Implicarea Organizatiei Nonguvernamentale Terra Mileniul III in solutionarea problemei de mediu ’’ Deseurile menajere ’’

Student: Profesor coordonator:

Nicoleta Mihaela Caravan Carmen Trica

Grupa 1326

Seria A

2013

1

CUPRINS

Capitolul I Prezentarea generala Terra Mileniul III

1.1 Scurt istoric1.2 Structura organizatorica1.3 Domenii de activitate ale Terra Mileniul III1.4 Identificarea activitatilor fiecarui domeniu

Capitolul II Comunicarea dintre Terra Mileniul III si alte categorii de operatori

2.1 Comunicarea cu operatori guvernamentali

2.2 Comunicarea cu operatori nonguvernamentali

2.3 Legislatia proiectului realizat pentru problema de mediu desertificarea

Capitolul III Studiu de caz: ’’ Deseurile menajere ’’

3.1 Caracteristicile problemei de mediu 3.2 Denumirea proiectului ca alternativa la solutionarea problemei de mediu ’’ Deseurile menajere ’’

3.3 Necesitatea implementarii acestui proiect 3.4 Obiectivele generale ale proiectului 3.5 Obiective specifice ale proiectului3.6 Activitati desfasurate de Terra Mileniul III pentru atingerea obiectivelor3.7 Analiza economica a proiectului 3.8 Analiza de mediu a proiectului3.9 Analiza SWOT a proiectului3.10 Concluzii si propuneri la proiect

2

Capitolul I Prezentarea generala Terra Mileniul III

1.1 Scurt istoric

Fundaţia TERRA Mileniul III este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit de protecţie a mediului, înfiinţată în baza legii 21/1924, conform hotărârii judecătoreşti nr. 15 din 09.02.1998 la dosarul 38/PJ/1998.Sediul social al Fundaţiei este în România, Bucureşti, str. Cluj, nr. 43, Sector 1, cu posibilitatea deschiderii de filiale şi sucursale, în funcţie de necesităţile acesteia.Misiunea organizaţiei TERRA Mileniul III este de a desfăşura programe ecologice în vederea conştientizării populaţiei asupra efectelor schimbărilor climatice şi de a promova programe de dezvoltare durabilă la nivel naţional, regional şi global.O.N.G.-ul TERRA Mileniul III a fost înfiinţat ca fundaţie în Bucureşti, în ziua de 22 decembrie 1997, conform procesului verbal nr. 1/ 22 decembrie 1997.Patrimoniul fundaţiei TERRA Mileniul III la constituire este: în valoarea de 2 000 000 lei depus în contul fundaţiei. Din patrimoniu vor mai face parte:a. bunuri mobile şi imobile,b. mijloace de transport şi telecomunicaţii,c. orice valori, în condiţii legale.Sursele de constituire a fondurilor băneşti şi a mijloacelor materiale sunt următoarele:- donaţii;- subvenţii şi sponsorizări;- alte venituri legale.Numărul de membrii ai fundaţiei TERRA Mileniul III nu este limitat. Componenţa membrilor este următoarea: membrii fondatori şi membrii de onoare.- Membrii de onoare, precum şi membrii Consiliului Director nu pot păstra/dobândi aceste calităţi dacă au fost colaboratori sau ofiţeri ai Securităţii Române din perioada comunistă. Membrii în funcţie, precum şi persoanele propuse a dobândi această calitate au obligaţia de a semna o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens.- Membrii fondatori sunt persoane fizice semnatare ale contractului de asociere încheiat în Bucureşti la data de 22 decembrie 1997. 

ObiectiveTERRA Mileniul III îşi propune:• activităţi şi programe de protecţie a mediului înconjurător, la nivel local, regional şi global, cu preponderenţă cele legate de reducerea efectelor provocate de fenomenul schimbărilor climatice;• activităţi şi programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sau private

