impactul constructiilor asupra mediului

8/3/2019 Impactul Constructiilor Asupra Mediului

1/76


2/76

Asadar conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, carecauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelorprotejate in toata complexitatea lor.O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistemcare se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui

anumit echilibru.Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale,animale si pentru fiinta umana, reprezentand mediul natural.In mediul natural distingem componente fizice naturale elemente abiotice: aer,apa, substrat geologic, relief, sol cat si componentele biotice care reprezinta viata,organismele ce se dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub formavegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si cosmici (radiatiasolara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma unormodificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afaramediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecareicomponente a sa in parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutieiindivizilor.

Resursele naturale si exploatarea lor rationala

Prin resurse naturale se inteleg: totalitatea elementelor naturale ale mediuluiinconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana si care sunt de mai multe feluri:resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili;resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.In intreaga activitate de protectie a mediului inconjurator se urmareste nu numaifolosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii desistematizare a teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali,adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilortehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive siinstalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator,recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane inrelatia om-natura, in cadrul planetei Terra.

1.2. Impactul activitatilor umane asupra mediului si protectia acestuia.Ansamblul de relatii si de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum siinterdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata siimplicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatiiin ansamblu.Se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilorindivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lorpentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceastadependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoileumane se adapteaza intr-o masura mai mare sau mai mica mediului.

Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitatesupravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si de certa

2


3/76

actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatiimediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatiiasupra acestuia.In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de naturapredominant agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei

si politicii, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfelca fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuitacorespundea in esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor deenergie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor saumareelor, fortei eoliene.Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care umfla velele,raurile care puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiileagricole erau regenerabile.Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionareaorganizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilormecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspracu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai multsucces. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartinecivilizatiei industriale.Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fostun sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietiiomenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritatenu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosireacombustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii ceimai globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la unmoment dat, caci intre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului,amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multealtele, exista o stransa interdependenta.

Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prinacumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Acestealterari sunt cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunulmers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselorneregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad debunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea

consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile,avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneazadupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie,fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati crescande aleunei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de existentamarilor aglomerari urbane.

Alvin Toffler consta pe buna dreptate: Pentru prima data o civilizatie consumadin capitalul naturii, in loc sa traiasca din dobanzile pe care le dadea acestcapital!

3


4/76

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile incantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe calenaturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.

Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel

mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele incurs de dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ceau ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si crestereanivelului calitatii mediului in ansamblu.Studiile legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-auconcretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:-cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic sisistemele naturale, a consecintelor acestor interactiuni permit ca resurselenaturale sa poata fi utilizate rational si cu maxim de economicitate-prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar sidatorate unor cauze naturale-armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblusau a agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediuPentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate,evaluat gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produsdezechilibrele respective.In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii deprobleme:-crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garantezerespectarea legilor in vigoare.-evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor desuportare a acestora.-elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si internationalreferitor la protejarea mediului.In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste suntsuportate se stie ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeaunaidentificati cu precizie factorii poluarii.Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatilecomerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului diferade la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuieidentificati toti factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de

poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor,evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentruderularea proiectelor.Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. Deasemenea, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatiamarfurilor, spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane este din ce ince mai vast. Un alt factor care dauneaza mediului este modernizareatransporturilor, accesibilitatea lejera in spatiile verziAceasta evolutie isi pune amprenta in mod nefavorabil asupra mediului si acomponentelor sale. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura maimare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.

Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediuluiin proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt:

4


5/76

peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile,precum si biosfera.In consecinta, conservarea functiilor igienico-sanitare, recreativa si estetica aleelementelor componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltaricontinue a societatii umane.

1.3. Dezvoltarea durabila. Mediul inconjurator privit ca resursa ce trebuieexploatata si protejata in mod corespunzator .

Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor dedezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rndasigurarea unui echilibru ntre sistemele socio-economice i resursele naturale.Durabilitatea pleac de la ideea c activittile umane sunt dependente de mediulnconjurtor si de resurse. Sntatea,si stabilitatea economic a societtii suntesentiale n definirea calittii vietii.Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabil au pornit la nceputul anilor70. n 1972, Conferinta privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentruprima dat n mod serios problema deteriorrii mediului nconjurtor n urmaactivittilor umane, ceea ce pune n pericol nsusi viitorul omenirii. n 1983, sincepe activitatea Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED), condusde Gro Bruntland.Doi ani mai trziu (n 1985), este descoperit gaura din stratul de ozon dedeasupra Antarcticii si se ncearc gsirea unor solutii pentru reducereaconsumului de substante care duneaz stratului protector de ozon care nconjoarplaneta. n 1986, la un an dup catastrofa de la Cernobl, apare asa-numitul,Raport Bruntland denumit "Viitorul nostru comun, unde se da cea mai cunoscutdefiniie a dezvoltrii durabile: dezvoltarea durabil este dezvoltarea careurmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitateageneraiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi".Totodat, Raportul admitea c dezvoltarea economic nu poate fi oprit, dar cstrategiile trebuie schimbate astfel nct s se potriveasc cu limitete ecologiceoferite de mediul nconjurtor si de resursele planetei. n finalul raportului, comisiasustinea necesitatea organizrii unei conferinte internationale asupra dezvoltriidurabileDezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabilpentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul

om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau socialDei iniial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic determinatde intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului icauta n primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor, n prezent conceptuls-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, i sub aspect economic isocial. Obiect al dezvoltrii durabile este acum i preocuparea pentru dreptate iechitate ntre state, nu numai ntre generaii..Astfel, n 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamntului, la care auparticipat reprezentanti din aproximativ 170 de state. n urma ntlnirii, au fostadoptate mai multe conventii, referitoare la schimbrile de clim (reducereaemisiilor de metan si bioxid de carbon), protejarea diversitatii biologic

(conservarea speciilor) si stoparea defrisrilor masive. De asemenea, s-a stabilit unplan de sustinere a dezvoltrii durabile, Agenda 21.

5
http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stabilitatea_economic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1972http://ro.wikipedia.org/wiki/Stockholmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1983http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C5%9Fi_Dezvoltare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gro_Bruntland&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1985http://ro.wikipedia.org/wiki/Antarcticahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/wiki/Cernob%C3%A2lhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cernob%C3%A2lhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viitorul_nostru_comun&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stabilitatea_economic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1972http://ro.wikipedia.org/wiki/Stockholmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1983http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisia_Mondial%C4%83_pentru_Mediu_%C5%9Fi_Dezvoltare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gro_Bruntland&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1985http://ro.wikipedia.org/wiki/Antarcticahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/wiki/Cernob%C3%A2lhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viitorul_nostru_comun&action=edit&redlink=1


6/76

La 10 ani de la Conferinta de la Rio, n 2002, a avut loc, la Johannesburg,Summitul privind dezvoltarea durabil.Conflictul dintre civilizatia industrial si mediul ambiant prezinta dou aspecteesentiale: tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime side hran, sau consumarea celor regenerabile ntr-un ritm superior capacittii lor de

regenerare, deteriorarea fizic si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. nacest context, intelegem importanta reciclrii deseurilor atat pentru protectiamediului cat si a resurselr naturale.Fiecare dintre noi putem contribui la dezvoltarea durabil. De fapt, putem spune cavem o gndire durabil atunci cnd aruncm deseurile din plastic sau hrtie nlocurile special amenajate.La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabricifolosesc deseuri drept combustibil, iar n anumite localitti se ncearcimplementarea unor sisteme de nclzire casnic pe baz arderii deseurilor.Companiile sunt primele care au constientizat importanta economic (dar siecologic) a recuperrii si refolosirii deseurilor.Putem spune ca : O societate durabil este cea care si modeleaz sistemuleconomic si social astfel nct resursele naturale si sistemele de suport alevietii s fie mentinute

1.4. Clasificarea si descrierea factorilor de mediu.

Prin factor de mediu se nelege un element component al mediului capabil de aproduce o aciune direct sau indirect asupra altor elemente componente,provocnd reacii corespunztoare.Cu alte cuvinte factorii de mediu trebue priviti si in interactiunea lor reciproca careastfel defineste mediul ca un sistem dinamic in continua modificare.Se deosebesc mai multe categorii de factori de mediu:

- factori abiotici (fizici si meteorologici): aerul, solul, apa, lumina, cldura,umiditatea, vntul.- factori geomorfologici: altitudinea reliefului, nclinarea, expunerea.- factori antropici ai climei: activiti ale omului care contribuie lamodificarea climei (defriri, desecri, irigaii, poluare a atmosferei).- factori biotici: relatii si interrelatii intre regnurile vii- factori ecologici: capabili de a influena viaa organismelor

Domeniile ce trebuie protejate sunt aceleasi cu cele afectate: apa, aerul, solul,biosfera, habitatul, fiecare dintre acestea cunoscand modificari si degradari careimpun masuri si organizari specifice, in functie de regiune, tara, dar si de factoriicare le-au provocat.

