imm

SITUAŢIE ŞI NECESITĂŢI:

OPINII ALE ÎNTREPRINDERILOR MICI

ŞI MIJLOCII

1

CUPRINS

Echipa de lucru …………………………………………………..3 Introducere …………………………………………………..4 1 Situaţia IMM-urilor …………………………………………………..6 1.1 Aspecte privind lichiditatea …………………………………………………..6 1.2 Mijloace fixe …………………………………………………..8 1.3 Accesul la finanţare şi Investiţiile ………………………………………………….11 1.4 Tehnologia informaţiei şi Comunicare (TIC) ………………………………………………….17 2 Nevoile IMM-urilor ………………………………………………….21 2.1 Impozitarea IMM-urilor ………………………………………………….21 2.2 Achiziţii publice ………………………………………………….25 3 Percepţia asupra mediului de afaceri ………………………………………………… 28 3.1 Aspecte legate de sistemul fiscal ………………………………………………….28 3.2 Cadrul instituţional de sprjin pentru IMM şi

rolul Guvernului ………………………………………………….35

3.3 Spiritul de asociere ………………………………………………….44 3.4 Impactul integrării europene ………………………………………………….49 Anexa A Tabele ………………………………………………….55 Anexa B Nota metodologică ………………………………………………….79

2

Editor: Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie

(ANIMMC)

Coordonatori

José CERVERA-FERRI (Expert Statistician, PHARE Technical Assistance)

Despina PASCAL (Analiză, PHARE Technical Assistance)

Echipa de lucru

José PENALVA (Instruire şi implementare în sistemul CATI, PHARE Technical Assistance)

Silvia GAVRILOAIA (Intervievator, ANIMMC)

Raluca MARTIN (Intervievator, ANIMMC)

Andrei NIŢULESCU (Intervievator, ANIMMC)

Diana TACHE (Intervievator, ANIMMC)

Echipa editorială

Elisa ENCIU (PHARE Technical Assistance)

3

Introducere

Elaborarea politicilor pentru sprijinirea dezvoltării durabile a IMM-urilor impune colectarea de

informaţii cantitative şi calitative despre sector. Agenţia Naţională pentru Intreprinderi Mici

şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC), în calitate de instituţie guvernamentală responsabilă

pentru elaborarea politicilor publice privind întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie,

deţine o bază de date care cuprinde informaţii cantitative produse de o serie de alte

instituţii, precum: Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia

Generală a Vămilor din subordinea Autorităţii Naţionale de Control. Această valoroasă

informaţie este completată cu informaţie calitativă colectată direct de la companii.

Publicarea prezentei broşuri se încadrează în politica ANIMMC de transparenţă a procesului de

luare a deciziilor care vizează sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, de asemenea,

ilustrează interesul ANIMMC de a interacţiona cu comunitatea de afaceri.

In cadrul programului de asistenţă technică pentru ANIMMC (Phare 2001 – componenta de

Coeziune Economică şi Socială) s-a realizat primul sondaj cu privire la situaţia şi nevoile IMM-

urilor din România. Sondajul s-a desfăşurat în perioada aprilie-iunie 2004. In vederea

realizării acestui sondaj a fost alcătuit un ambiţios program de cercetare cu consultarea unor

experţi din sector, consultare care s-a finalizat prin alcătuirea unui chestionar cuprinzător, în

măsură să acopere diferite problematici de investigare, precum: situaţia financiară a IMM-

urilor, gradul de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), participarea la

achiziţii publice şi percepţia despre sistemul instituţional de promovare şi susţinere a IMM-

urilor. De asemenea, chestionarul a vizat şi evaluarea opiniei întreprinzătorilor asupra

mediului de afaceri în ansamblul său. Rezultatele sondajului sunt prezentate în această

broşură.

Colectarea datelor de la IMM-uri de către personalul desemnat al Agenţiei a fost realizată prin

sistemul de Intervievare Telefonică Asistată de Calculator (Computer Assisted Telephone

Interview - CATI system) - aplicaţie electronică specializată aflată în dotarea Agenţiei, care a

contribuit la creşterea eficienţei şi corectitudinii operaţiunilor de colectare a informaţiilor.

Sondajul a avut acoperire naţională şi a inclus toate sectoarele de activitate.

ANIMMC doreşte şi pe această cale să mulţumească Institutului Naţional de Statistică pentru

excelenta colaborare care a permis utilizarea unui eşation statistic de firme, astfel încât să

se asigure reprezentativitatea pe categorii de mărime a IMM-urilor (luând în considerare

numărul mediu scriptic de angajaţi) şi, respectiv, pe domenii de activitate aşa cum este

4

detaliat în notele metodologice din Anexa B. Eşantionul a cuprins un număr de 993 de firme,

număr mai mare faţă de cel ce se obişnuieşte în desfăşurarea anchetelor de opinie.

Obiectivul principal al sondajului a fost obţinerea de informaţie calitativă, din surse de bază,

cu privire la ariile tematice evidenţiate mai sus, astfel încât ANIMMC să-şi fundamenteze într-

o manieră ştiinţifică măsurile şi politicile viitoare privind susţinerea şi dezvoltarea sectorului

IMM. Efectuarea acestui prim sondaj la scară naţională de către ANIMMC a prilejuit şi

instruirea adecvată a personalului de specialitate din Agenţie în realizarea acestor cercetări

calitative de care, în ultima instanţă, poate beneficia întreaga comunitate de afaceri din

România.

In sfârşit, dar nu în cele din urmă, colaborarea cu întreprinzătorii şi managerii din IMM-urile

intervievate a fost esenţială pentru implementarea cu succes a sondajului. Obţinerea

importantelor rezultate ale sondajului nu ar fi fost posibilă fără colaborarea şi

disponibilitatea lor de a răspunde întrebărilor din chestionar.

Bucureşti, Octombrie 2004

5

1. Situaţia IMM-urilor

1.1. Aspecte privind lichiditatea

Frecvenţa problemelor de lichiditate

Din cauza blocajului financiar şi a

problemei acumulării cronice de

arierate în economie, aspectele

privind lichiditatea şi modul în care

IMM-urile gestionează situaţiile de

criză de lichiditate sunt direct legate

de diagnoza sectorului. Informaţiile

evidenţiate de rezultatele sondajului

sunt din acest punct de vedere destul

de îmbucurătoare, în sensul că,

aproximativ 60% din IMM-uri nu au

avut probleme cu lichiditatea, în

timp ce 31,2 % au fost confruntate

doar uneori cu absenţa disponibilităţilor băneşti. Cert este că doar 4% s-au confruntat

continuu cu crize de lichiditate.

60,1

30,5

3,0

2,2

4,0

0,2

48,7

35,9

8

3,2

2,8

1,3

39,9

36,4

8,2

5,4

8

2,5

0 20 40 60 80

niciodata

uneori

periodic

adeseori

continuu

NS

%

Micro Mici Mijlocii

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Alte servicii

Comerţ

Agricultură şi pescuit

Industrie şi energie

Transport şi comunicaţii

Construcţii

Hoteluri şi restaurante

niciodată uneori periodic

adeseori în mod continuu nu ştiu

IMM-urile din sectorul „alte

servicii” şi cele din comerţ au

fost cel mai puţin afectate de

lipsa lichidităţii - 78,8%,

respectiv 58,3% dintre ele nu au

avut niciodată probleme de acest

gen. Agricultura şi industria

urmează în această ierarhie, de

remarcat că aceste sectoare sunt

şi cele în care ponderile celor ce

se confruntă în mod continuu cu

6

probleme de cashflow sunt mai mari decât în celelalte sectoare.

De asemenea, 66% de IMM-uri din sectorul hoteluri şi restaurante şi 45% din cele din

construcţii s-au confruntat cel puţin o dată cu lipsa de lichidităţi.

Situaţia este cumva diferită dacă analizăm IMM-urile pe clase de mărime. Astfel, se

evidenţiază că datorită dimensiunii lor, micro-întreprinderile au reuşit să scape de angrenarea

în blocajul financiar şi au avut şansa, în general, să nu fie victimile debitorilor lor. In schimb,

pe măsura creşterii dimensiunii întreprinderii, confruntarea cu aspecte legate de absenţa

disponibilităţilor băneşti se accentuează, explicabil prin antrenarea în tranzacţii şi circuite

financiare mai complicate şi mai lungi. Astfel, IMM-urile care au raportat cele mai frecvente

aspecte legate de absenţa disponibilităţilor băneşti au fost cele din categoria mijlocie.

Datoriile amânate în cazul lipsei de lichidităţi

Sondajul a urmărit să ilustreze şi modul în care IMM-urile au gestionat situaţiile de criză de

disponibilităţi băneşti în conturi din cauza neonorării la termen a obligaţiilor financiare de

către debitorii lor. Din acest punct de vedere se relevă faptul că, în situaţia lipsei de

lichidităţi, cele mai frecvente amânări la plată au fost în defavoarea furnizorilor (40,6% din

cazuri) urmate de întârzieri la plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat (23.3% din

cazuri). Întârzierea achitării obligaţiilor faţă de salariaţi se află pe locul trei, chiar şi în

situaţia în care includem ambele obligaţii, reţinerea la sursă şi virarea impozitului pe venituri

către bugetul de stat, precum şi obligaţiile salariale propriu-zise (recunoscute doar în 8.3%

din cazuri ca înregistrând întârzieri). Prin urmare, IMM-urile se arată mai responsabile faţă de

angajaţii lor, dar şi ele au replicat în esenţă, acelaşi comportament financiar a cărui victimă

au fost, şi anume au procedat la amânări ale plăţilor către cei care au cea mai puţină putere

de negociere, respectiv furnizorii.

7

40,6

23,3

11,08,3

6,2 4,4

0

25

50

Furnizorii Contribuţiilesociale

Impozitul pevenit

Salariile Taxele locale Nu ştiu

%

1.2. Mijloace fixe

Influenţa reglementărilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe

În timp ce 1/3 dintre respondenţi apreciază că influenţa exercitată de legislaţia în vigoare are

efecte favorabile asupra întreprinderii, 41% dintre aceştia susţin că legislaţia cu privire la

regimul de amortizare nu are nici o influenţă. Acest tablou este completat de faptul că în

timp ce 11,6% reclamau influenţa nefavorabilă, alţi 14% dintre ei nu au fost în măsură să

evalueze impactul reglementărilor asupra propriilor afaceri.

30,7

45,7

46,6

32,6

11,3

14,2

10,8

11,6

42,3

31,3

33,8

41

15,7

8,8

8,7

14,9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Micro

Mic i

Mijloc ii

Total

Favorabilă Nefavorabilă

Nici una Nu ştiu

52,2

38

36,6

35,5

30,9

30,6

25

1,9

1,0

0,0

11,3

15,1

12,8

15,0

25,3

42

4,6

39,4

41,9

44,9

45,2

20,6

19

58,8

13,8

12,1

11,7

14,9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Construc ţii



Alte servic ii


Comerţ


Favorabilă Nefavorabilă Nici una Nu ştiu

Punctele de vedere sunt mai nuanţate dacă privim modul cum se distribuie opiniile după

categoria de mărime a întreprinderii. Rezultă astfel că, pe măsură ce întreprinderea este mai

mare, ponderea influenţelor favorabile ale regimului actual de amortizare creşte în

importanţă. 46,6% dintre întreprinderile mijlocii, şi respectiv 45,7% dintre cele mici au

raportat influenţe favorabile ale regimului de amortizare în vigoare comparativ cu doar 30,7%

dintre micro-întreprinderi.

Pe sectoare de activitate, sectorul construcţiilor evidenţiază cele mai ridicate influenţe

pozitive ale regimului de amortizare a mijloacelor fixe, şi anume 52,2% dintre întreprinderi au

raportat la momentul sondajului influenţe favorabile. În sectorul transporturi aceste influenţe

se apreciază într-o mai mică măsură ca fiind de natură pozitivă, respectiv numai 25% dintre

întreprinderi. Celelalte sectoare se situau în jurul valorii medii înregistrate pe ansamblu.

8

Un aspect foarte interesant şi pozitiv este scos în evidenţă de modul în care se distribuie

opiniile referitoare la influenţa reglementărilor în vigoare cu privire la regimul amortizării în

funcţie de dimensiunea investiţiilor avute în vedere de către firme. Astfel, influenţele

favorabile sunt mai intens percepute de

firmele care urmează să deruleze

investiţii mari, decât cele care au

planificat investiţii de mică anvergură.

Astfel: pentru investiţii mari,

influenţele favorabile apar în 45,7% din

cazuri, în timp ce influenţele

nefavorabile sunt reprezentate numai la

6,8% din cazuri.

15,9

37,2

45,7

5,9

15,9

6,8

58,9

33,2

36,1

19,3

13,6

11,3

0 20 40 60 80 100

Nici una

Mici investiţii

Investiţiimari

%

Favorabile Nefavorabile Nici una Nu ştiu

Sisteme de achiziţie a mijloacelor fixe preferate de întreprinzători

În ceea ce priveşte sistemul de achiziţie a viitoarelor mijloace fixe, puţin peste o treime din

IMM-uri (34%) au afirmat că vor apela la cumpărarea în leasing în timp ce majoritatea lor,

respectiv 58% au fost de părere că vor recurge tot la cumpărare cu plata integrală. Doar un

procent de 8 % nu au putut preciza modalitatea de achiziţie la care vor apela.

Dacă investigăm acest aspect din punct de vedere al clasei de mărime, se poate observa că nu

există diferenţe majore între categoriile de întreprinderi, ci doar o uşoară creştere în funcţie

de dimensiunea întreprinderii. Cu alte cuvinte, ponderea leasingului ca modalitate de

finanţare este direct influenţată de categoria de mărime a întreprinderii, în sensul că cele

mijlocii vor apela la leasing într-o mai mare măsură decât cele mici sau micro.

9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Micro

Mic i

Mijloc ii

Total

Cumpărare cu plata integralăLeasingFără preferinţe

0% 20% 40% 60% 80% 100%


Construc ţii



Alte servic ii


Comerţ


Din perspectiva sectorului de activitate, se evidenţiază faptul că ponderea leasing-ului este

puţin mai mare în cazul IMM-urilor din industrie şi energie (37,1%) comparativ cu cele din

comerţ (39%), şi mult mai mică în construcţii (8,8%) şi în sectorul hoteluri şi restaurante

(3,9%). Aceste diferenţe marcante între sectoarele de activitate se pot explica prin faptul că

leasing-ul este mult mai pretabil pentru achiziţia de echipamente, mijloace de transport şi

hardware şi mai puţin pentru know-how sau transfer de tehnologie, inclusiv software.

9,3 17,533,4

48,5 26,7

63,8

42,255,8

2,80%

20%

40%

60%

80%

100%

Mici investiţii Investiţii mari Nici una


10

De asemenea, este de remarcat faptul că atunci când sunt planificate investiţii importante,

leasing-ul, ca sistem de achiziţie, este preferat de aproape jumătate din întreprinzători, aşa

cum se ilustrează în graficul de mai jos.

1.3. Accesul la finanţare şi investiţiile

Investiţii planificate

După cum se poate observa din graficul de mai jos, în absolut toate sectoarele de activitate

ponderea investiţiilor planificate de către IMM –uri sunt cu preponderenţă de mică anvergură.

Astfel, procentul investiţiilor mici variază între 51,6% pentru „alte servicii” şi, respectiv,

72,8% în sectorul transporturi şi comunicaţii;

34

26

25

28

33,3

23,2

33,3

28,4

64

53,7

68,9

51,5

66,7

72,8

51,6

54,9

2

20,3

6

20,4

0

3,9

15,1

16,6

Agricultura si Pescuit

Industrie si Energie

Constructii

Comert

Hoteluri si Restaurante

Transport si comunicatii

Alte servicii

Toate IMM

%

nici una mici mari

Investiţiile preconizate sunt mari în industrie şi energie, dar şi în comerţ. In ambele sectoare

de activitate proporţia investiţiilor mari este de peste 20%. Volumul preconizat al investiţiilor

mari în sectorul industrie şi energie se explică prin natura mult mai complexă a acestora, iar

în comerţ poate fi explicat prin nevoia IMM-urilor de a face faţă concurenţei din partea

lanţurilor de magazine a căror dezvoltare a fost extrem de spectaculoasă în ultimii ani.

