negativ.

%articularită!i# în urologie acest vaccin K-4 MedacL se uilizează ca terapie ad+uvantă, respectiv pentru profilaxia recidivelor de carcinom in situ al vezicii urinare, acteriile atenuate fiindadministrate de ori, la interval de o săptămână, intravezicalH se poate face şi o terapie deîntre!inere, cu administrări mai rare.



A.).'6 ?e)ra tifoidă

1gent patogen# genul 7almonella con!ine o singură specie, respectiv 7. enteriea, care însă aremulte serotipuri, printre care şi 7. enteriea "*phi, agentul patogen al ferei tifoide. în Europaacest agent patogen a devenit foarte rarH de oicei, este importat de călători.

Imunitate# preponderent celularăH după trecerea prin infec!ie nu apare o imunitate solidă.

Epidemiologie# acteriile sunt transmise prin mecanism fecal:oral de la om la omH uneori setransmite indirect, prin apă sau alimente contaminateH ini!ial acteriile se înmul!esc în pereteleintestinal.

"alou clinic# Jepăşesc ariera ganglionilor limfatici enterali, regionali şi a+ung pe calehematogenă în sistemul reticuloendotelial K7&EL, respectiv splină, ficat şi măduvăhematopoetică, unde se înmul!esc intens. 1cest proces este înso!it de feră înaltă caracteristicăKcontinuăL, radicardie relativă, hipotonie, leucopenie KeozinopenieL şi verti+. 1ia în a treiasăptămână de oală apare diareea verzuie. ;etratată această oală evoluează letal. Jatorită

reac!iei inflamatorii de la nivelul plăcilor %e*er poate să apară o perfora!ie a intestinului su!ire. ;u de pu!ine ori pot apărea recăderi sau osteomielită sau o eliminare de durată a acteriilor.

"erapie# -hinolonele sunt foarte eficiente în stoparea multiplicării intraceluiare a acteriilor însistemul reticuloendotelial.

2accin# o comina!ie de 7almonella enteriea "*phi atenuate şi inactivate. 7căderea virulen!ei seo!ine prin două muta!ii# în primul rând, aceste tulpini sunt inactivate rapid prin sistemul eleapărare natural nespecific, precum complementulH în ai doilea rând, aceşti mutan!i nu mai potdegrada lactoza când se multiplică în om, ci o depozitează, astfel că după mai multe multiplicăria+ung să moară spontan. %entru a induce însă un răspuns imun, antigenul treuie să persiste mai

multe zile în organism. 2accinul treuie administrat de mai multe ori consecutiv.1d+uvan!i# săruri, vitamine, zacharoză.

Jepozitare şi valailitate# se păstrează la receH respectarea termenului de valailitate.

Jenumire comercialăTproducător# "*phoral @ K;ovartis ehringL.

1dministrare# oral su formă de capsule gastro:rezistenteH de trei ori pe zi cu câte o zi de pauzăHcu o oră înainte de masă.

Indica!ii# contactul cu un pacient cu tifos, de ex. apar!inătorii sau personalul medical, care vaactiva în zone endemice. &iscul turiştilor, ce călătoresc în lumea a treia de a face tifos este redus.

în plus există antiiotice eficiente.

-ontraindica!ii# copiii 8 ani. în cazul gravidelor indica!ia este strictă.

Efecte adverse# rareori apare o gastroenterită nespecifică şi feră.

1c!iune# apare o reac!ie imună umorală, care durează ':) ani. 2accina tul nu este sigur prote+atfa!ă de infec!ie. în niciun caz nu apare imunitatea încrucişată fa!ă de multe alte salmoneleenterale, printre care 7almonella enteriea %arat*phi 1, şi -I



2erificarea protec!iei# nu este posiilă de rutină.

%articularită!i# antiioticele şi laxativele nu se administrează concomitent. A.).'' Bolera

1gent patogen# tulpinile patogene de 2irio cholerae apar!in serogrupei 6' K7erotipuri Inaa şi0gaCaL şi 6')?.

