ÎmpĂrŢirea verbelor dupĂ conjugare
TRANSCRIPT
ÎMPĂRŢIREA VERBELOR DUPĂ CONJUGARE Pentru a conjuga un verb la toate modurile şi timpurile, este necesar să-i cunoaştem cele trei forme de bază (fundamentale) (Grundformen), şi anume:
1) infinitivul prezent: fahren, lernen, nennen2) imperfectul indicativ (pers. I sg.) : fuhr, lernte, nannte 3) participiul II: gefahren, gelernt, genannt.
După felul în care verbele formează formele lor de bază, le împărţim în verbe tari şi slabe. Un număr relativ mic de verbe se conjugă neregulat.
La verbele tari vocala radicală se schimbă în cursul conjugării, la cele slabe vocala radicală nu se schimbă în cursul conjugării.
VERBELE TARI
Caracteristici principale: - Schimbarea vocalei radicale care se produce a) intotdeauna la imperfect: inf. prez. : fahren ; imperf. : fuhr b) de multe ori şi la participiul II:
inf. prez. schwimmen;imperf. schwamm; part. II.geschwommen.
Această schimbare a vocalei radicale a verbelor tari se numeşte Ablaut.
Grupa I. Vocalele radicale diferă toate. (1-2-3)
Infinitiv Imperfect Participiul II Infinitiv Imperfect Participiul II
i a o beginnen begann begonnen
i a u finden fand gefunden
i a e bitten bat gebeten
ie a e liegen lag gelegen
e a o werfen warf geworfen
ä a o gebären gebar geboren (1 - 2 - 3)
Grupa a II-a. Vocala radicală a infinitivului este identică cu vocala radicală a participiului II, dar diferă de vocala radicală a imperfectului (1-2-1):
Infinitiv Imperfect Participiul II Infinitiv Imperfect Participiul IIa u a tragen trug getragen
a i a fangen fing gefangen
a ie a halten hielt gehalten
e a e lesen las gelesen
o a o kommen kam gekommen
o ie o stoßen stieß gestoßen
u ie u ruf en rief gerufen
au ie au laufen lief gelaufen
ei ie ei heißen hieß geheißen
(1 - 2 - 1)Grupa a III-a. Vocala radicală a imperfectului este identică cu vocala radicală a participiului II, dar diferă de vocala radicală a infinitivului (1-2-2):
Infinitiv Imperfect Participiul II Infinitiv Imperfect Participiul II
e o o schwellen schwoll geschwollen i u u schinden schund geschunden i o o glimmen glomm geglommen ie o o fließen floß geflossen ä o o gären gor gegoren ö o o schwören schwor geschworen ü o o lügen log gelogen au o o saugen sog gesogen ei ie ie scheinen schien geschienen ei (1 -
i 2 -
i 2)
gleichen glich geglichen
2. La imperfect indicativ la persoana I şi a III-a singular nu se adaugă nici un fel de desinenenţe:
Ich Ich gab kam
Er Er
3. Participiul II (perfect) se termină în -en:
gegeben; geschrieben; gekommen
VERBELE SLABE
Nu schimbă niciodată vocala radicală:
lernen – lernte - gelerntordnen – ordnete – geordnet
La imperfect primesc -(e)t + desinenţele imperfectului (e; est; e; en; et; en)
ich lernte; lerntest, lernte, lernten, lerntet, lernten
3. Participiul II se termină în -(e)t:
gelernt; geordnet
VERBELE NEREGULATE
Neregulat se conjugă:
1. verbele auxiliare de timp: haben, sein,werden. 2. verbele auxiliare de mod: können, mögen, dürfen, müssen, sollen, wollen. 3. verbul wissen.4. verbele: gehen, stehen, tun.
5. cîteva verbe de conjugare slabă:
brennen – brannte - gebrannt
kennen - kannte - gekannt
nennen - nannte - genannt
rennen - rannte - gerannt
senden - sandte - gesandt
wenden - wandte - gewandt
bringen - brachte - gebracht
denken - dachte – gedacht
dünken - dünkte – gedünkt
Conjugarea verbelor (minimalizat)
INDICATIVUL – PREZENT
La prezent verbele de orice categorie (afară decîteva verbe neregulate) primesc următoarele desinenţe:
Sg. pers. I -e
pers. a II-a -(e)st
pers. a III-a Pl. pers. I pers a II-a pers a III-a
-(e)t -en-(e)t-en
Vocala e se intercalează la persoanele a II-a şi a III-a singular şi la persoana a II-a plural la acele verbe a căror rădăcină se termină în:
-chn (rechnen) -ffn (öffnen)
-ckn (trocknen) -gn (begegnen)
-d (finden) -t (bieten)
-dm (widmen) -tm (atmen)
Spre exemplu: ich finde; du findest; er findet; wir finden; ihr findet; sie finden.
