curs impactul dezastrelor in proiectarea constructiilor 2010-2011

325
IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECT AREA CONSTRUCȚIILOR IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR Lector ing.Dragos Marcu CURS 2010-2011 Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 1

Upload: pesticu

Post on 11-Feb-2018

230 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 1/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎNPROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 1

Page 2: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 2/325

INTRODUCERE.MOTIVAȚIA ABORDĂRII SUBIECTULUI.

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 2

Page 3: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 3/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 3

 Accidente structurale se produc pe întreg globul. Aproape zilnic mass-mediarelatează că undeva o clădire s-a pr ăbușit brusc, f ăr ă nici o atenționare preliminar ă, unincendiu a devastat o clădire, s-a produs o alunecare de teren care a distrus câteva case,

un taifun puternic a măturat totul în cale, un cutremur distrugător a devastat un oraș, untsunami a f ăcut zeci de mii de victime, un atentat a distrus o clădire, etc.

 În urma acestor evenimente, limbajul populației s-a îmbogățit cu termeni carepână nu de mult apar țineau doar specialișilor: structur ă de rezistență, cutremur demagnitudine 7 pe scara Richter, falia San Andreas, uraganul Kate, etc.

Cum s-a ajuns aici? Dezvoltarea economică și procesul de urbanizare sunt factoricare au schimbat esențial metodele de execuție. Se construiește mult, viteza de execuțiefiind un criteriu important, se reduc consumurile de materiale pentru a se realiza cât maimulte construcții, se folosesc materiale mai eficiente, se introduc metode noi, inovative.

Toate aceste aspecte au dus la o creștere importantă a factorilor de risc și în mod inevitabilaccidentele apar și ele.

Page 4: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 4/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 4

“Ingineria structurală este știința și arta de a proiecta și realiza, cu economie șieleganță, clădiri, poduri și alte structuri similare astfel ca să reziste în siguranță la for țele lacare ele vor fi supuse.” – Petroski (1985).

“Scopul principal al proiectării structurale este de a realiza structuri, în care să nuse considere numai costul inițial ci și cel al întreținerii, avarierii și colapsului, împreună cubeneficiile rezultate din funcționarea clădirii.” – Gioncu și Mazzolani (2002).

Page 5: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 5/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 5

 Astfel ingineria este o activitate ce folosește știința pentru a înțelege fenomenele,dar într-o formă particular ă care pune în aplicare descoperirile f ăcute de știința pur ă.Obiectul științei este de a construi teorii despre comportarea subiectelor studiate. Ipotezeleștiințifice sunt verificate prin comparație cu realitatea și o teorie științifică poate fi confirmată sau infirmată de această comparație. Dacă este confirmată este un succes, dacă nu, se

schimbă ipotezele și se reiau cercetările. Orice teorie nouă poate să fie respinsă de realitatef ăr ă ca acest eșec să aibe urmări. În schimb ingineria structurală trebuie să utilizeze o seriede ipoteze care nu pot duce la o situație de avarie. Caracteristica principală a ipotezelor folosite este că toate au în vedere eliminarea factorilor de risc ce pot produce o catastrof ă,consecințele fiind mult prea grave pentru societate pentru ca ele să fie acceptate.

O siguranță absolută nu există. Proiectantul poate efectua un calcul eronat, să 

neglijeze un factor ce poate produce avarierea structurii, să folosească un program decalcul în mod necorespunzător, etc. Dar cea mai gravă eroare pe care o poate face este să nu înțeleagă fenomenul pentru care face asigurarea structurii. Și dacă colapsul structurii seproduce, se pierd vieți omenești și se produc pagube materiale importante.

 Aceasta este deosebirea esențială dintre știință și ingineria structurală. Dacă în

primul caz sunt admise erori, ipoteze ce nu sunt confirmate, direcții greșite, în al doile caztoate aceste situații nu sunt permise, proiectarea trebuie să se bazeze pe date sigure șiconfirmate de realitate, ceea ce implică din partea structuristului imaginație, sinteza dintreexperiență și cunoaștere.

Page 6: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 6/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 6

Definiția include și noțiunea de siguranță, care este un obiectiv mult mai importantdecât economicul sau estetica. Conștiința că ingineria structurală poate crea obiecte ce potucide oameni prin neștiință sau neglijență este tragică pentru toți cei ce activează îndomeniul proiectării structurilor. Astfel, cunoașterea tuturor factorilor ce pot duce la colapsul

unei structuri este o datorie morală pentru toți inginerii structuriști și constituie în acelașitimp o obligație pentru arhitecți de a înțelege cauzele și implicațiile și de a nu precupeți niciun efort pentru a-i oferi inginerului de structur ă cadrul unei abordări corecte și coerente.

Ideea de a riposta la for țele aplicate este simplă, dar pune în practică multeprobleme delicate. Comportarea materialelor utilizate la realizarea structurii nu este

niciodată cunoscută apriori, și există întotdeauna pericolul de a se introduce o verigă slabă. În al doilea rând prezicerea for țelor ce vor acționa în viitor asupra structurii este foartedificilă. De aceea se face apel la studii statistice care acoper ă cazurile ce pot să apar ă numai cu o anumită probabilitate și accidentele nu sunt excluse, ele de asemenea potapărea cu o anumită probabilitate.

Prin urmare scepticismul (dar nu ignoranța, neimplicarea, conservatorismulexcesiv, refuzul de a da curs imaginației) este deviza oricărei proiectări.

Page 7: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 7/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 7

Permanent inginerul trebuie să se întrebe:

- prevăd normele încărcările corecte?

- dau normele combinația de încărcări corectă?- sunt evaluate corect rezistențele construcției?

- sunt luate în considerare toate formele de colaps?

- comportarea reală a materialelor este cea considerată în calcule?

- metodele și programele de calcul sunt corecte?

- ce trebuie f ăcut ca structura să fie sigur ă?

- ce soluție trebuie aleasă pentru ca structura să fie sigur ă și ieftină?

- este metoda de execuție cea mai bună?

- și dacă totuși....?

Page 8: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 8/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 8

Sisteme evolutive

Fiecare epocă de cultur ă și civilizație de istoria umanității și-a construit un model fenomenologic șicând a fost posibil și unul matematic, pentru descrierea evoluției. Prin acest model omul a încercat să înțeleagă sensul schimbărilor și să prevadă evenimentele următoare.

- primul model, rudimentar, era credința în zei;

- observația asupra mișcării astrelor – Aristitotel a demonstrat exitența unor legi;- spre sfâr șitul secolului al XVII-lea Newton a dezvoltat legile mecanicii, iar prin definirea unui modelmecanic pentru fenomenele naturii s-a crezut că natura nu mai poate avea secrete pentru omul de știință (modelul mecanicist, independent de timp);

- Newton, Leibnitz și Laplace au dezvoltat calculul infinitezimal, apoi calculul diferențial, integral,ecuațiile diferențiale au permis rezolvarea unui număr foarte mare de probleme din diferite ramuri (ex. În secolulXIX Le Verrier, pe baza legilor mecanicii a demostrat existența planetei Neptun);

- Esența modelului mecanicist este dat de maxima lui Leibnitz (cca. 1700):”Natura non facit saltus”.Modelul mecanicist pretinde că în cadrul evoluției există un echilibru perfect, nimic nu se poate schimba.- examinând cu atenție mersul evenimentelor din viața noastr ă , constatăm că există mai mult

dezechilibru decât echilibru, iar lupta noastr ă de zi cu zi este să ajungem dintr-o stare instabilă într-una stabilă;ultimul secol s-a caracterizat prin faptul că într-un număr crescând de domenii instabilitatea a luat locul stabilității(modelul evolutiv)

- termodinamica a fost prima care a contrazis modelele mecanicii, ea a introdus timpul ce se

desf ășoar ă într-un singur sens, stările din trecut și din prezent nefiind echivalente, fenomenele termice fiindireversibile . În contrast cu imaginea mecanicistă de evoluție ordonată de legi precise, ce asigur ă o evoluție cucaracter continuu, descoperim mereu schimbări ce dezic această imagine asupra unei lumi ideale:

Page 9: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 9/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 9

* pe lângă mișcările ordonate ale astrelor, vedem stele care explodează sau sunt înghițite de găuri negre;

* relieful unei zone nu se modifică sute de ani pentru ca un cutremur sau oalunecare de teren să-l schimbe brusc;

* unele specii r ămân nemodificate mii de ani, apoi se dezvoltă sau dispar brusc;* evoluțiile sunt precedate de creșteri discontinue (teoria evoluției a lui Darwin a

fost contestată de Galton și Batersm);* În toate domeniile exploziile schimbă permanent natura lucrurilor: explodează 

stelele, explodează vulcanii, explodează atomii, explozii genetice descoperite în biologie.

- Teoria lui Leibnitz este contrazisă: natura face salturi. La o scar ă a timpului (mult) mai lungă 

decât viața unui om se constată că salturile în natur ă sunt fenomene curente și nu accidente.- În contrast cu modelul mecanicist bazat pe determinism, în care fatalismul dictează 

desf ășurarea evenimentelor, în care întâmplarea nu joacă nici un rol, în jurul nostru, în viața de zi cu zi,totul este legat de libertatea de decizie și obțiune, de hazard și fluctuație (probabilismul are un rolcovâr șitor);

- neodarwiniștii admit că, pe lângă evoluția graduală și continuă prescrisă de selecție, există 

variații bruște, salturi evolutive (dispariția bruscă a dinozaurilor, apariția omului, etc).- Thomas Khun (“The Structure of Scientific Revolution” – 1960) analizează evoluțiile șirevoluțiile în știință. El consider ă că progresul în știință nu se face prin acumularea de cunoștințe la celevechi ci prin salturi revoluționare. La fel se întâmplă și cu progresul tehnicii, al societății, etc.

Page 10: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 10/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 10

Noile modele ale evoluției

 În jurul anului 1970 s-au dezvoltat în mod independent trei teorii privind evoluția sistemelor:

- Teoria sistemelor disipative, elaborată de Prigogine în 1971, studiază comportareasistemelor în apropiere de echilibru și departe de echilibru, relevând diferențe esențiale între cele două stări. Ea se concentrează mai mult în a ar ăta ce se întâmplă cu sistemele în faza departe de echilibru.

- Sinergetica, elaborată de Haken în 1971, analizează mai mult cauzele care producschimbările de fază, adică trecerile de la fazele apropae de echilibru la fazele departe de echilibru. Ear ăspunde la întrebarea de ce unele variabile ale sistemului conduc , în timpul evoluției, la schimbări defază și altele nu produc modificări esențiale.

- Teoria catastrofelor, elaborată de Thom în 1972, ofer ă suportul matematic pentru cele două teorii și arată cum se desf ășoar ă tranzițiile de fază, de câte feluri sunt și câți parametrii influențează fenomenul .

Prin catastrof ă Thom înțelege orice schimare bruscă de calitate (chiar și schimbările în bine).

Din păcate, în cazul structurilor, schimbările de echilibru nu produc în nici un caz o situațiemai favorabilă.

Page 11: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 11/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 11

O sinteză a celor trei teorii a dus a dus la formularea legii fundamentale a dezvoltării (legea treceriischimbărilor cantitative în schimbări calitative): În condițțile realizării unor acumulări cantitative, ca urmare adepășirii măsurii cantitative se produce un proces de trecere la o nouă calitate.

Fig . 1 : Evoluția normală și prin salt

Page 12: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 12/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 12

CATASTROFELE STRUCTURALE – ELEMENT DE PROGRES ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Producerea de accidente în ingineria structurală, impactul acestora asupra societății ,evaluarea și interpretarea avariilor, sunt principalele provocări aduse inginerilor structuriști. Este oresponsabilitate a breslei de a r ăspunde întrebării: “De ce un accident structural s-a produs după ce

 prevederile normelor au fost respectate?” 

Paradoxul ingineriei structurale constă din constatarea ca inginerii pot învăța mai multedin greșeli decât din succese (Petroski, 1985)

Colapsul unei structuri a contribuit mult mai mult la evoluția concepțiilor de proiectare decâtstructurile la care nu s-au produs accidente, dacă specialiștii au avut capacitatea de a înțelege ce s-a

 întâmplat. Catastrofele structurale reprezintă o provocare pentru ingineria structurală de a-și îmbunătățimetodele de calcul.

 Încă din antichitate se menționează avarii produse în timpul construcției unei piramide care audus la schimbarea metodologiei de execuție.

Catedralele medievale, mult mai complexe ca structur ă decât piramidele, sunt exemple de

evoluție a procedeelor de execuție care au progresat prin experimentări și erori . Pr ăbușirea în 1284 acatedralei din Beauvis a reprezentat un punct de cotitur ă în construcția structurilor gotice. Acesteaccidente au ar ătat constructorilor gotici limitele înălțimilor și zveltețelor  și au constituit un factor deprogres în construcția bisericilor.

Page 13: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 13/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 13

Dar piramidele și construcțiile gotice constituie preistoria ingineriei structurale. Marile structuridin secolele XIX și XX sunt reprezentate de podurile de deschideri mari, săli de spectacol de deschideri șicapacități mari, clădiri (foarte) înalte, toate realizate din beton armat și oțel, cu zvelteți la care vechiiconstructori în piatr ă nici nu aveau curajul să viseze. Dar la fiecare dintre aceste construcții s-a ajuns laun progres remarcabil plătind tribut accidentelor. Catastrofele produse au provocat direcții noi decercetare și dezvoltarea ingineriei structurale a fost marcată de progres și provocare.

 Începuturile construcțiilor de poduri din oțel au fost marcate de o serie de pr ăbușirispectaculoase care au scos în evidență problema flambajului barelor, fenomen neîntâlnit la construcțiilemasive din piatr ă. Și a început un domeniu de studii teoretice și experimentale ce continuă și astăzi,pentru că nu s-au obținut rezultate satisf ăcătoare în multe probleme practice.

 Aplicarea principiilor de stabilitate de la bare la plăci a dat greș, plăcile plane prezentândcomportări peste așteptări, iar la cele curbe producându-se avarii total neașteptate. O nouă direcție decercetare s-a dezvoltat în urma acestor constatări, cea a voalării plăcilor plane și curbe.

Pr ăbușirea unor structuri plane sau curbe alcătuite din structuri reticulare au pus în evidență fenomenul de propagare a instabilității (efectul domino, colaps progresiv), un flambaj local propagându-secu o viteză incredibilă pe toată suprafața structurii devenind instabilitate globală. Câteva catastrofeproduse la acest tip de structuri au generat o direcție de cercetare nouă.

Page 14: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 14/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 14

Dar structurile nu au fost scutite nici de efectele distructive ale acțiunilor dinamice. Pr ăbușirile

unor poduri suspendate și a unor turnuri de r ăcire au deschis drumul cercetărilor în acest domeniu.

Ultimele mari cutremure din Statele Unite, Japonia, Turcia și Taiwan, au pus în evidență efecte dezastroase ale vitezelor mari dezvoltate de mișcările seismice ale terenului în apropiere deepicentru. Atentatele de la 11 Septembrie 2001 au deschis un nou capitol în ingineria structurală, cea aprotecției împotriva atentatelor și exploziilor urmate de incendii puternice.

Din enumerarea acestor catastrofe (lista este însă lungă) structurale urmate de evoluții încercetare și proiectare, rezultă extrem de clar rolul lor ca factor de progres în siguranța construcțiilor.

Page 15: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 15/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 15

CĂTRE ARHITECȚI....

