ii.2. planul de dezvoltare localĂcsikleader.ro/szovata_uj/userfiles/files/8_18.pdf · lacul se...

8

DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂII.2.

PARTEA I.: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

PREZENTAREA GEOGRAFICĂ II.2.1. ŞI FIZICĂ

Prezentarea principalelor caracteristici geografi ceII.2.1.1.

Teritoriul vizat este amplasat în partea de sud–est a judeţului Harghita. Cuprinde o suprafaţă de 2.027 km² cuprinzând bazinul superior a râului Olt1 (depresiunea intramontană a Ciucului), cu cei mai importanţi afl uenţi: pârâul Lunca Mare, pârâul Mădăraşului, pârâul Frumoasa, iar pe partea sudică pârâul Fişag şi Tuşnad. Sunt două bazine separate lângă bazinul superior al Oltului, Depresiunea Casinului şi Valea Ghimeşului. Pe partea nord–esti-că situează Valea Ghimeşului în bazinul hidrografi c superior al râului Trotuş, acesta până la urmă deschide căi de comunicaţii spre Moldova prin Comăneşti spre Bacău, Adjud. Din punct de vedere hidrologic cel mai important este Lacul Sfânta Ana, unicul lac vulcanic din România, situat într-un crater vulcanic din masivul muntos Ciomadu Mare, la altitudinea de 950 m. Suprafaţa lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de 6,1 m. Lacul se alimentează nu-mai din precipitaţii, apa are un nivel de mineralizare foarte scăzut. La nord–est de lacul Sfânta Ana, într-un crater geamăn, la altitudine de 1050 m se afl ă Tinovul Mohoş, un lac colmatat şi acoperit cu vegetaţie de Sphagnum, care se extinde pe un areal de 80 ha. Depresiunea Casinului (Casinelor) are o suprafaţă de peste 300 kmp, asigură accesul spre Depresiunea Braşovului prin zona Târgu Secuiesc. Centrul teritoriului vizat este Municipiul Miercurea Ciuc (nu este parte integrată a GAL-ului), care se situează pe coordonatele geografi ce de longitudine estică 25° 49’ şi latitudine nordică de 46°22’. Limita nordică a regiunii Ciuc (Csík) este comuna Sândominic, care se situează pe longitudinea estică de 25°47’ şi pe latitudinea nordică de 46°35’. Localitatea cea mai sudică, Băile Tuşnad este situată pe longitudinea estică de 25°51’, respectiv pe latitudinea nordică de 46°12’.

În aria vizată se evidenţiază patru zone caracteristice aparte: Ciucul de Jos, în direcţia sudică dinspre Miercurea Ciuc (reşedinţa judeţului Harghita), până la Băile Tuşnad, Ciucul de Sus de la Miercurea Ciuc spre Gheorgheni până Izvorul Mureşului, Valea Ghimeşului şi Zona Casinelor.

În ceea ce priveşte situarea regiunii faţă de principalele oraşe mari din România, teritoriul este unul periferic, în acest sens distanţa până la Bucureşti este de 270 km, până la Braşov 100 km, 105 km de la Bacău, 167 km până la Târgu Mureş. Un avantaj pentru zona rurală din Depresiunea Ciucului este apropierea reşedinţei de judeţ, Mier-curea Ciuc se situează în centrul depresiunii la 32 km de la Băile Tuşnad, 45 km de la comuna Plăieşii de Jos.

Referitor la principalele căi de comunicaţii, în Depresiunea Ciucului trece drumul european E578 (DN12), care vine dinspre Odorheiu Secuiesc, asigurând conexiunea în direcţia Sfântu Gheorghe şi Braşov, iar spre nord în direcţia Gheorgheni, Topliţa, Reghin. În municipiul Miercurea Ciuc DN 12 are o bifurcaţie către Moldova (DN 12A), prin Pasul Ghimeş spre Comăneşti–Bacău–Iaşi. În privinţa căilor de comunicaţie feroviară prin Bazinul Ciucului trece linia prin-

1 Râul Olt izvorăşte din versantul vestic al Hăşmaşului Mare la altitudinea de 1280 m şi străbate Depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acestuia prin defi leul de la Tuşnad. Suprafaţa bazinului de recepţie este de 1295 km2, adunând afl uenţii Lunca Mare, Mădăraş, Valea Mare, Frumoasa, Fişag şi Tuşnad. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 9 mc/s.

9


cipală 400 dinspre Braşov în direcţia Ciceu, Gheorgheni, Topliţa, Deda prin Dej spre Cluj Napoca, şi până la graniţa cu Ungaria. Din localitatea Siculeni (Ciceu) − un nod feroviar important −, localitate situată la nord de reşedinţa de judeţ, porneşte o linie feroviară secundară care asigură legătura cu Moldova prin oraşul Comăneşti. Ceea ce priveşte aeroporturile, aeroportul cel mai apropiat este cel din Bacău şi Târgu Mureş, iar dacă va fi fi nalizat aeroportul din Braşov, distanţa faţă de cel mai apropiat aeroport se reduce la 100 de km.