Imunitate# protec!ie par!ială, conferă imunitatea intestinală locală.

Epidemiologie# în regiunile calde, cu igienă precară, acteriile se transmit prin apa de ăut. -eamai ună metodă de preven!ie este consumul de apă îmuteliată sau asanarea sursei de apă.

"alou clinic# acteriile se înmul!esc rapid în intestinul su!ire şi secretă o toxină, care prinintermediul suunită!ii se leagă de receptorii 4M' :gangliozidici de la nivelul mucoaseintestinaleH celulele epiteliale sunt stimulate de către suunitatea 1 să hi:persecrete lichide.7imptomul principal este pierderea masivă enterală de apă. 7caunele sunt acolice şi apoase,având un aspect alicios datorită proteinelor. 2olumul acestora este considerail, de până la '(litri pe zi. %acientul se deshidratează rapid şi apare diseleetrolitemia. Mucoasa enterală nu esteafectată şi nici invadată.

"erapie# antiioterapia poate stopa producerea de toxineH prima măsură o reprezintăreechilirarea hidroelectrolitică, fie prin perfuzii, fie pe cale orală cu solu!ie de glucoza.

2accin# acterii atenuate modificate geneticH acestor acterii le lipseşte suunitatea 1 a toxineiholerice, astfel ca diareea severă nu poate apăreaH pe de altă parte tulpina produce şi suunitatea, responsailă de legarea de receptorii celulari. 1cest produs acterian este antigenic.

1d+uvan!i# solu!ie tampon, pentru neutralizarea acidită!ii gastrice, ca acteriile sa nu fie distruse precoce. @actoză, soritol, acid ascoric, aspartam.

Jepozitare şi valailitate# 7e păstrează la receH respectarea termenului de valailitate.

Jenumire comercialăTproducător# 0rochol erna Kerna iotech 14T7chCeizL.

1dministrare# orală.

Indica!ii# călătorii în zone calamitate, cu alimentare precară cu apă, dacă există riscul de holeră.

-ontraindica!ii# vârsta 8 aniH diaree acutăH pacien!i cu imunodeficien!ă moştenită saudoândităH antiioterapie.

Efecte adverse# diaree uşoară Katen!ie# în scaunul vaccinatului există virioni hole:ricifL.

1c!iune# după administrare orală, apare imunitatea locală intestinală, fa!ă de toxina holerică ,astfel legarea şi ac!iunea iologică a întregii toxine nu mai sunt posiile.

2erificarea protec!iei# nu se face de rutină.

%articularită!i# vaccinatul elimină prin fecale acterii, care la un control de rutină sunt identificateca virioni oieriei. 1ceste situa!ii treuie raportate, ceea ce poate crea prolemeV



Cap.' c/ema vaccinurilor #ratuite in >M5@I5 62ala)il in +01'%+017

In conformitate cu 0&J M7 )5T86'/ privind ;ormele tehnice de realizare a programelornationale de sanatate pulica pentru anii +01'% +01, se aplica urmatorul calendar national devaccinare#

2arstarecomandata

2accin

primele 8A de ore deviata

Bep 2accinare impotriva Bepatitei 6in maternitate7

1%: ,ile -4 vaccin de tip -almette 4uerin 6in maternitate7

+ luni 2accin hexavalent diftero:tetano:pertussis acelular:poliomielitic:

Baemophilus hepatitic KJ"%a:2%I:Bi:Bep L2accin pneumococic con+ugat _% se face la medicul de familie

- luniA 2accin hexavalent diftero:tetano:pertussis acelular:poliomielitic:Baemophilus hepatitic KJ"%a:2%I:Bi:Bep L2accin pneumococic con+ugat _% se face la medicul de familie

11 luniA 2accin hexavalent2accin diftero:tetano:pertussis acelular:poliomielitic:Baemophilus hepatitic KJ"%a:2%I:Bi:Bep L2accin pneumococic con+ugat _% se face la medicul de familie