11

Analiza investiţiilor planificate de către

IMM-uri corespunzătoare claselor de

mărime arată că mai mult de jumătate

dintre investiţiile planificate de acestea

sunt de volum mic, indiferent de

categorie, fapt ce ilustrează accesul

limitat la finanţare al acestora. Mai

îngrijorător poate apărea faptul că 30%

din micro-întreprinderi nu-şi propun nici

o investiţie în perioada ce urmează. Dar,

pe măsură ce avansăm cu analiza către

categoria mijlocie a IMM-urilor,

dimensiunea investiţiilor planificate creşte demonstrând tendinţa de consolidarea a acestei

categorii.

30

18,3

14,7

54,8

56,7

54,2

15,2

24,9

31,1

Micro

Mici

Mijlocii

%

nici una mici

Surse pentru investiţii

De altfel, concluzia anterioară a accesului limitat la finanţare se confirmă şi prin faptul că

investiţiile planificate atât cele de mare anvergură (87,5%), cât şi cele de mică anvergură

(77,4 %), sunt susţinute, în proporţie covârşitoare din fonduri proprii. Pe locul al doilea, dar

la mare distanţă, sunt împrumuturile din surse bancare, în special în cazul investiţiilor mici

(56,9%) in timp ce finanţarea din surse guvernamentale, cum este şi normal, rămâne doar o

sursă de completare. Ponderea surselor de finanţare din programele guvernamentale de

susţinere a dezvoltării IMM-urilor este de 16,5% în cazul investiţilor mari, şi respectiv 11,1% în

situaţia investiţiilor de mică dimensiune.

12

87,5

32,9

16,5

77,4

56,9

11,1

0

20

40

60

80

100

Fonduri proprii Imprumuturi bancare / credite Programe guvernamentale

Investitii mici

Investitii mari

4,9

16,3

6,6

59,7

4,3

7,4

0,7

0,1

1,1

38,9

5,9

33,9

2,2

14,7

4,2

1,4

0 20 40 60 8

Fonduri proprii, împrumuturibancare / credite şi programe

guvernamentale

Fonduri proprii şi împrumuturibancare / credite

Fonduri proprii şi programeguvernamentale

Numai fonduri proprii

Împrumuturi bancare / credite şiprograme guvernamentale

Numai împrumuturi bancare /credite

Numai programe guvernamentale

Nici una

Investitii mici Investitii mari

0

In ceea ce priveşte

portofoliul (combinaţia

mai multor surse) de

finanţare pentru investiţii

se observă că pe măsură

ce investiţiile sunt mai

mari combinaţia dintre

fondurile proprii şi

împrumuturile bancare

creşte în importanţă

(38,9%). Cu toate acestea,

capacitatea IMM-urilor de

a antrena portofolii de

finanţare mai diversificate

(mai mult de două surse)

este încă foarte scăzută

(4,9%). Sondajul reflectă şi faptul că nu există investiţii finanţate de pe piaţa de capital

(emiterea de obligaţiuni, majorare de capital prin emiterea ulterioară de acţiuni etc.)

Pe sectoare de activitate, se folosesc în general aceleaşi surse ca şi pe ansamblul sectorului

(numai fonduri proprii, urmate de fonduri proprii combinate cu împrumuturi bancare). Cu

toate acestea, o excepţie se poate observa imediat în sectorul hoteluri şi restaurante, unde

13

aproape jumătate din IMM-uri (49,1%) folosesc un portofoliu diversificat de surse pentru a-şi

finanţa investiţiile: fonduri proprii, împrumuturi sau credite bancare şi programe

guvernamentale. De asemenea, întreprinderile din sectoarele agricultură, industrie şi alte

servicii beneficiază de fonduri guvernamentale mai mult decât firmele din alte sectoare

0% 25% 50% 75% 100%



Construcţii

Comerţ



Alte servicii

Fonduri proprii, împrumuturi bancare / credite şi programe guvernamentaleFonduri proprii şi împrumuturi bancare / crediteFonduri proprii şi programe guvernamentaleNumai fonduri propriiÎmprumuturi bancare / credite şi programe guvernamentaleNumai împrumuturi bancare / crediteNumai programe guvernamentaleNici una

Crearea de locuri de muncă

Marea majoritate a IMM-urilor (76,7%) estimează că vor crea, prin investiţiile planificate,

până la 9 locuri de muncă, în timp ce doar 10% preconizează că vor crea între 10 - 34 de

locuri de muncă şi numai 2,8% peste 35 de locuri de muncă.

14

0% 25% 50% 75% 100%



Construcţii

Comerţ



Alte servicii

Toate IMM

între 1-9 între 10-34 mai mult de 35 Nu ştiu

Cum era şi de aşteptat, industria şi comerţul – sectoare în care sunt planificate mai multe

investiţii de anvergură - sunt şi sectoarele în care ponderea IMM-urilor ce vor crea peste 35 de

locuri de muncă este cea mai mare (deşi ating doar 4,2%, respectiv 3,8%). Un alt sector

generator de locuri de muncă este şi cel al construcţiilor, în care 29,9% din firme estimează

că vor crea între 10-34 locuri de muncă pe o firmă.

Între volumul investiţiilor si crearea de

noi locuri de muncă în general este o

legătură directă: în cazul investiţiilor

mari, ponderea firmelor care crează

peste 35 de noi locuri de muncă ajunge

la 10,8% (faţă de 2,8% pe total IMM).

77,1

75,3

9,8

10,9 10,8

12,7

3

0% 25% 50% 75% 100%

Mic

i inv

estiţi

i In

vest

iţii

mar

i


15

Ca urmare a dimensiunii mici a investiţiilor

planificate, şi numărul de locuri de muncă

preconizat a fi creat este mic, cu

preponderenţă între 1 şi 9 noi locuri de

muncă la categoria micro-întreprinderi şi

întreprinderi mici. În cazul întreprinderilor

din clasa mijlocie se vizează crearea unui

număr substanţial mai mare de locuri de

muncă pe o firmă (între 10-34 persoane).

Ponderea IMM-urilor care la momentul

planificării investiţiilor nu ştiau câte noi

locuri de muncă pot genera varia între 9,7% în

cazul micro-întreprinderilor, până la 18,1% în

cazul celor din categoria mijlocie de mărime.

80,1

60,8

39,4

7,8

20,3

33,4

0% 25% 50% 75% 100%

Mic

roM

ici

Mij

loci

i


Criterii de selecţie a surselor de finanţare

In continuare, sondajul aprofundează problematica investiţiilor prin analiza surselor de

finanţare şi a factorilor care determină alegerea uneia sau alteia din sursele disponibile la

momentul planificării investiţiilor. Rezultatele sondajului ilustrează faptul că în alegerea

sursei de finanţare, IMM-urile se orientează, în primul rând, în funcţie de nivelul dobânzilor,

precum şi în funcţie de procedurile şi normele impuse de instituţiile financiare. Cu alte

cuvinte, costul banilor, înţelegând aici atât dobânda cât şi costurile de tranzacţionare, sunt

primordiale în alegerea sursei. Totuşi, criteriul garanţiilor cerute de către instituţiile bancare

pentru securizarea împrumuturilor se află listat pe locul trei în ierarhia factorilor de

influenţă, fiind perceput ca o barieră în calea lărgirii accesului la credite. Din acest

considerent, dezvoltarea fondurilor de garantare a creditelor pentru IMM-uri, atât la nivel

central cât şi teritorial, se impune ca o direcţie de acţiune în efortul de susţinerea a

accesului IMM-urilor la credite. Această direcţie de acţiune este şi mai importantă dacă se ia

în calcul şi conjunctura favorabilă de pe piaţa creditului, concretizată în disponibilitatea şi

interesul crescând al băncilor comerciale de a intra în raporturi de creditare cu IMM-urile.

16

51,1

39,8

22,2

19,9

11

12,1

0 20 40

Dobânda mică

Procedura simplă şi rapidă de aplicare

Garanţii mic i

Păstrarea independenţei

Prestigiul

Nic i un criteriu

60

Produse bancare utilizate

Indiferent de sectorul de activitate în raporturile lor cu băncile întreprinderile mici şi mijlocii

utilizează, în proporţie covârşitoare doar produsele bancare tradiţionale. Utilizarea

produselor bancare moderne este foarte slab răspândită. De altfel, nici creditul pentru

capital de lucru sau cel pentru investiţii nu reprezintă un produs comun, reflectând odată în

plus accesul limitat la finanţare. Cu toate acestea, pe măsura ce ne îndreptăm către

categoria de mărime mijlocie a IMM-urilor se observă o creştere a ponderii cu care sunt

utilizate produsele bancare respective.

94

13,7

7,8

7,8

3,6

95,1

20,9

12,4

18,2

7,1

95,2

32,7

19

24,5

9,3

0 20 40 60 80 100

Conturi curente

Depozite la termen

Cărţi de credit

Credite comerciale

Credite de investiţii

Micro Mici Mijlocii

Accesul la finanţare din surse bancare fiind încă foarte scăzut, IMM-urile pot apela la

finanţarea din surse non-bancare, respectiv participând la competiţie de proiecte pentru

solicitarea de granturi de la instituţii de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor private,

incluzând aici surse ale Uniunii Europene şi ale Guvernului României. In schimb, răspunsurile

17

la această întrebare evidenţiază că doar 11,4% din IMM sunt hotărâte să trimită proiecte şi să

solicite finanţare, în timp ce, marea majoritate (82,6%) fie că nu ştiu, fie că nu pot să

răspundă. Indirect, se poate trage concluzia că schemele de finanţare nerambursabilă nu sunt

cunoscute sau atractive pentru IMM.

% Firme care intentioneaza sa foloseasca surse de

finantare non bancare

82,9

11,4

6

Nu intentioneaza

Intentioneaza

N.S./N.R.

1.4. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii (TIC)

În ceea ce priveşte gradul de dotare cu

tehnică de calcul şi tehnologie de

comunicare, rezultatele sondajului

evidenţiază că 3 din 4 firme utilizează

calculatoare. Gradul de dotare scoate

în evidenţă importante diferenţieri pe

sectoare de activitate, şi anume

hotelurile şi restaurantele au cel mai

scăzut grad de dotare (41%), în timp ce

cel mai ridicat grad de dotare se

înregistrează în construcţii (98,3%).

Proporţia firmelor care utilizează calculatoare creşte odată cu dimensiunea întreprinderilor

(74, 1% la micro-întreprinderi, şi până la 93,9% în întreprinderile mici şi, respectiv 97,1% în

cele mijlocii).

0 50

Agricultura

Industria si Energie

Constructii

Comertul

Hoteluri si rest.

Transport si com.

Alte servicii

Conectare la Internet Calculatoare

100

Oricum, IMM-urile se poziţionează cel mai bine la dotarea cu calculatoare în comparaţie cu

gradul de conectarea la Internet sau reţele interne de calculatoare, deschiderea de conturi

de e-mail sau construirea de pagini web. Conectarea calculatorelor în reţele locale şi la

18

Internet, care ar spori

productivitatea şi le-ar permite

accesul la baze de date şi informaţii

utile, este încă scăzută. Astfel,

numai 41,4% dintre IMM-uri sunt

conectate la Internet. Se impune

evidenţierea unei proporţii

crescânde în funcţie de categoria

de mărime: 38,1% la micro-

intreprinderi, la 61,9% în

întreprinderile mici şi 72% în cele

mijlocii. Din nou, se remarcă

diferenţe sectoriale foarte mari, cu

o foarte mică pondere în industria hotelieră şi restaurante (sector de activitate care ar putea

beneficia de avantajele TIC în diseminarea ofertei de servicii) şi o pondere mult mai ridicată

în industrie şi energie, comerţ şi transporturi (în jur de 40%). Sectorul ”alte servicii”, care

cuprinde serviciile financiare, activităţi imobiliare şi altele, înregistrează cel mai ridicat nivel

de conectare la Internet (58,2%).

0 20 40 60 80 100

Micro

Mici

Mijlocii

Calculatoare Conectare la Internet

Referitor la domeniile de utilizare a Internetului, folosirea corespondenţei electronice (e-

mail) şi crearea de pagini de web este şi mai scăzută. Numai o treime din firme utilizează

corespondenţa electronică, dar proporţia utilizării creşte odată cu încadrarea într-o altă

categorie de mărime (de la 30% la micro, la 47,9% la cele mici şi 62,1% la întreprinderile

mijlocii), în timp ce numai 1(una) din 10 firme au pagini de web.

Indiferent de sectorul de activitate, Internetul este utilizat cu preponderenţă pentru

efectuarea documentării interne (56%) sau pentru descărcarea unor documente, formulare

(68,8%). Intr-o proporţie mai scăzută este utilizat Internetul pentru efectuarea de cercetări

de piaţă, iar într-o proporţie şi mai mică pentru accesarea de servicii bancare. Numai sectorul

transporturi şi comunicaţii utilizează Internetul pentru efectuarea de studii de piaţă (58%) şi

accesarea de servicii bancare (20,7%).

Privit prin prisma clasei de mărime, se poate sublinia aceeaşi corelaţie directă şi pozitivă

între clasa de mărime şi intensitatea cu care este folosit Internetul pentru toate domeniile de

utilizare investigate. Astfel, documentarea internă, efectuarea de cercetări de piaţă cu

ajutorul Internetului, descărcarea de software, precum şi serviciile bancare sunt într-un grad

mai mare utilizate de întreprinderile mijlocii în comparaţie cu cele mici. Şi în acest caz,

micro-întreprinderile au cel mai redus grad de utilizare.

19

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Documentare

interna

Cercetari de

piata

Descarcare

de software

Servici

bancare

Altele

Micro Mici Mijlocii

Firmele care utilizează Internetul în relaţia lor cu Administraţia Publică îl folosesc, în

principal, pentru descărcarea de documente şi formulare (72,5%). Utilizarea Internetului în

acest domeniu după cum ne artă rezultatele sondajului este mai intensivă în comerţ,

industria hotelieră şi resturante, precum şi în transporturi şi comunicaţii, sectoare de

activitate care se dovedesc, prin utilizare, promotoare ale soluţiilor e-government. Oricum,

interacţiunea este numai uni-dimensională în cele mai multe cazuri, având în vedere că

numai 20,7% expediază formularele completate tot prin intermediul Internetului.

43,9%

78,3%

22,6%

61,6%

4,4%

19,8%

3,9%

56,4%

77,7%

24,3%

80,9%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Obtinerea deinformatii

Descarcaformulare

Trimiteformulare

Altele

Micro Mici M ijlocii

20

2. Nevoile IMM-urile

2.1. Impozitarea IMM-urilor

Marea majoritate a întreprinzătorilor (77,9%) au opinat că toţi cei ce crează noi locuri de

muncă ar trebui să beneficieze de prevederi fiscale mai avantajoase. Pe locul doi în ierarhia

propunerilor se află întreprinderile nou înfiinţate, cu 63,6% din opţiunile respondenţilor,

urmate de micro-întreprinderi.

77,9

63,6

50

51,7

1,3

0 20 40 60 80 100

Angajatorii care crează noi locuri de muncă

Persoanele care demarează o afacere

Persoanele cu handicap care iniţiază afaceri

Microîntreprinderile

Nimeni

%

Ponderea scăzută a faptului că nimeni nu ar trebui să beneficieze de prevederi fiscale

avantajoase reflectă odată în plus nevoia de susţinere, inclusiv prin facilităţi fiscale care să

opereze nediscriminatoriu.