Relieful zonei Ciuc arată o varietate destul de ridicată. Forma de relief dominată este muntele, însă morfologic şi din punct de vedere antropic cele mai importante tipuri de relief sunt văile şi depresiunile. Depresiunea Ciucului (Csík) este un bazin foarte bine evidenţiat de către Munţii Ciucului şi Munţii Harghitei (Harghita de Centru şi Sud, cel mai înalt punct fi ind Mădăraş Harghita, 1801 m). Depresiunea Ciucului este o depresiune cu o lungime de peste 60 km şi cu o lăţime de 5-10 km (mai extins în zona Ciucului de Jos). La poalele munţilor sunt zone deluroase şi piemontane cu întinse zone de păşuni şi fâneţe. În partea sudică (Ciucul de Jos) sunt mai multe coline, formaţiuni deluroase care trec treptat în podiş şi apoi în munţi. În Ciucul de Jos Oltul a creat o zonă de şes, sunt mai puţine dealuri, în partea vestică zona depresionară nu este accidentată, iar cum creşte altitudinea, forma predominantă este podişul, care se stinge la poalele munţilor.

Pe valea Trotuşului, Valea Ghimeşului (Gyimes) este o vale îngustă care este dominată de munţi relativ înalţi (1100–1500 m), sunt o serie de pârâuri (afl uenţi al Trotuşului), care vin perpendicular din cele două direcţii.

Depresiunea Casinului (Kászon) este o depresiune extinsă, având o formă în cerc, în mijlocul cercului fi ind Dealul Csere, în jurul căreia găsim cele 5 sate componente ale comunei Plăieşii de Jos.

După altitudinea faţă de nivelul mării, toate localităţile din aria LEADER intră în zona montană, în Miercurea Ciuc altitudinea medie fi ind de 650 m, în zona Sândominic peste 700 m, în Tuşnad 600 m, iar în zona Ghimeşului între 600–700 m. În zona Casinului punctul de cea mai joasă altitudine este 580 m. Câmpii sau zone mai de şes sunt mai frecvente în Depresiunea Ciucului, mai ales în Ciucul de Jos şi în apropierea reşedinţei de judeţ. Ceea ce priveşte ba-lanţa teritoriului după forme morfologice se vede o pondere predominantă a munţilor, jur de 60%.

Tabel nr. 2: Ponderea diferitelor forme de relief pe teritoriul GAL.

Forma de relief Pondere %

Munţi 59Podiş 22

Dealuri 11Câmpii 8

Clima predominantă este cea continental – temperată, dar cu efecte montane, cu ierni foarte reci şi cu veri temperate scurte cu multe precipitaţii în lunile iunie–iulie. În lunile noiembrie, decembrie se instalează fenomenul de inversiune a temperaturii, ceea ce înseamnă persistenţa frigului, în zonele depresionare este foarte frig (anual sunt 5-10 zile, când temperatura este sub −28 °C în unele cazuri chiar atingând şi –33 °C), iar la altitudini mai înalte temperatura este mai ridicată cu 5-8 grade Celsius. Iarna în această zonă aerul rece nu poate să se ridice, şi se suprapun straturi de aer rece şi persistă ceaţă. Temperatura medie anuală a Depresiunii Ciuc este de 5,9 °C, cea mai scăzută valoare după Depresiunea Gheorgheniului, 5,8 °C.

Clima în această zonă este rece (Mica Siberie), verile fi ind foarte scurte (2-3 luni pe an), cu temperaturi între 10−32 °C în timpul zilei şi 2−15 °C pe timpul nopţii, iar iernile lungi (5-6 luni pe an, în munţi zăpada persistă peste 6 luni) şi geroase, cu temperaturi frecvent sub −32 °C. Acest fenomen este o microclimă specifi că a zonelor între munţi înalţi.

Solurile în Depresiunea Ciucului şi albia Oltului se dezvoltă pe depozite fl uviatile, pe baza rocilor vulcanice şi cretacice mai ales de la strangularea de la Jigodin şi în defi leul de la Tuşnad. Este un factor important baza rocală,

10


care se diferenţiază în funcţie de unde vin afl uenţii Oltului. Cei din dreapta vin din munţii Harghitei formaţi din roci vulcanici, iar cei din stânga se formează în regiuni muntoase, constituite din roci eruptive şi şisturi cristaline de vârstă triasice, jurasice şi cretacice. Tipurile de soluri: sunt soluri brune podzolice mai ales în zonele montane şi colinare, în zonele de podiş soluri brune acide, iar în zonele mai joase pe câmpie şi în luncile pârâurilor sunt soluri negre aluviale. În ariile depresionare găsim turbării extinse, turba este prezentă în partea vestică a depresiunii lângă Miercurea Ciuc, în zona Ciucului de Jos, mai ales în luncile Oltului, în tinovuri şi în mlaştinile de-a lungul râului Olt. Dintre aceste tinovuri cele mai multe fac parte din sistemul european de arii naturale Natura 2000.

