Ludmi[aULitkaia

t

ImagoTraducere din rusi si note de

GABRIEIA RUSSO

H U/il,TAN I TA S

Ii ctisrt*-,

Cuprins

Prolog. 7

Frumogii ani de Ecoali.. 1lNoul profesor 37

Copiiidinsubterani. ........ 62

,,Liurgii" 7lUltimul bal. .. . 97

Prieteniaintrepopoare. ......110Cortulverde. .......120Iubirelapensie. .....154Totisuntemorfani.. ........162NuntaRegeluiArtur. ....,.,174Cizmecammici... ..197Unregistrupreainalt ........203Colegedeclasi... ...230Plasadepescuit .....269ingerul cu capul mare. . . .... . 2BlCasacucavaler. .....288Patadecafea... .....292Fugarul. .... 300

Potopul .... 323

UmbraluiHamlet ...338Un bilet grozav. .. . . . . ... ... 351

Bieruliepura; .......361Drumftriintoarcere ........385Demoniisurdomuti ..390

561

ParculMiliutin..... ....'...417Primullarind.. ....456Chilogi cu decoragii . . 477

Imago. ....487Opovesteruseasci ,..515EndeGut "' 526

Epilog. '....54V

Frumogii ani de gcoali...

E interesant si urmiregti traiectoria forgelor care conduc la in-

tilnirea inevitabili a oamenilor predestinati unii altora. CAteodati

o asemenea intAlnire pare si aibi loc lari ca soarta s5" se striduias-

c5. prea mult, fbri o intrigi abil pregititi, lisAnd ca evenimen-

tele si-gi urmeze cursul firesc - si zicem, de pildi, ci persoanele

in cauz| Iocuiesc Ia aceeagi adresi sau merg la aceeagi gcoali.

Cei trei biiegi invlgau la aceeagi gcoali. Ilia gi Sania din clasa

intAi, Miha nimerind in clasa lor ceva mai tArziu. in ierarhia care

se construiegte de la sine in orice grup, cei trei ocupau pozigia

cea mai de jos, fiindci erau total incapabili si se certe sau si faciriu cuiva. Ilia era lung si slab, mAinile gi picioarele ii iegeau multin afari din mAnecile gi pantalonii prea scurti. Unde mai pui cinu exista cui ori bucati de fier care si nu-i sfrgie hainele. Mama

lui, singuratica si ursuza Maria Fiodorovna, ajunsese la capitul

puterilor tot cosAndu-i petice strAmbe cu mdinile ei nu mai pugin

strAmbe. Megtegugul croitoriei nu se prindea de ea 9i pace. imbri-cat intotdeauna mai prost decdt ceilalgi, 9i ei prost imbricagi, Iliase maimugirea gi se lua in zeflemea, frcAnd spectacol din siricialui, un mod cit se poate de nobil de a i se impotrivi.

Situagia lui Sania era gi mai rea. Colegii il invidiau si-l detestau

pentru scurta cu fermoar, pentru genele lungi de fati, pentruchipul eneryant de drigilag, care-i scotea din sirite, gi pentru

gervegelele de pinzi' in care erau invelite sandviciurile' Culmea e

ci inviga si cAnte la pian gi mulgi il urmS.reau cum merge, ginind-o

pe bunica de-o mAni gi partiturile in cealalti mAna, pe strada

Cernigevski, fosti gi viitoare Pokrovka, la gcoala de muzici Igum-nov, chiar gi cAnd era bolnav, degi bolile lui frecvente nu erau

l1

grave, dar se lungeau la nesfrrgit. Bunica, vlzutddin profil, igi arun-

ca picioarele inainte ca un cal de circ gi capul i se migca in ritmulmersului. Sania mergea lingi ea, putin retras in spate, asa cumse cuvenea unui groom.