Este destinul mediului înconjur ător modificat de om să dispar ă, dar noi, cu o durată de viață redusă ne uităm la construcțiile noastre convinși că ele vor dura o eternitate. Când ele se pr ăbușesc suntem bulversați șisurpinși pentru că cei mai mulți dintre noi judecăm construcțiile după fațade: ele arată frumoase când sunt vechiși urâte când sunt noi, adică pe dos decât oamenii, numai că acest mod de a judeca este înșelător.

Cea mai bună bună metafor ă pentru o construcție este corpul uman: o construcție este concepută atunci când este proiectată, se naște când este construită, tr ăiește când stă în picioare , moare datorită vârstei

 înaintate sau unui accident neașteptat. Fațada este piele, structura este scheletul, sistemele circulatorii suntinstalațiile. Similar corpurilor umane, cele mai multe construcții au o viață și apoi mor.

Moartea prin accident a unei construcții este totdeauna datorată ptăbușirii scheletului său, anume

structura. Așa cum medicii consider ă că sănătatea este o situație normală iar boala o excepție, din care ei, însă,capătă cele mai multe dintre cunoștiințele profesionale, la fel și inginerii consider ă clădirile stând în picioare ca osituație normală și pr ăbușirile structurale ca o excepție, deși ei învață mai multe din accidente

Mai întâi de toate ar trebui înțeles cum stau construcțiile în picioare. Cum poate un neinițiat să  înțeleagă cum lucrează structurile? Din fericire nu trebuie să fi expert. Comportarea structurală poate fi înțeleasă de cei neinițiați în baza intuiției și f ăr ă recurgerea la fizică și matematică, pentru că oricare ar fi sistemul structural

- cadru de oțel al unei clădiri pentru birouri sau cupola unei biserici - oricare ar fi materialele folosite înconstrucție – oțel, lemn, sidărie, piatr ă, beton - și oricare ar fi for țele care acționează asupra ei – gravitație, vânt,cutremur, variații de temperatur ă, tasări inegale ale solului – elementele unei structuri reacționează la acțiuneaacestor for’e doar prin întindere sau prin compresiune.

Page 16: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 16/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 16

Prima pr ăbușire structurală cunoscută este cea a miticului Turn Babel, ea fiind atribuită Celui Atotputernic, scuză care nu este permisă azi când știim că cea mai rezistentă piatr ă ar fisura probabil subgreutatea a tot mai multe pietre puse peste ea, iar chiar dacă legendarul turn nu a atins o astfel de înălțime, uncutremur l-ar fi dărâmat deoarece for țele seismice cresc propor țional cu masa unei construcții și cu pătratul

 înălțimii ei.

Din cele șapte minuni ale lumii antice doar una mai stă în picioare: piramida lui Khufu din Egipt.

Piramidele stau încă în picioare după 5000 de ani, dar nici acelea toate: din Piramida de la Meidum au căzut 250000 de tone de calcar din înveliș și cea ce mai r ămâne din ea este o structur ă în trei trepte ieșind dintr-o mare denisip și blocuri de piatr ă.

Forma piramidelor este cea mai logică pentru monumentele de mare înălțime (până la 144 m) ceurmau să fie construite într-o țar ă în care singurul material de construcție disponibil era piatra. Egiptenii nucunoșteau scripetele și palanul, nu foloseau roata pentru transportul încărcărilor mari și nu cunoșteau un metal

mai dur decât arama. De aceea, este uimitor să-ți dai seama că tăiau, transportau și înălțau blocuri cântărind între 2.5 tone (2,3 milioane de blocuri pentru marea piramidă de la Gizeh) până la 20 de tone (tavanul camereiregale de la Gizeh).

Conștienți că blocurile de la vârful piramidei trebuiau să suporte doar propria lor greutate , în timp ceblocurile de la bază suportau greutatea tuturor blocurilor de deasupra – 6,5 mil de tone de piatr ă în piramida dela Gizeh – constructorii au adoptat pentru fețele înclinate ale tutturor piramidelor , cu excepția a două dintre ele,

un unghi de 52°, care dă o înălțime de 2/π sau aproximativ 2/3 din latura bazei. Este probabil că raportul a fostdedus ca radicalul raportului Φ/2 unde Φ = 1.618 este numărul de aur ( raportul dintre segmentul mare și cel mical unei linii, de lungime dată, egal cu raportul dintre întreaga linie și segmentul mare).

Page 17: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 17/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 17

Fig. 2 Piramida de la Meidum

 În acest fel, greutatea din ce în ce mai mare suportată de la vârf în jos încărca un număr dince în ce mai mare de blocuri și piramidele aveau o formă geometrică asemănătoare cu cea a munților.

 Aceasta este forma naturală corespunzătoare gravitației, deoarece for țele principale sunt datorategreutății lor proprii (așa-numita încărcare permanentă).

Page 18: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 18/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 18

 A fost piramida de la Meidum atât de prost construită încât să nu-și suporte nici propriagreutate? Istoricii au explicat dezastrul de la Meidum ca fiind datorat furtului de blocuri de pe fețe. Înprezent se consider ă că blocurile s-au pr ăbușit în urma unui cutremur. Se poate obiecta: Cum s-a

 întâmplat asta la Meidum și la alte piramide nu? Aici proiectarea inginerească explică motivul acesteiexcepții. Învățând lecția de la piramida de la Meidum, proiectanții piramidei următoare, piramida frântă dela Dahshur, care a fost începută cu o pantă de 52°, au continuat-o, de la aproximativ două treimi din

 înă

lțimea lucr 

ării în sus, cu un unghi mai sigur , de 43.5°.

Fig 3. Piramida frântă de la Dahshur 

Page 19: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 19/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 19

 Acest unghi corespunde unui raport înălțime pe latur ă de numai 1.5 /π, sau aproximativ o jumătate(în loc de două treimi) din latur ă. Piramida următoare, Piramida Roșie de la Dahshur a fost înălțată de la bun început cu unghiul mai sigur de 43.5°, dar de atunci încoace toate piramidele stând încă în picioare și astăzi, aufolosit panta clasică de 52°.

Fig. 4a: Fundația piramidei de la Meidum Fig. 4b: Fundație de piramidă standard

Page 20: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 20/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 20

O examinare mai atentă a piramidei de la Meidum relevă două particularități însemnate, careexplică atât pr ăbușirea cât și unghiul mai îndrazneț al succesoarelor ei: blocurile de pe fețe , de la bazapiramidei încă intacte, arată că piramida a fost începută cu un unghi de înclinare a fețelor de 52°, dar că fundația de sub aceste blocuri rezema direct pe nisipul deșertului, în loc să rezeme, cum este normal, perocă.

 A doua particularitate constă în faptul că blocurile de la suprafață sunt dispuse în straturiorizontale și nu înclinate spre interior, ca la toate celelalte piramide.

 Astfel, două măsuri de proiectare relativ minore sunt r ăspunzătoare pentru catastrof ă,deoarece un teren nisipos amplifică for țele seismice și partea orizontală a blocurilor a favorizatalunecarea și căderea lor pe pământ

 Această lecție nu a fost uitată de Imhotep, cel mai mare matematician și inginer din istoriaEgiptului, proiectarea de către el a marii piramide de la Gizeh, în timpul dinastiei a patra, a fost imitată, întoate detaliile tehnice, la toate piramidele următoare.

Sfâr șitVă mulțumesc!

Page 21: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 21/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 21

BIBLIOGRAFIE

- Instabilități și catastrofe în ingineria structurală, Victor Gioncu, Editura OrizonturiUniversitare, Timișoara, 2005.

- De ce cad construcțiile, Matthys Levy

și Mario Salvadori, Editura Tehnic

ă, Bucure

ști, 1998.

- Accidente și avarii în construcții, Sebastian Tologea, Editura Tehnică, București, 1980.

Page 22: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 22/325

COMPLEXITATEA CAUZELOR CARE CONDUC LA

PRABUȘIRI.

MECANISME DE CEDARE.

COLAPS PROGRESIV

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 1

Page 23: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 23/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 2

O structur ă este un sistem complex format dintr-o mulțime de păr ți componente,ce cooperează prin legături pentru a asigura funcțiile principale ale structurii, rezistența șistabilitatea. O structur ă va fi definită dacă sunt cunoscute elementele geometrice (lungimi,dimensiuni ale secțiunilor transversale, axe, suprafețe, volume, etc), proprietățile mecaniceale materialelor componente (rezistență, deformații, module de elasticitate, comportareplastică, etc) și legăturile (rezemări pe teren, legături rigide, semirigide sau articulații înnoduri, etc).

Fig. 1: Structura ca

sistem complex

Page 24: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 24/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 3

Structura se află într-un mediu care face parte din sistem. Acesta va acționaasupra structurii sub formă de for țe sau deplasări impuse (intr ările în sistem). Rezultatulprelucării intr ărilor de către structur ă este un r ăspuns caracterizat de deplasări (ieșirile dinsistem).

Fig. 2: Structur ă – mediu -r ăspuns.

Page 25: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 25/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 4

FACTORI PERTURBATORI AI RĂSPUNSULUI

Imperfecțiunile geometrice - sunt abateri de la concepția de formă prezentate de structur ă.- au caracter aleatoriu, depinzând de foarte mulți factori.- sunt limitate de normele de proiectare prin toleranțele admise,

eliminate.

Fig. 3: Imperfecțiunile

geometrice

Page 26: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 26/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 5

FACTORI PERTURBATORI AI RĂSPUNSULUI

Imperfecțiunile mecanice - contracția betonului – întinderi inițiale în armături.- Influențe termice la profilele metalice cauzate de r ăciri neuniformesau încălziri neuniforme la tăiere termică sau sudare

- toleranțe de montaj – stare inițială de eforturi importantă lastructurile static nedeterminate.

Fig. 3: Imperfecțiunilemecanice

Page 27: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 27/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 6

FACTORI PERTURBATORI AI RĂSPUNSULUI

Imperfecțiunile au sensul unor fluctuații sau perturbații în teoria catastrofelor.- dacă se neglijează imperfecțiunile – sisteme ideale, dacă nu se neglijează – sisteme reale- la aceleași valori ale intr ărilor, caracteristicile ieșirilor pot fi schimbate foarte puțin de

fluctuații (stabilitate) sau pot fi schimbate radical (instabilitate)

Fig. 4: Intr ări – ieșiri

Page 28: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 28/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 7

FACTORI PERTURBATORI AI RĂSPUNSULUI

Timpul – Traiectoria are un traseu cu o mișcare practic uniformă (OAB) – curba stabilitățiistructurii. La t = t cr viteza de mișcare cr ște brusc, deplasările se modifică – structura deformată nu sedeosebește foarte mult de structura neîncărcată. După timpul critic deplasările sunt foarte mari și

structura are o altă configurație față de cea inițială. Schimbarea nu este numai cantitativă ci și calitativă pentru că r ăspunsul la cerințele funcționale este diferit în prima parte a traseului față de cea de a doua.

a) b)Fig. 5: curba încărcare descărcare – f ăr ă (a) și cu (b) considerarea factorului timp

Page 29: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 29/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 8

FLAMBAJUL LA STRUCTURILE DIN BARE

Fig. 6: Flambajul elastic al barei Fig. 7: Flambajul unei bare într-o structur  ă

Page 30: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 30/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 9

FLAMBAJUL LA STRUCTURILE DIN BARE

Fig. 8: Flambajul la grinzile cu zăbrele

Page 31: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 31/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 10

FLAMBAJUL LA STRUCTURILE DIN BARE

Fig. 9: Pr ăbușirea podului din Quebec (1907)

Page 32: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 32/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 11

VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI PLANE

Parametrii de comportare sunt caracterizați de deformații laterale (fig. 10 b).Modificarea r ăspunsului se face în mai multe trepte (deosebit de bare), prin trecerea de la voalarea

cu trei semiunde, corespunzătoare primei schimbări calitative, la voalarea cu 5 semiunde, care apare ca o nouă pierdere de stabilitate, iar dacă încărcarea crește se trece brusc într-o formă cu voalată cu 7 semiunde (fig. 10 a)

Fig. 10: Voalarea plăcilor plane

Page 33: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 33/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 12

VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI PLANE

Fig. 11: Voalarea podului de peste Dunăre de la Viena (Massonnet,1973)

Page 34: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 34/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 13

VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI PLANE

Fig. 12: Colapsul podului Milford Haren în timpul execuției

Page 35: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 35/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 14

VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI CURBE SUBȚIRI

Fig. 13: Voalarea cilindrului din presiune externă (în laborator, Batista, 1979)

Page 36: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 36/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 15

VOALAREA STRUCTURILOR DIN PLĂCI CURBE SUBȚIRI

Fig. 14: Voalarea unui cilindru dintr-o subpresiune internă accidentală (Polonia, 1980)

Page 37: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 37/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 16

VOALAREA STRUCTURILOR DIN CUPOLE SFERICE

 În timpul creșterii presiunii(inițial uniforme) apare, în primulrând, o burdușire locală (fig.16 c),

de obicei la marginea cupolei.Saltul din poziția nevoalată încea voalată, este brusc șiintroduce for țe iner țiale mari,care duc, de obicei, structura

 într-o altă poziție voalată,

oglindită față de poziția inițială. Această trecere se face brusc(fig 15 c).

 În prima fază structura areconcavitate negativă, în ultima,pozitivă.

Fig. 15: Voalarea cupolei sferice prin saltul echilibrului

Page 38: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 38/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 17

VOALAREA STRUCTURILOR DIN CUPOLE SFERICE

Fig. 16: Colapsul cupoleiExpoziției Naționale

din București(30 ianuarie 1963)

Page 39: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 39/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 18

INSTABILITĂȚI DINAMICE

Poduri suspendate

Fig. 17:Colapsul podului Tacoma Narrows

Colapsul s-a produs în 1940, datorităinstabilității galopante rezultată din

acțiunea vântului și a unei rigiditățiinsuficiente la torsiune a tablierului.

Page 40: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 40/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 19

INSTABILITĂȚI DINAMICE

Efectul cutremurelor 

Fig. 18: Avarieri și colpasuri datoratecutremurelor a), b) Pr ăbușirea clădirii Pino Suarezdin Mexico City în 1985;c) instabilități la barele grinzilor cu zăbreleale planșeelor care a redus ductilitatea

structurilor și a produs colapsul stâlpilor (Northridge, 1994) (colaps progresiv).d) instabiltăți locale de barecontravântuiri (Kobe, 1995).

Page 41: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 41/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 20

INSTABILITĂȚI DINAMICE

Structuri spațiale

O formă specială de instabilitatedinamică este produsă de o instabilitate

locală ce se propagă cu o mare vitezăpe o zonă ce produce colapsul structuriiFenomenul este specific structurilor planare dublu strat (fig. 19), caz în care

 în urma unor aglomer ări de zăpadă și înurma cedării unor diagonale întregul

acoperiș s-a pr ăbușit și plăcilor curbe într-un singur strat. În urma acestui accident s-a pus înevidență un fenomen nou și anumeinstabilitatea progreisvă (efectul domino) saucolapsul progresiv în care instabilitatea uneibare se propagă în lungul unei linii (fig. 20)

Fig. 19: Colapsul acoperișului reticulatal sălii de sport Hardford (SUA,1980)

Page 42: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 42/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 21

INSTABILITĂȚI DINAMICE

Structuri spațiale

Fig. 20: Propagarea

instabilității localela structurile reticulareplanare.