1.5. Poluareamediului inconjurator si a factorilor de mediu.

Poluarea mediului inconjuratorreprezint contaminarea mediului nconjurtor cumateriale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural

a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneoripoluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi

6
http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Johannesburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Johannesburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Factorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Factorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Johannesburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Factor


7/76

erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine dinactivitile umane. S-a dovedit c poluarea mediului nconjurtor duneaz foartemult sntii omuluiReferindu-ne la poluare, in general si la efectele nocive ale acesteia asuprasanatatii si confortului omului, in special, este util sa ne oprim aici la doua notiuni

multa vreme considerate sinonime si care nici astazi nu sunt acceptate de toticercetatorii ca fiind total diferite.Este vorba despre poluarea si impurificarea mediului.Prin impurificarea mediului se intelege prezenta in mediului inconjurator a unorelemente sau componente care nu se gasesc in mod obisnuit in alcatuirea acestuiain timp ce poluarea cuprinde atat prezenta unor elemente straine, cat simodificarea componentelor naturale ale mediului. Un exemplu in acest sens ilconstituie cresterea concentratiei de dioxid de carbon din aer ca urmare aactivitatilor industriale ale omului. Este vorba de poluare,desi dioxidul de carbonface parte din compozitia normala a aerului.Pe de alta parte, simpla prezenta a unor elemente straine fata de componentanormala a mediului inconjurator nu este de natura sa provoace efecte nocive saunedorite decat in cazul cand prin natura lor, concentratia in care se gasesc si timpulcat actioneaza produc asemenea consecinte. Din cele aratate reiese deosebireacare se poate face intre poluare si impuritate desi asa cum am mai aratat, invorbirea comuna cele doua notiuni se confunda frecvent.

Formele de poluare sunt foarte diverse i afecteaz multe aspecte ale Terrei.Unele din efectele devastatoare ale poluanilor nu pot fi observate n momentulpolurii ns, n timp, consecinele majore vor afecta ntreaga planet i n acelaitimp i pe cel care d natere aceastei situaii : omul. Dei o parte din poluareamediului este rezultatul unor fenomene naturale cum ar fi erupiile vulcanice, ceamai mare parte este cauzat de activitile umane.Din punct de vedere al caracterului sistematic poluarea antropica poate fitehnologica, in consecinta inerenta a anor activitati anume si care se cauta a firedusa tot prin procedee tehnologice, asa numitele cele mai bune practici sipoluarea accidentala.Poluarile accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc in toatestructurile acestuia si din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune oclasificare a lor in functie de mediul poluat, produsul poluant si cauzele produceriifenomenului. In toate cazurile urmarile acestor accidente de mediu sunt importante

sub aspect social, ecologic si economic. La fel de importante sunt preocuparileomului, ale societatii, si mai ales ale specialistilor din domeniu, pentru prevenirealor si pentru interventiile imediate in vederea reducerii si eliminarii pagubelorproduse.Ele afecteaza diferit diversii factori de mediu. In anul 2000 in Romania, spreexemplu situatia privind ponderea pe factori de mediu a efectelor produse depoluarile accidentale se prezinta astfel:

- factorul de mediu sol, circa 90%;- factorul de mediu apa, circa 8%;- factorul de mediu aer, circa 2 %.

Poluarile accidentale pot fi:

- poluari accidentale produse din cauze tehnologice si neglijente umane;

7


8/76

- poluari accidentale ale localitatilor si terenurilor, cu produse petroliere, prinspargerea conductelor de transport a acestor produse;- poluari accidentale datorate accidentelor de circulatie;- poluari accidentale cauzate de factori naturali;- poluari accidentale, cu produse petroliere, ale fluviului Dunarea.

Cresterea alarmanta a poluarilor accidentale si in special a celor cu consecintegrave necesita masuri urgente de eficientizare a activitatilor de control atat prinactiuni sistematice directe, dar si printr-o mai buna cooperare intre autoritatileteritoriale de mediu si agentii economici potential poluatori.Poluarile industriale precum si cele in agricultura, sau transporturi, pot fi evitate prinintarirea disciplinei in munca, respectarea legislatiei si a normelor specifice fiecareiactivitati. Paralel cu intensificarea educatiei personalului de lucru, se impuneaplicarea cu strictete a principiului poluatorul plateste.Calamitatile naturale deasemenea pot fi substantial diminuate prin intarireaactivitatii de supraveghere, prevedere, prognoza, pregatire de actiuni in diversescenarii posibile si aplicarea prompta a masurilor celor mai adecvate situatii care seivesc.

Aciunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variat icomplex. Ea poate merge de la simple incomoditi n activitatea omului,disconfortul, pn la perturbri puternice ale strii de sntate i chiar pierderea deviei omeneti. Efectele acute se datoreaz unor concentraii deosebit de mari alepoluanilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman siau fost primele asupra crora s-au fcut observaii i cercetri privind influenapolurii mediului asupra sntii populaiei. Efectele cronice reprezint formele demanifestare cele mai frecvente ale aciunii polurii mediului asupra sntii.

Acestea se datoreaz faptului c n mod obinuit diverii poluani existeni n mediunu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezena lor,continu chiar la concentraii mai sczute, nu este lipsit de consecine nedorite.Efectele cronice au ns o deosebit importan i sub aspect economic i social.ncrcarea organismului populaiei expuse cu anumii poluani cunoscui a aveacaliti de depozitare n anumite organe reprezint un alt aspect important alinfluenei polurii mediului asupra sntii. Este vorba, n special, de plumb, decadmiu, de pesticide organo clorurate, de unele substane radioactive i alipoluani care intr n aceast categorie.Efectele indirecte ale polurii constau ns i din nfluenele asupra faunei i florei,care uneori sunt mult mai sensibile dect organismul uman la aciunea diverilor

poluani. Se tie astfel c animalele, psrile, insectele, unele organisme acvative,ca i plantele sufer nfluena poluanilor pn la dispariia sau distrugerea lor.Cunoaterea acestor efecte ale polurii mediului asupra sntii a condus lanecesitatea instituirii unor msuri de protecie a mediului nconjurtor. S-a afirmatc toate efectele asupra sntii oamenilor artate mai sus sunt rezultatul ruperiiechilibrului dintre organismul uman i mediuul nconjurtor. n anumite situaii depoluare s-au nregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronite, cancerpulmonar (poluarea aerului), febr tifoid, dizenteria, holera, poliomelita, hepatitaepidemic, amibiaza, diverse intoxicaii (poluarea apei).Se poate defini poluarea mediului ca o modificare a componentelor naturale aleacestuia prin prezena unor componente strine, numite poluani, ca urmare a

activitii omului, i care provoac prin natura lor, prin concentraia n care segsesc i prin timpul ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii, creeaz

8


9/76

disconfort sau mpiedic folosirea unor componente ale mediului eseniale vieii.(Conferina Mondial a O.N.U., Stockholm, 1972)Din cuprinsul definiiei se poate constata clar c cea mai mare responsabilitatepentru poluarea mediului o poart omul, poluarea fiind consecina activitii maiales social economice a acestuia.