De remarcat faptul că procentul celor ce consideră că firmele care crează noi de locuri de

muncă ar trebui să beneficieze de facilităţi fiscale creşte odată cu mărimea întreprinderii,

ajungând să depăşească 85% în cazul întreprinderilor mijlocii, ceea ce sugerează că acestea

sunt principalele generatoare de locuri de muncă. Părerea că generatorii de locuri de muncă

ar trebui să beneficieze de prevederi fiscale mai avantajoase este împărtăşită aproape în

unanimitate de firmele din sectoarele „hoteluri şi restaurante”, şi construcţii, dar mult mai

puţin de IMM-urile din agricultură sau din sectorul „alte servicii”.

Întreprinzătorii din comerţ, cei din construcţii ca şi cei ce operează în transporturi şi

comunicaţii consideră, în proporţie mai ridicată decât în celelalte sectoare, că toţi iniţiatorii

de afaceri ar trebui să beneficieze de anumite facilităţi fiscale.

Construcţiile, hotelurile şi restaurantele, şi comerţul sunt sectoarele cu cele mai mari ponderi

ale celor ce consideră că micro-întreprinderile trebuie să beneficieze de prevederi fiscale

mai avantajoase.

21

Tipuri de investiţii care ar trebui încurajate

Majoritatea întreprinzătorilor (71,2%) consideră că principalele tipuri de investiţii ce trebuie

avute în vedere sunt cele de achiziţionare a tehnologiilor moderne, şi doar 19,5% vizează

investiţiile în protecţia mediului. Ponderea celor preocupaţi de facilităţi la achiziţionarea de

tehnologii moderne creşte odată cu clasa de mărime a întreprinderii, şi se păstrează în

general şi pe celelalte sectoare tot pe primul loc. Întreprinzătorii din sectoarele transport şi

comunicaţii (83,1%), construcţii (79,9%) şi industrie (79,6%) deţin cele mai mari procente în

formularea opiniei că investiţiile în tehnologii moderne trebuie susţinute printr-o serie de

facilităţi fiscale. Cele mai preocupate de susţinerea investiţiilor în protecţia mediului sunt

IMM-uri din sectorul „hoteluri şi restaurante” (36,2%) şi tot aici sunt vizate în cea mai mare

proporţie şi alte tipuri de investiţii specifice sectorului.

19,6

18,8

16,9

70,2

77,9

78,2

10,2

3,3

4,9

0 50 100

Micro

Mici

Mijlocii

Cei ce investesc în protecţia mediuluiCei ce investesc în tehnologii moderneAltele

16,2

21,5

13,8

19,3

20,1

36,2

22

83,1

72,6

79,6

69,2

79,9

34,5

77,5

0,7

5,9

6,6

11,6

0

29,4

0,5

0 50 100


Alte servicii


Comerţ

Construcţii



Cei ce investesc în protecţia mediuluiCei ce investesc în tehnologii moderneAltele

Taxe locale

Cvasi-totalitatea (94,9%) firmelor intervievate sunt plătitoare de taxe locale; procentul IMM-

urilor ce plătesc taxe locale creşte cu mărimea firmei. Cel mai puţin împovărate din acest

punct de vedere fiind întreprinderile din sectoarele: alte servicii, transport şi comunicaţii şi

22

industrie. Toate firmele care operează în sectorul „hoteluri şi restaurante” au precizat că

plătesc cel puţin o taxă locală.

100

99,7

95,3

98,5

93,2

92,8

91,5

0 50 100


Construcţii

Comerţ




Alte servicii

% Firme plătitoare de taxe locale

82,5% din firme plătesc impozite pe clădiri, procentul fiind mult mai mare în cazul

întreprinderilor mijlocii (93,9%) şi existând diferenţe semnificative pe sectoare: firmele care

operează în transporturi şi comunicaţii şi cele din sectorul „hoteluri şi restaurante” plătesc în

impozite pe clădiri în cele mai mari procente (98,6% respectiv 96,6%), în timp ce în

construcţii acest procent este de doar 60,7%.

O bună parte din firme (45,9%) plătesc taxe de drum. Cele mai importante procente ale

plătitoarelor de taxe de drum se regăsesc în construcţii şi agricultură, la polul opus situându-

se firmele din sectoarele „transporturi şi comunicaţii” şi „hoteluri şi restaurante”.

23

82,2%

85,4%

60,7%

82,7%

76,3%

98,6%

96,6%

60% 80% 100%

Agricultură

şi pescuitIndustrie şi

energie

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi

restauranteTransport şi

comunicaţii

Alte servicii

Impozite pe clădiri

55,8%

50,7%

56,6%

49,0%

30,1%

21,0%

36,3%

20% 40% 60%

Agricultură


energie

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi


comunicaţii

Alte servicii

Taxe de drum

Şi impozitele pe terenuri sunt suportate de un procent semnificativ de întreprinderi (44,3%),

evident cu cât firma este mai mare cu atât mai mult există şansa ca ea să deţină un teren şi

deci să plătească impozit pentru el. Cele mai importante ponderi ale întreprinderilor

plătitoare de impozite pe terenuri se înregistrează în sectoarele „hoteluri şi restaurante” şi

„industrie şi energie” (66,7%, şi respectiv 55%), în timp ce în transporturi şi comunicaţii

această pondere abia depăşeşte 20% (diferenţe explicabile de altfel prin specificul

activităţilor desfăşurate în cele trei sectoare).

24

29%

55%

35%

49%

67%

20%

22%

10% 30% 50% 70%

Agricultură


energie

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi


comunicaţii

Alte servicii

Impozite pe terenuri

5%

7%

21%

11%

59%

17%

16%

0% 20% 40% 60%

Agricultură


energie

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi


comunicaţii

Alte servicii

Taxe de piata

In concluzie, taxele locale tind să greveze din ce în ce mai apăsător IMM-urile , având în

vedere şi faptul că acestea se adaugă impozitelor şi taxelor care se virează la bugetul de stat,

precum şi contribuţiilor la diferitele fonduri speciale instituite prin lege.

2.2. Achiziţii publice

Participarea firmelor la procese de licitaţii

In primul rând, trebuie semnalat că un procent foarte mic de IMM-uri, doar 19,6%, au

participat în ultimii trei ani de zile la un proces de licitaţie cu scop de achiziţii publice sau

contractarea unei comenzi guvernamentale.

Întreprinderile mijlocii sunt cele care au participat la achiziţii publice în cel mai mare

procent (33,1%), urmate îndeaproape de întreprinderile micii (31,8%), în timp ce accesul

micro-întreprinderilor la procesul de licitaţie cu scop de achiziţii publice sau contractarea

unei comenzi guvernamentale este considerabil mai scăzut (17,7%).

Cele mai experimentate în domeniul proceselor de achiziţii publice sunt firmele din sectorul

hoteluri şi restaurante (32,8%), urmate de cele din comerţ (22,7%) şi industrie (18,6%).

Întreprinzătorii din transport şi comunicaţii au participat la procese de achiziţii publice doar

25

în procent de 17,4%, cei din sectorul alte servicii 10%, iar pe cei din agricultură îi întâlnim

reprezentaţi doar într-un procent de 5.

17,7

33,1

31,8

-10 10 30 50

Micro

Mici

Mijlocii

% Firme care au participat

32,8

22,7

18,6

17,4

15,1

10

5

0 20 40 60 80 10

Hoteluri şi

restaurante

ComerţIndustrie şi

energieTransport şi

comunicaţii

Construcţii

Alte servicii

Agricultură

şi pescuit

0

% Firme care au participat

Percepţia asupra sistemului de achiziţii publice

În privinţa sistemului de achiziţii publice, părerile sunt destul de împărţite: peste o treime

dintre cei ce au participat la achiziţii publice consideră că sistemul este corupt, aproape o

treime au perceput o competiţie loială, în timp ce pentru un sfert prevederile sistemului sunt

neclare.

Cu excepţia sectoarelor „alte servicii” şi „hoteluri şi restaurante”, procentele celor care

consideră că sistemul de achiziţii publice este caracterizat de o competiţie loială este mai

mare decât a celor care îl consideră corupt; de fapt, nici o firmă din sectorul hoteluri şi

restaurante – sector cu cea mai mare participare la achiziţii publice - nu au descris competiţia

din sistem ca fiind loială, dar nici nu au criticat sistemului (doar 10,3%), marea majoritate

(89,3% ) însă au reclamat neclaritatea prevederilor şi procedurilor.

Agricultura (70,1%), transporturi şi comunicaţii (47,4%) şi industria (41,9%) sunt sectoarele cu

cele mai mari ponderi a celor ce consideră competiţia din achiziţii publice ca fiind loială.

Totuşi, în sectorul transporturi şi comunicaţii este destul de ridicată şi ponderea celor ce

consideră că sistemul de achiziţii publice este corupt (43,8%), în timp ce doar 6,6% din

întreprinzătorii acestui sector găsesc că prevederile sunt neclare. Cea mai mare pondere a

participanţilor la achiziţii publice care critică sistemul ca fiind corupt se înregistrează în

26

sectorul alte servicii (82,9%), urmat de sectoarele transporturi şi comunicaţii (43,8%) şi

comerţ (33%).

Pe de altă parte, graficul de mai jos arată că se poate vorbi despre o corelare negativă în

sensul că sectoarele cu participare mai mică la licitaţii publice sunt în general şi cele la care

percepţia că sistemul este corupt este cea mai răspândită, fapt care înfrânează participarea

la licitaţie.

.

5

3328,5

43,8

27,2

82,9

0

32,8

1015,1 17,4 18,6 22,7

10,3

0

20

40

60

80

100

Hoteluri şi

restaurante

ComerţIndustrie şi

energie

Transport şi

comunicaţii

Construc ţiiAlte servic iiAgricultură şi

pescuit

% Firme care au participat % Firme care consideră că sistemul este corupt

O mai mare atenţie se va acorda instruirii IMM cu privire la participare la sistemul de achiziţii

publice în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, prevăzute de Legea nr.346/2004

privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

27

3. Percepţia asupra mediului de afaceri

3.1. Aspecte legate de sistemul fiscal

Condiţiile actuale pentru IMM-uri

Marea majoritate a întreprinzătorilor intervievaţi (68%) consideră condiţiile actuale ca fiind

nefavorabile pentru IMM (68%) sau chiar foarte nefavorabile (15%). 14,2% consideră actualele

condiţii favorabile pentru sectorul IMM, şi doar 2,9% sunt foarte optimişti. De remarcat că

optimismul întreprinzătorilor creşte direct proporţional cu mărimea întreprinderii.

Pe sectoare de activitate, cei mai pesimişti sunt întreprinzătorii din transport şi comunicaţii

urmaţi de cei din sectorul alte servicii: 98,3% şi respectiv 90,2% dintre aceştia percep

actualele condiţii pentru IMM ca fiind nefavorabile sau foarte nefavorabile. Lucrurile par să

stea cel mai bine în agricultură şi în domeniul hoteluri şi restaurante, unde situaţia IMM-urilor

este percepută ca fiind favorabilă sau foarte favorabilă de 37,5%, respectiv 29,9% dintre

întreprinzători.

0 20 40 60 80 10

Micro

Mici

Mijlocii

0

Foarte favorabile Favorabile

Nefavorabile Foarte nefavorabile

0%2000

%4000

%6000

%8000

%10000

%

Transport şi

comunicaţii

Alte servicii

Industrie şi

energie

Comerţ

Construcţii

Hoteluri şi

restauranteAgricultură

şi pescuit

Favorabile şi Foarte favorabile

Nefavorabile şi Foarte nefavorabile

28

Deşi prin politica fiscală a Guvernului s-au redus contribuţiile pentru asigurările sociale de

stat, acestea rămân - în opinia a aproape o treime din respondenţi (33,2%) - cele mai

împovărătoare obligaţii fiscale; de asemenea, nu puţini dintre aceştia (31,8%) consideră că

sistemul fiscal din România este foarte împovărător în ansamblul său. În acestă ierarhie

urmează TVA (cu 19,8%) şi impozitele pe veniturile salariale semnalate de 11% dintre

respondenţi ca fiind execesive. În cazul TVA-ului, deşi este un impozit indirect, nivelul său

ridicat afectează afacerile prin îngustarea bazei de clienţi care şi aşa au o putere de

cumpărare redusă.

Comparativ cu obligaţiile anterior menţionate, presiunea exercitată de impozitele şi taxele

locale, taxele vamale şi contribuţiile la fondurile speciale instituite apare ca fiind

nesemnificativă.

Pe clase de mărime, se poate observă că întreprinderile mici şi cele mijloci urmează aceeaşi

ierarhie ca şi per ansamblu, chiar dacă în procente diferite; doar în cazul micro-

întreprinderilor, contribuţiile la asigurările sociale sunt considerate ca fiind foarte

împovărătoare într-un procent mai mic decât al celor ce consideră că toate obligaţiile fiscale

sunt împovărătoare. Situaţie explicabilă de altfel prin numărul mic de angajaţi al unei micro-

întreprinderi şi deci printr-un fond de salarii considerabil redus comparativ cu cele din

întreprinderile mici sau mijlocii. În mod corespunzător, celelalte tipuri de obligaţii fiscale

sunt suportate mai greu de micro-întreprinderi decât de către întreprinderile mici şi mijlocii.

Micro

31,8

11,3

20,0 2,1 1,01,4

32,4

-

25,0

50,01

2

3

4 5

6

7

Mici

43,2

8,4

20,0 0,8 0,50,6

26,5

-

25,0

50,01

2

3

4 5

6

7

Mij

10,7

13,9 1,-

25

50

2

3

4

29

1= contribuţiile la asigurarile sociale; 2= impozitele pe veniturile sa

4= impozite şi taxe locale; 5= taxe vamale; 6= contribuţiile la fondurile spe

Şi în cadrul sectoarelor de activitate, contribuţiile la asigurările sociale de stat sunt în

general considerate foarte împovărătoare, cele mai afectate fiind „agricultura” (72%),

sectorul „alte servicii” (48,2%) şi sectorul „transporturilor şi comunicaţiilor” (46,4%), şi cel

mai puţin afectat fiind sectorul „construcţii” (15,1%). Un procent covârşitor (91,8%) respectiv

al celor care operează în domeniul „hoteluri şi restaurante” consideră că toate obligaţiile

fiscale sunt împovărătoare. Taxa pe valoarea adăugată şi impozitele pe venituri salariale sunt

percepute ca fiind mai excesive în sectoarele construcţii şi în industrie şi energie electrică.

Dacă pe total întreprinderi, impozitele şi taxele locale abia întruneau 1,9%, situaţia se

schimbă radical în sectoarele „construcţii” şi „transporturi şi comunicaţii” unde 18,7%,

respectiv 6,8% din respondenţi le găsesc mai apăsătoare decât toate celelalte obligaţii

fiscale.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%


Alte servicii



Comerţ

Construcţii


1234567

1= contribuţiile la asigurarile sociale; 2= impozitele pe veniturile salariale; 3= TVA;

4= impozite şi taxe locale; 5= taxe vamale; 6= contribuţiile la fondurile speciale instituite; 7 = toate

30

Aprecierile întreprinzătorilor cu privire la diverse aspecte ale sistemului fiscal

3,9

3,3

3,3

3,8

3,4

3,8

3,2

3,6

3,5

3,3

3,5

3,3

1 2 3 4 5

Claritatea

reglementărilor

Nivelul de

impozitare

Procedurile de

raportare

Frecvenţa de plată

a impozitelor

Micro Mici Mijlocii

In atenţia întreprinzătorilor, cel mai mult se plasează nivelul de impozitare la o medie per

total întreprinzători intervievaţi de 3,9 apreciere - fiind investigată pe o scală de la 1 la 5,

unde 1 = „Foarte dezavantajos”; 2 = „Dezavantajos”; 3 = „Neutru”; 4 = „Avantajos”; 5 =

„Foarte avantajos” -. În aprecierea întreprinzătorilor urmează apoi, cu o medie de 3,5%,

claritatea reglementărilor, procedurile de raportare şi frecvenţa de plată a impozitelor care

au fost mai puţin apreciate. De remarcat că pentru toate aspectele considerate a descrie

sistemul fiscal s-au obţinut din partea întreprinzătorilor, aprecieri ce le situează, în medie,

ca având impact între „Neutru” şi „Avantajos” asupra companiilor.

