I. Sistemul impunerii directe în Republica Moldova la etapa actuală

I.1.Caracteristici legislative privind impozitul pe venit

Conform Codului Fiscal al RM:

Subiecţi ai impunerii sînt:

a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, cu excepţia societăţilor

specificate la art.5 pct.9), care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care

practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice surse

aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate

de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate

în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor

în Republica Moldova;

c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate

de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova;

d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe

teritoriul Republicii Moldova şi obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din

orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu

excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

e) persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul

Republicii Moldova şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri conform capitolului 11 din

prezentul titlu.

Obiect al impunerii îl constituie:

a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în

afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de

persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de

întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate profesională;

b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de

patron, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în

Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele

fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;

c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova,

obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară

activitate de întreprinzător;

d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara

Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii

şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice

rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova;

e) venitul obţinut în Republica Moldova de persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară

activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova.

Suma totală a impozitului pe venit se determină:

a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:

- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 29640

- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29640;

b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251 –

în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa

contabilă de agentul economic.

Sursele de venit impozabile îl reprezintă venitul brut. Astfel, în venitul brut se includ:

a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte

activităţi similare;

b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul

obţinut de către acţionarii fondurilor de investiţii, conform prevederilor cap.9;

c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile

acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;

d) venitul din chirie (arendă);

e) creşterea de capital definită la art.37 alin.(7);

f) venitul aferent provizioanelor neutilizate conform art.24 alin.(16), art.31 alin.(6);

f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale în

urma îmbunătăţirii calităţii acestora pe parcursul anului fiscal;

f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de

nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii şi/sau

rambursării acestora pe parcursul anului fiscal;

g) venitul obţinut sub formă de dobîndă;

h) royalty (redevenţe);

i) anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova

este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de asigurare şi

coasigurare şi neutilizate conform art.22. Excepţie fac cele prevăzute la art.20 lit.a);

j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor

cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;

k) dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile

prin care se stabilesc aceste plăţi;

l) sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de

concurenţă;  

Fiecare contribualbil are dreptul la mai multe scutiri pe parcursul perioadei fiscale, astfel

fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de

10128 lei pe an.

(2) Suma scutirii personale, stabilită la alin.(1), va constitui 15060 lei pe an pentru orice

persoană care:

a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la

C.A.E. Cernobîl;

b) este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la

C.A.E. Cernobîl;

c) este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de

luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în

acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

d) este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii

teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica

Afghanistan;

e) este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II;

f) este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Scutiri acordate soţiei (soţului)

(1) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire

suplimentară în sumă de 10128 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire

personală.

(2) Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la

art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 15060 lei anual, cu condiţia că

soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

(3) Prevederile alin.(1) şi (2) se vor aplica din luna următoare lunii în care au apărut

circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.

Scutiri pentru persoanele întreţinute

(1) Contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 2256 lei

anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea

constituie 10128 lei anual.

(2) În înţelesul prezentului titlu, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate

cerinţele de mai jos:

a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului)

contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de

gradul doi în linie colaterală;

b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 10128 lei anual.

(3) Curatorul minorilor în vîrstă de  la 14 pînă la 18 ani şi tutorele legal au dreptul la o

scutire suplimentară în mărimea specificată la alin.(1), în funcţie de caz, pentru fiecare persoană

aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele specificate la alin.(2) lit.b).

(4) Scutirea pentru persoanele întreţinute se acordă din luna următoare lunii apariţiei

acestui drept în condiţiile respectării cerinţelor prevăzute la alin.(2) şi (3).

I.2.Caracteristici legislative privind impozitul pe bunurile imobiliare

Conform Codului Fiscal al RM:

Impozit pe bunurile imobiliare este un impozit local care reprezintă o plată obligatorie la

buget de la valoarea bunurilor imobiliare.

Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai

Republicii Moldova:

a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;

b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de

arendă nu prevede altfel;

c) deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de

folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova;

d) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor

finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

e) locatarii bunurilor imobiliare – în cazul contractului de leasing financiar.

Autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sînt obligate să

prezinte subiecţilor impunerii, în termen de pînă la data de 25 mai a anului fiscal în curs,

informaţia privind valoarea estimată/valoarea contabilă a bunurilor imobiliare transmise în

arendă sau locaţiune.

Conform articolului 278, a CF Obiectele impunerii şi baza impozabilă a bunurilor

imobiliare

(1) Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie

agricolă, terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte

destinaţii speciale) din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcţiile, casele de locuit

individuale, apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de

finisare a construcţiei de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul

lucrărilor de construcţie.

(2) Baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri.