Cele mai importante resurse naturale sunt apele minerale. Această zonă şi în mod deosebit Depresiunea Ciucului este cea mai bogată zonă în ape minerale. Din cauza vulcanismului din era neogenă, găsim foarte multe fenomene sau activităţi postvulcanice în zona Ciucului, dintre care cele mai evidente sunt apele minerale carbogazoase şi mo-fetele (emanaţii de gaze bogate în CO2 şi în sulf). În comuna Sâncrăieni există Tinovul Borsáros, unde găsim peste o sută de izvoare naturale de ape minerale, însă apele minerale sunt prezente oriunde ne-am duce în zonă, cele mai multe fi ind situate în Sâncrăieni, Tuşnad, Băile Tuşnad. Mofetele şi emanaţiile sulfatariene sunt găsite pe altitudini mai înalte, mai ales în munţii vulcanici în Băile Tuşnad, Sântimbru-Băi şi Harghita-Băi. Ceea ce priveşte rezervele de apă dulce, zona Ciucului de Jos (Alcsík) este foarte bogată în ape subterane, straturi de ape freatice sunt situate între 25–70 m, deci sunt uşor de exploatat, ceea ce asigură pentru zona respectivă apă de foarte bună calitate. Calitatea aerului este una excepţională, mai ales în mediul rural. În reşedinţa de judeţ cel mai poluant factor este praful din aer, efectul nociv al celorlalţi agenţi poluatori este mult sub limita impusă de normele de mediu.

În zonele mai înalte sunt staţiunile turistice climatice subalpine, în acest mediu calitatea aerului este excep-ţională, bogat în ioni şi cationi, având efecte curative asupra organismul uman. În Băile Tuşnad efectul curativ al apelor minerale şi a mofetelor, respectiv a aerului curat se combină, această staţiune de interes naţional fi ind una dintre cele mai remarcabile staţiuni turistice balneoclimaterice din ţară.

Fertilitatea solului este redusă, din acest motiv culturile caracteristice sunt acele plante, care nu necesită soluri bogate şi multe ore cu soare, se cultivă mai ales cartoful, sfecla de zahăr, plantele furajere, secara, grâul. Cele mai multe terenuri agricole sunt folosite ca fâneţe şi păşuni.

Apele de suprafaţă în Bazinul Ciucului fac parte din bazinul hidrografi c al râului Olt, cel mai semnifi cativ afl uent este în partea sudică a Depresiunii Ciuc, pârâul Fişag cu debit de 53 l/sec. Bazinul Casinului este într-o situaţie aparte, fi indcă pârâul Casin la rândul lui este un pârâu cu debite destul de mari (63 l/sec.), mai întâi se varsă în Râul Negru în zona oraşului Târgu Secuiesc, iar Râul Negru la rândul său se varsă în Olt.

Pe partea nord–estică Valea Ghimeşului se întinde de-a lungul râului Trotuş, care iese din judeţul Harghita tocmai în localitatea din extremitatea nordică a ariei, Lunca de Jos. Râurile sunt relativ curate în zona vizată, Oltul este poluat de către apele uzate ale municipiului Miercurea Ciuc, dar staţia de epurare a reşedinţei de judeţ de curând a fost reabilitată, motiv pentru are se aşteaptă o epurare a apelor descărcate în Olt cu un procent de 80%, deci implicit şi calitatea apei din râul Olt se va îmbunătăţii considerabil.

Vegetaţia în aria GAL din punct de vedere biologic este bogată şi variată, dispusă de la nivelul alpin până lun-cile joase ale râurilor, şi este predominat de vegetaţia forestieră. Pădurile intense de răşinoase cuprind speciile de molid, pin şi larex. Pădurile sunt bogate în fructe de pădure şi în ciuperci, care au şi valoare comercială.

Cele mai răspândite sunt răşinoasele (73%), urmate de fag (19%) şi stejar (2%). După modul de utilizare, pentru protecţia mediului este destinat 35% din fondul forestier (fi xarea solului, protecţia apelor, păduri pentru recreaţie şi arii protejate), iar 65% este destinat exploatării.

Pe crestele masivelor calcaroase şi în cheile muntoase (Munţii Hăşmaşului) sunt prezente câteva specii fl oristi-ce rare, cum ar fi : cetina neagră, tisa şi vestita fl oare de colţ. Fauna este foarte bogată datorită întinselor păduri de răşinoase dar şi foioase (Depresiunea Casinului, pe formele colinare ale depresiunii), se întâlnesc specii de mami-

11


fere, care sunt specifi ce întregului lanţ carpatin, cum ar fi ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, râsul, jderul. Dintre păsări putem aminti: cocoşul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte, şorecarul, huhurezul, buha, forfecuţa, alunarul, piţigoiul de munte. Apele râurilor sunt populate de păstrăvi, boişteanul şi ştiuca, în lacul de acumulare din Frumoasa este populat păstrăvul de lac, saiblingul şi ştiuca.