Page 43: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 43/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 2 - Complexitatea cauzelor care conduc la pr ăbușiri. Mecanisme de Cedare. Colaps progresiv. Pagina 22

INSTABILITĂȚI DINAMICE

Structuri spațiale

Fig. 21: Propagarea instabilității

locale la structurile reticulate curbe.

Instabilitatea unui nod se propagăpe întrega suprafață cu mare viteză,producând colapsul structurii.

C 1 I d M i i b dă ii bi l i P i 23

Page 44: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 44/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 23

CONCLUZII

Din examinarea selectivă a acestor exemple de avarii la construcții produse prin pierdereastabilității se constată că schimbările calitative avute în vedere în teoria catastrofelor nu îmbunătățesccomportarea structurilor, ci le fac practic inutilizabile.

Cauzele care conduc la pierderea stabilității structurilor sunt multiple, apărând mai mulțiparametrii aleatori.

Practic nu există fenomen de colaps generalizat care să se datoreze unei singure cauze,fenomen sau erori. De pildă, despre cutremurul de la Kobe, profesorul Cișmigiu scria că practic nicăierinu s-au înregistrat într-un singur loc atâtea fenomene unice, combinându-se implacabil (magnitudinemare, accelerații verticale nemaiîntâlnite, lichefieri, alunecări, incendii, torsiune, for ță tăietoare, casanță,

flambaj, voalare, colaps progresiv, etc.).Pierderea de stabilitate poate să fie locală, producând numai colapsuri sau avarieri locale.

 Acestea însă pot să se propage la nivelul întregii structuri, prin cedarea treptată dar rapidă a elementelor structurale, conducând la pr ăbușire, fenomen ce poartă denumirea de colaps progresiv.

Sfâr șitVă mulțumesc!

C 1 I t d M ti ți b dă ii bi t l i P i 24

Page 45: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 45/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 1 Introducere. Motivația abordării subiectului. Pagina 24

BIBLIOGRAFIE

- Instabilități și catastrofe în ingineria structurală, Victor Gioncu, Editura OrizonturiUniversitare, Timișoara, 2005.

- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică, București, 1998.- Deceniul seismic 1985-1995 – de la Mexico city la Kobe – REFLECȚII, Alexandru Cișmigiu,

Buletinul AICPS nr. 2/1999 – Articol cuprins in lucrarea Monografie – Alexandru Cișmigiu, București, 2002

Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 1

Page 46: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 46/325

STRUCTURI FĂRĂ REZERVE DE STATICITATE

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 1

Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 2

Page 47: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 47/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 2

Redundanța este o proprietate necesar ă tuturor structurilor.Una din căile de a asigura o bună redundanță este hiperstaticitatea (măsur ă pecare proiectantul o ia pentru a evita pr ăbușirea generală în cazul unor distrugeri locale șivariază cu tipul de structur ă - uneori proiectantul este obligat sa o facă, ea este oconseciință a modului de conformare, rezultă din alte condiții și nu neapărat dintr-o alegerevoită a inginerului ).

 În esență. Hiperstaticitatea structurală permite ca încărcările să fie transmise înmai mult decât un singur fel, adică prin mai mult decât un singur traseu și trebuie să fieconsiderată o particularitate necesar ă în orice structur ă mare, sau în orice structur ă a căreipr ăbușire poate produce o avarie extinsă sau pierderi de vieți.

 În practică, toate pr ăbușirile structurale pot fi considerate că sunt datorate uneilipse de hiperstaticitate, dar cele două cazuri prezentate mai jos au în comun ocaracteristică mai importantă: reacția lor în lanț sau pr ăbușirea progresivă a fost consecințaunor instabilități elastice locale.

Fig.1-a: Stabilitate Fig. 1-b: Instabilitate

Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 3

Page 48: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 48/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 3

 În cazul instabilității elastice, caracteristicile structurii sunt astfel încât fie că  încărcarea atinge o așa-numită valoare critică, fie că rigiditatea ei este mai mică decât ovaloare critică; se produce o creștere progresivă a tensiunilor, în primul caz și o creștereprogresiv

ăa s

ăge

ților, în cel de al doilea caz. Deoarece, în plus, aceste cre

șteri sunt

ireversibile, ele conduc la pr ăbușire în ambele cazuri.

Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 4

Page 49: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 49/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 4

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

- locație: Kansas City, Missouri;- construită în 1973;- proiectată de Helmuth Jan de la biroul C.F.Murphy;

- distinsă în 1976 cu premiul Institutului American al Arhitecților;- L x l x h : 108 m x 97 m x 18 m;- cost: 23,2 mil. USD;- capacitate: 17500 locuri.- pr ăbușită la 4 iunie 1979 în condițiile unei ploi torențiale (11 mm/ora) și a unui

vânt batând dinspre nord cu o viteză de 112 km/or ă.

- s-a pr ăbușit zona centrală (60 x 65 m) de o suprafață de cca. 4000 m2

- investigații ce au durat 4 ani; exper ții tuturor păr ților au încercat să determinecauzele accidentului care au fost aparent numeroase, complexe, discutabile și greu dedemonstrat,, deoarece nici o cauză luată în parte nu putea explica pr ăbușirea uneiasemenea structuri moderne, presupusă a fi corect proiectată; firma Weidlinger Associatesa prezentat cel mai compet raport.

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 5

Page 50: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 50/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

g

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Fig. 2: Arena Kemper – vedere generală

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 6

Page 51: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 51/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

g

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Fig. 3: Arena Kemper – după pr ăbușire

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 7

Page 52: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 52/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Fig. 4: Arena Kemper – Schema structurală

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 8

Page 53: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 53/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Fig. 5: Arena Kemper – Secțiune transversală

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 9

Page 54: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 54/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Structur ă acoperiș:- Placă de beton armat turnat pe tablă cutată;- grinzi ușoare cu profil deschis;

- grinzi cu zăbrele ușoare cu tălpi din corniere și diagonale de înclinate, lungi de16 m, dispuse la interax de 2.7 m;- grinzile cu zăbrele descarcă pe sistemul de grinzi cu zăbrele N-S alcătuite din

câte două grinzi cu zăbrele lungi de 30 m, rezemate la capete pe tri grinzi cu zăbrele mai înalte, lungi de 16 m, numite grinzi cu zăbrele în consolă;

- sistemul de grinzi cu zăbrele era suspendat de tălpile inferioare ale celor trei

portaluri prin 42 de ansambluri-suspensor (șapte E-W, șase N-S) pe o rețea pătrtă cu laturade 16 m;

- greutate proprie a acoperișului 1,3 kN/mp + 1,25 kN/mp din ploie, sistememecanice, alte încărcări atârnate;

- în suspensori 622 kN vertical + încărcări din vânt;- 6 suspensori erau articulați atât la capătul superior cât și la jumate, permițând

acoperișului să se deplaseze ca un pendul;- 36 suspensori cu o singur ă articulație limitau mișcările acoperișului - momentul

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 10

Page 55: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 55/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Fig. 6: Pisele componente ale ansamblului suspensor 

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 11

Page 56: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 56/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Fig. 7: încovoierea ansamblului suspensor datorată for țelor laterale

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 12

Page 57: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 57/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

 Alte detalii constructive:- S-a apreciat că în cei 6 ani de viață structura a fost supusă la 24.000 oscilații;- oțelul supus la eforturi alternante se spune că este supus la oboseală și

cedează la valori ale încărcărilor mai mici decât cele ale sarcinilor statice;- talpa superioar ă a grinzii cu zăbrele era prinsă de cadrul principal cu 4 șuruburide înaltă rezistență (A490), oțel la care specificațiile indică atenție mărită în cazul sarcinilor verticale, ceea ce în cazul de față se pare că nu a fost luat în calcul

Sistemul de scurgere al apelor pluviale:

- doar 8 găuri de scurgere (la o suprafață de 12.000 mp) cu diametrul de 130 mm;- prin proiectare s-a prevăzut ca pluvialele să descarce un debit moderat (0,0015

mc/s), când apa de pe acoperiș atingea o grosime de 5 mm (pentru o ploaie torențială maxima având IMR 10 ani);

- un sistem de 55 drenuri permitea o acumulare substanțială de apă pe acoperiș,situate la 5 cm față de suprafața acoperișului permițând acoperișului să înmagazineze cei 5cm de apă la margine și o cantitate mai mare în zona centrală (datorită săgeții).

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 13

Page 58: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 58/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Fig. 8: Acumularea apei pe un acoperiș platCând apa se strânge pe o structur ă orizontală rigidă, deformațiile elastice ale acesteia sunt suficient demici pentru a ne permite să neglijăm cantitatea redusă de apă strânsă în structura abia curbată.

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 14

Page 59: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 59/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Din contra, când acoperișul orizontal al unei structuri este flexibil, cantitatea de apă adunată  în forma încovoiată în jos îi mărește săgeta, care la rândul ei favorizează acumularea unei noi cantități deapă pe el, ceea ce produce o săggeată și mai mare, într-un cerc vicios de săgeți și încărcări crescânde,ceea ce face ca structura acoperișului să fie instabilă.

 Această depozitare a apei pe un acoperiș orizontal depinde de rigiditatea structurii și degreutatea specifică g a lichidului acumulat. Pentru o structur ă dată, dacă greutatea critică g producândstagnarea apei este mai mare decât greutatea specifică a apei (considerată 1), acoperișul este stabil;dacă însă g este mai mare decât 1, acoperișul este instabil.

Pentru o structur ă obișnuită constând dintr-o rețea ortogonală de grinzi cu zăbrele (un sistemde gradul 2) au fost stabilite formule pentru luarea în considerare a stagnării apei, adoptate în milte coduride proiectare, la calculul rigidității acoperișului. În cazul nostru, dacă ar fi fost luate în considerare doar contribuțiile profilelor laminate și ale grinzilor cu zăbrele, probabil că acoperișul era suficient de rigidpentru a fi stabil. Dar când formulele au fost extinse la un sistem de gradul 4, cuprinzând deformațiileplanșeului, laminatele, grinzile cu zăbrele și portalele cu deschidere mare, a rezultat că valoarea critică alui g este de numai 0.627. Acoperișul arenei Kemper era instabil și permitea o acumulare de apă de 229mm la gurile de scurgere.

Mai întâi au cedat suspensorii 1, apoi 3, 2,4, toate situate în jumătatea sudică a acoperișului.

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 15

Page 60: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 60/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

Un calcul simplu a demonstrat că dacă numai unul din suspensori s-ar fi distrusdin cauza oboselii șurubului, suspensorii vecini, incapabili să susțină for ța de întindere asuspensorului distrus, ar fi cedat în lanț, cao consecință a lipsei de nedeterminare statică.

Deci pr ăbușirea Arenei Kemper nu putea fi explicată printr-o singur ă cauză și că ploaia torențială, deficiențele de scurgere, efectele vântului, obosela șuruburilor și lipsa denedeterminare statică au contribuit toate la producerea catastrofei.

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 16

Page 61: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 61/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA BRUSCĂ A ACOPERIȘULUI ARENEI KEMPER

 Arena Kemper arată azi ca înainte de pr ăbușire, dar centrul acoperișului a fostridicat cu 760 mm și acum are pante spre perimetru, au fost adăugate 14 guri de scurgerepe conturul acoperișului, iar suspensorii au fost modificați și sudați de grinzile cu zăbrele,acestea au fost consolidate, profilele laminate au fost m

ărite, totul cu un cost de 5.2 mil

USD. A fost redată în folosință în septembrie 1981.

Fig. 9: Arena Kemper- azi.

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 17

Page 62: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 62/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD

- locație: Hartford City, Connecticut;- construită în 1972-1975;- arhitect Vincent Kling, structura Fracoli, Blum and Yesselman Engineers- distins

ăîn 1976 cu premiul Institutului American al Arhitec

ților;

- L x l x h : 110 m x 91 m x 6.4 m(grosimea acoperișului);- cost: 23,2 mil. USD;- capacitate: 10500 locuri.- pr ăbușită la 17 ianuarie 1978 în condițiile unei ninsori intense.

Fig. 10:Perspectivă aCentrului Hartford

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 18

Page 63: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 63/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD

Panourile de acoperiș erau rezemate pe niște piciorușe foarte scurte pentru 1)dacă înălțimea piciorușelor e variată, se poate da pantă acoperișului și 2) barele de pe fațasuperioar ă nu sunt supuse la încovoiere.

Fig. 11: Modulul piramidal curent,cu piciorușe susținând panourile deacoperiș.

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 19

Page 64: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 64/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD

Trei caracteristici neobișnuite: 1) barele feței superioare având secțiunecruciformă (sensibile la flambaj), 2) nod descenntrat al grinzii cu zăbrele, 3) rezemarepunctuală pe cei 4 piloni imenși aflați la 13.7 m în interiorul conturului

Fig. 12: Barele diagonale legateexcentric de barele din fața superioar ăavând secțiunea cruciformă

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 20

Page 65: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 65/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD

Masur ători exacte au ar ătat că încărcarea utilă acumulată era aproximativ jumătate din încărcarea dată de cod, dar că greutatea acoperișului a fost mai mare cu 25%față de cea considerată la proiectare. Totuși suma tuturor încărcărilor era mai mică decât

 încarcarea luată la proiectare.

Fig. 13: Flambajul barelor superioare orizontale

Curs 3 Structuri f  ăr ă rezerve de staticitate Pagina 21

Page 66: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 66/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA ACOPERIȘULUI ARENEI HARTFORD

De ce a supraviețuit structura 5 ani?Pe un model încărcat în trepte s-a ar ătat că prima bar ă flambează când încărcarea este cu

13%mai mică decât încărcarea din ziua pr ăbușirii.Când un element flambează, atunci se redistribuie încărcarea la cel alăturat, apoi mai

departe, rezultând colapsul progresiv. S-a obținut că încărcarea de pr ăbușire este cu doar 20% mai maredecât încărcarea din gheață și zăpadă măsurată. Ea produce o schemă de cutare progresivă asemănătoare cu cea observată după cedare.

Cum între modelul ideal și cel real, probabil că structura s-a pr ăbușit la o valoare ceva maimare decât cea care dă flambajul primei bare și ceva mai mică decât încărcarea totală de pr ăbușire.

Pr ăbușirea progresivă poate fi inițiată ca rezultat chair a unei deficiențe minore, dacă nu este

introdusă o nedeterminare statică.

 În cazul de față s-a observat că introducerea a mai puțin de 50 de bare care să lege bareleorizontale superioare de la exteriorul structurii (5000 bare în total), ar fi asigurat acoperișul Hartford,prevenind flambajul barelor.

Sfâr șitVă mulțumesc!

Curs 3 Structuri fără rezerve de staticitate Pagina 22

Page 67: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 67/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

BIBLIOGRAFIE

- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică, București, 1998.- World Wide Web.

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 1

Page 68: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 68/325

CUPOLE.AGLOMERĂRI DE ZĂPADĂ.

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 2

Page 69: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 69/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

Cupolele sunt cele mai impresionante membre ale unei familii de structuri numiteforme de rezistență (Pier Luigi Nervi).

 În mod simplist, o cupolă poate fi imaginată că este construită dintr-o serie dearce verticale (meridianele sale), rotite în jurul unei axe verticale și având o axă comună,care conlucrează între ele prin paralele capabile să dezvolte întinderi. Datorită interacțiunii

meridianelor și paralelor sunt extrem de rezistente la încărcări gravitaționale și extrem derigide (din cauza rigidității pronunțate, cupolele sunt sensibile la tasări diferențiate).