Privit istoric, poluarea mediului a aprut odat cu omul, dar s-a dezvoltat i s-adiversificat pe msura evoluiei societii umane, ajungnd astzi una dintreimportantele preocupri ale specialitilor din diferite domenii ale tiinei i tehnicii,ale statelor i guvernelor, ale ntregii populaii a pmntului. Aceasta, pentru cprimejdia reprezentat de poluare a crescut i crete nencetat, impunnd msuriurgente pe plan naional i internaional, n spiritul ideilor pentru combatereapolurii.Toate aceste fenomene au determinat modificari insemnate la nivelul fitosferei sizoosferei, conducand la dispariia unui mare numar de specii si, mai ales, auafectat sanatatea omului atat direct, prin consumul de aer si apa poluate, cat siindirect, dar nu mai puin daunator, prin consumul unor alimente cu caracteristicimodificate.Poluarea mediului privit ndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sntii ambrcat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate n diferite tipuri depoluare i anume:

a. Poluarea biologic, cea mai veche i mai bine cunoscut dintre formele depoluare, este produs prin eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor agermenilor microbieni productori de boli. Astfel, poluarea bacterian nsoetedeopotriv omul, oriunde s-ar gsi i indiferent pe ce treapt de civilizaie s-ar afla,fie la triburile nomade, fie la societile cele mai evoluate. Pericolul principalreprezentat de poluarea biologic const n declanarea de epidemii, care facnumeroase victime. Totui, putem afirma c, datorit msurilor luate n prezent,poluarea biologic bacteriologic, virusologic i parazitologic, are o frecvenfoarte redus.

b. Poluarea chimic const n eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor adiverselor substane chimice. Poluarea chimic devine din ce n ce mai evident,att prin creterea nivelului de poluare, ct mai ales prin diversificarea ei. Pericolulprincipal al polurii chimice l reprezint potenialul toxic ridicat al acestorsubstane, unele inexistente, initial in natura . Se produce cu:- derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide

- derivati ai sulfului si azotului- derivati ai metalelor grele(Pb, Cr)- derivati ai fluorului- materii plastice-pesticide-materii organice fermentescibileIn contrast cu factorii poluanti din mediu care merita o tratare speciala pentru a fieliminati , exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza natura.Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompun si seelimina in mod natural. Resturile de mancare, hartie si materialele de originevegetala sau animala, cum sunt bumbacul sau lana, sunt biodegradabile.

In schimb , numeroase materiale plastice nu sunt. Rezistente la uzura, la rupere sila actiuni chimice, ele formeaza depozite dupa utilizare. Pentru aceste materiale ,

9


10/76

chimistii au inventat metode de reciclare. Unele materiale plastice sunt rupte inbucati si folosite apoi la fabricarea aglomeratelor, a materialelor de constructie saupentru asfaltarea drumurilor.

Alte materiale plastice, care nu degajeaza gaze nocive, sunt arse si folosite la

incalzitul urban.Cu toate acestea, in viitor se incearca punerea la punct a unormateriale biodegradabile, care sa se descompuna tot atat de natural ca si lemnul.

c. Poluarea fizic este cea mai recent i cuprinde, n primul rnd, poluarearadioactiv ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi n tiin, industrie,agricultur, zootehnie, medicin etc.. Pericolul deosebit al substanelor radioactiven mediu i n potenialul lor nociv chiar la concentraii foarte reduse. Poluriiradioactive i se adaug poluarea sonor, tot ca o component a polurii fizice.Zgomotul, ca i vibraiile i ultrasunetele sunt frecvent prezente n mediul de munci de via al omului modern, iar intensitile polurii sonore sunt n continucretere. Supraaglomerarea i traficul, doi mari poluani fonici, au consecineserioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numr tot mai mare depersoane din oraele aglomerate recurge la specialitii psihiatri pentru a gsi unremediu pentru starea lor proast (anxietate, palpitaii, amnezii neteptate, lipsaputerii de concentrare, dureri de cap). n sfrit nu putem trece cu vedereapoluarea termic, poate cea mai recent form de poluare fizic cu influeneputernice asupra mediului nconjurtor, n special asupra apei i aerului, i, indirect,asupra sntii populaiei. Marea varietate a polurii fizice, ca i timpul relativ scurtde la punerea ei n eviden, o face mai puin bine cunoscut dect pe ceabiologic i chimic, necesitnd eforturi deosebite de investigare i cercetarepentru a putea fi stpnit n viitorul nu prea ndeprtat.ns cele mai des ntlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului,poluarea aerului (atmosferic). Aceste elemente de baz vieii omeneti se pare csunt i cele mai afectate de aciunile iresponsabile ale fiinei omeneti.

Poluarea factorilor de mediu

1. Apa In cadrul sistemului ecologic planetar, prezenta apei este conditiaindispensabila vietii, iar pentru societatea umana ea reprezinta acea resursanaturala de care depinde orice domeniu al activitatii economice. Ea ndeplinete norganism multiple funcii, fr ap toate reaciile biologice devenind imposibile.

Lipsa de ap sau consumul de ap poluat are multiple consecine negative asupraomului i sntii sale. Consumul de apa a crescut ca urmare a cresteriidemografice, exploziei urbane, ridicarii nivelului de trai, industrializarii etc.si existaun pericol major privind degradarea surselor de apa.La poluarea apei contribuie un numr mare de surse, care sunt clasificate n:Surse organizate:- apele reziduale comunale, care rezult din utilizarea apei n locuine i instituiipublice, bogate n microrganisme, dintre care multe patogene;- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricaie sau suntutilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea i splarea materiilorprime, semifinite i finite, sau a ustensilelelor i instalaiilor, i au o compoziie

heterogen.- apele reziduale agro zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizrii apei n

10


11/76

scopuri agricole (irigaii), ct i pentru alimentarea animalelor i salubritateacresctoriilor de animale.Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zpad),reziduurile solide de tot felul, diversele utilizri necorespunztoare (topirea inuluisau cnepii).

Multitudinea i variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitateaelementelor poluante, mprite n:- elemente biologice, reprezentate, n principal, de microorganismele patogene;- elemente chimice, reprezentate de substane chimice organice sau anorganice;Emisia in apa a substanelor toxice a determinat:- periclitarea condiiilor de viaa in apa ca urmare a scaderii concentraiei de oxigendizolvat;- nitrificarea si eroziunea solului;Amenajarile hidroenergetice au determinat:- modificari ale reelei hidrografice si a reliefului local;- miscari seismice de suprafaa.

Ca msuri de prevenire a polurii apei sunt:-Realizarea de instalatii industriale si tehnologii care sa micsoreze consumurilemari de apa si reintegrarea apelor epurate in circuitul productiv;- Interzicerea ndeprtrii la ntmplare a reziduurilor de orice fel care ar puteapolua apa si controlul depozitrii reziduurilor solide;-Folosirea rationala a pesticidelor si ingrasamintelor chimice; abundenta acestoramodifica calitatea apei;-Organizarea corect a sistemelor de canalizare ;-Tratarea apelor menajere si industriale: construirea de staii de epurare,construirea de staii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale alentreprinderilor industriale, instalarea de filtre antipoluante, decantoare, nzestrareacu sisteme de reinere i colectare a substanelor radioactive din apele rezidualeale unitilor unde se produc sau se utilizeaz radionuclizi,

2. Aerul formeaz nveliul gazos al Pmntului, reprezentnd i el un elementindispensabil vieii. Poluarea aerului const din modificarea compoziiei salenormale (78% N, 21% O2, 0.03 CO2, 0.01% ozonul i alte gaze, vapori de ap,pulberi) n mod deosebit prin ptrunderea n atmosfer a unor elemente strine icu efecte nocive.Sursele de poluare a aerului sunt:

Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec n natur sunt:-solul, care sufer fenomene de eroziune i mcinare cu eliberare de particulefoarte fine;plantele i animalele, care pot elimina n aer diverse elemente(fulgi,polen,pr)-erupiile vulcanice, care arunc n aer mari cantiti de gaze, particule solide;Sursele artificiale, reprezentate de activitile omului:-procesele de combustie, de la nclzirea locuinelor i pn la combustibilul utilizatpentru producerea de energie n scopuri industriale;-procesele industriale, constituite din rspndirea n aer a diverilor poluanieliminai de ntreprinderile industriale;-transporturile, constnd n transporturi de tip feroviar, naval i aerian i n special

rutier;

11


12/76

Ca elemente poluante principale sunt:-suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate n atmosfer;-gazele sub form de poluani n stare gazoas, rspndii n atmosfer;

Emisia in aer a substanelor poluante a determinat producerea unor fenomene careau un caracter global, in sensul ca se pot observa in oricare zona geografica aplanetei, indiferent de gradul de dezvoltare al activitaii antropice:

- ploile acide, determinate de prezena in atmosfera a compusilor de sulf, clor siazot;

- efectul de sera, datorat cresterii concentraiei de CO2 provenit din procesele deardere;

- subierea stratului de ozon datorita prezenei in aer a clorofluorcarburilor, cuurmare imediata a cresterii, la nivelul solului, a dozei de radiaie ultravioleta;

Msurile cele mai importante pentru mpiedicarea polurii masive aatmosferei sunt:-construirea de ntreprinderi n afara zonelor de locuit tinand seama de configuratiareliefului-folosirea de tehnologii nepoluante- tratarea prealabil a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentrureducerea concentraiei de poluani,-asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizai n industrie, reglareacorespunztoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminrii poluanilor,nlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai puin poluant,-nzestrarea ntreprinderilor industriale cu instalaii de reinere a poluanilor,utilizarea filtrelor;-d ezafectarea intreprinderilor intens poluante-amenajarea ct mai multor spaii verzi etc.