Hărţi – planul localizării teritoriuluiII.2.1.2.

Judeţul Harghita se situează în centrul ţării, este învecinat cu judeţele Bacău, Neamţ, Suceava, Mureş, Covasna, Bra-şov. Aria acoperită de GAL (aria LEADER CSÍK) este situată în partea centrală şi sud–estică a judeţului, şi cuprinde un teritoriu de 2027 km². Comunele care compun acest teritoriu prezintă o coeziune deosebit de ridicată aparţinând la aceeaşi regiune culturală, etnografi că, istorică acesta fi ind regiunea istorică a Ciucului. Până în anul 1872 acesta a fost scaunul Ciuc, din 1872 până la 1920 a fost judeţul Ciuc. Comunele cele mai importante, ele fi ind considerate centre polarizatoare (centre microregionale) sunt comunele Sânmartin, Dăneşti, Frumoasa şi Lunca de Jos.

În teritoriul pe care s-a format parteneriatul sunt două oraşe sub 20.000 locuitori, respectiv Băile Tuşnad şi Bă-lan. Prima face parte din aria LEADER, fi ind un punct important de atracţie pentru turişti. Din acest motiv credem că este motivată includerea în teritoriul GAL.

Oraşul Bălan, care are o densitate a populaţiei extrem de mare, de peste 2000 locuitori pe km pătrat, fără terenuri agricole şi fără caracter rural, nu face parte din GAL. Omogenitatea teritoriului se realizează totuşi, deoarece teritoriul situat deasupra Bălanului (spre Nord) aparţinând Comunei Sândominic şi unde se situează Muntele Piatra Singuratică, este un teritoriu nelocuit, poate fi accesat pe drumuri (comunale şi forestiere) aparţinând Comunei Sândominic.

Harta nr. 1

12


Aria vizată dispune de o infrastructură rutieră relativ îmbunătăţită, dar mult sub nivelul naţional DN12, DN12A, DN13A, DN11B asigură conexiunea cu oraşele mari cum ar fi Braşov, Târgu Mureş, Bacău. Din punctul de vedere a căilor ferate în afară de Depresiunea Casinului (comuna Plăieşii de Jos) toate zonele cuprinse în aria LEADER pot fi accesate prin cale ferată. În Siculeni (la Nord de municipiul Miercurea Ciuc) este un nod feroviar, prin care se asigură legătura spre Moldova (prin Pasul Ghimeş spre Comăneşti).

Starea drumurilor naţionale este doar acceptabilă în aria vizată, drumurile judeţene în Depresiunea Ciucului deasemenea, în anul 2011 vor începe lucrările de reabilitare a DJ123A între Sâncrăieni şi Tuşnad, drum care asi-gură legătura între Sâncrăieni, Sântimbru, Sânsimion, Tuşnad. Un alt drum judeţean mai puţin important în partea estică a depresiunii Ciucul de Jos (DJ123B), dar cu potenţial turistic ridicat este cea dintre Leliceni şi Ciucsângeor-giu. Acesta dispune de o porţiune care este într-o stare deosebit de deteriorată între comunele Leliceni şi Ciucsân-georgiu, respectiv drumul DJ123C între Sâncrăieni şi graniţa vestică a judeţului spre Filea, sat situat în Depresiunea Baraolt (aria LEADER Alutus−Erdővidék), judeţul Covasna. Acest drum are o importanţă majoră din punct de vede-re turistic, asigurând accesul spre Sântimbru-Băi, parcurgând o zonă de munte deosebit de frumoasă.

Harta nr. 2

13


II.2.1.3. Populaţie – demografi e

Populaţia ariei GAL în anul 2008 a fost de 64.856 locuitori, faţă de 65.440, cât număra în anul 1998. Populaţia în perioada citată, conform datelor statistice, a înregistrat o scădere relativ uşoară, dar constantă. Aceleaşi tendinţe sunt valabile şi la nivel judeţean. Aproape toate comunele au suferit scăderi în privinţa populaţiei, sunt câteva excepţii, mai ales comunele unde populaţia de etnie romă este într-un număr mai semnifi cativ (Cozmeni). O altă categorie este cea a comunelor noi, aceste entităţi administrativ-teritoriale au înregistrat creşteri uşoare din cauza faptului, că au apărut instituţii noi în cadrul comunei respective, ceea ce a fost o forţă atractivă pentru resursele umane din sfera administrativă (Sântimbru, Mădăraş). Al treilea grup de comune unde s-a înregistrat o creştere uşoară, este categoria comunelor în apropierea reşedinţei de judeţ: Leliceni, Sâncrăieni, Păuleni Ciuc, unde se simte efectul suburbanizării.