3

asupra mediului şi comunităţilor;• activităţi şi programe de promovare a legislaţiei şi modificărilor legislative în domeniulmediului şi în sectoarele conexe;• activităţi educaţionale pentru copii şi adulţi;• încurajarea dezvoltării transferului de tehnologii şi tehnici nepoluante, cercetarea ştiinţifică în domenii legate de protecţia mediului;• colaborarea cu administraţiile locale şi/sau regionale şi comunităţile în vederea realizării protecţiei ecosistemelor locale şi regionale;• să realizeze programe comune cu organizaţii internaţionale similare în domeniul social,educaţional şi al protecţiei mediului înconjurător;• promovarea participării cetăţenilor, în special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor şi la rezolvarea problemelor de mediu.Mijloace de realizare a obiectivelorÎn vederea realizării scopurilor şi obiectivelor, fundaţia va folosi mijloace adecvate de acţiune cum ar fi:1. organizarea de activităţi specifice precum: seminarii, conferinţe, dezbateri; publicarea demateriale: cărţi, broşuri, reviste; acordarea de consultanţă în domeniul protecţiei mediului;2. participarea în cadrul proceselor de consultare publică cu privire la proiecte, planuri şi programe;3. analiză a proiectelor publice sau private cu impact potenţial asupra mediului, cercetare şi elaborarea de rapoarte şi documente de poziţie;4. acordarea de asistenţă tehnică şi logistică organizaţiilor noi, sau oricărei persoane fizice care doreşte informaţii şi instruire în domeniile practicate de fundaţie;5. organizarea de acţiuni cu scop educativ atât pentru copii cât şi pentru adulţi;6. dezvoltarea şi implementarea de activităţi şi proiecte ce au ca scop protecţia mediului înconjurător, reducerea efectelor negative produse de schimbările climatice şi a impactului sectorului energetic asupra mediului;7. iniţierea unor procese pentru realizarea obiectivelor, putând angaja avocat în nume propriu sau prin mandatar.

1.2 Structura organizatorica

Organele de conducere ale Fundaţiei TERRA Mileniul III sunt:1. Consiliul Director;2. Cenzorul sau comisia de cenzori.

1. PreşedintelePreşedintele Consiliului Director este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă de voturi şi este membrul fondator al Fundaţiei. El reprezintă organizaţia în relaţiile cu alte organizaţii, organele şi organismele de stat, ale administraţiei cât şi cu cele similare prin obiectul de activitate, interne şi internaţionale, angajând-o faţă de acestea prin semnătura şi ştampila fundaţiei. Încheie acte juridice de dispoziţie, conservare, reprezentare şi administrare

4

în numele şi pe seama Fundaţiei, putând semna valabil în numele acesteia ori de câte ori este nevoie. La prima şedinţă a Consiliului Director Preşedintele are obligaţia să raporteze activitatea sa. Pune în aplicare Hotărârile Consiliului Director.

2. Consiliul DirectorConsiliul Director al Fundaţiei TERRA Mileniul III este organul suprem de conducere întrunindu-se în şedinţe ordinare şi extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului Director, el fiind format din 5 membrii. Aceşti membrii se întrunesc o dată pe an, în şedinţe ordinare fiind convocat în scris, cu minimum 14 zile înainte de data fixată, menţionându-se data şi ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi convocate de orice membru al Consiliului Director precum şi de directorul executiv, cu 2 zile înainte de data şedinţei.

Organigrama

Atributiile presedintelui:

- reprezinta Asociatia in relatiile cu tertii. - coordoneaza activitatea compartimentelor Asociatiei.- conduce Consiliul director si prezideaza Adunarea generala.- indeplineste orice alte atributii stabilite de Adunarea generala.

5

Presedinte

Director executiv

Asisten manager PR Officer Asistent comunicare si PR

Atributiile directorului executive:

- fundamenteaza prognozarea serviciilor firmei pentru anul curent si in perspectiva.- stabileste, conform structurii organizatorice si ROF, sarcinile si responsabilitatile personalului din subordine.- coordoneaza si participa la solutionarea conflictelor de munca- exercita permanent sau temporar, prin delegarea competentelor, acele atributii specifice specialitatii sale, stabilite prin actul constitutiv al societatii sau prin organul decizional statutar (AGA, CA) in sarcina reprezentantului legal.

Atributiile asistentului manager:- preia si transmite mesaje, - redacteaza corespondenta simpla, - expediaza corespondenta, - primeste vizitatorii, - organizeaza sedinte, - organizeaza agenda sefului, - are cunostinte de contabilitate (Stocuri) - participa la intalnirile de afaceri, 

Atributiile PR Officer:- cercetator- purtator de cuvant- realizator- atasat de presa/ relatiile cu mass-media- organizator de evenimente- gazda- redactor- orator- copywriter- editor- responsabil cu expozitiile- responsabil cu publicitatea- responsabil cu comunicarea interna- responsabil cu informatiile- responsabil cu audiovizualul- administrator

Atributiile asistentului comunicare si PR:

- analist: el trebuie să cunoască organizaţia (statut, istorie, imagine, cultură), bunurile şi serviciile organizaţiei, publicuri variate, mediul, comunicările anterioare.- cercetător: va încerca să obţină toate datele, să facă sondaje, anchete, analize, pentru a putea aprecia şi sfătui organizaţia, propunând soluţii (fiind aşadar şi consilier);

6

- implementator de strategie: implementează strategii pentru interior sau pentru exterior in conformitate cu obiectivele vizate, incitând, persuadând, pentru a atrage atenţia publicurilor sau a schimba atitudini şi comportamente; - responsabil cu logistica: realizează bugete şi calendare ale acţiunilor; creator: concepe mesajul;- specialist: alege forma mesajului, caractere potrivite pentru tipar, fotografii, ilustraţii, culori, prezentări grafice;- rol tehnic: alege mass-media;- rol de imaginaţie: alege suporturile;- rol de expertiză: alege tehnicile de comunicare