3. Solul, ca i aerul i apa este un factor de mediu cu influen deosebit asuprasntii. De calitatea solului depinde formarea i protecia surselor de ap, att acelei de suprafa ct mai ales a celei subterane. Poluarea solului este consideratca o consecin a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunztoare,

datorat ndeprtrii i depozitrii la ntmplare a reziduurilor rezultate dinactivitatea omului, a deeurilor industriale sau utilizrii necorespunztoare a unorsubstane chimice n practica agricol.innd seama de proveniena lor, reziduurile pot fi clasificate n:- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnic a oamenilor n locuine ilocaluri publice;- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fiformate din materii brute, finite sau intermediare i au o compoziie foarte variat nfuncie de ramura industrial i de tehnologia utilizat (n industria alimentar predominant componente organice, pe cnd n industria chimic, metalurgic,siderurgic, minier predominant substane chimice organice sau anorganice);

- reziduuri agro zootehnice, legate ndeosebi de creterea i ngrijirea animalelor;Elementele poluante ale solului sunt de dou categorii:

12


13/76

- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, parazii),eliminate de om i de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parteintegrant din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);- elemente chimice, sunt n cea mai mare parte, de natur organic. Importana loreste multipl: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte i roztoare,

sufer procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate nsursele de ap, pe care le degradeaz etc.Depozitarea pe sol a deseurilor a determinat degradarea solului ca urmare aprezenei metalelor grele si a substanelor care distrug bacteriile care fixeazaazotul;Practicarea agriculturii intensive a determinat accentuarea eroziunii solului.Prevenirea i combaterea polurii solului in vederea pastrarii nealterate a fertilitatiisi evitarea degradarii, se realizeaza prin practicarea unei agriculturi adecvate, caretine seama de calitatile lui si de metodele agrotehnice, si prin urmatoarele masurispecifice:- colectarea igienic a reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndeprtareaorganizat i la perioade ct mai scurte a reziduurilor colectate n afara localitilor,depozitarea controlat sau tratarea corespunztoare a reziduurilor ndeprtate prinneutralizarea lor,- utilizarea n agricultur, ca ngrmnt natural, a reziduurilor, incinerareareziduurilor uscate, recuperarea i reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.Prevenirea degradarii solului se realizeaza prin:-combaterea inmlastinirilor si inundatiilor, prin indiguiri si desecari, canale decolectare si drenaj;-combaterea secetei, prin irigatii;-fertilizarea naturala si artificiala, cu ingasaminte in anumite proportii.

Din punctul de vedere al efectelor pe care aceste fenomene le au asupraecosistemelor naturale si antropizate, distingem trei categorii de efecte:

Efecte reversibile, in care efectele datorate poluarii dispar la scurt timp dupadispariia poluantului si organismele biosferei sau elementele ecosistemelorantropizate revin la starea iniiala.

Efecte ireversibile, in care efectele datorate poluarii nu dispar dupa dispariiapoluantului si organismele biosferei se imbolnavesc sau mor, iar elementeleecosistemului antropizat nu mai pot fi folosite (cazul alunecarilor de teren, al

incendiilor de padure sau al accidentelor industriale)Mutaii, in care organismele biosferei isi modifica structura genetica intr-o manieradegenerativa, pana la dispariia acestora, sau iau o alta cale evolutiva.

Din punct de vedere al scarii de manifestare poluarea mediuluieste:

a) Poluare locala

Fenomenele de poluare locala se manifesta in zone limitate care se intind pearii de caiva km2 sau cateva zeci de km2 si au drept cauze atat fenomene

naturale, cat si activitai antropice. in aceasta categorie se inscriu:

13


14/76

- erupiile vulcanice de intensitate mica (de exemplu, erupia vulcanului MontPele din 1998 care a afectat numai insula Martinica)

- emisiile de gaze toxice din surse naturale (emisia de CO dintr-un lac din Ciadcare in 1988 a ucis toi locuitorii unui sat de pe marginea lacului)

- accidente care apar in exploatarea instalaiilor industriale (explozia unuirezervor de gaze toxice din orasul Bophal, India, din 1985 care a afectat numaizona limitrofa acestei asezari)

- deversarile accidentale de petrol din tancurile marine (cazul Amocco Cadiz dinzona golfului Alaska din 1994)

- emisiile continue ale unitailor industriale si agricole ca si ale amenajarilorurbane, rurale si ale reelelor de transport.

Daca cele mai multe din cauzele naturale care determina fenomene de poluarelocala nu pot fi nici prevazute, nici inlaturate, ci, in cel mai bun caz, numaidiminuate din punct de vedere al efectelor lor, in ceea ce priveste cauzeleantropice, ele se datoresc, aproape intotdeauna, nerespectarii disciplineitehnologice si faptului ca, in exploatare, nu se iau in considerare cele mai noicunostinte stiinifice si tehnologice din domeniul respectiv. De asemenea, oactivitate manageriala cu performane scazute, cum ar fi aceea in care selucreaza pe stoc, sau cu randamente de consum mici, este in masura sadetermine cresterea emisiilor poluante.

Amploarea fenomenelor de poluare locala, poate fi mult diminuata de oactivitate de proiectare desfasurata la limita cunoasterii stiinifice si tehnologice,de o activitate de exploatare care sa respecte riguros instruciunile si de oactivitate manageriala performanta din punctul de vedere al minimizariiconsumurilor si maximizarii profitului.

b)Poluare regionala

Fenomenele de poluare regionala au, in general vorbind, aceleasi cauze cu celede poluare locala, dar amploarea lor este mult mai mare, motiv pentru care

zonele afectate ocupa arii mult mai mari, zone insemnate dintr-o ara, pana lazone in care sunt cuprinse mai multe ari (poluarea transfrontaliera) sau pariinsemnate dintr-un continent.

Un astfel de caz este recentul fenomen de poluare cu cianuri a unor zoneintinse din nordul Romaniei, estul Ungariei si nordul Iugoslaviei datorat ruperiiunui dig de protecie al exploatarii miniere din zona Baia Mare (ianuarie 2000).in acest caz, un defect local in proiectarea pe termen lung a lacului deacumulare al exploatarii miniere a fost potenat in mod nefericit de condiiileclimatice locale (nivel mare al precipitaiilor si cresterea brusca a temperaturiicare a determinat topirea brusca a zapezii si, deci, cresterea rapida a nivelului

lacului de acumulare, precum si de cele geografice (bazinul bogat in aflueni alTisei). Concentraia de cianuri a crescut de cateva ori in toata reeaua

14


15/76

hidrografica, ajungand pana in Delta Dunarii. Desi efectele asupra biosferei suntreversibile, chiar daca numai pe termen mediu (3 5 ani), pagubele pricinuiteecosistemului antropizat, pe termen scurt si mediu, sunt insemnate. Oasemenea situaie ar fi putut fi evitata daca managerii firmei EsmeraldaCorporation ar fi facut la timp investiia necesara pentru protejarea barajului. Pe

termen scurt, s-au economisit bani, care acum s-au pierdut, impreuna cuimaginea firmei.

