t I J I V E F ^ t L LITERAR

ALBERT DÜRER : SFÂNTA FAMILIE

An. XLII, No. 52. M Decembrie 190«. Lel S.

Florile dalbe S'a 'nzăpezit pământul pentru îngeri Şl, fiindcă-i noaptea pela cântători, Piiveşte-i cum se urcă si coboară, Prin groasele văzduhuri de ninsori ; Din albe nepătrunsuri de şosele Răsar prin depărtări, ca nişte stele. Şi aripele,-abia tălăzuind, Se-aude bine cântecul venind, —

Că într'o iarnă albă s'a născut ; Florile dalbe ! Şi într'o noapte albă s'a născut; Florile dalbe t

Ca nn fuior de-argint s'a plămădit ; Florile dalbe ! Şi ca un nor de-argint s'a risipit ; Florile dalbe I

f i tot în scutec alb ).«an înfăşat ; lorile dalbe !

Şi tot în giulgiu alb L'an aşezat : Florile dalbe 1

Oă-aşa au vrut bătrânele-ursitori ; Florile dalbe ! Seulaţi-vă, că vin colindători !

MIHAIL CELAR1A.NL

DOJANA Doamne, ştiu că te-ai supărat pe noi. C a fost putină desamăgire 'n tine Când cu desăvârşire goi Şi buni ca două duhuri de verbine Ne-am ruşinat deodat' de amândoi.

Când apoi, Doamne, cu o mie De pământeşti nesăbuinţi, Am fost deavalma şi părinţi Şi fii, şi ţi-am făcut până şi ţie Dintr'un dulgher senil In treacăt un copil.

Când ne-am îndrăgostit de flori Şi vin şi soare, într'atâta Că te-am împuns în subsuori Şi te-am lovit şi 'ncins cu spinii lor Şi te-am cinstit cu amărâta Here ce-a curs dintr'un Mântuitor.

Şi în sfârşit când de atunci Noi nu avem nevoe de porunci Ca să ucidem iar pe Abel, Să ne'mbătăm cu fetele în vie Şi guralivi, din turnul Babei Să aşteptăm împărăţia ta să vie.

Doamne, ştîn, ai sa te răzbuni Şi-ai să mijeşti în noi 'na in te viaţa Curată ca pe-o culme dimineaţa ; Ai să aduci pe lume alţi Crăci uni Şî-atâţi asini şi Baltazari la iesle Câte scântei ieşi-vor din tăciuni Şi cruci cădea-ѵог la un om din tesle.

Ai eă urneţtTm noi damnezeirf Ce'n tine na mai м aude t i 'uoapt,

OMULUI Făcând din sufletele noastre-o apă Care să ducă pân' la tine ştiri ; Ca din aceste îndeletniciri A noastre făurindu-ţi ocupaţii, Să-ţi torni oglinzi, d'm cioburi vii de humă Şi din micimea noastră constelaţii

Ca într'o bnnă zi înebnnit Că omu-acesta 'n nerozia Ini E'n stare să te 'ntreacă, să cobori din mit Să scuturi cerul tot ca pe-un gutui Şi în nimicul tău să'nneci pământul.

La tine singur iar când te-i întoarce Adn-ţi aminte-oleacă *nsă de noi De vremea când aproape goi Şi buni ca două duhuri de verbine Prin viaţă alergam umplând văzduhul Şi populând cu gândul, nostru stuhul Pădurea, balta, stupul de albine, Sburdând prin ele şi făcând un nume, Ca şi copii, din orice pe lume. Făcând astfel să se rotească torul In juru-ne şi uitându-ne cu jind La tine, ca pe o fereastră de colind.

Gândeşte-te şi tu Ia asta Şi spune dacă nu era mai bine Cu noi, ca ori de câte ori în tine Ceva greşea, s'arunci pe noi năpasta ; Ci spune dacă nu era mai bine Un om pe lume să mai întârzie Ca'n schimb să-ţi facă nimb. Să creadă'n tine şi copil deajnns să fi* Ca să aştepte'mpurăţia ta să vie.»

DKA60Ş PAOTOPOP£âCU

UNIVERSUL LITERAR

„întâ iu l Gropar" de LIVIU REBREANU

E r a a t â t de a m a r i t cá s t r â n g e a u m b r e -a s u b ţ i o a r ă deş i p l o u a cu gă lea ta . A d u s mţin d e sp ina re , p ă l ă r i a t r a s ă pe ochi , l a rdes iu l f l u tu ra t de v â n t u l tăios oa re a l t o r a ne înce t a t f i re le de ploaie , mer ­jen g r ă b i t p e t r o t u a r u l lunecos , mor inâ-ud în r ă s t i m p u r i :

— Asta- i b â t a e de joc. . . Se î n tunecase . S t r a d a Uniri i , p u n c t a t ă

:u r a r e b e c u r i e l ec t r i ce , e r a a p r o a p e lustie. F e r e s t r e l e şi v i t r in i le a b u r i t e ăspfindeau p â l p â i r i ga lbene -conuş i i . N n ştia î n c o t r o m e r g e , d a r a j u n s e n-

юіо unde se ducea t o t d e a u n a î n a i n t e de :ină, la Cafe Mine rva . î m p i n s e uşa c u « t u l . C â n d so v ă z u leoarcă , simţi u n i ->rela s u b ţ i o a r ă şi se r u ş i n a :

— C e idiot ! 0 s c u t u r ă to tuş , se ui tă î m p r e j u r şi

:âmbi. T o a t e m e s e l e e r a u ocupa te . Zăr i tişte cunoscu ţ i î n a p r o p i e r e şi m u r m u r ă p r e e i :

— O p loa ie mize rab i l ă . . . M'a p ă t r u n s «.hă la p ie le şi d o a r a m veni t cu uin-irela...

1 reçu p r i n t r e mese , s a lu t ând ici-colo. a sfârş i t l â n g ă o fe reas t ră , în colţ, dădu ieste un d o m n s ingu ra t ec , cu funda t Hí­r ű n j u r n a l .

— A l e x a n d r e , b u n ă s ea r a !... Tmi dai oe ? D o m n u l r i d i că ochii : — A, tu eş t i , A u r i c ă ? Ii î n t i n se m â n a . E ra foar te oacheş , c u

iarba n e a g r ă ş t i rb i t ă de l i r e a lbe . — A ş a d e t a r e p louă ? a d a o g ă apo i

cotând b a t i s t a să-şi ş t e a r g ă m â n a pe a r e i-o s t r â n s e s e cellal t .

— G r o z a v . . . Se a şeză î n faţa lui, îşi r ă z i m ă ttru-

irela d e f e r ea s t r ă . Se sculă iar , îşi sooa-e p a r d e s i u l şi-1 puse pe un scaun l iber .

— l a s e a m a să nu-mi p ă t e z i p ă l ă r i a ! A u r i c ă , j i cn i t , nici nu ma i r ă s p u n s e .

şi t r a s e s c a u n u l m a i a p r o a p e şi-şi p ropt i oatele p e m a r g i n e a mesei , ne tez indu-ş i Arul cu a m â n d o u ă mâin i le . Î na in t ea li , în s p a t e l e celui la l t , se afla n ogl in-ă î n g u s t ă şi î na l t ă p â n ă ' n t avan . îşi vă-ti î n f ă ţ i ş a r e a şi oftă. Avea o f igură de a s ă r e , s m e a d ă , cu nasul s u b ţ i r e şi r i -icat, b ă r b i a ascu ţ i t ă , f run tea joasă şi l eca tă înapoi , u rech i l e l ipi te , ocini c a s . inii mici , ro tunzi , nel in iş t i ţ i . P ie lea ne-ricioasă, a p r o a p e s tacoj ie de mu l t e l e asuri , e r a boţ i tă de cu te a s p r e la ochi

pe f r u n t e . A c t o r la T e a t r u l N a ţ i o n a l d in local i -tte şi p ro feso r de g imnas t i că şi d e x t e -tă ţ i la Şcoa la C o m e r c i a l ă , se numea urel B a r b e r i n i . Cri t ic i i , f i indu-i p r i e ­nt d e che fu r i , îi p rez iceau m e r e u un i tor s t r ă luc i t , i a r el se l ăuda cu succe-ile d in cei douăzec i şi cinciwde an i de a t r u . D e c â n d a improv iza t o d a t ă pe e n ă o g l u m ă cu a luzi i locale, t oa t ă lu-ea îl soco t ea om de spir i t . El î n suş r e -e t a d e s e o r i că s'a născut român şi e ra învins că n u m a i s t r ă i n ă t a t e a i-ar pu-a d ă r u i g lor ia ce se cuv ine t a l en tu lu i iu. — Ia m a i l asă gaze ta , d r a g ă A l e x a n -e, c â n d vezi că o m u l e necăjit ! izbucni o d a t ă B a r b e r i n i , î nce rcând să dea lao-irte j u r n a l u l . — N u m a i d o u ă minu t e , suflete, şi am ară vi t — m o r m ă i A l e x a n d r u f ă ră sä lice c a p u l . Actorul s u s p i n ă i a r şi-1 m ă s u r ă b a t j o -ri tor g â n d i n d u - s e cât poa te să fie de s imţ i to r un b u r g h e z c h i a r când e di-trtorul L iceu lu i Cen t r a l . Dispre ţu i se i tă viaţa pe burghezi, ea orice a r t i s t proriecie. Dar ţ * Aie&aadru îl к>.

cotise o excep ţ i e . E r a u p r i e t e n i d in co­p i lă r i e , a m â n d o i piteşi'eni şi a m â n d o i s ta­bili ţ i a ici de vre-o d o u ă z e c i d e a n i . De c â n d a j u n s e s e d i r ec to ru l l iceului , Bar ­ber in i î ncepuse c h i a r să-1 respec te , m a i nies că t o a t ă l u m e a îl p r e ţ u i a ca pe u n dascăl deoseb i t de se r ios şi conşt i incios .

— Aşa se în şea l ă o m u l în p r i e t en i i cei mai bun i — şopt i a c t o r u l c l ă t i n â n d d in cap de c â t e v a or i .

— Ei ? făcu d i r e c t o r u l î n aceeaş i c l ipă şi î n făşu ră z i a ru l cu g r i j e ca să-1 v â r e în b u z u n a r .

— Dragă , ce să-ţ i spun ? zise B a r b e r i n i luând b r u s c o în fă ţ i ş a r e t rag ică . T r e b u e -â-ţ i înch ipu i !... D i r e c t o r u l d-tnle !

— C e d i r ec to r ? — P r i e t e n u l d- ta le ! — Adică d i r e c t o r u l t ău ? zâmbi Ale­

x a n d r u . Ba rbe r in i se în fur ia : — E п ц t icălos. în ţe leg i ? Un... un...

Sâ-i fie ruş ine !

LIVIU REBREANU

A l e x a n d r u z â m b e a m e r e u . — Nn-i g lumă, t e r o g să c rez i ! u r m ă

ac to ru l î ncu rca t pu ţ i n de su râ su l lui . da r d in ce în ce m a i mohor î t . C â n d ţi-oi s p u n e ce mi-a făcut, n 'ai să mai zâm­beş t i !

l i poves t i , cu foar te m u l t e a m ă n u n t e , c ă i-a d a t u n rol de m â n a a t r e i a , d u p ă ce toa tă s t ag iunea t r e c u t ă 1-a ţ inu t la c a r a n t i n ă .

— Inch ipueş te - ţ i eu, a r t i s t pe c a r e m ă a d m i r ă o lume. . . Şi d u m n e a l u i îşi b a t e joc de mine cu „ în t â iu l G r o p a r " !

S'a dus , f i e rbând de ind igna re , cu ro ­lul , la d i rec tor . Ad ineaor i . Nici n ' a v r u t să-1 a scu l t e . T r e b u e să-1 joace , p e n t r u c ă a r e nevoe de ansamblu . . . Atunc i i-a spus că el nu iese în . . întâiul G r o p a r " p e sce­nă, ma i b ine îşi d ă demis ia . Şi d i rec to ru l , calm, ba ch ia r i ronic , 1-a sfătui t să nu se joace d e - a demis i a că i-o p r imeş te nu­m a i decâ t .

— Va să zică d u p ă douăzec i şi c inci de an i de succese în s lu jba a r t e i , i a t ă -mă a-men in ţ a t pu r şi s implu cu izgoni rea din t e a t r u ca un s implu se rv i to r o a r e c a r e I Asta e r ă s p l a t a a r t i ş t i lo r de v a l o a r e în ţ a r a noas t r ă 1

— fi pe a r a t ?

— P e u r m ă c e m a i p u t e a m f a c e ? O -b r ă z n i u i a u u u i n u i u i ш a î n c r e m e n i i , S u n t o m u l u r d i u e i ş t a i ujsci^uuu. t - t u u z i s „ v u s a i u i " ş i ajJi p l e c a i , i v a r c e c i o c o ­i e ş t e i u s u n e a u meu u u i u a t o a u u l и и ш -n e z e u s u e I

a u i u i m î ş i t r e c u d e g e t e l e p r i n p ă r , o t t u ş t s e u u á , p e s i e c a ^ u i i u i д ш л а и -c i ru , i u o g u u u a , u u u e î.ji v u z u m u t r a d r a m a t i c a c u p r i v i r e a i n u u i c r u . a ,

—• i u a r b s i c a ш ш е c a r e t u n j u t . a t ş i t i a g e a i e ş i c o u i e u i e ; a u u o g a c u o ш а і і -оіче, ш і и & і а u i ш а і і ш г е .

л і е л а і к а - ц n u i c s c u , u r e b l a j i n ă , s t ă t e a u e u u m c i u , c u z u u u j e i u i u u a t ^.e l a t a . l l v e u e a p e A u r i c a a i u u t u , s n i i i e a u m a t a -C iu i i ca .şi Uiu g i a s u l Jul, loiuisi a u l u u ; -l e t ' f d . i n c c i e u i n u r i n a î n . r c u u :

— ъ ш е , u i a g u i 4 t i e , u n i e , u a r „ Î n t â i u l G r o p a r ' j . . o a i e u o j i c i i . r e m a i d e i u n i e Í Ş t i ^ u i Uu».a u t u u c ^ c i i . r u cixiù<i±iix)iU...

—• A d i e u e u s u n t a i t i s i ( le и и ; л ш и и і ? S ă r i ijiiixjcClui ü e u i + u u i îUl ' ius , O u . a u u CU p u m n u l i u ш а л а l u c a i v e c i u u n i i u a i s e r ù О а р С і е і е . Aţa Ш а ш ш ь а і e u l u . u c u u u a c a i c a i i u p . o i o a i e u e амі a j u u s s u - ţ i і л и а j o c u e lxui ie l o p U o ^ i i c u ^ u p i c o c o ţ a ţ i tu c a ^ u i l e a l i u . u i 1... і > е . « с и ш а i.usa. s u s i a r ţ n i й а s i a i ţ i t i

b e o p r i . u n a i u o g l i u d ă . l i p l ă c u e x ­p r e s i a u e e n e r g i e . 1 - o a . i u u a ;

•—• M a i Ш і і е j j i ce Uiii l u i u u J U i t e - a ş a î . . . M ă u u c l a j u u c u i c ş a ! â u j i o - t l o c u i m e u . a c o i o - i р г е ь а , и г ш с а , e n i a . . . c e u a ş t i ş i e u a , e i t - c i a i c u m s é с и ѵ ш е , ş i s u i -l i i i i u t ' u . . . i u i s a p r o d u s Ue a t u . c a o r i şi a n i r e i u z a i c a tui р ц и ъ і ? е е s u n i . d e u e a u i c a o s a i u i s e r e c u n o a s c ă n i e r u e l e . . .