1.3  Domenii de activitate ale Terra Mileniul III

Domeniile de activitate sunt:- schimbari climatice- energie- transport- educatie ecologica

Schimbarile climatice includ nu numai o modificare a temperaturii medii, ci si schimbari ale diverselor aspecte ale vremii, cum ar fi tipurile de vant, cantitatea si tipul de precipitatii, cat si tipul si frecventa evenimentelor meteorologice extreme. De fapt, termenul “schimbari climatice globale” descrie mai clar situatia cu care ne confruntam. Schimbarile climatice reprezinta o problema serioasa, intrucat atat sistemul natural cat si cel socio-economic sunt sensibile la schimbari ale climei, iar amploarea si viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va ameninta durabilitatea acestor sisteme.Ecosistemele, viata salbatica si oamenii sunt capabili sa se adapteze schimbarilor climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de timp. Pana acum, cercetatorii nu au cazut de acord in privinta rapiditatii cu care vor avea loc schimbarile. Totusi, impactul activitatilor umane asupra climei va putea fi masurat peste cateva decenii, si nu secole sau milenii. Motivatia de a actiona in legatura cu schimbarile climatice nu trebuie neaparat gasita in ceea ce omenirea a observat pana acum, ci in ceea ce anticipeaza modelele stiintifice pentru viitorul apropiat. Daca procesul de incalzire va continua in ritmul prognozat astazi, lumea va intra intr-o perioada de schimbari climatice fara precedent in istoria umanitatii. Impactul schimbarilor climatice se reflecta in: cresterea temperaturii medii cu variatii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apa pentru populatie, reducerea volumului calotelor glaciare si cresterea nivelului oceanelor, modificarea cilcului hidrologic, sporirea suprafetelor aride adica desertificarea, modificari in desfasurarea anotimpurilor, cresterea frecventei si intensitatii fenomenelor climatic extreme, reducerea biodiversitatii etc.

7

Energie

Conform unei Hotarari a Guvernului Romaniei care aproba Strategia Nationala in domeniul Eficientei Energetice, „economia de energie reprezinta cea mai ieftina sursa de energie, fiind nepoluanta si usor de obtinut, in comparatie cu combustibilii fosili sau sursele de energie regenerabile. La nivel national, potentialul mediu al economiei de energie (calculat ca medie ponderata a potentialurilor de economisire in sectoare economice precum industria, transporturile, sectorul rezidential etc.) este in prezent evaluat la aproximativ 30-40%. Dezvoltarea economica nu poate avea loc intr-un mod durabil fara a creste eficienta energetica. Astfel va fi asigurata decuplarea cresterii consumului de resurse energetice de cresterea economica.”Sursele regenerabile de energie reprezinta sursele care se reintregesc in mod natural si continuu. Aceste surse sunt reprezentate de: soare, vant, ape termale, valuri si maree, diferenta de temperatura a apelor, ape curgatoare, biomasa, biocombustibili. Fiecare sursa regenerabila de energie poate fi exploatata prin diferite tehnologii pentru obtinerea de energie termica, apa calda menajera, energie electrica sau biocombustibili.

Transport

Autovehiculele, si in special autoturismele, sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane la nivel european. Sectorul transporturi este responsabil pentru 63% din emisiile de NOx, 47% din emisiile de compusi organici volatili, precum benzenul, 10-25% din pulberi si 6,5% din emisiile de SO2 in mediul rural - valorile fiind mai mari in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii, batranii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. La nivelul Uniunii Europene, circa 28% din emisiile de gaze cu efect de sera sunt datorate transportului, 84% din aceste emisii provenind din transportul rutier. Mai mult de 10% din emisiile de dioxid de carbon provin in UE din traficul rutier din zonele urbane. 

Educatie ecologica

Obiectivele generale ale educatiei ecologice urmarite prin implementarea proiectelor lor sunt:- imbunatatirea si mentinerea calitatii vietii;- informarea si sporirea cunostintelor copiilor despre mediu;- constientizarea rolului lor in crearea si prevenirea problemelor de mediu;- sensibilizarea acestora fata de natura;- invatarea unor deprinderi de viata care reduc impactul negativ asupra mediului;- cercetarea modalitatilor de reabilitare a starii mediului inconjurator prin antrenarea elevilor in activitati de ingrijire a spatiilor verzi, de reciclare a deseurilor, de salubrizare a localitatilor etc.; - cresterea dorintei de a ocroti, respecta si proteja natura prin implicarea copiilor in activitati

8

cu caracter experimental si demonstrativ;- promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului inconjurator. 