O alta categorie de fenomene de poluare regionala este aceea a poluariiradioactive datorata exploatarii defectuoase a centralelor nuclearo electrice.Cazul cel mai recent este acela al exploziei unuia din reactoarele centralei de laCernobal, Ucraina (fosta URSS) din 30 aprilie 1986. Poluarea radioactiva (iod,cesiu si stroniu) a cuprins zone insemnate din Europa, din Polonia pana inBulgaria si din Rusia pana in nordul Italiei. Acest lucru s-a intamplat datoritapotenarii negative a emisiilor radioactive de catre circulaia atmosferica la nivelcontinental. Cantitatea imensa de praf radioactiv a ajuns rapid in zonele inalteale troposferei de unde circulaia maselor de aer le-a transportat in zone situatela mii de kilometri de locul accidentului, unde, prin intermediul ploilor, s-audepus rapid pe sol. Pe langa numarul mare de mori (cateva mii) din zonaaccidentului, datorat iradierii directe, milioane de oameni din ari situate la mii dekilometri distana au avut de suferit pe termen mediu si lung. De asemenea, inzone intinse din Ucraina, milioane de oameni au avut de suferit pe termenmediu si lung, efectele poluarii radioactive in aceste zone fiind ireversibile.

Ca si fenomenele de poluare locala, fenomenele de poluare regionala pot fidiminuate sau chiar inlaturate, daca se desfasoara o activitate antropicacorecta.

c)Poluare globala.

Spre deosebire de cele doua tipuri de fenomene prezentate pana acum,fenomenele de poluare globala, desi au surse punctuale, afecteaza intreagaplaneta. De asemenea, cauzele antropice ale acestor fenomene nu au catusi depuin un caracter subiectiv, ci unul obiectiv, fiind determinate de activitai demare importana ale speciei umane, producerea energiei si a hranei, care nupot fi diminuate sau eliminate. Acest tip de poluare este produs de activitai carese desfasoara la limita cunoasterii stiinifice si tehnologice. Fenomenele de

poluare globala sunt urmatoarele:1. Ploile acide

Sursele naturale si antropice care conduc la formarea ploilor acide sunt:

Naturale: Erupiile vulcanice, denitrificarea solului, arderea biomasei, reaciifotochimice

Antropice: Arderea combustibililor fosili, arderea biomasei, transport aerian

15


16/76

2. Subierea stratului de ozon

Rolul esenial pe care il are ozonul atmosferic in meninerea vieii, datorita

absorbiei radiaiei solare UV-B, a determinat studierea sistematica afenomenelor care determina dinamica lui, incepand din anii 30 cand au fostaccesibile primele masuratori cu sonde stratosferice. Tot atunci a fost creat, decatre Chapman, primul model de creare si distrugere a ozonului stratosferic.

In procesele de creaie si de distrugere a ozonului participa radiaia solara dinzona UV-B, sistemul hidrogenului, al azotului si al clorului, precum si o serie desisteme regulatoare, cu rol de reacie negativa, cum este cel al metanului.

Gruparea NO se poate forma si in timpul unor evenimente deosebite care au locin stratosfera, cum este acela al existenei, accidentale, al unui nivel crescut deradiaii galactice, fluxuri de protoni, trecerea unor meteorii, etc., in general,orice eveniment energetic care poate da nastere in stratosfera la temperaturimai mari de 2000oC.Toate procesele de creaie si de distrugere a ozonului, prezentate mai sus, auloc datorita unor cauze naturale care au fost menionate. Ponderea acestorprocese in procesul de distrugere a ozonului (60% in sistemul azotului, 20%recombinarea ozonului, 10% in sistemul hidrogenului si restul in sistemulclorului si al altor elemente), este stabilita de rapoartele relative in care se aflaconstantele de viteza k si J ale reaciilor chimice. Starea staionara determinatade aceasta balana intre creare si distrugere are drept consecina imediatameninerea, la nivelul suprafeei terestre, a acelui nivel de radiaii UV-B carepermite meninerea si dezvoltarea componentelor biosferei.

Activitatea antropica intervine in procesul de distrugere al acestuia exact peaceleasi cai ca si sistemele naturale.

(I) Intervenia in sistemul hidrogenului

Se realizeaza prin introducerea in stratosfera a unor cantitai suplimentare demetan, provenite din metabolismul animalelor crescute in fermele zootehnice sidin exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale.

(II) Intervenia in sistemul azotului

Se realizeaza pe una din urmatoarele cai:

(a) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita emisiilor de gaze intransportul aerian supersonic;

(b) meninerea unei temperaturi ridicate in stratosfera datorita avioanelorsupersonice,

(c) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita folosirii pe scara larga aingrasamintelor chimice cu azot

16


17/76

(d) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita defrisarii padurilor careaccelereaza procesul de denitrificare a solului

(III) Intervenia in sistemul clorului

Se realizeaza prin prezena freonului 11 (CFCl3) si a freonului 12 (CF2Cl2) instratosfera datorita folosirii acestora in instalaiile frigorifice si in industriacosmeticelor.

Datorita faptului ca intervenia antropica in procesele de distrugere a ozonuluiare loc pe aceleasi canale ca si in cazul ecosistemului natural, ponderile acestorcanale raman nemodificate. Ceea ce este probabil sa se schimbe, este vitezade distrugere a ozonului.

3. Efectul de sera

Dintre tipurile de poluare globala, efectul de sera este efectul care ar putea avea, petermen mediu si lung, consecine extrem de grave pentru ecosistemul antropizat si

pentru biosfera, in general.

Efectul de sera (green house effect) consta in incalzirea globala a atmosferei joase

(troposfera) ca urmare a cresterii emisiilor de CO2 si CH4. Sursele acestui tip depoluare globala sunt in intregime antropice si anume procesele de ardere a

combustibililor fosili, pentru CO2 si emisiile provenite de la dejeciile rezultate dinactivitatea antropica de crestere a animalelor in marile complexe zootehnice, pentru

CH4. Aceste cauze sunt departe de a fi obiective, ele fiind expresia moderna a doua

dintre cele mai importante activitai antropice, producerea energiei si a hranei. Prinurmare, cresterea emisiilor de bioxid de carbon si metan este direct legata de

satisfacerea unor nevoi eseniale ale unei populaii in continua crestere.

Din nefericire, cuplajele numeroase si extrem de stranse dintre troposfera si celelalte

subsisteme ale mezogeosistemului constituie factori agravani pentru amplitudinea

efectelor pe care efectul de sera le poate avea asupra mezogeosistemului. Daca emisiilede bioxid de carbon si metan se menin la actuala rata de crestere, temperatura medie aatmosferei ar putea creste in urmatorii 50 de ani cu 3 5oC, ceea ce ar putea da nastere,

in aceasta ordine, la urmatoarele fenomene:

Topirea unei pari insemnate a calotei glaciare

Cresterea nivelului marilor si oceanelor cu cateva zeci de metri, ceea ce va determina

inundarea tuturor armurilor unde se afla asezari umane intens populate si cu o

economie infloritoare. ari ca Olanda sau Singapore vor dispare inghiite de apeleoceanului

17


18/76

2. Elemente de reglementare

2.1. Legislatia de mediu

2.1.1. Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 din 22/12/2005, privind protectiamediului si care inlocuieste :Legea mediului nr. 137/1995( http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame)

OBS: Notele scrise cursiv sunt in completarea elementelor din lege, iar din textulintegral al legii se indica doar elementele de interes. Legea in extenso poate figasita la:

http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/OUG%20nr.195%20din%202005%20actualizata%20bun_02241450.htm

CAPITOLUL I

Principii si dispozitii generale

Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu dereglementari juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pebaza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila.

(2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul,apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile

atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemelenaturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unelevalori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influentabunastarea si sanatatea omului.