Fig. 1: Meridianele și paraleleunei cupole

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 3

Page 70: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 70/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

CUPOLE ANTICE

- Cupolele î și au originea în urmă cu 3300 de ani în construcțiile asirienilor.- Panteonul (200 î.c.) este prima cupolă de mari dimensiuni;- Hagia Sofia (537) – arhitecți Anthemius din Tralles și Isidorus di Milet; întrucât zidăria

nu putea să preia efortuir de întindere și în același timp baza nu constituia o rezemare uniformă 

(pentru că noile cerințe de atunci ale liturghiei creștine cereau ca brațele crucii să fie inegale), eas-a pr ăbuși par țial în anii 553 și 557, apoi în 989 și 1436, datorită cutremurelor. Cupola HagieiSofia nu a fost stabilizată până în 1847-1849, când arhitecții elvețieni Gaspar și Giuseppe Fossatiau încercuit-o la bază cu lanțuri de fier (așa cum se procedase cu câteva secole mai înaintepentru santa Maria del Fiore și Sf. Petru din Roma.

- Santa Maria del Fiore (Florența, 1420, Brunelleschi)) a fost prima cupolă înălțată f ăr ă 

schelă; cupola lui Brunelleschi câmtărea 17.5 kN/mp, în timp ce o cupolă de beton de cca acelașidiametru (44 m), de 200 mm grosime cântărește 5 kN/mp

- Cupola cu perete dublu a bisericii Sf. Petru de la Roma (Michelangelo) – terminată în1590 de Giacomo della Porta

- O cupolă de beton proiectată acoperitor ajunge la un raport diametru /grosime de 300 în timp ce la coaja unui ou (formă deosebit de rezistentă este 30) – de aici și denumirea de plăci

curbe subțiri.

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 4

Page 71: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 71/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

Fig. 2: Hagia Sofia (Constantinopol)

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 5

Page 72: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 72/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

Fig. 3: Santa Maria del Fiore (Florența)

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 6

Page 73: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 73/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

Fig. 4: Basilica Sf. Petru (Roma)

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 7

Page 74: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 74/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

CUPOLE DE BETON

Cupolele subțiri din beton pot fi construite pe schele mai ușoare, dar costulmanoperei pentru montarea cofrajelor curbe este deosebit de mare.

 În 1940 arhitectul californian Wallace Neff a propus și folosit pentru cofrarea unor 

cupole de 30 m diametru un balon gonflabil (se umfla balonul, se pozau armăturile flexibileși se turna beton prin torcretare).Un procedeu mai ingenios a folost începând cu anii 1960 arhitectul italian Dante

Bini. El a folosit un balon sferic din mase plastice, așezând armăturile și turnând betonul peel, ridicând apoi armăturile și betonul umed prin umflare. După două zile se dezumflabalonul și se tăiau golurile pentru ferestre.

Fig. 5: Cupola Bini umflată par țial

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 8

Page 75: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 75/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

CUPOLE DE BETONBini a construit în acest fel mai mult de 1500 (!!) de cupole cu deschideri între 7.5 m și 90 m, în 23de țări ale lumii, de pe toate continentele (mai puțin Statele Unite).

Forma finală a cupolei, esențială din punct de vedere structural pentru rezistența ei,depinde de patru factori:

- presiunea aerului din balon; o presiune prea mare ridică vârful cupoleiși îi modifică 

forma; o presiune prea scăzută aplatizează în mod periculos creștetul cupolei, lipsind-o decurbura ei și transformând-o într-o placă plană, subțire și puțin rezistentă; de aceea presiuneatrebuie atent monitorizată.

- tensiunile dezvoltate în resortuiel spirale folosite pentru a păstra în poziție armăturileși betonul;

- greutatea și distribuirea betonului;

- temperatura aerului (variabilă) în timpul întăririi cupolei de beton.

Influența acestor factori explică pr ăbușirea a două plăci curbe subțiri Bini, în Australia(în primul caz la două zile după construirea unei cupole de 30 m diametru, când din cauza uneitemperaturi foarte mari, a fost variată necontrolat și greșit presiunea, iar cea de a doua, la 10 anide la turnare, pentru că după decofrare betonula cr ăpat – temaperatur ă mare, variația incorectă a

presiunii - și a fost turnat un alt strat deasupra pentru reparare, în timp producându-se fenomenulde curgere lentă.

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 9

Page 76: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 76/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

CUPOLE DE BETON

Fig. 6: Pr ăbușirea plăcii Bini ca rezultat a suprapresiunii și subpresiunii

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 10

Page 77: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 77/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

CUPOLE DE BETON

Fig. 7: Pr ăbușirea plăcii Bini ca rezultat a creșterii greutățiii datorate adăugăriibetonului

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 11

Page 78: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 78/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

CUPOLE DE BETON

Fig. 8: Cupola CNIT, Paris, cea mai mare cupolă de beton construită (latur ă de216 m)

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 12

Page 79: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 79/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)

- Construită în 1970 ÎN Brookville, Long Island, New York;- destinația: centru teatral, 3500 locuri;- rezemată pe un șir de stâlpi de oțel dispuși circular;- cupolă pleoștită de 51 m, alcătuită din 40 de grinzi cu zăbrele dințevi metalice

dispuse circular, legate între ele prin paralele metalice orizontale cu secțiunea C.

Fig. 9: Schița structurii cupolei C.W. Post

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 13

Page 80: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 80/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)

- Inel de compresiune la cheie și unul de întindere la bază;- învelitoare din panouri de placaj acoperite cu termoizolație și cu un material

plastic pentru hidroizolație- raportul dintre săgeată și deschidere -1 la 7, secțiune pleoștită, față de 1 la 2 la

Panteonul din Roma sau de 1 la 1.35 la cupola lui Brunelleschi, o ”quinto acuto”.- greutatea oțelului: sub 50 kg/mp.

Fig. 10: Arcul A Quinto Acuto

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 14

Page 81: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 81/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)

- Era o structur ă reticulată – care nu are aceleași proprietăți în orice punct și înorice direcție, este anizotropă; teoria de membrană, folosită la calculul ei nu a funcționat,pentru că membrana se bazează pe izotropie; cupola a fost subdimensionată

- S-a pr ăbușit la 21 Ianuarie 1978, sub o încărcare din zăpadă de 25% față decea la care s-a calculat, dar aglomerată pe o un sector reprezentând doar o treime dinsupafața sa (spulberare).

Fig. 11: Etapele pr ăbușiriicupolei C.W.Post

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 15

Page 82: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 82/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)

- Până să apar ă calculatorele nu s-a știut și nici experimental nu fuse-se stabilitcă încărcarea datorită vântului nu este simetrică (vântul nu exercită presiuni și sucțiuni înmod egal, el exercită sucțiune pe cea mai mare parte a cupolei)

Fig 12 – a) reacțiunile cupolei la semisfer ă; b) recțiunile cupolei la calota sferică (pleoștită)

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 16

Page 83: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 83/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI C.W. POST (aglomerare de zăpadă)

- Cea mai periculoasă consecință a aplicării teoriei de membrană este aceea că sub acțiunea încărcărilor gravitaționale simetrice, ochiurile sufera scurtări ușoare ale tuturor celor patru laturi r ămânând pătrate, în timp ce sub acțiunea vântului ele devin oblice,necesitând diagonale pentru a r ămâne stabile.

Fig 13: Înclinarea nervurilor radiale produsă de acțiunea vântului

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 17

Page 84: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 84/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos Marcu

CURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)

- Proiectată de prof. dr. Ing. Ferdinand Lederer și executată la Brno(Cehoslovacia), după 1960 și înaugurată în august 1962;

- Parte inferioar ă cilindrică din beton armat;- cupola avea diametrul de 93.5 m, din țevi metalice, cu o săgeată de 1:5- țevi dispuse în trei straturi prinse în punctele

de intersecție cu bride din paltbande pentru a impiedicalunecarea țevilor 

- diametrul exterior al țevilor: între 3 și 10 cm- greutate structur ă oțel

deosebit de mică (33 kg/mp)- în afara de greutatea proprie, în calcul au fostconsiderate for țe concentrate (reflectoare, tabele),

 încărcarea din zăpadă simetrică pe toată suprafața saunumai pe jumătate, antisimetrică, dar cu valoare dublă,vânt și seism (10% din masă). Toate valorile ar fi

considerate valabile și azi deși s-ar determinaexperimental. Fig 14: Cupola de la București

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 18

Page 85: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 85/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)

Fig. 15: Dispunerea barelor în cupola de la București

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 19

Page 86: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 86/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)

- s-a pr ăbușit la 30 ianuarie 1963, după o încărcare modestă din zăpadă (maipuțin de o treime din cea calculată); destul de interesant, structura tubular ă nu a fost ruptă;ea și-a pierdut stabilitatea prin traversare, atârnând, aproape neavariată, ca o farfurie, pesteplașeul robustului inel din beton armat din bază.

Fig. 16: Cupola voalată (după pr ăbușire)

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 20

PRĂBU IREA CUPOLEI DE LA BUCURE TI ( l d d )

Page 87: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 87/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)

- raportul profesorilor Aurel Beleș și Mircea Soare de la UTCB a stabilit cauzapr ăbușirii;

- la proiectare, s-a utilizat eronat tot teoria de membrană, iar studiile fundamentaleale lui D.T. Wright care au clarificat anumite aspecte au apărut numai în 1965.

- la proiectare coeficientul de flambaj a fost ales de două ori mai mare decâtvaloarea sigur ă; chiar dacă nu ar fi fost așa și for ța critică de flambaj ar fi fost dublă,

 încărcarea din momentul pr ăbușirii era numai o treime;- capacitatea de rezistență a unei plăci curbe subțiri în formă de cupolă se explică 

prin monolitismul ei, care permite plăcii să lucreze ca o serie de arce dispuse în lungul

meridianelor, reținute de o serie de inele dispuse după cercurile paralele; o inspecție acupolei pr ăbușite și întoarse a ar ătat că zăpada se acumulase în lungul a cinci linii radiale,având o încărcare aproape dublă față de încărcarea proiectată maximă neuniformă.

 Această încărcare concentrată flambase local țevile parale în lungul a cinci linii radiale șidezvoltase dolii radiale perpendiculare pe paralele.

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 21

PRĂBU IREA CUPOLEI DE LA BUCURE TI ( l d d )

Page 88: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 88/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)

Fig. 17: Voalarea locală radialăa unei cupole

 Încovoiata astfel într-o formă ondulată, cercurile paralele nu aveau posibilitatea să dezvolte compresiunea necesar ă pentru a reține meridianele și când cupola a început să se

 întoarcă pe dos, săgețile dispuse ca valurile au crescut ca amplitudine, reducând în

continuare capacitatea de rezistență.

Curs 4 Cupole. Aglomer  ări de zăpadă. Pagina 22

PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de ăpadă)

Page 89: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 89/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PRĂBUȘIREA CUPOLEI DE LA BUCUREȘTI (aglomerare de zăpadă)

 În loc să se comporte ca inele rigide în jurul suprafeței cupolei, inelele audevenit flexibile, iar cupola și-a pierdut capacitatea de a-și suporta greutateaproprie și încărcarea (redusă) provenită din zăpada aglomerată. Mircea Soare a

mai remarcat mai târziu că legăturile cu bride de la noduri au fost total incapabilesă împiedice alunecarea relativă a țevilor.

Legăturile rigide la nodurile unei cupole reticulate sunt esențiale pentru amenține invariabilă geometria cupolei și a împiedica deformațiile din încovoiere la

 îmbinări; nici o cupolă reticulată ușoar ă nu poate să fie autoportantă f ăr ă 

satisfacerea acestor două condiții. În acest fel, probabil, o economie neînsemnată la costul îmbinărilor ar 

putea să fi reprezentat o cauză major ă în această pr ăbușire.Mai târziu cupola a fost reproiectată ca o cupolă standard (corniere și

grinzi cu tălpi late), dar cu o structur ă de cinci ori mai grea decât cea inițială.

Sfâr șitVă mulțumesc!

Curs 4 Cupole. Aglomerări de zăpadă. Pagina 23

BIBLIOGRAFIE

Page 90: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 90/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

BIBLIOGRAFIE

- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică,București, 1998.

- Instabilități și catastrofe în ingineria structurală, Victor Gioncu, Editura OrizonturiUniversitare, Timișoara, 2005.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 1

Page 91: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 91/325

VÂNTUL.

JOHN HANCOCK TOWER. CITY CORP.

PRĂBUȘIRI DE PODURI.REZONANȚĂ.

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 2

VÂNTUL

Page 92: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 92/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

VÂNTUL.

Calculul construcțiilor la acțiunea vântului poate să fie condus cu o metodă simplă ce poate fi aplicată unei structuri care nu este susceptibilă unei excitații dinamice (de obiceistructuri dezvoltate pe verticală până la 200 m înălțime, sau pe orizontală, având lungimi cedepășesc 200 m.

Efectul dinamic al acțiunii vântului este prins printr-un factor dinamic Cda căruivaloare depinde de tipul structurii, de înălțime și de lățimea clădirii.

Efectul acțiunii vântului depinde de:- zona climatică;

- înălțimea de referință;- de forma și rugozitatea construcției și a fațadei;- de rugozitatea terenului (relief);- de prezența fondului construit în vecinătate (care poate să conteze pe o

suprafață definită de un cerc cu centrul în centrul de greutate al construcției studiate și cudiametru de aprox. 1 km.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 3

VÂNTUL

Page 93: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 93/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

VÂNTUL.

Tipuri de structuri sensibile la acțiunea vântului:- clădiri cu o înălțime ce depășește 200 m;- poduri;- estacade, pasarele;- turnuri;- structuri industriale – turnuri de r ăcire;- Hale cu o înălțime și lungime mare a fațadei;- panouri publicitare, etc.

Pentru cele mai multe dintre structurile de mai sus, la proiectare se utilizează rezultate ale testării în tunelul aerodinamic de vânt.Rezultatetele acestor testări de laborator, coroborate cu metodele precizate de

codurile de proiectare și cu modelările matematice conduc la: - stabilirea efctului pe carevântul îl are asupra structurii de rezistență la nivel local sau de ansamblu și ii) stabilirea unor presiuni de calcul mai precise, diferite de-a lungul perimetrului și pe înălțime, în vederea

dimensionării fațadei.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 4

VÂNTUL

Page 94: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 94/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

VÂNTUL.

 În cazul structurilor amintite mai sus poate interveni unul din următoarele efecte dinamice șide instabilitate:

- efectul rafalelor de vânt (vortex);- efecte de galopare;- efecte de fluturare;

- efecte de divergență;- efecte de interferență.

Fig.1: Condiții pentru verificareala ac

țiunea rafalelor de vânt.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 5

VÂNTUL.

Page 95: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 95/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

VÂNTUL.

Fig. 2 Distribuțiavitezei vântului [m/s]pe teritoriul României

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 6

VÂNTUL.

Page 96: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 96/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

U

CONFORTUL OCUPANȚILOR

Fig. 3 Condiții de confort (după Lin) Fig. 4 Frecvența limită de confort (după CECM)

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 7

VÂNTUL.

Page 97: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 97/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 5-13 Studiu în tunelulaerodinamic de vânt

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 8

VÂNTUL.

Page 98: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 98/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 6

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 9

VÂNTUL.

Page 99: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 99/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 7

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 10

VÂNTUL.

Page 100: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 100/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 8

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 11

VÂNTUL.

Page 101: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 101/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 9

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 12

VÂNTUL.

