ul

HOMER

ITIADA

#fosma

CUPRII\S

I. Judecata iui Paris... ....... bII. Rlpirea Elenei....... .......I2III. MAnia lui Achile ........16IV. Menelaos qi Paris......... ................29V. Reluarea luptei.... .........85VI. Hector qi Andromaca........VII. Oameni qi 2ei............. ..............".. b1VIII. Patrocle............ ........ g0

IX. intoarcerea lui Achile in luptl.... ........".......92X. Moartea lui Hector............. ......... 104ZEI iN MITOLOGIA GREACA ,.,,1Tg

r44

.e.

I. |udecata lui Paris

e spune ci odati, tare demult, domnea incetatea Troia un birbat bun gi destoinic,pe nume Priam. Pentru ci avea un foartemare respect pentru zei, aceqtia fuseseridarnici cu el gi cu cetatea. Ce atli locuitori

se puteau liuda cu belqugui qi armonia din caselelor mai mult decAt troienii? Ce alti cetate se ridicamai mAndrl decAt Troia? Iar Priam se putea socotifericit, deoarece Hecuba, sotia sa, care li d[ruisedeja un fiu, pe viteazul Hector, era acum insirci-nati pentru a doua oar5..

intr-o dimineafi ins[, Hecuba dldu buzna,speriatl, in sala tronului, unde Priam era la sfat cufruntaqii cetdfii:

- Iubite rege, spuse ea, presimt c[ o mare ne-norocire se va abate asupra noastri! Zeii, care neiubesc atAt de rnult, ne-au trimis un avertisment:pe cAnd m[ odihneam in camera mea, atrn avut unvis teribil. Se ficea ci m-au apucat durerile face-rii gi, in loc s[ aduc pe lume un copil, am niscuto torfi. $i flacira torfei se flcea din ce in ce maimare, pdn[ a ajuns si cuprindi toati cetatea qi si omistuie intr-o clipiti. Ce si fie cu visul acesta? Cevor zeii s[ ne spuni cu asta?

- Liniqteqte-te, draga mea, incerci Priam sl-gilmpace sotia. S[-l chemim pe Esacos, cel nlscut

5

din clsitoria mea cu Arisbe, qi s[-l rugim s[ neimiceasc[ visul. $tii doar c[ nimeni din cetate nu

se pricepe mai bine ca el la astfel de lucruri!Zis qi f[cut! Esacos veni de indatl qi, auzind

ce visase mama sa vitregl, ci.zu pe gAnduri. in celedin urml grii:

- O, tati, sper c[ nu mi vei uri pentru celece-!i voi spune! intr-adevir, visul Hecubei este tri-mis de zei ca si ne avertizeze si nu-l lisim in via[[pe fiul pe care aceasta-l va nagte, cici mare sufe-rinli va intra in casele noastre. Fiul pe care tu ilagtepli cu mare dragoste va aduce rizboiul in Troiaqi din pricina lui va pieri cetatea.

Priam il asculti cu inima frinta: igi dorise atAtde mult un al treilea fiu, gi acum trebuia s[-l sacrificede dragul cetifii. Nu se putea pune insl cu dorinfelezeilor, aqa c[, atunci cind se n5.scu copilul, un bliatde toati frumusefea, ii porunci slujitorului s[u cre-dincios, Agelaos, si-l ia qi si-l abandoneze pe mun-tele lda. inainte de asta, ii dldu numele Paris.