Art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai josau urmatoarea semnificatie:1. accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute

deversari/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante, sub formalichida, solida, gazoasa ori sub forma de vapori sau de energie, rezultate dindesfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaza

ori se distrug ecosistemele naturale si antropice;2. acte de reglementare - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000,autorizatie de mediu, autorizatie integrata de mediu, autorizatie privindemisiile de gaze cu efect de sera, autorizatie privind activitati cu organismemodificate genetic;3. acord de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta

pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si, dupa caz,masurile pentru protectia mediului, care trebuie respectate in cazul realizariiunui proiect;

5. arie/sit - zona definita geografic exact delimitata;

6. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetrulegal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista

18
http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/OUG%20nr.195%20din%202005%20actualizata%20bun_02241450.htmhttp://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/OUG%20nr.195%20din%202005%20actualizata%20bun_02241450.htmhttp://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/OUG%20nr.195%20din%202005%20actualizata%20bun_02241450.htmhttp://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/OUG%20nr.195%20din%202005%20actualizata%20bun_02241450.htm


19/76

specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice,peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoareecologica, stiintifica sau culturala deosebita;

8. audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematica, documentata,periodica si obiectiva a performantei organizatiei, a sistemului de management si a

proceselor destinate protectiei mediului, cu scopul:a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupramediului;

b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor sitintelor de mediu ale organizatiei;

9. autorizatie de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competentapentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii defunctionare ai unei activitati existente sau ai unei activitati noi cu posibil impactsemnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea in functiune;

10. autorizatie integrata de mediu - actul administrativ emis de autoritateacompetenta pentru protectia mediului, care acorda dreptul de a exploata intotalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii, care sa garanteze cainstalatia corespunde prevederilor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii;autorizatia poate fi emisa pentru una sau mai multe instalatii ori parti ale acesteia,situate pe acelasi amplasament si exploatate de acelasi operator;.13. avize de mediu emise de autoritatea competenta pentru protectia

mediului:a) aviz de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru

protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului inplanul sau programul supus adoptarii;

b) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentruautorizarea ingrasamintelor chimice - act administrativ emis de autoritatea publicacentrala pentru protectia mediului, necesar in procedura de omologare a produselorde protectie a plantelor si, respectiv, de autorizare a ingrasamintelor chimice;

c) aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentruprotectia mediului, care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care sestabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere alimpactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau careurmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000;

14. bilant de mediu - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care auacest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei de mediu, care contine

elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor siconsecintelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate aleactivitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe unamplasament; in cazul in care se identifica un impact semnificativ, bilantul secompleteaza cu un studiu de evaluare a riscului;

18. cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat sieficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, caredemonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilireavalorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii, iar in cazul in care acest faptnu este posibil, pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in

intregul sau:

19


20/76

a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatiaeste proiectata, construita, intretinuta, exploatata, precum si la scoaterea dinfunctiune a acesteia si remedierea amplasamentului, potrivit legislatiei in vigoare;

b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltarece permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv, in conditii economice si

tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si beneficiile, indiferent dacaaceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national, cu conditia caaceste tehnici sa fie accesibile operatorului;

c) cele mai bune - se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea inansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau;

181. certificat de emisii de gaze cu efect de sera - titlul care confera dreptul de aemite o tona de dioxid de carbon echivalent intr-o perioada definita;

19. deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite delegislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, areintentia sau are obligatia de a-l arunca;

20. deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima intr-un proces deproductie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri;

21. deseuri periculoase - deseurile incadrate generic, conform legislatiei specificeprivind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au celputin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase;

22. deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structuraleale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sauproductivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediuluinatural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei,atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lordeficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;

23. dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului,fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriilenecesitati;

24. echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementelecomponente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii,functionarea si dinamica ideala a acestuia;

25. ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale simicroorganisme si mediul abiotic, care interactioneaza intr-o unitate functionala;..

50. poluant - orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sausub forma de vapori ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica,

fonica sau vibratii care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentiloracestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;51. poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce

prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale oricauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau inalte scopuri legitime;52. prejudiciu - efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor,bunurilor sau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre;

53. proiect - executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alteinterventii asupra cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerearesurselor minerale;

54. program pentru conformare - plan de masuri necesare pentru indeplinireacerintelor privind protectia mediului, la termenele stabilite de autoritatea

20


21/76

competenta pentru protectia mediului; programul pentru conformare face parteintegranta din autorizatia de mediu;

55. program operational sectorial - document aprobat de Comisia Europeanapentru implementarea acelor prioritati sectoriale din Planul National de dezvoltarecare sunt aprobate spre finantare prin cadrul de sprijin comunitar;

56. public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice si, in concordanta culegislatia ori cu practica nationala, asociatiile, organizatiile sau grupurile acestora;57. raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor, care

identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, aleaplicarii acestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele siaria geografica aferenta, conform legislatiei in vigoare;

58. raport de amplasament - documentatie elaborata de persoane fizice saujuridice care au acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei integrate demediu si care evidentiaza starea amplasamentului, situatia poluarii existente inaintede punerea in functiune a instalatiei si ofera un punct de referinta si comparatie laincetarea activitatii;

59. raport de securitate - documentatie elaborata de persoane fizice sau juridicecare au acest drept, potrivit legii, necesara pentru obiective in care sunt prezentesubstante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul activitatilor,care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substantepericuloase;

60. resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fifolosite in activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili,regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile -energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor;.74. zona umeda - intindere de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale,permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce,salmastra sau sarata, inclusiv intinderea de apa marina a carei adancime la refluxnu depaseste 6m

Art. 3. - Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezenteiordonante de urgenta sunt:

a) principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale;b) principiul precautiei in luarea deciziei;c) principiul actiunii preventive;d) principiul retinerii poluantilor la sursa;

e) principiul "poluatorul plateste";f) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadruluibiogeografic natural;

g) utilizarea durabila a resurselor naturale;h) informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si

accesul la justitie in probleme de mediu;i) dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului.

Art. 4. - Modalitatile de implementare a principiilor si a elementelor strategice sunt:a) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici

disponibile pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului;

b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerintelor politicii demediu;

21


22/76


23/76

de dezafectare, aferente unor astfel de activiti i/sau instalaii, sunt ncadratedup impactul acestora asupra mediului, dup cum urmeaz:a) activiti cu impact nesemnificativ - sunt avute n vedere activiti rezideniale,din gospodrii individuale sau dependine ale acestora, destinate exclusivsatisfacerii necesitilor locuinei i/sau gospodriei proprii i care nu sunt

amplasate n zone cu regim special de protecie, precum i acele activiti pentrucare, conform prevederilor legale n vigoare privind autorizarea prin Biroul unic, nuse emit autorizaii de mediu. Pentru acest tip de activiti, inclusiv proiecte deinvestiii noi i modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord demediu;b) activiti cu impact redus asupra mediului - sunt considerate cu impact redusasupra mediului activitile menionate n anexa nr. I.2 i pentru care n urmaparcurgerii etapei de ncadrare s-a stabilit c nu se supun procedurii de evaluare aimpactului asupra mediului, precum i alte activiti supuse prevederilor legale nvigoare privind autorizarea prin Biroul unic, care nu sunt supuse procedurii deevaluare a impactului asupra mediului. Pentru aceste activiti se emit doar

autorizaii de mediu, iar proiectele aferente acestor activiti, care vizeaz investiiinoi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, suntsupuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obinerea acorduluiunic;

Nota: HOTARARE nr. 1.213 din 6 septembrie 2006

privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentruanumite proiecte publice si private(http://www.expert-mediu.ro/leg/H.G.%201213%20din%2006.09.pdf)

ART. 3(1) Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorita, printrealtele, naturii, dimensiunii sau localizarii lor fac obiectul evaluarii impactului asupramediului inainte de emiterea acordului de mediu. Aceste proiecte sunt prevazute laart. 8 si 9.(2) Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza, in modcorespunzator si pentrufiecare caz in parte, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, efectele

directe si indirecte ale proiectului asupra urmatorilor factori:a) fiinte umane, fauna si flora;b) sol, apa, aer, clima si peisaj;c) bunuri materiale si patrimoniu cultural;d) interactiunea dintre factorii mentionati la lit. a), b) si c).(3) Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele care intra sub incidentalegislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii include cerintelespecifice acelei legislatii.(4) Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire,reducere si, unde este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverseale proiectului asupra factorilor prevazuti la alin. (2) si contribuie la luarea deciziei

de emitere/respingere a acordului de mediu.

23
http://www.expert-mediu.ro/leg/H.G.%201213%20din%2006.09.pdfhttp://www.expert-mediu.ro/leg/H.G.%201213%20din%2006.09.pdf


24/76

(5) Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza in faza de pregatire astudiului de fezabilitate a proiectului.