La gcoala de muzici nu era ca la gcoala generali, aici togi erau

entuziasmagi de Sania - la examenul din clas4 a doua a cintatGrieg, aga cum nici un elev de clasa a cincea n-ar fi reusit s-o scoati

la capilt. Le provoca emogie 9i statura mititici a interpretului: la

opt ani il credeau copil de gridinigi, la doisprezece, il luau dreptbiiat de opt ani. Din acelagi motiv, Sania era poreclit ,,Piticul" la

gcoala generalS". Nu erau vorbe duioase, ci glume rluticioase. Sania

il evita intenEionat pe llia, nu fiindci flcea bigcilie, mai ales cinu era indreptati neapirat impotriva lui, desi cAteodati" il atingea

gi pe el, ci pentru diferenga umilitoare de inilgime.Prietenia lor s-a sudat datoriti lui Miha, care a apirut in clasa

a cincea, declangAnd un entuziasm general. Era tipul rogcovanului

clasic, ginti ideali pentru ce-i care igi dideau toati osteneala si-lbatjocoreasci. Avea capul tuns chilug, cu un smoc de pir auriubitAnd in rosu pe frunte, cu urechile trandafirii, strivezii, gintindin sus ca pdnza de corabie, plantate intr-un loc nepotrivit, parcimai aproape de obraji, cu faga albi gi pistruiati, pAni gi ochii aveau

refexe portocalii. in plus, era ochelarist gi evreu.

Prima oari ii diduri cXgiva ghiongi pe 1 septembrie, la closet,

in timpul recreagiei mari, ;i nul loviri prea tare, doar asa, si-i fiede invigituri. Si n-o ftcuri Murighin gi Mutiukin - nu se cobo-

rau ei a;a de jos -, ci supugii lingii care le cAntau in struni. Mihaprimi cu stoicism portia de lovituri, si-n momentul cand igi scoase

din servieti batista si-gi gteargi nasul, apiru de acolo un pisoiag.

Copiii il luari si incepurS. si-l arunce de la unul la altul. itt mo-mentul acela intri IIia - era cel mai inalt din clasi - gi prinse pi-soiul pe deasupra capetelor voleibaligtilor. Clopogelul intrerupsesportul ista atAt de interesant.

Ilia intri in clasi si ii strecuri pisoiul lui Sania, afat in preaj-

mi, care il viri in servieti.l,a urmitoarea recreatie, cei mai mari dugmani ai speciei umane,

ale ciror nume, Murighin gi Mutiukin, aveau si seryeasci in viitorca elemente debazl. intr-un joc de cuvinte si care trebuie men-

72

fionate dintr-o mulgime de alte motive, ciutarS, o vreme pisoiul,dar il uitari repede. Dupi ora apatra,li se didu drumul tuturor,

;i biiegii o rupseri din loc cu chiote gi strigite, lisindu-i in plata

Domnului pe cei trei in clasa pustie, decorati cu flori multicolore

de ochiul-boului.Sania scoase pisoiul din servieti 9i i-l didu zAmbind lui llia.

Ilia i-l predi zAmbind lui Miha. Miha ii zimbi lui Sania.

- Am frcut o poezie despre el, le zise timid Miha. Suni aga:

Cel mai frumos dintre pisoiEra si. moari negre;it;Salvarea-n Ilia gi-a gisit,

$i e-n prezent acum cu noi.

- Nu-i riu. Desigur, nu-i Pugkin, comenti llia.

- Nu se poate zice ,,e-n prezent acum", remarci Sania.

Miha accepti fbcindu-gi autocritica:

- E adevirat. ,,Si acum este cu noi." Suni mai bine farl.,,e-n

prezent".Mihale povesti cu ltrx de aminunte cum de dimineagl, in drum

spre gcoali, aproape ci-l smulsese pe bietul pisoi din gura unuicline care se pregitea siJ sf\ie. Dar acasi nu-l putea duce, ne-

gtiind cum l-ar primi m5"tusa, la care stitea de lunea trecuti.Sania mAngiie pisoiagul pe spinare;i ofti:

- Eu nu pot si-l iau, avem un motan. N-ar fi prea incAntat.

- E-n reguli, il iau eu, zise Ilia 9i apuci neglijent pisoiul.

- N-o si ai probleme acasi? se interesi Sania.