Page 102: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 102/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 10

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 13

VÂNTUL.

Page 103: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 103/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 11

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 14

VÂNTUL.

Page 104: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 104/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 12

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 15

VÂNTUL.

Page 105: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 105/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 13

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 16

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

locație: Boston Massachusetts;

Page 106: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 106/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

- locație: Boston, Massachusetts;- construire: 1972-1973;- arhitectura: I.M.Pei & Partners – New York;- structura: William le Messurier;- marele premiul al Institutului American al Arhitecților 

(1974);- dimensiuni (Lxlxh): 92.4 x 30 x 234 m (60 de etaje);- probleme la ecranul de palplanșe–deplasări de 0.9 mcare au condus la degradarea Bisericii Sf. Treimi.

- Prabușire par țială a fațadei în timpul construirii;- Reparat prin introducerea a 1650 tone de diagonale

metalice;

Fig.14 John Hancock Tower 

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 17

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

Page 107: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 107/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.15 John Hancock Tower - Dimensiuni în plan

Fig.16 John Hancock Tower – Vedere laterală

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 18

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

Incidente în timpul execuției

Page 108: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 108/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Incidente în timpul execuției

- deplasarea cu 0.9 m a ecranuluide palplanșe care susținea excavația,ceea ce a condus la avarierea bisericii

din vecinătate; incidentul a fost imediatizolat, peretele atent monitorizat și s-aintervenit urgent, reparându-se avariile,propirtarul turnului asumându-șiresponsabilitatea.

Fig.17: Detaliu fațadă

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 19

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

Incidente în timpul execuției

Page 109: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 109/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

p ț

- In timpul execuției, în urma unei furtuni putenice, cca. o treime dintre panourile de fațadă montate(fiecare având dimensiuni de 1.35 x 3.45 m) s-au pr ăbușit.

* Încă de la început a fost remarcată zveltețea deosebită a turnului pe direcția scurtă, datorită 

lațimii foarte mici în comparație cu înălțimea, valoarea ante-calculată a deplasării la vânt datoratevântului, fiind în limita prevederilor pentru buna practică inginerească, dar mai mare decât aceea aleasă obișnuit de structuriștii mai prudenți.

* Când se produce avarierea panourilor de sticlă, prima bănuială este că acaesta sedatorează săgeții laterale a structurii datorită acțiunii vântului.

* Expertii de la Facultatea de constructii a MIT, prin măsur ători efectuate, asupra deplasării

laterale coroborate cu viteza vântului la vârful structurii, nu au putut explica avarierea fațadei. Dar auridicat serioase semne de întrebare asupra mărimii deplasării și asupra siguranței turnului însuși.* Se știa că accelerația oscilațiilor vântului influențează reacțiile psihologice ale ocupanților.

Din acest punct de vedere accelerațiile măsurate la turnul Hancock păreau să aibe valori inacceptabile.* Au fost solicitate încercări în tunelul aerodinamic de vânt profesorului Alan Davenport de la

Universitatea Western Ontario, Canada. Încercările au confirmat că deplasarea din vânt nu eraresponsabilă pentru distrugerea fațadei ci, mai gedrabă, erau cauza unor mișcări inacceptabile pentru

confortul ocupanților .

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 20

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

Incidente în timpul execuției

Page 110: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 110/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

p ț

 Aceste mișcări nu erau caracterizate numai de deplasări mari pe direcția scurtă a turnulu, ci și de mișcăride torsiune datorate dimensiunii înguste a clădirii în direcția scurtă și, par țial, formei romboidale în plan.Oscilațiile turnului trebuiau să fie amortizate.

* Le Messurier, care în trecut fuse-se sfatuit de Davenport (”Bill, trebuie să te ocupi nemijlocit 

de amortizare; nu este nici o cale să o faci simplu, bagând mai mult oț el ”) la proiectarea cădirii Rezervelor Federale din New York (neconstruită) și avusese un succes cu un amortizor similar la consolidareaclădirii City Corporation – New York (vezi fig. 21), la ascultat pe canadian și a proiectat două amortizoaredinamice acordate constând în două mase de plumb, fiecare cântărind 300 tone, care să fie puse pe un

strat subțire de ulei, lângă capetele etajului 58 al turnului. Amortizoarele au fost legate de structur ă prinresorturi și absorbitori de șoc, care permiteau oscilația maselor pe direcția scurtă a clădirii.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 21

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

Incidente în timpul execuției

Page 111: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 111/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

ț

Fig. 18: Amortizoare dinamice acordate

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 22

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

Incidente în timpul execuției

Page 112: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 112/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

* Cum profesorul Robert J. Hanson de la MIT continua să fie îngrijorat privind siguranța ultimă a clădirii, proprietarul a solicitat o opinie profesorului Bruno Thurlimann de la Eidgenossische TechnischeHochschule din Zurich, care a f ăcut următoarea descoperire surprinzătoare: turnul era foarte flexibil nu

numai pe direcția scurtă ci și pe cea lungă, lucru care nu fusese observat de proiectanții structurii,deoarece ei neglijaser ă efectul P- ∆. Când vântul produce încovoierea clădirii într-o direcție dată,greutatea se mișcă în aceeași direcție și î și adaugă acțiunea de încovoiere proprie aceleia din vânt.

Oscilațiile care rezultă sunt echivalentecu acelea a unei clăiri având o perioadă

mai lungă , adică o structur ă mai slabă.Pentru a remedia această nouă problemă,rigiditatea cadrului de oțel pe direcția lungă a fost dublată cu ajutorul a 1650 tone deoțel în diagonale de contravântuiresuplimentare.

Fig. 19: Efectul P- ∆.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 23

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

Incidente în timpul execuției

Page 113: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 113/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

* A fost o soluție dificil de luat de către structuriști, deoarece săgețile măsurate în direcțialungă indicau o rigiditate triplă față de cea calculată matematic de Thurlimann. Calculând această rigidiate, Thurlimann luase în considerare doar contribuția la rigiditatea clădirii adusă de cadrul de oțel și

neglijase orice contribuție a peretelui-cortină și a pereților din blocuri de bieton ale miezului. Ignorândefectul P- ∆, el găsise o perioadă de 14 secunde pntru mișcările longitudinale ale turnului, în timp ceperioada măsurată a acestor oscilații era de 8 secunde. Deși era de neconceput pentru toți structuriștiiimplicați să se bazeze pe un perete cortină sau pe un perete din blocuri de beton, nelegat de cadru,datorită crizei de încredere apărute, s-a aprobat acțiunea de remediere de către toți proiectanții, în ciudacostului. Dar Michael Flynn, expertul tehnic al firmei I.M. Pei a spus : ” A fost ca și cum ț i-ai pune ciorapii 

după ce ai înc ăl ț at pantofii” . Cu toate acestea distrugerea peretelui de sticlă a r ămas neexplicată.Cercetările dovediser ă că panourile fusese-r ă instalate corect, în timp ce testele lui Davenport ar ătaser ă că fisurile din sticlă nu se datoraser ă mișcărilor produse de vânt și că fațadele nu fisuraser ă în punctele”fierbinți” localizate pe fațade de încărcările din vânt.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 24

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

Incidente în timpul execuției

Page 114: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 114/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

* Până la urmă enigma afost elucidată datorită peseverenței biroului I.M.Pei, care a cerut unuilaborator independent o nouă serie de teste. Cercetătorii au f ăcut mii de simulări ale oscilației vântului șiciclurile de tensiuni termice produse de dilatarea și contracția aerului dintre cele două geamuri de sticlă 

ale panourilor. S-a observat că în timp ce cele două geamuri erau rezemate identic și proiectate să distribuie egal presiunile și sucțiunile vântului, încărcările din vânt duceau, în cele mai multe cazuri, lafisurarea geamului exterior, atât în laborator ca și în realitate.

Găsind cioburi în lipitura de plumb care unea fâșia reflectorizantă de distanțier , cercetătoriiau ar ătat în final că lipitura de plumb produsese oboseala. Legatura dată de lipitur ă era atât de puternică,

 încât nu ceda și transmitea mișcarea geamului exterior, fisurându-l primul. Rezistența acestor legături leprodusese. Dacă ar fi fost mai puțin rezistente, mai puțin bine cercetate, panourile ar fi r ămas intacte!

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 25

JOHN HANCOCK TOWER (BOSTON).

Incidente în timpul execuției

Page 115: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 115/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Urmarea: Toate cele 10344 panouri identice ale turnului Hancock au fost înlocuite cu sticlă 

maleabilă de o singur ă grosime.

Morala: ”Oricând te abați de la practica stabilită, f ă de zece ori efortul, de zece ori cercetărilor. În special la proiectele la scar ă foarte mare”. – Le Messurier.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 26

CITY CORPORATION – NEW YORK.

- locație: New Yorkregim de înălțime 279 m (59 de etaje);

Page 116: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 116/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

- regim de înălțime 279 m (59 de etaje);- Prabușire par țială a fațadei în timpul uneifurtuni puternice- amendă + pagube = 6 mil USD

- Reparat în 1978 prin introducerea unui TMD

după un proiect de William le Messurier;

Fig.20: Clădirea City Corporation New York

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 27

CITY CORPORATION – NEW YORK.

- Tuned Mass Damper (TMD) =amortizor cu masă acordabilă

Page 117: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 117/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

amortizor cu masă acordabilă- greutate 373 tone (cca. 2% din masa

totală a clădirii);- Stă pe o pernă de ulei (coef. de frecare

de doar 0.003) și permite o mișcare de2.3 m în ambele direcții- Amortizarea creste de la 1% la 14%.- Reosorturile constau într-o pereche dedouă aquatoare care utilizează nitrogencomprimat la 590 tone/mp.- Mi

șcareadinamic

ăa structurii a fost

redusă la 50%.

Fig.21: Clădirea City Corporation New YorkPrincipiul TMD-ului.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 28

CITY CORPORATION – NEW YORK.

Page 118: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 118/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.22:City CorporationNew York

Schema TMD-ului.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 29

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS Tacoma Narrows Bridge Collapse.mp4 (Command Line)

Page 119: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 119/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

- deschis la 1 iulie 1940- poreclit ”Gertie care galopează”datorită oscilațiilor sale.

- pr ăbușit la 7 noiembrie 1940- Proiectant: Leon Moisseiff - doi piloni de 126 m înălțime;- deschiderea principală 840 m- Cabluri de ancorare de 330 m în afara pilonilor - Tablierul este legat de grinzi derigidizare (în alte cazuri cu grinzi zăbrelite)

Fig.23: Harta vecinătăților podului

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 30

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

Page 120: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 120/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Pentru controlul oscilațiilor podului s-a recurs la:- cabluri de oțel lângă fiecare capăt, ancorate în blocuri de 50 tone; rupte după trei zile.- instalarea unui montant central , precum și cabluri înclinate, legând cablurile principale de grinzile de

rigidizare; deoarece acestea erau puțin înalte (2.4 m) în raport cu deschiderea, podul tacoma era de treiori mai flexibil decât Golden Gate- un amortizor dinamicneacordat (un piston

 într-un cilindru) s-a ruptimediat- Nici una din soluțiilede rigidizare nu a datrezultate

Fig.24: Detalii

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 31

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

Page 121: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 121/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Podul Golden Gate avusese o mișcare de sus în jos de 606 mm la vânturi de 96 km/h și până la 1.8 mlateral.Diferența principală dintre oscilațiile podului Tacoma și alte poduri suspendate era că la acestea din urmă 

mișcările oscilatorii se stingeau (se amortizau) relativ repede, pe când la Tacoma nu. S-a dovedit că podulTacoma avea o amortizare de 60 de ori mai mică decât aceeași a unui pod suspendat obișnuit.Din acest motiv s-a luat hotarârea realizării unui model la scar ă la Universitatea din Washinton subconducerea profesorului Farquharson.

 Înregistr ări video și măsur ători efectuate de-a lungul verii lui 1940 au dovedit că podul vibra după moduridiferite de la una la mai multe unde, între piloni, ca și o oscilație de torsiune.

 În ziua de 7 noiembrie, la ora 10, la o viteză a vântului de 67 km/h, s-a apreciat o deplasare pe verticală la centru de 90 cm. Podul a fost închis.S-au constatat cel puțin 9 unde verticale și o deplasare laterală de 60 cm.Deodată podul a început să se torsioneze violent, iar mișcarea cu nouă unde s-a schimbat într-una cudouă unde, în timp ce platelajul podului dinspre Tacoma se torsiona puternic. S-a estimat că oscilațiile detorsiune din poziția cea mai coborâtă în cea mai ridicată ajunseser ă la 7.5 m.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 32

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

Page 122: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 122/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.25: Mișcarea de torsiune

a podului

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 33

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

Page 123: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 123/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.26: Momentul pr ăbușirii

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 34

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

P d l î ii b î l â d i d l l j l i d lâ

Page 124: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 124/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Podul a începu să se rupă, suspensorii zburau în sus, smulgând o por țiune de a platelajului de lângă sfertul deschiderii.După o oprire de o clipă, un tronson de 180 m al podului s-a rupt de suspesori și a căzut. Deschiderile

laterale s-au încovoiat, vârfurile pilelor înclinându-se către exterior cu 3,6 m.

Când i s-a cerut să comenteze, proiectantul Leon Moisseiff a putut doar să articuleze:

” Sunt complet încurcat pentru a explica pr ăbușirea”

O zveltețe pronunțată (1:72 la Tacoma și Niagara, 1:59 pentru Wheeling, față de 1:33 la podul GeorgeWashinton din NY sau chiar mai suplul Golden Gate cu 1:47) face ca podul să fie foarte puțin rezistent latorsiune, care în particular, când sunt combinate cu lipsa unei rigidități suficiente pe direcția deschiderii,conduc la ”galop” longitudinal.

Din cauza slabei rigidități la torsiune, Podul Tacoma a fsot distrus de oscilațiile aerodinamice ale vântului. Această slăbiciune avea două cauze: înălțimea redusă a grinzilor de rigidizare și îngustimea căii,

raportată la lungimea deschiderii.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 35

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

D i â d d î li di ți i â t l i t bli l i t it î t bli fl tt d d ă

Page 125: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 125/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Depinzând de înclinarea direcției vântului asupra tablierului se poate excita în tablier un flutter de două feluri: un mod de galop (încovoiere) sau un mod de torsiune (r ăsucire). Așsa au fost dublate mișcările dela Tacoma și cele de la Wheeling (vezi fig. 28) și Niagara.

Dacă vântul suflă de jos, ridicând ușor marginea dinspre vântși coborând marginea opusă., deschiderea reacționează ladeformație coborând marhinea suflată de vânt și ridicând-o pecealaltă. Deschiderea reacționează, torsionându-se înapoi,astfel relundu-se ciclul, iar oscilațiile cresc progresiv până se rupepodul.

 Acesta nu este un fenomen de rezonanță, deoarece un vântconsiderat constant nu are perioadă și deci nu poate fi înrezonanță cu oscilațiile de torsiune ale deschiderii, deși acesteacresc în amplitudine în timp, exact ca oscilațiile rezonante.De abia în 1991, s-a identificat fenomenul r ăspândirii vârtejurilor descris pt prima oar ă de Theodor van Karman.