I a r t ă c u , i a r s e u n a iu, o g i , u u u ş i s e î n s ш l e p . :

— r e u t r u c e n ' a ş fi s ă r b ă t o r i t ş i e u І л b u c u r e ş t i a c i o r u î ş i a r a n j e a z ă j u o i -l e u r i ş i uu - i i cueu ; i u l i u a i c s .ufc ium;. î^u n u m e r i t f... в ( і і ш е t u , A r e x a u u r e , n u m e r i i {

— r \ e g r e ş i t -— m u r m u r ă d i r e c t o r u l f ă r ă c o u v u i g c i e ,

— u a c a a r fi a i c i a d e v ă r a ţ i i u b i t o r i d e a r t ă , c r e z i c a n u a n s a r p u . e a î a c e l i n e o r u a m i e s . a t i e d e a u u m a u e , s p u n e {

—- Un s i g u r . . . I n Ciii^a a i ; v a s t a î i v e n i o i d e e şi r e p e d e

îşi a r u n c a o c u i i i n o g i i n u a s a v a z a c u m e c a u u u ѵ ш е o i d e e . Де i i t s e i i u i u , a>>ucà m a r i a d i r e c t o r u l u i :

— L a u r u t u u r m e l o r c h i a r „ Î n t â i u l G r o ­par*" a r u i e r n a o r a a u n e s i a p e 1 l o c i u a i p e n t r u c ă d u m u e a i o r v o r s a a i a u m i l e a s c ă . A r t i c e a m a i i r u i u o a s a r e v a n ş a u e î n r u n u n e I i d i o ţ i i c r e d c a n u i u a i r o i u r i l e m a r i t r e o u e s c r ă s p l ă t i t e . L i o u ï e , s a i e d o v e d i m c a l a f e u . u l a u e v a r a t e m a r e şi î n r o i u r i ш і с і t iNu-i a ş a , A l e x a n d r e (

R u t e s c u î n c e r c ă s ă s p u n ă c e v a . A c t o ­r u l uu ' - i d ă u u r ă g a z :

— Ş i s ă ş t i i c ă n u m a i d e t i n e d e p i n d e , A l e x a n d r e I A b s o l u t u u u r a i d e t i i r e !... . \ i c i s ă n u z i c i ш ш і с . . . L î u j o c s u a r t a m e a , î n ţ e l e g i ? . . . D i r e c t o r u l u r n u i ă 3ă m ă d i s t r u g ă . J i - e p r i e t e n , d a r e u n m i z e r a ­b i l , d e g e a b a î l a p e r i . T r e b u e s ă - ш і d o ­v e d e ş t i c ă n i i - e ş t i p r i e t e n . N u u i t a c a a m c o p i l ă r i t î m p r e u n ă 1

— A u r i c ă , m a i z ă p ă c i t d e t o t — i z ­b u t i d i r e c t o r u l s ă z i c ă .

b a r b e r i n i s e î u t i u s e p e s t e m a s ă , s t ă ­r u i t o r :

— N ' a i î n ţ e l e s ?... Ş i c â t e d e s i m p l u ! . . . D a c ă n u j o c . J n t â i u l G r o p a r " , d i r e c t o ­r u l e în s t a r e s ă - m i f a c ă c i n e ş t i e c e . D e j u c a t i a r ă ş nu-1 p o t j u c a , f i i n d c ă e o n o a ­r e a m e a d e a r t i s t . Ü s i n g u r ă m o d a l i t a t e a r p u t e a a r a n j a l u c r u r i l e : Bă joc d a r Л mi m o ш«міі«і(аре.., A r h ^

4 ÜNtPÉltSVL LITERAR

ISER : F A M I L I E D E T A T A R I

Expoziţia de grafică română

va s implu şi s u p e r b p e n t r u r epu ta ţ i a mea !

— A r fi, a r fi, d a c ă pub l i cu l a r vrea — zise d i r e c t o r u l cu bunăvo in ţ ă .

— Apoi de ce-ţi spun ţie, d r a g ă ? clipi mis te r ios ac to ru l . P a r c ă mani fes ta ţ i i l e p i c ă d in cer, ca p loa i a ? Şi, cum zic, n u . m a i de t ine depinde . . . Liceul , în ţe legi , şi ştii b ine câ t mă a d m i r ă elevi i . Baremi d e s p r e a i me i de l à comer ţ nici nu vor­bim. E c u r a t ă pasiune. . . Cu tonte as tea r ăuvo i to r i i a r zice că i -ain p u s e u să mă a p l a u d e . Nici nu ex i s t ă ceva mai in t r i ­gan t ca p rov inc i a lu l . Tu mi-ai face un servic iu imens , d r a g ă A l e x a n d r e ! Doa r să a r u n c i o vorbă , tot o raşu l va fi cu ti­ne şi va ieşi o man i fes t a ţ i e splendidă. . . I ţ i dai s eama ce a r fi a s t a p e n t r u mine , p e n t r u a r t a mea ?... Aduce ţ i e l e v i din cursu l super ior , că e p iesă clasică, şi u-nul p r o n u n ţ ă câ teva cuvin te , p e scenă, fi­r e ş t e . E v e n t u a l şi un profesor. . . D a c ă mi-a ţ i d a şi un cadou , a r fi perfec t . Poa­te să fie o r i ce fleac, ind i fe ren t , ch i a r a ş p u t e a să-1 c u m p ă r eu... D a r ştii, face im­pres ie un cadou.. . cadou.. .

A l e x a n d r u Ră tescu îşi î nche ia ha ina . Se posomor i se . M u r m u r ă j icn i t :

— Mie să-mi ceri a s e m e n e a luc ru r i ? Se poa te . A u r i c ă ? D e m n i t a t e a mea de î n d r u m ă t o r a l t ine re tu lu i . . . Ar însemna. . .

— Sta i , stai , nu fii r idicol. A l e x a n d r e ! se în f l ăcă ra Ba rbe r in i . C e \i-am cerut , d r a g u l m e u ? O c r imă ?... N u spui tu. ca tontă l umea de al tfel , că m ă a d m i r i ?

— Te a d m i r , f ireşte, d a r eu sunt p ro ­fan în ches t ie de t e a t r u — se scuză di­r ec to ru l .

— Ei şi ? Or i n 'ai î n c r e d e r e în ta len­tu l m e u ? îm i p a r e r ău !... Fi i s igu r că voi face din , , în tâ iu l G r o p a r ' ' o c rea ţ i e cum n u s'a p o m e n i t nici la Bucureş t i . A, Du-ţi fie t eamă , n 'am' să t e dau de ru ­ş ine ! Şi, dacă tocmai vre i să şti i , a m mai j u c a t rolul a c u m t r e i sp rezece an i şi a m avu t un succes monstru . . . D a r azi, cu e x p e r i e n ţ a m e a ! î ncâ t vezi b ine că scru­p u l e l e tale. . .

Ră tescu se codi, se împot r iv i o j u m ă ­ta t e d e o ră . Ac toru l îl copleşi cu a r g u ­m e n t e , s t r i v ind c h i a r c â t eva l ac r imi î n . t r e gene la m o m e n t u l o p o r t u n .

— Săracu l ! se gândi în sfârşi t d i rec­to ru l înduioşa t . E b ă i a t de t r e a b ă şi su­feră.. „

Se sculă , se î m b r ă c ă şi-i zise oc ro t i to r : — I n t a r e . Aur i că !... T r e b u e să-ţi r id i ­

cam moralul . . . h i in tem dator i . . . — Bine zici, A l e x a n d r e , mora lu l . . . Mul­

ţumesc , s a l v a t o r u l e ! — A m î n t â r z i a t de là masă şi m ă aş­

t e a p t ă nevas t a — adaogă A l e x a n d r u în­g r i jo ra t , s t r â n g â n d u - i m â n a . La reve­d e r e !

— Şi d i scre ţ ie abso lu tă , A l e x a n d r e i şopti a c to ru l s t r ă luc i to r . In astfel de ca­zuri su rp r i za e totul !

îşi frecă mâin i le , ferici t , p r iv indu- se în ogl indă . î ş i zâmbi şi se felici tă. C h i p u l d in og l indă îi plăcea. . . Apoi s e u i t ă îm­p r e j u r . In cafenea l umea se r ă r i se , d a r zgomotu l e r a mai m a r e . A l ă t u r i u n domn cu b u r t ă r e spec t ab i l ă b ă t e a cu ha lba goa lă în m a r m u r a mesei , bâ igu ind gros : , ,Plata, b ă e t e !'' De là a l t ă masă che lne ­rul cu socoteala r ă s p u n d e a s u p ă r a t . „Vi­ne, v ine !" P r iv i r ea d o m n u l u i se în tâ ln i cu a lu i B a r b e r i n i şi se î nv io ră :

— Bună seara , b u n ă s e a r a ! Ce mai noută ţ i pe la t e a t r u ?

— Iacă, s ta tu i niţei de vo rbă cu d i rec­torul l iceului — r ă s p u n s e a c t o r u l foar te încân ta t . M i n u n a t om ! In imă de a u r !.... D a r ştii că j u c ă m „Hamle t " , ai auz i t ?... Dn. Dumin ica v i i toa re ! O să fie un spec tacol s u p e r b !... Am eu acolo o c rea­ţ ie , ceva s t r a şn ic de tot, „ în t â iu l G r o -i j a r " . . . Nu s ' a mai văzu t pe-aici aşa ceva. e rode-mă !... Sper că vii ?

C h e l n e r u l sosi, domnul p lă t i şi, ple­când legăna t , zise :

— Venim, venim, negreşi t . . . M'ar lăsa n e v a s t ă - m e a să nu ven im ?

— O p r e ş t e şi pe la noi cu p la ta , ono­rab i l e ! s t r igă B a r b e r i n i t r i umfă to r şi conf idenţ ia l că t r e che lne ru l c a r e s t r ân ­gea bacşişul d e y,c m a s a d o m n u l u i . Ai fost v r eoda t ă la „ H a m l e t " ? L o m i n u n e ! Eu j e c pe . . în tâ iul Gropar" . . . Să vii să mă vezi, t o v a r ă ş e ! Aşa ceva n 'ai mai vă­zut nici l a Par is . . . СгеаЦа mea.. . Ce-am a v u t ? Da, o bere. . . Să vii, t ova ră şe , să mă vezi !.-„

LIVIU REBREANU

Curcubeu Decând şi-a tras soa*ele Vălul de nori peste faţă, Ceru'a tot plâns Grâul, bobul în braţe mai duios

şi-a strâ Iar macul şi-a ascuns In patru palme, faţa...

Cu gândul plecat, veneai pe cărare Şi ai strâns blând a ochilor fluturare Când de ploaie patru mărgăritare S'au proptit de pleoapele tale fiecare.

Şi m'ai găsit râzând în fân ! O рч-ătură-mi lunecase'n sân Şi-apoi de-a degetelor tale căutare 1

A m ras mai tare. 1

FI .ORICA MUMUIANU;

A u t u m n a l ă Lumină albă peste pomi se varsă • Cântând prin frunze mulcom ca o ploii Din vârfuri roşi în nimburi se îndoaie :

Şi'n vânt prăvale foi de ceară arsă. !

...Din ţarini coborând cn boii 'n jugul Porumb de aur râde strâns în care. i Colo, câmpenii 'n mirişti prind să are < Şi fuge vâna brazdei după pluguri... 1

...Cum fete nu mai sânt la gârla suptă ! Şi nici în lanuri verzi pe câmp mai nu i Strivesc buimac un rod de rug şi-ascul < Cum soarele din mine se înfruptă.

...Cu vara mi-ai crescut în gând : nilăd ' Şi mâini cu toamna 'n via de aramă i De vrei, vino şi tu cu noi la cramă E Să te 'ncunun cu ramuri verzi de viţă..

LM1L GIURCIUa

E p i g r a m e D-NEI OTÍLIA CAZI MLR

a u t o a r e a vo lumulu i d e poezii :

„Fluturi de Noapte1

C o r fi de noapte, ori de zi, * De . .F lu tur i ' ' nu te pofi păzi, 1 Vei auzi — printre saluturi —- : — E literată... are „Flu tur i" . . . i

AURELIAN PAUNESCl •

Doctorului Xj (După I e s s i n g .

Copilul (ău nu-ti zice T A T A Ci D O C T O R E ! El se alintă, Ori mama • lui poate nu-1 lasă De mic, să'nveţe ca să mintă.

[

Unui s pânzu ra t d e o craci (După Lessing)

Ce viată sbuciuinată dus-a (

Sărmanul om ! Dar pe veole El se-odihneşte — acum în pace I... (Doar de nu-o fi vre-o vijel ie !)

Câmpina. C N. MIHAILESCti

IAR

UNIVERSUL LITERAR

' "Harnici ca a l b i n e l e şi tot a t â t de uşor i 1 . şi f lu tur i i , cei p a t r u P ickwick ien i se

lunură in d i m i n e a ţ a zi lei do 22 Decem-ie al a n u l u i de g r a ţ i e 1831 Crăeiu-

d sosea în ga lop cu toa tă vesel ia cord ia la lui o sp i t a l i t a t e . G â r b o v i t u l

îyrji se p r e p a r a , ca un filozof ind ian clin te veacur i , să r e c u n o a s c ă pr ie ten i i în

1 irul Ini si nii m o a r ă p lăcu t .şi l inişt i t în • ij locul fes t ine lor şi za iafe tu lu i . E r a e-K'a de î n v e s e l i r e şi p r i n t r e numeroş i i .•si* cari se b u c u r a u de aceiaşi ^auză, i p a t r u eroi ai noş t r i c r a n s t raşn ic :le

plotfseli şi b ine d i spuş i . Căci sunt nu tne-l i e 'şi m u r i t o r i i , c ă r o r a Naş t e r ea D o m n u l u i J. ; a d u c e un scur t r ă s t i m p ele voioş ie şi ! uroc ! C â t e famil i i r i s ip i te în d e p ă r t ă r i iguf in gr i j i le , p r i n l up t a n e c u r m a t ă , ce i. au în v ia ţă , se r e u n e s c în a c e a s t ă s t a r e t re f familiaritate şi de b u n ă v o i n ţ ă rec i -

rocă, de u n d e p o r n e ş t e izvorul a t â t o r esfătări c u r a t e , du l ce şi pacinică î inpăr -

j t ă i şn"ie de sp i r i t ce p a r e a ' â t de incom-mia t ib i lă cu gr i j i l e exis tenţ i i ; aşa în cât

en l t d e a s n n r a p l a e e r i W aces tor lumi . na -iniile cele m a i civib'zate ca şi n o r o a d e l e d e mai sălha+еге fac din t r a d i ţ i a ei una

ăd in p r ' m e l e des fă tă r i r e z e r v a t e n n m a i clor aVs i . în locaşu l fericirei e t e r n e . Câ -; a m i n t i r i , c â t e vechi s impat i i , câ te s n -

[ă..pnîrtiri a d o r m i t e nu se t rezesc de Gra ­iuri !

^"•^ Sorim aces te r â n d u r i la d i s t a n ţ ă le tulte poştj i d e fericitul col ţ i şor unde , m p de ani înde lunga ţ i , a m în tâ ln i t ii a i u n d e C r ă c i u n un cerc p r i e t e n o s şi esel. C e l e mai mul te din i n 'm i l e ce bă-' : n i a t u n c i î m b ă t a t e de bucu r i e , au îri-pfat de o mai ba t e ; m â i n i l e ce î nd ră --euiu a Ie s t r ânge , sunt azi reci : f iguri le rajioase c<- tie ' i i r ân ' au . Mint despodo-i t e de t r ă s ă t u r i : p r iv i r i l e ce ce r ce t am, t-a ti p ie id i : ! st ră in ci rea : şi totuşi , ba­ră iui casă, sala mare , g lumele , r â se t e l e , or i le vo 'oase şi fetele s u r â z ă t o a r e . îm-i r e iu r ă r i l e re le mai n e î n s e m n a t e a le a-pstor ferici te r eun iun i , se î n g r â m ă d e - v

;e'n sp i r i tu l nost ru , la ori-ce gând ce se ba te c ă t r e aceas tă sfântă s ă r b ă t o a r e , ii se p a r e că n 'am înceta t să ne vedem le cât er i . F e r i r P ă . fericită zi de C r ă -iun. c a r e dai b ă t r â n u l u i i luzia t i ne r e ­ţi, c a r e t r anspo r ţ i m a r i n a r u l , că lă toru l , ndepăr^nt de m o de posti , p r i n t r e bucu-

Ti i lc petrecerii din casa părintească.

j£ F u r ă m furaţ i de v iz iunea n e s t i m i t e l o r Jaruri a d u s e d e Moş-Crăciun. c a r e — ca

8"'o s p u n e m pe şleau — de a»â*a vreme, of im ţ ă r a n înobi la t şi de şcoală veche •amâne, si f ăcurăm să a ş t e p t e în frig ie cl. P i c k w i c k şi amicii săi. ce tocmai osiseră I.i t r ă s u r a de Muggle*on. infă-••nraţî r.u grijă. în s-nluri şi m a r i mântu i . Ia ga j e le m a r i , va l ize le de m â n ă sunt la

X

Í) Edi ţ i i le mai noui în locuesc a n u l 1831 :u ,.al a n u l u i de g ra ţ i e în ca re se pe-recn ace] r eco rd de aven tu r i ver id ice , îşa cum le rela+ăm şi le desăvâ r ş im" . \ r e a s t ă s t ă r u i n ţ ă d e d u p ă m a r e l e r âz -)oi in » ocoli epoca r o m a n u l u i ( a p ă r u t

fu fascicole fn an ' ï 1R3?—18*58). p e lângă ipia cp іт»-г^ ^ e( l i tor i , ma i dovedeş t e

e r ^ A r a t e I e o p e r e î n f r âng

locul lor şi Sam 2) se s i leş te cu s t r a j a 3) d e a î n g h e m u i în cufărul de d ina in te uit e n o r m m o r u n , cu g r i j ă î m p a c h e t a t în t r ' o pa porn i t ă l u n g ă şi c a r e t r e b u e să se o-d i h n e a s c ă p e o j u m ă t a t e duz ină de bu -toac cu s t r id i i , a p a r ţ i n â n d , ca şi moru­nul , d-lui P i ckwick . F iz ionomia aces tu ia e x p r i m ă cel ma i viu i n t e r e s . în v r e m e ce Sam şi s t r a j a fac tot ce iace pot s ă în­dese m o r u n u l în h a z n a u a d i l igente i cu toa te că p a r e a fi d e d o u ă t re i ori mai m a r e p e n t r u a in t r a . Mai în tâ i voi râ să-I b a g e cu capu l î na in t e , mai pe u r m ă cu coada î na in t e , apoi cu fundul p a p o m i ­ji i în sus, apo i cu g u r a în sus , apoi pe o coastă , la u r m ă în d iagona lă . D a r irn-

2) I n t r e t imp, filozoful P i ckwick şi-a a r a n j a t ca s e rv i t o r p e poznaşu l Samuel Wel l e r .