ART. 4(1) Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape,

dupa cum urmeaza:a) etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupramediului;b) etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului evaluariiimpactului asupra mediului;c) etapa de analiza a calitatii raportului evaluarii impactului asupra mediului.(2) Procedura de evaluare a impactului asupra mediului incepe prin depunereasolicitarii de emitere a acordului de mediu in faza de studiu de prefezabilitate aproiectului.

ART. 8

(1) Autoritatile competente pentru protectia mediului analizeaza proiectele publicesau private supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului conformprevederilor prezentei hotarari.(2) Proiectele publice sau private prevazute in anexa nr. 1, precum si orice proiecte propuse a se realiza pe un amplasament situat in perimetre de protectiehidrogeologica prevazute de legislatia privind caracterul si marimea zonelor deprotectie sanitara si hidrogeologica se supun evaluarii impactului asupra mediului.(3) Proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuariievaluarii impactului asupra mediului sunt cele:a) prevazute in anexa nr. 2;b) realizate in cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta saunecesare pentru managementul ariei naturale protejate care, fie individual, fieimpreuna cu alte proiecte, pot avea efecte semnificative asupra ariei naturaleprotejate, avand in vedere obiectivele de conservare a acesteia, asa cum sunt prevazute in legislatia privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) lit. a), toate proiectele prevazute inanexa nr. 2 ce urmeaza a fi realizate in zona costiera se supun evaluarii impactuluiasupra mediuluiART. 11(1) Dupa stabilirea obligativitatii evaluarii impactului asupra mediului pentru un

proiect se trece la etapa de definire a domeniului evaluarii impactului asupramediului. In acest scop, autoritatea competenta pentru protectia mediuluipregateste si transmite titularului de proiect un indrumar referitor la problemele demediu care trebuie tratate in raportul evaluarii impactului asupra mediului si lagradul de detaliere a acestora.(2) In vederea elaborarii indrumarului prevazut la alin. (1), autoritatea competentapentru protectia mediului:a) analizeaza memoriul de prezentare a proiectului depus de titular care detaliazainformatiile prezentate in solicitare;b) consulta titularul de proiect, publicul interesat si celelalte autoritati publiceimplicate in procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul

respectiv.(3) Indrumarul se pune la dispozitia publicului interesat, spre informare.

24


25/76

(4) Indrumarul transmis titularului de proiect nu exclude posibilitatea solicitarii decatre autoritatea competenta pentru protectia mediului a unor informatiisuplimentare.ART. 14(1) Elaborarea raportului evaluarii impactului asupra mediului se realizeaza pe

baza indrumarului prevazut la art. 11 alin. (1) de catre persoane fizice sau juridice,atestate in conditiile legii, si independentede titularul proiectului.

ANEXA 1LISTA proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului

Nota: s-au selectat cele din domeniul constructiilor.6.6. conducte pentru transportul gazelor, petrolului sau al substantelor chimice..

8. Proiecte de infrastructura:8.1. constructia de linii pentru traficul feroviar de lunga distanta;8.2. construirea aerodromurilor*1) dotate cu cel putin o pista de decolare-aterizaremai lunga de 2.100 m;8.3. construirea de autostrazi si de drumuri expres*2) ;8.4. construirea drumurilor noi cu cel putin 4 benzi sau realinierea si/sau largireaunui drum existent de doua ori mai putine benzi pana la 4 sau mai multe benzi, incazul in care aceste drumuri noi sau realinierea lor si/sau sectiunea largita aacestora este de cel putin 10 km lungime continua;8.5. cai navigabile interioare si porturi pentru traficul fluvial interior, care permittrecerea vaselor mai mari de 1.350 t;8.6. porturi comerciale, cheiuri pentru incarcare si descarcare legate de uscat siporturi exterioare(exclusiv cheiuri pentru feribot), care permit intrarea vaselor de cel putin 1.350 t._____________*1) Aerodrom - aeroport care se conformeaza definitiei din Conventia de laChicago (1944) privindinfiintarea Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (anexa nr. 14).*2) Drumuri expres - drumuri care se conformeaza definitiei din Acordul europeanprivind artereleprincipale de trafic international din 15 noiembrie 1975.

9. Alte tipuri de proiecte:9.1. sisteme de captare a apelor subterane, acolo unde volumul anual de apacaptata este de cel putin 10 milioane m^3;9.2. sisteme artificiale de reincarcare a acviferului, acolo unde volumul anual deapa reincarcata este decel putin 10 milioane m^3;9.3. lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, executate inscopul prevenirii deficitului de apa, pentru un volum anual de apa transferata de celputin 100 milioane m^3/an; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile;9.4. lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, pentru undebit mediu multianual al bazinului de captare de cel putin 2.000 milioane m^3/ansi pentru o cantitate de apa transferata de cel putin 5% din acest debit; se

excepteaza transferul prin conducte al apei potabile;

25


26/76

9.5. baraje si alte instalatii proiectate sa retina sau sa stocheze permanent apa, cuo capacitate noua ori suplimentara de apa retinuta sau stocata de cel putin 10milioane m^3;9.6. statii pentru epurarea apelor uzate de cel putin 150.000 echivalenti locuitor;9.7. depozite pentru deseuri periculoase sau instalatii pentru eliminarea deseurilor

prin incinerare ori tratare chimica, operatiune definita in anexa nr. IIA pct. 9 dinOrdonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor,aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cumodificarile ulterioare;9.8. instalatii cu o capacitate mai mare de 100 t/zi pentru eliminarea deseurilornepericuloase prin incinerare sau tratare chimica, operatiune definita in anexa nr.IIA pct. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cumodificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile ulterioare;_____________*3) Echivalenti locuitor exprima incarcarea cu poluanti a apelor uzate, conformdefinitiei din Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme

privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile sicompletarile ulterioare.10. orice modificare sau extindere a proiectelor enumerate in prezenta anexa, dacao asemenea modificare sau extindere intruneste ea insasi valorile de prag stabilite,dupa caz, in aceasta anexa.

ANEXA 2LISTA proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluariiimpactului asupra mediului

Nota: s-au selectat cele din domeniul constructiilor

10. Proiecte de infrastructura:a) proiecte de dezvoltare a unitatilor industriale;b) proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si aparcarilor auto;c) constructia cailor ferate, altele decat cele incluse in anexa nr. 1, a instalatiilor detransbordar intermodala si a terminalelor intermodale;d) constructia aerodromurilor, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;e) constructia drumurilor, porturilor si instalatiilor portuare, inclusiv a porturilor de

pescuit, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;f) constructia cailor navigabile interioare, altele decat cele incluse in anexa nr. 1,lucrari de canalizare si lucrari impotriva inundatiilor;g) baraje si alte instalatii proiectate pentru retinerea sau stocarea apei pe termenlung, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;h) linii de tramvai, cai ferate subterane si de suprafata, linii suspendate sau liniisimilare specifice, utilizate exclusiv sau in principal pentru transportul de persoane;i) instalatii de conducte pentru gaze si petrol, altele decat cele incluse in anexa nr.1;j) instalatii de apeducte de lungime mare;k) lucrari pentru combaterea eroziunii costiere si lucrari maritime ce pot modifica

profilul costier prin constructia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere

26


27/76

sau alte lucrari de aparare marina, exclusiv intretinerea si reconstructia unor astfelde lucrari;l) instalatii de extractie a apei subterane si de reincarcare artificiala a rezervelor deapa subterana, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;m) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine hidrografice, altele decat

cele incluse in anexanr. 1.

11. Alte proiecte:a) piste permanente de curse si testare a vehiculelor cu motor;b) instalatii pentru eliminarea deseurilor, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;c) statii pentru epurarea apelor uzate, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;d) amplasamente pentru depozitarea namolurilor provenite de la statiile deepurare;e) depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deseuri de vehicule;f) bancuri de proba pentru motoare, turbine sau reactoare;g) instalatii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale;

h) instalatii pentru recuperarea sau distrugerea substantelor explozive;i) centre de ecarisaj.12. Turism si recreere:a) partii de schi, instalatii schilift, telecabine si amenajarile aferente;b) amenajari marine de agrement;c) sate de vacanta si complexuri hoteliere in afara zonelor urbane si amenajarileaferente;d) campinguri permanente si amplasamente pentru caravane;e) parcuri tematice.