Fig. 27: Răsucirea produsă de vânt

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 36

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

Au fost observate două feluri de vârtejuri la Tacoma:

Page 126: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 126/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

 Au fost observate două feluri de vârtejuri la Tacoma:- primul este un vârtej numit Karman, deoarece formarea periodică crează un model continuu de vârtejurialternante. Totuși aceste vârtejuri nu erau sincronizate cu oscilațiile podului și de aceea nu puteau

contribui la dezvoltarea mișcării.- al doilea este un complex de vârtejuri de tip flutter, cu o frecvență coincizând cu frecvența naturală apodului care a amplificat rapid oscilațiile de torsiune distructive ale podului.

De ce a torsionat în două planuri? Natura alege întotdeauna calea minimei rezistențe, adică acea calecare necesită o cantitate minimă de energie pentru a îndeplini un scop.Deoarece se poate ar ăta că opțiunea torsionării ca un tot necesită mai multă energie decât energianecesar ă torsionării alternative ale celor două jumătăși ale deschiderii, rezultă că natura alege să consume mai puțină energie și a ales cea de a doua cale.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 37

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

Antecedente:

Page 127: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 127/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

 Antecedente:- cu un secol îmainte de căderea podului Tacoma, un uragan a distrus par țial podul din strâmtoarea Menaidin estul Angliei , observându-se oscilații ale platelajului de 4.9 m, înainte de rupere.

- în 1854 podul de 303 m deschidere peste râul Ohio, la Wheeling (Fig.28) a căzut, din descrierirezultând că fenomenul a fost similar cu cel de la Tacoma.- Mai multe poduri suspendate au cazut în secolele 18 și 19, culminând cu podul Niagara-Clifton, lung de378 m, căzut în 1889, într-o furtună în care vântul a atins 118 km/h.- Mișcarea de torsiune înainte de cădere este o caracteristică a tutror podurilor și a fost ilustrată într-oschiță a căderii podului Chain Pier la Brighton, în 1836.

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 38

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

Page 128: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 128/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 28: Pr ăbușirea de laBrighton Chain Pier 

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 39

PRĂBUȘIRI DE PODURI. REZONANȚĂ (?)

PODUL TACOMA NAROWS

Cum puteau fi evitate torsionarea și galopul periculos care au distrus podul Tacoma?

Page 129: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 129/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Cum puteau fi evitate torsionarea și galopul periculos care au distrus podul Tacoma?- Grinzi de rigidizare cu zăbrele, în loc de grinzi cu inimă pline (penrtu a permite trecerea aerului).- Un raport mai mare între lățimea căii și deschidere va mări rezistența la torsiune.

- Se poate mări regiditatea la încovoiere a grinzilor cu zăbrele sau a podurilor, contribuind astfel lamărirea rezistenței la torsiune a deschiderii.- Dacă structura podului este amortizată , ea va împiedica creșterea progresivă nedefinită în mărime,aoscilațiilor aerodinamice.- Oscilațiile podului pot fi contracarate cu ajutorul unui amortizor dinamic.

Din păcate , în 1940, nici chiar un mare ”podar” cum era Moisseiff nu avea cunoștință de pericoluloscilațților aerodinamice la podurile suspendate și nici una din aceste precauții nu fusese luată înproiectarea podului Tacoma. ”Inginerii ar face bine să privească, uneori, înapoi, în loc să privească doar 

 înainte” - M. Salvadori.

Podul afost reconstruit cu grinzi cu zăbrele de 7.5 m înălțime și o proiectare de casetă pentru rigiditatetorsională.

Sfâr șitVă mulțumesc!

Curs 5 Vântul. John Hancock Tower. City Corporation. Pr ăbușiri de poduri. Rezonanță. Pagina 40

BIBLIOGRAFIE

- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică,București, 1998.

P i i b

Page 130: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 130/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

- Pagini web.

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 1

Page 131: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 131/325

SEISMELE.CUTREMURELE ROMÂNEȘTI.

THE BIH ONE – CALIFORNIA, KOBE,

NEW MEXICO, CHINA

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 2

SEISMELE.

PREZENTAREA DE FAȚĂ NU POATE FI ȘI NU SE DOREȘTE A FI UN CURS

Page 132: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 132/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PREZENTAREA DE FAȚĂ NU POATE FI ȘI NU SE DOREȘTE A FI UN CURSSUBSTANȚIAL PRIVIND SEISMUL CA FENOMEN FIZIC, ȘTIINȚIFIC, INGINERESC, CA

FENOMEN ECONOMIC, CA FENOMEN PSIHOLOGIC ȘI SOCIAL.

SE INTENȚIONEAZ Ă O SCURT Ă TRECERE ÎN REVIST Ă ASUPRAEFECTELOR (directe) CELE MAI DEVASTATOARE PE CARE SEISMELE LE AU ASUPRA

FONDULUI CONSTRUIT ȘI IMPLICIT A OAMENILOR ȘI ASUPRA INFLUENȚĂRIIMODULUI DE A CONSTRUI CA URMARE A ACUMUL ĂRII UNEI EXPERIENȚE

SECULARE.

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 3

Definiții.

Natura seismelor - seisme tectonice;

i d t ă l i ă

Page 133: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 133/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

- seisme de natur ă vulcanică;- seisme artificiale – seime datorate exploziilor (nucleare).

- seisme datorate căderii unor construcții sau obiecte foartegrele;- microseisme (trafic rutier, CF, Ciocniri, etc).

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 4

Definiții.

 APRECIEREA SESIMELOR. INTENSITATEA

scări de mas rare obiecti e se măsoară intensitatea c aj tor l nor aparate

Page 134: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 134/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

- scări de masurare obiective – se măsoar ă intensitatea cu ajutorul unor aparate(seismografe).

Exemplu: SCARA MAGNITUDINILORMAGNITUDINE = energia degajată în focar (hipocentru) – se măsoar ă în ergi,

este o scar ă logaritmică astfel ca, de exemplu, un cutremur de gradul 7 este de 32 ori maiputernic decât un cutremur de gradul 6.

Scara RICHTER

Scara Magnitudinolor Moment

- scări de măsurare subiective – apreciază (observațional) efectele pe careseismele le au asupra oamenilor, a reliefului, dar mai ales a construcțiilor – de exempluscara Mercalli – Modificată (grede I – XII).

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 5

Definiții.

Clasificarea seismelor după adâncime

cutremure de suprafață (de mică adâncime) adâncimea hipocentrului este de

Page 135: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 135/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

- cutremure de suprafață (de mică adâncime) – adâncimea hipocentrului este de5-20(25) kM (exemple: Banat, California, Japonia, China -cele mai semnificative-, etc).

- cutremure de adâncime medie - 20-150 km – (exemple: Vrancea, Mexic, Afganistan, etc).

- cutremure de mare adâncime: ≥ 150 km.

Sesimele de mică adâncime se resimt semnificativ pe o zona geografică restransă (o rază de câteva zeci de km), se manifestă pe frecvențe înalte si afectează înspecial construcțiile de mică înălțime. În schimb, cutremurele de adâncime medie și mare seresimt semnificativ pe zone largi (sute și chiar pete 1 mie de km), se manifstă pe frecvențe

 joase și afectează în mod deosebit construcțiile mai inalte.

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 6

Definiții.

Hipocentru (focar) = poziția (x,y,-z) in care se produce ruptura scoar ței

Epicentru = proiecția la suprafața pamântului a hipocentrului

Page 136: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 136/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Epicentru = proiecția la suprafața pamântului a hipocentrului

Distanță epicentrală = distanța de la locul de producere a seismului și construcțiaanalizată.

Unde P – unde principale – longitudinale

Unde S – unde secundare – transversale, sunt cele mai distructive

- Accelerogramă = înregistrarea grafică a unui anumit cutremur, pe un anumitamplasament, pe o anumită direcție, în format timp-accelerație.

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 7

Definiții.

De ce depinde efectul unui cutremur (intensitatea)?- adâncimea producerii- tipul de cutremur (unișoc sau multișoc)

Page 137: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 137/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

- tipul de cutremur (unișoc sau multișoc)- distanța epicentrală

- durata semnificativă- magnitudinea- accelerația- accelerația pe direcție verticală- perioada (sau frecvența) mișcării- straturile de teren prin care se filtrează (sau se amplifică) semnalul.

- condițiile locale de teren (terenul pe care este construit obiectul studiat).- zona geografică (munte, mare, campie)- efecte secundare induse (incendii, lichefieri, alunecări, tsunami, replici, etc)- hazard- tipul construcției (înălțime, tip de structur ă, materiale, geometrie).- factor uman (criteriile

și nivelurile de parforman

țăale proiect

ării

și construirii).

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 8

Definiții.

Care pot fi efectele?- de la foarte mici, nesemnificative, insesisabile- la medii – la nivel psihologic creează agitație construcțiile corespunzător

Page 138: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 138/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

la medii la nivel psihologic creează agitație, construcțiile corespunzător proiectate prezintă avarii nesemnificative ale elementelor nestructurale, în special)

- la severe – construcțiile corespunzător proiectate prezintă avarii severe laelementele nestructurale și un nivel mediu de avariere la elementele structurale- distrugătoare – unele construcții poircate în conformitate cu codurile de

proiectare pot ajunge la colapsuri par țiale sau chiar totale.- foarte distrugătoare (majoritatea construcțiilor se pr ăbușesc, schimbări de relief)

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 9

Definiții.

Care pot fi efectele?- de la foarte mici, nesemnificative, insesisabile- la medii – la nivel psihologic creează agitație, construcțiile corespunzător

Page 139: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 139/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

la medii la nivel psihologic creează agitație, construcțiile corespunzător proiectate prezintă avarii nesemnificative ale elementelor nestructurale, în special)

- la severe – construcțiile corespunzător proiectate prezintă avarii severe laelementele nestructurale și un nivel mediu de avariere la elementele structurale- distrugătoare – unele construcții poircate în conformitate cu codurile de

proiectare pot ajunge la colapsuri par țiale sau chiar totale.- foarte distrugătoare (majoritatea construcțiilor se pr ăbușesc, schimbări de relief)

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 10

Definiții.

 În ce se măsoar ă efectele?- pierderi de vieți omenești- numărul de r ăniți

Page 140: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 140/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

ț- cuantumul pagubelor materiale directe

- efecte colaterale- efecte economice globale.

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 11

Cutremurele românești.

Page 141: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 141/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.1: Stâlpi incorect conformați – după principiigravitaționale – (”Pseudostâlpii”, conf. Cișmigiu)

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 12

Cutremurele românești.

Page 142: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 142/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.2: Stâlpi incorect conformați – după principiigravitaționale – (”Pseudostâlpii”, conf. Cișmigiu)

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 13

Cutremurele românești.

Page 143: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 143/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.3,4:Stâlpi incorect conformați – după principiigravitaționale – (”Pseudostâlpii”, conf. Cișmigiu)

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 14

Cutremurele românești.

Page 144: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 144/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.6: Colaps de stâlpi

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 15

Cutremurele românești.

Page 145: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 145/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.7: Colaps de stâlpi

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 16

Cutremurele românești.

Page 146: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 146/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.8: Colaps de stâlpi

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 17

Cutremurele românești.

Page 147: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 147/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.9: Dublu-conuri aproximative

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 18

Cutremurele românești.

Page 148: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 148/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.10: Stâlpi f ăr ă etrieri

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 19

Cutremurele românești.

Page 149: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 149/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.11: Ruperi casante oblice

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 20

Cutremurele românești.

Page 150: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 150/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.12: Bază de perete structural

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 21

Cutremurele românești.

Page 151: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 151/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.14: Blocuri de beton la limita fiabilității

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 22

Cutremurele românești.

Page 152: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 152/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.15: Blocuri de beton la limita fiabilității

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 23

Cutremurele românești.

Page 153: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 153/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.16: Fațade

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 24

Cutremurele românești.

Page 154: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 154/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.17: Interacțiuni necontrolate (ciocniri)

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 25

Cutremurele românești.

Page 155: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 155/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.18: Interacțiuni necontrolate (ciocniri)

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 26

Cutremurele românești.

Page 156: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 156/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.18: Avarierea gravă a unui coș de fum

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 27

Cutremurele românești.

Page 157: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 157/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.19: Fațadă în stare de precolaps. Precolapsul stâlpilor prin articulația plastică

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 28

Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.

Page 158: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 158/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.20: ”Stâlpul secolului” - Yugoslavia

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 29

Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.

Page 159: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 159/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.21: Colaps de stâlpi + colapsul nodurilor - Yugoslavia

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 30

Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.

Page 160: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 160/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.22: Pseudostâlpul unei pasarele - Yugoslavia

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 31

Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.

Page 161: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 161/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.23: Proeminență ”neimportantă” – Avarieri pere

ți - Yugoslavia

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 32

Alte exemple de colapsuri/avarieri din Europa.

Page 162: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 162/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.24: Colapsul unei baze de perete – Yugoslavia

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 33

Kobe

Page 163: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 163/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig.25:

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 34

Page 164: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 164/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 6 SEISMELE. Cutremurele românești. The Big One (California, Kobe, New Mexico) Pagina 35

BIBLIOGRAFIE

- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică,București, 1998.

- Pagini web.

Page 165: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 165/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 1

Page 166: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 166/325

EXPLOZII.

BLOCUL RONAN POINT.

OKLAHOMA CITY.

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 2

EXPLOZIILE.

 Acțiunea Exploziilor este una dintre cele mai greu de previzionat, de cuantificat și

de contracarat acțiuni în construcții.

Page 167: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 167/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Tipuri: - explozii provocate- explozii accidentale

Domenii: - militar 

- civil

- industrial- minier - amenajare teritoriu

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 3

EXPLOZIILE.

Cauzele cele mai frecvente/semnificative:

- scapări și/sau acumulări de gaze în zonele/construcțiile rezidențiale

Page 168: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 168/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

- scăpări sau acumulări gaze/substanțe inflamabile în mediul industrial- cazuri de beligeranță- experimente

- acțiuni teroriste

- impactul dintre vehicule și construcții

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 4

EXPLOZIILE.

CAZUL RONAN POINT

• Turn cu înălţ imea de 22 etaje;

• 4 mor ţ i în urma pr ăbuşirii;

Page 169: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 169/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

• Sistem constructiv apărut la sfâr şitul celui de-aldoilea r ăzboi mondial care utiliza panouri de beton

armat pentru pereţ i portanţ i şi planşee, dispuse ca

un castel de căr ţ i de joc pentru a crea unităţ i de

locuit.

Fig. 1 Pr ăbușirea de la Ronan Point

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 5

EXPLOZIILE.

CAZUL RONAND POINT

Page 170: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 170/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 2 Ronan PointPlanul apartamentului 90

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 6

EXPLOZIILE.

CAZUL RONAND POINT

• Sistemul implica panouri de planşeu

rezemate pe panouri de pereţ i.

R t il di t t d ă ti i d

Page 171: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 171/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

• Rosturile dintre aceste două tipuri depanouri erau umplute cu mortar , un

amestec de ciment, nisip şi apă, întărit

câteodată cu oţ el-beton, dispus astfel

 încât să îmbine panourile, asigurând

continuitate şi i nteracţ iune reciprocă.

Fig. 3 Ronan PointRostul dintre peretele interior şi plăcile de planşeu

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 7

EXPLOZIILE.

CAZUL RONAND POINT

Page 172: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 172/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 4 Ronan Point

Rost între planşeu şi peretele exterior consolidat după explozie

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 8

EXPLOZIILE.

CAZUL OKLAHOMA CITY

• Regim înălţ ime – 9 etaje

• 168 mor ţ i•Structur ă cadre de beton armat

Page 173: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 173/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 1 Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 9

EXPLOZIILE.

CAZUL OKLAHOMA CITY

Page 174: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 174/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 10

EXPLOZIILE.