3) V r e m e a d i l igen te lor în E n g l i t e r a ( the coach) şi în Ь r a n ţ a (la coche) cores­p u n d e o a r e - c u m eu o tace le n o a s t r e . Nesi ­g u r a n ţ a d r u m u r i l o r , la ei ca şt la noi, i m p u n e a p a z a lor cu o v e r i t i b i l ă ga rdă , care d u p e c u m v e d e m îndep l inea şi func­ţ i unea de conducă to r (dc azi ) .

6

T. AMAN : SECRETUL (Aeuaforte) ExpotfÜa graficei romônegti

placabilul morun rezista cu încăpăţâ­n a r e la toate aceste artificii.

In f ine. d in t r ' o d a t ă garda, l ov ind d in î n t â m p l a r e în mi j locu l p a n e r u l u i , p e ş ­te le d i spă ru şi a c e a s t ă n e a ş t e p t a t ă coin­c iden ţ ă a t r ă g î n d p i e r d e r e a ech i l ib ru lu i s t r a j e i îusă-ş i , capu l şi umeri i i se în­funda ră în ace laş t i m p în cufăr , spre sa­t isfacţ ia i n e x p r i m a b i l ă a h a m a l i l o r si e -sistet i ţ i lor . D. P i ckwick su râ se cu bună dispozi ţ ie , scoase un ş i l ing d in ves tă şi c â n d g a r d a eşi d in cu t ie , îl r u g ă să bea în s ă n ă t a t e a sa un p a h a r d e coniac cu ceva a p ă ca ldă . O d a t ă cu aceas ta , S t ra­j a s u r â s e şi el, i a r domni i Snodgrass , Wink l e şi T u p m a u s u r â s e r ă c u toţ i i în tovărăş ie . G a r d a şi S a m W e i l e r d ispă­r u r ă t i m p de cinci m inu t e , p r o b a b i l p e n t r u a înghi ţ i câ te u n grog, căci re­venind miros a r ach iu . Vizi t iul se urcă pe cap ră , Sam s a r e la u r m ă , P icwick ien i i t r a g p u l p a n e l e m a n t a l e l o r pe g e n u n c h i şi ş a lu r i l e pe nas , g r ă j d a r i i r id ic pătu­r i le de pe cai, v iz i t iu l s t r i gă : „la d r u m ' 1 ' sji ia tă- i porn i ţ i .

U m b l a r ă pe s t răz i , fu ră sd runc ina ţ i pe p a v a j ; a t in se ră , în fine, câmpia . Roatele a l u n e c a r ă pe t e r e n u l t a r e şi î nghe ţa t . La t rosne tu l a scu ţ i t a l b ic iu lui , caii por­nesc în g a l o p ş i t r a g d u p ă copitele lor t r ă s u r ă , că lă tor i , m o r u n , b u t o a e de stri­dii şi res tu l , ca şi cum a r fi fost ca; ful­gul de uşoa re . Au scobor î t o p a n t ă dulce şi se găsesc p e o şosea o r i zon ta lă , lungă de două mile , a t â t de usca tă , atât de bă­tu tă , c a u n bloc d e g ran i t . U n alt tros­net d e bici şi caii se a v â n t ă în galopul m a r e , s c u t u r â n d cape t e l e şi hamuri le

CHARLES DICKENS

O n u n t à d e Cràc iun (THE PICKWICK CLUB ; PARTEA I-a CAP. XXVIII)

i cu])itoJ. vesel de sărbătorile Crăciunul ui, conţinând povestea unei nunţi şi alte ' câteva petreceri, tot atât de bune obiceiul i , ca şi nuuta, dar cari nu se a r e mai păstrează cu sfinte nie în acest secol degenerat

UNIVERSUL LITERAR 0

Snodgrass , şi toţi gn i j da r i i şi toţi g u r ă cască se pun să ţ ipe d u p ă că lă tor i i lipsa. Ln răsipuns î n d e p ă r t a t se a u d e din fun­du l c u r ţ i i : d. P ickwick şi d. Tup.man o .străbat pe n e r ă s u f l a t e căci au bău t fie­ca r e câ t e un p a h a r de b e r e şi dege te le d-lui P ickwick sunt a tâ t di; reci , cu-i ;« t r ebu i t cinci m i n u t e b u n e p â n ă să -,co -tă ban i i să p lă teas i ă. Vizi t iul vociferea­ză cu a e r do n e m u l ţ u m i t : . .Haideţi , dorn uilor, g răb i ţ i !" S t r a j a r epe t a ucelaş stri­găt ; b ă t r â n u l d i n ă u n t r u găseş t e foar te e x t r a o r d i n a r ca c ineva se a,pueu să sco-boure • ind şt ie că nu e t i m p ; d. P ; c k -vvick V s i leş te să u rce în t r 'o pa r t e , d. Tupi iii d in c c f l a l t ă ; d. W i n k l e s t r igă „ga ta" şi iută-i p leca ţ i din nou ! .Şalurile sunt i a r ă ş i puse , gu le r i l e m a n t a l e l o r sunt r idicate , c a l d a r â m u l înce tează , casele d i s ­par şi că lă tor i i noş t r i se a v â n t ă din nou pe d r u m u l m a r e , i a r a e r u l l impede şi în­ţ epă to r le îmbă iaza figura şi-i î nvese ­leş te p â n ă în fundul inimii .

Astfel „Te leg ra fu l " de Muggluton t r a n ­spo r t ă pe d. P i ckwick şi amic i săi pe d r u m u l c ă t r e Ding ley-Del l . La t r e i după p rânz d e b a r c a r ă toţi . sănătoşi şi sd ra -veui , pe t r e p t e l e Leului albastru, ht îmJ ,p<e d r u m des tu lă b e r e şi des tu l coniac oen t ru a se aj « ira în con t r a înghe ţu lu i , ce acoperea cu dinţ i i lu i de d a u t e l ă ar­bori i şi ga rdu r i l e .

D,. P i ckwick e r a se r ios ocupat cu -u-pra v e g h e r e a dezgropăr i i m o r u n u l u i ,

când se simţi t r a s înce t i şor de pulpana, hainei . Se în toarse şi r ecunoscu pajul favorit al d-lui Wurd le , şi uiai b ine cu­noscut de ci t i tor i i aces te i veridice, po­veşti, sub nume le de bor (osul bucului .

— Ha, ha ! făcu d. P i c k w i c k . — H a , h a ! făcu bor ţosu l bucă la t t i ­

vind cu m a r e d ragos t e m o r u n u l şi bu­toiaşele cu s t r idi i . E r a m a i b o i ţ o s ca or i ­când.

— Ei b ine , t i ne re amice , zise d. P ick­wick, ai a e r u l des tu l de roşcovan .

Dorinii in fa ţa focului Ia bufet , răs­

p u n s e bor ţosu l bucă lu t ce o o r ă d e somn ii r id icase faţa la g r a d u l d e cărămida. Stăpânul m'a t r imis cu că ruc io ru l să iau baga je le dv. acasă . Ar fi t r imi s şi nişte cai de .şea ; da r , cum e frig, s'a gândi t că v'ur face p l ăce re să merge ţ i p e j o s .

Da, ihi ! ne p lace mai m u l t pe jos, ccplica cu grăbii d. P ickwick , căci îşi ! i amin tea de cava lcada c e făcuse deja p e a ce la ş d rum. Sam '

D o m n u l e ! .Ajuta se rv i to ru lu i d-lui Wurd le sa

p u c p a c h e t e l e în car io lu şi u r c a t e OU el . noi vom m e r g o î na in t e .

Dând aces te ins t ruc ţ iun i şi te rni inmd socoteala cu vizi t iul , d. P i ckwick , urmat de amici i săi , luă po tecu ţa ce t ae în curmez i ş şi se î n d e p ă r t ă cu p a s voini­cesc.

Sam, c a r e se gasen în t â i a o a r ă con­f run ta t cu bor ţosu l bucă lu t , îl examina cur ios , fă ră să s p u e ceva : când sfârşi e x a m e n u l , începu sa a r a n j e z e repede roate p a c h e t e l e in eă ruc 'o r , în t i m p c« Joe îl p r i v e a cu un a e r l in iş t i t , părânil că găseş te imensă p l ăce re în a vedea, cu câ tă ac t i v i t a t e Sam face a c e a s t ă ispravă.

l a t a , zise Sam, a r u n c â n d u l t imul «.ac in c ă r u ţ ; sunt toa te .

— Da, o b s e r v ă Jotj cu un ton satisfa-' Ht ; s u n t toate. . .

— Ştii tu , mi t i t e lu lc , cu u i fi p u t u t ob­ţ ine nn p remiu la m a r e l e concurs .

— .Mal vezi de t l l u l ! — Ai ceva tio i n i m i o a r ă c e te turbura

ingrăşându- te ? — - Nu. crud ca r u. — Cu toute aces tea , p r iv iudu- t e înv

i n d i i p u i a n i că e-.li v ic t ima une i pasiuni uenoroi : t e .

Joe dădu d in c a p î n ch ip nega t iv . — Ei b ine , u rma Sam, — cu utâ t mai

b ine ? Bei ? —- Irci p lace mai i n * "ллдсагеа^ — A h ! mi-î i ichipui \ a « ^ t c - t » * ^

să spun, vrei să t r ag i ce A- t °^ c

să încă lzească miti te- Vtt*

Cântecul vinului Evoe, Bachus ! Cupele suna Vinul răsună 'ntre tâmple, voios Până Selene va fi să apună Evoe. Bachus ! Ramuri şi strună Freamătă fie în chiparos.

Se'ncmntă divinii—nu ne mai pasă ! Mai plin decât cerul pământul e plh» Bogat e pământul de aur şi vin Mirtu 'nîloreşte — holda e grasă Pe mare, sirene, ecoul nc fin.

Lira-i fântână de mărgăritar Neninritorii, geloşi, ne râvniră Bacantele, dansul de flaut şi liră... Urcă îu stele imnul stelar Zeii suspină ş i ne inspiră,

Evoe. Bachus ! Vino cu noi ! Lasă O]imnul — glorii deşarte... Admie-si Appolo harfele sparte : Cresc tinere vremuri şi amfore noi... Tu singurul nu esti de oameni departe... Evoe. Bachus ! Vino cu noi !..

VICTOR Ei UMIL'

sub in f luen ta a f â t a t o a r e a mişcăr i i lor r ap ide . In aceet t i m p vizi t iul , ţ i nând bi­ciul şi h ă ţ u r i l e În t r ' o m â n ă , r id ică pălă­ria cu cealaltt l , o p u n e p e genunch i , s coa te ba t i s t a şi-şi ş t e rge f run tea , In p a r t e p e n t r u că a r e obice iu l să facă ast­fel, în p a r t e pen t ru a a r ă t a că lă to r i lo r câ t de î n d e m â n a t e c e el şi ce luc ru uşor e să conduci p a t r u cai , când a i a tâ ta prac t ică ca el . Făcând toa t e aces tea pe înde le t e (căci altfel efectul a r fi s imfitor micşorat) îşi p u n e ba t i s ta la loc. pă lă r i a pe cap . îşi po t r iveş t e mânuş i le , îsî a j u s ­tează mânec i l e mai t r o s n e ş f e biciul din nou şi ,.la ga lop !" mai vesel ca o r icând .

Câ te -va căsu ţe î m p r ă ş t i a t e de cele două păr ţ i a le d r u m u l u i ani injă i n t r a ­rea î n t r ' un sat . Ccvuul s t ra je i face să vi­b reze în a e r u l p u r şi r ece n o ' e însufle­ţ i te ce deştenmtă b ă t r â n u l din in ter ior . El lasă g iamul pe j u m ă t a t e , p r iveş te uu momen t a fară şi ridică g iamul la loc : in formează ce-lal t locu i to r din in te r io r că vor schimba caii în c â t eva m i n u t e . D u p ă aceas t ă î ncunoş t i i n ţ a r e , gen t le ­manul se scu tu ră şi h o t ă r ă ş t e să amâ ie р г п п И fnmu d u p e ce vor pleca din nou. Cornul r ă sună v iguros şi. la aces t sgxv-uiot. r p m e i l e şi copii sa tu lu i vin de p r i ­vesc de la uşa bojdeuci i lor şi u r m ă r e s c din ochi diligenju până ce î n toa rce la cot i tură apoi in t ră înapoi , se aşe-ч/.а tn j u ru l ferului s t r ă l uc i t o r şi-i mai a r u n c ă o buca ' ă de lemn „pen t ru tăticu, când va veni ' 1 . In aces t t imp tă t icul însu-şi la o milă d e p ă r t a r e , sch imbă un b ine ţ amical cu vizitiul şi se î n t o a r c e să e x a m i n e z e t r ă su ra ca r e d i s p a r e d e p a r t e , d e p a r t e de el .

I a r acum, in t imp ce rot i le r ă s u n ă p e s t răz i l e rău p i e t r i p ' e al unui o r a ş p ro ­vincia l , cornul cân ta o a r i e vese lă . Vi­zi t iul , desfăcând nodul ce uneş te hă ţu ­r i le , se p r e g ă t e ş t e să le a r u n c e în mo-n v n t t i l d o a r când va opvi.

Г). P ickwick ese din gu le ru l man ta l e i şi p r iveş te în j u ru - i . cu m a r e cur iozi ta­te ; vizi t iul , c a r e obse rvă , ţi i n s t rue ş t e de nume le o raşu lu i şi-i mai spune că er i a lost zi de t â r g : dub lă i n fo rma i iune ce d. P ickwick se g r ă b e ş t e u o t r ece to­varăş i lo r săi . ceia ce-i decide sa iasă din gu le r i l e lor si să p r ivească cu cur ioz i ta te în ju r . D. Wink le , c a r e e a şeza t la capă­tul bănci i , cu un picior ce ba l ansează în ucr . e ga ta să fie a r u n c a t în d rum când t r ă s u r a i n + o a r s e b ru sc să i n t r e îu pia ţa t â rgu lu i ; d. Snodgras s c a r e s ta u lă t i . r i . incă nu-şi r e v i n e din spe r i e tu ră , când şi sunt opri( i îu c u r t e a h a n u l u i , unde cai odihni ţ i , cu p ă t u r i ' e p e ei, ba t ne ­r ăbdă to r i din copi te . Vizi t iul a r u n c ă hă­ţu r i l e şi s coboară d e p e c a p r ă ; că lă tor i i ex t e r io r i scoboară de a s e m e n e a , mai pu-ţin cei cari n 'au î n c r e d e r e în î n d e m â n a ­rea lor pen t ru a r eu rea . Aceşt ia r ă m â n unde sunt , bat cu (picioarele în podea să şi le încă lzească şi p r ivesc cu nn ochi de invidie focul care. a r d e î n . sa lă şi c raca de cimşir, împodob i t ă cu boabe roşii , ce o r n e a z ă fe res t re le h a n u l u i .