1.4 Identificarea activitatilor fiecarui domeniu

Schimbări climatic

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul energetic și cel de transport. - adaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă una dintre principalele procupări ale TERRA III, în contextul în care temperatura medie globală a crescut în ultimul secol cu 0.74°C. - TERRA Mileniul III a realizat în vara anului 2011 filmul ”plus 2 Celsius”, primul documentar despre adaptarea la schimbările climatice în România.

Energie

- TERRA Mileniul III promovează trecerea de la combustibilii fosili și energie nucleară la eficiență energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie.- desfășoară campanii si activități ce promovează eficiența energetică ca primă măsură în asigurarea unei energii durabile.România se bazează în proporție de 60% pe energia obținută din combustibili fosili.

Transport- urmăresc armonizarea legislației românești cu cea europeană pentru dezvoltarea unui sistem de transport durabil.- proiectele organizației vizează încurajarea participării publice în procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte de infrastructură de transport, pentru a reduce impactul negativ social și de mediu al acestora. - Terra Mileniul III sprijină dezvoltarea unui sistem de transport public sustenabil și încurajează mersul cu bicicleta sau pe jos.

Educație ecologică

- activitătățile Fundației TERRA Mileniul III urmăresc asigurarea cunoștințelor, deprinderilor, motivațiilor și valorilor necesare copiilor și tinerilor pentru a înțelege influența comportamentului lor asupra mediului.

9

Capitolul II Comunicarea dintre Terra Mileniul III si alte categorii de operatori

2.1 Comunicarea cu operatori guvernamentali

Ministerul Mediului si Padurilor a luat parte la proiectul ’’ Schimbari Climatice’’ de care se ocupa si Terra Mileniul III. Ministerul Mediului a realizat un proiect pentru impadurirea zonelor afectate de desertificare. Membrii Ministerului Mediului si Padurilor au realizat cercetari stiintifice care confirma faptul ca incalzirea globala este un rezultat direct sau indirect al activitatilor umane care determina schimbarea compozitiei atmosferei globale si care se adauga la valabilitatea naturala a climei, observate pe o perioada de timp comparabila. Au aratat ca impactul schimbarilor climatic se reflecta in: cresterea temperaturii medii cu variatii semnificative la nivel regional, desertificarea, diminuarea resurselor de apa pentru populatie, reducerea volumului calotelor glaciare si cresterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrolog, sporirea suprafetelor aride, modificari in desfasurarea anotimpurilor etc.Potrivit informatiilor furnizate de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei ( IPCC ) care a luat parte la acest proiect impreuna cu Ministerul Mediului si Padurilor si Terra Mileniul III, la nivel mondial , eficienta unor rezervoare naturale de dioxid de carbon, precum oceanele, a scazut semnificativ in ultimii 50 de ani, ceea ce inseamna ca eforturile umane pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera trebuie se fie extrem de eficiente pentru a putea mentine cantitatea de dioxid de carbon la un nivel care sa nu afecteze stabilitatea atmosferei. Rolul organizatiei este publicarea unor rapoarte cu privire la implementarea Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice. Deasememea IPCC prezinta rezultatele cercetarilor stiintifice si observatiile privind schimbarile climatice la nivel global, precum si previziunile realizate pe baza utilizarii unor metode climatice. Concluziile principale sunt urmatoarele:- temperatura la nivelul Europei a crescut cu aproape un grad Celsius, mai mult decat rata globala de încalzire de 0,74°C; - in prezent, concentratia gazelor cu efect de sera din atmosfera depaseste valorile înregistrate în ultimii 650.000 de ani, iar previziunile indica o crestere fara precedent; - pana în anul 2100, temperatura globala va creste cu 1 pana la 6,3 grade Celsius, iar nivelul oceanului planetar va creste cu 19 pana la 58 cm; - s-a intensificat frecventa aparitiei si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade, uragane), modelele regionale climatice si de precipitatii (valuri de caldura, secete, inundatii) s-au schimbat, iar tendintele indica o crestere graduala în urmatorii ani; - scaderea grosimii si a extinderii ghetarilor din zona artica (cu 40% în ultimii 30 de ani) si posibilitatea disparitiei complete a acestora, pana în anul 2100; - retragerea ghetarilor din zone montane (Muntii Alpi, Himalaya, Anzi) si posibilitatea disparitiei a peste 70% din ghetarii continentali; - dezvoltarea unor mutatii la nivelul biosistemelor: înflorirea timpurie a unor specii de plante, disparitia unor specii de amfibieni etc;

10

- daca nu se întreprind actiuni de reducere, nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera în anul 2030 va avea o valoare cu 25 - 90% mai mare fată de nivelul actual, cele mai importante cresteri provenind din sectorul transporturi; - cel putin doua treimi din cresterea emisiilor la nivel global va proveni din tările în curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor în anul 2030 vor fi semnificativ mai mari în tarile dezvoltate decat în tarile în curs de dezvoltare; - pana în anul 2030, scenariile privind reducerea emisiilor pot fi atinse cu un cost care reprezinta doar 3% din PIB-ul global, costurile fiind mai mari dupa anul 2030; - cei mai caldurosi 15 ani la nivel global au fost înregistraţi în ultimele două decade, anii 1998 şi 2005 fiind reprezentativi.