Page 175: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 175/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Fig. 2 Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 11

EXPLOZIILE.

Page 176: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 176/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 12

EXPLOZIILE.

Page 177: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 177/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 13

EXPLOZIILE.

Page 178: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 178/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 14

EXPLOZIILE.

Page 179: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 179/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Pr ăbușirea clădirii J. P. Murrah din Oklahoma City

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 15

EXPLOZIILE.

[2]Lupoae-Bucur SIMEC2009.pdf 

Page 180: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 180/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 7 EXPLOZII. Blocul Ronan Point. Oklahoma City. Pagina 16

BIBLIOGRAFIE

- De ce cad construcțiile, Matthys Levy și Mario Salvadori, Editura Tehnică,

București, 1998.

- Pagini web.

Page 181: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 181/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

TURNURILEGEMENETURNURILEGEMENE

Page 182: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 182/325

WORLD TRADECENTER 

NEW YORK

WORLD TRADECENTER 

NEW YORK

AMPLASAMENT. DESCRIERE

Înălţime: 417 şi 415m; 110 etajeA hit t Mi Y ki E R th d S C lti

Page 183: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 183/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK

11

; jArhitect: Minoru Yamasaki, Emerz Roth and Sons ConsultingInginer: John Skilling şi Leslie RobertsonProprietari: Port Authoritz of New York and New JerseyLifturi: 99 în fiecare turn şi 23 de lifturi rapide

Oţel în structură: 87.00 tone (pt.fiecare turn)Suprafaţa totală: 418.000 mp (pt.fiecare turn)Inaugurat: 4 aprilie 1973Distrus: 11 septembrie 2001

Page 184: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 184/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK

Page 185: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 185/325

Manhattan circa 1730, showingoriginal and current island profile andlocation of the WTC site(source: http://www.renewnyc.com)

AMPLASARE

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK11

Page 186: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 186/325

VEDERE DIN SATELIT(înainte de 11 sept.2001)

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK11

DESCRIEREA STRUCTURII

SISTEM CLASIC ‘TUB ÎN TUB’ Turnuri cu formă rectangulară în plan, 63,5 x 63.5m.

Miezul central – 24 x 42m.

Page 187: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 187/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK

22Faţada alcătuită din 59 de stâlpi metalici cu secţiunearectangulară (450 x 450mm) aşezaţi la 1,02m interax şi grinzide capăt la fiecare nivel.

Miezul central era alcătuit din 44 stâlpi metalici de secţiunerectangulară concepuţi să preia numai încărcări verticale.

Cele 4 faţade erau rigidizate în zona colţurilor, alcătuind împreună cu planşeele un tub rigid, fixat de fundaţii.

Pentru rigidizarea nodului central se utiliza o reţea de grinzi ceinterconectau stâlpii metalici.

FUNDAŢIIA deep subterranean structurewas present beneath the WTCPlaza (Figure 2-11) and the twotowers. The western half of thissubstructure, bounded by WestStreet to the west and by the 1/9

subway line that extendsapproximately between WestBroadway and Greenwich Street

Page 188: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 188/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22

Broadway and Greenwich Streeton the east, was 70 feet deepand contained six subterraneanlevels. The structure housed ashopping mall and buildingmechanical and electricalservices, and it also provided a

station for the PATH subway lineand parking for the complex.

Page 189: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 189/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22

La situl WTC patul de piatră se află la 17-24m adâncime.

Page 190: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 190/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22

Situl se află în imediata apropiere a râului Hudson.

S-a apelat la o metodă des utilizată în construcţia de tunele pentru metrou. S-au

săpat goluri de 90cm până la stratul de piatră; pe măsură ce se săpa era introdusun amestec de apă şi argilă expansivă, numit bentonită; bentonita expanda pepereţii golului blocând avansarea apei din râu.

Îndată ce se săpa o porţiune de 6-7m, era coborâtă o structură metalică şi se turnabeton. S-au realizat 152 segmente a câte 7m lungime fiecare, formând în final o

cuvă impermeabilă de 152 x 304m.

Page 191: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 191/325

Plan etaj curent(bazat pe planurileetajelor 94 şi 95 dinWTC1)

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22

Page 192: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 192/325

Representative structural framing plan,upper floors.

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22

Page 193: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 193/325

Partial elevation of exterior bearing-wall frame showing wall module construction

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22

Page 194: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 194/325

Floor truss member with details of end connections.Erection of floor framing during original execution

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22

The stiffness of the spandrel plates, created by thecombined effects of the short spans and significantdepth, created a structural system that was stiff bothlaterally and vertically. Under the effects of lateral

wind loading, the buildings essentially behaved ascantilevered hollow structural tubes with perforatedwalls. In each building, the windward wall acted as a

Page 195: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 195/325

Structural tube frame behavior.

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22

tension flange for the tube while the leeward wallacted as a compression flange. The side walls actedas the webs of the tube, and transferred shearbetween the windward and leeward walls throughVierendeel action (vezi fig.). Vierendeel action occursin rigid trusses that do not have diagonals. In such

structures, stiffness is achieved through the flexural(bending) strength of the connected members.(FEMA 403, Ch.2)

Între etajele 106 şi 110 au

fost amplasate diagonale înstructură

Between the 106th and 110th floors, aseries of diagonal braces were placed intothe building frame. These diagonal bracestogether with the building columns andfloor framing formed a deep outriggertruss system that extended between theexterior walls and across the buildingcore framing. A total of 10 outrigger trusslines were present in each building

Page 196: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 196/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK22

lines were present in each building(Figure 2-10), 6 extending across thelong direction of the core and 4 extendingacross the short direction of the core.This outrigger truss system providedstiffening of the frame for wind

resistance, mobilized some of the deadweight supported by the core to providestability against wind-inducedoverturning, and also provided directsupport for the transmission tower onWTC 1. Although WTC 2 did not have atransmission tower, the outrigger trussesin that building were also designed tosupport such a tower. (FEMA 403, Ch.2)

IMAGINI DIN TIMPUL

CONSTRUCŢIEI

Page 197: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 197/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK

33

Page 198: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 198/325

Base of exterior wall frame.

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK33

Page 199: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 199/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK33

11 SEPTEMBRIE 2001

Page 200: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 200/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK

44

Page 201: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 201/325

Representation of Impact(Source: FEMA report )

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44

Fireball erupts on the north faceofWTC 2 as UnitedAirlines Flight175 strikes the building.

Page 202: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 202/325

View of the north and eastfaces showing fire and impactdamage to both towers.

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44

Page 203: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 203/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44

Page 204: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 204/325

44 TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44

Page 205: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 205/325

Damage to North Face of WTC 1(Source: FEMA report )

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44

Impact damage to exterior columns on the southFace of WTC 2(Source: FEMA report )

Page 206: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 206/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44

Page 207: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 207/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK44

CONCLUZII ŞI IPOTEZE

55

1. Varianta The Council on Tall Buildings – “se pare că şaiba orizontală (planşeele), necesară pentru contravântuirea tubului exterior a fost separată de acesta. Odată cestabilitatea a fost pierdută, stâlpii exteriori s-au prăbuşit, iar planşeele au căzut peste etajeleinferioare, supraîncărcându-le. Totodată avioanele au afecat miezul central, iar incendiile ce auurmat au depăşit capacitatea de rezistenţă la foc a protecţiei oţelului.” 

2. Varianta ing.G.Charles Clifton

Page 208: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 208/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK

55

Page 209: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 209/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK55

Page 210: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 210/325

Redistribution of load after aircraft impact.

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK55

Expansion of floor slabs and framing results in outwarddeflection of columns and potential overload.

Buckling of columns initiated by failure of floorframing and connections.

Page 211: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 211/325

Catenary action of floor framing on several floors initiates columnbuckling failures.

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK55

Page 212: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 212/325

Effect of Fire on Elastic Modulus and Yield Stress of Steel(Source: FEMA report )

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK55

SFÂRŞIT

Page 213: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 213/325

TURNURILE GEMENE - WORLD TRADE CENTER - NEW YORK

SFÂRŞIT

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 1

Page 214: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 214/325

CEDĂRI DE INCINTE.

ALUNECĂRI DE TEREN.

TAS ĂRI.

LICHEFIERE.

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 2

CEDĂRI DE INCINTE - tEH

INCINTE PILOŢI - TANGENŢI- SECANŢI

PEREŢI MULAŢI

SUSŢINUTE CU:

- ANCORE PRECOMPRIMATE- ŞPRAIŢURI ORIZONTALE

- PLANŞEE (TEHNOLOGIA TOP-DOWN)

Page 215: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 215/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 3

INCINTE

Page 216: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 216/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 4

INCINTE

Page 217: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 217/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 5

INCINTE

Page 218: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 218/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 6

INCINTE

Page 219: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 219/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 7

INCINTE

Page 220: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 220/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 8

INCINTE

Page 221: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 221/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 9

INCINTE

Page 222: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 222/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 10

INCINTE

Page 223: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 223/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 11

INCINTE

Page 224: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 224/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 225: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 225/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 13

INCINTE

Page 226: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 226/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 14

INCINTE

Page 227: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 227/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

5

7

Page 228: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 228/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 16

INCINTE

Gol pentruexecutie

Gol pentruexecutie

Gol pentruexecutie

+0.00

-2.00

-6.00

-19.50

A  r  g   i   l  a

   N   i  s   i  p  c  u  p   i  e   t  r   i  s

   L  u   t

   U  m  p   l  u   t

  u  r  a

   P  e  r  e   t  e  m  u   l  a   t

   P  u   t  -   f   i   l   t  r  u

+0.00

-3.25

-6.05

-8.85

-11.65

-14.45

-16.35

-18.50 Nivel max. mentinut

 Nivel final excavatie

 Nivel sup. radier 

   P  u   t   f   i   l   t  r  u

-8.50± 1.00m(HH)

Tiranti

   S   t  a   l  p  m  e   t  a   l   i  c

Suprastructura

   S   t  a   l  p  m  e   t  a   l   i  c

Stalpmetalic

Stalpmetalic

Stalpmetalic

Q

Stalpmetalic

Tiranti Stalpmetalic

Stalpmetalic

Tiranti Stalpmetalic

Stalpmetalic

Gol pentruexecutie

+0.00

-1.00

-3.25

-6.05

-8.85

-11.65

-16.35

-8.50(

 NHc)

0 200 400 600-200-400 KNm/m

KNm/m

ETAPA 3

ETAPA 4

ETAPA 5

Page 229: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 229/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

-22.50

-24.50

-40.00

-27.00

   A  r  g   i   l  a

   N   i  s   i  p

   

-32.35

-36.35

   P   i   l  o   t   f  o  r  a   t

   P   i   l  o   t   f  o  r  a   t

-36.35

   P   i   l  o   t   f  o  r  a   t

-28.00

Ø1500Ø1500

Ø1500

80

 Nivel put

-18.50(NHi)

-27.00

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 17

INCINTE

Page 230: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 230/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 231: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 231/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 19

CEDĂRI DE INCINTE - DUBAI

Page 232: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 232/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 20

CEDĂRI DE INCINTE - DUBAI

Page 233: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 233/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 234: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 234/325

Page 235: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 235/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 23

CEDĂRI DE INCINTE – DUBAI

Page 236: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 236/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 24

CEDĂRI DE INCINTE – DUBAI

Page 237: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 237/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 25

CEDĂRI DE INCINTE – DUBAI

Page 238: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 238/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 26

CEDĂRI DE INCINTE – DUBAI

Bosswehavealeak.pps

Infinity 1_xvid.avi

Page 239: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 239/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 27

CEDĂRI DE INCINTE – NICOLE HIGHWAY INDONEZIA

Page 240: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 240/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 28

CEDĂRI DE INCINTE – NICOLE HIGHWAY INDONEZIA

Page 241: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 241/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 242: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 242/325

Page 243: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 243/325

Page 244: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 244/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 32

CEDĂRI DE INCINTE – NICOLE HIGHWAY INDONEZIA

Page 245: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 245/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 246: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 246/325

Page 247: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 247/325

Page 248: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 248/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 36

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 249: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 249/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 250: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 250/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 38

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 251: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 251/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 39

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 252: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 252/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 253: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 253/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 41

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 254: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 254/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 42

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 255: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 255/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 43

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 256: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 256/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 44

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 257: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 257/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 45

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 258: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 258/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 46

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 259: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 259/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 47

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 260: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 260/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 48

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 261: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 261/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 49

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 262: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 262/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 50

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 263: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 263/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 51

ALUNECĂRI DE TEREN - CHINA

Page 264: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 264/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 52

ALUNECĂRI DE TEREN – CHINA

Page 265: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 265/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 53

ALUNECĂRI DE TEREN – CHINA

Page 266: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 266/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 54

ALUNECĂRI DE TEREN – CHINA

Un sat intreg a fost ingropat in Taiwan de un torent de noroi.

Page 267: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 267/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 55

ALUNECĂRI DE TEREN – BRAZILIA

Page 268: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 268/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 56

ALUNECĂRI DE TEREN – BRAZILIA

Page 269: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 269/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 57

ALUNECĂRI DE TEREN – BRAZILIA

Page 270: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 270/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 58

ALUNECĂRI DE TEREN – Romania

Ocna Mureș

Page 271: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 271/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 59

ALUNECĂRI DE TEREN – Romania

Ocna Mureș

Page 272: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 272/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 60

ALUNECĂRI DE TEREN – Romania

Vâlcea – Ocnele Mari

Page 273: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 273/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 274: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 274/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 62

ALUNECĂRI DE TEREN – Romania

Vâlcea

Page 275: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 275/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 276: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 276/325

Page 277: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 277/325

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 65

LICHEFIEREA SOLULUI

Page 278: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 278/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 66

LICHEFIEREA SOLULUI

Page 279: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 279/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 67

LICHEFIEREA SOLULUI

Page 280: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 280/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 68

LICHEFIEREA SOLULUI

Page 281: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 281/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 9 Cedări de incinte. Alunecări de teren.Tasări. Lichefiere. Pagina 69

BIBLIOGRAFIE

- Pagini web.

Page 282: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 282/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 283: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 283/325

Curs 10 Arhitectura Seismică

Pagina 2

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

1. AZS ……DECE ESTE NECESARA?

2. AZS…… CUM SE POT REALIZACONSTRUCTII SIGUREIN ZONE SEISMICE?

Page 284: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 284/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică

Pagina 3

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

MOTTO (1)

“REVENIND LA KOBE SI VIZITAND ORASUL DUPA CUTREMUR,PRIMUL LUCRU CARE M-A IZBIT A FOST SA CONSTAT CAT DE MARE

ESTE RESPONSABILITATEA FUNDAMENTALA, PE CARE O AVEM CAARHITECTI, DE A VEGHEA LA ASIGURAREA SECURITATII

POPULATIEI” 

TADAO ANDO (1997)

Page 285: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 285/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 286: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 286/325

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 5

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

1. AZS……DECE ESTE NECESARA?

Page 287: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 287/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 288: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 288/325

Page 289: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 289/325

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 8

DE CE ESTE NECESARA O ARHITECTURASPECIFICA ZONELOR SEISMICE ?