In aces t t imp, s t r a j a a d e p u s la p r o v ă , l icara negus to ru lu i de semin ţe , p a c h e t u l de h â r t i e cenuş ie ce 1-a scos din gen tu­lită a t â r n a t ă de u m e r i cu o cu re lu şă în-gus*ă. El a e x a m i n a t cu g r i j ă caii noui , a a r u n c a t pe p a v a j ş eaua ce a adus din Londra , pe i m p e r i a l ă ; a a s i s t a t la con­fer inţa ţ inu tă î n t r e vizit iu şi şeful g r ă j -d a r a sup ra epiî cennş ' i . c a r e s'a r ăn i t la p ic io ru ld de d i a in t e M a r ţ e a t r ecu t ă , S"H urcat înapo ia t r ă su r i i cu Sam, vizitiul se cocoţă pe c a p r a lui ; b ă t r â n u l din in­te r ior , сате ţ inuse geamul desch i s de două dege t e în tot aces t t imp , la r id ica t şi... p ă t u r i l e s u n t l u a t e de pe cai . şi to­tul es te ga ta de p leca re , excep ţ i e făcând c r i doi groşi gen t l emen i , de c a r e vizi­tiul se In te resează cu n e r ă b d a r e ; apoi v iz i t iu l , s t r a j a , şi Sam şi d. W i n k l e , şi d.

ÜNIVUBSÜL LltmtAR 7

D e altfel, te văd straşnic de ghiftuit si cred că nu prea suferi de foame eau de frig.

— C â t e o dată, îmi p l ace câ t e o pică­tură, dar... când e p r e cinste.

— Ah, să fie a d e v ă r a t ! ? Ei, b ine , a-tunci, hai cu m i n e p e aci.

Nouii prieteni se t r a n s p o r t a r ă în o d a i a unde s e d e b i t a u bău tu r i l e Leului albas­tru şi g roşc io re lu l nos t ru dădu de duşcă un p a h a r d e r a c h i u fără să c l ipească , is­p r a v ă ee-1 î n a l t ă de-a b inelea în b u n a o-piniune a l u i Sam. C â n d şi aces ta ope ra pe p r o p r i u - i cont a l t paha r , u r ca r ă în că ruc io r .

— Ştii s ă conduc i ? î n t r e b ă p a i u l d-lui W a r d l e .

— Nifeluş, nepo ţe l e ! — I a t ă a t u n c i , zise bortosul b u c ă l a t a-

râ fându- i d r u m e a g u l . N'ai decâ t să mergi d r e p t şi n u pot i să te înşeli .

P r o n u n ţ â n d aces te cuvinte , se culcă d r ă e ă s ' o s a l ă t u r i d e morun , punându - ş i un bu to i d e s t r id i i sub cap , în ch ip de puişor , şi a d o r m i la moment .

— Ei b i n e , a s ta e de oae ! P e n t r u un t â n ă r fă ră j e n ă , iacă un t â n ă r fără j enă ! fbp'da, scoa l ' de-acolo, t ine re dropieos .

T â n ă r u l dropieos nu dădu nici u d semn d e t r e z i r e . Sam se a ş e z ă pe poli{a de d i n a i n t e a că ru ţu lu i şi dând d r u m ca­lului p r i n t r ' o s c u t u r ă t u r ă de h ă ţ u r i , con­d u s e în t r 'un t r a p susţ inut c ă t r e conacul fe rmei .

In t i m p u l aces ta , d. Pickwick şt p r i e t e ­nii săi r e s t a b i l i r ă mărşă lu ind o ac t ivă cir­c u l a ţ i e a sânge lu i pr in s is temul 1er ve­nös şi a r t e r i a l şi u r m a r ă veseli d r u m u l . Pă m â n t u i e r a p r i n s de îngheţ , ve rdea ja a l ­bi tă de b r u m ă : a e r u l rece şi uscat era î n t ă r i t o r , i a r ap rop ie rea r ap idă a c r epus ­cu lu lu i roşu-eent iş iu (culoareu a rdez ie i a r fi o e x p r e s i e mai po t r iv i tă ţie t imp ge­ros) , făcea şi mai p lăcută p e n t r u că lă to r i i noş t r i ag reab i l a perspect ivă de confort şi b u n ă t ă ţ i ce-i a ş t ep ta Ia g a z d a lor. E r a nu fel de după prânz , ca re , în-t r ' n n c â m p pustiu, a r fi pu tu t împinge o p e r e c h e de ghiu j i la scoa te rea h a i n e l o r s ă s a r ă pu ţ i n de-a capra , bun în je les nu­mai d i n u şu r in ţ a de j u d e c a t ă . Sun tem de a s e m e n e a fermi convinşi că dacă în acest m o m e n t d. T u p m a n s u r fi îndoi t de m i j ­loc, sp r i j in indu-ş i măine le în genunchi , d. P i c k w i c k a r fi profi tat , cu cea ma i m a r e av id i t a t e , d e a c e a s t ă inv i ta ţ ie in­d i rec ta .

Oricum a r ff, fnsă, d. Tupman ne pu-nându-se într'o asemenea poziţie, amicii noştr i c o n t i n u e r a să m e a r g ă , vo rb ind ve­seli . Cum intrară tn uliţa ce trebuiau sS s t r ă b a t ă , un sgomot confuz de voci le lo ­v i r ă u r e c h i l e şi î n a i n t e d e a avea timpul să fo rmeze p r e s u p u n e r i despre p e r s o a ­ne l e că ro ra a p a r ţ i n e a u a c e s t e voci. ee şi potneni ră în mi j locul unei societăţ i nu ­m e r o a s e ce le uşterpiă sos i rea .

Era b ă t r â n u l Ward le , c a r e t r ăgea n iş le grozave „ u r a ' ' şi c a re , dacă e nosibil , a-vea a e r u l ceva mai jovia l ca de obice i ; era Bella şi c red inc iosu l său T r u n d l e ; e r a Emi ly . în fine, şi opt sau zece alte t i n e r e domni şoa re , ce ven i se ră să as i s te la ope ra ţ i un i l e m a t r i m o n i a l e de a lona zi şi c a r e se găseau toa t e în acea d ispo­ziţie d e vese l ie şi de i m p o r t a n t ă obiş­nui tă Ia fetele t i ne re în p r e a j m a u n o r in­t e r e s a n t e ocaziuni ca aceas ta . C â m p u l şl d r u m u l r ă s u n a u în d e p ă r t a r e d e hoho­te le de r â s a l e aces te i b a n d e vese le .

C e r e m o n i a p r e z e n t ă r i l o r fu iute ter­mina tă , sau ma i b ine zis, p r e z e n t ă r i l e fură r e p e d e s fârş i te , f ă ră nici o ce r emo­nie, î n câ teva minu t e , d. P i ckwick , sat is­făcut şi ne con t r a r i a t , ca şi cum toatS via ta sa a r fi cunoscut ace s t e t ine re ţ i , g lumea cu cele ce nu v ro iau săi s a r ă ba ­r i e r e l e când p r ivea el, sau . când a v e a u p ic io ruşe f rumoase şi g lezne fără r ep roş , a v e a u gr i ja să mai r ă m â n ă cinci sau şase m i n u t e , d e c l a r â n d că le e r a din ca le a-fără frică să facă v re -o mişca re . Fu de :mi d e r e m a r c a t că d. Snodgrass oferi Fmi-lii W a r d l e m a i mul t a j u t o r decâ t a r fi re­cii! mat groaza ba r i e r i l o r . eu t o a t e că ti u r l e e r a u mai de. t re i p i c ' " a r o îna l t e şi că t r e b u i a să urci o g r ă m a d ă de p ie t roae . d r e p t t r e p t e . Iu fine se obse rvă că o tâ­n ă r ă d u d u e , cu ochi neg r i şi cu cipict nuci şi f rumos împodobi ţ i cu h ' ă . n ţ ă , scotea s ' r i gă t e m a r i c â n d d. W i n k l e 'i o-feri m â n a să o a j u t e la scobor i t .

( . and di f icul tă ţ i le b a r i e r e l o r fură bi­ru i te , când se găs i ră ţie şes , d. W a r d l e făcu cunoscut d-lui P ickwick că tocmai e x a m i n a s e in corpore , casa şi mobi l i e ru l u n d e t â n ă r a p e r e c h e va locui d u p ă săr­bă to r i l e de C r ă c i u n . La aceas t ă comuni ­ca re , Bella şi T r u n d l e se făcură roşii , cel pu ţ i n a t â t de roşii cât bor tosu l bucă la t d u p ă o p a r t i d ă de somn în colţul cămi­nulu i . In aces t t imp, t â n ă r a cu ochi negr i şi cu pantof ior i i cu b l ăn i ţ ă m u r m u r ă re ­vii tn u r e c h e a Emil i i , p r iv ind rauiăc toa-

sá p e d. Snodgrass . Emilia îl răspunse : „Eşti nebună'', dar roşi şl ea destul, ca toate aces tea , şi d. Snodgrass , modest c u m sunt d e obicei toate genii le mari simţi r o ş e a ţ a c u m i se urcă până în ţea­sta c a p u l u i şi-şi u r ă în fundul in imi i , ca t â n ă r a sus -men ţ iona t ă . cu ochi i ei negr i , cu g luma ei şi cu cipicii ei îmblăn i ţ i sa fi fost dusă cu tot confor tu l în ceala l tă p a r t e a Br i t an ie i .

Dacă P tckwick ien i i au fost primiţi în­tr 'un ch ip a t â t de amica l în afară, închi -pu i ţ i -vă c a r e fu că ldu ra şi co rd ia l i t a t ea r ecep ţ iun i i l o r când a j u n s e r ă la conac. Serv i to r i i ch i a r se s t r â m b a u de p l ăce re v ă z â n d pe d. P ickwick ; i a r j u p â n e a s a Eula, a r u n c ă d-lui T u p m a n o privire de recunoş t in ţă , j u m ă t a t e modes tă , j u m ă t a t e n e o b r ă z a t ă şi a t â t de f rumoasă că a r fi fost suf icientă să decidă şi s t a t u i a lui Bonapa r t e , a şeza tă în ves t ibul , să-ş i des­ch idă b r a ţ e l e st să o s t r â n g ă la sânul lui , — dacă a r fi avu t b r a ţ e .

Cucoana m a r e s tă tea în sa lon cu ma­i e s t a t e a sa ob işnui tă . D a r e r a d e a ş a rea dispozi ţ ie , şi în consec in ţă , su rdă de tot. Nu eşea nici oda tă şi ca m u l t e a l t e cu-( « a n e b ă t r â n e de a c e i a ş stofă, când alţ i i făceau c e nu p u t e a face ea însă-ş i , cre­dea că e o c r imă de îna l t e t r ă d a r e do­mest ică . Astfel , se ţ inea drea,ptă in foto­liul ei şi avea a e r u l a t â t d e sever , cât p u t e a să şi-1 ţ ie. Dar , or icâ t , D u m n e z e u să ne i e r t e , e r a î ncă u n a n de b u n ă ­voinţă .

— M a m ă . zise d. W a r d l e , i a t ă p e i . Pickwick . I ţ i r e a m i n t e ş t i ?

•— Bine, bine ! rep l ică ea c u d e m n i t a t e . Nu s u p a r ă ţ i pe d. P i ckwick p e n t r u o bă­t r ână c r e a ' u r ä ca mine . N i m ă n u i n'o să-t pese de mine , a c u m . şi e foar te n a t u r a l . P r o n u n ţ â n d aces te cuv in te , d ă d u din cap şi po t r iv i cu o m â n ă t r e m u r ă t o a r e o cută a rochie i sale de m ă t a s e .

— Vai de mine . doamnă , zise d. P ick­wick, nu resp inge ţ i astfel un vechi p r ie ­ten. Sunt ven i t tocmai să am o lungă con­ve r sa ţ i e cu dv. şi ca s ă facem un rob 4). Apoi vom a r ă t a copi i lor cum so d a n s e a z ă un menue t , ch i a r î n a i n t e ca să îmbă­t r â n i m cu pa t ruzec i şi opt de ore.

C u c o a n a m a r e se îndulc i pu ţ in , d a r nu- i p lăcea să a i bă a e r u l că c e d e a z ă d in t r 'o -da tă , astfel că se m u l ţ u m i să z ică : „Ah. n u pot să-1 and !"

- e H a i d e , m a m ă , ce cop i l ă r i e ! r e luă d. W a r d l e : nu fii a t â t d e rău d i spusă , gân-des te - te la Bella, b ia tă copilă, t r e b u e să o incuru jez i .

B u n a c u c o a n ă auz i aces tea , căci buze le îi t r e m u r a u cât vorbi fiul său . D a r vârs ta a r e mic i le ei inf i rmi tă ţ i m in t a l e şi ea un e r a potol i ta . Re începu , da r , să-şi ne te ­zească rochia şi în1orcându-se c ă t r e d. P ickwick : ..Ah, d-le P ickwick , îi zise ca. t iner i i e r a u cu totul al tfel pe v remea mea".

— F ă r ă nici o î ndo ia l ă , d o a m n ă , şi pen­t ru aceas t a iubesc) m u l t i>e cei ce a u încă u r m e d in vechea s tâncă . Zicând aces te cuvin te , e x c e l e n t u l nost ru a m i c a t r a s e dulce p e I sabe la , o sărută^ p e f run te , p aşeză pe un s c ă u n a ş la p i c ioa re l e mami -mari , Atunc i , fie că e x p r e s i u n e a aces te i t i ne re fete, r i d i ca t ă că t r e b ă t r â n ă , *i rea­mint i s u v e n i r u r i de a l t ăda tă , fie că fu a t insă de bunăvo i toa rea duioş ie a d-lui P ickwick . — o r i ca re a r fi cauza în fine. s e domoli d e tot : a r u n c ă b r a ţ e l e în jurul s a t u l u i Isabcl i şi t oa t ă r e a u a dispozi ţ ie se evaporă în l a c r ă m i t ăcu te .

t r ad . de I . CRIVAT

GABRIEL POPESCU ; CĂLĂREŢI IN LUPTA. DUPA RLBENS. Expoziţia graficei române 4) O f iguta a joculu i de ari i whist .

VNirERSUL LIT ERAU

Cei doisprezece ALEXANDRU BLOK

traci. I. BUZDUGAN g r a v u r i de V. FEODOROV

I

Neagră seară, Albă nea Vifor, vifor —

Răscoleşte-o lume vântul !... Vifor, vifor —

Volbură pe 'ntreg pământul '

Viforul învârte Albii nametj, Pe sticloasa parte, Sub cer de tuci. Bieţii druineji Cad la răscruci...

Pe zid de clădiri comunale, De frânghii prinse de gard, Atûrn'un placard :

— ..Dati toată j u te rea Adunăr i i O babă sărmană începe Să plângă... Nu poate pricepe :

Ce-o fi acest pî.acard Şi-atâta pânză stricată pe gard i...

Vai, câte rufe nu le cosea copiilor mult Căci toţi sânt — golaşi §i desculţi...

Bătrâna, ca o găină scbiloadu. Abia se tara peste-un sul de zăpadă :

— Oh, Maică preacurată, — Vin şi ne scapă,

Căci bolşevicii de vii ne îngroapă

N'aii'o na

USIVERSUL LITERAR 9

Bici-e viforul'n goană, Gerul scapărâ'n pinteni, Iar un burjui la răspinteni Işi mângâie nasul în blană...

Dar ăsta eine-i ? Cu plete lungi. Toi bâigue cuvinte ciungi :

— Trădători !... — Pierdută Rusie !...

Poate să lie vre-uu biet scriitor Poet visător !...

РгіѵЦі-1 în veşminte — Un popă, în "potcap. Cum .saltă, ca un jap... - - De ce nu eşti a/J ve.sel

Tovarăşe părinte

—- H e i ! Nu-ţi-aduci aminte, Cuin mergeai nainte Cu norod şi cântec, Şi-ţi sclipeu pe pântec

Crucea de argint ? !..

Life şi-o cocoană îmbrăcată în blană Scumpă, de carâcul...

Alteţa-i se p lânge:—,J>apoi noLsăracul , — Vai, ce-am plâns, ce-am mai plâns !"...

Dar alunecând, deodată, Pe pământ s'a 'ntins...

Vai ! vai !

16 UNIVERSUL LITERAR

...Şi noi ara avut adunare...

