I

PERSECUTIA BISERICII ROMANE UNITE

A. CoNsronnerruNr cENERALE.

Sf. Francisc Xaveriu, misionarul gi apostolul Indiilor din sec. al XVII-lea, avea obiceiul si scrie in genunchi superiorului siu Sf. Ignaliu de Loio-la, din umilinli 9i respect faln de el. Scriind acest capitol se cuvine silne agezdm gi noi in genunchi gi cu adAncd umilingi 9i veneralie sd agter-nem pe hdrtie faptele mirefe, epocale, tragice dar 9i eroice, trdite gi inscrisede Biserica Romdni Unittr in istoria sa, in istoria Bisericii Universale gi

a neamului romAnesc din ultimii 25 de ani de existenli.Paginile acestea, in mod normal, puteau lipsi din cartea de istorie a

susnumitei Biserici, dar in mod logic 9i profetic ele vin sd incununeze culauri fruntea ei, sd pecetluiascd lupta de 250 de ani; dela 1700 incoace,de redegteptare la o viald noud spiritualtr gi nalionali a neamului romA-nesc cu nimbul suferinfei; cu nota persecufiei, dupi spusele marelui PaplPius al Xl-lea : " Biserica lui Isus are gi o a cincea notd : persecutatd ".far precum MAntuitorul Isus a sufent pentru Brserrca Sa, pecetluind vera-citatea invdldturii sale cu singele siu, tot aEa Mireasa lui, adici Biserica,universali sau particulard, trebue sd se asemene cu Rlscumprirdtorul ei,str imphneascd prin suferinfd, ceeace lipsegte patimilor lui Hristos (Sf.Pavel). Bisericii RomAne Unite dupd scurta gi rodnica ei misiune de unsfert de mileniu, ii mai lipsea cununa martiriului, a prigoanei, precum aspus episcopul martir Ioan Suciu, ii lipseau inci rdnile MAntuitorului,pentruca si dovedeasci legitimitatea invildturii gi a existenfei sale.

Iatd ctr anul 1948 i-a hdrdzit gi aceasttr cununii de martiriu, dupAprofefia lui Isus: " Nu este mai mare sluga decAt stdpAnul siu. Dacilm'au prigonit pe mine gi pe voi vi vor prigoni ; daci au pdzit cuvintulmeu 9i pe al vostru il vor pdzi " (Io., 15,20),

ln realitate Biserica RomAnd Uniti a fost prigonitd dela inceputulexistenfei sale, atAt de fralii de acelag singe, ortodocgi, cAt gi de ceilal;i,calvini sau ortodocgi strdini (unguri sau sArbi).

Intoleranla religioasd din secolele XVII si XVIII din Transilvania,datoriti principilor ungurr gi calvini, a adus multe suferinfe gi incercdriBisericii RomAne Unite, incompatibile cu demnitatea omeneascl. Dar seco-lul al XX-lea, secolul libertdpilor, a adus un nou val de intoleranfd, maiales religioasd, mai grea $i mai cinicl decit cele precedente asupra uneitreimi din lJuropa, inclusiv Romtnia.

Ir'

t.''i

! ,l

)'' i 'r'

(:

Triumful comunismului ateu in Rusia, duptr revolulia din 7 Nov.

1917, rdspindirea lui in Europa dupS cel de al doilea risboi mondial, cu

instalarea lui in 10 leri, a instaurat regtmuri de sdlbatecd intoleranttr ;iasuprire religioasd gi civild, intre care li cel din Republica Populari Ro-

mana. Biserica Cregtind, in deosebi cea catolici, in ldrile satelite ale

Uniunii Sovietice, a indurat gi mai indurd inctr un calvar de aproape

31 de ani.ln 1945 a fost martirizatd, gi desfiinlati Biserica catolici ruteani din

Ucraina subcarpatici ; mitropolitul, episcopii gi preotii ei au fost deportali

in Siberia, iar credincioqii au fost treculi cu fo4a la ortodoxia pravoslav-

nicd. Evenimentul este proaspit gi cronica timpului a increstat pe ribojtragedia fralilor ucrainieni, decimali Ei deportafi, redugi la tdcere 9i mizerie.

Azl. foa*e pulini se mai gindesc 9i vorbesc despre drama celor peste 5

milioane de catolici inghilili de fi.ara comuniste.

Aceeagi soartd ii agtepti, dupd trei ani, 9i pe cei aproape 2 milioane

de romini greco-catolicr. Noi, fiii Bisericii Unite din !ard, ne ingrozeam

numai la gAndul ci aceeagi fiari apocalipticd va indrisni -si va reuqi sd

ne inghitd. Ne plrea ceva incredibil, pentrucd eram mai aproape de inima

nuropei civilizate, ne umbreau zidurile Vaticanului 9i Cupola SfintuluiPetru, printr'un Concordat, stdteam sub protecfia marilor puterr' care ga-

,"rrtur"ie lbertatea religioasd 9i dreptul nostru la existenld printr'un tratat

de pace Ei parci ne bucuram de o stipanire romineasci, in aparenld,

- d"qi comunisti - mai blandd gi mai umand. Am spus tn aparenld'

deoarece in guvernul comunist erau unele persoane mai in virsti, care

jucasertr un rol politic in trecut, mai mult sau mai pulin dubios sau onest:

"" *pr" ex. Petiu Groza, primul ministru, George Ttrtirescu ministrul de

externe, care speram cd at fi putut imblinzi furia anticregtineasce a regi-

mului. Instr ne-am ingelat. Guvernul dela Bucuregti, asculta de Moscova

gi executa toate ordinele primite, gribind comunizarea fdrii, intr'un ritmrapid, fdrd dibuiri sau stangecii, ci mergand sigur la finti. A fost o une-

alia docila in mdinile Uniunii Sovietica, care lucra in spatele lui, la sovie-

tizarea Rominiei.Istoria multor popoare se repeti gi este crudi. Faptele nu sunt iden-

tice, deoarece circumstanlele se schimbtr. dar in fond evenimentele cruciale

au aceeagi naturi gi aceleagi efecte ; vorba poetului M. Eminescu : " alte

mtrgti, aceeagi piesi ; alte voci, aceea9i gaml " (Glossa).

ASa ;i perseculiile cregtinilor au avut aceea9i naturd 9i efecte, degi

imprejurlrile gi uneori gi cauzele lor s'au deosebit. Prigoanele din primele

veacuri de ex. au avut o naturd. religioasd. gi au fost c uzate de ura evreilor

(a Sinagogei) impotriva cregtinilor ; o naturd sociald, din partea romanilor

pAgini care nu puteau accepta egalitatea sclavului cu stepanul sdu, impd-

ratul siu, egalitatea femeii cu bdrbatul siu, gi nici stdpinirea absolutl a

lui Hristos peste aceea a Cezarului.Prigoanele din veacurile urmitoare au fost de naturd, politico-rel,igioasd,

pornite din ambilia nemdsuratd a domnitorilor, feudali sau absolutigti, dea subjuga Biserica gi de a o transforma intr'o unealtl de aservire a popo-rului. Exemple avem in lupta pentru investiturd. Dar prigoana din sec.

XX este de naturd, ideologicd., bazatd pe filozofia materialistd, atee, care

neagd existenla lui Dumnezeu, primatul spiritului, divinitatea lui Hristorgi a Bisericii, existenfa sufletului gi vieafa vegnicd.

Atdt nazismul ateu cAt gi comunismul ateu, cele doui doctrine filoso-fico-sociologice extreme, au avut dela inceput aceeagi atitudine dugmdnoaelfall de cregtinism in general gi fafi de Bisericd in special. Pe deasupra,au negat Bisericii ca societate perfectd in ordinea spirituald, dreptul de a

desvolta o activitate publicd, liberd, spirituali, cu urmiri sociale gi cultu-rale. Ambele extreme au tigdduit dreptul Bisericii de a avea gcoli confe-eionale, pentru educarea tineretului, presii, organizalii sau asociafii, intru-niri, procesiuni, asistenli sociald qi chiar reprezentanli oficiali in parlamentesau alte organizagii statale. Biserica fiind gi umand, trebuia sd menfinlrelatii de prietenie gi inlelegere cu statul sau societatea crvill. Forma cea

mai perfectd de convieluire este armonia intre cele doui societali - Bise-rica gi Statul - pentru binele spiritual 9i material al omenirii. Nazismulvoia desfiinlarea cregtinismului gi intoarcerea nemlilor la pigAnismul stril-molilor lor, iar comunismul vrea distrugerea cregtinismului pentru intro-narea materialismului ateu. In fond e acelag lucru, extremele se ating gi

urmfrile sunt la fel de dezastruoase. Noroc cA nazisrnul s'a stins repede,fiind legat de un singur popor gi o singurd 1ard, dar nefericirea este cucomunismul, care se adreseazd clasei muncitoare internafionale, (" proletaridin toatd lumea, unifi-vi ") 9i care dupd victoria nescontati a UniuniiSovietice in al 2-lea risboi mondial a cdgtigat teren gi s'a extins in intre-aga lume. Pericolul pentru omenire este faptul cd comunismul se prezintileub aspect social, ca o salvare a lumii din mizerie, a muncitorilor dinexploatare gi cu o dreptate sociald echitabild. ln plus comunismul apare

pentru mulli naivi ca un mesianism salvator, universal, care va inllturarAsboaiele gi va aduce fericirea pe pdmAnt. El va intemeia o societate con-dust de cei mai buni gi mai drepli cettrfeni care vor instaura dreptateagi egalitatea oamenilor pe pImAnt. Bineinleles, centrul acestei imptrllii va

fi la Moscova, care se crede delinltoarea infalibilt a doctrinei marxist-leniniste gi vrea sd conducd toatd lumea.

lnca de acum 100 de ani, dela aparilia manifestului comunist a luiMarx in 1849 gi a Capitalului in 1862, materialismul ateu s'a pus deacur-mezigul ietoriei gi a luat atitudine anticre$tineascl, in special anticatolicl.

Lozinca lor este comunizarea lumii intregi gi constituirea unei societtrliunice, cu o singurd conducere centrald la Moscova, arsenalul anticrigtilormoderni. Cunoscitorii obiectivi ;i profunzi ai comunismului igi dau seama

ci el este o doctrintr, respectiv un cumul de erori, condamnate de Bisericdincd din secolele trecute, dar reinviate 9i suslinute de puterea statali, inmod violent, anacronic, impotriva evoluliei normale a societdgii 9i a omenirii.

Comunismul ateu, materialist, este o contrafacere pe plan material a

crqtinismului.Deoarece scopul nostru este sI vorbim numai tangenlial despre el, nu

vom insista mai mult, socotind suficient ceeace am spus, pentru inlelegerea

situaliei actuale in lume gi in Romdnia. Comunismul materialist gi ateu,

cu tendinle universale gi excluziviste a dus in mod logic la conflictul cu

Biserica cregtinI. Biserica Catolicl a fost prima care a demascat comu-nismul gi a aveftizat omenirea asupra periculului pentru viitorul ei. Papa

Leon al XIII-lea in 15 Mai 1891, prin enciclica " Rerum Novarum ", iar40 de ani mai tarziu Pius al Xl-lea in 15 Mai 1931, prin " QadragesimoAnno ", at ardtat in mod gtiinfific consecinlele dezastruoase, atit apirituale,cAt gi sociale pentru omenire. Aceste documente au fost profetice. Dinnefericire, contemporanii n'au dat crezare celor doi Papi 9i astfel, astdzi,

asistdm la aceastd confruntare uriagtr in lume, intre Bisericd 9i Comunism,cu efecte tragice, cu perseculii gi pagube imense pentru civilizalie.

RomAnia in cazul nostru, a cdzut sub ocupalia sovieticl duptr actuldin 23 August 1944 qi in scurt timp s'a instalat la putere regimul comu-nist, care gi-a ardtat imediat ghiarele gi treptat, in mod sistematic, a ddrA-

mat ordnduirea veche burghezd, a instaurat aga zisa democralie populard,sau dupd expresia lor absurdtr " dictatura proletariatului " care este cea

mai perfecti societate omeneasctr pe plmint.Dar reformele lor nu s'au mirginit numai la orAnduirea sociald 9i

politicd, ci s'a extins gi la orinduirea spirituali, la cregtinism 9i in concretla Bisericd.

Degi guvernul lui Petru Groza, venit la cdrma lnrii in 6 Martie 1945'

a garantat toate libertifile cetdfenilor gi a recunoscut ca legitime existenfa

instituliilor vechi, intre care Biserica, totu$i, incetul cu incetul, sub masca

progresului $i a binelui poporului, nesimulat 9i-a manifestat intenfiunea de

a ingrddi influenla gi activitatea Bisericii in societatea de democralie popu-lard, aducind unele reforme, fdcAnd declaralii insinuante $i creind asocialii(organizalii) tineregti, cu caracter politico-cultural, de unde trebuia scoasd

orice umbrd de cregtinism Ei amestec bisericesc. Atitudinea aceasta s'a

manifestat 9i in presd, prin acuze aduse Bisericii ca obscurantistd gi retro-gradi 9i prin eliminarea orelor de religie in gcoli, cu scoaterea icoanelor

din ele 9i din alte institulii.

Doctrina materialistd, atee, era propagatt in public, in mod insolent,dar cu ameninliri la adresa celor ce o combdteau fie in Biserici, fie lngcoli. Fali de aceastd stare iniliald de atac aticregtinesc, Bisericile Cregtine,indeosebi cea Catolici, a luat pozilie. A fost prudentd gi neprovociltoare,melinAndu-se pe pozilia tradilionald, confirmatd de istorie, propovtrduindinvllitura cregtineascl, in interesul spiritual al neamului romAnesc gi al

terii. Aleturi de ea Biserica Ortodoxd, gi-a manifestat dorinla de a aplradrepturile lui Dumnezeu gi invdltrtura cregtini, ba chiar a flcut un pactmutual, tacit, de a lupta de comun acord cu Biserica Catolicd impotrivacomunismului instalat la putere. Dar ctnd guvernul, sub ascultarea parti-dului comunist, a reugit si pund mina pe toate compartimentele fdrii, lnqcoli, administralie, armat! 9i justrlie, si atace regalitatea s,i sd desfiinfezepartidele istorice din opozipie, ameninldnd Biserica cu mdsuri de opresiune,atunci Biserica Ortodoxd, infricosatd, avAnd legate destinele ei in trecutde ale Statului, a schimbat atitudinea, a creat " IJniunea preolilor demo-ctali " , a inchis ochii la atacurile anticre.stinegti, a acceptat reformele invll-fAmAntului, gi a suspinut celelalte transformdri politico-sociale, desolidari-z0ndu-se de Biserica Catolictr (1). in locul principiilor crestinegti " dafiCezarului, ceeace este a Cezarului Si lui Dumnezeu ceeace este a luiDumnezeu"r " bonun ex integra eausa, malum etc quocumque defectu ", Eau

" omnia ad maiorern Dei gloriam ", s'au formulat altele, ca : " fi-te prietencu dracul, pdni ce vei trece puntea ", ori " nu este diavolul aga de negruprecum se spune ", ori " o rAndunici nu face primdvara ", sau tt nu potifuera impotriva vAntului ". Aceste principii sau lozinci, le-am auzit adesea,invocate de preoli ortodocgi pentru justificarea atitudinii lor lage gi precareln fafa comunismului. lnsugi episcopul Nicolae Popovici, din Oradea, careplrea o figurd proeminentd a ortodoxiei a spus la inceput : " trebue sltezistim comunismului cu orice pre! - pentruca apoi str retracteze afir-mAnd ci :' 'nu mai este cazul si fim lei, ci vulpi ".

La aceasti atmosferi generali, creatd in anii 1945-47, de regimulcomunist, in care Biserica Catolici a rimas singurd in picioare, g'a maiadlugat o stare de spirit, de altfel veche, de antipatie, de " unitofobie ",sI nu spun de urd impotriva catolicismului Ea a fost nutritl de capii 9iteologii Bisericii Ortodoxe, cu decenii ba chiar cu veacuri inainte, de$ioamenii de gtiinld, politicienii ;i domnitorii de seam2l ai flrii, au avutetima $i veneralie fatl de Biserica Catolicd, ba chiar au avut legltturi cul-turale gi diplomatice cu ea. Poporul romAn, marea masil a fdranilor gi a

intelectualilor, n'au fdcut deosebirea formald, teologicd, intre cele douA

_ (1).Q" fric[, ierarhii ortodocpi ar fi fdcut orice conceaii, ar fi renuntat la multodrcpturi iatorice -cAitigate d,e BisericA, numai eI rtrm0n[ in scaunete lor arhieregti,lt, precum Regelo Carol II ar fi cedat toatl Rom0nia ln 19,*0 numri rI rlmAnip6 tn)n ln Ducuregti.

Biserici, ci au trdit in armonie, vorbeau cu respect de " Maica Romtr cea

bitrind ", gi considerau pe Papi ca gef al cregtindtdlii. Deaceea ei n'aufost de acord si nici n'au participat la persecufia Bisericii Romine Unitedeslanguitd in toamna anului 1948 de cdtre guvern gi de cdtre Biserica

Ortodoxd oficiali. Ea a fost produsd de mai mulli factori, dintre cariprincipalul a fost antipatia veche, bizantind, mogteniti de Biserica Ortodoxldin Principatele Romine, prin infiltrarea grecilor in lard gi in Bisericl. Fa-narul a urAt Apusul, in urma cruciatelor. Unitofobia a fost creatd de ame-

stecul fie al grecilor, fi.e al sArbilor in Unirea dela 1700, iar catolicismul,cunoscut sub formtr ungureascd, a contribuit ca romAnii ortodocgi 9i dug-

mani de veacuri ai ungurilor, sd confunde religia cu nalionalismul; astfel

s'a creat conceplia ci ortodoxismul e egal cu romAnismul, 9i numai unortodox poate fi bun romAn. Catolicismul, dupi pirerea ortodocgilor, era

antiromAnesc sau antinalionalist, avAnd gi conducdtor pe Papa, care era

inafara granilelor etnice gi politice ale Rominiei.Pornind dela aceste premise, ortodocgii peste tot, in gcoli, in presd,

in politici, ctrutau sl convingi lumea cd ei sunt pe pozilia cea adevdratd,

tradilionali, cd religia sau legea stremo;eascd a romAnilor a fost ortodo-xismul, care este cel mai autentic cregtinism, pur, direct dela Hristos, prinapostoli gi cel mai compatibil cu natura poporului romAn.

In realitate Biserica Ortodoxi cu toate afumaliile ei apodictice de

pistritoare a invdfiturii genuine cregtinegti Ei a traditiilor vechi strdmogegti,a fost dealungul veacurilor, incepAnd dela 1300, in bune relalii cu stipAni-rea, cu voevozii, domnitorii gi regii care au protejat-o, dar care au 9i folo-sit-o, de multe ori, pentru scopurile lor politice. Ea a stat deci la cherernul

stip0nirii, al Cezarului, 9i a fost o slujnicl fideli la ordinele stdpdnului.Exemple sunt multe ! In ultimele decenii, a cdutat si profite de aceasti

simbiozi, cezaro-papiste, gi sd influenleze guvernele respective si imbrd-

liseze atitudinea ei unitofobd pentruca pe orice cale, statald, deci umantr,

si desfiinleze Biserica RomAnd Uniti 9i si-i aduci pe greco-catolici la

sAnul Bisericii Ortodoxe. instr, din fericire, n'a reugit !

Bisericii Ortodoxe i-a lipsit puterea morald. de a converti Pe unili laortodoxism, pentrucd a avut un cler mai slab pregitit 9i i-au lipsit misio-narii. I-a lipsit puterea politicd, pentruci regimurile trecute, nu s'au iden-tificat cu dorinfa ei de absorbire a Bisericii Unite, ci au gisit un modumvivendi, cind in 1929 au incheiat un Concordat cu Vaticanul, garantinddrepturile ei divino-canonice.

Cu toate eforturile ei sisifice n'a reugit si-gi vadl visul implinit. lnsiBiserica Ortodoxd oficiali nu s'a linigtit (2), nu s'a impicat cu aceasti

(2) Mitropolitul Nicolae Bilan al Sibiului " neodihnitul " a zig c[ nu-9i va daodihrii oaseloi pAnd nu va vedea pe unili iarag ortodocai.

Ittno, a uneltit mereu gi a agteptat ocazia, mare, istorici - pentru ei - ca

tl.l dee lovitura de grafie. Aceastd ocazie s'a ivit odatd cu venirea regi-nului comunist ateu la putere in 1945. -

B, Fonvr,lnpe uNUr cLTMAT ANTr-RELIGros sI ANTTcAToLIC IN AJUNUL PER-

IBCUTIEI.