Ilia rAse:

- Acasi? Ce zic eu aia e. Totu-i normal intre mine gi mama.

Mama mi asculti.

,,8 biiat mare, niciodate n-o si ajung aga, n-o si mi vid zi-

cA.nd: nTotu-i normal intre mine gi mamao. E clar, eu sunt puiulmamei. Degi ea mi asculti. $i bunica mi asculti. $i inci cum!

Totugi e altfel", se intristi Sania.

Se uiti la mlinile ciol5noase ale lui Ilia, cu pete galbene gi negre,

pline de juliruri. Avea degete lungi, putea lua doui octave cu ele.

in timpul ista, Miha igi agezi pisoiul pe cap, potrivindu-gi-l pe

mogul ro;cat si catifelat, lisat ieri ,,de simingi" de frizerul cu suflet

t3

mare de la Pokrovskie Vorota. Pisoiul ii aluneci, Miha il puse

iarigi in vArful capului.Plecari togi trei impreuni de la gcoali. ii dldure inghegati

pisoiului. Sania avea bani la el, ajungeau pentru patru porlii. Se

va dovedi mai tirziu ci avea intotdeauna bani la e1... Pentru

prima oari in viati mAnca inghegati pe stradi, direct din hArtia

ei. CAnd cumpira bunica inghegati, o aducea'acasi, o impir;eain mici porgii tasate in cupe de sticli cu picior 9i punea deasupra

dulceagi de vigine - numai aga o mXncau!

Ilia le povesti plin de entuziasm ce fel de apalz;t de fotografiat

o si-9i cumpere din primii bani cA;tigagi 9i le explici pe larg cum

o si faci rost de ei.

Sania le dezvilui aga, din senin, secretul lui: avea mAinile mici,

,,nu de pianist", gi ista era un mare neajuns pentru un interpret.

Miha, care stitea la niste rude, a treia familie in ultimii gapte

ani, le spuse biiegilor, pe care abia ii cunoscuse, ci alte rude nu

mai avea gi ci daci mitqa n-o si,l gini, va trebui si se duci iar

la casa de copii...Mituga avea sinitatea gubredi. Nu suferea de o boali anume,

zicea mereu pe un ton trist 9i apisat: ,,Mi dor toate", se plAngea

ci o dor picioarele, spinarea, pieptul gi rinichii. O avea gi pe fata

ei infirmi, Minna, fapt care ii infuenga in riu starea de sinitate.ii u.n." greu si faci orice fel de munci, gi pini la urmi cei dinfamilie hotirAseri si-l gizduiasci ea pe nepotul orfan, urmindca ei si-i dea bani pentru intreginerea lui. Ci voiau sau nu, Mihaera totugi fiul fratelui lor mort in rizboi.

Biiegii hoiniriri o vreme gi pilivrigiri vrute si nevrute, pe

urmi se opriri lingi,Iauzagi incetari si mai vorbeasci. Simgeau

cAt de bine le era impreuni: incredere, prietenie, egalitate. Nicivorbi de superioritatea unuia sau a altuia, dimpotrivL, fiecare

era la fel de interesant pentru ceilalgi. Nu gtiau inci nimic despre

Saga gi Nika, despre jurimintul de pe muntele Vorobiovl, nici

1. Aluzie la legamAntul frcut de scriitorii Aleksandr Herzen (1812-1870)

gi Nikolai Ogariov (1813-1877) in adolescengi de a continua opera decem-

brigtilor arestagi.

T4

rnicar Sania, care citea mult, nu-l citise pe Herzen. Si nici locurilelcelea pripidite, considerate de sute de ani cele mai impugiteIocuri din orag - Hitrovka, Gonceari, Kotelniki -, nu se potriveautleloc cu jurimintele romantice. Se intimpli totugi ceva impor-tilllt: o asemenea coeziune e posibili numai la vArste tinere. CArli-gul se infige direct in inimi, gi firul care-i leagi pe oameni printr-oprietenie sudati in copilirie nu se rupe niciodati.