ANEXA 3CRITERII DE SELECTIEpentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactuluiasupra mediului1. Caracteristicile proiectelorLa identificarea caracteristicilor proiectelor se iau in considerare urmatoareleaspecte:a) marimea proiectului;b) cumularea cu alte proiecte;c) utilizarea resurselor naturale;d) productia de deseuri;

e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort;f) riscul de accident, tinandu-se seama in special de substantele si de tehnologiileutilizate.2. Localizarea proiectelorSe ia in considerare sensibilitatea mediului in zona geografica posibil afectata deproiect, avandu-se in vedere in special:2.1. utilizarea existenta a terenului;2.2. relativa abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea si capacitatearegenerativa a acestora;2.3. capacitatea de absorbtie a mediului, cu atentie deosebita pentru:a) zonele umede;

b) zonele costiere;c) zonele montane si cele impadurite;

27


28/76

d) parcurile si rezervatiile naturale;e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislatia in vigoare, cum sunt: zone deprotectie a fauneipiscicole, bazine piscicole naturale si bazine piscicole amenajate etc.;f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin Ordonanta de

urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, aprobata cumodificari si completari prin Legea nr. 462/2001, cu modificarile si completarileulterioare, sau zonele in care se efectueaza determinari pentru includerea lor inzone clasificate de ordonantade urgenta mentionata anterior, zonele desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriuluinational - Sectiunea a III-a - zone protejate, zonele de protectie instituite conformprevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislatie au fost dejadepasite;h) ariile dens populate;

i) peisajele cu semnificatie istorica, culturala si arheologica.3. Caracteristicile impactului potentialSe iau in considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, in raport cucriteriile stabilite la pct. 1 si 2, cu accent deosebit pe:a) extinderea impactului: aria geografica si numarul persoanelor afectate;b) natura transfrontiera a impactului;c) marimea si complexitatea impactului;d) probabilitatea impactului;e) durata, frecventa si reversibilitatea impactului.

ANEXA 4INFORMATIIsolicitate titularului proiectului pentru proiectelesupuse evaluarii impactului asupra mediului1. Descrierea proiectului, incluzand, mai ales:a) descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si a cerintelor deamenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare;b) descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie, de exemplunatura si cantitatea materialelor utilizate;c) estimarea, pe tipuri si cantitati, a deseurilor preconizate si a emisiilor (poluare inapa, aer si sol, zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii etc.) rezultate din

functionarea proiectului propus;2. rezumatul principalelor alternative studiate de titular si indicarea principalelormotive pentru alegerea finala, luand in considerare efectele asupra mediului;3. descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ de proiectul propus, in special a populatiei, faunei, florei, solului, apei, aerului,factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural siarheologic, peisajul si interconexiunile dintre factorii de mai sus;4. descrierea*1) efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupramediului, rezultand din:a) existenta proiectului;b) utilizarea resurselor naturale;

c) emisiile de poluanti, zgomot si alte surse de disconfort si eliminarea deseurilor;si descrierea de catre

28


29/76

titular a metodelor de prognoza utilizate in evaluarea efectelor asupra mediului;5. descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si, unde esteposibil, compensarea oricaror efecte semnificative adverse asupra mediului;6. un rezumat fara caracter tehnic al informatiilor furnizate la punctele precedente;7. indicarea dificultatilor (deficiente tehnice sau lipsa de know-how) intampinate de

titularul proiectului in prezentarea informatiei solicitate._____________*1) Aceasta descriere trebuie sa acopere efectele directe si indirecte, secundare,cumulative, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive sinegative ale proiectului asupra mediului

Art. 12. - (1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilornoi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizeaza numai in bazaautorizatiei/autorizatiei integrate de mediu.

(2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuseacestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publicecentrale pentru protectia mediului.

(3) Pentru obtinerea autorizatiei de mediu, activitatile existente, care nu suntconforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare, sunt supuse bilantuluide mediu, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului.

(4) Procedura de realizare a bilantului de mediu este stabilita prin ordin alconducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Nota: Ordinul nr. 1798/2007 - Procedura de emitere a autorizatiei de mediuProcedura de emitere a autorizatiei de mediu reglementeaza conditiile de

solicitare, de emitere si de revizuire a autorizatiei de mediu.http://www.arpmnv6.ro/Autorizatii%20integrate/Ordinul%20MMDD%20nr.1798%20din%202007.doc

Art. 13. - (1) Masurile privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si listaactivitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu suntstabilite prin lege.

(2) Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si normelemetodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin alconducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Art. 21. - (1) Raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului, bilantulde mediu, raportul de amplasament, raportul de securitate, studiul de evaluareadecvata se realizeaza de catre persoane fizice si juridice care au acest drept,potrivit legii.

(2) Conditiile de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactulasupra mediului, bilantului de mediu, raportului de amplasament, raportului desecuritate, studiului de evaluare adecvata se stabilesc prin ordin al conducatoruluiautoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

(3) Cheltuielile privind elaborarea lucrarilor prevazute la alin. (1) revin titularuluiplanului, programului, proiectului sau activitatii.

29
http://www.arpmnv6.ro/Autorizatii%20integrate/Ordinul%20MMDD%20nr.1798%20din%202007.dochttp://www.arpmnv6.ro/Autorizatii%20integrate/Ordinul%20MMDD%20nr.1798%20din%202007.dochttp://www.arpmnv6.ro/Autorizatii%20integrate/Ordinul%20MMDD%20nr.1798%20din%202007.dochttp://www.arpmnv6.ro/Autorizatii%20integrate/Ordinul%20MMDD%20nr.1798%20din%202007.doc


30/76

4) Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilorcompetente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau al activitatii, iar raspunderea pentru corectitudinealucrarilor prevazute la alin. (1) revine autorului acestora.

CAPITOLUL IIIRegimul substantelor si preparatelor periculoase

Art. 24. - Activitatile privind fabricarea, introducerea pe piata, utilizarea,depozitarea temporara sau definitiva, transportul intern, manipularea, eliminarea,precum si introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelorpericuloase sunt supuse unui regim special de reglementare si gestionare...

CAPITOLUL IV

Regimul deseurilor

Art. 29. - Gestionarea deseurilor se efectueaza in conditii de protectie a sanatatiipopulatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei ordonante de urgenta,precum si legislatiei specifice in vigoare..Art. 32. (1) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura, inscopul eliminarii acestora, este interzisa.

(2) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor, in scopul recuperarii, serealizeaza in baza reglementarilor specifice in domeniu, cu aprobarea Guvernului,in conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea Romaniei la UniuneaEuropeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005.

(3) Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sauactivitati autorizate de autoritatile publice competente.

(4) Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se realizeaza in conformitatecu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationalaspecifica in domeniu.

CAPITOLUL V

Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor.CAPITOLUL VIRegimul organismelor modificate genetic, obtinute prin tehnicilebiotehnologiei moderne..CAPITOLUL VIIRegimul activitatilor nucleareCAPITOLUL VIII

Conservarea biodiversitatii si arii naturale protejate

30


31/76

Art. 49. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cuautoritatile publice centrale si locale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehniceprivind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare si utilizare durabila acomponentelor diversitatii biologice.

(2) Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum silegislatiei specifice in vigoare.(3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale

protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia,urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural,de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de florasi fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilorimpuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum si monitorizarea de catrestructurile de administrare, pana la indeplinirea acestora.

(4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refaceriiecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/saurespecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediuluiArt. 52. - (1) Respectarea prevederilor din planurile de management siregulamentele ariilor naturale protejate, aprobate conform legislatiei specifice, esteobligatorie.

(2) Pe suprafata ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloacemotorizate care utilizeaza carburanti fosili in scopul practicarii de sporturi, cuexceptia drumurilor permise accesului public.

(3) Pe suprafata ariilor naturale protejate, pe langa interdictiile prevazute inplanurile de management si regulamente, este interzisa exploatarea oricarorresurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile naturale,rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de protectie stricta, zonelede protectie integrala si zonele de management durabil ale parcurilor naturale.

(4) In ariile naturale protejate sunt interzise: orice activitati de obtinere, cultivare,depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic.

(5) Orice plan ori proiect care nu are o legatura directa cu sau nu este necesarpentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care arputea afecta in mod semnificativ aria, in mod individual ori in combinatie cu alteplanuri s

impactul constructiilor asupra mediului

Documents