Pcntru intelegerea justd gi complettr a perseculiei religioase din Ro-nlnir, deslinluitd gi dusi la indeplinire prin suprimarea Bisericii RomlneUnlto ln toamna anului 1948, este nevoe sd aruncim o privire fugarllluprs evenimentelor politico-sociale care au format atmosfera psihologicldo lngltt tensiune in rdndurile populaliei 9i au creat un climat antireligior

;l rnticatolic in fard.Streinii din afara granilelor, atit europeni cit gi americani, nu vor

lwr nici odatd o pdrere adevdratl despre aceasti perseculie, dacl nu vorounotite etapele transformdrilor social-politice, odat{ cu drama Eufleteasclprln ctre a trecut neamul romAnesc fie in timpul rdsboiului II mondial,ic lmediat dupl terminarea lui. lntii de toate rdsboiul antisovietic, respec-

tlv rnticomunist, a cerut mari eforturi spirrtuale gr materiale Poporului' 8

olGrt o teneiune nervoasi 9i psihici inalti, a costat jertfe s,i pagube imensc.

tnolcatarea pe vieafA .si pe moarte cu dugmanul din Rlslrit Pentru salrts-

tor finfci neamului, a milcinat nervii si a consumat energiile lui timp dc

4 rni, ca niciodatd in istorie. A fost un rdsboi etctern, Purtat pe plm0nttttoin, dar cu urmlri interne (din 1940-1944). SchimbAndu-se sorlii rlr-bolului prin armistiliul din 23 Aug.1944, poporul romdn a avut de supor't.lt sltc euferinfe, fizice gi morale. Acum eram cobeligeranli (n'am forttocunoacuti ca aliati) impotriva nazi$tilor. Dar armatele sovietice s'au socotitlnvingdtoare gi ocupau pdmAntul lirii ca al unui dugman. Trecerea lor prinRomAnia, a fost asemenea ndvdlirilor barbare, cu jafuri, omoruri, vrollrrlcfomeilor gi ale fetelor, maltratarea populaliei, profanarea locagurilor efintc,lpargerca caselor, prdvlliilor, btrncilor, cu belii gi orgii astatice, ca hoar-rlelo lui Chinghiskan ldsAnd scrum gi cenuge in urma lor. fara a fortdlrtruaf, pArjolitt $i sufletul rominului ars, pustiit gi necinstit, Iar dupltncetarea focului gi amulirea sirenelor de alarml, care innebunise populatirclvil! din spatele frontului, in loc de instaurarea unei vieli linistite' I unciplei internc, care sl permitl poporului refacerea lui materiall 9i rccule-gcrea rnorald, sd-i asigure o muncl constructivl de inlAturare a dirtrugo.rllor ti prrgubelor imense inerente oriclrui rAsboi, a trebuit ai re prcgl-tearcf dc un alt rdsboi, intefn, sl-$i ascutl urechile la lipetcle atridente rloretlviptilor de partid, la chcmarile lor mincinoaee 9i promilltoaro do drop.

tate, de bunlstare, libertate, etc., la propaganda lor lndrdeneaf! comu.nistf, gi la ameninf lrile lor pentru toli care nfuzd sil adere la politica pro-sovietictr. lncepea reaolulia proletard, mai grea 9i mai periculoasl dec0t ,

instrQi rdsboiul, deoarece cetdlenii trebuiau str lupte cu mAinile legate, ierdugmanul cu arma in mini.

Poporul a rimas deceplionat, deoarece agtepta instaurarea unui regimdemocratic cu libertifile de gAndire, exprimare gi intrunire, cu garantaregintegritdfii personale gi a avutului, cu posibilitatea de afirmare napionall gi

religioasd, cu nddejdea intr'un progres social gi spiritual, dupd modeluldemocraliilor apusene. Dar spre nenorocirea lui, a trebuit sd se hotlrascl

- degi nu a flcut-o nici astdzi - pentru un regim diametral opus, sprcextrema stAngd, care schimba complet conceplia lui de vieafd, convingerilopolitico-sociale gi culturale anterioare. Era noua orAnduire sociald intemeiatlpe teroare qi minciuud.. Am crezut ctr s'a terminat cu sistemul social deopresiune, de frici gi ameninlare nazist, cAnd a apirut altul mai oprimantgi mai terorist, sistemul comunist de tip sovietic. Toate clasele sociale,tdranii, muncitorii gi intelectualii, erau chemafi insistent, obligali si parti-cipe la ;edinfe gi indemnali si se inscrie in noile organizalii aga zise de-mocratice, in sindicate, in partidele procomuniste sau direct in partidulcomunist. Cei cari refuzau erau amenintali cu diferite pedepse, pAnd ladestituirea din funcfri. ln gcoli, in administralie, in fabrici, in intreprin-deri, in armatil, peste tot, a pdtruns spiritul comunist ateu, impus gi sus-

linut de guvern. Organele executive, polilia gi siguranfa, urmlreau pe re-calcitranfi, pe reacfionari. amenin!6ndu-i sau inscendndu-le diferite procese.Din cauza teroarei lumea a trebuit sl se hotrirascd. Nu putea rimAne'neutri. Sau in tabdra comunisti, a Satanei, sau in tabara lui Dumnezeu.Doar Biserica, preolii gi episcopii, pireau sd rimdni intacfi, in afari de,

vAltoare. Ei aveau pe Dumnezeu, aveau un trecut bimilenar gi Bisericaera democratici prin esenld ; era o institulie in slujba poporului. Daraceasta a fost de scurtd durati, cdci vintul ateismului comunist, a inceputsi batd gi la porlile ;i ferestrele ei. La inceput episcopii gi preolii, indi-ferent de religie, au refuzat orice adeziune sau aliniere la noua democralie,populard. $i-au continuat activitatea normald, ptrstrdnd o atitudine derezewd, de vigilenli gi expectativi. In curAnd insd, s'au gisit elementecare sil inceaptr dialogul cu regimul gi dintr'o conceplie umani precartr,bazali pe o diplomalie de duplicitate, pe concesii de ordin sociologic, pentdejdea unei schimbiri sau imblAnziri a comun$tilor au crezut cd vorsalva Biserici de pericolul iminent 9i prin jertfa lor vor evita perseculia.Au fost ciliva catohcr, dar in majoritatea zdrobitoare ortodocgi. Atitudinefoarte gregitd, cdci s'au compromis ;i n'au putut opri tdvdlugul distrugltoral comunismului ateu. Dimpotrivi. Au adus apd la moara lor gi mai t6r-

-18- -19-

lU ru trldrt cruzr Birericii, cauza crcqtinirmului, cauza lui Hristor. Pro-

l$bul rcmAnerc csrc spune dacd dai dqmanului degctul, el e1i ia toatd

tfu, ttr rdovcrit. Calcule omenegti eronate, lntemeiate pe o prudentl

lFlll, tsronl. N'au cunogcut bine doctrina crestine, nici istoria Bisericii.

llltu ltrut cl lntre Dumnezeu gr Satana nu este nimic comun, cil Bieerica

f frledt mljlorce opiritualc in lupta impotriva du$manului timp de 2000

I fcrl, ntru ?tiut cI Bieerica nu poate ed ae adaptcze, ntr poate face con-

Ill, Toturl regimul acesta de teroare, care a sldbit rezietenla morall 9i

If*pfrl r cctltcnilor timp de ani, din 1944 pAni in 1948, ne va ajuta

al tafrlcgcm pc de o parte mdrelia eroicd a episcopilor gi preotilor grcco-

IClol 0rro .'Bu opus persecutiei, suferind martiriul, iar pe de altl parto

*lllluta unor preoli gi ctrderealor ldsa prin adeziunea la aga zisa uni-

lfr r lllrcncilor. Dar nu ne va indreptlli str scuztrm sau gd justificim

I|ducr oplrcopilor qi a preotilor ortodocai, cari au dat mAna cu dugmanii

Jlltlcll ;l ai ncamului rominesca jertfind pe preofii greco-catolici. TimpI 4 rnt ele teroare tofi cetlfenii llrii s'au putut convinge de inten$ilolpUnlrmului ateu gi de datoria de a lupta impotriva lui cu prelul viefii.Itlnd lcotte cxplicalii, putem lua in considerare ln ord.inea cronologicd,

frAlmcntelo politico-sociale cari au schimbat atmosfera sufleteascl a rom0.ill6] tl ru rdur un climat antireligios sau anticatolic in larl :

J) Nlnltaa guvcrnului Petru Groza la cArma 1lrii, in 6 Martie 1945, unprm mlrionetal, impus de sovietici, compus din elementele cele mai

Fllte ql cinice ale partrdului comunist gi frontului plugarilor f.ArA trecutllhl orrlturl, flrd nalie gi flrl Dumnezeu. Acest guvern a introdus lnpl motodclc teroriste ale muscalilor asiatici cu perfidia $i minciung lorIthleunoreutl, secularl, folositi in politicd de fari, dela Petru cel Mare

llfl ln dictatorul rogu, Stalin.Aeert guvern a inceput schimbarea fizionomiei ftrrii, importlnd refor-

ille rociele din Rusia, 9i aplicAndu-le cu mici modificilri poporului rom0n,

I rvut obligalia eit factr alegeri, dar le-a amAnat, ca sd poat{ cEgtiga adc-

tfnll tl comuniza fara. Tot acest guvern, deEi primul minietru era fiu de

p]€ot ortodox, a lansat primele invective impotriva Bieericii gi a permirpubllenrar primelor cdrfi atee, anticregtinegti, de propagandl anticatolicl.Fgtl n publicnt o Constitulie cu articole foarte democratice, ea a rAmar,t un tretee de hArtie ", praf in ochii lumii, document de propagandl,€lel tt tlictstura proletariatului " fiind o revolulie continul, nu respcctlnlel o lege, ci guverneazl prin decrete utile momentului prezent, carc

nnllne devin invnlide. Revolulia proletar{ este un scop in sine, se jurtiliclFfln €E tnrAqi qi utilitarismul cetc baza ci morall, norma supreml I tnors-llr rt ll,

b'y Alegcrile din 19 Noemorie 1946, care au fost o mascaradd sinistrl 9i

cinicil, sunt o palml peste obrazul poporului, prin mlsluirea voturrlor, cu

arestarea gi schingiuirile multor fruntagi nalional-fdrdnigti 9i liberali; care

oblinusera 860/o din ele. Cu toate protestele opoziliei, guvernul a rlmasla putere, iar " Marea Adunare Nalionald " 3au parlamentul comunist a

legiferat o serie de legi antidemocratice 9i anticrestinegti, cu ingrldirealibertllri de presi 9i intrunire, cu propagandi anticatolici. Biserica era

declaratll de reacfionar5, obscurantiste 9i retrogradtr, cu un misticism me-

dieval, anticuat, tar reltgta un opru pentru popor. Libertatea dupl con-

ceptia lor era un apanaj al comunigtilor, care abuzau de ea dupi trebumfd,

iar opoziTia n'avea acest drept al libertdlii. A fi liber inseamni a lduda

comunismul gi a aproba tot ceeace vreau ei, deoarece este doctrina cea

mai perfecti din lume, care duce negregit la fericire. Ori a lupta impotrivacomunismului este nedrept deoarece lupli impotriva fericirii tale. Ei vreau

binele poporului, gi a lupta impotriva poporului este un riu I ori nimenin'are dreptul str voiasctr riul, gi deci cei care criticd comunismul sau se

opun lui, lupti impotriva poporului Ei nu sunt liberi s'o facd. In conse-

cinfi, nu existd libertate decfit in favoarea comunismului. Acest sofism

l-au repetat gi-l repetl de mii de ori, desigur cu rea credin1tr, dar ilaplict cu forfa de 55 de ani in Rusia si de 28 de ani in RomAnia.

Deaceea orice opozilie trebue si piari, fiindci poporul nu e voie str

fie indus in eroare de dugmanii lui, cari abuzeazl de libertate. ln conse'

cin1tr comunismul garanteazi libertdlile umane, iar libertatea este un semn

al superioritliii regimului comunist. Oricine este anticomunist, Bisericil

ori Partid, ori indivizi, n'are dreptul la existenli. Dacd nu vrea sl in!e-leagl, regimul are mijloacele cele mai eficace la dispozitie ca str-l convin-gd: arestarea gi intennilarea, Astfel se explici arestirile masive din Re-

publica Popularl RomAnia, in perioada de instaurare 9i de consolidare a

regimului comunist. Ei aveau obiceiul sd faci aga numitele " valuri " de

arestiri. Primul o fost in 1945, indeosebi in Transilvania, unde sute de

romAni, intelectuali mai ales, au fost delinuli 9i intemnilali pentructr au

criticat misurile luate de Petru Groza la ordinul Uniunii Sovietice, ca

spre ex. democratizarea !irii, interzicerea opoziliei guvernamentale, Ftirbi-rea nafionalismului, formarea oroanizaliilor procomuniste, progresiste gi

aplicarea armistiliului in spiritul sovietic gi apoi organizatea aqa numitelor" soviete locale ", dupi modelul celor din URSS.

Al doilea pal a fost in primivara anului 1947, gase luni dupi alegeri,

cind in toatd lara s'au efectuat arestdri masive indeosebi in rindurile inte-lectualilor, care au indrisnit si conteste validitatea alegerilor gi legalitatea

guvernului Petru Groza. Intre arestali, au fost mulli preoti, catolici Ei

ortodocsi, simpatizanli ai partidului nalional !irinesc, care cdgtigase alege-

-20- -2t-

rilc ln Noemvrie 1946. Trebue sil menfionlm cl aceote valuri dc rrcrtlrin'au avut nici un temei legal, ci au fost abuzuri groeolane, intrebuinfatodc regimul comunist ca str terorizeze lumea, si intimideze opozifia pi rlrtingd orice glas care ar mai indrlsni sl-i critice.

Au rlmas zldarnice protestele guvernelor aliate, USA, Anglia gi Franfa,rcmnatarele tratatului de pace cu RomAnia, cdci guvernul Petru Groza -prin notele trimise de G. Tdtilrescu, ministrul de externe, - nega pur 0irimplu existenfa unor arestali in inchisorile reperiste, Infte acestc doudoaluri de arestdri a fost procesul MareSalului Ion Antonescu (1946) li rcolaboratorilor stri acuzali de crime impotriva umanitilii, de trAdare aintereselor nafionale gi de r{sboiul antisovietic gi condamnali la moarte.Proces eimilar cu al nazigtilor din Niirnberg, tot in 1946, carc au perdutrleboiul. Procesul acesta politic a fost inscenat 9i justificat de dreptulpostbelic lansat de " procurorul rogu " al URSS, Andrei Visinski, gub

titlul de " Crime impotriva umanitdlii ". De fapt a fost o problemil dcfortI, mai mult decit de drept, " Machtfrage ", decdt " Rechtsfrage ".DacI Germania ar fi cdgtigat rdsboiul, fdcea la fel. Ori crime impotrivaumanittrlii au fdcut to!i, in deosebi URSS, mai ales impotriva propriuluipopor, gi continud sd facd.

In toamna anului 1947, s'a inscenat un alt proces, lui Iuliu Maniu tifruntagilor nafional-1drlnigti, de inaltd trldare gi spionaj terminat cu con-damnarea lor gi cu desfiinlarea partidului. Scopul acestor 2 procese a fosttot terorizarea gi intimidarea poporului, pentruca regimul si se menfinlla putere cu forla in interior gi cu minciuna in exterior.

Am amintit aceste doutr procese, pentruci ele ilustreazi metodeleantiumane gi anticonstitugionale ale guvernului in scopul de a instaura, cuorice pre1, comunismul in Romdnia. Antonescu a fost un bun cregtin orto-dox gi Maniu Ia fel insi catolic. Dar comunigtii prin condamnarea lorvoiau si arete lumii cd aceia au fost dugmanii poporului iar ei sunt ade-vdralii lui prieteni. Istoria, insd, va judeca altfel !

Al treielea val de arestdri a fost concomitent cu procesul lui IuliuManiu gi s'a efectuat intre nalional-tirlnigti 9i simpatizanlii lor, printrccare iard;i mulli preoli catolici 9i ortodocsi.

Majoritatea au stat inchigi pAnd in Iulie 1948, cAnd guvernul comu-nist, prezidat de Groza gi avAnd secretar de partid pe Gh. Gheoghiu-Dej,reugise sl inldture regalitatea cu abdicarea regelui Mihai I in 3 Decemvrie1947, 9i si desfiinleze partidul social democrat gi frontul plugarilor prinfuzionarea cu partidul comunist, in vara anului 1948. Guvernul a adue onoutr Constitulie in 28 Martie 1948, dupi modelul celei sovietice, caretrebuia str confirme cuceririle democratice, respective comunizarea maiavansati a fdrii. Prin desfiinlarea partidelor istorice - nalional llrlnist gi

national liberal - gi prin inllturarea regalitllii s'au eliminat ultimele piedicipentru comunizarea Romdniei.

Mai rlmAnea incd o piedici, in calea lor, la care fdceau mereu aluzie,atdt guvernanlii cat gi ierarhii ortodocsi, era Biserica Catolici. lncep0nddin anul 1945 liderii comunigti, secondafi de unii ierarhi ortodocgi, lainspiragia Moscovei, acrrzau Biserica Catolici in general cd este antidemo-craticd, anticomuniste gi instigatoare la rdsboiu in slujba imperialismuluiamerican. Indirect aertza aceasta cddea gi asupra Bisericii Catolice dinRominia.

Prin Constitulia din Martie 1948, guvernul garantase libertatea de

con tiinle gi nu se atinsese esenlial de Biserici, nu se amestecase in tre-burile ei interne, degi ingridise raza ei de acliune 9i impiedicase misiuneaei publicd. Fald de Bisertca Uniti avuse un gest nepldcut gi grosolan.

Arcfizat sI-gi dea consim!trmintul in alegerea episcopului Alexandru Rusuca Mitropolit al Arhidiecezei gi Mitropoliei de Blaj (1946). Era o ambigie

a lui Petru Groza, care nu putuse obline simpatia episcopului de fericitipomenire Al. Rusu in alegerile din 1946 9i declarase public ci nu va fide acord cu alegerea lui ca Mitropolit, adicd nu-gi va da agrementul pentruepiscop ca " persona grata " a regimului. Constitulia - spuneau ei - ga-ranteazd libertatea religioasi, deoarece art. 2 spune : " Nimeni nu poate fiurmirit pentru credinpa sau neeredinfa sa ", iar apoi : " Libertatea de

congtiinle gi fibertatea religioasd sunt garantate de Stat :'. ln ce misuria fost garantatd vom vedea mai tdrziu; spunem doar atAt ci prin mdsurilede teroare 9i intimidare luate de guvernul ccmunist din 1945 pind inMartie 1948, climatul antireligios gi anticatolic era format.

C. lN eyursul PERsEcuTIEI

Este indeobgte cunoscut cl filosofia marxist-leninisti se intemeazi pe

materialismul istoric, dialectic; care neagi existenla lui Dumnezeu gi legi-timitatea oriclrer religri, in special a creqtinismului. Comunismul a adoptataceastd filosofie atee, degi dupd unii putea sd rdmAni materialisti nuntaiin ordinea economici. Regimurile comuniste, de orrce nuanfi, sovietici,maoistd sau titoiste, sunt antireligioase gi deci anticregtine;tr. Dacd tole-reaz6 existenfa unei Biserici in cadrul Statului, o face de ochri lumii, dinmotive politice de propagandi, ca si ingele opinia publici mondiald 9i sd

atragi mullimile sau massele in sfera lor de influenfd. E o manevrd tac-tici, folositd in ultima vreme, ca si nu piardd nici o pozilie cAgtigatd

pAni acum. Dacd a inceput sd negocieze chiar gi cu Vaticanul, dup6 ce

a prigonit sf,ngeros Biserica Catolicd, o face din oportunism. Dacd in

-22-_23_

aparenftr vrea str facl sau promite anumite concegii Bisericii, o fico cug0ndul ca sI cAgitge mai mult. Orice concesie ftcutl de comunigti e pll-tittr ecump, iar negocierde lucreazd in favoarea lor. Lumea egte contrangtlgi crede cil " dracul nu-i chiar a9a de negru precum se spune ". Ei vrcsuaA cAgtige timp pentru a putea lucra subteran in alte llri necomuniltc,ctrci timpul - pAni acum - a lucrat tot in favoarea lor. Cautl el lnpele,dacl se poate, gi pe cei alegi (Sf. Scriptura), iar Satana incearcl rl roimbrace in haina luminii, pentru ca sd orbeascd pe cei naivi gi creduli.

Tactica aceasta se bazeazd pe lozinca lui Lenin: " Doi pagi lnaintogi unul inapoi ", dal in realitate, comunismul este opus oric{rei religii(cf. LnNIN, Opere, vol. XV, p. 317) Acesta este purul adevir I Regimurilccomuniste dela ongrnea lor au combdtut rehgia cregtinl gi continul r'ocombatd, cu toate " negocierile t' actuale, sau " destinderea " lntre Vcltqi Est, intre capitalism 9i comunism. Ideologii comunismului gi conducl-torii statelor comuniste sunt atei incarnafi gi sunt absolut hotlri;i el dir.trugi orice religie, deci gi cregtinismul, ca retrogradtr, misticl, obocuran-tistf, in numele progresului social gi al societdlii viitoare intemeiattr numsipe materie.

Regimul comunist din RomAnia, are aceasti convingere dela instalarorlui la c6rmi in 1945 gi a persecutat Biserica bazat pe aceleagi critcnr.Pentru motive tactice insi s'a folosit de ierarhii oficiali ai Bisericii Orto-doxe, cari s'au angajat sd le facd jocul Ei totodatd sl-gi ascundil scopullor vechiu de suprimare a Bisericii Romine Unite. Cinicn gi paradoxallcolaborare !

Pnrnarr,n ATACURI

Un lucru ciudat, dar adevdrat e cl primul atac, explicit, formal, lm-potriva Bisericii Romine Unite l-au dat ierarhii ortodocgi. Nu-i mirare,deoarece in trecut ei au aticat-o mereu, acuzindu-o de vdndutd streinilor,in slujba Vaticanului si impotriva intereselor nalionale ale poporului rom0n.Probabil ierarhii ortodocgi uitaseri ci Biserica Ortodoxi fusese aservit!grecilor. sArbilor qi rugilor, ci domnitorii romdni ficeau danii bogate ml-ntstirii din Athos (Grecia), cd at|fi Canstantinopolul cAt 9i Carlovil au avuthegemonie asupra lor, iar sub fanarioli o delegafie din Muntenia s'a durla Kiev ca sd inchine Biserica ru;ilor 9i astfel s'o apere de greci. A trebuitei vini Ionel Bratianu in 1924 ca sd termine cu orice legituri sufraganefala de Constantinopol gi sd creeze Patriarhia din Bucuregti cu BisericaAutocefald Rom0ni.

