ti privind imunoprofilaxia la copil si adult

8/2/2019 ti Privind Imunoprofilaxia La Copil Si Adult

1/27

Actualitati privindimunoprofilaxia la copil si adult

Autori: Conf.Dr.D.Matei, Dr.Eliza Ionita,Dr.Mihaela Sandu, Dr.Cristina Comanici,

Dr. Rodica Matei


2/27

Scderea a mortalitii reprezint rezultatulprogreselor realizate n domeniul medical prin: mbuntirea mijloacelor de asisten prenatal; descoperirea vaccinrii ca mijloc de prevenie primar a

mbolnvirilor; descoperirea antibioticelor; diversificarea instrumentelor i tehnicilor de diagnostic

i tratament; realizarea unor mijloace eficiente de sntate public

(filtrarea i clorinarea apei, igiena manipulrii

alimentelor n special a laptelui); controlul asupra vectorilor de transmitere ai unor boli; izolarea indivizilor cu boli transmisibile.


3/27

Un numr foarte mare de boli pot fi preveniteprin vaccinarea de rutin a copilului.

Comparnd numrul total de cazuri raportate nSUA n 1994 fa de perioada anterioarvaccinrii se poate remarca o scdere

impresionant a cazurilor de boal: difteria a sczut de la 9493 cazuri (1948) la 2 cazuri(1994);

tetanosul: de la 601 cazuri (1948) la 51 cazuri

(1994); paralizia poliomielitic: de la 18308 cazuri n 1954

la 0 cazuri 1994; rujeola: de la 152209 cazuri (1968) la 1537 (1994).


4/27

Vaccinul DTP

Conine fraciuni antigenice ale peretelui bacterian. Eficacitatea lui devine maxim dup minim 3 doze

vaccinale, iar riscul mbolnvirii scade cu 96-97%

ntre 1 i 4 ani. Convulsiile sunt ntlnite la aproximativ 57 /

100000 doze, riscul fiind mai mare la copii cuistoric familial de convulsii.

Encefalopatia acuteste semnalat la 6,8/ 1milion de doze, cu risc de deces maxim n primele7 zile


5/27

Vaccinul DTP

Formele acelulare de vaccin pertusis(DTaP) au dus la scderea efectelorsecundare locale i sistemice comparativ cu

vaccinul DTP ce conine fraciuni aleperetelui celular.

Rezultatele preliminare a 2 studii

randomizate, dublu orb, arat cadministrarea la 2, 4 i 6 luni a vaccinuluiDTaP are efecte secundare mult mai redusedect vaccinul DTP clasic


6/27

Vaccinul DT la adult

In SUA exista doua curente privind imunoprofilaxiaDT la adult, inclusiv a femeilor gravide.1. Daca istoricul de efectuare completa a vaccinarii DT

este neclar, ar trebui sa primeasca o noua serie de

vaccin DT (3 doze: primele 2 administrate la cel putin 4saptamani distanta iar ultima la 6-12 luni distanta de adoua doza). Se administreaza 1 doza daca ultima seriecompleta a fost efectuata cu cel putin 10 ani in urma.

2. O singura administrare la 50 ani pentru toatepersoanele care au efectuat complet intreaga schemapediatrica, inclusiv administrarile pentru adolescenti sauadulti tineri (The American College of Physicians (ACP)Task Force on Adult Immunization ).


7/27

Vaccinul BCG

Bacilul Calmette Guerin (BCG), Mycobacteriumbovisviu, atenuat este folosit in profilaxia primaraa tuberculozei (TBC), reducand cu 50% riscul detuberculoza.

Rata de protectie variaza de la 0 la 80 % in functiede prevalenta bolii in diferite tari ale lumii, deeficacitatea vaccinarii.

In SUA nu se mai foloseste vaccinarea BCG derutina, datorita scaderii numarului cazurilor de

tuberculoza. Se administreaza nou nascutilor cu greutatea la

nastere mai mare de 2500 grame, din zilele 4-7 deviata pana la 2 luni.


8/27

Vaccinul BCG

S-a incercat producerea unui nou vaccinimpotriva tuberculozei folosind ADNrecombinat (fragmente foarte apropiate deADN-ul nativ sau chiar micobacteriiatenuate) insa la testarea pe modeleleanimale rezultatele obtinute s-au dovedit

inferioare celor obtinute cu vaccinul BCG.


9/27

Vaccinul antipoliomielitic oral(VPO)

Trei doze vaccinale cu poliovirusuri vii atenuate pecale oral (VPO) ofer o protecie de 95-100%

mpotriva celor 3 tipuri de poliovirus. Paralizia poliomielitic postvaccinal este estimat

la 1 / 2,5 milioane doze vaccinale, aceastansemnnd n SUA circa 8 cazuri anuale (nRomnia aprox. 15 cazuri anuale). n afar depoliomielita paralitic postvaccinal VPO poate fi

responsabil i de apariia sdr Guillain Barr. Vaccinul VPO a fost incriminat ca fiind fatal nmulte cazuri de imunodeficien.