Ierarhia aprecierilor se păstrează pe clase de mărime a întreprinderilor, şi în general şi pe

sectoare. Ca observaţie, micro-întreprinderile au apreciat în general mai favorabil sistemul

fiscal, poate şi datorită facilităţilor fiscale de care se bucură.

Pe sectoare, aprecierile variază destul de puţin în jurul mediei întregului eşantion, cu

excepţia sectorului „Hoteluri şi restaurante”, care apreciază cel mai puţin sistemul fiscal

actual, rămânând consecvent ideii că este împovărător.

31

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Micro

Mici

Mijlocii

Total

Prea ridicat Adecvat

Prea scăzut Altă opinie

0% 20% 40% 60% 80% 100%




Alte servicii


Comerţ

Construcţii

În privinţa impozitului pe profit, marea majoritate a întreprinzătorilor (78,1%) îl consideră ca

fiind prea ridicat şi doar 15,2% adecvat, 6,7% au o altă opinie şi aproape nimeni nu crede că

este prea scăzut.

32

Pe clase de mărime se păstrează

aceeaşi ordine, dar diferă destul de

mult ponderile: micro-

întreprinderile beneficiază desigur

de un tratament mai privilegiat –

pentru că, deşi 76,2% înseamnă tot

marea majoritate, acest procent

este mult mai mic decât în cazul

întreprinderilor mici (91,9%) şi a

celor mijlocii (88,8%). Această

situaţie ar putea fi explicată prin

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Micro

Mici

Mijlocii

Total

Prea ridicat Adecvat

Prea scăzut Altă opinie

faptul că, evoluând de la micro-ăntreprindere la mică întreprindere, se pierd facilităţile

fiscale privind impozitul pe venit, iar efectele se resimt foarte puternic, cel puţin până la

stadiul imediat următor de dezvoltare.

Sectoarele cele mai afectate de cote de impozitare existente sunt hoteluri şi restaurante (toţi

respondenţii din aceşti sector consideră impozitul pe profit ca fiind prea ridicat), urmat de

agricultură, transport şi comunicaţii şi alte servicii. Cele mai puţin afectate sectoare sunt

construcţiile şi comerţul.

0% 20% 40% 60% 80% 100%




Alte servicii


Comerţ

Construcţii

Prea ridicat Adecvat Prea scăzut Altă opinie

33

Surse de informaţii sau asistenţă pentru clarificarea unor nelămuriri din

domeniul fiscal

Pentru clarificarea unor nelămuriri din domeniul fiscal cei mai mulţi respondenţi (48,2%)

caută informaţii şi/sau asistenţă la funcţionarii administraţiilor financiare, 46,2% în publicaţii

de specialitate şi mai puţin de o treime (27%) la firme de contabilitate. Doar 14,6% solicită

asistenţa unor centre de consultanţă în afaceri, asociaţii profesionale sau camere de comerţ

şi industrie – cam tot atâţia apelează la cunoştinţele şi experienţa unor manageri pe care îi

cunosc.

În general, întreprinderile mici şi cele mijlocii apelează la sursele sus-menţionate în procente

mai mari decât micro-întreprinderile, excepţie făcând doar firmele de contabilitate: 27,9%

dintre micro-întreprinderi apelează la această consultanţă de specialitate plătită, comparativ

cu 20,6% întreprinderi mici şi 19,2% dintre cele mijlocii pentru acelaşi tip informaţii.

27,923,5 25,7

13,6

45,5

13,7

46,5 47,8

20,220,620,5

60,2

19,2

64,959,8

27,0

46,2

14,514,6

48,2

0

10

20

30

40

50

60

70

La funcţionariiadministraţiilor

financiare

La centre deconsultanţă în

afaceri / camerede comerţ

La firme decontabilitate

În publicaţii despecialitate

Discutând cumanageri pe

care îi cunosc

%

Micro Mici Mijlocii Total

34

Întreprinzătorii care reclamau cel mai mult nivelul ridicat al impozitării, respectiv cei din

sectoarele: „hoteluri şi restaurante”, „agricultură”, „transport şi comunicaţii” sunt cei care

apelează la funcţionarii administraţiilor financiare în ponderile cele mai mari. Întreprinzătorii

din sectorul construcţii înclină către sursele cel mai puţin costisitoare (publicaţii de

apecialitate, manageri pe care îi cunosc, evitând firmele de contabilitate sau centrele de

afaceri).

3.2. Cadrul instituţional de sprjin pentru IMM şi rolul Guvernului

Doar 17,1% dintre IMM-uri au cunoştinţă de existenţa şi funcţionarea instituţiilor de sprijin

pentru dezvoltarea IMM, ceea ce, pe ansamblu, denotă o vizibilitate şi notorietate scăzută a

acestora în comunitatea IMM. Procentul acesta este uşor peste medie (19,1%) la IMM-urile din

comerţ şi respectiv 17, 9% în cazul celor active în alte servicii, în timp ce în celelalte

sectoare, cum arată şi graficul se înregistrează valori sub media pe total.

Cunoaşteţi vreo instituţie de

sprijin pentru IMM?

82,9

17,1

Da Nu

0,2

5

15

15,1

17,9

19,1

0 10

Hoteluri şi

restauranteAgricultură


energieTransport şi

comunicaţii

Alte servicii

Comerţ

20

% Firme care cunosc cel puţin o instituţie de sprijin

În opinia a 50% dintre respondenţii la sondaj, Ministerul Finanţelor Publice este principalul

responsabil pentru iniţierea şi punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare a afacerilor, în

timp ce ANIMMC este recunoscută ca principal promotor al politicilor publice pentru

susţinerea IMM de către 20,7% dintre cei intervievaţi. Procente mult mai mici de respondenţi

recunosc Agenţiile Regionale de Dezvoltare ca factori instituţionali responsabili cu politicile

pentru IMM, iar un procent de 3,8% sunt de părere că în actualul context Ministerul Integrării

Europene joacă acest rol.

35

50,9

20,7

8,83,8

15,8

0

10

20

30

40

50

60

MFP ANIMMC ARD MIE Alte

Instituţie responsabilă pentru IMM

2

10

16,5

19,6

19,5

23,7

30,1

0 10 20 30

Agricultură

şi pescuitTransport şi

comunicaţiiIndustrie şi

energie

Alte servicii

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi

restaurante

40

Notorietatea ANIMMC

Notorietatea ANIMMC este mai evidentă în sectorul industriei hoteliere şi în comerţ şi mai

scăzută în transporturi şi comunicaţii, precum şi în agricultură.

Constatările anterioare se susţin şi

prin faptul că 90,7% dintre IMM-uri

apreciază că Guvernul trebuie să

joace un rol activ în favoare IMM-

urilor. Paradoxal este că aproape

toate IMM-urile din sectoarele:

hoteluri şi restaurante (99,8%),

transporturi şi comunicaţii (99%),

precum şi din comerţ (94,7%) au fost

de această părere. Acestea sunt

tocmai sectoarele care evidenţiau

anterior o implicare mai ridicată a

autorităţilor locale. Aspect care ar trebui să se coreleze în perioada imediat următoare cu

aplicarea Strategiei Guvernamentale de susţinerea dezvoltării IMM pe perioada 2004-2008, în

plan local şi regional prin oficiile ANIMMC.

70,8 72,8 77,5

8,4 7,1 4,320,8 20,1 18,2

0

20

40

60

80

100

Micro Mici Mijlocii

Autorităţile localeAutorităţile judeţeneGuvernul

36

95,5

83,9

71,3

71,2

71,9

69

63,1

1,5

1,2

5,1

5,8

3,3

11,5

3,4

3

14,9

23,6

23

24,8

19,5

33,5

0 20 40 60 80




Alte servicii

Construcţii

Comerţ


Guvernul Autorităţile judeţene Autorităţile locale

100

Credeţi că Guvernul trebuie să

joace un rol activ în favoarea

IMM-urilor?3,95,4

90,7

Da Nu Nu ştiu

79,9

80,6

81

94,7

99

99,8

50 60 70 80 90 100

Construcţii

Alte servicii


Comerţ



% Firme care cred că Guvernul trebuie să joaceun rol activ

37

Rolul pe care trebuie să-l joace Guvernul prin instituţiile sale specializate este multiplu, după

cum se poate vedea din graficul anterior. In schimb, dacă nuanţăm, majoritatea IMM-urilor

(56,3%) apreciază că Guvernul trebuie să se implice mai activ în asigurarea premiselor

generale pentru un mediu de afaceri sănătos. O pondere apreciabilă (51,8%) susţin că

Guvernul trebuie să se implice şi în acordarea finanţărilor pentru împrumuturi cu dobânzi

subvenţionate. Într-o proporţie mai mică IMM-urile opinează că Guvernul trebuie să joace un

rol în furnizarea de diferite servicii (instruire şi consultanţă, facilitarea contactelor de

afaceri, acordarea de garanţii pentru împrumuturile bancare ale IMM, şi altele).

56,351,6

21 18,8 17,2 11,2 7,1

0

20

40

60

Asigurarea

premiselor

generale ale

mediului de

afaceri

Împrumuturi

cu dobândă

subvenţionată

Instruire şi

consultanţă

Facilitarea

contactelor de

afaceri

Garanţii

privind

împrumuturile

bancare

Informaţii

legate de

evoluţia

pieţelor

Altele

Problemele de care ar trebui să se ocupe Guvernul

Pe o scală semantică

diferenţială de la 1 (foarte bine)

la 5 (foarte slab), pe ansamblu,

cei intervievaţi sunt de părere

că Guvernul întelege problemele

cu care se confruntă IMM destul

de bine (media fiind 3,6 pe scala

menţionată). De remarcat că,

nu există diferenţieri majore între opţiunile IMM-urilor din diferitele sectoare de activitate în

ceea ce priveşte această caracterizare.

Guvernul inţelege problemele IMM-urilor

3,05

3,52

3,59

3,613,65

3,7

3,71

1 2 3 4



Comerţ

Alte servicii


Construcţii


1=Foarte bine...5=Foarte slab

5

38

Modificări ale mediului de afaceri sugerate de IMM-uri

60% dintre IMM-uri afirmă ca accesul

mai uşor la capital ar fi în măsură să

ofere motivaţie sporită pentru a

investi mai mult sau mai curând,

44,4% susţin că politicile adecvate

din partea Guvernului ar putea

susţine dezvoltarea activităţii IMM.

O altă motivaţie prezentă la

aproximativ 20% dintre respondenţi

se referă la posibilitatea de a găsi

pe piaţa muncii, forţă de muncă mai

bine calificată. Tabloul motivaţional

este mult diferenţiat pe sectoare de

activitate aşa cum se poata observa

din suita de grafice alăturate.

9,5

19,2

44,4

60

0

20

40

60

80

Nici una Forţă de

muncă mai

bine

calificată

Politici de

sprijin din

partea

Guvernului

Acces mai

uşor la

finanţare

%

Modificări ale mediului de afaceri care ar oferi motivaţiapentru a dezvolta activitatea şi a investi mai mult sau maicurând

45,0%

0,0% 63,5%

36,0%

0%

50%

100%

Forţă de muncă mai

bine calificată

Politici de sprijin

din partea

Guvernului

Acces mai uşor la

finanţare

Nici una


66,7%

29,2%6,3% 46,3%0%

50%

100%


bine calificată

Politici de sprijin

din partea

Guvernului

Acces mai uşor la

finanţare

Nici una


39

26,1%

72,8%

4,2% 28,5%0%

50%

100%


bine calificată

Politici de spr ijin

din partea

Guvernului

Acces mai uşor la

finanţare

Nici una

Construc ţii

11,7%

56,6%

13,9% 40,6%0%

50%

100%


bine calificată

Politici de sprijin

din partea

Guvernului

Acces mai uşor la

finanţare

Nici una

Comerţ

9,1%

49,2%

68,7%0,3%0%

50%

100%


bine calificată


din partea

Guvernului

Acces mai uşor la

finanţare

Nici una


62,6%

92,8%

0,0% 69,9%0%

50%

100%


bine calificată

Politici de sprijin

din partea

Guvernului

Acces mai uşor la

finanţare

Nici una


23,3%

59,4%

5,9% 41,7%0%

50%

100%


bine calificată


din partea

Guvernului

Acces mai uşor la

finanţare

Nici una

Alte servic ii

40

Referitor la modificări ale

actelor normative cu impact

pozitiv asupra extinderii

activităţii şi a investiţiilor, pe

primul plan în opinia

respondenţilor se află întărirea

disciplinei contractuale în

economie (factor listat de

42,4% dintre IMM-uri), urmat de

modificări pozitive în legislaţia

privind raporturile de muncă

(34%) şi de dereglementare în

ceea ce priveşte regimul

licenţelor şi autorizaţiilor de tot felul (29,6%). Şi, din acest punct de vedere, opiniile

participanţilor la sondaj sunt extrem de împărţite pe sectoare de activitate, după cum se

poate urmări în diagramele alăturate, ceea ce poate conduce la concluzia că dezvolatrea

activităţii investiţionale depinde de o multitudine de factori dintre care cei mai importanti au

fost listaţi anterior. Specificul fiecarui sector de activitate face ca situatia sa se

particularizeze.

17,6

29,634,8

42,4

0

25

50

Nici una Regulamente

mai puţin

stricte privind

licenţele şi

autorizaţiile

Modificări

pozitive ale

legislaţiei

privind relaţiile

de muncă

Întărirea

disciplinei

contractuale

în economie

%

Modificări ale actelor normative care ar determina extindereaactivităţii şi/sau investiţii mai mari

56,0%

27,5%

0,0% 39,5%0%

50%

100%

Regulamente mai

puţin str icte pr ivind

licenţele şi

autor izaţiile

Modificăr i pozitive

ale legislaţiei pr ivind

relaţiile de muncă

Întăr irea disciplinei

contractuale în

economie

Nici una


54,3%

9,0%

36,0%

41,8%0%

50%

100%

Regulamente mai

puţin str icte privind

licenţele şi

autor izaţiile





contractuale în

economie

Nici una


41

36,1%

27,4%25,3% 34,4%

0%

50%

100%

Regulamente mai

puţin str icte privind

licenţele şi

autorizaţiile





contractuale în

economie

Nici una

Comerţ

10.9%7.1% 25.0%0%

50%

100%

Regulamente mai

puţin stricte privind

licenţele şi

autorizaţiile

Modificări pozitive

ale legislaţiei privindNici una

48.4%


Întărirea disciplinei

contractuale în

economie


59,7%

66,5%

33,5%0%

50%

100%

Regulamente mai


licenţele şi

autor izaţiile





contractuale în

economie

Nici una


9,1%

50,3%

19,8% 28,9%0%

50%

100%

Regulamente mai

puţin str icte

pr ivind licenţele şi

autor izaţiile


ale legislaţiei

pr ivind relaţiile de

muncă


contractuale în

economie

Nici una

Construc ţii

42

46,1%

8,6% 34,3%

31,6%

0%

50%

100%

Regulamente mai


licenţele şi

autorizaţiile





contractuale în

economie

Nici una

Alte servic ii

43

3.3. Spiritul de asociere

Apartenenţa la asociaţii de afaceri este destul de scăzută, doar 25,3% dintre respondenţi

sunt membrii unei de asociaţii (patronală, cameră de comerţ sau asociaţii profesionale,

etc.).