Zeii s-au rizgAndit insi gi au hot5lAt o altisoarti pentru Paris. Pe muntele lda, a fost gisit gi

allptat de o ursoaic[. Apoi, dupi cAteva zile, a fostgisit de niqte pistori, care au decis si-l creasc[.

in vremea aceasta, zeii nu erau preocupafi doarde soarta TroieiqialuiParis. Lumea Olimpului, undeei iqi aveau sllagul, era in mare fierbere: Hephaistoscocea bucate alese, Apollo iqi acorda lira, iar zei{eleigi probau rochiile cusute cu fire de aur gi impodobi,te cu cele mai strilucitoare pietre prefioase, cu cares5. se glteasci pentru a fi frumoase la apropiata nun-ti a nereidei Thetis cu muritorul Peleu.

ir sa-l rugam sa ne

imeni din cetate nueI de lucruri!e indati qi, auzindpe gAnduri. in cele

vei uri pentru cele

ul Hecubei este tri-rnu-l lis[m in vialifu, cici mare sufe-

r Fiul pe care tu ilcrizboiulin TroiaL€nti: iqi dorise atAt

trebuia s[-l sacrificene insi cu dorinfele;cu copilul, un b[iatslujitorului s5.u cre->andoneze pe mun-numele Paris.

i au hotirAt o altie Ida, a fost gisit qi

ri c6.teva zile, a fostecis se-l creasci.rau preocupafi doarnea Olimpului, undefierbere: Hephaistosprda lira, iar zeilele'de aur gi impodobi-re pre$oase, cu care

rse la apropiata nun-rl Peleu.

Ziua nunfii a fost una dintre cele mai minuna-te qi noaptea promitea a fi la fel pAn[ in momenin care porfile palatului furi date cu putere la oparte gi in mijlocul nunta$ilor iqi ficu aparifia Eris,zeifa discordiei. Pe ea nu o invitaseri zeiila nunti.pentru c[ tofi qtiau cAt de rea este gi cum reuqegte,pe oriunde se duce, si bage zdzanianu numai intreoameni, ci qi intre zei. S-au gAndit prost zeii, clciEris, aflAnd despre nuntl, se simfi jigniti c[ nu-mai ea nu fusese invitatl qi se hotirl s[ se rlzbune.Iat-o stAnd mAniati ln mijlocul sllii de bal

- Nefericifiloa afi avut curajul si mi ignorafitocmai pe mine? Nu qtifi c[ discordia trimisi demine pitrunde in suflete Ei de acolo nu poate fialungatfl nici mlcar de puterea lui Zeus? Cu minevrefi voi s[ v[ incercafi puterile? A[i pierdut deja,pentru c[ eu ies mereu invingltoare!

Zicdnd acestea, pflrisi in hohote stranii deris sala balului, nu inainte de a arunca in mijlo-cul nuntaqilor un mlr cu totul gi cu totul de aur. ilridic[ zeifa frumusefii, Afrodita. il cercetl miratiqi spuse:

- Mirul acesta atAt de minunat imi aparfine!

- De ce crezi acest lucru? slriri de la locurilelor celelalte zeile. Eris l-a lisat poate ca dar pentrumiri!

- Nu, e sigur pentru mine! Uitafi-v[! Pe elscrie: <Celei mai frumoase>! Nu sunt eu cea maifrumoasi dintre voi? Nu frumuse{ea mea este cAn-tat[ in versuri de cltre poefi?

- Te crezi mai frumoasi decAt mine? zisesupirati Hera, sofia lui Zeus qi regin[ peste tofizeii.

- Ve certafinfelepciunii. Se

al treilea cAqtigl.fie al meu!

- Ba al meu, ba al meu! spuseri celelalte doul

V[zAnd ci cearta se incinge,Zeus le opri cu ungest:

- Nu voi trebuie s[ hotlrA(i cui ii va aparfinemarul qi niciunui zeu nu ii este sortit si facl acestlucru. )udecitor al frumusefii voastre nu poate fidecAt Paris, fiul regelui Priam, cel carb acum tri-iegte printre pistori. Aqteptafi s[ creasci gi vefi aflacine este cea mai frumoasi dintre voi!