Ministerul Mediului si Pdurilor a descoperit mai multe efecte asupra agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor si asupra aseazarilor umane. A cercetat tendintele emisiilor de gaze cu efect de sera pe sectoare si s-a constatat ca sectorul Energie este cel mai important sector in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera, fiind responsabil pentru 68,63% din emisiile totale de gaze cu efect de sera, generate la nivel national, in anul 2008. Emisiile din acest sector au scazut cu 46,85% fata de nivelul inregistrat in anul 1989. Deasemenea a cercetat datele privind emisiile anuale de dioxid de carbon, de metan, de protoxi de de azot, de gaze fluorurate. Ministerul Mediului si Padurilor, IPCC si Terra Mileniul III au actionat in vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si au mentionat in privinta aceasta utilizarea mecanismelor prevazute de Protocolul de la Kyoto.

Au aratat ca Romania s-a implicat cu succes in realizarea proiectelor de investitii de tip ’’ Implementare in Comun’’, prin colaborarea cu diferite state, in vederea realizarii transferului de tehnologie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, cresterea eficientei energetic a obiectivelor unde realizeaza aceste investitii si imbunatatirea calitatii mediului.

Din analiza comparativa a numarului de certificate de emisii de gaze cu efect de sera alocate fiecarui sector in parte, realizata de Ministerul Mediului si Padurilor, si valoarea emisiilor verificate ale instalatiilor din aceste sectoare, s-a remarcat ca sectorul de producere a celulozei si hartiei a inregistrat in anul 2009, un nivel redus al emisiilor de CO2, acestea reprezentand 19,3% fata de numarul de certificate alocate acestui sector.La polul opus se afla sectorul energie, emisiile verificate generale de acest sector, in anul 2009, reprezentand 81,3% comparativ cu numarul de certificate alocate pentru 2009. Ministerul Mediului si Padurilor, IPCC si Terra Mileniul III au realizat scenariile privind schimbarea regimului climatic in Romania pe perioada 2001-2030. Pentru simularea caracteristicilor sistemului climatic global si pentru proiectarea raspunsului sistemului la scenariu ale influentei unor factori externi se utilizeaza modelele de circulatie generala atmosfera- ocean ( AOGCM). Modelele furnizeaza informatii referitoare la climatul regional si schimbarea climei la nivel regional. Gradul de imprastiere e estimarilor obtinute in cadrul unui ansamblu de mai multe AOGCM- uri este utilizat pentru caracterizarea incertitudinilor in proiectarea schimbarilor climatice. O imprastiere mai mare arata o incertitudine mai mare. Media schimbarilor pe un ansamblu de multi- modele este considerate valoarea medie conform Raportului IPCC.

Datorita complexitatii, rezolutia orizontala a competentei atmosferice a acestor modele globale se situeaza in intervalul de la 400 la 125 km, ceea ce este insuficient pentru

11

necesitatile practice privind studiul impactului schimbarilor climei asupra diferitelor ecosisteme.

Pentru a obtine informatii la o scara mai fina (downscaling), comparative cu modelarea AOGCM, exista doua metode care se utilizeaza, mentionate de IPCC in ultimul Raport:

- metoda dinamica, reprezentata de modelele climatice regionale care sunt cuplate la conditiile laterale cu modelel climatice globale;

- metoda statica, care se bazeaza pe relatii statistice stabilite pe baza datelor de observatie intre variabile climatice la scara locala sau regionala si variabile atmosferice la scara mare; in ambele cazuri, calitatea produselor obtinute prin downscaling depinde de calitatea modelelor globale; ambele metode prezinta avantaje si dezavantaje si de aceea pentru o anumita regiune, de considera ca este ideal sa se utilieze cele doua metode, in vederea unei mai bune estimari a incertitudinilor.

Proiectiile privind schimbarile in regimul climatic din Romania pentru perioada 2001- 2030, fata de perioada 1961- 1990, au fost realizate de doua modele de downscaling aplicate unor modele climatice globale sau regionale, in conditiile scenariului IPCC de emisie A1B care presupune o rata ponderata de crestere a concentratiei gazelor cu efect de sera pentru secolul 21.