..Jn clădirea aceasta mare... ...Ne-am sfătuit... ...Şi-am hotărît

...Pentr'un t imp — zece, şi douăzeci — pentru-o noapte... ...de orice golan...

„.Şi mai puţin nici un gologan.. Fetelor, hai la culcare... Noapte târzie. Stradă pustie Doar un golan Hoinur, î lueră Şi vântul şueră In noapte-a pustiu.

— Hei, golane, Nn-mi eşti muşteriu '{..-Vino cn mine Să ne... sărutăm... — Pâine !... — Ş'apoi ce-o mai fi f. „ — Câine, Şterge-o de-aci

ONIWR&ÜL ЫТЖАВ

C u n u n i a s â n — „Halde, He-ţi milă odată apropie-te

şi dă-глі mântuirea 1 La ce bun truda as­ta nefolositoare când scăparea e s te de neînchipuit !

Robert îşi rostogoli capul năucit de spasmuri in aşternuturiie înfierbântate de zăcere. Chinurile unui cancer ireme­diabil şi turburările tării în care se născuse şi iubise întâia oară, îl prigoniră în rezerva unui spital la Paris. Kozari-na, steaua întâiului teatru al aceleaşi ţări în care îl cunoscuse iubind şi ea tot pentru întâia oară, îşi urmări idolul care se sbătea în chinuri grozave. Se contemplaţi muţi, consternaţi, topindn-şi privirle şi speranţele, în suspine pre­lungi, întretăiate de fiorii coşmarului primejdiei care se aşezase deacurmezi-sul fericirii lor, fără a-şi vorbi, iubin-du-se prin lacrimi, prin semne prin in­finite oftări cari măreau la infinit îndu­rerarea.

Şi în după-amiaza aceia de ucigătoare şi vagă tristeţe, peste care apusul rumen al Parisului îşi aşternea doliul neîndu­plecat al toamnei— toamna excluşilor soar+ei veniţi să moară pe pământul fă. găduinţelor târzii — toamna cu ploaia frunzelor ftizice, cu înserarea îndurerată, cu mâhnirea asfinţitului osten't— visă­torul Robert şi tragediana Kozarina îşi aş­teptau mântuirea în camera ursuză, sin», plă şi decolorată a spi+alului desmoşte-niţilor, intermitent stropită cu efecte de lumină galbenă, de clarobscur roşcat, de întuneric funebru — cel dintâi, sperând îu miracolul vre-unei tămăduiri — Ko­zarina într'o legătură nepieritoare cu a-cela pentru care îşi părăsise patria şi glo­ria. O adiere îngândurată clătina mola­tec perdelele rezervei, aducând din depăr­tările înmurgitului pe freamătul îngân­durat al înoptărei, tânguirea amară a u-nui vânt leneş, trudit, simptomatic—pre­ludiul morţii care se apropia, svârlind pe fereastra deschisă, frunze mari usca­te, cari cădeau seduse pe pat, pe lucruri şi pe oameni.

— „Să-ţi dau scăparea? interveni zdro­bită Kozarina, strivind batista între pal­me. Dar eu însă-mi o aştept din chiar mânu şi voinţa ta, suspină îndelung Ko­zarina cu pieptul plin de o duioşie ama­ră. Mântuirea să-ţi fie încrederea pe cu­re o ceri delà o neputincioasă ca mine şi Dumnezeu uu-şi va întârzia ocroti­rea !

— „Dar lumina se stinge, şopti Ro­bert si luminu mea eşti tu ! Şi atunci tortura e mai ucigătoare — tortura căr-uei care putrezeşte mai înainte de a fi murit — tortura ochilor care nu mai au a te vedea şi a căror lumină a nu ne în nuintc de а te cuprinde întreagă în su­premul lor salut. Haide, omoară-mă dar, aratfindu-ţi astfel iubirea de pe urmă !

Kozarina nu-i răspunse. Privi ca într'o reverie dureroasă spre perdelele cari dansau aducând pe pat frunze roşcate de toamnă, cari ţipau în întâlnirea lor ne­regulată ca nişte oase cari se frâng. în­durerarea ei pentru Robert nu era de­cât exp*esiunea [ubirei şi a cărei dovada muribundul o mai cerea încă, în suspi­nele agoniei. Kozarina i-o făgăduise de mult, urmându-I Ia Paris, dar suferindu-1 neîncrezător şi continuu temut, 'i-o mai solicita încă, pentru consolidarea inevi­tabilei lor despărţiri. Cancerul se aşeza­se ferm între sufletele lor rebele şi scă­parea întârzia. Robert o cerea stârnitor Kozarinei. Ii cerea uciderea, iar Koza­rina care se îngrezea, îi făgăduia în schimb dragostea n e care mai apoi moartea, avea să o ducă la cer pe o măr­turie a d iv ine i ei întraripări 1 Dar lut

Robert nu-i folosea această aparenţă de îmbărbătare. Ori cât de somptuoasă ar fi fost dragostea Kozarineî, ochii închişi pentru totdeauna ai lui Robert, nu aveau să o mai vadă în curând şi urechile lui astupate cu pământ nu aveau să-i mal audă înduioşătoarea ei consolare !

— „Dă-mi scăparea în locul dragos­tei, îngână într'un timp Robert, prin ar­sura buzelor cari nu mai vorbeau.

— „O vei avea. mugi Kozarina şi ca ea şi dragostea mea. Atunci va fi renaş­terea ta întreagă şi bucuria de invidiat a amândorora. Până atunci puterile mele sfârşite nu mai au nimic de îndeplinit !

— „Mă doare, gemu Robert. Pentru ce mă ucizi refuzându-mi uciderea ? Nu-mi trebuie dragostea celeilalte lumî ; dă-mi mână de ajutor a dragostei de aci.Dă-mi cât de puţin din ceeace dincolo devota­mentul tău îmi asigură cu atâta infinită şi neasemuit de înălţătoare bunătate — omoară-mă şi ne vom uni !

— „Unirea o vreau aci. pe pământ ! — ,,Dar cu mor şi văduvia ta va sosi

înaintea legăturilor pământeşti. La ce bun această paradoxală inversiune, fă­când pc placul soartei ? Dă-mi scăparea mai curând, dacă viata se scumpeşte în-tr'astfel !

— ,,Robert, ai păcătuit ! Abatele Emánuel, Parohul capelei şi

mandatarul cuvântului de pe urmă, ae a propia pentru obişnuitele rugăciuni,

— „Părinte, isbucni Robert, află 08 da­ntesc cerurilor fructul păcătoe al sufle­tului meu, iar pământul hain să-i poarte gregala căci de vină e ..Atotputernicul" !

Abatele binecuvânta pe rătăcit, înăl­ţa nd cumpănit privirile în tavan. Prosck, medicul spitalului şi sclavul ştiinţei, in­tră urmat de Esthera, sora de caritate, figurantă a decorului morţii, care aducea în bluza ei de cioclu, pansamentele şi trusa. Kozarina eşi înaintea medicului frângându-şi mâinile. Medicul făcu un gest de resemnare aplecând urechea pe inima bolnavului. Robert înălţă pieptul. Vântul împletea perdelele cari pătau pă­tratul negru al nopţii prins în cercevele, cu lumilele lor albe de spital.

— ,,Bate vântul — vântul morţii care bătea în geam, d c ' o r mincinos şi prefă­cut, prefăcând mine- tua în suferinţă, gemu Kozarina eşită din minţi.

— „Dar bolnavului îi merge cum nu mă aşteptam, întări medicul care nu luă în seamă ocările Kozarinei.

— „Dar nu auzi cum moartea adusă de vânt, şi-a coborît jalja în fereastră, cerşind pomana păcatelor netrebnicilor şi a neputincioşilor de noi ? La ce bun, momeala ştiinţei şi a vorbelor deşarte, strigă Kozarina în faţa medicului uluit, oare venise în urma unui consult avut în laborator. înainte de ora vizitărei s«-Ioanelor , să încerce pentru cancerul Iui

JEAN AL. SIEK1ADE : EETIŢE LA PIAN ( l i tograf ie ) Expoziţia de grafică română

12 *~~*ŰNÍVEHSÜL UTERAR

ІС fm-АРІА d e ГСоѴімТЕ

R. I O S I F : C O M P O Z I Ţ I E (monotyp) Expoz i ţ i a de graf ică r o m â n ă

Rober t , o t r ans fuz ie cu sânge le Kozar i -ne i .

D a r doc toru l P rosck n u o auzia , p r e ­p a r â n d i n s t r u m e n t e l e şi făcând Es the re i s e m n să se a p r o p i e .

— „ D a r la ce b u n şi p r e o t u l ? i sbucn i d in nou K o z a r i n a , î n t r ' u n acces de dei>-e s p e r a r e , c a r e îi l uă cunoş t in ţa . D u m n e ­zeu nu es te o a r e ma i p u t e r n i c decâ t >-fosele duhovn icu lu i c a r e se a b a t e u u m a i de ochii l ume i în d r u m u l mor ţ i i , min­ţ ind s lăb ic iunea o a m e n i l o r şi p r e c u p e ­ţ ind m a r t i r i u l lu i Chr i s t , sacr i f icat mâi . -tu i re i omen i re i , p r e c u m med icu l fu r ând p a r f u m u l b u r u e n i l o r şi î nch izând în aco­p e r i ş u r i d e s t ic lă p l ă m ă d e a l a sucur i lo r un ive r su lu i , p r e p a r ă m i n c i u n a s t e a r p ă й t ă m ă d u i r e i !

A b a t e l e E m á n u e l îşi î m p r e u n ă p a l m e l e d e a s u p r a c ruc i f ixu lu i c a r e fu lgera po a t l asu l su t ane i , î n t r ' o l i n i o a r ă f ină de a r ­gint , sub ţ i indu-ş i buze le si î n c r u n ' â n d u -şi f run tea , în v r e m e ce doc toru l P r o s c k cocoşat în r ed ingo ta Iui de savant , dea­s u p r a m o j a r e l o r , des infec ta î n d e l u n g o s i r ingă a ju t a t d e E s t h e r u a că re i roşa tă congen i t a l ă făcea s ă p l e snească de a tâ ta a b u n d e n t ă s ănă t a t e , e n o r m a ei scufie a lbă . K o z a r i n a p l i m b ă cu o n e d u m e r î r e obosită, p r i v i r e de la doc to ru l P r o s c k sp re a b a t e l e E m á n u e l , d e acolo s p r e Rober t şi îu u r m ă , înapoi , în aceiaş i o rd ine , de mai m u l t e or i . î n t r ' u n t â rz iu , când doc­toru l P rosck înă l ţ ă acu l î n d e a j u n s flam­bat , Koza r ina nescăpându- i un momen t üuzu lu i , v â n t u l c a r e se domolea şi pr ivi­r i lor , t o a t e m i şcă r i l o r d i m p r e j u r , p u t u să î n g â n e vag, p ă s t r â n d în f igura p lânsă s p e r a n ţ a une i m i n u n i .

— „ î n t r ' a d e v ă r , se p a r e că m o a r t e a a r fi d i spusă să-şi ia s e a m a b a c h i a r se de­p ă r t e a z ă !

Apoi e x t a z i a t ă c ă t r e med icu l Prosck , c a r e î n ă l ţ a tot m a i mul t s i r inga , sciifâud bob i t e l e de a e r , c a r i d a n s a u în vâr fu l a-cu lu i :

— „Să fie cu p u t i n ţ ă ? — P u t e r e a e în s u p u n e r e a voinţei du-

m i t a l e , i n t e r v e n i m e d i c u l d i s t r a t , fără să-1 p r e o c u p e câ tuş i d e pu ţ in nici bucu ­r i a Kozar ine i , î n t r ' u n caz e v e n t u a l de r euş i t ă , nici d e s e s p e r a r e a ei , în ipo teză că î n c e r c a r e a t r ans fuz ie i a r fi fost za­da rn i că , c o n t i n u â n d d o a r s& u r m ă r e a s c ă a t e n t g lobule le de a e r c a r e se t o p e a u în vid, rând pe rând, sd rob indu- se în t r 'o a-p r o p i e r e l en tă , una de a l ta , d e g a j â n d as t ­fel complec t conduc tu l se r inge i .

— „Dar mai presus de voinţa şi supu­

n e r e a mea, nu es te decâ t s căpa rea lu i R o b e r t !

.— Dă . i -o ! — „ In ce fel ? — „Potol ind înse loşa rea v ine lo r bolna­

vulu i cu înse toşarea de i ub i r e , a sânge­lui v ine lor d- ta le şi d in l e g ă t u r a că rora va ţâşni v ia ta cea nouă a u n ; r e i voas t r e dcap i i ru r i . documen tă medicul pb'ct 's i t . p rop t ind p r e c a u t în a n t e b r a ţ u l K o z a r -nei c a r e se oferi sedusa, p l a t i n a f ină a a-cului .

— Taie . faie mul t . t a ie adânc , ta ie tot. î i ' ibucă tă t ind totul , p â n ă la cea d in u r m ă fibră, i sbucni e x p a n s i v K o / n r i n a . dân-du-mi în s c h ; m b pe R o b e r t î n t r e g !

— ,.Da. văd. i n t e rven i cucern ic a b a ­tele , se a p r o p i e s căpa rea !

Ope ra t 'a u r m ă în t ă c e r e a g rea a re-7'4'voi. VnnHil p lecase d in ce rec ve le şi fâşii le a l b e a l e -perdelelor îşi p r e l i n ­geau t r ena lor m a r t ' a l ă nană în ogRnda mozaicu lu i pa rdose le i . P reo tu l desch ise o ca r t e de rugăc iun i , p r iv ind din o b i s n n . iută . în c a a i n i l e ca r e acum nn-î t r e b u i a u decâ t n u m a i c e n t r u a-si po*olî cur iozi ­ta tea , ca re . o r i cum, în t r ' o m ă s u r ă a r fi t u r b u r a t so lomm' ta 'ea ope ra ţ i e i . Es the rn în t inse e r a h n t e Koza r ine i un p a h a r cu ană . î nda t ă ce medicu l scoase a fa ră din л;*па, acul î nsâuceva t . a cone r ind deschi­ză tura cu o mVătnră de co 'od ' i i , în v r e m e r e acu l îsî î n d r e p t ă n e î n t â r z i a t asent isn] plin de sâne-e. s p r e nan i i u n d e t r ebu ia să fneă g r abn i c o яТ+ă incizie, de da t a as+a în b r a ţ u l lui Robe r t . D u p ă opera ţ i a •bolnavului, a b a t e l e E m á n u e l închise ceas­lovul f ixând ne R o b e r t si l ă sând pe Ko­za r ina în g r i j a Es the re i , c a r e îi ad r e să îmKUT - b ă t ă r i a l ină+onre . îmbră ţ i ş a nd-o. Polnnvvd l i be ra t de s t r ă p u n g e r e a acu lu i , de te d r u m u l susn în inu i n e l ă m u r i t al s e n / a t h i n e i î n t e r ă n i r f i . P u t i n t i m n însă după ce i n s t r u m e n t e l e fură a şeza t e la loc. în catifeaua, t ruse i , d u r e r i l e din pa t încă nu con ten i se ră . O tuse a r ida u r m a ­tă de p r e l u n g i s p a s m u r i . î n i r n i o r ă a ş t ep ­tă r i l e . L u m e a se î n g r ă m ă d i din nou în j u r u l matului .

— „Unde es te monsen io ru l , u n d e sunt l umin i l e s fân tu lu i j e r t fe ln ic , t inde îmi es*e a leasa , a i u r a Robe r t , d e ş t e p t a t l e v â n t u l r a r e îsl reltiS p l ânsoa rea în fe­r e s t r e . A b a t e l e î n g ă i m a o rugăc iune , la î n t â m p l a r e , la en re K o 7 » r i u q se răs t i :

— „ D a r D u m n e z e u nu ma i a r e ce cău­ta p r i n t r e noi p r e a sfinte, de v r e m e ce t r imi su l lu i es te aci, sfârşi K o z a r i n a cu

C e l e b r u l scr i i tor A lphonse K a r r fu lua t do u n p r i e t e n să ascu l te o p i a n i s t ă pro-coce. o fet i ta de 8 ani , i n t e r p r e t ă a r p o x i -mat ivă a lui Bee thoven .

Copi la cântă o buca t ă . K a r r a p l a u d ă : o a doua buca tă , Ab-honse K a r r a p l a u d ă din nou, d a r cu ma i pui iu en tuz ia sm ; o a t r e i a b u c a t ă :

— D a r , nici nu mai asculţi ! îi zise p r ie ­tenul eare-1 adusese . Găseş t i f ă fet i ta nu mai cân tă asa de b i n e ?