Trecuri anii qi, odat[ cu trecerea lor, crescu gi

Paris. Sosi qi ziua in care acesta avea si judece caredintre zeile este cea mai frumoas[. Iatl-le pe celetrei, Afrodita, Hera qi Atena, ficindu-qi apari(iape muntele Ida, inso{ite de Hermes. La vederea luiParis, Hermes, care era mesagerul zeilor, gr[i:. - Tinere, nu te speria! Suntem zei, dar nu am

venit aici pentru a-!i face r5.u, ci dimpotrivl, pen,tru a-fi cere ajutor. De mulli ani,lumea zeilor nu arnai cunoscut liniqtea din cauza unui m[r care tre-buie atribuit celei mai frumoase dintre zeige. Nu-mai fie ifi este scris si fii judecitorul intr-o astfelde cauzi. Spune, agadar, pe care dintre cele trei oconsideri cea mai frumoasi?

Paris incepu si le cerceteze pe zei)e. Niciodatinu vizuse ceva mai frumos. Ochii i se opreau asu-pra uneia, apoi alergau spre chipul alteia. ii era preagreu s[ se hotlrasca, pentru c[ toate erau foarte

degeaba! interveni Atena, zeifaqtie c[, atunci cAnd doi se ceartl,Prin urmare, mirul se cuvine s[

erveni Atena, zeitacind doi se ceartl,mirul se cuvine si

user[ celelalte doul

=,Zeus le opri cu un

r$ cui ii va aparfine: sortit si faci acestvoastre nu poate fi, cel care acum tri-;i creascl qi veli aflatre voi!ecerea lor, crescu qi

l avea sL judece care

oasi. Iati-le pe cele

fici,ndu-qi apariliarnes. La vederea luirul zeilor, grii:ltem zei, dar nu amsi dimpotrivi., pen-ri lumea zeilor nu ar unui mir care tre-se dintre zeife. Nu-cfrtorul intr-o astfelrre dintre cele trei o

r pe zel-te.Niciodatidrii i se opreau asu-pulalteia. ii era preai toate erau foarte

frumoase. V[zAndu-l qoviitor, zeifele se luari laintrecere in a-i promite lucruri care mai de caremai atrigitoare. Prima incepu Hera:

- Sunt Hera, stlpAni peste zei! Nu degeabam-a ales mdritul Zeus s[-i fiu so{ie! Desemnea-26,-mh drept cea mai frumoasi dintre zeife qi dinputerea mea ifi voi da gi !ie, caci rlsplata pentrualegerea pe care-o vei face va fi lntreaga Asie, bachiar intreg Universul. Voi face astfel incAt s6 deliio foarte mare putere qi tofi si !i se inchine, Oare itidoreqti mai mult decAt asta? Ce blrbat nu vrea s[aibi la picioare lumea intreagl?

- Ba eu, zise Atena, zeila cu ochii de azur, i1ivoi oferi ceva mult mai de rAvnit decAt puterea.Tofi qtiu ci m-am niscut din capul tatilui meu, te-mutul Zeus, qi acest fapt mi-a conferit inlelepciune

gi indemAnare. Din ele ifi voi oferi qi tie, o, Paris, casi ajungi cel mai inlelept muritor gi si vinl la tine,pentru sfat, to{i puternicii lumii. in plus, pentruc{ sunt qi zeifa rlzboinici, tgi ofer victoria in oricelupt[. Tu trebuie doar si mi alegi pe mine dreptcea mai frumoasl dintre zelfe.

- Ha, ha, ha! nu se putu abqine din rAs zeifaAfrodita. Naivelor, oare credefi ci-l putefi am[-gi pe un astfel de birbat cu asemenea daruri? Eu,voinicule, ifi ofer iubirea celei mai frumoase femeidin lume. Nu ai auzit de Elena din Sparta, fiica luiZeus qi a Ledei? Zeci de birbali qi-au dorit-o qi aufost gata s[ se ia la lupti pentru a-i cAqtiga mAna.Eu sunt zeifa frumusefii qi a iubirii, iar fiul meu,Eros, cel care poate doar cu o atingere de slgeati

10

si stArneasci in inimi adevirate patimi, imi di me-reu ascultare. O vorbi s[-i spun gi indatl va pornin zboru-i inaripat spre Sparta, pentru a o sigetape Elena cu fiorul iubirii pentru tine. Ce zici? Nusunt eu cea mai frumoasi dintre zeite?