1+ luni 2accin ru+eolic:rueolic:oreionK&0&L% se face la medicul de familie

' aniAA 2accin ru+eolic:rueolic:oreionK&0&L% se face la medicul de familie 6rapel +7

ani AAA Vaccin tetravalent

difterotetanopertussis acelularpoliomielitic



( D!PaVP")/vaccinul polio inactivat (VP")

% se face la medicul de familie

1- ani 2accin diftero:tetanic pentru adultiT vaccin diftero:tetano:pertussisacelular

% se face la medicul de familie

_L 2accinul %neumococic con+ugat va fi introdus in calendarul de vaccinare in functie defondurile disponiile.__L 7e va face inclusiv copiilor care implinesc ( ani in 86'/ si ( ani in 86'___L -opiii cu varsta de ani#: care au in antecedentele vaccinale o doza de J"%a : la A ani sunt vaccinati cu 2%I.: care nu au in antecendentele vaccinale o doza de J"%a la A ani : vor fi vaccinati cu J"%a : 2%I: copiii cu varsta de 5 ani care au in antecedentele vaccinale o doza de J"%a la A ani : vor fivaccinati in 86'/ Kcopiii care nu au fost scolarizati in clasa pregatitoareL : 7e aplica numai in

86'/.

entru administrarea tuturor vaccinurilor mentionate se vor utili,a numai serin#ide unica utili,are.

'. 0iectivul principal# pana la varsta de '5 luni orice copil treuie sa fie vaccinat cu minimum )doze B si ) doze J"%a:2%I si Bi

8. 2accinare cu vaccin hexavalent la '' luni se va face incepand cu copiii care nu au primit acest

vaccin la varsta de luni.



5)revieri#

• J"%a [ vaccin diftero:tetano:pertussis acelular,

•

2%I [ vaccin polio inactivat,• Bep [ vaccin hepatitic ,

• J"%a:2%I:Bi [ vaccin diftero:tetano:pertussis acelular:poliomielitic:Baemophilus ,

• J"%a:2%l:Bi:Bep [ vaccin diftero:tetano:pertussis acelular:poliomielitic:Baemophilus :hepatitic ,

• &&0 [ vaccin ru+eolic:rueolic:oreion,

• -4 [ vaccin de tip -almette 4uerrin,

• d" [ vaccin diftero:tetanic pentru adul!i.

@>;B#

%entru administrarea tuturor vaccinurilor men!ionate se vor utiliza numai seringi de unicăfolosin!ă.



: 7ee more at# http#TTCCC.sant.roTinformatii:utileTprevenire:si:control:oli:transmisiileTvaccinareaTcalendarul:vaccinarilor:in:romaniaTcalendarul:de:vaccinare:86'/:86'`sthash.Jl6@mIn".dpuf

Cap. trate#ii de vaccinare

.1 ersonalul medical

%entru personalul medical se recomandă o serie de vaccinuri Kvezi taelul de mai +osL. 1cesterecomandări nu se referă doar la medici şi asistente, ci şi la personalul din laorator, gimnasticămedicală, ucătărie, serviciu tehnic, cură!enie şi serviciul de amulan!ă, precum şi la stagiari şistuden!i.

2accinari active pentru personalul medical

%entru to!i %entru expuneri speciale

"etanos "use convulsivă Kcontact cu copii şi gravideL

Jifterie Meningococemie Kîn special personalul din laoratorL

Bepatita 1 %oliomielită K contact cu copii , personalul din laorator L

Bepatita 0reion Kcontact cu copiiL

4ripa &ueolă K contact cu copii şi gravide L

&u+eola 2aricela K contact cu copii , gravide şi imunodeprima!i L

Cap : eacţii adverse )oli *i complicaţii postvaccinale

http://www.sant.ro/informatii-utile/prevenire-si-control-boli-transmisibile/vaccinarea/calendarul-vaccinarilor-in-romania/calendarul-de-vaccinare-2015-2016#sthash.Dl0LmInT.dpuf






imunoprofilaxia în asistenţa medicală primară.docx

Documents