Din punct de vedere a structurii etnice, deşi populaţia maghiară conform statisticilor reprezintă 95,97%, în teritoriul GAL defi nit, mai trăiesc comunităţi ale altor minorităţi, precum cea armenească, romă şi ceangăii, care din punct de vedere al etniei aparţin minorităţii maghiare din România, dar care au o identitate culturală şi locală în plus. Populaţia de etnie română este reprezentată mai masiv în comunele Mihăileni (Livezi), Plăieşii de Jos, Siculeni, Frumoasa (Făgeţel) şi oraşul Băile Tuşnad. Din caracterul multicultural derivă că aria este una aparte din punct de vedere cultural, cu diferite tradiţii nu numai culturale, dar şi meşteşugăreşti. Identitatea comunităţilor locale este puternică, însă există şi o identitate regională mai ales pentru locuitorii din Depresiunea Ciucului. Sa-tele sunt relativ mari din punct de vedere a numărului de locuitori, acest lucru asigură pentru majoritatea satelor o masă critică privind reproducţia populaţiei. (vezi SWOT P)

Tabel nr. 3: Principalii indicatori demografi ci

Populaţie 1998 2008Evoluţie/Regresie

Soldul migrării

Soldul naturalSub 20

aniPeste 60

ani Populaţia activă (persoanele între

14−60 ani)Şomaj

(natalitatea-mortalitate)

2008 2008

Băile Tuşnad 1839 1656 -183 -9 -8 300 372 1059 25

Cârţa 2954 2739 -215 -19 -28 635 588 1679 59

Ciceu* 2785 2730 -55 -17 8 543 616 1722 48

Ciucsângeorgiu 4911 4838 -73 -45 8 1308 1054 2855 68

Cozmeni* 1960 2080 120 -6 21 576 385 1247 157

Dăneşti 2307 2424 117 -13 -20 551 562 1436 38

Frumoasa 3812 3582 -230 -50 6 855 738 2215 116

Leliceni* 1780 1841 61 -3 7 410 399 1144 46

Lunca de Jos 5366 5345 -21 -53 34 1502 936 3298 176

Lunca de Sus 3590 3495 -95 -35 1 978 600 2190 127

Mădăraş* 2120 2237 117 -7 -5 474 585 1295 49

Mihăileni 2630 2673 43 -15 -13 578 669 1601 26

Păuleni Ciuc 1712 1763 51 4 -12 400 377 1096 35

14


Populaţie 1998 2008Evoluţie/Regresie

Soldul migrării

Soldul naturalSub 20

aniPeste 60

ani Populaţia activă (persoanele între

14−60 ani)Şomaj

(natalitatea-mortalitate)

2008 2008

Plăieşii de Jos 3120 2947 -173 -1 -14 746 886 1483 135

Racu* 1598 1558 -40 -8 -6 313 321 1015 22

Sâncrăieni 2580 2609 29 18 -4 694 507 1562 94

Sândominic 6539 6464 -75 -87 3 1462 1268 4157 122

Sânmartin 2381 2369 -12 -8 -3 726 396 1400 102

Sânsimion 3418 3522 104 -10 -12 955 671 2122 88

Sântimbru* 2016 2054 38 -4 3 455 437 1294 54

Siculeni 2888 2818 -70 -25 2 696 542 1747 46

Tomeşti 2700 2626 -74 -21 -6 555 638 1594 51

Tuşnad 2273 2142 -131 -1 11 546 481 1251 92

Total 67279 66512 -767 -415 -27 16258 14028 40462 1776

% 100% 100% -1.14% -0.62% -0.04% 24.44% 21.09% 60.83% 4.39%

*comunele respective nu au existat ca entităţi administrative în perioada respectivă, valorile lor apar în datele altor comune

Sursa: Institutul de Statistică Naţională, Direcţia Judeţului Harghita

II.2.1.4. Patrimoniu de mediu

În privinţa implementării reţelei ecologice Natura 2000, putem specifi ca următoarele. Sistemul Natura 2000, si-turile Natura 2000 în judeţul Harghita au fost desemnate pe baza a 20 de tipuri de habitate naturale. În aria GAL din cele 20 de tipuri de habitate sunt prezente 17 tipuri de habitate. Referitor la speciile de importanţă comunitară sunt prezente 7 specii de nevertebrate, 5 specii de amfi bieni şi reptile, 5 specii de peşti, 14 specii de mamifere, 40 specii de păsări, 5 specii de plante (APM Harghita, 2010).