Participarea IMM la asociaţiile de afaceri este mai puternică în sectoarele hoteluri şi

restaurante (62,6%) şi în construcţii (dublu faţă de media pe ansamblu). În schimb,

IMMurile din transporturi şi comunicaţii şi din comerţ sunt membrii unei asociaţii de

afaceri în proporţii mult mai scăzute, de doar 12,4% respectiv 18,7%.

Cu cât dimensiunea firmelor este mai mare, se observă că devin mai interesate de

apartenenţa la asociaţii de afaceri, astfel doar 22,8% dintre microîntreprinderi se declară

membre în asociaţii, în timp ce peste 54% dintre întreprinderile mijlocii au această calitate.

22,8

40

54,3

0 20 40 60 80 10

Micro

Mic i

Mijloc ii

% Firme pentru care respondenţii sunmembri ai unei asociaţii

26,5

31,7

50

18,7

62,6

12,4

29,7

0 20 40 60 8



Construcţii

Comerţ



Alte servicii

0

44

Urmărind interesul faţă de

asociere pe sexe ale

respondenţilor, se constată

diferenţe vizibile în sensul

unui interes mai mare în cazul

persoanelor de sex masculin.

Diferenţieri importante se

semnalează şi pe categorii de

vârstă, astfel, categoria de

vârstă 36-45 ani având cea

mai scăzută participare în

asociaţii de afaceri (17,4%), în

timp ce categoriile mai

vârstnice au o participare

care depăşeşte media pe total

IMM.

29,3

20,3

26,4

28,9

28,5

17,4

0 20

Bărbaţi

Femei

<=35 ani

36-45 ani

46-55 ani

>55 ani

40

Dintre firmele care sunt membre în asociaţii, cvasi totalitatea (95,7%) fac parte din asociaţii

oficiale înregistrate ca persoane juridice

independente. Participarea în asociaţii

informale de tipul cluburilor de afaceri sau

reţelelor este mult mai scăzută. În cazul

din urmă, un interes mai mare se observă

la IMMurile care activează în industrie

(15%). Calitatea de membru într-o asociaţie

formală nu variază semnificativ pe

categorii de mărime.

Tipuri de asociaţii

97,4

89,2

89,6

2,6

10,3

6,6

0 20 40 60 80 10

Micro

Mici

Mijlocii

Formale Informale Formale şi informale

0

De altfel, investigarea opţiunii de

apartenenţă la o asociaţie formală nu

prezintă diferenţieri majore nici pe

categorii de vârstă şi sexe ale respondenţilor.

45

Avantajele afilierii

IMM-urile care sunt membre în asociaţii de afaceri au aşteptări multiple din partea

acestora. În topul ierarhic al aşteptărilor se plasează dorinţa lor de a obţine informaţii

despre pieţe, cadru legislativ şi tehnologii (58,9%), urmată de dorinţa de a beneficia de

contacte de afaceri şi facilitarea schimbului de opinii (40,6%). La distanţă mult mai mare,

dar pe un palier apropiat, cei intervievaţi îşi manifestă interesul de a primi servicii

profesionale, de a li se uşura accesul la finanţări, precum şi de a fi reprezentaţi în

raportul cu autorităţile publice.

58,9

40,6

17,4 14,8 14,2 13,55,5

0

20

40

60

80

Informaţii

despre pieţe,

tehnologii,

etc.

Reţele şi

contacte,

schimb de

opiniii

Altele Servicii

profesionale

Facilitarea

accesului la

capital

Reprezentare

interese

publice

Educaţie /

Instruire

Cea mai semnificativă diferenţiere pe categorii de mărime se manifestă între întreprinderile

mijlocii şi microîntreprinderi referitor la nevoia lor de reprezentare a intereselor în

raporturile cu autorităţile publice. Astfel, întreprinderile mijlocii se declară într-un procent

aproape triplu faţă de medie, interesate ca prin apartenenţa la asociaţiile de afaceri să-şi

reprezinte interesele prin activităţi comune de advocacy şi lobby.

Fără ca ierarhia aşteptărilor membrilor să se schimbe semnificativ la analiza pe sexe, cu

toate acestea, întreprinzătorii de sex masculin membrii în asociaţiile de afaceri sunt mai

interesaţi de facilitarea schimbului de opinii şi contactelor de afaceri, în timp ce femeile

de afaceri îşi manifestă un interes mai accentuat pe linia schimbului de informaţii despre

pieţe, tehnologii, ş.a. De asemenea, aşteptările întreprinzătorilor de sex masculuin sunt

mai ridicate decât media în ceea ce priveşte reprezentarea intereselor publice şi

facilitarea accesului la capital.

46

51,1 48,4

23,8

12,120,8 17,7

6,1

73,4

26,2

5,8

19,8

2,1 5,7 4,5

0

20

40

60

80

Informaţii

despre pieţe,

tehnologii,

etc.

Reţele şi

contacte,

schimb de

opiniii

Altele Servicii

profesionale

Facilitarea

accesului la

capital

Reprezentare

interese

publice

Educaţie /

Instruire

Bărbaţi Femei

În ceea ce priveşte IMMurile

care la momentul efectuării

sondajului nu erau membre

ale unei asociaţii de afaceri,

doar 30,7% se declară

interesate de a deveni

membre într-un viitor

apropiat. Sondajul nu

reliefează diferenţe

semnificative pe categorii

de mărime. În schimb, pe

sectoare de activitate, se

observă un interes uşor mai ridicat în categoria alte servicii (34,1%) şi mult mai scăzut în

industria hotelieră şi restaurante (4,1%).

30,1

36,1

33,3

0 20 40 60 80 10

Micro

Mici

Mijlocii

% Firme pentru care raspundentii intentioneaza sadevin membri

0

Pe categorii de vârstă şi pe sexe ale respondenţilor diferenţierile nu variază în intervale

foarte mari.

47

Motivaţia pentru afiliere

Referitor la motivaţia care stă la baza opţiunii lor de a deveni membre într-o asociaţie de

afaceri, pe primul loc se află schimbul de informaţii (65,9%). Motivaţia de afiliere a

IMMurilor ne-membre este foarte diferenţiată pe categorii de mărime, după cum se poate

observa din grafic. Cu cât dimensiunea întreprinderilor este mai mare, cu atât sunt mai

interesate de a găsi în asociere oportunitatea construirii de reţele de comunicare,

prestigiu precum şi posibilitatea de a lua parte la decizii.

22,5 20,2

65,1

24,9

7,9 4,7

41

22

2,2 1,3

34,1 35,9 32,1

0,4 2,4

69,4

27,1

73,3

0

50

100

Prestigiu şi

posibilitatea

de a lua parte

la decizii

Construire de

reţele

Schimbul de

informaţii

Perspectiva

unui access

mai uşor la

capital

Nici una Altele

Micro Mici Mijlocii

Motivaţia anterioară este mai puternică în situaţia întreprinzătorilor bărbaţi decât în cazul

femeilor. Bărbaţii se declară mult mai interesaţi de schimbul de informaţii, de construirea de

reţele, de prestigiu şi posibilitatea de a lua parte la decizii precum şi de perspectiva unui

acces mai facil la capital.

48

33,823,4

77

29,5

1,1 0,311,4

18,4 17,5 16,310,3

48,7

0

50

100

Prestigiu şi

posibilitatea

de a lua parte

la decizii

Construire de

reţele

Schimbul de

informaţii

Perspectiva

unui access

mai uşor la

capital

Nici una Altele

Bărbaţi Femei

3.4. Impactul integrării europene

O secţiune a sondajului a fost dedicată obţinerii de informaţii privind percepţia procesului de

integrare europeană de către IMM. In continuare sunt prezentate câteva dintre rezultatele

sondajului pe această temă.

Majoritatea IMM intervievate sunt

conştiente că integrarea europeană

va avea un impact asupra afacerilor

lor. Se observă că firmele care

derulează operaţiuni internaţionale

sunt în mai mare proporţie

conştiente de acest impact (peste

90%)

Nivelul de informare a IMM cu

privire la principalele domenii de

impact ale integrării europene este

în general scăzut. Există unele variaţii de la sector la sector de activitate, precum şi în

funcţie de dimensiunea firmei:

92,0

66,5

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Firme care auvandut in UE

Firme care nu auvandut in UE

Nu stiuLargirea nu va a avea impactLargirea va avea impact

o firmele din industrie, energie şi comerţ au apărut ca cele mai informate în

legătură cu aspectele puse în discuţie (ponderi apropiate şi peste media

generală);

49

o firmele din sectorul „hoteluri şi restaurante” au fost cele mai optimiste în

legătură cu îmbunătăţirea accesului la capitalul european;

o firmele din transporturi şi comunicaţii sunt cele mai preocupate faţă de

creşterea concurenţei (84% faţă de media de 48,9%);

o tot firmele din transporturi şi comunicaţii sunt cele mai preocupate de

efectele integrării sub aspectul protecţiei consumatorului şi siguranţei

produselor (43,5%, faţă de media de 29,9%);

o firmele din construcţii sunt cele mai optimiste în legătură cu accesul pe piaţa

unică;

o interesul pentru aspectele privind protecţia mediului este relativ redus, cele

mai preocupate fiind IMM din sectorul „hoteluri şi restaurante”;

o din punct de vedere al mărimii, firmele mici şi mijlocii par mai informate

despre impactul integrării europene decât micro-întreprinderile, în special

sub aspectul certificării şi aplicării standardelor, precum şi în privinţa

creşterii concurenţei.

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

Certificarea produsului si

standarde

Etichete, brevete si ma

Concurenta spori

Acces ma bun la capitalul

european

Protectia consumatorului

si garantia

i fac il pe pietele

UE

Protectia mediului

Agricultura

50

0,00,20,40,60,81,0

si standarde

Etichete, brevete si

marci

Concurenta sporita

Acces ma bun la

capitalul european

Protectia

consumatorului si

garantia

Acces mai facil pe

pietele UE

Protectia mediului


0,00,20,40,60,81,0

Certificarea produsului si

standarde

Etichete, brevete si marc i

Concurenta sporita

Acces ma bun la capitalul

european

Protectia consumatorului si

garantia

cces mai fac il pe pietele

UE

Protectia mediului

Constructii

51

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

Certificarea produsului

si standarde

Etichete, brevete si

marc i

Concurenta spor

Acces ma bun la

capitalul european

Protectia

consumatorului si

garantia

ces mai fac il pe

pietele UE

Protectia mediului

Comertul

0,00,20,40,60,81,0

produsului sistandarde

Etichete, brevete simarci

Concurenta spori

Acces ma bun lacapitalul european

Protectiaconsumatorului si

garantia

cces mai facil pepietele UE

Protectia mediului

Hoteluri si Rest.

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

produsului sistandarde

Etichete, brevete simarci

Concurenta spori

Acces ma bun lacapitalul european

Protectiaconsumatorului si

garantia

cces mai facil pepietele UE

Protectia mediului

Transport si com.

52

Demersurile IMM-urilor intervievate în sensul pregătirii pentru integrarea europeană sunt în

general modeste. Alinierea la standardele de calitate europene este aspectul care se bucură

de cel mai mare interes din partea IMM (49%), iar cel mai scăzut interes este acordat

adoptării tehnologiilor de vârf, fapt ce se poate corobora cu accesul scăzut la finanţare. In

funcţie de sectorul de activitate şi mărime se pot observa o serie de particularităţi:

o cea mai ridicată preocupare pentru marcajul european o are sectorul

„hoteluri şi restaurante”, aflat în poziţia de utilizator/beneficiar al

produselor supuse marcajului european;

o pe fondul interesului relativ ridicat pentru alinierea la standardele de calitate

europene se remarcă totuşi sectoarele „transporturi şi comunicaţii”, „hoteluri

şi restaurante”;

o sub aspectul implementării sistemelor de calitate cele mai active sunt IMM-

urile din construcţii;

o tehnologiile de vârf preocupă mai mult IMM-urile din industrie şi energie,

construcţii, dar şi pe cele din sectorul „hoteluri şi restaurante”;

o interes pentru cercetare-dezvoltare au arătat mai ales IMM-urile din

agricultură;

o din punct de vedere al mărimii IMM, toate aspectele puse în discuţie cu

excepţia cercetării-dezvoltării preocupă în mai mare măsură micro-

întreprinderile;

o din încrucişarea datelor obţinute la două întrebări au rezultat informaţii

interesante. De exemplu, preocuparea pentru marcajul CE, standardele de

calitate şi implementarea sistemelor de calitate este mai semnificativă în

rândul IMM-urilor care au derulat deja operaţiuni pe piaţa UE.

0%20%40%60%80%

100%

Aliniera la

standardele de

calitate din CE

Implementaria

sistemelor de

calitate din CE

Marcarea in

conformitate

cu CE

Tehnologii de

varf

Cercetare si

Dezvoltare

Micro Mici Mijlocii

53

0

20

40

60

80

100

Aliniera la

standardele de

calitate din CE

Implementaria

sistemelor de

calitate din CE

Marcarea in

conformitate cu

CE

Tehnologii de

varf

Cercetare si

Dezvoltare

Firmele care au vandut in UE Firmele care nu au vandut in UE

Un rezultat puţin încurajator s-a obţinut la întrebarea privind dorinţa IMM-urilor de a obţine

informaţii privind unele aspecte practice ale integrării europene. In timp ce 61,8% dintre IMM

–urile intervievate sunt interesate de problematica integrării în general, numai 27,2% doresc

informaţii despre marcajul CE, 34,9% doresc informaţii despre standardele europene şi cca.

33,7% despre sistemele de calitate.

o preferinţele pentru ghiduri/broşuri ca instrumente de informare în privinţa

integrării sunt preponderente (71,1%);

o dintre cei care doresc informaţii despre aspectele puse în discuţie ale

integrării europene, majoritatea preferă tot ghidurile/broşurile (79,7%);

o se remarcă lipsa de interes pentru serviciile de consultanţă şi prezentări

(seminarii), atât în general, cât şi în rândul celor interesaţi să se informeze.

54

Anexa A. Tabele

1.1. Aspectele privind lichiditatea

56,0 6,0 19,5 2,5 16,0 ,0 100,0

54,0 30,7 3,5 4,2 5,9 1,8 100,0

44,8 45,5 7,5 ,3 1,7 ,3 100,0

58,3 32,1 2,5 2,4 4,6 ,1 100,0

33,7 66,0 ,2 ,0 ,0 ,0 100,0

53,2 31,5 7,3 7,4 ,3 ,4 100,0

78,8 17,9 2,7 ,2 ,2 ,1 100,0

60,1 30,5 3,0 2,2 4,0 ,2 100,0

48,7 35,9 8,0 3,2 2,8 1,3 100,0

39,6 36,4 8,2 5,4 8,0 2,5 100,0

58,4 31,2 3,7 2,4 4,0 ,4 100,0

Agricultura si Pescuitul


Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

niciodata uneori periodic adeseoriin mod

continuu nu stiu

A avut compania dvs. probleme cu lichiditate?

Total

In cazul lipsei de lichidităţi, care datorii sunt amânate?

9,6% 6,6% 4,5% 21,8% 37,4% 4,9%

3,7% 11,4% 6,8% 21,2% 29,1% ,2%

55,8% 2,7% 62,5% 72,0% 68,6% ,2%

2,9% 1,8% 7,3% 8,1% 61,7% ,7%

2,0% 8,7% 16,8% 69,7%

11,0% 6,2% 8,3% 23,3% 40,6% 4,4%

uneori

periodic

adeseori

in mod continuu

nu stiu

A avut companiadvs. probleme culichiditate?