Adaptarea Bisericii Ortodoxe la imprejurtrrile politice, la vicieitudinilc

irtorici este deci veche. Dualismul ortodoxo-statal ate un trecut verificat

Sr mai recent, in telatiile cu regatul romAnesc, dela Carol I pAnn la Mi-haiu I. Concesiile fricute tuturor regimurilor, sprijinul puterii de Stat pinila amestecul direct in treburile Bisericii, au obignuit Biserica si adopte o

atitudine de acomodare orictrrei forme de guverndmdnt. Cameleonismul

imbricat in haine bisericegti a creat in Bisericd atitudinea de a impdcagi a accepta orice fel de regim. Pierzdnd rdsboiul in rdsdrit gi schimb$n-

du-se regimul antonescian dupi armistitiul din 23 Aug. 1944, ierarhiiortodocsi s'au gAndit imediat la intorsitura situaliei bisericesti ortodoxe

din RomAnia. $i-au dat seama de forla colosului rusesc 9i deaceea s'au

gindit si ia legitura veche de prietenie 9i slugirnicie cu Biserica Ruse-

ascd. Cineva - dupa 28 de ani - va spune cd a fost realisttr (3)' Ci a in!e-les semnele timpului, nu s'a opus regimului care s'a dovedit in scurt timptare gi bine organizat, ci a dat mAna cu el' " a negociat ", ca sd salveze

ce era de salvat. Atitudinea aceasta de abdicare a dus la asimilarea Bise-

ricii Ortodoxe in sdnul statului devenind o unealti docild de propagandi

falsd a libertefii religioase, de camuflare a propriilor intenfii de a distruge

Biserica lui Hristos gi cregtinismul gi de a instaura o societate intemeiatri

pe materialismul ateu.

Deci primul atac a fost dat de mitropolitul Sibiului Nicolae Bdlan

poreclit " neodihnitul ", care in toamna anului 1944, imediat dupi armi-stifiu, a trimis o scrisoare mitropolitului Leningradului, Alexei, mai tatzinPatriarhul Rusiei, unde spunea : " Daci RomAnia a avut in trecutul ei

gregeli politice, dacd a participat aldturi de germani la risboiul impotrivaRusiei, acestea toate le-a facut numai din cauza sllbirii neamului romA-

nesc, rezultatl de pe urma faptului ce acesta dela 1700 incoace este im-plrlit in douI, prin existenla printre rom6ni a unei biserici in comuniune

cu Biserica Papilor din Roma " (4).Tot acest mitropolit, un an mai tdtziu, la Congresul General al preo-

lilor 9i al tuturor cultelor din lard (16-18 Oct. 1945); aducea elogii UniuniiSovietice pentru eliberarea Ardealului de Nord ;i igi oferea serviciile gu-

vernului comunist dela Bucuregti pentru colaborare la indeplinirea Progra-mului de comunizare a ldrii.

Declaraliile acestui mitropolit " unitofob " pdnd in miduvd 9i viclean

ca o vulpe, au fost secondate gi sprijinite un an mai tirziu de Patriarhul

Nicodim (8 Nov. 1946), dupi intoarcerea din Rusia, care spunea : " Re-

zultatul cildtoriei este ci avem azi o infritire temeinicl intre biserica rusil

(3) Vezi. CREDINTA. Febr. 1973, a*icol de fond de V. B. ANeNra.i+i t"toiiu Bisericii'n"han" Unite,'p.279; Aceleaii declaratii de laudi qi slu-

gnmitie le-a facut el timp de 4 ani regihului antonescian gi nazigtilor.

-24-

(s) rbid.

-25-

0i romOnl, lntre poporul aovietic ai poporul rom0n, intre atlpAnirce dc

scolo qi guvernul dela noi " (5).

Dacl qefii Bisericii Ortodoxe flceau astfel de declaralii, nu e mirrrccl s'a format " Ijniunea preofilor democrapi romini ", cate i$i ofereau ger'

viciile regimului pentru progresul gi binele poporului, cu nidejdea cl vorlmbl$nzi ura lui fala de rehgie. Nldejde spulberatd in curAnd de eveni-

mente gi terminattr cu compromiterea preofimii ;i a Bisericii Ortodoxe.Fali de aceaste atitudine concesivl 9i favorabild regimului, Biserica

Catolictr de ambele rituri, aga cum am mai amintit, a avut o rezervlprudentd, n'a fdcut nici o declaralie de colaborare cu regimul, ba a deza-

probat gi desfituit pe credincio;ii ei str se inscrie in organizaTiile demo-

cratice, mai ales in partidul comunist. In deosebi episcopul Ioan Suciu

dela Blaj, a linut multe conferinle in diferite orage ale 1irii, arltind incom-

patibilitatea cregtinismului cu comunismul. Episcopul Marton Aron de

Alba Iulia, la fel a avut o atitudine foarte dArzd 9i combativl infierAnd

acliunea preolilor democrafi, interzicAnd credincioqilor sii adeziunea la

partidul comunist, ba chiar a excomunicat pe toli cari au devenit membride partid.

Desigur ce guvernul comunist nu putea rimAne indiferent faftr de

acest curaj al preolilor catolici, cari au indrdsnit sd apere doctrina creitinlqi turma, de lupii ripitori. Deaceea in luna l:l4ai 1947 au fost delinuli sute

de preoli catolici pentru atitudine combativi gi cAliva ortodocgi pentru

atitudine ostild regimului.lnchisorile dela Aiud qi Gherla au fost pline cu ei, iar dupl cAteva

luni sau chiar un an au fost pugi in libertate 9i obligali se semneze decla-

ratii cit nu vor mai critica politica interni 9i externd a regimuluani, antide-

mocratice gi anticregtinii desigur. Arestarea 9i intemnilarea lor a foet ab'eolut ilegaltr. ln toamna aceluiagi an (Octomvrie) cu ocazia procesului IuliuManiu, gi a conducltorilor nafional-lirdnigti, au fost arestafi alli preoli gi

cetileni bdnuili de simpatizanfi ai lor Ei acuzafi de refuzul de-a cere cor-damnarea inculpalilor gi pedeapsa cu moartea, din fafa altarelor.

Autorul acestui articol a fost gi el inchis un an de zile, pentru activi-tatea religioasi Ei educativd in spirit cre$tin, fie in parohie, fie la gcolile

secundare, sau in organizaliile bisericegti ale tineretului greco-catolic. All'turea de el au fost inchigi Eugen Foigor (Oradea), Todea Alexandru, Ci-paian Ioan, CArnapiu Vasile (Blaj), SAngioan Ioan, Boca Grigore (Cluj)'Muntenu Emil, Pierseca Ieronim (Lugoj), qi alfii cari au format prima

avangardd a clerului intemnilat de comunigti. Era o mdsurtr a guvernuluipentru intimidarea preolrmr gi a credinciogilor. Episcopii au protestat, dardegeaba.

Guvernul a mers mai departe cu politica lui anticregtinl, gi prin de-cretul Nr. 137 al Ministerului Educaliei Nalionale se ridici eprscoprlordreptul de a numr profesorr la gcohle confesionale, iar manualele ,scolarecompuse dupi principiile marxiste au fost impuse gi pentru elevii lor.

In primivara anului 1948, noua Constitulie (art.27) suprima definitivinvillimAntul confesional, declarAndul laic sau de stat, iar Biserica n'aveadreptul decAt la seminarii pentru pregitirea personalului cultului, dar subcontrolul Statului. In sfirgit guvernul a mai suprimat gi presa catolicd,sub motiv ci lipse;te hirtia, ingrddind tot mai mult posibilitatea Bisericiide a se apdra in mod public gi de a informa credinciogii, pregdtindu-seastfel pentru ziua mare a incercdrii.

E. InrnNsrrrceREA ATAcuLUT - poRNTREA oFENSTvEI

Degi guvernul a inceput ofensiva anti-catolicd prin atitudinea ostili9i legile anticregtinegti de ingrddire a misiunii ei publice, totugi incd nime-ni nu se pronunlase in mod formal sau oficial impotriva ei, afard de ierar-hii ortodocgi sus menfionali.

Atacul acesta insi n'a intdrziat mult, deoarece in 1947 (30 lrlai - lZIunie) Patriahul Alexei al Moscovei face o viziti in Romdnia, purtat fimdpeste tot cu alar, de insugi primul ministru Petru Groza. scopul viziteia fost pregdtirea congresului Pan-ortodox din anul viitor gi luarea depozilii comune in lupta impotriva catolicismului gi a imperialismului, doc-trine anticomuniste gi aliate.

Patriarhul a vorbit despre necesitatea unirii Bisericilor, dar petruGroza in toastul de la prinzul dat in cinstea lui Alexer a lansat un atac

- primul - oiolent gi injurios la adresa vaticanului ;i a catolicismului,cari sunt uneltele imperialismului alalitor la rdsboiu, impotriva pdcii 9i aprogresului. Semnalul dat de el a fost urmat de alpii 9i presa comunistia continuat tot anul sd aducd invective gi afirmafii rdutdcioase, tendenlioasegi mincinoase la adresa Sf-lui Pdrinte gi a episcopatului catolic (6).

In |ari a avut o largd circulalie o broguri-pamflet intitulati ,. Vati-canul ", lucrarea unui mason englez, care ceuta in mod mincinos gi mur-dar si interpreteze gi si prezinte activitatea gi rolul Vaticanului in sec.XIX qi XX ca negativ gi intrigant, in toate problemele mari ale culturii,ale gtiintei 9i ale politicii europene. Din lipsa de presi gi libertate, com-baterea acestei mistificiri, a fost imposibile (7).

(6) Cfr. Scdnteia,,ziztul oficial al partidului comrmist, prin articolele semnate deun oarecare Zaslowschi (sic).

(7) Regret ca nu-mi amintesc numele autorului.

-26- -27 -

Al doilea atac oficial a fost lancqt de Gh. Gheoghiu-Dej, lccrcttrulgeneral al Partidului Muncitoresc RomAn, la Plenara II-a a Congerululncclui partid din 22 Februarie 1948, lntre altele a declarat deschie cit Bire-rica Catolicd, de ambele rituri, estc eingura piedecl ln calea desdv0rpirlidemocraliei populare (comuniste) ln Rom8nia, dupl desfiin;area opozilieiqi inllturarea monarhiei (1947'1.

El condamna atitudinea clerului catolic, care nu intelege mersul vrcmiipi nu se incadreazd in regimul democratic din 1arl, ca bunaoarl clerulortodox sau protestant. Acliunea Vaticanului este univereall gi tot clcrulcatolic sprijinegte propaganda antidemocraticl, punlndu-se ln slujba impe'rialismului mondial. Aceasti atitudine - spunea el - nu poate llsa indi-ferent, nici clerul Bisericii Ortodoxe, nici pe credincio$ii cari aparlin Birc-ricii Catolice (8). Mai tirziu, o notl dominantl in prigoana regimului lm-potriva Bisericir Catolice si a desflinltrrii Bisericii RomAne Unite, va finceastd actrzd, ci poporul ar dori democra1ia populari, instr epiecopii 9ipreofii catolici se opun. Biserica Catolicl in general gi Biserica RomAnlUnitd in special este " reaclionartr ", este potrivnictr, este dugman{ regimu-lui democratic. Acuza de a fi. " reaclionari " a fost lansatl de regim lncldin 1945, impotriva tuturor anticomuni$tilor sau necomuni$tilor. Accrttcrmen de actzd a fost intrebuinlat in toate discursurile publice ale capilorqi activislilor comunigti, a figurat ln toate coloanele ziarelor comuniste fia rdsunat apoi in mod strident in urechile definulilor politici sau religiofitimp de 20 de ani, cAt a durat teroarea temnilelor din lari - p0nit ln1e64 (e).

Al treielea atac oficial a fost dat tot de Gh. Gheoghiu-Dej. ln l0Aprilie 1948 cu ocazia prezentLrii proectului pentru Constitulie, spun0ndcA acest proect nu va fi pe placul Papii gi al Vaticanului, care se amesteclaln afacerile interne ale Statelor. Papa va fi nemullumit, deoarece nouaConstitulie nu va permite supunerea cettrfenilor catolici din RomAnia di-rcctivelor politice ale Vaticanului sau pentru motivul cil nu ne lCslmispitili de strdlucirea vilelului de aur american, la picioarele cilruia Vati-canul vrea si-gi aducl credinciogii. Acuze tendentioase si nedrepte. Darce le pisa comunigtilor de adevdr !

Biserica Ortodoxd oficiald, nu 8'a ltrsat mai pre jos decAt sttpAnii

(8) Cfr. Biserica RomAni Unita, Madrid 1952, p. 283.(9) " Reaclio^nar " insemra a te opune prooresrilui socialist, regimului de demo

crafie populari. insemna a fi rctrograd, obscurantist, mistic. Dra o acuztr, o vin[, no-codificiti lansati demagogic de comuni$ti pentru dcrutarea mulfimii. Impotriva parti-delor istorice (nafional !6rdnist gi nationaf libcral 9i legionar) 9i a Bisericii Catolico.lliserica Catolicd gi toli anti sau ne-comuni,;tii a'au opus mereu comunirmului denceoraunt reacfionari gi n'au dreptul la existeni[.

Nofiunea aceasta a fost uzurpata de comrrnilti 9i foloritll pAn[ la abuz. Dffdupa 28 de ani, a devenit un cuv6nt bqnal $ flictisitor.

ei, ci s'a grtbit str-i secondeze, sI le fini hangul. Trebuia sl-;i aretesluglrnicia fall de regim gi ura faln de Uni1i. Deaceea al patrulea atacofcial a fost dat de mitropolitul Sibiului, Nicolae Balan, neodihnitul, geniulrIu al ortodoxismului gi licheaua cea mai docili in slujba regimului. Pro-nazismul trebuia rdscumpdrat prin procomunism ! Vechiu unitofob gi unel-titor impotriva Bisericii Unite, avea o practice indelungatd in meserie. Elera cel mai pregdtit pentru aceasti misiune gi el s'a oferit dela inceputcu fanatismul gi zelul caracteristic unui bizantin demodat.

Regrmul l-a folosrt la timp (10). Ocazia i-a fost oferitd la aniversareaunui veac dela Adunarea de pe Cimpia Libertdlii din BIaj, in 15 Mai1948, cdnd guvernul l-a designat pe el si lini discursul comemorativ.Ciudati combinalie qi oferti ! Pe deoparte guvernul comunist, se credeaindreptilit sI sirbitoreasci evenimentul afirmdrii libertdlilor poporuluiromdn, atunci cAnd el cdlca in picioare acele libertdli, iar Nicolae Bdlan,se simlea chemat, fdrd jend 9i rugine, sii vorbeasci la Blaj, in citadela Bise-rici Romdne Unite, atunci c6nd Simion Bdrnuliu fusese un fiu ales alacestei Biserici greco-catolice. Mitropolitul Sibiului, cu infumurarea lui, auzurpat un drept al mitropolililor Blajului, cdnd adunarea dela 1848 a fostopera covArgitoare a Bisericii RomAne Unite. Adunarea a fost convocatdde episcopul Blajului Ioan Lemeni 9i de episcopul Sibiului Andrei Saguna,dar acesta a jucat un rol de duplicitate, cdnd cu Dieta Transilvand delaCluj, cAnd cu Impiratul dela Viena.

ln discursul sf;u Nicolae Bdlan arlta faptele romAnilor din trecutpentru inftrptuirea unitdlii nafionale. Acestei unitdli ii mai lipses,te unitateabisericeascd. Ea trebue si se faci in Biserica gi in credinla strdmogeascdde dinainte de 1700, adicd ortodoxd. Habsburgii au rupt unitatea sufle-teascd a rominilor. Azi regimul democratic oferi prilejul refacerii acesteiunitdli pentrucd gararrteazl toate libertetile. El ca urmag al mitropolililorBdlgradului face apel ciitre greco-catolici, treculi sub stdpAnie streind(Papii), " o chemare caldd de pdrinte ", si se'ntoarci acasd (11).

Discursul lui a fost comentat de radio gi presa comunistd, deoarecefusese inspirat de guvernul comunist. La adunare au luat parte membriiguvernului gi autoritdpile civile din localitate precum gi episcopul IoanSuciu, administratorul diecezei de Blaj, care n'a avut posibilitatea sd ripo-steze atunci gi sd respingi propunerea neintemeiatl a oratorului. A fdcut-omai tdrziu.

.(10) Primul ministru Petru Groza a spus despre el, episcopului de fericiti me-qrorie Illiu-Hossu, intr'o audientd in 1948: " Slugd a foit in-toatd vieafa lui, subC-arol Ei sub Antonescu. Il vom folosi gi noi. Av*em dosarul lui gata gi'am puteas6-i facem proces, dar avem nevoe de el in aceasta acliune ". - einicA gi sinistricaracteizare I

(11) Cf. Biserica Rom6na Unita, Madrid 1954, p. 284-285.

-28- -29-

Al cincelea atac ofcial a fost dat de lnsuqi Patriarhul lustinian, cuocazia alegerii lui ca gef al Bisericii Ortodoxe autocefale, de cdtre " MarcgAdunare NalionalI " in 24 Mai 1948. El era omul cel mai indicat, omulguvernului, care s'a oferit sI facd apelul de intoarcere acasl a greco-catolicilor, in sAnul Bisericii Mame, Biserica Ortodoxd. El avea calitllideja confirmate de regim, fiindci addpostise pe Gh. Gheorghiu-Dej duplce evadese din lagdrul dela TArgu Jiu. El era locotenent al Patriarhiei gi

avea sinistrul merit de a fi contribuit la moartea suspecti a mitropolituluiIreneu Mihtrlcescu de la Iagi gi a Patriarhului Nicodim din Bucuregti ln12 Februarie 1948 (12). De altfel alegerea lui ca Patriarh, din partea parla-mentului comunist, ateu, a fost declaratd de necanonicd., de cltre Nic.Popovici, episcopul de Oradea. ln ziua alegerii Patriarhul Iustinian arltaecopul pestoririi sale, expunAnd programul de unificare religioasd. a poporuluiromin. El promite cd va lucra pentru conservarea credinfei, " gtergAnd

dintre Romdni dureroasa despirlire ce dureazi de 250 de ani " (13).ln discursul de la insciunare ca patriarh in 6 Iunie 1948, chiaml din

nou pe unili Si clerul greco-catolic sd se intoarci la sAnul Bisericii Orto-doxe, si renunle la ascultarea de Paptr 9i la uneltirile imperialismuluiopresor. Astezi guvernul a creat toate condiliile pentru unirea tuturor ro-mAnilor intr'o bisericd napionald, czre sd lucreze la consolidarea suverani-tdfii Ei independenlei nalionale a statului romin democratic. Apelul ac€8t4,

egal cu un atac, a fost urmat apoi de alte apeluri gi atacuri invergunatelmpotriva Bisericii Romdne Unite din partea unor ierarhi gi teologi orto-doqi.

Menfionam pe episcopul Emilian Antal, in ziarele Semnalul pe preotiiT. Marcu de la Telegraful Romdn 9i Dr. D. Stdniloaie de la Telegrafulgi Glndirea. ln continuare au apilrut o sumedenie de articole in ziareleoficiale ale regimului gi in revista oficiall a Patriarhiei, "Biserica OrtodoxlRomdnI ", indreptate impotriva Bisericii Catolice gi a Vaticanului, plincdc calumnii 9i injurii la adresa Sf.-lui Plrinte gi a episcopatului catolic.A fost o adevirati concurenfi religioasi-statald, ortodoxo-comunistl. O fu-rie ziaristici de cea mai proastd inspiralie gi mai crasi superficialitate.Invective grosolane, nedemne de condeele unor prelali Ei preoli ortodocgi,dar demne de comuniEti atei, anticre;tini gi antiromAni.

Printre popor s'au rispindit diferite broguri cu titluri infamante laadresa Bisericii Catolice, ca spre ex. : " Spronaj 9r tridare la umbra cructi "," Politica anticregtintr gi antidemocraticd a Vaticanului ", " Veninul subcruce ", etc.

(12) ln fari se vorbea insistent de otrivirea celor doi ierarhi din partea unorcomunipti cu concursul lui Iustinian. Istoria va verfica aceasti bdnuiali sau acuzl.

(13) Bis. Rom. Uniti, p. 285.

ToatC aceast{ literaturtr insipidA gi de-o ingrijoritoare lagitate, trebuiasI su$tintr apelurile gi atacurile capilor statului gi ai Bisericii Ortodoxe, sd

pregdteascl atmosfera qi ofensizta efectiod, impotriva Bisericii Romine Unite,in spiritul Congresului Pan-Ortodox dm Moscova, finut in Iulie 1948.

Se gtie ci acest Congres (la care au participat numai 4 patriarhi :

Moscova, Rominia, Bulgaria gi Alexandria) a adus mai multe rezoluliipline de urd impotriva Vaticanului 9i a Bisericii Catolice. Intr'una intitu-lat| " Vaticanul 9i Biserica Ortodoxi " Papa gi Vaticanul erau acuzali deerezie, de uri impotriva popoarelor, impotriva slavilor, impotriva ortodoxieiecumenice, de alAlitoare la rdsboiu s,i colaborare cu imperialismul ameri-can. ln concluzie (14) politica Vaticanului este anticregtind, antidemocraticdgi antinafionald. Trebue sd menliontrm un fapt divers, care explicd foartemult atitudinea anticatolica gi antivaticand a Congresului din Moscova.Ea a fost inspirati (sd nu zic dictatd) de Stalin (de Kremlin) care nuputea inghili infrAngerea partidului comunrst italian in alegerile din Martie1948, unde atAt Papa cAt gi clerul catolic au avut un rol covArgitor. Deci,rdsbunarea impotriva Papei, trebuia ardtatd gi cu ocazia loviturii dateBisericii RomAne Unite. De altfel un prelat ortodox, care a fost un bunromin, dupd intoarcerea dela Congresul Pan-Ortodox (Moscova), undeinsolise pe Patriarhul Iustinian Marina a informat confidenfial pe episcopulromAn unit Vasile Aftenie, despre planurile ;i hotdririle luate la Moscova,pentru suprimarea Bisericii Romdne Unite 9i trecerea ei, chiar cu forfa,la Biserica Ortodoxi.

Episcopul a rimas mirat, dar n'a voit sd dea crezare aga cum episco-patul 9i clerul romin-unit n'au crezut qi n'au dat mare importanli apelu-rilor gi ameninfdrilor comunisto-ortodoxe de intoarcere la Biserica Orto-doxi. ln trecut au fost multe apeluri s,i ameninfdri de soiul acesta. Nimeniinsd nu gi-a inchipuit cd Biserica Ortodoxd se va preta jocului sinistrucomunist, de-a intrebuinla forfa, violenla gi alte mijloace ilegale, inumane,pentru aga zisa " unificare " 9i apoi suprimare a Bisericii Greco-CatolicedeSi la Moscova se hotdrise desfiinfarea ei, dupd modelul celei din Ucrainasubcarpaticd in 1945, totugi regimul secondat de Biserica Ortodoxi Oficialda voit sd camufleze intoarcerea fralilor unili la ortodoxie gi sub obli-duirea Bisericii Ortodoxe si apari ca o reztenire spontand la sAnulBisericii Mame.