PENTRU REALIZAREA SIGURANTEI CORESPUNZATOARE,

PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR AMPLASATE IN ZONE

SEISMICE IMPUNE ARHITECTILOR SI INGINERILOR

RESPECTAREA UNUI NUMAR MARE DE CRITERII SI

CONSTRANGERI SUPLIMENTARE FATA DE

PROIECTAREA NUMAI PENTRU INCARCARI

GRAVITATIONALE (NESEISMICE) SAU PENTRU

Page 290: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 290/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

ACTIUNEA VANTULUI

Page 291: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 291/325

Page 292: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 292/325

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 11

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

- OPINIILE SPECIALISTILOR –

“INTEGRAREA CU SUCCES IN PROIECTARE A PRINCIPIILOR SEISMICE CERE CA ACESTEA SA FIE COMPATIBILE CUCERINTELE DE ARHITECTURA :

SATISFACEREA NECESITATILOR UTILIZATORILOR,

RESPECTAREA DISPONIBILITATILOR ECONOMICE ALE CLIENTULUI SI

REALIZAREA UNUI OBIECT DE ARHITECTURA CARE CONTRIBUIE LA

CALITATEA VIZUALA A AMBIENTULUI “

(KENETH KRITZ, 1981)

Page 293: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 293/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 12

EFECTELE DECIZIEI ARHITECTULUI

FORMA GENERALA A CLADIRII IN PLAN SI IN ELEVATIE,

STABILITA DE ARHITECT PE CONSIDERENTE FUNCTIONALE,

URBANISTICE SI ESTETICE, DETERMINA:

• TIPUL, MATERIALELE SI CARACTERISTICILE STRUCTURII

• MARIMEA FORTELOR SEISMICE SI A EFECTELOR ASOCIATE ACESTORA (TORSIUNEA);

• DISTRIBUTIA FORTELOR IN PLAN SI PE VERTICALA;

• CAPACITATEA DE REZISTENTA SI DE DISIPARE A ENERGIEI

Page 294: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 294/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 13

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

- OPINIILE SPECIALISTILOR –

• "NICIODAT Ă NU VA FI ÎN PUTEREA UNUI INGINER STRUCTURIST

S Ă 

REALIZEZE O STRUCTUR  Ă 

SUFICIENT DE REZISTENT Ă 

LA CUTREMUR PENTRU O CL Ă DIRE PROST CONCEPUT Ă DIN PUNCT DE VEDERE

 ARHITECTURAL”

(D.J. DOWRIK, 1977)

Page 295: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 295/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 296: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 296/325

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 15

MIGRATIA STILURILOR ARHITECTURALE- REPERE ISTORICE –

• IN ULTIMUL SECOL S-A PRODUS “ MIGRATIA STILURILOR SI CONCEPTIILOR ARHITECTURALE” (RASPÂNDIREA LOR MULT ÎN AFARA

ZONELOR GEOGRAFICE DE ORIGINE).

• FENOMENUL POATE FI NUMAI DISCUTABIL, DIN PUNCT DE VEDERESOCIO-CULTURAL, DACA ZONA "ORIGINARA" SI ZONA " DE ADOPTIE" AU CARACTERISTICI SIMILARE ALE MEDIULUI ÎNCONJURATOR (IN

SPECIAL NIVELURI APROPIATE DE SEISMICITATE  )

• MIGRAREA STILURILOR POATE AVEA URMARI GRAVE, DACA IN ZONA"DE ADOPTIE" EFECTELE SEISMICE DEVIN "CRITICE" PENTRU ANUMITE ALCATUIRI ARHITECTURALE SI, MAI ALES,

PENTRUSTRUCTURILE RESPECTIVE

Page 297: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 297/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

PENTRUSTRUCTURILE RESPECTIVE.

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 16

MIGRATIA STILURILOR ARHITECTURALE- REPERE ISTORICE: CUTREMURUL DE LA NOBI- JAPONIA (1891)

• A DISTRUS CIRCA 200.000 DE CLADIRI .

“ACEST CUTREMUR S-A PRODUS DUPA CE, SUB INFLUENTACULTURII EUROPENE, SE ÎNCEPUSE INTRODUCEREA

CONCEPTIILOR ARHITECTURALE APUSENE ÎN CONSTRUCTIILEDIN JAPONIA, FARA ÎNSA SA SE TINA SEAMA DE EXPERIENTA

LOCALA ÎN PROBLEME DE SEISMICITATE.CA URMARE S-AU

ÎNREGISTRAT DISTRUGERI IMPORTANTE LA ACESTE CLADIRI".

(ELEMENTE DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA , A.A.BELES SIM. IFRIM –1962)

Page 298: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 298/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 299: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 299/325

Page 300: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 300/325

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 19

PRINCIPIILE LUI LE CORBUSIER CASURSE DE VULNERABILITATE SEISMICA

1. STALPI LA PARTER ⇒ ETAJ SLAB

2. PLANUL LIBER⇒ GENEREAZA TORSIUNI DE PERETI DE ANSAMBLU PUTERNICE

3. FATADA LIBERA ⇒ IDEM, INTERACTIUNI (INDEPENDENTA) GREU CONTROLABILE

4. TERASA-GRADINA⇒ GREUTATE MARE LA VARFUL CONSTRUCTIEI

5. BANDA DE FERESTRE ⇒ DISTRUGE CONTINUITATEA PERETILOR,CREAZA STALPI SCURTI

Page 301: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 301/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 20

EFECTELE PRINCIPIILOR LUI LE CORBUSIER

PARTER FLEXIBIL (PE STALPI)

- IMPERIAL COUNTY SERVICES BUILDING ,(CUTREMURUL IMPERIAL VALLEY -EL CENTRO – 1979 M = 6.6)

Page 302: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 302/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 21

EFECTELE PRINCIPIILOR LUI LE CORBUSIER

PARTER FLEXIBIL (PE STALPI)

- IMPERIAL COUNTY SERVICES BUILDING ,(CUTREMURUL IMPERIAL VALLEY -EL CENTRO – 1979 M = 6.6)

Page 303: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 303/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 22

EFECTELE PRINCIPIILOR LUI LE CORBUSIER

PARTER FLEXIBIL (PE STALPI)

- IMPERIAL COUNTY SERVICES BUILDING ,(CUTREMURUL IMPERIAL VALLEY -EL CENTRO – 1979 M = 6.6)

Page 304: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 304/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 23

EFECTELE PRINCIPIILOR LUI LE CORBUSIER

PARTER FLEXIBIL (PE STALPI)

- IMPERIAL COUNTY SERVICES BUILDING ,(CUTREMURUL IMPERIAL VALLEY -EL CENTRO – 1979 M = 6.6)

Page 305: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 305/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 24

NEREGULARITĂȚI ACCENTUATE

DE REZISTENȚĂ ȘI RIGIDITATE ÎN ELEVAȚIE (KOBE, 1995, M=7.0)

Page 306: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 306/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 25

INTERACȚIUNI NECONTROLATE ÎNTRE CONSTRUCȚII ADIACENTE

(NORTHRIDGE,1994, M=6.7)

Page 307: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 307/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 26

INTERACȚIUNI NECONTROLATE STRUCTURĂ-ELEMENTE NESTRUCTURALE(CLINICĂ MEDICALĂ, EL ASNAM, ALGERIA,1980, M=7.3)

Page 308: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 308/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 27

AVARII LA COMPONENTELE NESTRUCTURALE

(LA CLĂDIRI FĂRĂ AVARII SAU CU AVARII MINORE)

Page 309: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 309/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 28

AVARII LA PEREȚII NESTRUCTURALI(EL ASNAM, ALGERIA,1980, M=7.3)

Page 310: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 310/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 29

AVARII LA TAVANE (JAPONIA :TOKACHI-OKI, M = 6.9, 26.05.2003)

AEROPORTUL DIN KUSHIROSITUAT LA CIRCA 140 KM DEEPICENTRU A FOST SCOS DINFUNCTIUNE PENTRU 48 DE OREDATORITA AVARIERII TAVANULUISUSPENDAT SI INSTALATIILORINGLOBATE.STRUCTURA NU A SUFERITNICI O AVARIE

Page 311: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 311/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 30

AVARII LA FAȚADE(NORTHRIDGE,1994, M=6.7)

Page 312: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 312/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 31

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

AZS... CUM SE POT REALIZA CONSTRUCȚII SIGURE ÎN ZONE SEISMICE?

Page 313: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 313/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 32

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

CAI PENTRU REDUCEREA RISCULUI SEISMIC AL CLADIRILOR- REPERE ISTORICE –

1. LIMITAREA INALTIMII CLADIRILOR:

* JAPONIA (DUPA 1923): 100 FT = 31.0 M PÂN Ă  ÎN 1964

* LOS ANGELES: 150 FT = 45 M (13 NIVELURI) PÂNĂ ÎN 1957

* SAN FRANCISCO: 80 FT = 20 M , 100 FT = 31 M (IDEM)

Page 314: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 314/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 33

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

CAI PENTRU REDUCEREA RISCULUI SEISMIC AL CLADIRILOR- REPERE ISTORICE –

2. PREVEDERI PRIVIND REGULARITATEA (SEAOC –1980)

CONFIGURATII REGULATE :• ZVELTETE MICA A CLADIRII (H/BMIN)

• PLAN SIMETRIC;• SECTIUNE TRANSVERSALA UNIFORMA PE INALTIME• REZISTENTA MAXIMA LA TORSIUNEA DE ANSAMBLU

• TRANSPORT DIRECT AL FORTELOR CATRE FUNDATII, ETC …….

PENTRU ACESTEA SE APLICA METODELE STANDARD DE PROIECTARE.

 SOLUTIE CORECTA,CU GRAD RIDICAT DE SIGURANTA, JUSTIFICATA DIN PUNCT DE VEDERE 

ECONOMIC PENTRUCLADIRILE DE SERIE, DAR GREU APLICABILA/ ACCEPTABILA

 PENTRU CLADIRI UNICAT (REPREZENTATIVE CA IMAGINE ARHITECTURALA)

Page 315: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 315/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 34

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

ALTE PUNCTE DE VEDERE

Page 316: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 316/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 35

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

DOMENII DE INTERFERENTA ARHITECTURAL –STRUCTURALAIN PROIECTAREA CLADIRILOR IN ZONE SEISMICE (AZS)

DOMENII CONTROLATE, IN PRINCIPAL, DE CONCEPTIA DE ARHITECTURA :

1. CONFIGURATIA DE ANSAMBLU A CLADIRII IN PLAN SI IN ELEVATIE (GEOMETRIA 3-D)

2. ALCATUIREA CONSTRUCTIVA DE DETALIU A ELEMENTELOR STRUCTURALE

3. PROIECTAREA ELEMENTELOR NESTRUCTURALE

Page 317: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 317/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 36

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

OPINIILE SPECIALIȘTILOR

“PE MASURA CE COMPLEXITATEA TEHNOLOGICA SI ARHITECTURALA A CLADIRILOR A EVOLUAT,

PROFESIUNILE DE ARHITECT SI INGINER S-AU SEPARAT.

DEOSEBIRILE DINTRE PROCESELE DE FORMARE SI LIPSA DE COMUNICARE

AU LIMITAT POTENTIALUL CREATOR AL INTERACTIUNII DINTRE CELE DOUA

CATEGORII DE PROFESIONISTI”

(LYN,1981)

Page 318: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 318/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 37

ARHITECTURA ZONELOR SEISMICE

OPINIILE SPECIALIȘTILOR

“PROIECTAREA CLADIRILOR REZISTENTE LA CUTREMUR NU INSEAMNA NEAPARAT

REALIZAREA UNOR CLADIRI MASIVE, LIPSITE DE ORIGINALITATE ARHITECTURALA.

ARHITECTII POT SA DEA FRAU LIBER IMAGINATIEI DACA RESPECTA CATEVA PRINCIPII DE

BAZA A CAROR APLICARE NU POATE FI, INSA, NEGOCIATA” (MILAN ZACEK,1996)

Page 319: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 319/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 38

REALIZAREA CLADIRILOR CU PARTICULARITATI DE ALCATUIRE NECESITA:

• COLABORARE ARHITECT – INGINER STRUCTURIST DIN FAZELE PRELIMINARE.• INGINERI STRUCTURISTI CU NIVEL DE COMPETENTA RIDICAT.

• METODE COMPLEXE DE CALCUL (UNEORI, INCERCARI PE MODELE).• DURATA SI COSTURI DE PROIECTARE STRUCTURALA MULT SPORITE.

• EXECUTIE DE INALTA CALIFICARE (MATERIALE, PROCEDEE TEHNOLOGICE, MANOPERA),

CU COSTURI FOARTE RIDICATE.

ADOPTAREA UNOR SOLUTII ARHITECTURALE CUPARTICULARITATI DE ALCATUIRE ESTE RECOMANDATA

NUMAI PENTRU CLADIRI REPREZENTATIVE CU IMPORTANTA

SI/SAU SEMNIFICATII MAJORE SI IN CONDITIILE UNORDISPONIBILITATI TEHNICE SI FINANCIARE CORESPUNZATOARE

Page 320: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 320/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 39

PROIECTAREA CLADIRILOR IN ZONE SEISMICE

• ÎN PRIMUL RÂND, CERINȚELE ARHITECTURII 

ZONELOR SEISMICE SE REFER  Ă LA ELIMINAREA 

 ALC  Ă  TUIRILOR ARHITECTURAL - STRUCTURALE SI A 

DETALIERILOR CONSTRUCTIVE CARE S-AU AFLAT LA

ORIGINEA UNOR ACCIDENTE STRUCTURALE GRAVE LA

CUTREMURELE TRECUTE (UNELE DIN ERORILE

CONCEPTUALE PREZENTATE ANTERIOR).

Page 321: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 321/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 322: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 322/325

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 41

CONCLUZII

1. IN ZONE CU SEISMICITATE RIDICATA SE POT REALIZACLADIRI REMARCABILE DIN PUNCT DE VEDERE FUNCTIONALSI ESTETIC DAR NUMAI FOLOSIND CONCEPTE, TEHNICI SITEHNOLOGII SPECIALE DIFERITE DE CELE TRADITIONALE.

2. STUDIUL SI DEZVOLTAREA ACESTOR CONCEPTE, TEHNICI SITEHNOLOGII REPREZINTA OBIECTUL PREOCUPARILOR

 ARHITECTURII ZONELOR SEISMICE CARE SE CONSTITUIE CA RAMURA MODERNA A

 STIINTEI SI TEHNICII CONSTRUCTIILOR

Page 323: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 323/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Curs 10 Arhitectura Seismică Pagina 42

ETAPA URMATOARE: URBANISMUL ZONELOR SEISMICE

DE CE?

• IN ANUL 2000 , > 50% DIN POPULATIA GLOBULUI TRAIESTE IN MEDIUL URBAN;

• MARI METROPOLE ALE LUMII SE AFLA IN ZONE SEISMICE SI AUSUFERIT DISTRUGERI MASIVE

• DENSITATEA POPULATIEI IN MARILE METROPOLE ESTE MULTSUPERIOARA DENSITATII MEDII

• MARILE ORASE ADAPOSTESC VALORI CULTURALE DAR, MAI ALES,ACTIVITATI ECONOMICE A CAROR DISTRUGERE AFECTEAZA ECHILIBRUL

ECONOMIC (MAI ALES AL TARILOR IN CURS DE DEZVOLTARE)

Page 324: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 324/325

IMPACTUL DEZASTRELOR ÎN PROIECTAREA CONSTRUCȚIILOR

Lector ing.Dragos MarcuCURS 2010-2011

Page 325: Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

7/23/2019 Curs Impactul Dezastrelor in Proiectarea Constructiilor 2010-2011

http://slidepdf.com/reader/full/curs-impactul-dezastrelor-in-proiectarea-constructiilor-2010-2011 325/325