Se gAndi Paris: putere, faimi, infelepciune...La ce sunt bune daci nu ai iubire? $i inci iubireacelei mai frumoase femei.

in venele-i tinere sAngele incepu si-i cloco-teascl, pentru ci deja visa la Elena qi la dragosteaei.

- Tu, Afrodita, egti, fir[ indoiali, cea maifrumoasi!Al tlu si fie mlrul! spuse intr-un sfArqitParis.

Vorbele lui nu rimaseri flri urmlri. Celedoui zeife s-au supus judecifii, pentru ci asta eravoinfa lui Zeus, lnsi au jurat s[ nu lase nepedepsi-ti jignirea ce le fusese adusi. Vor avea ele grijl deParis qi de to{i ai lui!

eri gi $e, o, Paris, ca

I)r $r sa vrna la ttne,nii. in plus, pentrufrr victoria in oricer@i pe mine drept

Sfine din ris zeifa

$ ca-l putefi ami-emenea daruri? Eu,

nai frumoase femeidin Sparta, fiica luiI gi-au dorit-o qi au

u a-i cAgtiga mAna.

ubirii, iar fiul meu,atingere de sigeatl

11

II. Rapirea Elenei

a pufinl vreme dupl judecati, regelePriam hotlri si organizeze, in amintireafiului pierdut, niEte serbiri cum n-au maifost. Slujitorii porniri in toate pirlile re-gatului si strAngi cele necesare petrecerii

qi s[-i invite pe toli la intreceri. Tare se mai bu-curari cAnd, ajungi la turmele ingrijite de pistoriicare-l crescuseri pe Paris, gisiri acolo un taur detoati frumusefea, pe care, gAndeau ei, Priam va fineribdltor s[-l ofere drept premiu inving[toruluila jocuri. Taurul acesta era insi animalul preferatal lui Paris qi, pentru ci nu era impicat cu pierde-rea lui, tinirui hotiri si participe qi el la intreceri,doar-doar va putea si-l recAgtige. intr-adevdr, Parispuse atAta suflet in fiecare acfiune a sa, incAt reuqis6-i inving[ pe cei mai temufi adversari, iar printreaceqtia qi pe fiii regelui (am uitat si vi spun ci Pri-arn qi Hecuba au mai avut, dupi abandonarea luiParis, o mulqime de biiefi qi fete). Deifob, unul din-tre frafi, iritat ci fusese invins tocmai de un p[stor,a scos sabia qi s-a pregitit si-l atace. La acest lucrunu se aEteptase Paris qi, pentru a scipa de mAnia luiDeifob, s-a refugiat in altarul lui Zeus.

- O, Zeus, stipdn al oamenilor qi al zeilor,ajut[-m[ in acest moment neprielnic! zise pistorul.Tu, cel care oferi intotdeauna protecfie oamenilorcinstili, nu-l lisa pe acest tAn[r s[ incalce legea os-peliei rinindu-i pe unul dintre invitafii la intreceri!

12

ilenei

ri. judecatl, regelerizsas, in amintirearbari cum n-au mai. in toate pdrfile re-necesare petrecerii

:ri. Tare se mai bu-ingrijite de plstoriiri acolo un taur dedeau ei, Priam va firmiu invingitorului6 animalul preferatimpicat cu pierde-

lpe li el [a intreceri,

1e- lntr-adevir, Paristrne a sa, incit reuqirdversari, iar printreat sA vi spun c[ Pri-.pi abandonarea luie). Deifob, unul din-:ocmai de un pistor,rtace. La acest lucrua scipa de mAnia luiri Zeus.nenilor qi al zeilor,ielnic! zise pistorul.proteclie oamenilorsi incalce legea os-

nvitafii la intreceri!