10/27

Vaccinul antipoliomielitic

Prepararea vaccinului cu poliovirusuriinactivate (VPI) are imunogenitate similari efecte secundare minime, inducndtendina nlocuirii vaccinului VPO cu VPI.

VPI limiteaz transmiterea poliovirusurilorslbaticeparial inactivate (coninute nVPO) la persoanele susceptibile.


11/27

Vaccinul ROR

O singur doz de vaccin este foarte eficientmpotriva rujeolei, oreionului i rubeolei, folosireasa ducnd la scderea semnificativ a celor 3 boli.

Efecte secundare La indivizii sntoi poate avea efecte secundare

uoare. Rareori poate cauza trombocitopenie,urticarie sau anafilaxie (0,1-5 per 100000 dincazuri).

La copiii cu sistem imunitar compromis s-aunregistrat decese cauzate de infecia viralasociat vaccinului.

Eecuri de imunizare s-au nregistrat la circa 5%

din copiii vaccinai dup vrsta de 15 luni.


12/27

Vaccinul ROR

Studii recente arat c revaccinarea previneapariia rujeolei chiar i la cei la care nu s-arealizat seroconversie la prima vaccinare.


13/27

Vaccinul Hib

Vaccinul Hib conine fraciuni polizaharidicecapsulare (FPR), a crui eficacitate n prevenireainfeciei a fost demonstrat initial in Finlanda, n1984, la copiii mai mari de 2 ani.

Din anul 1990 au intrat in uz vaccinurile obinuteprin conjugarea FPR cu antigeni proteici (vrsta

ntre 15-18 luni) cu eficacitate demonstrat . Vaccinurilor conjugate anti-Hib la copiii mai mari

de 6 luni au o eficacitate de 93-100% si sefolosesc 2 doze vaccinale de FPR-OMP sauHbOC (oligozaharide conjugate).


14/27

Vaccinul Hib

Teste controlate au artat eficacitateadiverselor vaccinuri combinate FPR-OMP,HbOC sau FPR-T.

n viitor se vor folosi combinaii de pn la 6vaccinuri (ex. Pentavac DTP+AP+AHBsau Hexavac DTP+AP+AHB+Hib).


15/27

Vaccinarea anti-hepatita B

Dac n SUA se accept c riscul de infecie este ridicatdoar la copiii nscui din mame cu AgHBs pozitiv, pentruceilali copii riscul rmnnd sczut pn la adolescen,

n Romnia CDC Atlanta a stabilit c infecia cu virus

hepatic B este practic endemic, fiind prezent la toategrupele de vrst.

n Romnia, studiile au demonstrat c vaccinareauniversal a nou-nscuilor, copiilor i / sau adolescenilor

n regim de 3-4 doze are o eficacitate de peste 84% nprevenirea infeciei cu VHB i peste 80% n prevenireaapariiei hepatitei cronice B.


16/27

Vaccinarea anti-hepatita B Numeroase studii au demonstrat c vaccinul

anti-HB, administrat copiilor cu mameAgHBs pozitive, are o eficacitate de 62-92%in functie de doz, interval de administrare,

tip de vaccin i starea antigenului matern. Eficacitatea imunizrii folosind vaccinul

combinat cu imunoglobulin anti-HB (IGHB)este mai ridicat dect la vaccinul simplu.

Eficacitatea vaccinului se pstreaz pe operioad ce variaz ntre 3 i 11-12 ani, nciuda scderii nivelului anticorpilor.


17/27

Vaccinarea anti-hepatitic A

Un studiu aleatoriu controlat efectuat pe 30 000de copii thailandezi cu vrst cuprins ntre 1-16ani a evideniat faptul c vaccinul antihepatit A,

administrat n 2 doze la diferen de 1 lun, oferprotecie mpotriva bolii cel puin 1 an.

Eficacitatea imunizrii a fost de 94% la 12 luni ide 100% la cei care au primit a doua doz la 17,5luni

Pentru vaccinul combinat HepA-HepB se folosesc3 doze la 0, 1 si 6 luni.


18/27

Vaccinarea mpotriva varicelei

Vaccinul varicelo-zosterian cu tulpin vie atenuatOka are o eficacitate de 98% n prevenireavaricelei. Dei riscul de infecie la cei vaccinaieste de 1-2% pe an, boala este atenuat, cu maipuine leziuni i incidena febrei mai redus.

Durata proteciei postvaccinale este de 7-10 ani,dup 17-20 de ani numai 2 din 96 de adulivaccinai n copilrie au prezentat infecie clinic

ns cu forme mult atenuate. Vaccinarea n copilrie n primii ani (10 luni-13 ani)

este mai eficient; adolescenii de peste 13 ani iadulii au o reacie imunitar mai sczut, deaceea sunt necesare 2 doze pentru a obine o ratoptim de seroconversie.


19/27

Vaccinarea antipneumococica

Pana in anul 2000 s-a folosit vaccinul care contine 23 decomponente polizaharide capsulare cu o eficacitate deaproximativ 63% la copii cu varste cuprinse intre 2 si 5 ani.