Conform articolului 280, a CF, cotele impozitului pe bunurile imobiliare:

a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit

individuale, terenuri aferente acestor bunuri) din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate

în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor) ce nu se află în componenţa

municipiilor Chişinău şi Bălţi; pentru garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate, loturile

întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele:

– cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;

– cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice

locale;

a1) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele:

- cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;

- cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice

locale;

b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă, inclusiv

exceptînd garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole

cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

(2) Autoritatea executivă a administraţiei publice locale monitorizează deciziile consiliului

local privind aplicarea impozitului pe bunurile imobiliare pe teritoriul administrat, le prezintă

organelor fiscale în termen de 10 zile de la data adoptării lor şi le aduce la cunoştinţă

contribuabililor.

Conform articolului 282, a CF, termenele achitării impozitului sunt:

(1) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii în părţi egale nu

mai tîrziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent.

(2) Contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs pînă la

30 iunie a anului respectiv beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce

urmează a fi achitat.

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), întreprinzătorii individuali al căror număr

mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt

înregistraţi ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile imobiliare pînă la 25 martie a

perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

(4) Prin derogare de la prevederile alin.(1), persoanele juridice şi persoanele fizice care

dobîndesc bunurile imobiliare după 30 iunie a perioadei fiscale respective achită impozitul pe

bunurile imobiliare nu mai tîrziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.

(5) Impozitul pe bunurile imobiliare se achită la bugetele unităţilor administrativ-

teritoriale de la locul amplasării obiectelor impunerii.

Conform articolului 283, a CF, de impozitul pe bunurile imobiliare sînt scutiţi:

a) autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

b) societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile create pentru realizarea

scopurilor statutare ale acestor societăţi;

c) întreprinderile penitenciarelor;

d) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al

Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

e) obiectivele de protecţie civilă;

f) organizaţiile religioase – pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, precum şi

reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, în baza

principiului reciprocităţii, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova

este parte;

h) persoanele de vîrstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie,

invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi

independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi

la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse

represiunilor şi ulterior reabilitate);

i) familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale

şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

j) familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost

întreţinute de aceştia;

k) familiile care au copii invalizi în vîrstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la

întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi;

l) familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările

de lichidare a consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de

acestea;

m) instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de

asistenţă medicală;

n) Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale;

o) Banca Naţională a Moldovei;

p) proprietarii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada

rechiziţiei, conform legislaţiei;

r) persoanele fizice deţinătoare de case de locuit sau alte încăperi de locuit (folosite ca

locuinţă de bază) în locaţiune ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea

publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

s) organizaţiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în cadrul cărora funcţionează

instituţiile de asistenţă socială.

Conform articolului 286, a CF, avizul de plată a impozitului calculat pentru bunurile

imobiliare ale persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi ale

gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) este expediat fiecărui subiect al impunerii de către serviciul

de colectare a impozitelor şi taxelor locale al primăriei cel tîrziu cu 60 de zile pînă la expirarea

primului termen de plată a impozitului, iar în cazul bunurilor imobiliare dobîndite după 30 iunie

a anului fiscal în curs – cel tîrziu pînă la 1 februarie a anului următor anului fiscal de gestiune.

I.3.Evoluţia impozitelor directe în RM

În Constituţia Republicii Moldova, Titlul III, Capitolul III, Articolul 58 este stipulat:

„Cetăţenii au obligaţie să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. Sistemul legal

de impunere trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Orice alte prestaţii sînt

interzise, în afara celor stabilite prin lege.”

Astfel, în Republica Moldova, după ce a fost creată baza legislativă în anii 1992-1993,

începînd cu a doua parte a anului 1994, Guvernul Republicii Moldova a întreprins măsuri de

reducere a presiunii fiscale şi de înviorare a activităţii agenţilor economici.

Primii paşi au fost făcuţi spre modificarea cotelor la unele mărfuri (produse) supuse accizelor,

anularea lor completă la un şir de mărfuri. Totodată, realizarea prevederilor de bază ale Legilor

„privind taxa pe valoare adăugată” şi „privind accizele” au evitat dubla impunere a producţiei.

Pentru limitarea multiplelor impozite şi încasărilor spontane, stabilite de către organele

administraţiei publice locale, determinarea atitudinii metodologice unice faţă de calculul şi

controlul acestor impozite, a fost adoptată „legea cu privire la impozitele şi taxele locale”.

Perfecţionarea politicii fiscale pentru anii 1995-1996 s-a înfăptuit în direcţia micşorării

numărului de plăţi fiscale, diminuării cotelor de impozite, stimulării exportului producţiei

favorabile, reducerii sarcinii fiscale.