O altă importantă resursă este peisajul, care este rezultatul conlucrării omului cu natura şi care exprimă modul cum trăieşte omul în mediul său natural. Peisajul are o valoare turistică, însă managementul acestuia înseamnă mult mai mult decât conservarea elementelor peisagistice ca puncte de atracţie, înseamnă protecţia ecosisteme-lor, menţinerea activităţilor omeneşti care menţin şi susţin peisajul cultivat (păşuni, fâneţe, păduri, lunci, tinovuri etc.), înlăturarea surselor de poluare, reducerea factorilor de risc.

Tabel nr. 4: Situri Natura 2000 din teritoriul acoperit de GAL

Nr. crt. Cod Numele zonei Tip Suprafaţa /Ha

1 ROSCI0248 Tinovul Mohoş – Lacul Sfânta Ana SCI 440

2 ROSCI0246 Tinovul Luci SCI 271,00

3 ROSCI0241 Tinovul Apa Lina-Honcsok SCI 265,4

15


Nr. crt. Cod Numele zonei Tip Suprafaţa /Ha

4 ROSCI0090 Mădăraş Harghita SCI 13.3495 ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos SCI 2.6876 ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului SPA 58176,77 ROSPA0034 Depresiunea şi Munţii Ciucului SPA 17.183,11

SCI – Aria de protecţie comunitarăSPA – Aria de protecţie specială avifaunistică

Harta nr. 3: Dispunerea ariilor protejate în aria LEADER Csík

Sursa: APM Harghita

Cele mai multe arii naturale protejate sunt botanice numai una fi ind geologică (Rezervaţia geologică de la Sâncrăieni) iar una fi ind mixtă, cea din Băile Tuşnad.

Tabel nr. 5: Arii protejate (care nu sunt incluse în siturile Natura 2000)

Numele zonei Suprafaţa în ha Caracteristici principale

Tinovul Kicsi Romlásmező din Plăieşii de Jos

102Mlaştină conservată în starea naturală care adăposteşte specii de plante rare, relicte glaciare

Piatra Şoimilor 1,5Peisaj deosebit, habitatul unic a speciei de plante endemice Hieracium telekianum

Mlaştina Benes şi Csemo – Vrabia 13,6 Mlaştină care adăposteşte specii de plante rare, relicte glaciareRezervaţia geologică de la Sâncrăieni

7,3 Zonă cu emanaţii puternice de gaze post-vulcanice, mofetice

Lacul Dracului 20 Mlaştină care adăposteşte specii de plante rare, relicte glaciare

Zona dispune de un potenţial turistic ridicat, mai ales în domeniul ecoturismului, arii protejate, valori naturale protejate, peisaj specifi c zonelor vulcanice, păduri extinse, ape minerale şi mofete. Siturile Natura 2000, respectiv ariile protejate pot fi baza unui turism ecologic, care poate fi combinat cu agroturismul (cazare şi masă într-un mediu tradiţional rural).

16


Pădurile extinse dispun de resurse ale pădurii, cum ar fi : fructe de pădure, ciuperci, biomasă pentru utilizare termo-energetică. Ariile protejate pot fi amenajate pentru un turism ecologic (locuri de odihnă şi de popas, centre de prezen-tare, poteci amenajate), iar pentru turismul montan este necesară construirea unei infrastructuri adecvate, care poate asigura siguranţă şi recreare pentru turiştii care vin în munţi. Siturile Natura 2000, respectiv celelalte arii protejate pot constitui baza unei reţele verzi, pot fi amenajate şi interconectate prin intermediul unor poteci amenajate, pot fi admi-nistrate într-o manieră integrată, asigurând concomitent în acest fel şi serviciul de salvamont şi gestionarea şi protecţia integrată a pădurilor. Frumuseţile peisajului, aerul curat de munte, biodiversitatea excepţională şi diversitatea ecosiste-melor sunt resurse importante ale teritoriului vizat (vezi SWOT T) atât pentru turism, cât şi pentru alte activităţi umane. Nu trebuie să ignorăm faptul că omul de rând în zona rurală nu este conştient de valorile de care dispune, exploatările excesive, rănile peisajului sunt consecinţele unor gestionări nesustenabile. Prin programul LEADER vom fi nanţa acţiuni care vor aplica politicile orizontale ale Uniunii Europene, una dintre ele va fi sustenabilitatea (vezi SWOT T).

Pădurile aparţinând siturilor Natura 2000 sunt în proprietate privată, acestea sunt gestionate de către compo-sesorate (o formă de asociere a proprietarilor de pădure), iar cele din zonele de luncă sau pajişti de către ONG-uri şi persoane fi zice. Proprietarii acestor păduri vor primi din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Ru-rală fonduri compensatorii ca plăţi directe, dacă vor utiliza aceste terenuri conform cerinţelor ecologice formulate de politicile Uniunii Europene (pe lângă măsura de agromediu).