Zeus se indur[ de tAn[r qi-l salvi prin vorbeleCasandrei, una dintre fiicele lui Priam, inzestcu darul profefiei:

- Tati, nu ingidui ca Deifob si comiti un sa-crilegiu, cici vina lui va fi indoitl: nu numai cl-lva rini pe unul dintre oaspe{i, dar igi va rini chiarfratele. Uite-td cu aten{ie gi vei recunoaEte in eltrisdturile noastre de familie! El este fiul pe carel-ai pierdut odinioari!

La auzul acestor vorbe, Priam prinse a,l privicu aten[ie pe tinlr. Parci se vedea pe sine a$a cumera in tinerefe: pletele-i blonde ii curgeau valuri-valuri pe umeri, ochii ii erau albagtri de parci totazurul cerului se oglindea in ei, iar brafele vAnjoa-se erau in armonie cu privirea hotirAtl a lui paris.

P[storii venir[ qi ei cu hiinufele in care era imbrd-cat Paris atunci cAnd il gisiseri, gi toate acesteaau fost suficiente pentru ca Priam s[-l recunoascldrept fiul siu de mult pierdut. $i nu a fost bucuriemai mare la curtea regelui decAt aceea provocatide redobAndirea fiului pe care tofi il credeau mort.

Paris nu gi-ar mai fi putut dori nimic: acum fi-cea parte din familia regali, era inconjurat de iu-birea alor sii; ba, mai mult, era iubit cu patimi denimfa Oenone, pe care gi el o indrigea. PromisiuneaAfroditei insi nu-i didea pace. Zi qi noapte se gAn-dea numai gi numai la Elena, frumoasa-frumoase-lor. Era timpul si-gi ceari risplata pentru felul cumle judecase pe zeife!P[trunse in templul zei\eigi, nuinainte de a-i aduce prinos de ofrande , zise:

- Zeifi5 oare ai uitat promisiunea ce mi-aificut-o? Unde-i frumoasa Elena? Probabil in Sparta,

13

alituri de so!. Nici nu viseazi la mine, ba chiar nicigtie ci exist! Aqa inlelegi s[-i rispliteqti pe cei

care te ajut6?

- O, Paris, nu folosi vorbe aspre cAnd te adre-sezi unei zeitifi! rispunse Afrodita prin glasul pre-otesei care avea grijn de templul siu. Nu am uitat ce

!i-am promis! Aqteptam doar momentul prielnic,care se pare c[ a sosit. Cere-i tatilui tiu o corabieqi tineri care s[ te insofeasci qi porneqte degrabispre Sparta. Spune c[ vrei si reinnoieqti relafiile cuMenelaos, regele de acolo. in rest, las'pe mine!

Aqa a ficut Paris. A ob$nut uqor de la tat6lsiu o corabie qi, insofit de cA{iva fruntaqi ai ceti-!ii, a pornit spre Sparta, chipurile pentru a incheiao alianfi cu regele de acolo. Troienii au fost bineprimili de Menelaos qi de solia lui, Elena. A fostsuficient doar un schimb de priviri lntre frumoasaregini qi Paris pentru ca o dragoste mistuitoare s[se aprindi intre ei. Se vede ci Eros, poznagul, a fostqi el cu tolba-i pe acolo!

Cu cAt de mare era dragostea, cu atAt mai marele era chinul, pentru ci indrigostilii nu vedeaucum s-ar fi putut implini iubirea lor. Tot timpul,Menelaos era cu ochii pe draga-i sofie, pe care ocucerise cu greu, cici atunci cind Elena era la vAr-sta cisltoriei, venir[ s[ o peleasci eroi vestifi intoat[ Grecia. Grea lncercare gi pentru Tindar, tat6lei pimAntesc (Zeus nu voia si se qtie ci el este tatllfetei, ca s[ nu o supere pe geloasa Hera): pe cine s6aleagl drept ginere dintre atAfia pefitori de soi? $icum s[ faci pentru a nu supira pe niciunul? Solu-lia a fost oferiti de tllise, despre care to{i qtiau c6

t4