Total

Impozitulpe venit

Taxelelocale Salarii

sociale

Contributiilela asigurarile Furnizori

Da

Nustiu/Nu

1.2. Mijloacele fixe

Influenta reglementarilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe

38,0% 1,0% 42,0% 19,0%

30,9% 15,1% 41,9% 12,1%

52,2% 1,9% 25,3% 20,6%

30,6% 12,8% 44,9% 11,7%

36,6% 4,6% 58,8%

25,0% 15,0% 45,2% 14,9%

35,5% 11,3% 39,4% 13,8%

30,7% 11,3% 42,3% 15,7%

45,7% 14,2% 31,3% 8,8%

46,6% 10,8% 33,8% 8,7%

32,6% 11,6% 41,0% 14,9%



Constructii



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

favorabila nefavorabila nici una nu stiu

Ce influenta au asupra companieireglementarile referitoare la amortizarea

mijloacelor fixe?

55

Influenta reglementarilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe

37,2% 15,9% 33,2% 13,6%

45,7% 6,8% 36,1% 11,3%

15,9% 5,9% 58,9% 19,3%

32,6% 11,6% 41,0% 14,9%

mici investitii

sunt planificateinvestitii mari

nici una

Va face companiadvs. investitii inanii urmatori?

Total

favorabila nefavorabila nici una nu stiu

Ce influenta au asupra companieireglementarile referitoare la amortizarea

mijloacelor fixe?

Sistem preferat de achizitie a mijloacelor fixe

69,5% 27,0% 3,5%

53,9% 37,1% 9,0%

87,4% 8,8% 3,8%

53,3% 39,2% 7,5%

92,5% 3,9% 3,6%

61,5% 24,5% 14,1%

54,6% 34,3% 11,1%

59,1% 33,2% 7,7%

48,8% 40,0% 11,2%

51,0% 40,0% 9,0%

57,9% 34,0% 8,1%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

cumpararecu plataintegrala leasing

e greu despus

Ce sistem de achizitie a mijloacelorfixe preferati?

56

Sistem preferat de achizitie a mijloacelor fixe

63,8% 33,4% 2,8%

42,2% 48,5% 9,3%

55,8% 26,7% 17,5%

57,9% 34,0% 8,1%

mici investitii


nici una


Total

cumpararecu plataintegrala leasing

e greu despus

Ce sistem de achizitie a mijloacelorfixe preferati?

1.3. Accesul la finanţare şi investiţiile

64,0 2,0 34,0 100,0

53,7 20,3 26,0 100,0

68,9 6,0 25,0 100,0

51,5 20,4 28,0 100,0

66,7 ,0 33,3 100,0

72,8 3,9 23,2 100,0

51,6 15,1 33,3 100,0

54,8 15,2 30,0 100,0

56,7 24,9 18,3 100,0

54,2 31,1 14,7 100,0

54,9 16,6 28,4 100,0



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

miciinvestitii

investitiimari nici una

Va face compania dvs. investitii inanii urmatori?

Total

77,1% 9,8% ,1% ,1% ,1% 12,7% 100,0%

75,3% 10,9% 1,3% 1,7% 7,8% 3,0% 100,0%

76,7% 10,0% ,4% ,5% 1,9% 10,5% 100,0%

mici investitii



Total

intre 1-9 intre 10-34 intre 35-49 intre 50-99mai multde 100 nu stiu

Cate noi locuri de munca vor fi create datorita investitiilor ?

Total

57

62,1% 3,8% ,0% ,0% ,0% 34,1% 100,0%

63,1% 17,1% 1,4% 2,3% ,5% 15,6% 100,0%

64,9% 29,9% ,0% ,7% ,0% 4,4% 100,0%

80,7% 5,2% ,3% ,2% 3,3% 10,3% 100,0%

98,9% 1,1% ,0% ,0% ,0% ,0% 100,0%

86,1% 3,0% ,3% ,3% ,0% 10,2% 100,0%

72,0% 22,0% ,2% ,0% ,1% 5,6% 100,0%

80,1% 7,8% ,0% ,3% 2,0% 9,7% 100,0%

60,8% 20,3% 2,1% 1,4% 1,4% 13,9% 100,0%

39,4% 33,4% 5,1% 3,1% ,9% 18,1% 100,0%

76,7% 10,0% ,4% ,5% 1,9% 10,5% 100,0%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

intre 1-9 intre 10-34 intre 35-49 intre 50-99mai multde 100 nu stiu

Cate noi locuri de munca vor fi create datorita investitiilor ?

Total

87,5% 32,9% 16,5%

77,4% 56,9% 11,1%

85,2% 38,5% 15,2%

mici investitii

investitii mari


Total

Fonduriproprii

Imprumuturibancare/credite

Programeguvernamentale

4,9% 16,3% 6,6% 59,7% 4,3% 7,4% ,7% ,1%

1,1% 38,9% 3,6% 33,9% 2,2% 14,7% 4,2% 1,4%

4,0% 21,5% 5,9% 53,7% 3,8% 9,1% 1,5% ,4%

miciinvestitii

investitiimari

Va facecompania dvs.investitii inanii urmatori?

Total

Fonduriproprii,imprumu

-turibancare/credite

si programeguve

Fonduri propriisi imprumuturi

bancare /credite

Fonduriproprii siprogrameguverna-mentale

Numaifonduriproprii

Imprumuturibancare/credite si programe

guvernamentale

Numaiimprumuturi

bancare /credite

Numaiprogrameguvernam

entaleNiciuna

Surse de finantare

58

,0% 5,4% 2,3% 87,8% ,0% ,0% 4,5% ,0%

1,4% 20,1% 3,8% 54,7% 3,5% 9,6% 4,5% 2,4%

,4% 36,3% ,4% 58,5% ,4% 4,1% ,0% ,0%

3,4% 24,9% 6,5% 50,8% 3,2% 10,7% ,4% ,0%

49,1% 6,5% ,0% 44,4% ,0% ,0% ,0% ,0%

,5% 21,8% 18,5% 48,5% ,0% 10,1% ,3% ,3%

,1% 10,6% 4,5% 60,7% 11,8% 8,2% 4,0% ,1%

4,0% 19,9% 6,1% 55,3% 4,3% 8,9% 1,1% ,3%

3,4% 31,3% 4,5% 43,5% ,4% 11,1% 4,7% 1,0%

6,6% 30,4% 4,7% 47,6% 1,5% 7,2% 1,0% 1,1%

4,0% 21,5% 5,9% 53,7% 3,8% 9,1% 1,5% ,4%



Constructii

Comertul


Transport si comunicati

Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Fonduriproprii,imprum

uturibancare/credite si programe

guve

Fonduri propriisi imprumuturi

bancare /credite

Fonduriproprii siprogrameguvernam

entale

Numaifonduriproprii

Imprumuturibancare/credite si programe

guvernamentale

Numaiimprumuturi

bancare /credite

Numaiprogrameguvernam

entaleNiciuna

Surse de finantare

59

Criteriul de selecţie a surselor de finanţare

42,4% 58,1% 24,9% 13,8% 22,2% 9,1%

52,8% 55,3% 32,9% 16,8% 8,8% 8,5%

27,2% 34,9% 10,7% 2,3% 21,9% 19,9%

39,8% 51,1% 22,2% 11,0% 19,9% 12,1%

mici investitii

investitii mari

nici una


Total

Procedurasimpla si

Dobandamica

Garantiimici Prestigiul

Pastrareaindepende

Nu am niciun criteriu

42,5% 56,0% 3,5% ,5% 19,0% 5,5%

48,4% 57,8% 15,3% 9,6% 12,8% 8,2%

30,2% 34,8% 30,0% 23,0% 4,0% 37,1%

39,9% 49,7% 24,7% 12,5% 23,7% 11,9%

33,7% 67,0% 58,8% ,2% ,2%

32,6% 59,6% 16,2% 15,4% 10,1% 21,6%

38,4% 45,9% 11,7% 6,1% 28,0% 8,7%

38,6% 50,2% 22,0% 10,5% 20,3% 12,6%

48,3% 55,4% 23,9% 13,3% 14,2% 8,5%

47,2% 64,8% 21,9% 19,4% 27,2% 6,2%

39,8% 51,1% 22,2% 11,0% 19,9% 12,1%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

rapida deaplicare

Procedurasimpla si

Dobandamica

Garantiimici Prestigiul

Pastrareaindependentei

nici uncriteriu

Nu am

100,0% 4,5% ,0% ,5% ,0%

94,9% 16,3% 10,6% 7,5% 5,4%

99,2% 8,0% 5,2% 6,6% 1,4%

95,0% 17,5% 9,7% 13,2% 5,2%

70,6% 1,0% 3,9% ,5% ,2%

92,8% 8,5% 1,2% 2,2% ,8%

94,2% 14,9% 9,4% 4,1% 3,0%

94,0% 13,7% 7,8% 7,8% 3,6%

95,1% 20,9% 12,4% 18,2% 7,1%

95,2% 32,7% 19,0% 24,5% 9,3%

94,1% 14,9% 8,6% 9,3% 4,1%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Conturi

la termen

Depozite

credit

Carti de

comerciale

Credite

deinvestitii

Credite

60

1.4. Tehnologia informaţiei şi comunicaţii (TIC)

Tehnologii disponibile la firma

82,0% 28,0% 27,5% 7,0% 21,0% 18,0%

77,1% 32,3% 42,9% 36,6% 12,2% 22,6%

98,3% 18,1% 36,2% 15,1% 6,2% 1,4%

74,9% 24,7% 40,8% 35,3% 8,5% 25,0%

41,0% 1,0% 4,1% 4,1% ,2% 59,0%

72,3% 41,7% 42,5% 34,2% 17,1% 27,7%

86,5% 34,8% 58,2% 38,4% 13,3% 13,5%

74,1% 22,2% 38,1% 30,0% 8,3% 25,9%

93,9% 56,3% 61,9% 47,9% 19,5% 5,4%

97,1% 71,3% 72,0% 62,1% 34,1% 2,1%

76,6% 26,9% 41,4% 32,6% 10,1% 23,3%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Calculatoare Retea interna

Internet

Conectare la e-mail

web

Pagina

tehnologie

Nu exista

Firma foloseste Internet pentru...

89,1% 30,9% 81,8% 5,4%

66,4% 46,3% 78,7% 12,6% 21,8%

89,6% 24,2% 40,2% 11,4% 3,6%

47,6% 33,6% 69,9% 13,3% 12,8%

94,1% 5,9% 5,9%

65,5% 58,0% 80,3% 20,7% 18,8%

56,8% 28,0% 61,3% 6,7% 10,5%

51,4% 31,8% 67,6% 10,6% 13,2%

75,1% 47,4% 73,3% 16,4% 13,3%

76,1% 56,5% 74,8% 23,2% 15,3%

56,0% 35,2% 68,8% 12,0% 13,3%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Documentareinterna

de piata

Realizare decercertari de

Descarcarede software

Servicibancare Altele

Baza: firmele cu conectare la Internet

61

Firma foloseste Internet pentru interactia cu Administratia Publica

100,0%

73,1% 69,6% 14,2% 3,4%

81,9% 62,1% 50,0%

21,2% 87,7% 7,3% 1,9%

100,0%

55,8% 92,8% 46,4%

68,2% 65,9% 31,5% ,1%

43,9% 78,3% 19,8%

77,7% 56,4% 22,6% 3,9%

80,9% 61,6% 24,3% 4,4%

53,7% 72,5% 20,7% 1,1%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Pentruobtinerea de

informatii

Pentru adescarcaformulare

administrativecompletate

Pentru atrimite

formulare Altele

Baza: firmele care interactioneaza la Internet cu Administratia Publica

2.1. Impozitarea IMM-urilor

72,0% 3,0% 7,0% 1,5% 16,5%

31,2% 12,5% 23,5% 1,5% 1,5% ,2% 29,6%

15,1% 20,3% 23,6% 18,7% 22,2%

30,3% 12,0% 21,7% ,0% 2,3% 33,7%

4,3% ,2% 3,6% 91,8%

46,4% ,6% 21,8% 6,8% 24,3%

48,2% 11,2% 14,3% 2,7% 5,3% ,1% 18,1%

31,8% 11,3% 20,0% 2,1% 1,0% 1,4% 32,4%

43,2% 8,4% 20,0% ,8% ,5% ,6% 26,5%

41,7% 10,7% 13,9% 1,1% ,2% ,3% 32,2%

33,2% 11,0% 19,8% 1,9% ,9% 1,3% 31,8%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

contributiilela asigurarile

sociale

impozitele peveniturilesalariale TVA

impozite sitaxe locale taxe vamale

contributiilela fondurile

specialeinstituite toate

Care dintre obligatiile fiscale este cea mai impovaratoare, din punct de vedere financiar?

62

3,7 4,2 3,8 4,3

3,7 3,8 3,5 3,3

3,3 3,8 3,1 3,2

3,5 3,9 3,3 3,2

3,3 3,6 3,0 3,0

3,6 3,7 3,6 3,4

3,8 3,9 3,5 3,4

3,6 3,9 3,3 3,3

3,5 3,8 3,4 3,3

3,5 3,8 3,3 3,2

3,6 3,9 3,4 3,3



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total IMM

Cumapreciaticlaritateareglementarilor?

Cumapreciatinivelul de

impozitare?

Cumapreciati

procedurilede

raportare?

Cumapreciati

frecventa deplata a

impozitelor?

1=Foarte dezavantajos, 2= Dezavantajos, 3=Neutru, 4=Avantajos, 5=Foarte avantajos (media)

2,5% 97,5%

13,2% 82,1% ,1% 4,6%

,5% 60,8% ,5% 38,2%

20,7% 72,4% ,1% 6,8%

100,0%

6,8% 93,0% ,1%

11,4% 85,7% ,1% 2,7%

16,5% 76,2% 7,3%

5,8% 91,9% ,5% 1,9%

7,4% 88,3% 1,3% 2,9%

15,2% 78,1% ,1% 6,7%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

adecvat prea ridicat prea scazutaltele,

specificati

Ce parere aveti despre impozitul pe profit inRomania?

63

Unde cautati informatii/aistenta pentru clarificarea unor nelamuriri din domeniul fiscal?

21,0% 79,0% 62,0% 38,0% 82,5% 17,5% 73,0% 27,0% 96,5% 3,5%

42,4% 57,6% 88,1% 11,9% 81,0% 19,0% 53,5% 46,5% 83,6% 16,4%

63,4% 36,6% 95,9% 4,1% 97,0% 3,0% 29,4% 70,6% 75,6% 24,4%

57,3% 42,7% 84,9% 15,1% 68,9% 31,1% 51,4% 48,6% 87,3% 12,7%

30,4% 69,6% 99,8% ,2% 70,4% 29,6% 92,5% 7,5% 67,2% 32,8%

39,8% 60,2% 83,4% 16,6% 83,8% 16,2% 52,5% 47,5% 76,1% 23,9%

53,5% 46,5% 82,5% 17,5% 66,6% 33,4% 56,9% 43,1% 90,3% 9,7%

53,5% 46,5% 86,3% 13,7% 72,1% 27,9% 54,5% 45,5% 86,4% 13,6%

39,8% 60,2% 79,5% 20,5% 79,4% 20,6% 52,2% 47,8% 79,8% 20,2%

40,2% 59,8% 76,5% 23,5% 80,8% 19,2% 35,1% 64,9% 74,3% 25,7%

51,8% 48,2% 85,4% 14,6% 73,0% 27,0% 53,8% 46,2% 85,5% 14,5%



Constructii

Comertul


Transport si comunicati

Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Nu Da

La functionariiadministratiilor

financiare

Nu Da

La centre deconsultanta in

afaceri / asociatii /camere de comert

Nu Da

La firme decontabilitate

Nu Da

In publicatii despecialitate

Nu Da

Discutand cumanageri pe care i

cunosc

(Multe variante de raspuns)

In opinia dvs., cine are trebui sa beneficiaze de prevederi fiscale mai avantajoase?