In februarie 2000, s-a aprobat administrarea unui nou vaccinantipneumococic heptavalent (7 antigene pneumococicepolizaharidice) conjugat cu CRM197 (o toxina diftericamodificata), cu o eficacitate de 94% impotriva bolilorpneumococice invazive cauzate de tulpini acoperite de vaccin.

Indicatiile sunt limitate: se administreaza copiilor cu asplenieanatomica sau functionala, cu siklemie, sindrom nefrotic,insuficienta renala, imunodeficiente congenitale sau dobandite:infectie HIV, transplant de organe. Se administreaza dupavarsta de 2 ani. Este eficace pentru o perioada de 4-5 ani.


20/27

Vaccinarea antimeningococica

Contine un extract din polizaharidele capsulei externea Neisseriei meningitidis, serogrupurile A, C, W135, Y(nu si fata de grupul B); tip monovalent, bivalent sitetravalent.

Raspunsul imunologic apare in aproximativ 5-7 zile, la

peste 90% din administrari si dureaza, aproximativ 3ani la cei vaccinati la o varsta mai mica de 4 ani si odurata mai mare, de aproximativ 5 ani la restul.

Se recomanda in cazuri speciale: la copiii contacti, la

cei cu risc crescut, in epidemii, celor care calatoresc inzonele cu risc crescut (Africa, India, Arabia), pestevarsta de 2 ani. Vaccinul tetravalent se recomandacopiilor cu asplenie functionala sau anatomica, cudeficite imunologice congenitale


21/27

Schema de imunizare n Romnia

n Romnia, vaccinrile obligatorii, la nivelulanului 2003, includ: vaccinul BCG, vaccinul DTP,vaccinul DT, vaccinul polio oral trivalent (VPOT),vaccinul antihepatitic B, vaccinul antirujeolic,

vaccinul antirubeolic. Pe lng acestea se recomand opional

urmtoarele: vaccin anti-rujeol, rubeol, oreion(MMR sau ROR), vaccin anti H. influenzae tip b

(Hib), vaccin antivaricelos, vaccin antihepatitic A,vaccin antigripal, vaccin antimeningococic,antipneumococic.

Incepnd din 2004, a devenit obligatorievaccinarea ROR n loc de vaccinarea antirujeolic.


22/27

Vaccinri obligatorii:

BCG:Se administreaz o prim doz la externarea dinmaternitate. Ulterior se poate administra nc o doz, nfuncie de rezultatul testrii IDR la PPD, n clasa a VIII-a.

DTP:Se administreaz, ca primo-vaccinare, la 2, 4, 6 luni,cu rapelul I la 12 luni i rapelul II la 2,5-3 ani.

DT:Se administreaz la 6-7 ani (clasa I) i la 13-14 ani(clasa a VIII-a), urmnd ca, la adult, s fie administratperiodic (la intervale de 10 ani) doze de rapel cu vaccindiftero-tetanic (dT).

VPOT (Vaccin polio oral trivalent): Se administreaz caprimo-vaccinare la 2, 4, 6 luni, urmat de doze de rapel la1 an i la 9 ani (clasa a III-a).

HB:Se administreaz la natere, la 2 luni i la 6 luni,urmat de un rapel la 9 ani (n clasa a III-a).

ROR:Se administreaz n locul vaccinului antirujeolic, lavrstele la care se face acest vaccin.


23/27

Vaccinri opionale:

Anti H influenzae tip b (Hib): Se administreaza ca primo-vaccinare la 2, 4, 6 luni cu un rapel la 12-18 luni. La copiiide peste 12 luni nevaccinai, e suficient o singur doz.Se recomand i la adulii care prezint factori de risc(splenectomizai, fumtori etc.).

Vaccin antivaricelos:Se recomand vaccinarea ncepndde la vrsta de 1 an, astfel: o doz unic la cei ntre 1-12ani i 2 doze la cei peste 12 ani.

Antihepatitic A:ncepnd cu vrsta de 1 an i 9 luni, odoz iniial urmat de un rapel peste 6 luni.

Antigripal:Dup vrsta de 6 luni, anual, nainteasezonului gripal (luna octombrie). Vaccin antipneumococic: La persoanele de peste 60 de

ani sau la categoriile cu risc (bolnavi cronici,splenectomizai, fumtori etc.), o doz la intervale de 5 ani.Vrsta minim de vaccinare este 2,5 ani.

P l d i i SUA


24/27

Programul de vaccinare in SUA,la copii

rogram e acc nare a a t


25/27

rogramu e vacc nare a a u t,(indicatii in raport cu starea de boala)

P l d i l d lt SUA


26/27

Programul de vaccinare la adult, SUA(calendarul vaccinarilor, 2003-2004)


27/27

Concluzii :

Imunizarea reprezinta cea mai eficienta metoda deprofilaxie primara a infectiilor atat virale cat sibacteriene reclamand cele mai inalte tehnici de

inginerie genetica. Imunizarea ocupa un loc deosebit in practica

medicala curenta a medicului de familie, prinasigurarea vaccinarilor atat la copil cat si la adult,nuantate pe grupe de varsta, afectiuni si statusimun, cu indicatiile si contraindicatiile acestora.

ti privind imunoprofilaxia la copil si adult

Documents