Dupi ce se scurse ceva timp ;i dupi lungi discugii in care,

printre altele, respinseri numele de ,,Sfrnta treime" si ,,Trio", uni-rea aceasta a inimilor fu botezati bombastic ,,Trianon". Nu gtiau

nimic despre dezmembrarea Austro-Ungariei, aleseri cuvAntul

l)entru frumusegea lui.Dupi douizeci de ani, ,,Trianon" avea si apari pentru o clipi

in discugia insuportabili a lui Ilia cu un kaghebist de rang inalt, cu

grad incert 9i cu un nume curios, Anatoli Alelaandrovici Cibikovl.Nici chiar cei mai invergunagi din tagma kaghebigtilor, care se

lr.rptau cu disidengii din anii aceia, nu se incumetau si considere

,,Trianonul" o organizagie antisovietici a tineretului.Trebuie s5. recunoagtem ci meritul era al lui Ilia: odati cu pri-

rnul aparat de fotografiat, el se apuci si-gi faci o adevirati arhi-

vi, care s-a pistrat pAni-n zilele noastre. E adevirat ci pe primuldosar din anii de gcoali figura un alt nume, ,,LILRS"2, nu mai

pugin enigmatic decAt,,Trianon".Agadar, pe biiegi ii uni (gi lucrul ista avea si fie atestat de

documente) nu inaltul ideal al libertiEii de dragul cireia trebuiau

fie si-gi jertfeasci numaidecAt viata, fie, mult mai plictisitor, si

;i-o consacre slujirii poporului nerecunoscitor, asa cum fhcuseri

Sa;a gi Nika acum mai bine de o suti de ani, ci pisoiul sfrijit, ciruianu-i fu dat si treaci peste gocul de la I septembrie 1951. Se sfrrsi,

bietul de el, dupi doui zile, in bragele lui Ilia, gi-l inmormAntariin taini, dar cu mare pompi, sub banca din curtea casei de la nu-

nilrul22, de pe strada Pokrovka (numiti pe atunci Cernigevski,

1. Cibikov - dela cibikal - a ciripi.

2. Acronim pentru Liubiteli Russkoi Shuesnotti - Societatea Iubitorilor

l,iteraturii Ruse, care a existat din 1811 pani in 1930 pe lAngi Universitatea

clin Moscova.

t5

un om care igi consacrase gi el viaga ideilor nobile). Casei i se spu-

nea cAndva ,,duldp", dar pugini dintre locatarii de acum gtiau

lucrul ista.Pisoiul odihnea sub banca pe care se presupune ci stituse pe vre-

muri tAnSrul Pugkin cu verigoarele lui, distrAndule cu poezioare

megtegugit alcituite. Bunica lui Sania zicea mereu: ,,Casa in care

stim a "ptr.",

timpuri mai bune."

Lucru uimitor, ceva se schimbi in clasi destul de repede, in

decurs de doui siptimAni sau o luni. Miha nu-qi didea seama -de unde si gtie cum fusese inainte, doar era abia venit. Sania 9i

Ilia insi simgeau'efectele schimbirii: erau tot in coada ierarhiei,

dar nu fiecare in parte, ci impreuni. Deveniri o minoritate recu-

noscuti prin faptul, greu de definit, ci nu puteau si se amestece

in lumea celor mici. Cele doui cipetenii, Mutiukin gi Murighin,

ii gineau in friu pe togi ceilalgi gi cind se certau intre ei, clasa se

impirgea in doui tabere dugmane, cirora nu li se aliturau cei ma-

ziligi, dar nici nu putea fi vorba de aga ceva, fiindci nu erau pri-

migi. Se hArjoneau, ajungeau la inciieriri silbatice, cu sau fhrisinge curs din nas, apoi bitiile erau date uitirii. CAnd Mutiukingi Murighin cideau lapace, incepeau din nou si-i ia la ochi pe

cei trei intruqi stingheri, incapabili si intre in turmi, si se asocieze.