72,0% 46,5% 47,5% 23,5% ,0%

46,4% 59,8% 73,5% 42,0% 1,9%

33,3% 67,3% 94,5% 69,3% ,0%

53,2% 68,0% 80,7% 59,4% ,0%

65,8% 40,5% 99,5% 65,5% ,0%

66,9% 67,3% 83,6% 32,2% ,0%

30,1% 58,2% 63,7% 34,4% 7,9%

50,4% 64,0% 77,5% 53,6% 1,4%

48,1% 60,3% 79,7% 40,2% ,8%

45,3% 63,3% 85,6% 31,0% 1,1%

50,0% 63,6% 77,9% 51,7% 1,3%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Persoanele cu

handicap

o afacere

Persoanelecare

demareaza

de munca

Angajatoriicare creazanoi locuri

Microintreprinderile Nimeni

64

22,0% 77,5% ,5%

13,8% 79,6% 6,6%

20,1% 79,9% ,0%

19,3% 69,2% 11,6%

36,2% 34,5% 29,4%

16,2% 83,1% ,7%

21,5% 72,6% 5,9%

19,6% 70,2% 10,2%

18,8% 77,9% 3,3%

16,9% 78,2% 4,9%

19,5% 71,2% 9,3%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Cei ceinvestesc in

protectiamediului

Cei ceinestesc intehnologiemoderne Altele

Ce tipuri de investitii ar trebui avutein vedere?

98,5% 1,5%

93,2% 6,8%

99,7% ,3%

95,3% 4,7%

100,0%

92,8% 7,2%

91,5% 8,5%

94,6% 5,4%

96,8% 3,2%

98,4% 1,6%

94,9% 5,1%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Da Nu

Este firma dvs.platitoare de taxelocale (cel putin o

taxa locala)?

65

Firma dvs. este platitoare de...

17,8% 82,2% 44,2% 55,8% 94,9% 5,1% 71,0% 29,0%

14,6% 85,4% 49,3% 50,7% 92,8% 7,2% 45,0% 55,0%

39,3% 60,7% 43,4% 56,6% 79,4% 20,6% 65,0% 35,0%

17,3% 82,7% 51,0% 49,0% 89,0% 11,0% 50,6% 49,4%

3,4% 96,6% 69,9% 30,1% 41,0% 59,0% 33,3% 66,7%

1,4% 98,6% 79,0% 21,0% 83,0% 17,0% 79,6% 20,4%

23,7% 76,3% 63,7% 36,3% 84,5% 15,5% 78,5% 21,5%

18,6% 81,4% 55,1% 44,9% 86,5% 13,5% 57,9% 42,1%

11,0% 89,0% 47,1% 52,9% 83,9% 16,1% 42,9% 57,1%

6,1% 93,9% 48,7% 51,3% 84,6% 15,4% 30,1% 69,9%

17,5% 82,5% 54,1% 45,9% 86,2% 13,8% 55,7% 44,3%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Nu Da

Impozite pe cladiri

Nu Da

Taxe de drum

Nu Da

Taxe de piata

Nu Da

Impozite pe terenuri


4,5 ,5 95,0

8,8 6,2 85,0

21,5 1,4 77,1

12,1 7,0 80,9

,2 ,0 99,8

7,9 7,2 84,9

14,4 5,7 79,9

11,3 6,2 82,4

11,3 3,8 84,9

15,7 4,4 79,9

11,4 6,0 82,6



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Da NuNu stiu/Nuraspund

Intentionati sa folositi surse definantare non-bancare de la

institutii de sprijin pentru IMM?

66

2.2. Achiziţiile publice

5,0% 95,0%

18,6% 81,4%

15,1% 84,9%

22,7% 77,3%

32,8% 67,2%

17,4% 82,6%

10,0% 90,0%

17,7% 82,3%

33,1% 66,9%

31,8% 68,2%

19,6% 80,4%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Da Nu

A participat compania dvs. in ultimii 3 ani la unproces de licitatie cu scop de achizitii publice

sau contractarea unei comenzi guvernamentale?

70,1% 29,9%

41,9% 19,1% 28,5% 10,6%

32,4% 27,7% 27,2% 12,7%

34,7% 22,1% 33,0% 10,3%

89,7% 10,3%

47,4% 6,6% 43,8% 2,1%

9,5% 6,0% 82,9% 1,5%

29,6% 24,9% 36,5% 9,1%

40,6% 26,3% 26,8% 6,2%

49,7% 17,1% 23,7% 9,5%

32,3% 24,8% 34,3% 8,6%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Competitiaeste loiala

Prevederilesunt neclare Corupt

Nu stie / Nuraspunde

Cum ati caracteriza sistemul de achizitii publice ?

Baza: Firmele care au participat in licitatii

67

3.2. Cadrul instituţional de sprjin pentru IMM şi rolul Guvernului

95,0 5,0

85,0 15,0

77,1 22,9

80,9 19,1

99,8 ,2

84,9 15,1

82,1 17,9

82,8 17,2

84,9 15,1

79,9 20,1

82,9 17,1



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Nu Da

Cunoasteti vreoinstitutie de sprijin

pentru IMM?

,0% 80,0% 2,0% 1,5% 16,5%

2,4% 51,5% 16,5% 12,3% 17,3%

19,8% 36,6% 19,5% ,5% 23,6%

2,4% 48,0% 23,7% 9,4% 16,5%

,0% 36,9% 30,1% 32,8% ,2%

7,6% 80,6% 10,0% 1,0% ,8%

5,7% 52,2% 19,6% 3,2% 19,3%

3,9% 49,0% 21,6% 9,0% 16,5%

3,3% 65,5% 14,0% 7,3% 9,9%

3,7% 55,9% 18,6% 7,2% 14,6%

3,8% 50,9% 20,7% 8,8% 15,8%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

MinisterulIntegrariiEuropene

MinisterulFinantelor

Publice ANIMMC

AgentiileRegionale deDezvoltare

alta,specificati

Ce institutie guvernamentala este principal responsabila pentruinitierea si implementarea politicilor de dezvoltare afaceri?

68

95,5 1,5 3,0

71,3 5,1 23,6

71,9 3,3 24,8

69,0 11,5 19,5

63,1 3,4 33,5

83,9 1,2 14,9

71,2 5,8 23,0

70,8 8,4 20,8

72,8 7,1 20,1

77,5 4,3 18,2

71,2 8,2 20,6



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

GuvernulAutoritatilejudetene

Autoritatlelocale

Care nivel de decizie influenteaza incea mai mare masura politicile pentru

dezvoltarea IMM?

81,0% 17,5% 1,5%

85,1% 9,6% 5,3%

79,9% 20,1% ,0%

94,7% ,4% 4,8%

99,8% ,0% ,2%

99,0% ,4% ,6%

80,6% 16,1% 3,3%

90,9% 5,3% 3,8%

88,8% 6,6% 4,6%

91,5% 4,3% 4,2%

90,7% 5,4% 3,9%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Da Nu Nu stiu

Credeti ca Guvernul ar trebui sajoace un rol activ in asigurarea

de servicii in favoareaIMM-urilor?

69

Care sunt problemele cheie de care ar trebui să se preocupe Guvernul?

22,8% 50,0% 34,6%

26,1% 53,7% 43,3%

6,8% 38,1% 63,6%

16,3% 58,8% 57,8%

,0% 37,2% 62,5%

52,4% 61,1% 52,7%

34,6% 61,0% 26,0%

20,3% 55,9% 52,6%

24,6% 58,4% 45,5%

31,2% 63,8% 41,6%

21,0% 56,3% 51,6%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Instruire siconsultanta

mediului deafaceri

Asigurareapremiselor

generale ale

Imprumuturicu dobanda

subventionata

23,4% ,0% 25,9% 3,7%

22,0% 11,3% 27,3% 13,2%

49,7% ,3% 29,6% 2,1%

13,5% 10,9% 18,1% 7,5%

29,7% 29,5% ,0% ,2%

15,7% 14,8% 9,9% ,5%

11,3% 10,6% 18,3% 7,3%

16,7% 10,9% 18,4% 7,3%

20,0% 12,8% 20,7% 6,0%

22,2% 16,8% 24,2% 5,8%

17,2% 11,2% 18,8% 7,1%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

bancare

Garantiiprivind

pietelor

Informatiilegate de

de afaceri

Facilitareacontractelor Altele

70

3,71

3,70

3,52

3,65

3,59

3,05

3,61

3,63

3,47

3,48

3,61



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Cat de binecredeti caintelegeGuvernul

problemelecu care seconfrunta

IMM?

1=Foarte bine; 2=Bine; 3=Satisfacator; 4=Slab; 5=Foarte slab

Ati dori mai mult informatii despre...?

31,0% 69,0% 96,8% 3,2% 87,6% 12,4% 89,9% 10,1% 89,9% 10,1%

42,4% 57,6% 73,6% 26,4% 58,3% 41,7% 59,6% 40,4% 53,3% 46,7%

81,7% 18,3% 92,9% 7,1% 87,1% 12,9% 47,3% 52,7% 18,8% 81,2%

40,9% 59,1% 71,6% 28,4% 62,6% 37,4% 67,3% 32,7% 67,2% 32,8%

4,1% 95,9% 66,7% 33,3% 66,7% 33,3% 66,5% 33,5% 66,5% 33,5%

33,5% 66,5% 59,9% 40,1% 56,4% 43,6% 80,0% 20,0% 80,1% 19,9%

30,4% 69,6% 74,8% 25,2% 73,3% 26,7% 61,9% 38,1% 66,5% 33,5%

37,3% 62,7% 73,1% 26,9% 67,8% 32,2% 68,1% 31,9% 66,2% 33,8%

43,6% 56,4% 73,8% 26,2% 52,3% 47,7% 58,0% 42,0% 57,2% 42,8%

42,1% 57,9% 62,6% 37,4% 43,8% 56,2% 47,5% 52,5% 55,0% 45,0%

38,2% 61,8% 72,8% 27,2% 65,1% 34,9% 66,3% 33,7% 64,8% 35,2%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Nu Da

Impactul largirii UE

Nu Da

Marcarea conform CE

Nu Da

Standarde

Nu Da

Sisteme de calitate

Nu Da

Tehnologii de varf

(Intrebare cu multiple variante de raspuns)

Forma sau tipul de serviciu pentru fiecare puncte de interes

7,0% 93,0% 94,6% 5,4% 97,7% 2,3% 89,1% 10,9% 100,0% 100,0%

30,7% 69,3% 85,8% 14,2% 85,8% 14,2% 64,6% 35,4% 88,2% 11,8% 91,2% 8,8%

9,1% 90,9% 96,6% 3,4% 92,8% 7,2% 78,3% 21,7% 94,2% 5,8% 97,1% 2,9%

28,5% 71,5% 91,8% 8,2% 95,1% 4,9% 58,5% 41,5% 84,7% 15,3% 95,7% 4,3%

3,9% 96,1% 93,0% 7,0% 95,9% 4,1% 99,8% ,2% 100,0% 100,0%

26,8% 73,2% 76,3% 23,7% 67,9% 32,1% 79,8% 20,2% 91,7% 8,3% 98,5% 1,5%

52,1% 47,9% 91,2% 8,8% 82,6% 17,4% 58,1% 41,9% 91,8% 8,2% 91,3% 8,7%

28,1% 71,9% 91,2% 8,8% 91,4% 8,6% 67,6% 32,4% 88,2% 11,8% 95,7% 4,3%

33,1% 66,9% 83,5% 16,5% 83,2% 16,8% 54,2% 45,8% 91,1% 8,9% 92,3% 7,7%

34,8% 65,2% 86,4% 13,6% 80,1% 19,9% 46,4% 53,6% 89,1% 10,9% 92,4% 7,6%

28,9% 71,1% 90,1% 9,9% 90,1% 9,9% 65,3% 34,7% 88,5% 11,5% 95,1% 4,9%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Nu Da

Ghiduri/ brosuri

Nu Da

Publicatiispecializate ale UE

Nu Da

Publicatiiguvernamentale

Nu Da

Site-uri pe Internet

Nu Da

Servicii profesionalede consultanta

Nu Da

Scrute prezentaripentru personalul


71

Forma sau tipul de serviciu pentru fiecare puncte de interes

42,9% 57,1% 86,0% 14,0% 88,8% 11,2% 41,8% 58,2% 88,2% 11,8% 95,7% 4,3%

20,3% 79,7% 92,6% 7,4% 90,9% 9,1% 79,8% 20,2% 88,8% 11,2% 94,8% 5,2%

29,8% 70,2% 94,2% 5,8% 93,3% 6,7% 63,6% 36,4% 89,3% 10,7% 94,2% 5,8%

26,7% 73,3% 79,0% 21,0% 81,4% 18,6% 69,7% 30,3% 86,6% 13,4% 97,7% 2,3%

30,8% 69,2% 93,3% 6,7% 94,5% 5,5% 71,7% 28,3% 94,4% 5,6% 94,6% 5,4%

25,6% 74,4% 84,1% 15,9% 81,7% 18,3% 53,3% 46,7% 77,6% 22,4% 96,2% 3,8%

27,4% 72,6% 88,9% 11,1% 89,3% 10,7% 71,7% 28,3% 92,0% 8,0% 95,2% 4,8%

32,0% 68,0% 92,4% 7,6% 91,5% 8,5% 52,7% 47,3% 81,7% 18,3% 95,0% 5,0%

30,1% 69,9% 89,7% 10,3% 92,2% 7,8% 74,0% 26,0% 92,9% 7,1% 94,5% 5,5%

26,9% 73,1% 90,8% 9,2% 86,2% 13,8% 49,2% 50,8% 80,5% 19,5% 96,3% 3,7%

Nu

Da

Impactul largiriiUE

Nu

Da

Marcarea conformCE

Nu

Da

Standarde

Nu

Da

Sisteme decalitate

Nu

Da

Tehnologii de varf

Nu Da

Ghiduri/ brosuri

Nu Da

Publicatiispecializate ale UE

Nu Da

Publicatiiguvernamentale

Nu Da

Site-uri pe Internet

Nu Da

Servicii profesionalede consultanta

Nu Da

Scrute prezentaripentru personalul


Ce modificari ale mediului de afaceri v-ar oferimotivatia pentru a dezvota activitatea si a investi mai mult sau maicurind?

64,0% 36,0% 36,5% 63,5% 55,0% 45,0% 100,0%

70,8% 29,2% 53,7% 46,3% 33,3% 66,7% 93,7% 6,3%

73,9% 26,1% 71,5% 28,5% 27,2% 72,8% 95,8% 4,2%

88,3% 11,7% 59,4% 40,6% 43,4% 56,6% 86,1% 13,9%

37,4% 62,6% 30,1% 69,9% 7,2% 92,8% 100,0%

90,9% 9,1% 31,3% 68,7% 50,8% 49,2% 99,7% ,3%

76,7% 23,3% 58,3% 41,7% 40,6% 59,4% 94,1% 5,9%

82,5% 17,5% 57,4% 42,6% 40,3% 59,7% 90,0% 10,0%

68,8% 31,2% 42,4% 57,6% 39,7% 60,3% 93,7% 6,3%

67,5% 32,5% 43,6% 56,4% 31,3% 68,7% 96,7% 3,3%

80,8% 19,2% 55,6% 44,4% 40,0% 60,0% 90,5% 9,5%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Nu Da

Forta de munca maibine calificata

Nu Da

Politici de sprijin dinpartea Guvernului

Nu Da

Acces mai usor lafinantare

Nu Da

Nici una


Ce modificari ale actelor normative v-ar determinasa va extindeti activitatea si/sau sa investiti mai mult?