Scenariul A1B presupune un viitor in care cresterea economica va fi rapida, populatia globului va ceste pana la sfarsitul secolului, dupa care se va inregistra o scadere si vor fi puse in aplicare noi tehnologii intr-un mod rapid.Acest scenariu prevede un echilibru in ceea ce priveste utilizarea sursei de energie, in sensul ca nu se va folosi o anumita sursa de energie, intreg lantul de aprovizionare cu energie beneficiind de niveluri de crestere tehnologica similara. Acest proiect a fost finantat de Ministerul Mediului si Padurilor.

Cu metoda downscaling statistic 1 se cerceteaza temperature aerului si regimul precipitatiilor iar cu metoda downscaling dInamic se cerceteaza Calibrarea modelului pentru Romania.

Relatia dintre Terra Mileniul III, Ministerul Mediului si Padurilor si IPCC este o relatie de colaborare.

Relatii cu ong-uri; Legislatie pt desertificare

12

Capitolul III Studiu de caz: Deseurile menajere

3.1 Caracteristicile problemei de mediu ’’ Deseurile menajere ’’

 Deseurile menajere si impactul negativ asupra mediului. Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nici o îndoiala, deseurile. · Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. · Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamana, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza în afara orasului, în locurile numite "gropi de gunoi".

Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul.Solutia nu consta în depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau în parcuri, ci în colectarea selectiva si reciclarea lor. Aceasta metoda permite recuperarea substantelor valoroase pentru reciclare! CE PUTEM FACE NOI? Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitatii, are puterea si obligatia de a influenta procesul de ecologizare a propriului oras sau a zonei unde îsi petrece vacanta.. Solutia este la îndemana noastra si consta în depozitarea selectiva a deseurilor.

3.2 Denumirea proiectului ca alternativa la solutionarea problemei de mediu ’’ Deseurile menajere ’’

Proiectul realizat ca alternativa la solutionarea problemei de mediu ’’ Deseurile menajere ’’ se numeste ’’ Pro regione pura- Infiintarea unui serviciu public de salubritate si colectare a deseurilor menajere in micro- regiunea Valea Nirajului ’’

Proiectul se adreseaza locuitorilor din micro- regiunea Valea Nirajului din judetul Mures. Dupa implementarea proiectului toti locuitorii beneficiaza de servicii de salubritate bine organizate la costuri reduse, de colectarea selectiva a deseurilor menajere

3.3 Necesitatea implementarii acestui proiect

Scopul proiectului este infiintarea unui serviciu public de salubrizare pentru colectarea selectiva a deseurilor, comun pentru cele 12 comune si orasul Miercurea Nirajului din micro- regiunea Valea Nirajului, judetul Mures. In unele localitati din zona exista colectarea organizata, insa problema colectarii selective nu a fost abordata in niciun fel, iar in alte localitati nu exista colectare organizata. Este cunoscut faptul ca hotararile administrative nu pot rezolva singure aceste probleme, fiind necesare mai multe masuri:

1. Constientizarea populatiei despre avantajele directe si indirect ale colectarii selective ale deseurilor;

2. Schimbarea atitudinii locuitorilor fata de deseurile menajere, schimband notiunea de ’’ eliminare a deseurilor ’’ cu notiunea de ’’ gospodarire a deseurilor ’’

13

3. Constientizarea populatiei despre impactul negative asupra mediului al deseurilor eliminate, compromiterea frumusetii natural a raului Niraj si a zonelor de dealuri si paduri din vecinatate;

4. Implicarea autoritatilor locale si a organizatiilor neguvernamentale in activitati de colectare selective;

5. Reducerea la minimum a cheltuielilor ce trebuie suportate de populatie pentru colectare si transport prin cresterea gradului de valorificare a deseurilor reciclabile;

6. Informarea populatiei despre sprijinul financiar acordat de organismele Uniunii Europene pentru implementarea tehnologiilor modern, eficiente de gospodarire a deseurilor.

3.4 Obiectivele generale ale proiectului

Obiectivele generale ale proiectului sunt:

1. Reducerea semnificativa a volumului deseurilor;2. Imbunatatirea substantial a managementului gestionarii deseurilor prin crearea unui

sistem durabila destinat acestui sector si a protectiei mediului in micro- reiunea Valea Nirajului.

3.5 Obiective specifice ale proiectului

Obiectivele specific ale proiectului sunt:

1. Implementarea prioritatilor Planului National de Dezvoltare, a directivelor UE pentru sporirea potentialului de investitii, implementarea prioritatilor din Planul Regional de Gospodarire a Deseurilor, precum si din Planul Local de Activitati pentru Protectia Mediului a Judetului Mures;

2. Imbunatatirea capacitatii autoritatilor administratiei publice locale din micro- regiunea Valea Nirajului de a contribui la protectia mediului;

3. Introducerea si imbunatatirea metodelor eficiente si simple de tratare a deseurilor cu un raport cost- beneficiu satisfacator.