Ba mai mult, ea trebuia sd fie o contrafacere a Unftii din 1700, cudelegafi, reprezentanfi autorizafi ai poporului, cari sd dea o noti legald,umand gi cregtineasci unificirii, folositd ca o manevrd de in.selare a opinieipublice mondiale gi o cursd subtilS intinsd credinciogilor, ca si cadri in

(14) Ortodoxia, 7949, Nr. 1, p. 127-128.

-30- -tt-

mreajl, flrl regret gi impotrivire. De aceea s'a elaborat un plan de acfiune,care gl fie mai potrivit scopului amintit, a9a cum vom vedea mai departc.

B. Attrunrxrl Brsrnrcrr RorrnNn Uxrrn

Fa!tr de campania de ponegrire a Bisericii Catolice in general 9i a

celei Romine Unite in special, fali de atacurile gi ameninldrile guvernuluidin Bucuregti in cdrdigie cu Biserica Ortodoxd Oficiald, ierarhii BisericiiGreco-Catolice au luat o atitudine defensivi, prudentd, curajoasd $i hotdrgtd.

Deoarece presa catolicd era practic desfiinlatd, episcopatul n'a pututinforma clerul Ei credinciogii dec6t prin graiu viu, prin curieri sau prinecrisori circulare. Atacurile Bisericii Ortodoxe au fost socotite ca ceva

obiqnuit ca $i in trecut gi nu puteau depdgi valoarea unor polemici. Daratacurile Ei amenin!trrile guvernului comunist erau mai mult decAt o pole-mici. Ele prevestiau vremuri grele, de incercare, de perseculie. Preofii au

fost chemapi in lunile Iulie-August la exercilii spirituale, unde au fostevertizali de situagia grea a Bisericii gi de vremurile critice cari se apropie.

S'au discutat posibilitdlile gi metodele de atac ale dus,manului, s'au for-mulat tot felul de ipoteze, au fost indemnali la rugiciune, etc.' s'au luatmdsuri de intdmpinare a persecufiei. Dupd toate calculele episcopilor 9iale preolilor, nimeni nu a gtiut, sau n'a ghicit metoda de luptt a regi-mului gi indeosebi post eventum - suntem indreptdlili sI spunemcl atAt episcopatul c6t gi clerul au fost depdgiti de evenimente. Mai mult,putem afirma ci preofimea, in general, n'a fost gata, n'a fost pregdtitd,n'a fost la inilfimea ceasului, a incercdrii, a luptei, la care era chematil.Dar sd urmirim desfigurarea evenimenetelor.

Episcopatul Romin Unit in ziua de 29 Iunie 1948, adunat intr'oconferinld comund, a adresat clerului gi credinciosilor o scrisoare circularl,indemnindu-i la statornicie in credinld gi atitudine neinfricatl in fafadugmanului. Este o scrisoare minunati, un document de inaltd linutldogmaticd 9i morald, de afirmare a credinlei catolice, de alipire totall la

Isus Hristos 9i Biserica Romei, de dragoste 9i grije pirinteasci fa{I de fiiilor sufletegti.

Ea n'a fost publicati, cum spuneam, din cauza cenzurei comuniste,insd a fost pistratd de persoane vrednice gi adusi in Apus. Ar merita s'oreproducem in intregime, pentru frumuselea gi valoarea ei doctrinari inacest secol al XX-lea de persecufii qi apostazii, ca un document istoricpentru generaliile viitoare, atit in RomAnia cAt ;i in lume.

Ne vom mdrgini sd spicuim pdrfile cele mai alese, ca nigte perle pre-

fioase gi pilastri monumentali, rezonanle epocale ale sufletelor episcopilorromAni, con:tienli de cutremurdtoarea lor rispundere in fafa lui Dumne-

zeu Si a lumii, Pentru soarta Bisericii Rottret " Unite gi a viitorului cregti-

nismului in RomAnia.ln htroducere, episcopii arati cd du65 terminarea rdsboiului II mon-

dial Ei a suferinlelor indurate, omenirea gi rominii, s'ar fi agteptat la opace trainicd, la o infrilire intre popoare $i la unire in credinld sub ascul-tarea aceluiag Plrinte Suprem, Dumnezeg, conform invildturii lisate deIsus in Evanghelii. Deoarece du$manii bautl sl ne despartl de BisericaRomei gi ascultarea falt de Papd, urme5qt lui Petru, noi suntem datorisd facem o mdrturisire de credinfl, mai 4les ci in anul 1948 se implinesc250 de ani dela " Cartea de Mdrturie ", S,au Actul de Unire al strdmogilornogtri, cAnd s'au unit cu Roma, in 1700r. Unirea cu Roma a fost intoar-cerea noastrd la adevirata credinfd, la tusnx lui Hristos, la impdrdlia luiDumnezeu, la Biserica intemeiattr pe Petrh gi incredinlati Lui gi urma;ilorsii, Papii dela Roma. Motivele acestei tJniti uu fost multe gi roadele eibogate pentru neamul rominesc. Ele au fost : refacerea unititii religioasecu Biserica Romei, distrusd de greci, cimgnlslss unirii din Florenla (1439),confirmarea sinoadelor ecumenice cari resgnqsc primatul papal, asociereacu Sfintii Ptrinfi greci, milrturisitori ai credinlei adevlrate 9i verificareacirlilor liturgice, cari preamiresc Bisericia Romei Ei Capul ei.

Binefacerile Unirii cu Roma au fost $i vremelnice, culturale, nafionale.Unirea a dat posibilitate tinerilor romiry; sl studreze la Roma, unde aucunoscut orrgrnea lor romantr 9r latmrta'1sa 1mbri. lntoni acastr au adusluminl, punAnd bazele curentului latinful in gcoli gi ideea nafionaltr inpopor. Ba aceasti Unire a adus gi reformrs sociale, inllturind jugul robiei,al mizeriei gi al asupririi de pe grumazrjrl poporului romin.

Biserica Unitd insd a avut du;mani irn ffssg1, atAt pe domnii gi conliiprotestanli (calvini) din Ardeal cat gi pe episcopii 9i preolii sdrbi dinBanat, la cari s'au allturat gi unii fii ai neamului romAnesc. EpiscopiiInocentiu Micu Klein gi Petru Pavel Aro6, au fost victimile 1or. StrimoEiinogtri au suferit, gtiind ci lupti pentru b cauzi dreaptd, pentru existenlaneamulur romAnesc in slujba lui Dumne4".r.

Dugmanii de astdzi atacl Biserica Ulnitd, invinuindu-o cI s'a unit cuRoma din calcule omenegti. Ori, noi ;tirr\ ce temelia mAntuirii, piatra dincapul unghiului este Hristos, care, la ritndul sdu, a intemeiat Biserica pePetru, piatra credinfei. Cei care s'au des651tit de Biserica lui Hristos suntcei cari au rupt unitatea credinlei ;i au

'cavzat schisma din trecut. Nu

este unitate in credinla dec6t sub ascultal"x Romei, a urma;ilor lui Petru,cdruia Isus i-a incredinlat conducerea Biisericii gi vrednicra de pdstor uni-versal. Daci greco-catolicii sunt unili cur Roma lui Petru, atunci cine s'adespirlit de Biserica ce adeviratd ? Cei care rdstilmdcesc Evanghelia luiHristos, cum spune Sf. Pavel, nu umblii intru adevir.

_1)_ -tr-

ln continuare episcopii spun cI astlzi €ste puatr la incercare credintrgi nldejdea noastri. Dar noi nu trebue str ne ruginlm de Dvanghelia luiHristos, pentruca " cine se va rusina de mine Ei de cuvintele mele... gi

Itiul Omului se va rugina de el (Marcu, 8,). Nu putem tlgidui nici unrdevlr, pentrucl ne facem vinovali de cllcarea in picioare a lntregeillvanghelii sau a credinlei (Iac. 7,l00. " Pentru Evanghelia Mintuirii trebucrI suferim totul... Tot cel ce md va mdrturisi inaintea omanilor 9i FiulOmului il va mdrturisi pe el inaintea ingerilor lui Dumnezeu. Iar cel...(Luca 12, 8-9). Episcopii exorteazd pe preoli gi pe credincioEi ca str fintcu tlrie mdrturisirea credinfei, ca stramogii lor, nu cumva nepolii 8e no

blesteme pentruci am lepidat credinla cea adevjirate. Se stea allturi de

episcopi, 9i ei aldturi de Papii dela Roma, urmagii lui Petru, Toli trebuerA mirturisim credinfa noastrl in una, sfAntl, catolic{ gi apostolicil Biee-ricd, pentruca str mo;tenim vieala vegnicd.

ln incheere, episcopii indemni pe preoli gi credinciogi ca str aibllncredere in Isus Hristos care nu va permite sI fie incercali peste misurdtlnvoc8nd pe Sf. apostol Petru care conduce Corabia Bisericii prin urmaqulrlu Papa Pius al XII-lea, ca si intdreasca pe fralii sii, incredinlafi lui dc

Domnul, impirtigindu-le binecuvAntarea lor arhiereasca (15).

G. lNlspnnBe pERSEcurrEI sI LEcTLE DE sucRUMARE A BIsERICII

Dupit pregdtirea opiniei publice gi crearea atmosferei antireligioase 9irnticatolice, guvernul comunist a trecut la acliune mai drasticl qi directlln persecutarea Bisericii. Discursurile 9i ameninldrile verbale, nu Puteaurenliza scopul lor diabolesc, decAt decretAnd unele legi sau decrete legi,cu putere coercitivi, abuzivd, cari trebuiau si sufoce Biserica ori cel pulinrl lnllture total activitatea ei publicd. Metoda aceasta a fost folositl inrevolulia ftatcezl gi acum au adoptat-o comunigtii romini, ca foarte efi-cnce scopului lor. Trei legi, cari loveau direct in Biserica Catolicl dinItom8nia, iar a doua gi pe cea ortodoxd, au fost promulgate de guvern lnvnra lui 1948 (16).

Prima a fost legea pentru " Denuntarea Concordatului " cu SfAntulScaun, publicatd in Monitorul Ofi.cial, Nr. 64 din 19 Iulie 1948. Iatitextul oficial:

" Concordatul incheiat intre Rominia 9i Sf. Scaun in 10 Mai 1927'

" precum gi acordurile gi convenliunile ce au urmat aplicirii acc-

" luiagi Concordat, se denunld cu data publictrrii prezentei legi.

(15) Cf. Bis. RomAna Unit5, Madrid 1952, p. 292-296,(tO) Oe observat, cl cele doul legi aduse de guvern lmpotriva Bioericii Ortodoro

rr'eu trezit nici o reactie din partea ei.

" La aceiirgi dat! inceteaza aplicarea Concordatului, a acorduri-" lor Ei a convenliunilor ulterioare." Se abroagtr legea din 12 Iunie 1929 pentu ratificarea Con-" cordatului, la fel cu legile de ratificare a convenliunilor sau acor-" durilor ulterioare ".

Legea aceasta a fost unilaterald gi arbitrari, deoarece, conform art.28din Concordat, trebuia un aviz prealabil de 6 luni dat Vaticanului. lnsd.guvernul romAn, care nu respecti nici proprirle legi, s'a gribit ca sipoatl termina mai repede cu Biserica Romini Uniti. Concordatul a fostultima piedect in fdurirea " unitilii spirituale a romAnilor ". El a fostprivit intotdeauna de Biserica Ortodoxl oficiald ca un instrument de inge-renld a Vaticanului in Romlnia 9i ca o nedreptate istorico-politicd fa1tr deBiserica Dominantd, care se considerl pusi in inferioritate. Acuzl neinte-meiati, iluzorie. Concordatul, de fapt, prevedea statutul de organizare 9ifunclionare a Bisericii Catolice de ambele rituri, in episcopii, protopopiatenparochir, etc. dreptul de-a avea gcoli confesionale, prestr, asocialii; legdturicu Sf. Scaun, etc., dar nu atingea de loc prestigiul sau structura BisericiiOrtodoxe, nici independenla Statului: nimic mai mult dec6t era prescrisin dreptul bisericesc. Dar guvernul comunist nu voia de loc autoritateaPapei asupra credinciogilor catolici din Rominia, deoarece nu putea sd seamestece in treburile Bisericii gi si impunl materialismul ateu in gcohleel. Mentionim ci denunlarea Concordatului a fost pregititi de presacomunistl cu obignuitele acuze 9i calumnii la adresa Papii gi a ReligieiCatolice, ci este reacfionari, afAlitoare la rdsboiu, 9i impotriva progresuluisocial al Rom0nilor. Acuze gratuite _si neintemeiate. Patriarhul Iustinian,care se gdsea atunci la Moscova, la Congresul Pan-Ortodox, a triumfat debucurie gi a salutat cu satisfaclie legea, ca pe o misurd justd de inlituraredefinitivi a amestecului papalitdlii in treburile interne ale Republicii Po-pulare RomAne. Prin denunfarea lui, el va putea realiza mai ugor aducereaUnililor la sAnul Bisericii Mame. (Arch. Valerian, Naliunea 18 Iulie 1948).

La fel s'au bucurat gi ceilalti ierarhi ortodocsi. Ce incon;tien1tr !

A doua a fost " Legea pentru reforma intsd(dmdnttilui ". ConstituliaRepublicii Populare Romdne (Aprilie 1948) hotdra prin art. 35 ci toateQcolile confesionale gi private de orice categorie devin gcoli de Stat.

Decretul lege Nr. 175 din 3 Aug. 1948, art. 1, referitor la reforma giorganizarea invdltrmintului, aplica gi explica articolul din Constitulie, afi.r-mind cd " invdldmAntul public din RPR este organizat exclusiv de Stat,pe temeiul unitelii de structurd gi este a1ezat pe baze democratice popularegi realist-gtiintifice. Inztd{dmdntut public este laic, iar art. 2 anunld scopulinvil5mAntului care este " educarea tineretului in spiritul democragiei po*

-34- -35-

pulare ", ca ol " preglteascl apecialigti, care ed corecpundl trebuintclorde lntlrire a democrafiei populare gi construire a societltii socialistc ".

Prin acest decret era scoastr religia din gcoli, iar Bisericii i-ee tliadreptul de a educa tineretul in spirit cregtinesc, in mod public; ace$tso putea face numai in particular, in locagul Bisericii, in aacristie, ln salade gedinfe. ln alt edificiu ere strict interzis.

Pregltirea realist-gtiinpificd avea la bazd materialismul ateu, care avcade scop sd combattr misticismul, ideile preconcepute $i superstiliile, de-monstrind elevilor cI toate fenomenele provin din cauze naturale pe carcgtiinta le cunoagte sau le va cunoagte in viitor.

lnvd!trmAntul de culturi generall, clasele I-XII, este llsat absolut licxclusiv in seama Statului, pentru a asigura o pregltire gtiinlificil ln epiri-tul vremii, pentru a nu tulbura aceastd, pregdtire prin inixtiunea diousitdldipunctelor de oedere religioase in programa analitici a gcolii $i a modului eide aplicare ".

Odatit cu etatizarea gcolilor confesionale gi particulare, s'au luat gi

bunurile lor mobile $i imobile, trecAndu-le in propietatea Statului.ln consecinll, Biserica nu mai are dreptul gi posibilitatea de a de-

echide gcoli particulare; astfel gcolile confesionale gi institutele dela Blaj,Beiug gi Oradea, focarele redegtiptdrii nalionale gi culturale ale neamului,dupa 200 de ani de existenli sunt rdpite samavolnic 9i ilegal de statuldemocrat-popular (comunist) gi transformate in centre de educalie marxiet-leniniste; ceeace n'au facut du;manii streini, grofii gi conlii unguri, auflcut comunigtii, - zigi romini.

Bisericii i-s'a garantat insd prin Constitulie dreptul de a deschide qcoli

" pentru pregdtirea personalului cultului sub controlul Statului (art. 44).Candrdalii la preolie - cari au chemare - ii poate alege din gcolile deculturi generali, iar educalia lor religioasi o poate face in seminarri sauinstitute teologice, dar tot sub controlul Statului, ceeace insemni gtirbirealibertllii gi sufocarea ei completd.

Desrgur Brserica Catolici n'a putut accepta aceastl lege, deaceea aprotestat, trimildnd o scrisoare comund Ministrului Educaliei Nafionale(Stefan Voitec).

ln scrisoare episcopatul catolic afi.rma dreptul lui tredilional, re-cunoscut gi de alte regimuri, de a deschide $coli de toate gradele gi

de a educa tineretul in spirit cregtinesc. Scrisoarea aceasta a rlmas firlrdspuns.

A treia a fost " Legea pentru regimul general aI Cultelor ". Legea ace-aata este ultimul pas - zis legal - fdcut de guvernul comunist pentrusuprimarea libertnlii religioase a Bisericii din Romdnia. Decretul aceeta cuNr. 177 din 4 August 1948, in primele sale articole garanteazl libertatee

religioasl, $i afirm! ca " nimeni nu poate fi urmlrit pentru credinla saunecredinfa sa ", iar articolele 6 si 7 declard sd toate ,, cultele religioasedin RPR sunt libere sd se organizeze gi sl funclioneze conform invalatu-rilor canoanelor gi tradiliilor lor, cu condilia ca sd nu fie impotriva consti-tufiei, ordinei sociale gi moralei publice gi si fie recunoscute de cdtre pre-zidiul Marei Adundri Nalionale. In scopul acesta, fiecare cult va trebuisil prezinte Ministerului cultelor un statut de organizare gi funcfionare,care cuprinde sistemul de organizare, conducere gi administrare impreunlcu profesiunea de credinli. Conducdtorii Cultelor trebue sd aibi aprobareaPrezidiului Adunarii Nafionale, congresele 9i adundrile lor sd fie aprobatede Ministerul cultelor, iar conferinlele protopopegti si aibi aprobareaautoritdlilor locale. Ministerul Cultelor are dreptul de-a supraveghea toatdactivitatea cultelor cu caracter religios, administrativ, educativ 9i social.capii cultelor vor depune jurimintul de credinll in fala Ministeruluicultelor, promilind solemn si apere Republica populard Romani de du9-manii interni gi externi 9i sd oblige pe supugii lor (credincio;ii) sa fie loialifafa de regimul de democrafie populard.

Toate bunurile, mobile ,si imobile, ale diferitelor culte vor fi inven-tariate, iar inventarul va fi verificat de Ministerul Cultelor. Articolul 22prevedea ca pentru funcfionarea unei dieceze este necesar un numar de750.000 de credinciogi. Deci Biserica Romana unita ar fi avut numai 2,dieceze gi cea Romano catolicr tot 2, - iar art. 37 stabilea cd ,, in caz d.etrecere a unui numir de credinciogi, peste 50 o/o dela un cult la altul,atunci gi bunurile parohiei cu biserici cu tot (clndirea) trec la acel cult.In sfargit, semnaldm ultimele doui. articole, care se adrlseazi direct Bise-ricii catolice de ambele rituri, gi anume : art. 40, care precizeaza cd ,, niciun cult religios gi nici un reprezentant al vreunui cult nu poate avea legd-turi cu alte culte religioase, institulii sau persoane oficiale inafara ae teritoliul fdrii, decit numai cu aprobarea Ministerului cultelor 9i prin mijlo-cirea Ministerului de Externe ; iar in art. 4l se prevedea cd ,, nici un

-cult

dinafard nu poate sd. e*ercite ztreo juri,sdiclie asupra credincio;ilor statuluiromdn." Este limpede ci prin acest articol se interzice orice legituri acatolicilor cu Papa dela Roma. Ultimele articole ugurau mult desfiinlareaBisericii Romdne Unite 9i trecerea ei la Biserica Ortodoxd.

Desigur cd nici aceastd lege a cultelor nu poate fi primitd de BisericaCatolici, astfel cd episcopatul de ambele rituri, adunat intr'o conferinlila oradea in 27 Aug. 1948, a inaintat un memoriu Ministerului cultelor,in care semnaleazd defectele ei 9i motivele neacceptnrii. In esenfd, legeaNr. 177 are cinci puncte cari vin in contradiclie cu libertatea religioasd,care sttr la baza funcliondrii unui cult pe care Bi erica catolicd nu lepoate admite.

-36- -37-

I'unctul I - Obligalia de a prezenta un Statut de organimre gi tunclionarcspre aprobare Statului. Biserica Catolicl are o existenfil de2000 de ani, este de origine divinl gi nu poate cere Statuluiaprobare de a predica sau de a funcfiona. Aceasta ar fi cevaabsurd !

Punctul 2 - Oblfuatia de a rupe legd,turile cu orice cult din afard, de hota-rele {drii. Biserica Catolicd din RomAnia sti sub directa aecul-tare a Papii dela Roma, care are jurisdicfie universaljl in toateStatele, asupra credinciogilor sdi; aceasttr putere este de dreptdivin, dela Hristos prin Petru 9i pAnd la ultimul Papd. A rupelegdturile cu Papa, insemnd a renunla la credinla catolictr,ceeace este in contradiclie cu libertatea de conEtiintil, deciilegal 9i absurd.

Punctul 3 - Obligalia de a cere Ministerului Cultelor sau autoritdlilor localep ermisiunea p entru congr e s e, adu.n d,r i, conferin{e, s uisoti pasto -rale sau ci.rculare dz interes general. Aprobarea aceasta afec-teazd qi impiedeci libera funclionare a cultului catolic, ceeaceeste in contradicfie cu libertatea religioasl garantatd de Con-stitulie.

Punctul 4 - obligalia de a depune jurdmdnt de credinld, ln fa{a MinistnuluiCultelor, dupd. formularul stabilit de lege. Este o siluire a con-gtiinfei, deoarece episcopii nu se obligd gi nu pot obliga pecredinciogi (la rAndul lor) si jure pe legi anticregtinegti gianticatolice, decit eventual cu caracter pur administrativ.