Pentru ei era floare la ureche si-i snopeasci in bitaie, dar;i mai

interesant era si-i gini infricogagi, inspiimAntali, 9i si le amin-

teasci mereu cine era geful: ochelaristul-evreu, muzicantul, mis-

ciriciul, sau ,,biiegii normali" ca Mutiukin gi Murighin.in clasa a cincea, odatl cu trecerea la gimnaziu, in locul sin-

gurei si unicei invigitoare care preda gramatica;i aritmetica, Natalia

Irr*ourr", femeie buni ca pAinea caldi, care-i invigase alfabetul

pini gi pe Mutiukin gi Murighin, numindu-i cu duioqie Tolecika

gi Slavocika, apiruri profesorii: profu de matematici, profa de

rusi, profa de botanici, profa de istorie, profa de germani 9i profiide geografie.

Fi.."t dintre ei era nebun dupi materia lui, didea multe teme

pentru acasi gi ,,biiegii normali" nu le ftceau fagd.Ilia, care nu stri-iucise deloc la ;coala primari, ftcu progrese in anturajul noilor

prieteni 9i la sfArgitul trimestrului al doilea, adici aproape de

16

Arrul Nou, reiegi ci ochelarigtii gi aschimodiile de rang inferior in-viig:ru foarte bine, iar Mutiukin gi Murighin abia se descurcau.( )onflictul, pe care adulgii l-ar numi social, se agravi, ceea ce implicirrrai multi responsabilitate mai ales din partea,,minorititii" asu-

prire. Era momentul cXnd Ilia introduse in limbajul lor termenul

,,rrrutiuki 9i murighi", care avea si fie folosit ani de-a rAndul ingrrrpul lor. Termenul era aproape sinonim cu celebrul homo souie-

tit'us, utilizat mult mai tirziu, dar farmecul lui ginea dg miiestriat'clui care il crease.

Miha ii irita cel mai rare pe ,,mutiuki gi murighi", el o incasa

t cl mai des, dar, cum avea experienga viegii din casa de copii,suporta qor loviturile, nu se plAngea niciodati, se scutura, igi lua

;rrpca gi o rupea la fugi in huiduielile dugmanilor. Ilia se strAmbalicAnd pe bufonul cu succes, reusea adesea si-i deruteze, si-i iairr zeflemea gi si-i surprindi cu o giselnigi neafteptati. Sania era

t c:l mai sensibil. De altfel, tocmai sensibilitatea lui exagerat de mare

sc transformi pAni la urmi intr-un zid de apirare. O dati se in-tirnpli, tocmai cind Sania igi spila mAinile Ia chiuveta de larorleta gcolii - un hibrid intre parlament ;i cuib de tAlhari -, ca

Mutiukin si se arate scArbit de indeletnicirea nevinovati a luiSrrnia si si-i propuni si-gi spele gi mutra. Sania gi-o spili, in parte

rlin doringa de a fi lisat in pace, in parte din lagitate, 9i atunciM utiukin lui cArpa de gters pe jos gi i-o lipi pe faga udl. Curiogiillicuri cerc in jurul lor: atteptau si se distreze. Nu avuri insi parterlt: distracgie. Sania incepu si tremure, se flcu palid, igi pierdu( urlostinta;i cizu pe podeaua pavati cu faiangi. Nenorocitul de

,rrlversar era infrAnt, desigur, dar intr-un mod deloc satisfhcitor.'/,lcea pe podea intr-o pozitie ciudati, cu corpul geapin si arcuit.Murighin il lovi ugurel cu piciorul in coasti ca si vadi de ce nusc misci.. I se adresi cu mult5" blAndege:

- Hei, Sanek, de ce stai tolinit aga?

Mutiukin se uita buimac Ia Sania, care nu ftcea nici o miscare.

Sania nu deschise ochii, in ciuda ghionturilor date cu forgi. inrrromentul acela intri Miha, privi cu luare aminte scena muti filirgi la medicul gcolii. Mirosul de amoniac il aduse pe Sania in sim-

1iri, profesorul de sport il transporti Ia cabinetul medical. Doc-torita ii lui tensiunea.

T7