II.2.1.5. Patrimoniu arhitectural şi cultural

În ceea ce priveşte patrimoniul cultural şi arhitectural, aria LEADER Csík este foarte bogată în aceste elemente patrimoniale. O serie de clădiri şi monumente arhitecturale sunt ţinute în evidenţă, biserici fortifi cate aproape în toate comunele, mai puţin în satele din zona Ghimeşului, care au fost fondate în partea a doua a secolului XVIII. Arhitectura tradiţională tipică a fost prezervată mai ales în satele din Valea Fişagului şi în Valea Ghimeşului. Cele mai importante biserici sunt prezentate în tabelul nr. 6. Ruine ale unor fortifi caţii din epoca bronzului şi al fi erului, în mod normal folosit şi în epoca medievală, pot fi regăsite în Băile Tuşnad, Păuleni Ciuc (Şoimeni), Ciceu, Racu, Ghimeş-Făget. Sunt prezente o serie de biserici romano-catolice care au fost construite încă din secolul XIV. sau chiar în epoca Arpazilor.

Cele mai multe biserici păstrează caracterul gotic, dar sunt mai multe care au suferit modifi cări în cursul seco-lelor, acestea au fost renovate sau reconstruite în stil baroc.

Cu privire la existenţa caselor memoriale, sunt mai multe iniţiative în acest sens. În Misentea (Comuna Leliceni) a fost amenajată casa memorială Nagy István (pictor renumit, cunoscut mai ales în Europa de Vest şi în Ungaria). În Ciucsângeorgiu există, însă nu este amenajată casa părintească a pictorului renumit Márton Ferenc, pictor al cărui picturi sunt expuse şi în New York Metropolitan Museum. În Sândominic sunt iniţiative pentru amenajarea casei memoriale a episcopului Márton Áron un personaj simbolic în lupta împotriva puterii totalitare comuniste.

Tabel nr. 6: Cele mai importante biserici ale ariei (monumente arhitecturale sau istorice)

Numele LocaţiaAnul

construiriiMenţiuni

Biserica catolică armeană Sf. Georgios

Frumoasa 1781 Construită de armeni.

Biserica catolică Sfântu IonPăuleni Ciuc (Delniţa)

Sec. XV.Construită în stil gotic, pe temeliile unei biserici datate din timpul Arpazilor.

17


Numele LocaţiaAnul

construiriiMenţiuni

Biserica romano-catolică din Racu Racu Sec. XV. Sunt foarte interesante fi gurile pictate pe exteriorul turnului

(simboluri astrologice păgâne); stiluri romanic, gotic.

Biserica romano-catolică din Cârţa Cârţa Sec. XV. Cea mai frumoasă biserică fortifi cată din Depresiunea

Ciucului construită în stil gotic.

Biserica romano-catolică Sfântu Ştefan Sâncrăieni Sec. XV. Biserică fortifi cată în construit în stil gotic.

Biserica romano-catolică din Ciucsângeorgiu Ciucsângeorgiu Sec. XIV. Biserică fortifi cată cu bastioane construit în stil gotic.

Biserica romano-catolică din Armăşeni Ciucsângeorgiu Sec. XIV. Biserică fortifi cată în stil romanic şi gotic.

Biserica romano-catolică din Cozmeni Cozmeni Sec. XVII. Pe baza unei templu construit în stil romanic, este construit

în stil gotic.

Biserica greco-catolică din Lăzăreşti Cozmeni 1742 -

Biserica romano-catolică din Cetăţuia Sânsimion Sec. XVI. A fost reconstruit în sec. XVIII., este construit în stil gotic.

Biserica romano-catolică din Plăieşii de Jos Plăieşii de Jos Sec. XV. Construit în 1487 cu ziduri fortifi cate.

Biserica romano-catolică din Tomeşti Tomeşti Sec. XIV. A rămas doar ruinele turnului, este un loc prestigios din

punct de vedere arheologic.

Sursa: Vofkori László: Utazások a Székelyföldön, 2004.

Alte monumente sau obiecte valoroase de interes turistic: monumentul SICULICIDIUM în Siculeni (un obelisc con-struit în 1905 în memoria celor care au fost ucişi de către soldaţii austrieci din cauza faptului, că nu vroiau să se înroleze în trupele grănicereşti fondate de Maria Theresa, Regina Austriei în perioada 1740–1780); conacul Henter în Sântimbru (1802); conacul Adorján în Armăşeni (1798); Conacul Balási din Impér − Plăieşii de Jos (1833); mo-numentul din Pasul Nyerges în memoria celor căzuţi în revoluţia din 1848−1849 contra armatei ruse.

Meşteşuguri specifi ce sunt prezente în Dăneşti: olărit, textile; Mădăraş: olărit din lut negru; Sâncrăieni: textile, cioplire în lemn; Ciucsângeorgiu: cioplire porţi tradiţionale secuieşti; Sânsimion: cioplire lemn; Armăşeni, Lunca de Jos şi Lunca de Sus: fabricare şindrilă, draniţă, cioplire în lemn.