— Dimpo t r i vă , r ă s p u n s e scr i i toru l , d a r de când sun tem aci t impul a t recut . . . şi copila a mai î m b ă ' r â n i t . asa că luc ru l în s ine e mai ipnţin in t e resan t .

* Regele E d u a r d VII. că ru ia ii p lăceau

mul t s i tua ţ i i l e hazli i , povestea b u c u r o s o a n e c d o t ă p e en re is toriografi i Ini n 'au socotit-o d e m n ă să f igureze în Scrier i le per c a r e îi le-au consacra t . Cu tonte astea en e destul de nos t imă .

Oda tă , p e când m o n a r h u l eng lez se pl imba sîni înr pe malu l măr i i , la P r î c h -fon. nn ş t r e n g a r z d r e n ţ ă r o s se ivi deoda­tă î n a i n t e a lui .

— D o m n u l e , vă rog. pute ţ i să-mi spu­neţi , r â t e ceasul ?

Fdnnrrl sconse censul si-î r ă snnnse . — Uf ! exc l amă fur ios ş ' rensrorul . De

două ceasur i a ş t ep t aci. să v"d t r ecând p e b ă t r â n u l dobitoc, de rege . Ei b ine , m ă duc. nu ni-ii aste, t 1

— Bine faci, r ă s p u n s e r e c e l e foar te li­nişti t , nici eu n 'o să m a i a ş t ep t . Că zău. nu face !

Se poves teş te u r m ă t o a r e a anecdo tă nos­t i m ă d e s p r e cunoscu tu l p ian is t şi compo­zitor . Eugen D 'Albe r t , cunoscut şi p r in n u m e r o a s e l e căsător i i ce a con t rac ta t .

Nu de mult a ob ţ inu t (b'vorful la t r ibu­nalu l din Lugano , cu gândul de a se recă­sători în c u r â n d . D u p ă p r o n u n ţ a r e a

o t ruf ie p re făcu tă , a r ă t â n d sp re doctorul P rosck . "'""p"!

D a r g e m e t e l e lui Rober t cont inuai ; să se ia la î n t r e c e r e cu s p a s m u r i l e vân­tu lu i rl,> a f a r ă . Doctoru l P rosck r ă m a s e nec 1 ; i i t i t la canul b o l n a v u l u i în v r e m e ce Koza r ina a i u r a :

—' ,.E moar t ea sau scăparea ca r e b a t e în geam ?

D a r Robe r t murea î n t r ' a d e v ă r . A g n n i a s e s ' â r s i s e într 'un si'sein г г " ' п і ч ' <•!" des-n ă d e i d e şi a b a t e l e E m á n u e l ap lecă o-brn j i i r u m e n i în t'oi'e <-«'-">ris-e .«'•> cXrtii de rugăc iun i , cor i p l e scă i au s u p ă r ă t o r în cău t a r ea g rabn ică a ve r se tu lu i mor ţ i i .

— „Ori cum doctore , u r ' ă Koza r ina . năuci tă de d u r e r e , acul d- ta le a sluj i t la c( va. Tn sch imbul înf ră ţ i re î noas t r e pe car i 4 ş t i inja d - Ы о nu a pu tu t -o în făntu i dibăcia b ő n săvârş i t cunun ia s â n g e l u i !

Apoi pi ăbusindu-se. la c ă r ă t â i u l mor­tului şi s t r i g â n d de acolo c ă t r e a b a t e l e E m á n u e l :

— „A fost î n tocma i p r e c u m nebun ia sau l i m p e z ' m e a p res imţ i r i i m e l e a pro­oroc i t ! Altfel n u aşi fi p r i c e n u t cum voinţa sânge lu i a r fi p u t u t păcă l i vo in ţa mor ţ i i !

Şi a b a t e l e E m á n u e l înch izând . .v i r tea rost i în f r igura t b e n e d i c ţ i u n e a m a c a b r ă mor ţ i i !

SĂRMANUL K L O P Ş T O C K

UNIVERSUL LlTfsüÄu

Un Interview cu Bernard Shaw - PHONO-FTLMUL

d ivor ţu lu i se d u s e Ir, G r a n d Hote l sä m ă n â n c e gi i se oferi o m a s ă l a c a r e se m a i afla o d o a m n ă s ingură . Ar t i s t u l se p r e z i n t ă pol i t icos :

— E u g e n D 'Albe r t . Imi da ţ i voie să iau l o c ?

D u p ă peş te . D ' A l b e r t înce rcă să lege o conve r sa ţ i e .

— Pa rdon , d o a m n ă , mi se [pare că v'aiu mai cunoscut .

D o a m n a p r iv i în spaţ iu . — N ' a m c â n t a t o a r o o d a t ă a m â n d o i , la

Vieim acum p a t r u ani ? Nu ? Atunc i vă rog să m ă i e r t a ţ i : memor ia mă înşa lă câ t e dilată.

D u p ă ace i a se se rv i f r ip tura . — încă o î n t r e b a r e doamnă : n ' am fost

noi căsăvoriţ i a c u m şeapte ani ?

Cel mai sp i r i t ua l ca r ica tur i s t f rancez, Sem, făcea in t i m p u l războiului , por­t r e tu l m a r e ş a l u l u i X...

î n t r ' o zi veni la ce lebrul mi l i t a r cu i> u n i f o r m ă n o u ă (era mobilizat) ' ves tonul şi p a n t a l o n i i e r au de un a l b a s t r u r id i ­col de d e s c h i s mole t iere le de mă tase , c e n t i r o n u l p r e a nou. placa cen t i ronu lu i p ă r e a de a u r , i a r ghetele e r a u de lac, eir... M a r e ş a l u l îl pr ivi un moment , apoi ii z ise z â m b i n d :

— U n d e - i Sem. să te vadă !

• P r e ş e d i n t e l e Fal l ières vizita oda tă

Londra . D i n mul ţ ime un englez s t r iga cât îl ţ i nea gura :

— T r ă i a s c ă Loubet ! T r ă i a s c ă Loubet ' —• Nu e Ixjubet, îi spune un [parizian,

e Fa l l i è r e s . Loubet nu mai e p r e şed in t e . — Ştiu, r ă s p u n s e englezul , da r se p ro ­

n u n ţ ă ma i uşor .

— Inii da i t re i fotoliuri p e n t r u Marţ ia s i i t o a r e , d r a g ă p r i e t e n e ? spuse I r i s t a n B e r n a r d d i rec to ru lu i unui t e a t r u de pe B u l e v a r d

— Bucuros , r ă spunse acesta . Suut pen­t r u d u m n e a v o a s t r ă ?

Şi T r i s t a n B e r n a r d r ă spunse făcând cu och iu l .

— Da p e n t r u mine şi... două femei. D i r e c t o r u l pufni în râs . — D o u ă femei pent ru d u m n e a t a sin­

gur . Bine te lauzi , d ragă maes t r e . — În ţe leg i r ipostă i r i s an Berna rd ,

hi vâ r s t a mea . când îmbă t r âneş t i , devi i p l ic t icos . A tunc i prefer să am două fe­mei ; d a c ă t ovă ră ş i a mea le p l ic t i seş te , cel pu ţ in vor a v e a compensaţ ia de a pu­tea discuta î n t r e e le .

Yves M ira ude, cunoscutul au to r de vo­dev i lu r i şi revis te par is iene, c ă l ă t o r e a în \ a r a a c e a s t a p r in Proveitja. l n i r ' una din z i le cobor î ud d in automobi l t r a g e la ut» hrftol u n d e anga j ează o c a m e r ă şi apoi ( Ore să i se se rvească masa.

D u p ă d e j u n se urcă în c a m e r a sa. Pes te cinci m i n u t e coboară şi cere un p a h a r cu a p ă . Urcă scă r i l e până la a l doi lea etaj cu p a h a r u l plin şi peste cinci m i n u t e ce r e a l t p a h a r . Lucrul s'a repe ta t de v re -o zece o r i . In cele d i n ur ină pe c â n d Yves Mi rande cobora cu p a h a r u l gol, p a t r o n u l ho te lu lu i i se a d r e s e a z ă :

— De ce a t â t a apă , d o m n u l e ? Sun te ţ i b o l n a v ?

Yves M i r a n d e su r âde politicos şi um-plându-ş i d in nou p a h a r u l r ă s p u n d e ab­sent : 1 ; Í

— Nu, d o m n u l e ! Mi-a lua't foc odaia. . . A r d e c a m e r a . N'a veţ i un p a h a r mai m a r e ?

RUD. A. K N A P P

B e r n a r d Shaw, c r ede că a găsi t mi j lo­cul să sa t is facă do r in ţ a a d e s e x p r i m a t ă de a d m i r a t o r i i săi d e pes te ocean d e a-1 vedea şi auzi , f ă ră a fi nevoi t s ă î n t r e ­p r i n d ă o că lă to r ie , ca re la v â r s t a sa i -ar pu tea fi fa tală , d u p ă cum s p u n e el însuş .

Acest mi j loc e f i lmul vorb i to r aşa cum a fost pe r fec ţ iona t în u l t imul t i m p în S ta te l e -Uni te .

B e r n a r d Shaw n'a văzut încă , ,phono-filniul"' amer i can , d a r pes te câ teva zile se va face o d e m o n s t r a ţ i e în faţa sa şi dacă a ş t e p t ă r i l e nu-i vor fi înşe la te , e p robab i l , — a spus Shaw, — că va ac­cepta ofer ta c a r e i s'a făcut d in Amer i -

celor ş e a p t e zeci d e an i a i mei şi a d a s o cu s ine o a d e v ă r a t ă o rg i e d e vizi te d e u-r ă r i şi un p o t o p de fel ic i tăr i d in î n t r e a ­ga lume, la c a r e t r e b u i a s ă г а з р и п і . C r e z u s e m , că d u c â n d u - m ă în I t a l i a voi fi lăsa t în p a c e . D a r n 'a fost a ş a . Apoi în Sued ia ş i-au p u s în c a p să-mi a c o r d e p r e m i u l Nobel şi ăe ta fu p r i l e j u l a l to r a d u l ă r i şi a a l t u i m a r e zgomot î n j u r u l m e u " .

D. Shaw, ca r e a a s i s t a t la o d e m o n s t r a ­ţie de phono-f i lm la M i l a n o s'a d e c l a r a t perfect sa t is făcut şi a f l â n i că p h o n o - Ш -niul a m e r i c a n e şi m a i r euş i t d e cât cel

B E R N A R D S H A W

ca p e n t r u un film de aces t gen. m u l ţ u m i ­tă c ă r u i a a d m i r a t o r i i săi d in l u m e a în­t r e a g ă vor p u t e a să-1 v a d ă şi să-1 audă . D u p ă câ te mi-a dec l a ra t Shaw, dacă a-cest film va fi rea l iza t , va p r imi f rumo­sul o n o r a r de 50.000 de dolar i .

S h n w mi-a făcut aces te dec la ra ţ i i , când l-am î n t r e b a t dacă va vizita Amer i ca .

— Ştiu, că amer i can i i , ca r i gândesc bi­n e d e s p r e l uc ră r i l e mele , sun t dorn ic i să mă vadă căci aşa îmi scr iu cel pu ţ in . D a r e în a d e v ă r imposibi l ca la vâ rs ta m e a să mă gândesc la o a s e m e n e a călă­torie, mai ales a c u m când am fost a p r o a ­pe zdrobi t sub g r e u t a t e a adu lă r i l o r , p e ca r e a t r ebu i t să Ie supor t în u l t i m u l t imp. P r i m ă v a r a t r e c u t ă am fost se r ios bo lnav , d u p ă cum ştiţi. Abia î ncepusem să mă î n t r emez , când veni a n i v e r s a r e a

it< Han s'a a r ă t a t d i spus s ă uzeze de a-cest mi j loc .

— „Astfel nu va fi nevoie să m ă d u c în Amer ica să ţ iu confer in ţe , ci voi pu ­tea spune c e e a c e a m de s p u s s t ând li­niştit în b i rou l m e u şi voi p u n e î n buzu­na r şi 50.000 de dolar i fă ră nici o sfor­ţ a r e fizică.

In u l t i m u l t i m p B e r n a r d S h a w a r e ­fuzat să mai p r i m e a s c ă vre-un g a z e t a r , aşa că prof i tând d e f avoa rea ce mi s'o făcut, a m cău ta t să m ă folosesc cât mai b ine de j u m ă t a t e a de o r ă ce mi s a a-corda t .

î ncă de când a t e r m i n a t pe , ,Sfânta Ioana'" S h a w şi-a c o n c e r n t r a t t oa t ă ene r ­gia sc r i ind m a r e a şi se r ioasa ca r t e , p e ca r e d-sa o n u m e ş t e „ C ă l ă u z a femeei in­te l igen te sp re social ism şi cap i t a l i sm" .

14 UNIVERSUL ШЖИАЛ

lnrrebânda-1 când crede că va fi gate această lue rar*, eVea mi-a răspuns :

— ,,Aş dori să vă pot spune. Dar alei» tuirea acestei cărţi a fost o nesfârşită ser rie de întreruperi exasperate . O voi termina intr'o zi, asta e sigur. Chiar de aş muri acum, o bună parte din ea ar putea fi folosită. Mi se pare că am scris vre-o 120.000 de cuvinte pân'acum"

D e şi Shaw nu mi-a vorbit despre asta, dar mi s'a spus că-şi scrie toate operi le stenografiindu-le cu atâta acurateţa, în cât cei cari le transcriu apoi, a u rare ori nevoia să-i ceară vre-o lămurire.

Revenind la subiectul filmelor, d. Shaw confimă ştirea că e în tratative cu un impresar american care vrea să fil­meze nuvela sa „Castelul Byron's Pro­fession"' cu faimosul boxer Gene Tun . ney în rolul titular. (D. Shaw n'a aflat însă despre refuzul lui Tunney de a tur­na în această versiune p e motiv că nu-vela e ..neroadă'' şi .prematură".

„Am aflat, spuse d, Shaw că Mr. Ja­mes J. Corbett care a jucat la New-York intr'o versiune dramatică — a nuvele i mele, — versiune făcută fără consimţă­mântul meu, — intenţiona să apară şi la Londra. Spre a împiedeca aceasta a m scris atuucea „The Admirable bashvi l le" ca să-ші apăr drepturile literare.

D , Shaw a mai făcut apoi a luzie la un alt proces p e care-1 are cu o casă de fil­me americane pentru filmarea comediei muzicale „Soldatul de şocolată"', bazată tot pe o nuvelă a sa intitulată „Arnusand the Mari". _ ;

„Aş fi s igur că voi câşt iga procesul, spuse Shaw, dacă avocaţi i ar cunoaşte măcar ceva din legi, dar dacă avoeatui meu câştigă procesul, va izbuti numai să mă împiedice de a face un lucru, pe care nici nu vreau să-l fac pentru că l-am şi făcut şi anume să vestesc pe pro­ducătorii de filme de pretitundeni să nu mai puie mâna pe piese le mele''.

Găsind pe d. Suaw într'o dispoziţ ie cu totul excepţională, încercai să-l fac să 'mi spuie cât a câştigat din scrierile sale.

Scuza acestei încercări era chiar propria sa declaraţie iăcuiă când a le fu-zat premiul Nobel şi anume că cititorii şi auditorii săi î i procură mai mulţi bani chiar decât are nevoie .

D. Shaw mă privi un moment ca şi când ar fi fost dispus să mărturisească— dar apoi ocoli acest punct :

J a r ă îndoială că cel mai bun raijloc ca să faci ba ui e să rulezi nimicuri spec­taculoase care nu durează nici 24 de ore, spuse d. Shaw. Iu ce priveşte operi le me­le, ar fi greu să spun cât au produs. D e sigur, unele din cărţile şi din piesele mele mi-au adus foarte puţin la început. Dar întrebarea d-tale îmi aminteşte că va trebui să fac ceva cu privire la veni­turile mele din America, trebuie să gă­sesc un mijloc de a le reduce. Până mai acum câtă-va vreme erau presupuse des­tul de mari ca să justif ice o taxă pe ve ­nit de 5 sau 6 la sută. dar după cât se pare acum fac parte din clasa supusă ia suprataxă. Trebuie neapărat ьа iau măsuri, iau prea mult delà mine, d. Shaw spuse aceste cuvinte cu faimosul său surâs care-ţi spune că glumeşte . Dar (de e vorba de taxe sau de supra taxe, fapt e că piesele d-lui Bernard Shaw ca­re se joacă in lumea întreagă trebuie să-i aducă o avere. Am auzit chiar că în ultimul timp, mulţimea cecurilor ce pri­meşte l-a silit să mai cumpere o maşină secretarului său.