Verbele tari suferă uneori modificări în rădăcină. Astfel, verbele tari care au a (de ex. tragen), au (de ex. laufen) sau o (de ex. stoßen) în rădăcină primesc Umlaut la persoana a II-a şi a III-a singular:
tragen laufen stoßen
ich trage ich laufe ich stoße
du trägst du läufst du stößt
er trägt er läuft er stößt
etc. etc. etc.
Nu primesc Umlaut, deşi au a, au sau o în rădăcină verbele : hauen, saugen, schaffen, schallen, schnauben, kommen.
Verbele slabe nu primesc Umlaut nici dacă la baza lor stă un verb tare. De exemplu, verbul slab veranlassen, la baza căruia stă verbul tare lassen, formează astfel prezentul indicativ:
ich veranlasse; du veranlaßt; er veranlaßt etc.
Verbele tari care au vocale e în rădăcină (de ex. geben, sehen, nehmen), schimbă, de la caz la caz pe e în i sau ie la persoana a II-a şi a IlI-a singular.
geben: ich gebe, du gibst, er gibt, wir geben, ihr gebt, sie geben.
sehen: ich sehe, du siehst, er sieht, wir sehen, ihr seht, wir sehen.
! Atentie la „nehmen” care dubleaza si pe „m”:
nehmen: ich nehme, du nimmst, er nimmt, wir nehmen, ihr nehmt, wir nehmen.
Nu transformă pe e în i(e) următoarele verbe : bewegen (a îndupleca), denken, gehen, genesen, heben, pflegen, scheren, stecken, stehen, weben.
Verbele tari cu rădăcina terminată în t (de ex. halten) sau d (de ex. laden) nu intercalează la prezent vocala e, dacă la persoana a II-a şi a IlI-a singular a indicativului primesc Umlaut sau schimbă pe e în i(e).
Verbele cu rădăcina terminată în t nu primesc la persoana a IlI-a singular indicativ nici o desinenţă:
halten:ich halte; du hältst; er hält.
treten: ich trete; du trittst; er tritt.
-dar laden: ich lade; du lädst; er lädt. ( pentru ca radacina este in d , nu t si primeste terminatie.)
Verbul treten dublează pe t la persoana a II-a şi a III-a singular. Verbele, fie tari, fie slabe, a căror rădăcină se termină în -s, -ß, -ss, -z, -tz, -x, de exemplu
lesen, grüssen, essen, salzen, sitzen, boxen, primesc la persoana a II-a singular numai desinenţa -t, persoanele a II-a şi a III-a sg. fiind astfel identice:
Ich lese, du liest, er liest...
Ich esse, du iβt, er iβt...
Ich grüβe, du grüβt, er grüβt...
La verbele derivate cu sufixele -eln (zweifeln) şi -ern (zittern), la
persoana I singular prezent poate fi omisă vocala „e” din
sufix, iar la persoana I şi a III-a plural trebuie omisă vocala „e” din desinenţă:
zweifeln zitternich zweif(e)le ich zitt(e)re du zweifelst du zitterst er er sie > zweifelt sie > zittert es es wir zweifelen wir zitteren
ihr zittert ihr zweifelt sie sweifelen sie zitteren
Verbele auxiliare de timp formează prezentul în mod neregulat :
haben: habe, hast, hat, haben, habt, haben
sein: bin, bist, ist, sind, seid, sind
werden: werde, wirst, wird, werden, werdet, werden
Prezentul verbelor preteritoprezente este de fapt un vechi imperfect (preterit), care a primit sens de prezent; astfel se şi explică denumirea preteritoprezente dată acestui grup de verbe format din: können, mögen, dürfen, müssen, sollen, wollen, wissen.
Ich kann, kannst, kann, können, könnt, können
Ich mag, magst, mag, mögen, mögt, mögen
Ich darf, darfst, darf, dürfen, dürft, dürfen
Ich muβ, muβt, muβ, müβen, müβt, müβen
Ich soll, sollst, soll, sollen, sollt, sollen
Ich will, willst, will, wollen, wollt, wollen
Ich weiβ, weiβt, weiβ, wiβen, wiβt, wiβen
Verbul „tun” (a face) are o conjugare neregulata (pers. I si a III-a pl. primesc „-n”)
Ich tue, tust, tut, tun, tut, tun