3.6 Activitati desfasurate de Terra Mileniul III pentru atingerea obiectivelor

Activitatile specifice ale proiectului:a) Activitati premergatoare Primariile au organizat intalniri de constientizare a populatiei in legatura cu avantajele

colectarii selective a deseurilor, au prezentat activitatile detaliate, au incheiat conventii cu reprezentantul fiecarei gospodarii.

14

In urma studiului realizat in zona pe valea Nirajului si in zona apropiata paraurilor s-au descoperit zeci de depozite ilegale de deseuri.

ONG- urile din zona impreuna cu conducerea scolilor si parintii elevilor au inventariat gropile si depozitele ilegale si au stabilit un plan de masuri pentru eliminarea lor.

Prin acest proiect fiecare gospodarie a primit instructiuni de realizare a unor platform proprii de compostare de o capacitate foarte mica si care pot fi realizate cu costuri minime si eficienta maxima.

b) Derularea activitatilor Fiecare gospodarie este dotata cu saci de plastic prevazuti cu banda colorata si li s-au

comunicat data colectarii fiecarui sortiment. Colectarea se realizeaza cu aotogunoiere respective autotransportor- containere la data

stabilita. Trimestrial se organizeaza actiuni de colectare a obiectelor scoase din uz precum si a

anvelopelor uzate. De asemenea, trimestrial sunt colectate si deseurile periculoase. Conform programului stabilit pentru eliminarea depozitelor ilegale s-a asigurat baza

logistica ( transportoare, containere, gunoiere) necesara acestei activitati. Aceste activitati s-au realizat inclusiv la nivelul blocurilor de locuinte prin intermediul

administratorilor si responsabililor de scara, precum si la societatile comerciale din zona pe baza unui contract. Reziduurile selectate la sursa sunt transportate la baza de selectie Acatari.

c) Activitati desfasurate la baza de selectie

Fiecare sortiment este reselectat cu ajutorul unei benzi de selectie. Prin reselectare specializata se realizeaza sortimente de acelasi fel prelucrate primar si pregatite pentru valorificare ( de exemplu: materialul plastic se sorteaza in 5 variante in functie de tip). Astfel, hartia si cartonul sunt presate in baloti, sticla de aceeasi culoare este depozitata in containere separate, plasticul este balotat, granulat si ambalat in saci, textilele si metalul balotate, iar deseurile periculoase colectate in containere special sunt transportate si depuse la rampa ecologica Ungheni.

Deseurile mixte provenite din refuzul de compostare, oase, cojile de la fructele citric, cenusa si alte material in cantitati mici sunt transportate de asemenea la rampa ecologica.

Din dezmembrarea diverselor obiecte scoase din uz, elementele din lemn sunt transportate si depozitate pentru a putea fi utilizate ulterior ca lemn de foc.Anvelopele si alte obiecte din cauciuc sunt de aseemenea valorificate.

3.7 Analiza economica a proiectului

Conceptul de eficienta economica

15

Eficienta economica înseamna obtinerea unor efecte economice utile, în conditiile cheltuirii într-un mod rational si economicos a unor resurse materiale, umane, financiare, folosindu-se pentru aceasta metode stiintifice de organizare a activitatii. Nivelul eficientei este cu atât mai ridicat cu cât este mai mare efectul util pe unitate de efort cheltuit sau cu cât este mai mic efortul consumat raportat la o unitate de efect util. Facând o analiza a notiunii de eficienta economica a investitiilor se constata ca aceasta este o suma de factori calitativi, fapt ce îi confera acesteia un caracter complex, vizând perfectionarea activitatii în domeniul în care are loc punerea în functiune a investitiei respective, care poate fi de modernizare, retehnologizare, reconstructie sau dezvoltare. Studiul eficientei economice a investitiilor presupune în fond o analiza cauzala a factorilor care determina decizia în mediul de risc aferent.

Exprimarea eficientei economice prin indicatori economico – financiar Producţia exerciţiului Venituri Productivitatea muncii Cheltuieli Rentabilitate

Cheltuieli: Cheltuieli de exploatare: cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor, cheltuielile cu

materiile prime si materialele consumabile, cheltuielile cu utilitatile, cheltuielile cu personalul, cheltuieli cu instruirea, cheltuieli privind combustibilul, cheltuieli privind materialele pentru ambalat, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu intretinerea si reparatiile alte cheltuieli de exploatare;

Cheltuieli variabile: cheltuielile cu materiile prime directe, cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi, cheltuieli cu retributiile, o parte din cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor, cheltuieli de amenajare a terenurilor,cheltuieli cu echipamentele folosite,cheltuieli cu instalatiile, cheltuieli cu taxele, cheltuieli cu colaboratorii, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, cheltuieli cu transportul de bunuri si personal;

Cheltuieli fixe: cheltuieli cu telefonia si telecomunicatiile 

Venituri: Fondurile de la bugetul statului si/ sau bugetul local Din Programul PHARE