Punctul 5 - Reducerea diecezelor prin stabilirea unui numd,r fu 7s0.000 dccredinciogi pentru ftecare diecezd. Dreptul acesta il are numaiPapa in toatl Biserica Catolicd, fiind cu caracter pur biseri-cesc.

Memoriul acesta a rlmas la fel fdrtr rispuns. -

Cap. IICALVARUL BISERICII ROMANE UNITE

A. CeupeNrA DE SEMNATURI

Din cele expuse pinl acum reese clar acliunea guvernului comunistsecondat de Biserica Ortodoxi oficiall pentru creerea atmosferei anticatolicegi pregltirea terenului pseudo-juridic in vederea desfiingdrii Bisericii Romi-ne Unite.

In continuare vom istorisi evenimentele mai importante cari au dusin mod efectiv la suprimarea Bisericii Greco-Catolice gi aruncarea ei inilegalitate. Ofensiva guvernului asistat de Oficialitdlile Bisericii Ortodoxese va transforma intr'o agresiune fizicd, strvAr;iti de organele de siguranfd,cu participarea organelor administrative, in complicitatea ierarhilor ortodocsi

9i a unor preofi minori, greco-catolici, pringi cu arcanul ;i jucAnd rolul de

unelte trdditoare. Ofensiva aceasta, simultani in toate diecezele, incepindcu Bucuregtii gi terminAnd cu Baia Mare, se va sfArgi cu arestarea celor6 episcopi, a multor preoli 9i credinciogi.

Guvernul rimdsese nemullumit gi iritat de atitudinea dirzd a episco-patului catolic qi de rdspunsurile demne, istorice primite de la ei, in legi-turi cu cele trei legi anticonstiluionale. Biserica Ortodoxd s'a incadrat inregimul de democrafie populard, gi a acceptat flrd murmur iegile amintite,cari loveau gi in fiinfa gi drepturile ei. N'a avut rezistenla morali din clipain care Patriarhul Iustinian, ales de ei, a devenit instrumentul cel maidocil si slugarnic pentru planurile lor anticregtinegti Ei de compromiterea Bisericii. A spus-o Ministrul Cultelor, Stanciu Stoian, care a lludatatitudinea ei de orientare spre noile idealuri de viali ale poporului, adicdspre comunism. Dar in acelag timp a dezaprobat atitudinea RomAnilorUnili, cari n'au inleles semnele vremii gi chemarea comunistl. Deaceea

guvernul aduce prima mtrsuri ilegald impotriva episcopatului unit, fdrdprecedent in istoria romAnilor, ating6ndu-se de imunitatea lor bisericeascfi.ln Monitorul Oficial din 3 Septemvrie 1948 publictr decretul de destituiredin funcliune a Episcopului Ioan Suciu, administrator apostolic al Mitro-poliei de Blaj, iar in 18 Septemvrie a episcopilor Valeriu Traian Frenfiude Oradea gi Alexandru Rusu de Baia Mare 9i Ioan Balan, episcop de

Lugoj. Au llsat in funcliune pe episcopii Iuliu Hossu de Cluj - Gherlagi Vasile Aftenie, vicar general al Bisericii Romine Unite drn VechiulRegat.

-38- -19-

Bineinteles epiacopii nu s'au supus, ci au continuat vieata lor pactorallin mod normal. Guvernul nu avea acest drept de destituire. Mleura ace80t3

ilegaln a fost intovdregittr de un discurs al Patriarhului Iustinian Marint,in vizitd la Caransebeg (Ardeal) care sPunea ci a sosit timpul sl eduno

oile ripite qt 25o de ani inainte, la staul. DacI primul patriarh romln,Miron Cristea, a ficut unirea politici 9i nalionald, el, al treilea patriarh,

va face unirea religioasd. AEa a promis gefilor sii dela Moscova 9i lacheilor

lor din Bucuregti, cu ocazia inscdundrii. Aceste angajamente le-a luat foartO

serios gi trebuia sd le indeplineascl chiar qi cu for1a. Cu toate aceste decle'ratrii Si ameninldri iminente ultimului asalt impotriva Bisericii Rom$nc

Unite, atit episcopii cAt 9i preofii gi-au continuat activitatea religioasil ca

mai inainte. In atmosferi plutea insi ameninlarea 9i toli aveau presimfirilcfurtunii care se apropie gi in scurtd vreme se desldnfue. Aceasta s'a intAm-

plat in ziua de 27 Septemvrie 1948 : prima zi de perseculie. Otganelc

siguran{ei au chemat (sd nu zic arestat) in toate centrele diecezane c8fivapreoli fruntagi, canonici sau protopoPi, Pe cari i-au supus la chinuri fizicegi morale, la bitii, la reflectoare puternice deasupra capului, la ameninfilricu deportarea, gi dupi ce unii au fost drogafi, cu narcotice, ca oil le glt'beasci voinfa, gi sub presiuni, li-s'au stors semnituri de adeziune la orto'doxie. A sosit momentul spuneau oamenii siguranlei ca se se factr UnircaBisericilor ortodoxd cu cea greco-catolicd. Unii dintre ei au semnat, altiiau rcfuzat. Siguranla s'a folosit de numele lor ca si ducl in eroare pe

ceilalli.AvAnd aceste semntrturi, organele siguranfei, insolifi de cAte un preot

greco-catolic sau un funclionar tot greco-catolic gi avAnd la dispozitiemaqinile prefecturii, au cutreerat in cdteva zile aproape toate parohiile,

storcAnd, fie prin minciuni, fie prin ameninfdri sau ingeliciune, semnl'turile lor, pe niqte declaralii in alb, cd ei deleagl pe preotul X.Y. slparticipe la Congresul dela Cluj, prezidat de episcopul Iuliu Hossu, undo

se va discuta Unirea Bisericiloi gi este de acord cu hotlrirea lor. ln ziuc

de 30 Septemvrie 1948, ziarcle comuniste in frunte cu Scdnteia; $ Romll-

nia Liberd, anunlau ci un grup de 430 de preoli in frunte cu canoniciigi protopopii respectivi, au aderat la Unirea Bisericilor, plus sute de miide credinciogi. Acliunea aceasta ruginoastr, de culegere de semnlturi eau

de adeziuni, a fost aga de rapidt si camuflati, incAt n'a produs mare tur'bare sau spaimi in !ard. TotUgi siguranla reugise si-gi aplice planul cu

ajutorul preofilor greco-catolici, ziceau ei. Ce plan gi ce preofi greco-catolici

au rcalizat aceasti performanli ? ... S'a aflat mai taruiu. -Cu vreo trei luni mai inainte, Patriarhia, in colaborare cu Minieterul

de Interne, Ministerul Cultelor gi cu un preot greco-catolic, au elaborat

un plan (inspirat de Moscova, care-l aplicase la suprimarea Bisericii Cato'

lice Rutene in 1945) de asalt asupra Bisericii Romdne Unite, un plan deconfiatacere a Unirii din 1700, prin care preolii gi credinciogii semneaztrdeclaralii de delegare a unor preoli frunta;i, ca reprezentanli autentici aivointei lor, cari si discute sau sd faci unirea cu Biserica Mami ortodoxd.Acliunea aceasta de revenire la Biserica Ortodoxd, trebue si pari spontand.gi tn massd ca si fie plauzibild sau acceptabill opiniei publice. Ea trebuestr repare ruptura sufleteasci a neamului cu 250 de ani inainte impusd declerul gi guvernul de atunci, deaceea preolii gi credinciogii trebuiau sisemneze nigte declarallisauformulare tip compuse de cele trei autoritdli, incare se spunea cd in urma discursurilor postite de Patriarhul Iustinian gi

Nic. Btrlan, care invitau pe greco-catolici ca sd se intoarcd acasi ; ei suntconvingi cd a sosit ceasul pentru intoarcerea lor la Biserica Ortodoxi.ln scopul acesta deleagd pe preotul X. sau Y. din dieceza lor, ca sd-ireprezinte gi sd semneze unirea celor doud Biserici la congresul dela Cluj,prezidat de episcopul Iuliu Flossu. Preolii alegi ca delegali erau un grupde 4o (initial) pringi cu arcanul de siguranli, preoli minori, slabi, pdtafisau vinovali de diferite abateri: comer! clandestin, sabotaj, befie, sau ambi-

fiogi, numullumili de episcopii lor, recalcitranfi, cari simbolic reprezentaupe cei 40 protopopi din 1700 - dzr f.drd episcop - Preolii acegtia deve-niserd agenlii siguranlei gi spionii diecezelor, ai episcopilor, ai cancelarirlordrecezane, etc. Ei colaboraseri cu dugmanii Bisericii Romine Unite culuni inainte gi acum se pretau jocului lor criminal, avAnd gi promisiunide rdsplatl, ca posturi mai bune, bani, titluri, etc. Organele siguranlei au

fost informate la zi cu tot ceeace se discuta, sau se hotirea in sAnul Bise-ricii. Trdddtorii gi-au facut datoria. Iuda Iscarioteanul gi-a gtrsit urmagii !

Degi, spuneam cd acliunea de culegere de adeziuni a fost rapidd 9ifiri mari tulburdri gi semnari 430 de preofi pind la 30 Septemvrie 1948,

totugi, preofii au opus o rezisten!5 eroicd. S'au semnalat atitudini de curajeroic, cu preoli clstrtorili 9i necdsdtorili, peste tot, al caror nume se cuno-agte astdzi foarte bine, dar majoritatea semnatarilor au fost dugi in eroare,

fiind luali prin surprindere gi avAnd aldtun un frate de-al lor, cunoscut,care cu vorbe hngugitoare gi blinde, i-au induplecat si semneze. Spuneaumisionarii ispititori: semne^ze numai de formi, dar in sufletul ttru crede

ceeace vrei. Semneazd, cd te lapezi de Papa, in Jorul etctern, dar in forulintern poli crede ceeace vrei ; cAt despre credinciogi, mulgi au semnat dinoportunism, din ameninfiri, din lipsn de convingere, cd doar tot una este,

sau au fost teculi din oficiu de notar sau primar. Allii au semnat nigteliste prin care cereau zahdr, carne si ulei, dar cari in fond au f.ost ade-ziunea.

Cei cari au semnat din slibiciune sau de fricd, deci din for[d' majord,vlzdnd rezultatul, s'au cdit, au ficut retractare in mod public, fie inaintea

-40- -41 -

episcopului propriu, fie scriind la Patriarhie sau Nunfiaturl, lnrA rctractl-rile lor n'au fost luate in considerare. Dugmanii Bisericii Romlne Unitee'au folosit de ele gi i-au considerat de ortodocai.

De remarcat, ci in tot timpul campaniei de semnlturi episcopii grcco'catolici au fost bloca{i de siguranll in resedinlele lor, cu un agent la

poartd gi n'au putut contracara atactrl dugmanului. Nimeni nu ieqea $i nu

intra la episcopie. Episcopii au protestat la Prefecturl Ei la Ministerul de

Interne, dar acqtia, mirafi, spuneau cd nu gtiu nimic, sau cl vor lua ml-suri, insd pAnd astdzi n'au luat nici una. Planul diabolic, ursit in speluncile

dugmanilor Bisericii Rom. Unite a fost dus la indeplinire, cu orice pref,

cu preoli bdtuli, torturali, schingiuili, drogafi, ingelafi, dar a fost executat.

Era o acliune absolut ilegald, inumand gi anticonstitulionali. Acesta a foet

atacul, aceasta a fost furtuna, scrutd dar ndpraznici, care a clitinat Bise-

rica RomAna Uniti, fdr{ si o ristoarne, dar a smuls din ea mulli fii,preoli s,i credinciogi, gi i-a trecut cu Jorla 9i viclenie la Biserica Ortodoxl,Acesta a fost inceputul durerilor 9i primul ceas al Calvarului. Vinerea

Mare a Bisericii RomAne Unite a inceput a:linci, in 27 Septemvrie 1948.

Biserica rimisese in picioare cu episcopii, cu sute de preofi qi mii de

credinciogi. Au trecut numai unii, dar prin asta nu s'a desfiinlat Biserica(17).

B. CoNcrr.resur,ur- DELA cLUJ

Episcopii blocali la regedinlele lor, au incercat si ia legtrturtr cu preofiigi credinciogii lor, sd-i informeze de ceeace se intimpld qi sl-i intdreasclin credinfd, str-i indemne la rezistenli chiar cu prelul viepii. Au trimiscurieri pe la centrele protopopegti, insd n'au putut opri furtuna nici stl-vili dezastrul.

Episcopul Ioan Suciu, era in vizitagli canonice' urmdrit de agentii

siguranlei cari ciutau st-l impiedece de la rnisiunea lui, cu orice pret.

Dupi c|teva zile a fost arestat gi aruncat intr'un beciu cu ;obolani. Elde altfel gi-a fdcut datoria cu virf gi indesat. La Cluj, episcopul Iuliu Hoeeu

cu toate paza siguranfei, a reugit str trimitd o scrisoare clerului din eparhie

(17) Din anul 1948 pdnd in 1956, n'a fost autentificatl de Tribunale nici o trecercla oriodoxie. Desi in 1949 Ministrul Cultelor Stanciu Stoiau a dat numirul de 87%din credinciogii greco-catolici treculi la Biser&a Ortodox6,.cu_forla,-intiqridar.ea,-min'ciuna sau din ofrciu, totu;i nu s'a gisit la Tribunalele din Republica Populard Ro-m|ni nici o urmi l6galn de confumare a convertirii unfilor la ortodoxie. Ori LegeaCultelor din 1948, c"erea aceastd formalitate. Spre ex, vicarul. Coman Andrei dinCarei, jud. Snlaj, i ceutat peste tot prin arhive,.-si g:!:qeasci ur-I acj legal de trccere'ca s6'poati facX datele statistice ale credinciogilor sii, insi n'a gisit,nrmic.

Iligalitatea qi samovolnicia regimului comunist qi-a spus cuvAntul qi aici. C&ndaplici forfa, nu mai e nevoe de drept, de lege.

gi celorlalli colegi (arhiereii din cele 4 dieceze). Scrisoarea aceasta trebuiacititl in prima Duminecd dupd conciliabulul dela ctuj, fixat per I octom-vrie 1948, pe care episcopul Hossu il dezaproba, iar pe participanfii preofigreco-catolici ii anatemiza. (Am citit-o si eu in ziua de 3 oct. in Bisericaseminarului, Parohia olosig II, unde eram administrator parohial de abiadoud luni.)

ceilalli episcopi, i-au urmat exemplul, fiecare in misura posibilitrliilui. Tivilugul persecutiei insi mergea inainte. Ministerul de Interne (cuorganele siguranpei) igi indeplinea planul. La I octomvrie 1948 (vinerea)a adunat la cluj (Transilvania) in sala de gimnastictr a liceului GheorgheBariliu, grupul celor 37 de preofi (trei lipseau) delegali, pentru cari semna-seri in alb delegaliile de adeziune considerAndu-se reprezentanli ai BisericiiRomine unite, sub paza siguranfei (polilienegti). Abia acum s'a aflat numelelor. Erau vreo 4 protopopi, intre ei, cu nume gterse, persoane absolutslabe. Restul dintre ei au fost adugi cu forta, excortali de polilie. Adunareaaceasta aranjatd 9i dictatd de Ministerul de Interne, a executat tot ceeacei-sa ordonat ; erau prezenli Ei doi reprezentanfi ai Ministerului de Internegi ai cultelor. Dezorientali gi timorali nu gtiau ce sd facd. Au ales prinaclamalie un comitet, compus din pregedinte, secretar gi doi verifi.catori.Pregedintelui i s'a inminat o hdrtie, cu discursul ce trebuia linut (compusgata de Ministerul de Interne). In el se ficea un rezumat al unirii din1700, tendenlios gi eronat, in stil comunist, aritindu-se rolul nefast alRomei gi al vaticanului in lume gi in Romdnia timp de 250 de ani. Incontinuare oratorul spuse, cd astdzr este trmpul ca romAmi greco-catolicisi se intoarci la Biserica ortodoxi gi si asculte de " poruncile de vieafiale poporului ", singurele comandamente ale Romanilor. prqedinteleacestei " adundri istorice " incheia cerAnd binecuvantarea cerului asupralucrdrilor ei.

Au mai urmat alf vorbitori, cari au intdrit afi.rmaliile pregedintelui,addugand ci unirea Bisericii Romine unite cu cea ortodoxi este gi o uniredemocraticd gi va contribui la intdrirea regimului gi a Republicii populareRomine. Biserica cu preolii trebue sd fie stalpi ai guvernului comunist,in munca pentru progresul democraliei populare 9i bundstarea masselormuncitoregti (virgil Moldovan). Dupi ce au urat sindtate Republicii po-pulare Rom0ne, Patriarhului Iustinian gi au liudat regimul pentru liber-tatea garantatd, un preot (Zagrai Gheorghe) citegte o ,, proclamalre ,, giun " Apel " in care declarl rupte pecefile unirii dela 1700 cu Roma 9iintoarcerea greco-catolicilor la sanul Bisericii ortodoxe, pe care o semneaziitoli intr'o atmosferi de mare bucurie.

ln incheere Pregedintele Tr. Belagcu, propune adunirii si plece imediatla Bucuresti gi sr prezinte sfantului sinod gi Patriarhului Iustinian pro-

-42- -4t-

clamalia (mofiunea) gi Apelul, iar Aurel Brumboi mullumeqte guvernuluipentru libertatea acordatd la acest meeting. Cu aceasta a luat sf8rgit tristulti ridicolul Conciliabul dela Cluj, unde grupul de trldltori, ndimili gi

timorafi, fdrd nici un drept, au declarat rupti Unirea dela 1700 Ei intoar'cerea spirituald a greco-catolicilor la Biserica Ortodoxtr.

Siguranla gi Ministerul Cultelor erau regizorii, iar grupul celor 37,

mascarici sau saltimbanci.

B. Rrcnprre onr-e PernrARHrE

ln ziua urmtrtoare grupul celor 36 (cici unul fugise) intr'un vagon

separat, excortat de polilie (pentru motive de siguranli) sosegte la Gara

de Nord din Bucuregti, unde-i primegte Preotul Dr. Petre Vintilescu, dc-canul facultdtii de teologie in numele clerului capitalei.

In ziua de 3 Octomvrie, Dumineca, sunt primili in sala SfintuluiSinod, de cdtre Patriarhul Iustinian 9i un sobor de mitropolili 9i episcopi

ortodocgi, in frunte cu Nicolae Bdlan al Sibiului, Lizdrescu al Banatului,etc. - 9i alli vicari, protopopi 9i preoti din capitald. Preotul A. Brumboicitegte " Proclamalia " (Moliunea) iar Patriarhul ii rdspunde gi in numele

Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdne ii primeste cu bucurie in " StaululSfint qi in pdgunea noastrd duhovniceascil ". Au mai vorbit N. Bilan,mitropolitul Sibiului, aruncind aceleagi invective impotriva Bisericii Cato-lice gi a Papei. Dupd terminarea recepfiei, tofi s'au incolonat intr'un cor'tegiu spre Biserica Sf. Spiridon (cea mai mare din capitali) unde s'a oficiatun " Te Deum " de citre Mitropolitul Nic. Balan, asistat de 4 protopopigreco-catolici si 4 protopopi ortodocqi.

La sfArgit, Pr. Gh. Vintilescu, directorul cancelariei Sf. Sinod a citit" Actul Sinodal " prin care Unilii sunt primifi in sAnul Bisericii Ortodoxepe baza delegafiei celor 36 preoli, mandatari ai celor 430 de preoli unifisemnatari gi rup definitiv cu Biserica Romei. Cu acest act se termina epoca

de 250 de ani de existenpd vitregd a Bisericii Unite, fdcute cu sila in 1700

Si se reface " unitatea in credinld a tuturor rominilor din lara de Dumne-zert pdzitd, Republica Populari RomAna ". " Actul Sinodal " a fost semnat

de cei 36 de preo|i greco-catolici, in frunte cu Patriarhul Iustinian Marina,Nicolae Balan gi ceilalf ierarhi prezenli. Patriarhul Iustinian a indemnat

9i pe ceilalli greco-catolici Qi clerul lor sd se intoarci la Biserica Ortodoxl,anun!6nd cd ziua de 2l Octomvrie va fi " o zi de mare bucurie, ziua

sdrbdtoririi eliberirii din vrtrgmaga captivitate a Romei ". Ce comedie

sinistri gi incongtien!tr, pregdtiti de trtrdtrtorii Brsericii Ortodoxe 9i Greco'Catolice, in slujba comuniEtilor atei !

C. Respuxsur, Brspnrcrr RomANr UNtrs.

Acliunea Si mdsurile luate de episcopatul greco-catolic.

ln timp ce autoritdlile civile, siguranla gi polifa, in colaborare cuierarhii ortodocgi gi cei 36 preoli greco-catolici, rdvigeau turma BisericiiUnite gi sfAgiau cu dinfii lor de lupi sufletele credinciogilor, silindu-i sd

se lepede de credinla lor strirnoge?scdr de Papi gi de Biserica Universalda lui Isus Hristos, episcopii romdni uni1i, sechestrali in regedinlele lor cudomiciliu forlat sub paza agenlilor siguranfei urmdreau cu inima indure-ratd... toati tragedia Bisericii lor, se rugau s,i se gAndeau la mdsurile deapdrare, la lupta care trebue s'o dea cu puterile intunerecului. Toli aufost la datorie !

Chiar in I Octomvrie, ziua Conciliabulului dela Cluj, Episcopul IuliuHossu, titularul diecezei de Cluj-Gherla, trecind peste vigilenla siguranfei,a reugit sd intre in legdtura cu preolii gi credinciogii, trimipind o suisoarecirculari, la toate episcopiile, prin care dezaprobl actul trddritor al celor36 de preoli gi ii excomunicd. Acest decret s'a citit in prima Duminicidin 3 Octomvrie 1948, in toate bisericile greco-catolice din Ardeal. Episco-pii Iuliu Hossu gi Vasile Aftenie erau singurii recunosculi de guvernulcomunist.