Făcând o ultimă încercare ca să aflu cel puţin cât i-au adus piesei* sale, d. Shaw mi'* râepiuu „zău aţa, t feaoto

RAMIRO MODESTO LITOCCA

(Corespondenţă artistică pentru vacanţa Crăciunului)

Iată ce-mi scrie din Stancatcrra, un tânăr artist, al cărui nume, üat iiind ca. racterui prea personal ai epistolii pre­zente —, ne facem datoria sa-1 păstrăm suo tăcere :

In republica noastră sud-americană, pie.orui Katniro lUouesto Litucco este una clin ace le l iguri care ogl indeşte, la o lalta, spiendiuut, impetuosul, tempera­ment al ошиші renaşterii na i i eue şi vi­gilenţa, i iurepidimiea, elun ut, ticului modern, superior, încălzit ia ideia trus­tului şi a regenerării omeniri i prut bani şt viteză.

Sunt de doi ani de zi le e levul său — şi mărturisesc că a m lost necontenit hip­notizat de gemul universal şi de inge-utosiiaiea Ultramodernă a acestui maes­tru deopotrivă de lăudat şi de Uulit, dar în cate . asemenea biocuiui de stâncă, zac energi i extraordinare şi caldă vă­paie de metale preţioase, oricând dis­puse să erupă, nu ca sa ardu şt să dis­trugă, ci ca sa aprindă, cu lava entuzias-muiui, l imanurile aride ale соиіепірогр-ueităpli.

In vastul său atelier clădit pe malul mării în cartierul Averonuitu, de dimi­neaţă şi pana noaptea târziu vizitatorii, ai lmitaioru, curioşii sosesc ş i pieaca în lung, neslarşit , impres ionam peler inaj .

Pictor, sculptor, estet expert şi oui de lume, Kiuiuio îvlouesto Litucca nu se du îndărăt delà nici un s a c n u c i u de amabi­litate sau cliel iuială ca sa nienpnâ ne­ştirbită faima atel ierului şi prestigiul o-miilui. ,

încadrat de o magnifică barbă roş-blondă, ceeace, dupa duşmanii invidioşi, i-ar trăda origina î n i c - a s i u u c a ; cu o vo­ce caiua în care un accent uş«r străin vibrează ca o reminiscenţă senină a Ce-falomei sau a ѵесшіиг ceiaţi de isteţi şi aprigi negustori, ambulanţi , de pe coa-steie Adnat ic i i — Kaimro Modest o Li-tocea cucereşte de là рігша întrevedere şi subjugă pentru totdeauna. Puterea iui de lasciuure creşte in măsura in care p e fruntea şi în barba arus iuiui se in-niulUísc bucneteie de găiocei albi . ce a-daugâ acestei splendide s i luete de artist cavaler uu ştiu ce aureolă bizară, de paririarh bizantin.

Celebru deja în toată republica pentru pânze le sale de dimensiuni ameţitoare, iu care cântă toată poesia nedefinită a

greu de calculat'*. Tot ce pot spune e că scrierile mele mi-au produs atât cât ar putea să producă ori ce persoană.

Copyright by the „Universul" and the N. A. N. A» Al l rights reserred.

HAIDEN CfflíSCH

patriei noastre. în cari auzi parcă urle­tul spumegă tor al mării simţi aroma la* murilor de porumb şi a podgoriilor gra­se, guşti dulceaţa fructelor noastre şi pipăi ampla rotunjime a fecioarelor cu pigmentul de curcuduşă pârguită — Ra-miro Modesto Lltocca ar fi putut să se odihnească pe laurii câştigaţi şi să-şi pe­treacă în l inişte ol impică ultimii şi glo­rioşii ani ai vieţii. Dar geniul are scor-moiiri diavoleşt i şi impetuoasă trebuinţă de acţiune.

Astfel vizitatorii ş i-au putut exp l i ca pentru ce au văzut, în dimineaţa când au năvălit la maestru, ca de obicei, tro­nând în mijlocul atel ierului un puternic tripied rotativ pe care se înălţa, acope­rită cu o vastă pânză umedă, una din j^ele mai impresionante statui, în studiu, um câte s'au putut înregistra în anale le sculpturii noastre,

l i r e ş t e , nici eu, nici publicul select, cu toată încântarea noastră, n'am izbutit să n e informam asupra subiectului pe care îl a tacase maestrul, de cât după ce ace­sta pătrunse în atel ier şi dădu poruncă, numeroşilor lui e levi sculptori, să des ­prindă, cu grijă mare, pauza евосша şi să ne descopere luciul imperturbabil al enormului bioc, de lut j i lav .

Era în adevăr o statuie ! După ce epuizase suottl i le şi gravele

probleme a le picturii, Ramiro Modesto Lltocca — asemenea lui Leonardo şl Mi-chel Angeio — atacase acum, în plinul ei, neslarşita, impenetrabila, gigantica i-nerţ ie a lutului, pentru a stoarce diu el viaţa cu toate întrebările e i felurite, chinuitoare, eterne.

— Domnilor, spuse maestrul , când murmurele de admiraţie şi aplauzele în­cetară. Asociaţ ia intelectuali lor din Stancatcrra intenţiona de mulţi ani să imortabseze pe eroii din sânul ei, căzuţi în luptă pentru marea Cauză a l ibertăpi naţiunilor. Au avut loc până acuma şase concursuri la cari au participat glori i le sculpturii Stanca terrane — dar nici o-d a t ă niuchetele trimise n'au atins acea perfecţ iune tehnică, acea originalitate de viziune care să ue îngădue, mie şi cole­gilor mei din juriu, a ne fixa asupra u-nuia din concursuri şi a-1 proclama reu­şit pe candidat. Ah, domnilor, nu este uşor, este chiar foarte greu când, in a-fară de cunoştinţele meseriei , nu posezi şi acea concepţtune înaltă despre devo­tament şi sacriliciu, care să dea operei tale — în cazul de faţă monumentul e-roilor intelectuali — o înlâţişare subli­mă, o puritate armonică şt o consistenţă ideală, la înălţ imea faptelor commemo-rate. Uniunea intelectuali lor din repu­blica noastră, căreia i-ani vorbit în di­verse rânduri, cu pasiunea ce mă ca­racterizează despre nivelul scăzut al sculptorilor noştri, — m'a rugat, şi eu, din politeţă şi patriotism, am acceptat să cedez, pentru mizerabila sumă de un milion de li re te, ideia mea asupra mo­numentului eroilor intelectuali — opera piopriu zisă urmând a fi modelată şi cio­plită de lucrătorii speciali ce voi reco­manda Uniunei, şi cari vor fi, sper, re­tribuiţi în chip generos — prin subscrip­ţie publică, deoarece fondul prim a tre­buit să fie rezervat, în întregime, ca o slabă răsplată, meditaţii lor şi inspiraţiei mele. După cum vedeţi, domnilor, ideia mea e simplă ca şi oul lui Columb : eroul meu e urcat pe un soclu de granit şi are mâna stângă — (mâna cu care apasă pe inimă, în clipa când i-a fost smulsă de bomba ucigătoare) — jos la picioare, şi mâna aceasta, mai păstrând în ea ultv-mile tremurări de viaţă şi sclipire de speranţă, arată cu degetul o carte imen­să pe care — datorită unui mecanism speciei inventat de mine, electric — te

ÜNirBRWl UTÈHJR tó

striÛncâ sri $! noapte» e-tern, ín l i tere d« soare, cuvinte le :

Libertute — Egalitate — Fraternitate — Prin scoală.

Este greu să descriu ropotele de a-, plauze ş i delirul asistentei , când fraza aceasta sfârşi spontana expl icaţ ie a maestrului meu.

La un semn discret, dar totuşi autori­tar, al patronului, câţiva din elevi i săi intrară în ate l ierul vecin — (io studio di lavoras minore — cum îl numeşte maes­trul) — şi se întoarseră cu mai multe panouri de pânză, enorme, pe cari le răzimară de vaştii perepi ai încăperii unde ne găseam.

— Vă rog să credeţi, domnilor, că dacă am concertat să vă arăt anticipativ lu­crările mele , c e vor împodobi ioarte cu­rând mauzoleul marelui nostru poet na­ţional Opale Sandri — n'o lac cu inten-ţiuuea de a cu l ege complimentele dv. ad­mirative, de cari un artist la vârsta şi la reputaţia mea nu mai are ambiţiunea să as-pire, ci a vă demonstra cum, pentru o sumă de nouă шЩоапе lirete l ) , an ar­tist m a r e poate să renunţe la atâtea al te câştiguri mult mai importante — ca să e x e c u t e pentru gloria unui înaintaş cele­bru şi nemuri tor — şi numai în câteva săptămâni — ceeace unui meşter al i ta­liei i-ar fi trebuit o viaţă întreagă, ca să nu p o a t ă isprăvi niciodată, sau să is­prăvească ridicol. Mauzoleul, poetului O-pale Sandri este o boltă ruajestoasâ pe un d iametru de circa opt metri şi o înăl­ţ ime d e doisprezece. De dinăuntru : su­prafeţe s inistre şi reci, de beton armat. Poate să locuiască aici sutiéiul celui mai mare poet al nostru ? Ar fi o impietate. Să îngădui , ca acest interior să n e de­corat, fără ace l sentiment de înaltă, ue rel ig ioasa înţelegere, ar însemna să bat­jocorim memoria ilustrului bard — aşe-zându-ne ast fe l sub coada popoarelor ci­vi l izate care ştiu să-şi onoreze morţii i-luştri . A m cercetat — după plici icoase stăruinţe a l e oiiciulitătii — toate proiec­te l e c e s'au prezentat până acum. iNici unul n u corespundea cu coucepţiuiiea despre viaţă, familie şi patrie a ilustru­lui d i spărut : eboşe anoste în cari me­seria iuca l i că iuspirupuuea şi o degra­dează . O m n i a virilis sum — adică fiecare după puter i l e sale, dar asta nu ue poate obl iga s ă îngăduim ca atunci când su­fletul unui neam are nevoie de concreti­zare plast ica , trebue să ne fofilăm şi să dezer iăm de là datorie — fără a-i da o mână d e ajutor.

O p a l e Sandri a fost un poet emi­n a m e n t e naponal , a cântat vitejii le sol­daţilor noştri , a lăudat frumuseţea nur­l ie a neves te lor noastre — (ale uaţiu-nei) — a blagoslovit iuibelşugarea pă­m â n t u l u i nostru, aducâud elogii strugu­rilor d in vie, izvoarelor albustre, vacilor b la j ine , boilor gravi, oiţelor inocente, raţelor gă lăg ioase din curtea conacului său, a cocoşi lor strejeri şi trouipetuşi, a c lapon i lor cu nobila lor {inută, mirajul

"penelor şi gustoasa lor cârâită albă i răgez i tă de grăsime. Când spiritul poe­tului , trezit in noapte, va umbla prin mauzo leu l său, va trebui să afle, fireşte nu a idoma, ceiace pentru un spirit distins ar părea j ignitor de material, — ci t ranspus în ritmul şi coloratura artisti­că , — tot ceeace, in via(ă, i-a prilejit vo­luptate şi inspiraţiune. Vom fi, astfel în perfectă concordanţă cu vechile noraade în ţe l ep te a le Orientului, din Africa de Nord , care ştiau să mobileze casa mor­tuară cu iluzia vie(ii. Deaceia, după cum vedeţ i , nici soldaţii, nici nevestele, nici s truguri i , aici izvoarele, nici vacile, boii, o i le , rafele, cocoşii şi claponii (arii noas-

*) Lireta Talűreazfi, în clip* când tra-ашлтт к м « і * #*rl««*re t м Ua ti 1/8.

tre nu Hpseso din compoifţ ia panouri­lor mele . Toata aceste* vor fi aşezate pe p e r e ţ i j laterali ţ i pe bo l t i , In fund foar­te v i / ibi l , imediat vizibil, p e n t r u orice viz i ta to r care va intra în mauzo leu , va fi în f ip tă i coana aceasta a Maicii prea F e ­c ioare , — ( m a e s t r u l ne indică, so lemn, o f igură agă{ată pe unul d in ziduri) — pic­t a t ă p e lemn, d u p ă t r ad i ţ i e — şi tot după t r a d i ţ i e z u g r ă v i t ă ev lavios în cel mai pur sti l a r h a i c a l pa t r ie i - p e n t r u a da i luzia că c r ed in ţ a es te s i n g u r a î n c r e m e n i r e fo­los i toare a veacur i lo r , ca r i , ori cum ar t r ece pes te ea, cu ori câtă v i je l ie sau moles t a re , r ă m â n e nec l in t i t ă şi p u r u r i victorioasă. . .

C u o r epez i c iune a l a r m a n t ă p e n t r u vâ r s t a sa — m a e s t r u l d e s p r i n s e d in p e ­re te un e n o r m pis tol şi —• cu o a t i t u d i n e

• d e per fec t due l i s t — ţ in t i în icoana d e l emn a g ă ţ a t ă p e zidul a t e l i e r u l u i .

F u un m o m e n t de pan ică g rozavă . Apoi o r ă z b u b u i t u r ă fo rmidab i lă , un

n o u r de fum. câ te -va c l ipe de r ecu le ­g e r e — şi, c â n d a t m o s f e r a se l impezi , n ' am văzut în a te l i e r , d e cât p e m a e s t r u — ( toată l umea fugise îngroz i tă ) — ca re , cu m â n a încă î n a r m a t ă , mă p r i v e a t r i u m ­fă tor şi to tuş i t r i s t :

— Ceia-ce, a d e s e or i , n u p o a t e r e a l i z a t impul , r ca l i s ează geniul a r t i s t u lu i . Pis to­lul aces ta î n c ă r c a t cu simple, lialice pen ­t r u v răb i i a pe r fo ra t i coana m a u z o l e u l u i , i m p r i m â n d u - i su t e de p i şcă tu r i p ro funde de car i . Cu un s i u g u r gest , de o secundă , în locuiesc o p e r a de su^e de ani a t impu­lui şi i m p r i m opere i me le un c a r ac t e r an t i c . A r t a d r a g u l meu , e s t e geniu ş i in-geniu . Nu se cuv ine să ne lăsăm intimi­daţ i de secole le t r e c u t e — ci să ' î np r i -m ă m secole lor p r e z e n t e pece t ea t e m p e r a ­m e n t u l u i şi s a v o a r e a insp i ra ţ i e i noas t r e .

T â n ă r u l m e u p r i e t e n d in S t a n c a t e r r a , f i reşte , nu-şi t e r m i n ă aici ep is to la . Nu p o a t e fi i n t e r e san t p e n t r u ce t i to r i ce-mi scr ie el, ma i d e p a r t e . Şi nici eu nu pot m e r g e cu ind i sc re ţ i a , m a i mult d e cât îmi e s t e îngădui t . . .

N. N. TONIŢZA REORGANIZAREA CASEI

SCOALELOR • Casa Scoalelor va publica în cursul anu­

lui 1927, o mare serie de lucrări ştiinţifice şi literare.

Sectiurea istorică de sub conducerea d-lui proî. N. loraa, a ţinut zilele trecute şedinţă şi a hotă-rît să înceapă publicarea unui „corpus" al tuturor descrierilor de călătorii prin ţara românească. D. lorga a arătat că cunoaşte ast­fel de descrieri încă din secolul al 15-lea.

Vor fi traduse toaie lucrurile de acest fel din bibliotecile străine. Este fireşte vorba aci de un plan ie va cere mu'ti ani pentru a fi terminat.

In ce priveşte istoria contimporană, s'a con­statat că nimeni nu se ocupă cu redactarea unor cronici şi anale ale evenimentelor pe cari !e trăim, şi că, pentru documentarea asupra acestor evenimente, cercetătorul nu are Je obi-ceiu la îndemână decât „Monitorul Oficial" şi ziarele.

In special. în ce priveşte evenimentele poli­tice şi culturale contimporane, secţiunea isto­rică delà Casa Scoalelor va face apel la o serie de înalte personalităţi, cari an luat parte la aceste evenimente sau sunt martori, să-şi redacteze memoriile, pe cari Casa Scoalelor Ie va publica.