Productie si vanzari in urma colectarii selective a deseurilorLista produselor si preturilor de vanzare aferente lor:

Plastic: capacitate anuala: 932 tone → pret de vanzare: 250€/ tona Hartie: capacitate anuala: 813 tone →pret de vanzare: 100€/ tona Sticla: capacitate anuala: 466 tone →pret de vanzare: 150€/ tona Metal: capacitate anuala: 235 tone, din care:

- Produse din aluminium: 30 tone →pret de vanzare: 380€/ tona

16

- Metale feroase: 205 tone →pret de vanzare: 130€/ tona Textile: capacitate anuala: 466 tone →pret de vanzare: 100€/ tona

Sursele de finantare ale proiectului: Proiectul este finantat de Uniunea Europeana prin Programul Phare 2003 – Coeziune

Economica ai Sociala, Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor;

Din fondurile de la bugetul statului si/ sau bugetul local;

3.8 Analiza de mediu a proiectului

Varianta fara proiect Varianta cu proiect- zona tratata nu beneficiaza de servicii bine organizate de salubrizare- daca ar beneficia de servicii de salubrizare costurile acestor servicii sunt foarte ridicate- locuitorii sunt obligati sa elimine reziduurile in locuri si conditii nepermise- s-au creat depozite imense ilegale de deseuri in toata zona Vaii Nirajului, pe vaile paraurilor, in gropi, pe pasuni, pe marginile drumurilor, pe camp- existenta unui mediu poluat si nesanatos- zonele afectate de deseuri nu dispar- consumurile energetic mai ridicate- lipsa turismului in zona rurala

- beneficierea de servicii bine organizate de salubrizare- costuri reduse- zonele afectate de depozitele ilegale dispar creand un mediu curat, sanatos care va asigura si o baza de dezvoltare a turismului rural- beneficiaza si societatile care recicleaza deseuri, avand la dispozitie o cantitate de materie prima reciclabila la pret redus- beneficiar al proiectului este intreaga economie nationala prin scaderea consumurilor energetic- beneficiari sunt si agentii economici din zona dar si unitatile turistice

3.9 Analiza SWOT a proiectului

Puncte tari:- Servicii de salubrizare bine organizate- Costuri mai reduse- Crearea a 22 de locuri noi de munca- Eliminarea depozitelor ilegale- Reducerea impactului depozitelor ilegale de deseuri asupra mediului- Reciclarea deseurilor- Educarea si instruirea locuitorilor din zona afectata pentru a colecta selectiv

deseurile si a nu le mai depozita in locuri nepermise- Mediu mai sanatos si mai curat prin remedierea treptata a efectelor poluante ale

depozitelor ilegale

17

- Refacerea echilibrului ecosistemelor bogate de-a lungul paraului Niraj- Prin dezvoltarea infrastructurii edilitar- gospodaresti se incetinesc procesul de

migrare a populatiei si descresterea populatiei din zonele rurale- Imbunatatirea calitatii apei- Implicarea voluntarilor

Puncte slabe:- Resurse financiare limitate- Nu toti locuitorii au fost atrasi de proiect- Investitia nu va fi recuperate pe termen scurt- Problema unei abordari integrate

Oportunitati- Redarea terenurilor destinatia anterioara (agricola)- Valorificarea prin compostare a deseurilor biodegradabile- Cresterea interesului pentru turismul rural, agroturism precum si pentru ecoturism- Atragerea investitorilor

Amenintari- Posibilitatea formarii de noi depozite ilegale de deseuri- Refuzarea unor locuitori sa se conformeze cu proiectu- Realizarea investitiei intr-o zona invecinata unei potentiale arii protejate, propusa

ca sit Natura 2000 reprezinta un factor de risc pentru atingerea obiectivelor proiectului

3.10 Concluzii si propuneri la proiect

Prin implementarea proiectului s-a refacut echilibrul naturii din zona care influenteaza in mod cert viata oamenilor, dat fiind faptul ca majoritatea lor se ocupa cu agricultura, castigandu-si existent din resursele naturii, iar intreprinzatorii turistici isi pot dezvolta activitatea in domeniul agroturismului, al turismului rural si al ecoturismului.

Dezvoltarea generala a zonei atrage noi investitii si genereaza dezvoltarea celor deja existente. Prin infiintarea serviciului public de salubrizare pentru colectarea selectiva a deseurilor s-au creat noi locuri de munca, fiind necesar 22 de angajati pentru functionarea unui astfel de serviciu.

Prin reciclarea deseurilor colectate, si astfel prin fluxul de numerar continuu in bugetul serviciului, se reduc semnificativ cheltuielile suportate de populatie pentru colectare si transport. Se reabiliteaza intreaga imagine estetica a regiunii.

18