44,0% 56,0% 60,5% 39,5% 72,5% 27,5% 100,0%

64,0% 36,0% 58,2% 41,8% 45,7% 54,3% 91,0% 9,0%

90,9% 9,1% 71,1% 28,9% 49,7% 50,3% 80,2% 19,8%

72,6% 27,4% 65,6% 34,4% 63,9% 36,1% 74,7% 25,3%

40,3% 59,7% 66,5% 33,5% 33,5% 66,5% 100,0%

89,1% 10,9% 75,0% 25,0% 51,6% 48,4% 92,9% 7,1%

68,4% 31,6% 65,7% 34,3% 53,9% 46,1% 91,4% 8,6%

70,8% 29,2% 66,0% 34,0% 59,6% 40,4% 80,7% 19,3%

68,8% 31,2% 60,0% 40,0% 43,7% 56,3% 94,4% 5,6%

64,0% 36,0% 59,1% 40,9% 41,7% 58,3% 96,1% 3,9%

70,4% 29,6% 65,2% 34,8% 57,6% 42,4% 82,4% 17,6%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Nu Da

Regulamente maiputin stricte privind

licentele siautorizatiile

Nu Da

Modificare pozitiveale legislatiei privind

relatiile de munca

Nu Da

Intarirea disciplineicontractuale in

economie

Nu Da

Nici una


72

3.3. Spiritul de asociere

26,5 73,5 100,0

31,7 68,3 100,0

50,0 50,0 100,0

18,7 81,3 100,0

62,6 37,4 100,0

12,4 87,6 100,0

29,7 70,3 100,0

22,8 77,2 100,0

40,0 60,0 100,0

54,3 45,7 100,0

25,3 74,7 100,0



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Da Nu

Sunteti membru alvreunei asociatii?

Total

29,3 70,7 100,0

20,3 79,7 100,0

26,4 73,6 100,0

17,4 82,6 100,0

28,9 71,1 100,0

28,5 71,5 100,0

25,0 75,0 100,0

Barbati

Femei

Sex

<=35

36<-45

46-55

>55

Varsta

Total

Da Nu

Sunteti membru alvreunei asociatii?

Total

73

86,8% 13,2%

83,8% 15,0% 1,2%

99,5% ,5%

98,2% 1,7% ,1%

100,0%

97,9% 2,1%

98,8% 1,0% ,2%

97,4% 2,6%

89,2% 10,3% ,5%

89,6% 6,6% 3,8%

95,7% 4,0% ,3%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Formale(patronat,camera de

comert, etc.)

Informale(cluburi,

retele, etc.)Formale siinformale

Tipul de asociatii

95,6% 4,3% ,1%

95,8% 3,6% ,6%

94,7% 5,1% ,2%

95,7% 3,6% ,7%

96,1% 3,6% ,3%

95,9% 4,1%

95,7% 4,1% ,3%

Barbati

Femei

Sex

<=35

36<-45

46-55

>55

Varsta

Total

Formale(patronat,camera de

comert, etc.)

Informale(cluburi,

retele, etc.)Formale siinformale

Tipul de asociatii

15,1% 84,9% 86,8% 13,2% 92,4% 7,6% 94,4% 5,6% 83,1% 16,9% 79,2% 20,8% 100,0%

29,5% 70,5% 89,3% 10,7% 85,5% 14,5% 86,7% 13,3% 81,8% 18,2% 67,1% 32,9% 88,6% 11,4%

78,0% 22,0% 94,6% 5,4% 99,5% ,5% 96,7% 3,3% 96,2% 3,8% 52,9% 47,1% 62,7% 37,3%

28,6% 71,4% 83,6% 16,4% 98,2% 1,8% 85,9% 14,1% 85,7% 14,3% 45,6% 54,4% 86,6% 13,4%

94,6% 5,4% 99,6% ,4% 100,0% 47,7% 52,3% 100,0% 53,1% 46,9% 52,7% 47,3%

3,8% 96,2% 81,8% 18,2% 88,6% 11,4% 94,1% 5,9% 93,2% 6,8% 81,4% 18,6% 100,0%

39,4% 60,6% 77,8% 22,2% 89,8% 10,2% 99,1% ,9% 70,0% 30,0% 86,0% 14,0% 90,7% 9,3%

44,5% 55,5% 90,3% 9,7% 96,5% 3,5% 86,0% 14,0% 85,9% 14,1% 59,3% 40,7% 79,5% 20,5%

27,1% 72,9% 74,0% 26,0% 87,1% 12,9% 85,1% 14,9% 81,2% 18,8% 63,2% 36,8% 94,5% 5,5%

32,1% 67,9% 68,5% 31,5% 87,2% 12,8% 85,1% 14,9% 86,1% 13,9% 49,5% 50,5% 91,3% 8,7%

41,1% 58,9% 86,5% 13,5% 94,5% 5,5% 85,8% 14,2% 85,2% 14,8% 59,4% 40,6% 82,6% 17,4%



Constructii

Comertul


Transport si comunicat

Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Nu Da

Informatii desprepiete, tehnologii,

legi, etc.

Nu Da

Reprezentareinterese publice

Nu Da

Educatie/ Instruire

Nu Da

Facilitarea accesuluila capital

Nu Da

Servicii profesionale

Nu Da

Retele si contacte,schimb de opinii

Nu Da

Altele

74

48,9% 51,1% 82,3% 17,7% 93,9% 6,1% 79,2% 20,8% 87,9% 12,1% 51,6% 48,4% 76,2% 23,8%

26,6% 73,4% 94,3% 5,7% 95,5% 4,5% 97,9% 2,1% 80,2% 19,8% 73,8% 26,2% 94,2% 5,8%

25,4% 74,6% 76,3% 23,7% 97,7% 2,3% 98,7% 1,3% 76,5% 23,5% 52,9% 47,1% 98,9% 1,1%

30,5% 69,5% 89,8% 10,2% 85,6% 14,4% 90,3% 9,7% 93,9% 6,1% 60,4% 39,6% 94,0% 6,0%

55,6% 44,4% 87,3% 12,7% 96,2% 3,8% 83,7% 16,3% 81,2% 18,8% 60,1% 39,9% 63,4% 36,6%

38,9% 61,1% 94,8% 5,2% 96,0% 4,0% 66,6% 33,4% 94,8% 5,2% 62,0% 38,0% 95,0% 5,0%

40,3% 59,7% 86,5% 13,5% 94,5% 5,5% 85,6% 14,4% 85,0% 15,0% 58,8% 41,2% 83,7% 16,3%

Barbati

Femei

Sex

<=35

36<-45

46-55

>55

Varsta

Total

Nu Da

Informatii desprepiete, tehnologii,

legi, etc.

Nu Da

Reprezentareinterese publice

Nu Da

Educatie/ Instruire

Nu Da

Facilitarea accesuluila capital

Nu Da

Servicii profesionale

Nu Da

Retele si contacte,schimb de opinii

Nu Da

Altele

30,5% 69,5%

31,9% 68,1%

25,3% 74,7%

32,1% 67,9%

4,1% 95,9%

31,1% 68,9%

34,1% 65,9%

30,1% 69,9%

36,1% 63,9%

33,3% 66,7%

30,7% 69,3%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Da Nu

Intentionati sadevenit membru alvreunei asociatii?

33,3% 66,7%

27,5% 72,5%

32,0% 68,0%

26,4% 73,6%

33,3% 66,7%

31,5% 68,5%

30,8% 69,2%

Barbati

Femei

Sex

<=35

36<-45

46-55

>55

Varsta

Total

Da Nu

Intentionati sadevenit membru alvreunei asociatii?

75

78,7% 21,3% 86,9% 13,1% 65,6% 34,4% 83,6% 16,4% 47,6% 52,4% 100,0%

60,3% 39,7% 67,0% 33,0% 31,7% 68,3% 83,1% 16,9% 91,9% 8,1% 99,3% ,7%

20,7% 79,3% 94,5% 5,5% 85,8% 14,2% 17,6% 82,4% 100,0% 100,0%

89,8% 10,2% 83,4% 16,6% 29,5% 70,5% 77,0% 23,0% 92,8% 7,2% 92,9% 7,1%

17,7% 82,3% 94,1% 5,9% 88,2% 11,8% 94,1% 5,9% 100,0% 100,0%

27,2% 72,8% 53,6% 46,4% 5,1% 94,9% 95,3% 4,7% 99,2% ,8% 99,2% ,8%

67,0% 33,0% 73,9% 26,1% 41,8% 58,2% 67,0% 33,0% 99,6% ,4% 99,7% ,3%

77,5% 22,5% 79,8% 20,2% 34,9% 65,1% 75,1% 24,9% 92,1% 7,9% 95,3% 4,7%

59,0% 41,0% 72,9% 27,1% 30,6% 69,4% 78,0% 22,0% 97,8% 2,2% 98,7% 1,3%

65,9% 34,1% 64,1% 35,9% 26,4% 73,6% 67,9% 32,1% 99,6% ,4% 97,6% 2,4%

75,0% 25,0% 78,5% 21,5% 34,1% 65,9% 75,2% 24,8% 92,9% 7,1% 95,8% 4,2%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Nu Da

Prestigiu siposibilitatea de a lua

parte la decizii

Nu Da

Construire de retele

Nu Da

Schimbul deinformatii

Nu Da

Perspectiva unuiaccess mai usor la

capital

Nu Da

Nici una

Nu Da

Altele

66,2% 33,8% 76,6% 23,4% 23,0% 77,0% 70,5% 29,5% 98,9% 1,1% 99,7% ,3%

88,6% 11,4% 81,6% 18,4% 51,3% 48,7% 82,5% 17,5% 83,7% 16,3% 89,7% 10,3%

73,2% 26,8% 72,8% 27,2% 19,2% 80,8% 87,2% 12,8% 92,9% 7,1% 99,9% ,1%

56,6% 43,4% 84,7% 15,3% 59,7% 40,3% 64,6% 35,4% 100,0% 83,1% 16,9%

82,9% 17,1% 73,1% 26,9% 30,3% 69,7% 64,1% 35,9% 96,2% 3,8% 99,9% ,1%

89,1% 10,9% 90,3% 9,7% 27,3% 72,7% 97,8% 2,2% 75,0% 25,0% 99,3% ,7%

75,2% 24,8% 78,6% 21,4% 34,3% 65,7% 75,2% 24,8% 92,9% 7,1% 95,8% 4,2%

Barbati

Femei

Sex

<=35

36<-45

46-55

>55

Varsta

Total

Nu Da

Prestigiu siposibilitatea de a lua

parte la decizii

Nu Da

Construire de retele

Nu Da

Schimbul deinformatii

Nu Da

Perspectiva unuiaccess mai usor la

capital

Nu Da

Nici una

Nu Da

Altele

3.4. Impactul integrării europene

1,5% 36,0% 44,5% 18,0%

,9% 15,5% 68,5% 15,1%

1,7% 24,7% 69,8% 3,8%

4,7% 12,9% 66,2% 16,3%

29,9% 66,7% 3,4%

,3% 1,4% 83,2% 15,1%

,4% 9,4% 73,7% 16,5%

2,8% 13,6% 67,9% 15,7%

3,5% 17,6% 69,0% 9,9%

2,1% 19,4% 68,5% 10,1%

2,9% 14,2% 68,0% 15,0%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

Foartefavorabile Favorabile Nefavorabile

Foartenefavorabile

Cum considerati conditiile actuale pentru IMM?

76

,4% 27,3% 61,9% 10,3%

3,1% 12,9% 68,6% 15,4%

2,3% 15,4% 69,7% 12,6%

8,4% 19,1% 52,8% 19,6%

,1% 4,3% 74,6% 20,9%

Da

Nu

A reusit compania safaca vanzari pe piataUE?

Da

Nu

Nu stiu

Va avea largirea UEvreun impact asupraafacerii dvs?

Foartefavorabile Favorabile Nefavorabile

Foartenefavorabile

Cum considerati conditiile actuale pentru IMM?

In afacerea dvs exista preocupari pentru...

21,5% 30,0% 6,0% 3,5% 52,0%

27,4% 54,2% 37,4% 31,9% 25,2%

25,2% 56,6% 69,8% 31,1% 18,7%

18,2% 45,0% 26,2% 13,8% 42,3%

36,6% 59,3% 30,1% 30,1% 33,5%

10,5% 59,8% 31,9% 17,2% 30,2%

25,5% 54,3% 37,1% 26,3% 33,5%

19,5% 47,3% 28,8% 17,2% 39,6%

31,8% 60,3% 46,5% 33,0% 17,8%

40,9% 65,9% 57,7% 44,5% 13,4%

21,3% 49,0% 31,3% 19,4% 36,8%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

cu cerinteledin CE

Marcarea inconformitate

de calitatedin CE

Alinierea lastandardele

de calitate dinCE

Implementarea sistemelor

Tehnologiide varf

siDezvoltare

Cercetare


In afacerea dvs exista preocupari pentru...

63,5% 80,0% 69,8% 35,0% 10,8%

17,1% 45,9% 27,4% 17,9% 39,4%

25,8% 58,5% 39,9% 25,7% 25,9%

9,3% 40,7% 11,3% 4,7% 52,1%

13,3% 16,4% 13,1% 6,6% 69,2%

21,3% 49,0% 31,3% 19,4% 36,8%

Da

Nu

A reusit compania safaca vanzari pe piataUE?

Da

Nu

Nu stiu

Va avea largirea UEvreun impact asupraafacerii dvs?

Total

din CE

Marcarea inconformitatecu cerintele

din CE

Alinierea lastandardelede calitate

de calitate

Implementarea

sistemelorTehnologii

de varf

Cercetaresi

Dezvoltare


77

Impactul largirii UE va a fi in termeni de...

26,6% 23,4% 49,4% 29,2% 22,7% 52,6% 6,5%

50,0% 24,8% 57,5% 33,6% 35,1% 35,2% 32,1%

39,8% 4,6% 16,3% 32,7% 32,1% 61,3% 8,2%

43,5% 19,8% 47,2% 27,2% 34,7% 35,1% 20,2%

4,0% ,3% 34,3% 65,2% 4,0% 31,0% 37,5%

44,0% 11,9% 84,6% 34,9% 43,5% 33,9% 13,7%

47,3% 23,1% 51,5% 31,9% 13,5% 51,2% 17,3%

40,2% 18,2% 47,6% 31,7% 29,4% 38,7% 19,1%

51,9% 21,5% 57,3% 31,2% 33,7% 42,0% 32,5%

52,3% 21,4% 54,4% 36,1% 30,1% 42,9% 29,2%

41,9% 18,7% 48,9% 31,8% 29,9% 39,2% 20,9%



Constructii

Comertul



Alte servicii

Sectoare

Micro

Mici

Mijlocii

Clasa deMarime

Total

si standardetehnice

Certificareaprodusului,

si marci

Etichete,brevete

Concurentasporita

capitaluleuropean

Acces maibun la

si garantiapentru

produsul

Protectiaconsumatorul

pepietele

UE

Accesmai facil

Protectiamediului


78

Anexa B. Nota metodologică

Sondajul a fost realizat în perioada mai-iulie 2004 şi a acoperit toate activităţile economice

desfăşurate pe teritoriul României. În colaborare cu Institutul Naţional de Statistică, un

eşantion de 993 IMM-uri a fost selectat şi clasificat în funcţie de nomenclatorul activităţilor

economice CAEN, astfel:

Clasă de mărime

Secţiuni CAEN

0-9

salariaţi

10-49

salariaţi

50-249

salariaţi Total

A,B 5 11 7 23

C, D, E 57 157 177 391

F 4 14 26 44

G 41 116 131 288

H 3 3 7 13

I 13 33 22 68

J,K,L,M,N,O,P,Q 35 65 66 166

Total 158 399 436 N= 993

Eroarea statistică maximă este de 3,9% pentru un interval de confidenţă de 95%, fiind

estimată cu ajutorul formulelor aleatorii de eşantionare stratificată şi luând în consideraţie

21 de straturi definite după activitatea economică (7 categorii) şi după mărime (3 categorii).

Colectarea datelor a fost efectuată cu ajutorul CATI (Computer Assisted Telephone

Interview), reducând astfel costurile de implementare a sondajului.

Datele au fost procesate cu programul statistic SPSS de echipa PHARE în perioada august-

septembrie 2004.

79

imm

Documents