Se va face de asemenea apel la autorităţile de deîcentra'izare, consiliile judeţene şi comu­nale, pentru a pune la dispoziţie arhivele lor, din cari misionari speciali vor extrjfire pentru a fi publicate, documentele de interes general.

De asemeni s'a făcut un plan pentru întoc­mirea unui corpus de folklór.

La 22 Ianuarie se întruneşte secţiunea filo­sofică si pedagogici.

Acoastft secţiune a hotSrft de isemeot s i te врДгемвД Ше»*иі «J p*ab£Sfă іімиіі «tratei

LA NATIONAL. „Medical în di lemă de Bernard Scbaw.

încep cronica aceasta cu o felicitare, a_ dresată din toată inima, directorului Tea­trului Naţional, ziaristului Alexandru Ilodoş, că a a les şi a zorit reprezentarea acestei piese . A dat astfel I lodoş un con­curs şi a câştigat o apreciabilă izbândă.

A dat concursul putinţelor s a l e de a-preciere dramatică şi a câştigat izbânda, fiindcă a legerea a fost bună şi reprezen­tarea dinire ce le mai a lese .

Piesa poate să pară lungă, cuprinzând unele inutilităţi din punctul de vedere al rândueli ior şcolăreşti dramatice. Dar tur­bură prin frăgezimea ei originală, şi prinde ca 'ntr'o mreajă de mătase, prin idealismul, pe care-i împrăştie. E o piesă, în care nu acţiunea interesează în planul întâi , ci ideea, care s e frământă, se cioc­neşte cu rutina, care spintecă năclăiaiă instinctului şi s e înaltă triumfătoare prin sbateriie-i cu ironia amară, cu şarja crudă, să fluture superba de-asupra ego­ismului.

Împotriva fardului convenţionalului , împotriva făţărniciei moralei mediocrită­ţilor, străbat ideal ismul artei , năzuinţa frumosului.

Pentru un autor, care gândeşte aşa de original, ca Schawe şi tălmăceşte aşa de personal, comenta rul lucrării, iese desi­gur din cadrul oboseli lor de adaptare la nivelul curent.

El a pus o problemă, după ce a şarjat împotriva medici lor şi aportului ştiinţei lor pentru dăinuirea viepii : care-i punc­tul de vedere moral al unui medic, atunci când e vorba de a les pacientul, pe care să s e străduiască să-1 vindece ?

N'a dat un răspuns general . A imaginat un caz şi 1-a tălmăcit ca posibil, real, im-presinant de real, sguduitor de posibi l o-meneşte.

Un medic mare, descoperitor de leacuri, care să lungească viata, poate s ă fie stăpânit şi de-o sentimental i tate firea­scă şi instinctivă, dăunătoare unui pa­cient. Poate să fie înfiorat un medic sa­vant, de o ambifie amoroasă ca or ice om. Şi ca s'a satisfacă, nu cruţă jertfirea unei vieti, care ar putea Ц strălucitor de generoasă pentru lume.

Schaw a analizat un atare caz, cu o vervă drăcească de ironie, cu o stăruinţă fără milă de spintecarea sufletelor şi cu o pornire înverşunată de a dărâma făţăr­nicii le hâde şi îmbătrânite.

N u intru în amănunţirea ideiler şi ati-tudinei autorului acum. Ele dospesc un ispititor idealism.

Piesa a fost jucată , cum de mult n'am mai văzut piesă bine jucată la NaţionaL Din toate punctele de vedere bine. Un ansamblu admirabil, cinstit şi de d. Con­stantin Nottara. D-na Voiculeecu, d. De-metriad. d Calboreanu, d. Bulfinaky, d. Valent iueauu şi ceilalţi au jucat într'un ritm impunător, ca unitate.

D. Soare a pus în scenă piesa, cu a-dâncă înţe legere ş i foarte apreciat gust.

B. CECROPIDE

ONÍPERSÜL ШШВАВ

E C O U R I REDACŢIONALE

• Manuscrisele trimise premiului de proză se ifdică, delà redacţie, Joi, între 5—7 p. m. sau se trimit celor ce ne scriu, la adresele indicate.

• In cursul lunei Ianuarie vom publi­ca o tablă de materie, pe anul 1926, al ..Universului Literar".

• Adresa d-lui P. Muşoiu este : strada Fluerului, 28.

FOILETONUL „UNIVERSULUI" • începând da Duminică,, 19 Decem­

brie, „Universul" a început să puMice în foileton romanul d-lui Cezar Pe -trescu : „întunecare".

Solicitudinea pentru buna literatură originală este un fapt peste care nu se poate trec© cu uişurinţă şi care trobu-ieşte subliniat în cleoi&ebi.

Publicul va ui-măiri cu deosebit inte­res ultima lucrare a autorului Scrisori­lor m i n i răzeş şi al D r u m u l u i cu plopi. Roman do vaste proporţii, î n t u n e c a r e constituie examenul epic al d-lui Cozar Petrèiscu, definitiv consacrat în arta nuvelei.

SCRIITORII • Poetul Camil Baltazár face să apară

zilele acestea cartea de poeme „Strigări trupeşti lângă glesne, tipărită numai îu W exemplare şi cu gravuri originale în text. Se poate reţine numai la Bibliofila.

• In primele zile ale lui Ianuarie apare volumul de poeme „Plânge Strâmbă-lemne'' al d-lui Radu Gyr. Volumul apa­re într'un număr restrâns de exemplare, pentru bibliofili, tipărit în admirabile condiţii technice.

• D. N. I. Herescu a tipărit în editura „Scrisul Românesc"—Craiova, un elegant volum de poeme : Cartea cu lumină. Vo­lumul cnprinde ciclurile : Drumuri, Ho­tare Icoane, Basmul celor patru zodii.

CĂRŢI NOI F. ADERCA : „Femeia cu carnea albă''.

Din carnetul intim al d-lui Aurel. (Cu­prinde nuvelele şi schiţele : Înainte de .jra pocherului ; Un Clemenceau român ; Copilul lui Isus ; Atentatorul ; Naşterea lui Isus. învierea lui Iuda ; Poveste ab­surdă ; Comedia Iub ;rei ; Scrisoare dis­perată ; Soluţia delà Piteşti ; Scurt roman al unei baterii de munte ; Steluţa ; Gră­dinarii (legume şi femei) etc., etc.) ed. , Ancora" — S. Benvenisti ; 238 pag., lei 75.

A. L. ZISSU : Spovedania unui Cande-lnbru, urmată de : David, Gugumanul ; Matiaş , Copilărie. Tipografia ,,Brăuiş-teanu'', 124 pagini. ; lei 100.

MIHAIL IÓRGULESCU : Istoria corner, ţului (cuprinde o amănunţită istorie a co­merţului atât universal cât şi românesc pe epoci : veche, ev mediu, ev modern, comerţ contimporan) ed. „Ancora" , 336 pag. -f- 4 planşe şi numeroase hărţi îu interior ; lei 125.

I. CONST. VEDEA : Pe urmele tăcerii, roman. Sfântul Gheorghe ; 1926, 156 pag. lei 34.

CERCUL „SBURATORUL" • In şedinţa de Duminică 19 c, d. E.

Lovinescu a citit un articol critic în care a caracterizat poezia d-lui Ion Barbu. D. G. Brăescu o schiţă, apoi un fragment din romanul său „Moş Belea'', iar d-na Alice Stürza 2 acto din piesa originală „Goana după dragoste".

Asistă d-nele : Lovinescu, Laliovary, Ortiz, Cantuniari, Frollo, Pas ; d-rele De-lavrancea, Papadat, Nicolau ; d-nii : Or-tiz, Stürza, Aderca, Constantinescu, Ni-chita, Valérián, Călinescu, D. N. Teodo-rescu, etc.

REVISTE • SBURATORUL (an. ГѴ No. o Dec.

1926). D. E. Lovinescu pub l i că din Istoria li­

teraturii române contimporane ; voi. UI : Evoluţia poeziei lirice, f r agmen tu l des­p r e Cerna. E o p u n e r e l a p u n c t căreia îi l ipseş te î n t r u c â t v a d e r i z i u n e a f e r m ă ca să fie o c a s a r e f ă ră t r i m i t e r e . C e r n a e poetul une i epoci r a ţ iona l i s t e , l ipsă de p r e a m a r e o r ig ina l i t a t e şi re tor ic , î n t r ' u n cuvân t d e s p u . a t de „h l amida d e s t e l e " pe c a r e i-o a t â r n a s e r ă p e u m e r i cr i t ic i i v r e ­mii lui. Totuş i concluzia d-lui Lovinescu dă înapoi . Ea a m i n t e ş t e d i scur su l p a r l a ­m e n t a r al d-lui S a d o v e a n u la l egea l a x e ­lor pe consumaţ i e (sau a ş a ceva) . Auto­rul „Ţăr i i de dincolo de n e g u r i " d e p l â n ­ge soa r t a b i e tu lu i con t r ibuab i l , c o n d a m ­nă în tâ i legea, d a r sfârşeş te p r i n a o vo­ta. C u s i n g u r a deoseb i r e că d. Lovinescu votează p e u t r u ( . . înseamnă o a r e aces te r â n d u r i (acest s t ud iu N . R.) n e g a r e a t a ­len tu lu i poet ic a l lui C e r n a ? d a r când să p u e bi la o p u n e tot în u r m a n e a g r ă .

Rep roducem concluz ia :

înseamnă oare aceste rânduri negarea talen­tului poetic al lui Cerna ? Nici de cum, întrucât în Istoria literaturii romane contimporane n'am plecat dela inexistente valori estetice fixe ei, dimpotrivă, dela principiul mutaţiei valorilor, n'am făcut decât să încadrăm poezia lud Cerna în formula poeziei de substanţă intelectuală ca fond şi retorica,,în ceea ce priveşte forma: înlă-untrul acestei formule, ea a atins perfecţia şi depăşeşte tot ce s'a scris până acum, nu atât prim energia sentimentului, ai prin amploarea dcsvoltării lui în largi acorduri şi în compacte construcţii de strofe retorice.

Pentru aceste „calităţi" incontestabile, critica raţionalistă a timpului a pus poezia lui Cerna în primul plan al valorilor noastre estetice ; tot pentru ole aceiaş poezie a ieşit cu desăvâr­şire din circuitul sensibilităţii, contemporane. Dar dacă principiul valorificării unei opere în cadrul unei formule şi al unei sensibilităţi mo­bile este un principiu relativ, nici sub raportul principiului absolut al diferenţierii, poezia lui Cerna nu se poate valorfica : lucrata din mate­riale vechi, uzate si aproape inutilizabile, cu abundente infiltraţiumi eminesciene, ea nu re­prezintă nici un fel de diferenţiere, în limbă, figuraţie şi armonie, faţă de literatura trecutului şi, prin urma-re, nu împlineşte nici măcar rolul unei verigi de tranziţie în evoluţia sensibilită­ţii noastre poetice.

Poeme , p roză şi cr i t ică p u b l i c ă : H. Pa­padat Bengescu, G. Brăescu, I. Ba rbu , C. Baltazár, G. Nichita, Sanda MovRă, Pom. piliu Constantinescu.

I n t e r e s a n t ă con t rove r sa . Aderca-Lovi-nescu, pe t ema u l t imulu i r o m a n al d-nei Bengescu.

• SOCIETATEA DE MAINE (49 50, 5—12 D e c e m b r i e ) : d e s p r e d i scu r su l de recep ţ i e la A c a d e m i e a l d-lui Racovi tză . ca şi des 1 re t a ; u e l e si minun i l e spee log ' c i scriu d-nii N. Ghiulea şi Emanoil Bucuţa. O vizi tă la un ive r s i t ă ţ i l e din S ta te le U-nite, relatează d. dr . Alex. Borza. Scr i ­soa re d>n Pa r i s scr ie Adrian Corbul (A-d r e a n Le Corbeau , a l i a s Radu Bal tag) . O in t e r e san tă ser ie de con t r ibu ţ i i Ia is to­r i a vech iu lu i Ardea l , î ncepe d. Petre Su­che O pre ţ i oa să bibl iograf ie a A r d e a l u ­lui, va u r m a în f iecare n u m ă r . Cu pr i le ju l s e r b ă r i l o r de la Darios, p e n t r u I l a r i e Chend i . scr ie d. Ioachim Crăciun, un a r ­ticol din ca re e x t r a g e m a c e s t e n e c e s a r e d a t e b iograf ice :

Ilarie Chendi s'a născut la 14 Noembrie 1871 în comuna Darios ,jud. Târnava Mare. Tatăl

i său fusese preotul ortodox al comunei «d vest» orator în Valea Târnavelor. Sătenii îsi reamiaj tesc cu adâncă veneraţiune de popa „Chendea* care, cu ocazia unei vizite canonice a episcoj pului saşilor Teutsch — cel cu statuia din SibH — la Darios, întâminpând si el pe episcop prini tr'un discurs înflăcărat, fu luat de Teutsch ÎJÎ trăsura vlădicească, spre marea desnădc)de 4 preotului, săsesc, lăsat să urmeze convoiul pj las. Ilarie rămânând de mic orfan de mamă fi crescut de rudele sale — Hodoşeştii — în Bani dul de Câmpie. Prin Hodoseşti, Ilarie Chendi era rudă de aproape cu Alexandru Papiu Ha) rian. Clasele primare şi le-a făcut la Mediasl iar pe cele secundare la liceul săsesc din Si' ghişoara. Fusese primul între putinii români cari au „îndrăznit" să-şi ia bacalaureatul la oest temut liceu săsesc. Tatăl său voind să-i facă preot — ce putea li um fiu din neamul nostru în Ardealul de pe vrernuri decât preoj sau învăţător — l'a trimis în cele din urmă Ii Seminarul „Andreian" din Sibiu. Aci si-a evi denţiiat Ilarie mai intâiu gustul său pentru lite­ratură.

In curând ajunge redactorul revistei „Mus; Română" publicată de elevii seminarului, si îi ca îşi publică primele încercări de critică. To oa elev al Seminarului e redactor la „Telegrafu Român" şi la „Tribuna" din Arad.

Nefiind potrivită carier.» de preot cu firea Iu impulsivă şi simţind în el puteri pentru faptt ce ar putea folosi unui cerc mai larg decât cel al unui sat românesc înfundat printre munţi in toamna anului 1894 pleacă la Budapesta şi se înscrie Ia facultatea de litere. Aci i se des­chide un rou câmp de activitate. Neastâmpăra­tul Ilarie nu se mulţumi numai cu adunările gă­lăgioase dela societatea studenţească „Petru Maior". Lui îi trebuia ceva mai mult ! Şi chiai in toamna sosirii sale la Budapesta înfiinţa sec­ţia literară la „Petru Maior". PTez:dând-o. tot timpul cât a stat în capitala Ungariei.

DIN STRĂINĂTATE • Cel mai mare scriitor ceh în viaţă

este socotit d. Martin Kukucin. După c bună bucată de vreme a dat la iveală < nouă operă. E un roman iu cinci volume intitulat ,,Mat voia" („Chemarea mamei''] al cărui subiect e împrumutat din viaţa emigranţilor croaţi din America de Sud. £ insă curios, şi trebuie ştiut că romancie­rul slovac a petrecut cea mai mare parte din viaţa sa între streini.

A studiat medicina la Praga, apoi s'a stabilit în insula Lalmata Brazza, unde ş'a căsătorit. Ceva mai târziu a emigrai în America de Sud unde a fost surprins de războiul mondial la Punta Arena. La chemarea prietenilor a încercat acum câţiva ani să se fixeze din nou în Slova­cia. Dar n'a putut să suporte această via­ţă care i-se părea dar prea meschină. S'a înapoiat în Dalmaţia şi de acolo iarăşi ia Punta Arenas.

Odyssea a fost tradusă în limba cehă de profesorul Otmar Vanorny. Nu res­pecta metrul original şi e în proză. Pre­miul a fost împărţit în capitole care co­respunde în mod logic peripeţiilor poves­tirii şi capitolele sunt subîmpărtite în a-lineate, pentru а pune în relief anumite idei sau fapte şi a da mai multă ѵіѵасЦ täte povestirii.

D. Vanornp a început după aceleas principiu traducerea Iliadei. I

Marele premiu literar al republicei po­loneze a fost decernat anul acesta d-lui Kornél Makuszpnski, pentru poemul său : Cântecul jatriei. D. Makuszpnski este au-i torul mai multor romane pline de o Jrn-ţ nie delicată.

Redactor PERPESSICIUS

ATELIERELE SOC. ANONIME „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU No. 11. BUCII REŞTI