Dar gi ceilalti episcopi au luat atitudine hotdriti gi combativi, denun-ltnd 9i condamnAnd toatd prigoana desldnluiti, in ultimele zile din Sep-temvrie, dela campania de semndturi pAni la Adunarea din Cluj gi recepliadela Patriarhie, indemndnd pe credinciogi la rezistentd, rugdciune, increderegi rdbdare.

Episcopul Valeriu Traian Frm(iu, seniorul episcopilor, ordinarul die-cezei de Oradea, intr'o predicl din 3 Oct. 1948 in Catedraltr, primid peunii preoli semnatari, aratd cruzimea prigoanei gi sfAgierea oilor din partealupilor rdpitori. Cu blindelea gi dragostea lui cunoscute, desleagd pe ceice-au gregit, incurajeaztr poporul prezent gi binecuvinteazd pe cei ce voravea de suferit.

O atitudine foarte energicd gi dArzi a avut episcopul Alexandru Rusu,din Baia Mare, care intr'o predicd fulminantd in ziua de 3 Oct. a dema-scat toate acliunea pigAnd a guvernului prin satrapii sii, siguranla gipolilia, a desaprobat -si a deplAns trddarea celor 36 preoli 9i a infieratuneltirile perfide ale ierarhilor ortodocgi, cari au colaborat aga de nevrednicgi infam cu guvernul, in condiliile grele de robie comunisti a poporului,cu dugmanii lui Dumnezeu 9i ai cregtinismului, pentru sugrumarea BisericiRomAne Unite. In speranla salvirii Bisericii lor de la pieire, ei au lovitin Biserica Unitd ddndu-o pradd fiarei comuniste, gi-au compromis iard;inofiunea de religie, de credinli gi de unire. Isus Hristos nu poate aproba

-44- -45-

o astfel de actiune, slv0r$ittr in numele Lui qi al unitllii Bieericii, deaceeeea nu poate fi durabild. In consecinld, episcopul indeamnil pe credincrogisI fie tari in credinld, gata la suferinli, unili in rug{ciune gi adunafi injurul conducitorilor lor sufletegti. Dugmanii, chiar dacd au avut o victorieini1ialtr, vor pierde lupta pini la sfArgit. Isus a spus : " lndrdznili, euam invins lumea ". $i noi prin Isus Hristos vom invinge !

Episcopul Ioan Bdlan al Lugojului tot in ziua de 3 Octomvrie 1948,intr'o predici emolionanti a desvdluit campania dugminoasa a guvernuluiin tovdrdgie cu ierarhii ortodocgi 9i cu trddarea celor 36 preoli greco-cato-lici, delegali la Cluj gi la Bucuregti. Cu lacrimi in ochi - episcopul era ofire foarte emotivi - a deplins soarta tristd a Bisericii RomAne Unite,Biserica Blajului, Biserica reinvierii neamului romAnesc la vieafi creFtine-asci gi nalionali. In incheere a indemnat pe credinciogi la rugdciune,incredere in ajutorul lui Dumnezeu gi al Maicii Sfinte, statornicie gi unirein jurul capilor Bisericii. AtAt el cAt 9i ceilalti doi episcopi au aprobatdecretul de excomunicare a celor 36 preofi, trimis de episcopul Iuliu Hossu,publicindu-l in toate bisericile eparhiilor lor(18).

Episcopii Iuliu Hossu gi Vasile Aftenie au vorbit in 3 Octomvrie 1948tot ca .si colegii lor, infierdnd actele slvirgite de guvern, ierarhii ortodocgigi cei 36, gi indemnAnd pe credinciogi la statornicie in credinfd, stiruinfil,in rugaciune gi unire in jurul ierarhilor gi conducdtorilor lor suflete$ti.

Despre episcopul Ioan Suciu vom vorbi mai tArziu. Acum vom urmlriacliunea oficiald intreprinsl de Nunliatura Apostolicd din Bucuregti gi decorul episcopesc in acele zile, paralel cu samavolnicia autoritililor comu-niste, desfigurati in luna Octombrie cu scopul de-a stoarce cu sila decla-rafii 9i semndturi de adeziune dela ceilalli preofi gi credinciogi, cari aurezistat primului val de agresiune. Patriarhul ddduse semnalul la Bucuregtiin 3 Octomvrie gi ciracii lui l-au ascultat. Nu se putea o mai perfecttrcolaborare intre un Patriarh vinduit gi un regim ateu, decAt aceasttr sim-biozi de perseculie a Bisericii Romane Unite.

In ziua de 2 Octomzrde, Nunliatura Apostolicl din Bucuregti repre-zentatd de Nunliul Gerald Patrick O'Hara, episcop titular de Savanah, ainaintat Ministerului de Externe o notii de protest, in termeni diplomaticigi juridici, arritAnd atacurile guvernului rom6n gi ale autoritililor executivesubalterne, impotriva Bisericii Romine Unite s,i a credincio;ilor ei, pe cariii silesc si-gi pdrdseascd credinla 9i si treacd la Biserica Ortodoxit. Eldemascd campania de suprimare a Bisericii Unite gi invinuegte guvernulde cilcarea libertililor garantate de Tratatul de Pace din Paris (20 Febr.1947) 9i de Constitulia Republicii Populare RamAne din 27 Mai 1948, 9i

(18) Conf., Biserica Romini Uniti, Madrid 1952, p. 318.

Legea cultelor din 4 Aug. 1948. ln consecinftr proteeteazd in numele sf.Scaun impotriva " acestor procedee nedemne de un stat civilizat ,'.

Guvernul comunist din Bucuresti a rispuns Nunfiaturii, intr,o notide 5 puncte, in care respinge afirmaliile gi acuzaliile ei, ca neintemeiategi calumnioase. Protestul Nunliului spune nota guvernului, este o nouiincercare de amestec in treburile interne ale statului de democrafie popu-laril, care garanteazd libertatea de congtiinll pentru toli cetdfenii. lntoar-cerea greco-catolicilor la Biserica ortodoxi este un proces normal Eispontan al unei revolulii istorice, fdri amestecul autoritlfllor civile. Cre-dinciogii greco-catolici se bucuri ci scapr de robia Romei gi a impilatorilorei de veacuri. ln consecinpd guvernul romdn respinge nota NungiaturiiApostolice, atit pentru fond cdt gi pentru formi, considerandu-o ca unact provocator impotriva Statului gi Poporului Roman.

Astfel a ciutat guvernul roman si-gi acopere ticiloEiile, in fala opinieipublice mondiale gi si rtrspundr in termeni mincinogi reprezentantuluiPapei, care ctruta si apere pe cei aproape 2 milioane de greco-catolicisupugi prigoanei fi,arei comuniste din RPR.

La scwt interoal, ln 7 Octomz;rie, episcopii romini unili au reugit siscape din domiciliul forfat gi sl se intalneascd intr'o gedinltr comunr,unde au examinat drama prin care trece Biserica Romind uniti 9i siredacteze o scrisoare protest, trimilandu-o Pregedintelui Republicii popu-lare RomAne, C. Parhon.

Episcopii constati campania ostilr porniti impotriva Bisericii RomaneUnite, a episcopilor, a preolilor gi a credinciogilor de cdtre organele destat, siguranfi, polilie gi administralie, secondatd de ctrtre oficiafitalileBisericii ortodoxe, silindu-i prin intimidiri, ameninfdri, arestiri, schingiuirigi teroare sl semneze trecerea la ortodoxie. Cu toate cd constitulia Repu-blicii Populare Romdne prin decretul 27 al Legii cultelor aft. 13 garan-teazd libertatea de congtiinle, hbertatea religioasd, totu$i autorittlile Sta-tului au srvargit acte samavolnice condamnabile, pe care se pare cd on.Guvern le tolereazd sau chiar le incurajazr. Toate aceste acte intreprinsede Stat, in cdrdigie cu Biserica Ortodoxi Oficialtr tind la nimicirea BisericiiRomAne Unite. Semndturile stoarse cu forfa, dela protopopi gi preofi,incepdnd cu ziuz de 27 Septemvrie, Congresul de la Cluj 9i Receplia dela Patriarhie, cu arestarea episcopului Ioan Suciu in 28 Sept., cu sechestra-rea episcopilor unili in regedinlele lor, dovedesc cu prisosinfd intenlia gu-vernului de a suprima Biserica Romana Unitt. Episcopii arattr rolul nafio-nal, cultural gi social jucat de Biserica Unitt timp de 250 de ani sprebinele gi progresul neamului rominesc 9i nu inleleg rrsboiul de uri des-lrnluit de guvern pentru destirnfarea er. In incheere episcopii igi mani-festtr hotlrirea de a lupta gi a apdra Biserica Romind unitd pe vieapi gi

-46- -47*

pe moarte pentru binele poporului, cerAnd Pregedintelui Republicii al iamisurile necesare pentru lncetarea persecutiei.

Tot tn aceea.si zi de 7 Oct. 1948, intreg episcopatul catolic de ambelc

rituri, adunat in gedinpd, au redactat qi inaintat Pre$edintelui Consiliuluide MiniStri, Petre Groza, o altd scrisoare, prin care constattr atmosfcra

ostild creattr de guvern Ei mdsurile luate de citeva luni impotriva BisericiiCatolice, prin care se calci in picioare libertatea religioastr, 9i se $tirbeecalte drepturi sacrosante, cdutind str impiedece tot mai mult " exerciliulmisiunii ei dumnezeegti ". Se amintesc legile impotriva invdltrm0ntuluireligios, impotriva presei catolice, impotriva cultului catolic. EpiscopiideplAng arestarea multor preoli inceptnd cu anul 1947, 9i campania de

calomnii gi denigriri anticatolice, de cari n'a fost crulat nici Capul Bise-

ricii Papa de la Roma.Recent s'a inceput " o violenti campanie " pentru desfiinfarea Bisericii

RomAne Unite. Toate acestea dovedesc dugmdnia faf i de Biserica Catolicl.ln felul acesta aproape 3 milioane de cetdleni romdni, fii ai Bisericii Ca-

tolice, sunt considerafi ca du-smani ai llrii gi ai poporului romln. Turbu-rarea, nelinigtea nesiguranla 9i neincrederea au fost seminate chiar de auto-

ritdlile Statului, cari au misiunea de a crea 9i garanta pacea ;i condiliilede " bund propigire a ldrii ".

Episcopatul igi manifestd ntrdejdea ci guvernul Republicii Populare

Romine va lua mlsurile de asigurare a linigtei 9i a libertdlii credinciogilor

Bisericii Catolice pentru pacea, dreptatea gi buna stare a statului foman.

Scrisorile acestea de protest au fost duse personal de Episcopul Vasile

Aftenie, ministrului cultelor Stanciu Stoian (fost inviftrtor), care n'a zis

nimic pintr cdnd episcopul l-a intrebat despre impresia ce-o are despre

ele. Ministrul gi-a ariltat mulgumirea de unificarea Bisericii Romdne Unitecu Biserica Ortodoxi 9i l-a indemnat pe episcopul Aftenie si treacl 9i el

la Biserica Ortodoxl. Episcopul, firegte, a refuzat. Aceeagi propunere i-aftrcut-o grupul celor 36 de preofi greco-catolici delegali la Cluj 9i Bucuregti,

ca " mlcar un episcop sd treaci cu ei, str nu fie singuri " (in apostazie).

Natural scrisorile acestea au rimas firtr rdspuns. De altfel guvernul comu-

nist din Bucureqti, binecuvAntat de Oficialitdlile Bisericii Ortodoxe, voia

sd termine cu Biserica RomAna Unita.Dupl cele doul acte publice - Cluj gi Bucureqti - guvernul prin

satrapii lui, a continuat campania teroristi de siluire a congtiinlelor, silindpe preoli gi pe credinciosi si treacl la ortodoxie. Unii preoli au semnat'

fie la indemnul familiei, fie al credinciogilor cari preferau sil aiba pe pre-

otul lor greco-catolic decdt pe unul ortodox strein. Allii au plrtrsit paro-

hiile, plecind la pirinli sau rudenii, camuflali pdnl se va linigti furtuna.Cei cari au semnat, au ficut retractare in fafa episcopilor, ln forul intcrn,

rlm0n0nd in parohii, deoarece Biserica Ortodoxd qi autorittrfile n'au luatin considerare retractarea lor. Credinciogii - funclionarii indeosebi - au

trecut, fie sub ameninfarea de a fi destituili, fie din oficiu. Autoritetile(siguranfa gi administralia) le-au spus clar : " semnali sau nu semnafi,unirea tot se va face ". Astfel se explictr faptul ci in luna Octomvrie 1948,

aproximativ 600 preoli gi sute de mii de credinciosi au fost treculi laortodoxie. Dar in fond toate aceste treceri au fost ilegale gi anticonstitu-

lionale. Ydzdnd episcopii greco-catolici cd totul este zddarnic, cd lupiiripitori decimau turma, sub tutela gi sprijinul guvernului, au ciutat sd-gi

indeplineasca misiunea pastorald fala de clerul gi credinciogii lor, pini la

sfArgit. $tiau ci zilele Bisericii Greco-Catolice sunt numtrrate, ci dugmaniivor lua misuri qi mai aspre - nu chiar aga cum de fapt au luat - deaceea

toatd atenlia lor s'a indreptat la sirmanii preoli ;i credinciogi, bituli de

furtuni. lndemnurile lor, directe sau prin curieri, au fost pentru intensi-ficarea vietii spirituale prin rugiciuni qi jertfe; intdrirea in credinld 9i rdb-dare, rezistenla gi lupta pini la moarte.

Toti episcopii au fost la datorie ! Din lipst de spafiu, voi insista asupra

luptei hotdrite gi curajoase ca a unui adevarat apologet gi atlet al lui Hri-stos, asupra activitelii de apdrare gi rezisten{a extraordinard, unicd in ana-lele Bisericii Romine Unite, desfigurati de tAndrul episcop Dr. Ioan Su-ciu, administratorul apostolic dela Blaj. ln vizitaliile canonice intreprinseinci in vara lui 1948 Ei continuate in lunile Sept.-Oct., - episcopul a

devenit apostolul cel mai infldcirat s,i inspirat al Bisericii Unite. Predicilesale, linute in fafa miilor de credinciogi, cu toatd opozilia chiar armatd a

regimului, au fost de-o rartr elocvenld gi putere de convingere, de-o excep-

tionald manifestare a credinlei catolice. Seard de seard, toati luna Octom-vrie - in toiul perseculiei - credinciopii din Blaj gi jur, au ascultat pe

acest orator fdrtr seamin gi episcop incomparabil, cu inimile emolionate gi

ochii plini de lacrimi, care-i intdrea 9i incuraja impotriva asupritorilor.Ceasuri intregi a vorbit episcopul gi s'a rugat cu iubigii lui credinciogi luiIsus $i Mariei ca si fie tari gi str rdmdnd statornici qi fideli Bisericii Ro-mAne Unite pAnd la moarte. Predicile lui inspirate sunt un model de

oratorie religioasi vrednice de timpurile mari de prigoand gi suferinle ale

Bisericii, egale cu ale marilor apologefi Tertulian qi Ciprian, sau sfingi

Plrinli Vasile cel Mare, Grigore Teologul gi Ioan Guri de Aur.Ele au fost stenografrate in parte, insi durere cd restul au rdsunat

numai in sufletele credinciogilor gi ecoul lor va rdmdne vegnic. Cele pi-strate, sunt o comoard pentru posteritate. Prin ele, Biserica Unite s'a ridi-cat la culmea mirturisirii credinlei s.i a apirdrii religiei catolice pe pamin-tul romAnesc. S'ar cuveni sd spicuim citeva frAnturi, din mesajele trimisepreolilor, credinciogilor li tineretului, pe care episcopul nu i-a uitat in

-48- -49-

acele ceasuri grele ale pltimirii Bisericii. Ele sunt nu numai Perlc dc

oratorie, dar ;i o frumusefe de gdndire creqtineasce, de sentimente sublimc,

de indemnuri inlelepte de iubire suprafireascl qi de-o rarl clarviziunc

pentru viitorul Bisericii Romine Unite. Sunt crimpee de rai, sunt tuneto

ii fulgerari din cer, sunt torente pornite din sufletul mare 9i sfAnt al unui

episcop care a cdutat numai mdrirea lui Dumnezeu, m|ntuirea sufletelOr

gi triumful Bisericii.

D. AtrruorNee PREoTILoR Gneco-Ceror,rcr

In general preofimea, degi luati prin surprindere sau in$elatl de tru-

curile auloritdtiir civile 9i de grupul celor 36 de preoli vAnzdtori, imbri-cali in bland de oaie, fie terorizatl, arestatd 9i maltratatd de organele sigu-

ranlei, a rczistat persecufiei. La drept vorbind, metodele intrebuintate de

persecutorii moderni, mai rafinate 9i mai perfide decdt in trecut' avAnd la

iispozilie mijloacele gtiinlifice de infrdngere a voinfei, folosite 50 de ani

de catre sovietici, gi exploattnd factorul " fricd ", au dus la apostazia unor

preofi gi la trecerea miilor de credincioqi la ortodoxie (19)'

Pe de altd parte nu trebue sd uitim ci din clipa instalirii la putere

a regimului comunist, in 6 Martie 1945, opresiunea $i teroarea au merg

cresindo in fiecare zi, devenind o armd foarte eficace de dominare, li de

inltrturare a oricdrei opozilii. Regimul comunist nimicise pini in 1948 toate

organizaliile, partidele s,i regalitatea care se opuneau ilegditalii 9i nelegiuirii

saiargite de ei. Singura piedecd in calea dictaturii absolutiste a comunismu-

lui mai era Biserica Caiolicd. Aceasta a fost realitatea istoricd t Numai ln

cadrul acestei atmosfere putem ingelege perseculia religioasi din RomAnia'

A fost o problemri de nervi. - Preolii care semnaseri, dupl cum arn

vdzgt, au revenit fie in public, fie in secret. Episcopii le-au dat deslegarea.

In unele cazuri insl credinciogii nu i-au mai tolerat ca pdstori. (Nomina

sunt odiosa).Dar majoritatea au rezistat demn, iar unii chiar eroic. Pentru istoria

obiectivi a perseculiei vreau si evidenliez pe unii preoli cari au fost le

indllimea chemnrii lor gi au apdrat credinp catojici cu un curaj deosebit,

aldturi de episcopii lor.Astfel tn dieceza Blaiului. s'au impus : Pdrintele protopop Dr. Alexan-

dru Todea din Reghinul Sisesc, cate a demascat ac{iunea mArqavl a gu-

vernului, secondatd de Oficialitatea Bisericii Ortodoxe 9i a condamnat tero'

(19)Persecutia a scos la iveala eroi, preoli nebbgali in seam6,.smeri1i,9i.acom'

"r";ir';;;;;-;d;4";;;-p;;ot1 d. uuri $i rou't" ap.-eiiati mai inainte de epiecoprt.

henomeir foarte ciudat, dar natural.

area samavolnicd a siguranfei pentru apostasia preolilor gi credinciogilor.Preot de seamd, zelos gi evlavios, curajos pAnd la sacrificiu, orator distinsqi inflicirat, din amvonul Bisericii a luminat credinciogii despre intenliiledugmanului gi i-a indemnat la rezistenfd pdni la moarte. El insugi a datdovadi. Fusese arestat incd in 1947. La sfArgitul lunii Octomvrie i-ausechestrat biserica gi l-au dat afafi din parohie, dar el a continuat activi-tatea de rezistenfd. Preotul Dr. Aurel Lelufiu, profesor de teologie la Blaj,a desfdgurat o frumoasd activitate spirituald gi de rezisten!tr catolicd. Preo-

tul Dr. Simion Cri;on, profesor de religie, orator talentat ;i foarte insuflelita predicat la Blaj qi in jur, indemndnd la rezistenld catolicd. ProtopopulDr. Tit Lfutiu Chinezu din Bucuregti, fost spiritual gi profesor de teologie

la Blaj, a predicat zilnic in biserica unitd din strada Polond (Bucuregti),dezaprobind prigoana regimului 9i indemndnd la rezistenfi. ProfesorulDr. Titus Malai, orator vestit, paroh la Bucuregti, a predicat impotrivaasupritorilor gi a intirit pe credinciogi in credinfi. Prelatul papal Dr.Zenovie Pd.cliganu, istoric bisericesc, fost profesor de teologie la Blaj 9ipublicist, fost director la Ministerul Cultelor, a avut o atitudine foarteddrzd Ei combativd tot timpul persecufiei. Preolii Radu Vasile 9i MareNicolae din Bucuresti, au urmat pilda protopopului Chinezu, dezaprobindacliunea guvernului gi inttrrind pe credinciogi. Si",fvu..

Din d,ieceza de Cluj-Gherla s'au afirmat preolii : Dr. Liaiu Augustin

Prundu;, cilugdr bazilitan, suflet evlavios gi zelos, care a demascat acfiunea

guvernului gi a indemnat pe credrnciogi la rezistenfi. Pirintele Dr. LiviuPandrea, spiritualul studenpilor de la Universitatea drn Cluj, a vorbrt toate

dumrnicile din luna Octomvrie aritdnd nedretptatea comisd impotrivaBisericii RomAne Unite. A rilmas memorabild predica lui din 10 Oct.,prin care dovede;te eroismul Bisericii RomAne Unite, pe de o parte, 9i

definegte pozilia Bisericii Ortodoxe pe de altd parte, in prigoana anticato-lici. Biserica Ortodoxa Oficiald trebue str rispundd in fala istoriei in legi-turd cu aceastd perseculie. Rdspunsul acesta angajeazd onoarea, crezul 9iexistenla Bisericii Ortodoxe. Dacd ea admite, incurajeazd sau participd la

perseculia Bisericii RomAne Unite, atunci igi piteazd atAt onoarea, cdt ;iiSi calci in picioare crezll gi igi pericliteazd existenla sau 6in1a. Comunigtii

sunt in fond dugmanii tuturor Bisericilor 9i daci prigonesc acum numaiBiserica Catolicd, in curAnd vor desfiinla si pe cea ortodoxi. PirinteleDr, Dumitru Man, profesor de teologie, care in 31 Oct' a dezaprobat pri-goana, dovedind absurditatea ei prin insd;i libertatea de conltiinfd garan-

tatf de comunigti. Atitudine curajoasi au avut preotii Dt. Iosif Bal, Pdr.