În aria LEADER vizată sunt practicate diferite tipuri de turism:turism recreaţional, balneoclimateric în staţiunea de interes naţional Băile Tuşnad; –agroturism în Racu, Lăzăreşti, Frumoasa; –turism recreaţional în munţi, mai ales în Sântimbru-Băi şi Harghita-Băi; –alpinism în Cheile Bicazului în Parcul Naţional Hăşmaşul Mare; –turism cultural şi religios în comunele din împrejurimea municipiului Miercurea Ciuc − foarte mulţi turişti –vin pentru pelerinajul de Rusalii;este tot mai popular turismul ecvestru în comunele Frumoasa, Sânmartin, Păuleni Ciuc − sunt tot mai mulţi –operatori în acest domeniu;cicloturismul este foarte popular în Miercurea Ciuc, sunt drumuri de mountain bike în pădurile din Păuleni, –Sâncrăieni, Leliceni;

18


turismul montan şi diferite forme ale turismului de iarnă (schi, patinaj) pot fi practicate în Băile Tuşnad, –Sânmartin, Harghita-Băi, Lunca de Jos − sunt tot mai multe piste modernizate. În Cârţa este în curs de con-struire patinoarul artifi cial acoperit, iar în Tuşnad a fost elaborat proiectul tehnic pentru o sală polivalentă pentru sporturile de sală şi pentru patinaj.

Comunele acoperite de GAL Csík sunt foarte bogate în obiceiuri şi datini locale, comunităţile păstrează tradiţiile legate de schimbarea anotimpurilor, de sărbătorile legate de muncă şi de religie. De exemplu săr-bătorile legate de lăsatul secului. In satele secuieşti din zonă se sărbătoreşte sfârşitul iernii după tradiţiile şi obiceiurile bătrânilor. Costumaţi care mai de care mai ciudat, sătenii pocnesc din bice ca să alunge iarna şi gerurile aspre, organizează petreceri cu strigături şi baluri mascate. Farşangul, aşa cum este denumit în secuime, carnavalul măştilor, este ultimul chef straşnic înaintea intrării în postul Paştelui catolic. Obiceiul este ţinut cu sfi nţenie an de an, începând din secolul al XV-lea. Semnifi caţia Farşangului este propriu-zis a petrecerilor, înseamnă sfârşitul iernii, sfârşitul petrecerilor şi începutul postului, a pregătirilor pentru post. În Farşang oamenii glumesc, mai ales pe seama preoţilor căzuţi în patima băuturii, sau avariţiei. Măştile, în satele secuieşti semnifi că de fapt perioada carnavalului, o perioadă în care lumea este întoarsă pe dos, deci rolurile se schimbă. Un alt obicei este în preajma Crăciunului, jocul din Bethlehem, când copii şi tinerii joacă naşterea lui Isus.

În fi ecare sat sunt ţinute sărbătorile legate de secerat, iar toamna se organizează balul viţei de vie, deşi nu este o zonă viticolă, balurile din perioada de toamnă semnifi că sărbătoarea recoltei. Aceste elemente culturale sunt importante pentru identitatea locală şi zonală, identitatea oamenilor se leagă mai ales de naţionalitatea şi de religia lor, iar aceste obiceiuri sunt importante pentru ţinerea în loc a comunităţilor pentru autoidentifi carea lor faţă de alţi oameni, concetăţeni.

II.2.1.6. Economia locală

II.2.1.6.1. Repartizarea populaţiei activeRepartizarea salariaţilor este foarte neuniformă, cele mai multe persoane sunt angajate în sectorul industrial,

cele mai puţine în sectorul agricol. Ceea ce priveşte populaţia cu vârstă între 15−64 ani cele mai multe persoane sunt ocupate în agricultură, mai ales agricultura subzistentă şi semisubzistentă. Este foarte scăzut numărul sala-riaţilor angajaţi în agricultură, din cauza faptului, că oamenii se lucrează pe terenurile proprii, ei produc pentru consumul propriu sau pentru furajarea animalelor, care sunt valorifi cate în cadrul comunei sau zonei ori sacrifi cate pentru necesităţile lor şi a familiei.

Tabel nr. 7

Nr. salariaţi Sector agricolSector industrial şi de

artizanatSector de comerţ

Sector privind serviciile

Total 5.009 171 3.161 1.081 596

% 100 3 63 22 12

Sursa: Buletin statistic, Camera de Comerţ şi Industrie Harghita

În 1998 numărul salariaţilor a fost 8.688, acest număr a scăzut la un număr de abia peste 5.000 de salariaţi. Din acest motiv putem afi rma faptul, că nivelul de ocupare a forţei de muncă a scăzut în ultimii 10 ani, de fapt

ii.2. planul de dezvoltare localĂcsikleader.ro/szovata_uj/userfiles/files/8_18.pdf · lacul se...

Documents