În anul 1996 în locul legii „Cu privire la impozitul rutier” a fost pusă în aplicare „Legea

privind Fondul rutier”. Drept sursă a servit o parte din accizul încasat la realizarea bunurilor de

combustibil, încasările fiscale (de tranzit, special, de la beneficiarii drumurilor auto), mijloace de

la licenţiere a activităţii de transport auto.

În anul 1996 reformarea sistemului fiscal a fost condiţionată de următoarele sarcini:

- Sporirea veniturilor statului în scopul finanţării programelor de stat în domeniul

ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului public, ştiinţei, culturii, acordarea ajutorului social celor mai

nevoiaşe categorii ale populaţiei;

- Reducerea cotei fiscale şi lărgirea bazei impozabile;

- Reexaminarea modului de calcul al amortizării;

- Perfecţionarea impunerii pămîntului şi imobilului;

- Crearea cadastrului fiscal, în rînd cu informaţia despre pămînt şi bunurile imobile;

- Perfecţionarea sistemului declaraţiilor fiscale;

- Trecerea la impunerea taxei pe valoare adăugată şi accizelor la locul lor de consum.

În anii 1996-1997 s-a prevăzut perfecţionarea procesului de evaluare a pămîntului,

imobilului, reieşind din: fertilitatea solului şi veniturile obţinute de la utilizarea lui; costul de

piaţă a clădirilor şi construcţiilor; compatibilitatea costului pămîntului şi imobilului; crearea

cadastrului fiscal şi juridic.

Perfecţionarea impozitelor pe consum prevedea lărgirea sferei de utilizare a bazelor

pentru servicii, business-ul jocurilor de noroc, serviciile de excursii şi alte servicii, trecerea pe

etape, pe măsura încheierii acordurilor bilaterale şi multilaterale cu ţările CSI, la impunerea cu

accize a mărfurilor cu accize, a mărfurilor destinate importului şi acordarea înlesnirilor fiscale

producătorilor care efectuează exportul mărfurilor în străinătatea apropiată şi îndepărtată.

Reformarea fundamentală şi îmbunătăţirea considerabilă a structurii şi modului de

administrare a sistemului fiscal în RM a necesitat elaborarea urgentă a Concepţiei reformei

fiscale şi realizarea ei prin următoarele etape:

- Unificarea într-un Cod unic a tuturor prevederilor referitoare la impozitarea venitului

întreprinderilor şi persoanelor fizice şi a tuturor prevederilor administrative aferente;

- Reforma sistemului Taxei pe valoare adăugată;

- Perfecţionarea sistemelor pe impozitul funciar şi pe imobil;

- Modernizarea metodelor pe care administraţia fiscală le aplică la colectarea

impozitelor;

- Examinarea altor surse de venituri, de impozite în scopul reducerii sau eliminării

surselor, care nu asigură venituri considerabile sau stopează dezvoltarea economică a RM.

- Distribuirea veniturilor bugetare între organele centrale şi locale.

Sistemul fiscal actual, creat pe parcursul etapelor de trecere de la economia centralizată la

economia de piaţă, trebuie să fie adoptat la noile condiţii de piaţă. În numeroase cazuri lipsesc

principiile fiscale, care stimulează creşterea economică şi care pe larg sunt aplicate în întreaga

lume. Lipsa acestor principii creează dificultăţi pentru producătorii locali şi prezintă un obstacol

în calea investiţiilor locale şi străine în economia naţională.

Impozitele sunt un element necesar în relaţiile economice ale societăţii chiar din

momentul apariţiei statului. Evoluţia şi modificarea formelor statului neapărat sunt urmate de

modificări ale sistemului fiscal. În prezent, într-o societate civilizată impozitele constituie pentru

stat sursa principală de venituri. În afară de aceasta funcţie pur-financiară, mecanismul fiscal se

aplică de către stat pentru a influenţa procesul de producţie, dinamica şi structura acestuia,

procesul tehnico-ştiinţific.

Evoluţia impozitelor directe pe anii 2012-2015 se prezintă în următorul tabel:

mil.lei

executat executat executat proiect (+;-) % (+;-) %Impozite directe, total 13239.1 14295.5 16007.0 17233.8 2938.3 20.6% 1226.8 7.7%impozitele pe venit 3991.1 4258.2 4887.5 5203.0 944.8 22.2% 315.5 6.5%primele pentru asigurările obligatorii de asistență medicală 1797.5 1967.1 2414.5 2576.1 609.0 31.0% 161.6 6.7%contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii 7150.0 7756.2 8362.6 9082.9 1326.7 17.1% 720.3 8.6%

impozitele pe proprietate 300.5 314.0 342.4 371.8 57.8 18.4% 29.4 8.6%

2012 2013 2014 2015