Vaile Chindris, Pr. Dr. Simi.on Cft4, profesor de teologie, Pdr. ProtopopS0ngiorzan, I. din Bistrila, Pr. Gh. Neam(u din Cluj, cari au demascat 9i

au dezaprobat atfft violenta persecutorilor cit 9i oportunismul perfid al

ierarhilor ortodocgi. Mai menlionim pe preolii : Alexandru Bochis, din Dcj'

ir. Ct rorgt e Mwe;an, Pt' Sustnan luonim'

Dind.iecezaLugojutuis,auremarcatpreotiiloanPloscariu,vicarepiscl).pesc, care " pr"ai"uJ *"'"" i" luna Octomvrie infierAnd pe prigonitori 9i

indemnand pe creornciosi ra tdrie in credintd, pand,u-lost dat afarr din

Biserici; aceasta fii"l '""f'"'trate de comunistl Dr' Iuliu Ratiu' protoPoP

deTimisoar",o'uto'dit'i"''apredicattoatalunaOctomvriedezaprobandactiunea guvernului Eil"oiti"ri,atii Bisericii ortodoxe. Dt. Ioan Deliman'

protopopul erad"l"i, foa't" '"1o"

9i curajos' caruia i-s a^oferit mitra epis-

copala, numai sa t"cu. Dar el a dezaprobat mereu pe prigonitori 9i pe

colaboratorii 1r, (O;;;iitatile Bisericii ortodoxe). Pr. Io.si|.v_ezoc, canonic'

care a avut o "titudi;e co*b"ti'na qi incurajatoaie'-apar'nd Biserica Unita'

Au dovedit *'lt, ""'u.1 preotii : Ioan' Bele qi Dumitru Salagean'

In ilieceza a, or"ratr"a avut un deosebit rdsunet activitatea de rezie-

tenld disfi;urata ae i'eot"l Alynd'.ru Raliu' dela parohia TI Oradea-Olosig'

sau dela biserica S"i*itu'ot"i' in luna Otto*''i" 1948' Fncuse un an de

puqcdrie comunistdlj-"'" "t"fitin luTti' Era numit administrator parochial

abia de 2 runi. r";;;-;r, ,irru a" g o".. 9i pornind .dela cuvintele lui

Isus Hristos ,, Tu elti Petru qi.pe aceastd piatra voi zidi biserica mea"

(Mt. 16,18), a vorbit in fiecare zi' seara lu 'it^" binecuvdntarea eucharig'

tici, paraclis sau """"'"i"' despre adevdrata Bisericd a lui Hristos' despre

Biserica RomAni U"i'u ii 'oi"t ei in istoria 9i vieala poporului roman'

A divulgat si furn"rui;"ii.rrr"u camuflattr sau vidita a guvernului comunilt,

care prin semniturile stoarse cu forla a" u preoli gi cretfincio i, crutand

str dea unifictrrii un caracter spontan d" ,".'0",,i," in massd a greco-catoli-

cilorlaortodoxie.Avorbit*".,",,desprecredinlagidatoriade.aoaplra'chiar cu prelul "i"iii,

a"'p"!."g9".t:":i Bisericii 9i datoria de a-i lnfruntr'

A vorbit despre patimirea Bisericii. RomAne Unite' despre Calvarul ei ql

datoria a"-" "'"J a"'mul Golgotei "' Am ridicat un stindard - spuncr

preotul - crucea lui Isus' purtatd pe umeri in Vinerea Mare' Avem ll

noi datoria de-a urma pe Isus' El a promis c.i ya Inerge pe acest drumt

iar credincioqii, care i"b""" Biserica iJ"ita Ei lin la credinta lor' trcbuc

si-l urmeze. A d;;;J"t 9i rolul nefast jucat de Pi:tt:"i Ortodoxl Oficisll

care spre deosebire de credinciogii ei, -ira1i creEtini 9i de suferinf tr dealun-

gul veacurilor deiJ J" gr."o-"utolici - a dat mana cu prigonitorii comu'

nigti fie din las'i-tate, fr! pentru implinire".Ii"*:i':ineintemeiat' do I

vedea pe toliu ,o*a,,ii iarigi, la sanul Bisericii Rdstrritene Disidentc. tn

incheerea pr"di"J;;;;,- fr.ot.rt susnumit invoca binecuvdntarea Prearfin'

tei Treimi, mijlocirea Preacuratei 9i a Sfingilor' Lumea din orag' Srcco-

catolici, ortodocgi, agenlii siguranfei' l-au ascultat cu entuziasm deolrecg

a fost singurul i" O?"a"" "i" ^ trr"t-pozi1i" absolut contrarl, combstlvl

pi plinl de curaj cregtinesc. A fost arestat in zilele d,e 10-12 octomvriegi ameninfat sl tactr, a refuzat. A fost chemat in ziua de 23 oct. ra pri-mdria oragului, ca sd predea archiva gi matricolele parohiei. A refuzatcategoric. ln ziua de 27 oct. a fost arestat din nou gi procurorur pogany,asistat de siguranli, de preofii ortodocqi sava (cumnui,rr

"pi""opului orto-dox Popovici) gi Iozsa cu v. Iea, i-au sechestrai biserica gi'"ur" parohiali.Protopopul A. G. plecase la cruj, dupdce semnase adeziunea. ln ziua de29 oct. insi, a fost arestat impreuni cu episcopul vareriu Traian Frenfiu,canonicul c. Timiian gi protopopur Gh. saiajean din valea lui Mihai.Preotul Gh. vamogiu, cdrugir fiarrciscan, dera parohia lo;ia, - care la fela avut o afitudme demnd gi hotdritd impotriva persecutorilor. protopopulGh. sd'ldjean, din valea lui Mihai. protopopul virgil lvluntenu din Beiug.Preolii victor Ghergariu gi celante din comuna sanisldu. preotul EmberNicolae din Mddtrrag, pr. Borz Ilie din Drighiu, Morna Gh. din varcdulde Sus, etc.

In dieceza de Baia Mare dau distins protopopul Mmian Gft., canoniciivida Ludooic qi Bob Gheorghe din Baia Mar.. irrotopop.rl Dr. DragomirIoan Ei preolii D. Balon Gavril, sabau Mihaiu din-satu Mare. pleoliiAlenandru Chindris.(ry Tpyl lui s'a pus un premiu in bani si_l prindd),sabau Alexandru, Ghita Emil Ei seoer paut; christian simion, Dunca roat.qi soran Felicim. In general preofii din Nordul Ardealului au rezistat maibine decat cei din sud, iai preolii celibi mai bine decdt cei cisdtorifi.Mulli-au pdrdsit parohiile stand ascungi pand la trecerea furtunii.

Nu se stie exact numirur preofilor arestafi in primul val al perseculieidin 27 sept. - 30 sept. Dupi carcurele ficute uiterior, se crede cd ar fifost aproximativ 250.

Regimul comunist, nu intenlionase sd aresteze ci numai sa apostatezepreolii, prin intimiddri 9i teroare ca sri-9i atingd scopul mai bine gi sdcompromitd religia cregtina, Biserica 9i preolimea in fala lumii gi a cre-dincio ilor.

Au arestat la inceput cAgiva preoli fruntagi, canonici 9i protopopi, dincentrele diecezane, dela care - prin violenf i - au oblinut semndturi deadeziune la ortodoxie 9i apoi s'au folosit de numere gi demnitatea lor casi dacd in eroare pe ceilalli aga cum au reugit in multe cazwi (20).

Iar dacri au reugit in parte, au trebuit totugi sri admire curajul 9i linutaeroicd a preolilor nesemnatari. Nu este cazul sd mai insistim asupra uneicauze intime care a dus la atatea defecliuni in clerul gr."o-"",olic. ulterior,in lag{rele de episcopi 9i preofi, s'a discutat 9i aceasti problemi. pdrerea

(20) Grupul celor 36 de preofi deregafi, a f,ost rdsplitit de guvem cu 40.000 de.f i#.f"'o*'ril

egal cu al preoiilo. "'toaicai ve.hi' sil;-;;J; ff ":i 30 de argingi

-52- -53-

unaniml a fost cI tn ultima vreme se cam rltciee credinla ln preofi iar

viapa de rugtrciune, meditalia gi contemplalia au fost deficiente. Harul

sfinlitor gi tdria in credinld, statornicia, sunt daruri cari se oblin dela

Dumnezeu numai prin rugiciune.

E. ArrrulrNne sr RBZISTENTA cREDINcIosrLoR

Degi ziarele comuniste anunlau ci trecerea greco-catolicilor s'a flcutspontan gi revenirea la Biserica Ortodoxd in massi, totugi cazurile de

rezistenli publicd, de impotrivire, de luptd chiar, cu prigonitorii terorigti,

au fost foarte numeroase. Credincio;ii au avut deci in multe locuri o ati-tudine eroici. Autoritilile comuniste, siguranfa, polilia, administratia, comi-

tetele locale gi preolii apostafi, au incercat prin minciuntr, diversionism liingeliciune, sd oblini semniturile credinciogilor.

Funclionarii au fost ameninfali cu destituirea din funcfii, sltenii cu

mtrsuri de represalii, cu inchisoarea, sau au fost treculi oficial de notari.

Cind n'au reugit metodele acestea, s'a trecut la amenin!trri s,i arestlri.

Aga a fost cazul parohiei Ldpugul Rominesc din fudeful Somes, a paro-

hiei " Joan Bob " din Cluj, a multor parohii din fara Oagului, cari au

opus o rezistenfl d,irzl, pind la lupta armati,. Zile intregi au rezistat

asaltului agenfilor siguranfei, cari voiau arestarea preotului, trecerea cre-

dinciogilor la ortodoxie s,i introducerea preotului ortodox in parohie. DupIincercdri gi bdtii, autoritilile s'au retras, iar preotul a fugit in mun1i. lncelelalte parohii preolii au fost arestati.

ln majoritatea cazurilor trecerile s'au facut din oficiu, ca notarul sl-9ifacd norma gi s! scape de gicanele 9i ameninfdrile pretorului sau a prefec-

tului.ln multe parohii, cei cari au refuzat, dar au fost trecufi oficial, au

fost chemafi la primdrie, ca str-gi ceari gtergerea din listele respective.

Natural, nu s'au dus mul1i, de fric5.Biserica Ortodoxd Oficialtr a fost de acord cu acest procedeu, astfel

cd de ex. episcopul N. Popovici din Oradea, intr'o scrisoare circularl adre-

sati protopopilor spune " ci pdni la 15 Oct. Ministerul Cultelor cere ca

str fie terminat procesul de trecere a credinciogilor greco-catolici la Biserica

Ortodoxd Romind ". Episcopul indeamnl pe preoli sd-9i facd datoria, altfel

vor fi socotili de rea credinll 9i tratafi ca atare In mdsura posibilitdlilor,

preolii 7)or recurge ;i la concursul organelor administratioe locale ".La mine au venit foarte mulli parohieni, ingrozili, cerindu-mi sfatul,

ce sd facd, deoarece li-s'a pus alternativa trecerii la ortodoxie ori a licen-

lierii din slujb5. Nu este cazul sd dau numele acestora, deoarece chiar acum

dupd 25 de ani dela persecufie, autoritilile comuniste le-ar putea face r|u.

Aceasta a fost rn miniaturr convertirea greco-catolicilor ra ortodoxie.Trebue sd menfion{m o realitate, care face cinste Bisericii Romdne unite :in timpul campaniei de semnituri, credinciogii greco-catolici, adunalr injurul preolrlor si in fala altarelor, au trdit o .rrir-"pa *rigi"".a intensii, cubisericile arhipline zilnic, cu ceremonii rerigioase ai*ii."1u 9i seara, cupredici gi exhortalii despre credinld, bisericd, mintuire, suferinld gi marti-riu. sunt foarte murte episoade, intr'adevir indlldtoare, de manifestare acredinfei, de evlavie, de entuziasm gi juriminte ale credinciogilor de aram0ne fideli Bisericii Greco-catolice 9i sf. pdrinte dela Roma. Insdgiparohia oradea-olosig II a fost un moder de mare fervoare 9i trdirecregtineasci.

Degi preofii, mai ales la orage' erau urmirili de agenlii siguranfei,zi gi noapte, iar la ceremoniile religioase asistau ascunEi ii mullime, tran_scriind predicile lor, totugi majoriiatea zd,robitoare gi-a fdcut datoria, caadevrrafi soldali ai lui Hristos, cu m6na pe cruce gi evanghelie, cu ochiiindllali spre cer' la tromrl sfintei rreimi, dela care "irrgr*

u!i"pru., ajutorulgi isbdvirea gi dela mijlocirea Maicii preasfinte. Biserica Romnnd Unitiprigonitd in episcopii, preolii gi credinciogii ei, a trdit zile memorabile,unice, asemenea celor din primele veacuri ale cregtinismului, 9i sub povarasuferingelor mai perfide gi mai chinuitoare, mai crude gi mai apisdtoaredec6t in secolele primitive ale cre;tinritdfii, au inscris p"gi;i nemuritoarein istoria Bisericii universale gi a Neamului Romaner". bule Biserica sord(cum le plScea si-gi spund), a avut nefericita soartd, datoriti conducdto-rilor ei slabi gi meschini,- ca si pdteze obrazur neamurui rom0nesc gi sd-larunce in noroiul tridirii (fiindcd n'a cunoscut ceasul cercetirii sale) gisd se insofeascii cu Mamon, cu dugmanii cei mai fiorogi ai rui Dumnezeu,atunci Biserica Romand uniti a spdlat aceastd pati 9i rugine, a rezistatimpotriva dugmanilor satanizali, u

"r""t eroi 9i mirturisitori, ariitdnd. lumii,cd neamul rorndnesc, ratin ;i catoric ra origine, poate crea gi martiri, nunumai trdditori.

F. SnnseREA DE LA Ar,se Iurre (21 Octomvrie 194g).

- unificarea plinuitd de guvern gi de ierarhia ortodoxd, trebuia si con-trafaci complet unirea dera 1700. ultimul act * sd zicem religios - carelunea vdrf operei de suprimare a Bisericii unite era stabilit pe ziua de2l oct. 1948, la Alba luria, cand se implineau 250 de ani de Ia unireacu Roma. rl anunfase oficial la 3 oct. pairiarhul in Bucuregti. i" "J;;;;reugitei acestui act, atat guvernur comunist, cat gi Biserica ortodoxd ofi-ciall, au pregttit terenul sau scenariul, pentru ca feprezentarea piesei

-14_ -5r-

tragico-comice, str aibl succesul dorit 9i memorabil pentru cei prezcnfi

9i lentru posteritate. Ruperea peceliilor din 1700 din partea unor figuri,r"i"pr"r"ttative - trecind peste voinla celor morti (21), trebuia s{ fie so'

solemnd 9i vrednicd de secolul al XX-lea. Deaceea autoritdlile au adus lnmod oficial, deci obligatoriu, mii de oameni, funclionari Ei ldrani, membrii

comitetelor sdtegti, din Transilvania, pe care i-au incolonat in curtea Cate-

dralei Sf. Treimi. Pe ziduri erau lipite manifeste cu diferite slogane ca

de ex. : " Trdiasci Republica Populari Romdni " sau " Uniti in credinfa

strimogeasci vom lupta pentru drepturile poporului, pentru pace 9i dc-

mocralie ".Toattr ierarhia ortodoxd, in frunte cu Patriarhul Iustinian Marina era

prezentd. Preolii semnatari (cei 36) au format prezidiumul adunirii. Pre'

iedintele Tr. Belascu, a linut un discurs, apoi un ldran 9i un profesor,

universitar in numele claselor sociale din RPR. Toli au repetat aceleali

afirmalii ca in trecut gi au ldudat regimul comunist. In concluzie mulp-meau Inaltului Prezidiu al Republicii Populare Romdne pentru libertdlile

largi din lard, cari au asigurat infdptuirea reintregirii Bisericii Rominegti.

Ad-unarea preolilor (cei 36) a votat o " Moliune " pe care preqedintele ei

z prezentit-o Patriarhului Iustinian gi membrilor Sfdntului Sinod. Cor-

tegiul a intrat in Catedrald, unde s'a ofi.ciat un " Te Deum ", s'a citit,, fuoliunea ,,, iar Patriarhul a linut o cuvAntare in care spunea cd de " aZi

inainte suntem indreptdlili sd socotim anulat actul de unire din 1698

dela Alba Iulia " Ei toli greco-catolicii cu preolii in frunte trebue sI intre

in staulul ortodoxiei. A mai vorbit Mitropolitul Nicolae Bdlan (neodihnitul)

iar in incheere s'a citit Actul Sinodal egal in conlinut cu cel din 3 Oct.

(Bucuregti); pe care l-au semnat tofi rerarhri ortodocqi (25 la numtrr) lnfrunte cu Patriarhul.

Dupi terminarea ceremoniilor, Catedrala Sf. Treime a fost consacrat[

ca gi " Catedrala Reintregirii Bisericilor RomAnegti din Ardeal "'

CoNcr,uzre PRIMET PARTr

Cu aceste trei acte publice, oficiale, adicd " Conciliabulul de la Cluj "(1 Oct); " Receplra dela Patriarhie " (3 Oct.) ;i " Adunarea dela Alba Iu'iiu,, 1it Oct. 1948), s'a incheiat prima parte sinistri 9i tragici din istoria

persecufiei, pentru unificarea celor doui Biserici romAneqti (Biserica RomE'

,ra U.tite cu Biserica Ortodoxi, autocefali) unificare sdvdrgittr de regimul

(21) Un testament sau un pact nu poate fi rupt decit de autorii sii, sau de cei

incuviintati s'o fac5. Legal nu poli schimba voinfa celor morfi decAt cu conslmle-;a";;T'il. bu.-"a"a-""-oUti""i dei 36 de preofi acest consimfim6nt? Numai epi-scopii sunt reprezentanfii legali ai Bisericii !

comunist' intr'un timp record, prin organere subarterne, la instigafia Bise-ricii ortodoxe oficiale gi cu concur".rl- rrrro, preoli greco-catorici apostali.Regimul comunist a fost autorul material, iar Biserlca Ortodoxd Oficialiautorul moral. A fos] o unificare infrptuitd prin viorenld, fdri disculii 9if{rl convingere. A fost un dictat -.gul c" cel dera vi.nu in 1940 - osamavolnicie fdrr precedent in istoria bimilenard a poporului roman. Nicinu se putea mai frumos 9i mai logic. In numele rui Isus Hristos, caredoregte ca " toli sd fie yru ", guvernul comunist, ateu frin definilie afitcut misionarism pentru Biserica ortodoxd Rom6na, decnzutd gi aservitiantichristilor. Biserica ortodoxi in prin secol al XXJea, s,a oferit caunealti de prigoani, ca participantri la ,ri-i"ir.u Bisericii surori, la indem-nul Moscovei, a dugmanilor nogtri seculari, ca sd-gi implineasci visur gubredde-a fi una intre granilele politice ale fdrii, in cadrui ortodoxiei autocefaleromlnegti (din 1924), abdicate de mult dela linia ei tradilionard. Romaniiortodocsi n'au dorit 9i n'au admis astfel de unificare, fiindce poporul ro-mfln, prin insdgi fiinfa lui, nu este gi n'a fost prigonitor, al niciunui altpopor' necum al fralijor de acelas sange. Biserica oitodoxa oficiald, a co_mis o gregald istoricii nejustificatd, anlicregtineascd gi antiromineasci.

Afirmafia aceasta se poate dovedi printr'un argument silogistic, subforma de dilemd. Biserica ortodoxd se crede Biserica cea adevdratd a luiIsus Hristos. Dacd este aga, atunci a gregit d.e 2 ori, sub dourl aspecte :in mijloace gi in scop. In mijloace, fi--indcd a intrebuingat forla, contrarvointei lui Isus Hristos, care a intrebuinlat convingerea gi iubirea : ,. celce vrea si vintr dupa mine ... cel ce vrea sa intre iri via1a. - pentru con-vertirea Ia cregtinism, la credinla cea ad.evdratd. ln scop, cdci dacd Bisericaortodoxd nu este cea adevrratd, atunci cui folosegte toatd aceasta unifi-care violentd, a clerului gi a credinciogilor ? Nu folosegte Bisericii rui Hri-stos, ci numai regimului comunist. Mai precis: Biserica ortodoxd sau esteadevlratd' sau nu este. Daca este adevdratd, dece a folosit fo4a (decimijloace rele); dacd nu e adeviratd, pentru cine a sdvdrgit unificuieai Infolosul cui ?

unificarea aceasta folosegte numai comunismurui ateu, care a sldbitrezistenla Bisericii cregtine in Rom6nia. Biserica ortodoxd a crezut cd seaalv-eazd,lovind gi jertfind Biserica Rom0nd unita. Dar s,a inserat. Ea si-aprelungit numai agonia. cit despre Biserica Romana unitd,

"rair*-rirr-stenfd spirituald a neamului romanesc, prin persecufie s,a purificat gi intd-rit gi s'a ridicat la nivelul cregtinismului auteniic, sirg,rrrrt salvator alRomAnilor din viitor.

-56- -57-

Penren III

MARTIRIUL BISERICII ROMANE UNITE

A. Annsrenne Eprscoprr,on sr A pRnorlr-on Gnnco-Cerolrcr

Prigoana desfiguratd de guvernul comunist cu concursul Bisericii Or-todoxe Oficiale a pricinuit mari dureri sufletegti episcopilor gi preolilorunifi. Ierarhri gr clerul greco-catolic au trebuit si se uite aproape neputin-ciogi la sfAgierea turmei de cdtre lupii rdpitori. Au vdzut lupta plintr de

urtr a Bisericii Ortodoxe Oficiale care in incongtienla ei a dat mina cu cei

firddelege, ca si ucidd pe fralii lor unili, care erau cregtini gi romini totaga de buni ca ei: gi aceasta dupn 4 ani de regim de teroare, spaimd 9irobie comunisti. Dar aceasta prigoana nu se putea opri aci, numai ladecimarea unor fii nesdbuili, cdci Biserica Romdni Unitt rlmisese inpicioare, in intregime, indivizibild, avAnd ierarhi, preoli gi credincio$i, miigi sute de mii. Fiinla Bisericii era intactl. Lupii au smuls numai o partedin credinciogi, au redus numdrul turmei ; poporul lui Dumnezeu era maimic, cantitativ, dar rimisese inviolabil, calitativ. Ori in Biserica lui Hristoevaloreazl, mai mult calitatea decat cantitatea. Prin prigoand se descopereau

de la multe inimi, cugetele (Lc. 2): apireau Ia suprafald prietenii lui Isuaqi dugmanii Lui. Perseculia a fost ocazia ridicdrii 9i cdderii multora, ocazitrnirturisirii sau renegirii credinfei, examenul de admitere in tablra luiIsus sub ascultarea Capului vdzut al Bisericii, Papa dela Roma, sau inlagirul dugman, al Antichristului si a slugilor lui.

Dugmanii lui Dumnezeu gtiau foarte bine un lucru, invtrlat de secole

dela Satana gi adeplii lui. Pentru ca sd distrugi cregtinismul, trebue sa

desfiinlezi Biserica, iar pentru ca si nimicegti Biserica, trebue sI lovegti

in conducdtori ; pentru ca sd inghili turma trebue sd ucizi pistorul ("Bate-voi pistorul, gi se va risipi turma " - Mt. 26,31) Deaceea diavolul, care

cunoagte adevdrurile revelate, dar le urdgte, a sugerat guvernului comunietsd procedeze mai drastic impotriva Bisericii Unite, l-a indemnat ca etr

aresteze pe episcopii unili qi un grup de preoli, socotigi ca vArfurile reacfiu-

nii in Bisericd.Asupra arestdrii gi intemnilirii lor vom insista mai mult gi vom pre-

ciza anumite steri gi fapte, necunoscute in Apus sau in America, din lipea

de documente. Credem ci o descriere mai aminunlitd a modului de are-

stare 9i al regimului de inchisoare in lirile comuniste, meritd o atentiune

deosebrtd gi o cunoagtere exactd a vielii delinufilor, care au luptat impo-triva fiarei apocaliptice care a cucerit 1/3 din lume gi acum ameninfl sd

cucereascd gi restul.

Primul care a fost arestat, a fost episc opul loan suciu, administratorulapostolic din Blaj, in ziua de 27 oct., impreund cu secretarul sdu parti-cular A. Rusu. 7n noaptea de 28-29 oct. au fost arestali episcopii valeriufraian Frentiu (oradea), Alexandru Rusu (Baia Mare), rooi nolio (Lugoi),f^il, Aftenie (vicarul Bucuregtiului 9i al vechiului Regat). Epis.oid luiiuHossu (cluj) a fost arestat la aeroportul Bdneasa, in dium spre Ministerulcultelor, cu statutul de funcfionare a Bisericii catolice de ambele rituri,in minl, gi a fost dus la Ministerul de Interne. Aici i-au fost luate cruceapectorall, inelul gi paltonul, dupd ce au fdcut unele ironii triviale la adresalui. La insistenla sa, a fost dus la Ministrul cultelor, stanciu stoian, cd,-ruia i-a prezentat statutul zicind: " Domnule Ministru, afi facut o maregrepald istorici, persecutand Biserica Romand unita. vd spune un episcopmai in varsta decnt Dumneavoastrd. viitorul imi va da dreptate ,,. ., iegret- a rdspuns ministrul - dar nu se mai poate repara ".i""" s'a facut ! "Toli episcopii au fost dugr direct la vila de vari a patriarhului, laDragoslavele (Jud. Muscel), pugi sub paza militard a siguranfei, cu regimde lagdr. In acela; timp au fost aresiali un grup de ireoli, in diferiterecentre diecezane, care fusesertr mai combativi gi darji in timpul campanieide unificare.

Astfel la Blaj au fost definuli canonicii: victor Macavei, victor pop,Niculip Pop, Ioan Moldovan, Augustin Forea gi Dumitru Neda; profesoriiseptrmiu Todoran, Eugen Popa, Ioan Micrea gi Ioan vurtur. preolii can-celariei mitropolitane : Dr. Ioan cristea, Grigore Tecsa gi Alexandru olte-anu. Dela " Casa Domnului,, par. Nicolae $tefan Berinde.La oradea, canonicul Dr. coriolan Tamaian, protopop Gheorghe salagean,preofii Alexandru Raliu 9i Alexandru Chig.La Bucuresti, protopoput Dr. Tit Liviu chinezu gi preotul Gheorghe Radu.La cluj, canonicul Ioan chertes, Dr. Iosif Bal ji preolii Liviu pandrea9i Silviu Prundug.La Lugoj, canonicul Dr. Nicolae Branzeu, Iosif vezoc, protopopul Dr. IuliuRatiu, Dr. Ioan Deliman, 9i preotul Ladislau Teglas.La Baia Mare, canonicii Ludovic vida, Gheorghe Bob, preolii ritus Be-rinde ;i Vasile Campian.

Toli au fost ridicati in pripd cu invitatia de a da o declaralie Ia sigu-ranf i, frra bagaj, lingerie, bani sau mincare. Aceasta a fost legea general;a arestdrilor din 1945-1948. un grup de 25 preoli in frunte cu cilivacanonici din cei enumerali mai sus, au fost transportali pe la Ministerulde Interne, iar de aici dupd 2 zile de drum, inchigl la M6ndstirea Neam-lului (Jud. Neam|), in seminarul Monahal, sub paza siguranfei gi a unuipluton de 50 soldafi, in regim de lagir. Acesta este piimul lot mare deerarhi gi preoli arestafi, dupd Adunarea dela Alba Iulia, 9i inainte de des-

-58- -59-

fiinfarea oficiall a Bisericii din partea guvernului, la 1. Decemvrie 1948

Asupra regimului de lagdr 9i de inchisoare a episcopilor gi preofilor arestali

vom reveni.

B. SrcnrsrnennA BISERIcILoR sI A MANASTIRTLoR uNrrE

Concomitent cu acliunea comunisto-ortodoxd de desfi.inlare a Bisericii

Romine Unite, prin cele 3 acte politico-religioase, autoritdfile civile 9i

ortodoxe, dirijate gi protejate de Siguran(d., at procedat la ocuparea cu

forla a bisericilor greco-catolice, a caselor parohiale gi a mAnAstirilor. Dupi2l Oct.1948 greco-catolicii au fost considerali ca " revenili " toli la orto-

doxie, - deqi gtim bine cl nu este adevdrat.

Intemeiali pe legea Cultelor din 4 Aug. 1948, art.37, care stipula

transmutarea bunurilor bisericegti in cazul trecerii unui numtrr de credin-

ciogi dela un cult la altul, autoritdlile locale, invocind 9i un ordin special

al Consiliului de Minigtri, semnat in luna Octomvrie 22, pe baza clruiase decretd trecerea greco-catolicilor la ortodoxie, peste 50 o/o, atr procedat

la preluarea Bisericilor $i caselor parohiale, care trebuiau si fie ale majori-

tdtii. Unde semnase preotul qi majoritatea credincioqilor, proprietitile au

trecut din oficiu si problema a fost simpld ; dar unde nu semnase nici

preotul nici credinciqii, preluarea averilor a avut un aspect tragic.

Preolii ortodocgi trimigi de episcopi gi aprobali de guvern, mulli venili

din Vechiul Regat, au oblinut sprijinul siguranlei, poliliei, jandarmeriei 9i

administrafiei juridico-civile, p"ttttn preluarea locagurilor sfinte. ln multe

parohii s'au opus credinciogii. Au stat in fala bisericii 9i nu i-au ldsat ed

intre. Preolii nesemnatari au fost arestali ori s'au ascuns. Dar pAnt laurml, autoritdlile le-au luat cu forfa. Interesant, cd unii preoli ortodoc$i

au refizat sd se amestece, cum e cazul preotului N. J. dela Oradea inpreluarea parohiei Venefia, a Pdr. A. Muregan, expulsat in Ungaria. Biserica

beminarului din oradea, a fost ocupati cu forfa, dupi hdrlueli penibile

gi dureroase.Reddm, spre exemplifi.care, procedura acestei preluiri samavolnice, in

lumina jutiliei comunisto-ortodoxe din secolul al XXlea. Preotul, admini-

stratof parohial, Alexandru Rafiu, avAnd la dosar o experienll de I an in-chisoare (din 5 }y'rai 1947 - 16 lulie 1948) pentru activitate cultural-educa'tivi cre;tineasctr - deci antimaterialisti - qi fiind un luptitor anticomunist

neinfricat, in luna Octomvrie 1948, in toiul persecufiei, a desftrgurat o acti-

vitate extraordinard de rezistenli 9i ap{rare a Bisericii Rom|ne Unite.

Autoritdlile locale, siguranfa, polilia, justilia 9i administrafia, secondate de

reprezentanlii Bisericii Ortodoxe din orag, l-au somat sd predea biserica,

casa parohialr 9i sshiva, pe motivul cr enoriagii dansurui au trecut pesteSUo/ola ef8nta ortodoxie. chemat oficial ra primiria or"g.ri.ri in ziua de 23o.ttomvrie, a gdsit prezenli pe subprimarur oragului, curticianu, pe 6 con-silieri, pe agentul siguranlei, pe 6 preoli ortodocgi, in frunte cu proto-popYl.sava (cumnatul episcopului N._popovici) 9i alli 2 preo\igreco-catolici : Augustin olah qi Arexandru ciuriariu.'srrupri-"rul re-a expuslaconic scopul convocrrii : deoarece au trecut s6o/o d,e greco-catolici laortodoxie, trebue si predea biserica gi casa parohiald, BisJricii ortodoxe.Protopopul sava a dat citire ordinului consiliuiui de Minis,trii, care indrep_tllea aceastd preluare. cei doi preofi greco-catolici au tdcut. preotul Au_qut-'i" olah dela parohia I, a motivatla biserica lui fiind Biserici cate-drald, unde este cap episcopul, el n,are dreptul s,o predea. preotul A.ciurdariu, palid, sfargit, timorat gi cu palpitalii ae inima:;

"p", cd predd,deoarece peste noapte sub presiune, semnase adeziunea. Atunci preotulAlexandru Rafiu s'a ridicat gi, intr'o cuvAntare energicd 9i insuflelitd, aafirmat ci el nu predd nimic, nici biserica nici purihi", deoarece toatiacfiunea de unificare I fost teroristd, ilegald qi anticonstffionald, gi el n,orecunoagte valabild. rar dac6 credinciogii rui au trecut, atunci primiriaoragului trebue sd-l anunfe oficial si individuar despre fi.""r. trecere, con_form legii cultelor, ceeace ei n'au ficut. c6t despre procentul de s6o/o(global) de trecere, este absolut fals, fiindci .l .ste .igrr,

"a enoria;ii luin'au .trecut nici 5 "/:. I" consecinli, totul este ,r.urr"]rri, ;i ,rrrt. Toli auamufit' subprimarul nu mai gtia ce sd zicd, preolii ortodo".i au ingdimatctteva cuvinte, iar unul i-a goptit binevoitor 9i l-" irrd"-nat si fie prudentsau sd treacd de forma la ortodoxie, (cdci in viitor toli romdnii ortodoqivor trece la catolicism,) altfer va fi arestat. consilierii n,au spus nimic.s'au hotdrat sr raporte?,e siguranlei, prefecturii gi

"pi""op"r"i N. popovicisituatia. Erau paraliza{i. Nu puteau pr.lrr" toate cere i paiohii cu 5 bisericigreco-catolice din oradea. Au plecat invingi, la casele ror. ln 27 octomvriepreotul Alexandru Rafiu a fost arestat de siguran! a (zerer, Elekes pi voi-tin) dus la procuraturi, de aici la

"u." pu-hiald, unde-l agteptau proto-popul ortodox sava 9i preotul ortodox ior"u. protopopur iuu" " citit unproces verbal prin care constata cd au trecut s0"7" iin greco-catolici alortodoxie. Deci urmeazd si se predea biserica si i"r" f"i"ii"ra. preoturAlexandru Ra{iu a refuzat. procurorul pog}rny r-" ,o*ut si semneze pro-ceeul verbal gi si predea biserica gi casa parohiard. La refuzur repetat arpreotului, a ordonat.agentului de siguranfd 9i preofilor ortodocgi, asistatde

.consilierul (Ilea) de la primirie, J procedeze la preluare, iar pe preotsa-l ducd arestat. Siguranfa, "r, pr.ot.rl Jozsa gi agentul, au luat cheileBieericii 9i in noaptea aceea au intrat in Bisericd, au"ficuf un inventar giau plecat. (sava disprruse intre timp). pe preot l-au lisat liber. A doua

zi, el a raportat episcopului Valeriu Traian Frentiu cele intAmplatc. Epi-scopul a ramas adinc consternat, a lludat atitudinea preotului gi l-a lndcm-nat la rugaciune gi rezistenli.

La doul zile, in 29 Octomvrie, au fost arestali atAt episcopul ValeriuTraian Frenliu cnt 9i preotul Alexandru Raliu Si du;i la Siguranftr. AstfclBiserica Seminarului donatd de cdlugdrii iezuili odatd cu Seminarul alil-turat tinerimii romAne unite, in 1792 dupd dorinla impdratului Ferdinand,au fost luate de ortodocgi $i de comunigti.

Aceasttr preluare cu forfa a Bisericii Catedrale din Lugoj (31 Oct1948) s'a ficut de cdtre Siguranfi, asistatd de preolii ortodocgi, iar preotulIoan Ploscariu, canonic gi vicar, a fost dat afari gi mai tirziu arestat. lnmulte alte locuri, s'a procedat la fel.

Samavolnicia $i violenla sunt armele convingerii in secolul al XX-lea I

In centrele diecezane, bisericile catedrale au fost preluate cu mult fastchiar de cdtre ierarhii ortodoqi. Catedrala din Blaj a fost ocupati gi pre-luatd prin surprindere, in ziua de 31 Oct 1948 de cdtre MitropolitulSibiului Nicolae Balan (neodihnitul). Mitropolitul a venit la Blaj, inconjuratde un sobor de preoli, de autoritdti s,i de armatd. Era de fald Ei RomulusZaroni, ministrul agriculturii. Mitropolitul gi-a exprimat satisfaclia de avedea visul lui implinit, unirea, pentru cate a luptat o viali intreagl. Atrimis o telegramd Patriarhului Iustinian Marina, in care relata evenimen-tul, insi uitase sd spuni ci pentru capturarea catedralei din Blaj, a avutnevoe de ajutorul poliliei (Yezi, Biserica RomAni Uniti, p. 359). PalatulMitropolitan muzeu istoric t ?

Catedrala din Oradea a fost preluatl gi consacrati (parci se luase delapigAni, unde se ficeau inchiniri idolilor) de episcopul Nic. Popovici (zisvulpe gireati) tot in 31 Oct. 1948, cu asistenfa preolilor ortodocai gi a

greco-catolicilor semnatari. Regedinfa episcopali a fost sechestrattr qi trans-formati in casd. de dans ;i picturd; Seminarul teologic in Ecoali de trac-torigti, iar grddina expropriatd 9i dati pentru construire de blocuri.

Cated.rala din Baia Mare a fost preluatd tot de episcopul Nic. "Hffi

vici, in ziua de 16 Noemvrie 1948, iar palatul episcopal a fost transformatin bibliotecd ordgeneascl.

Catedrala din Cluj a fost ocupatd de episcopul Nicolae Colan al Cluju-lui, in 21 Nov. 1948, chiar in ziua in care episcopul Iuliu Hossu fueese

instalat ca episcop al diecezei de Cluj-Gherla, in anul 1917. Palatul episco-pal a devenit qcoali de dans. Ce coincidenld ciudatd, aleasi de N. Colan I

$i cdnd te gindegti cd sub ocupalia maghiartr, intre anii L940-+4, episcopulIuliu Hossu, cu autoritatea lui impundtoare, a intervenit la autoritlli, ca

si nu-l molesteze Ei sd-l lase in pace atAt pe episcop cdt gi pe ortodocgi

,l-60- -61 -

(care construieertr Biserica chiar in cenftul unui parc) deoarece ei pot fibuni cetileni, chiar dacl sunt ortodoc.si.

Biserica greco-catolicd din Bucure;ti (Str. Polona), a fost ocupati in31 oct. dupi arestarea episcopului vasile Aftenie, vicarul greco-catolic dinVechiul Regat. celelalte biserici rezistente din !ari, au fost ocupate toatein duminecile din Neomvrie gi completate cu preofi ortodocgi, iar poporul,fiecl a ref.uzat, frecd a participat, n'a mai opus rezistenfd, cici totul erazadarnic. Violenla 9i forla fizicd gi-au spus cuvAntul in favoarea bisericiiortodoxe, protejati de comunigti.

C. Ocupanne sr pRELUAREA MANAsrrRrLoR

Acliunea aceasta samavolnictr gi barbard a trezit o rezistenfd maiputernictr gi mai invergunati, dat fiind zelul ;i devotamentul mai fanatical ordinelor religioase de barbali gi femei, in slujba Bisericii catolice dinRomania. In Biserica Romind unitd ordinele cilugdregti au luat un avantfoarte frumos gi activitatea desfdguratd de ele a fost foarte intensd gi inflo-ritoare, in perioada dintre cele2 rdsboaie mondiale. Ele au dovedit o viafiepirituald inaltd, operd caritativd fecundd in spitale sau orfelinate, gi o acti-vitate scolastici, educativd in gcoalele secundare, vrednicd de admiralie 9ide laud{. Deaceea ochii dugmanului ateu, secondat de Biserica ortodoxioficiald, s'au indreptat imediat 9i asupra lor. Trebuiau distruse sau redusela tlcere aceste cuiburi de catolicism, de misticism obscurantist gi retro-grad, iar averile lor, agonisite cu multd trudd in citeva decenii; trebuiauel fie trecute in patrimoniul statului hrrpdre! comunist, sau eventual inacela al slujnicei lui fidele, Biserica Ortodoxd Oficiald.

Ordinele de cdlugdri (bdrbd.te;ti) erau : Iezuiqii, Bazilitanii, Franciscanii,Asumplioniqtii Ei Fralii Scolari.

Ordinele de cdlugdrile (femeeEti) erau : Congregalia Maica Domnului,Congregalia Bunavestire, Asumpfionistele gi Congregalia Notre-Dame-de-Sion.

Cdlugirii, indeosebi dela Mandstirea Bixad (fara Oa;ului), s'au com-portat eroic. Bixadul era centru de pelerinaj in 15 August gi 8 Septemvrie,clnd pontifica episcopul de Baia Mare. Mii 9i mii de pelerini veneau larugdciune, unde se afla o icoani miraculoasd a Maicii Sfinte.

Datorittr perseculiei deslinluite, afluenla la Bixad a fost extraordinari.I"enomenul acesta displdcu autoritdlilor comuniste. Deaceea in 15 octom-vrie 1948, siguranfa gi jandarmeria s'au prezentat la Pdrintele Leon Bob,cgumenul mdnistirii, gi la ceilalpi frali cdlugdri, somindu-i sd predea Bise-rica gi Mandstirea. Unul dintre cdlugdri a tras clopotele, dind alarma.'{'{ranii, foarte credrnciogi gi curajosi, au alergat cu sutele, silind pe agen}ied fug{.

1.,

Dar in noaptea de 19 Octomvrie, au sosit 15 camioane cu soldati $i

agenli inarmali cu mitraliere. Ei au ocupat mAndstirea cu forfa, au bdtutpe cilugdri, iar pe capul preolilor Bob gi Salajan, care fugiserl, au pus

premiu, ca sd-i prindd. N'au reugit. La cdteva zile, i-au alungat pe ctrlu-gdri gi au instalat un cilugdr ortodox. Acelag procedeu l-au aplicat MAnI-stirilor dela Nicula (Somes), mare centru de pelerinaj, unde era arhiman-drit Pdr. Leon Man, fost paroh la Biserica Sf. Mihai din Aurora, Ill.U. S.A. dela 1920-1929; celor din Moisei, Obreja 9i Prislop, alungdnd sau

arestind pe calugdri. Casele gi mAnistirile Jezuiiilor din Totegti, ale Asump-

lionigtilor din Beiug, Blaj 9i Bucuregti, ale Franciscanilor din Drdgegti,Oradea, 9i Sanislau, gi ale frafilor gcolari din Oradea' Blaj 9i Bucuregti,au fost ocupate in acela-s chip, iar cdlugdrii au fost arestali sau alungafi.

Ordinele de cdlugdrile din Congregalia Maica Domnului dela Blaj au

dat dovadi de o rezistenfd eroicd gi de un curaj nemarpomenit' Ele erau

cel mai puternic oridin de femei din Biserica RomAnd Unitd gi aveau inadministralie vestitul Institut aI RecunoEtin\ii (w complex de gcoli pentrufete la Blaj) 9i alte case de calugirile in lari (Jud. Argeq). ln timpulperseculiei, ele au avut un rol important in viala ascetici 9i misticd, dejertfd s,i rugiciune; de indemn la rezistenld 9i incredere in triumful Bise-

ricii. Insugi episcopul Ioan Suciur prin vizitele din luna Septemvrie 9i

Octomvrie, in vAltoarea persecufiei, gdsea un loc de refugiu gi intdrire inlupta invergunati impotriva prigonitorilor, in sinul acestei Congregalii.

In Institutul acesta condus de cdlugdrile era gi o casi de 12 cdlugi-rife contemplative, cu clauzura perfectd, care se rugau gi se mortifi.cau, zigi noapte, pentru cauza Bisericii Romdne Unite.

Dar diavolul qi fiii lui comunigti au dat asaltul gi asupra acestei redute,dupl arestarea episcopului Ioan Suciu gi a preolilor blajeni. ln ziua de

30 Octomvrie s'a sivirgit ultima sf. Liturghie in capela lor. Capela, semi-oratoriu, era plini de cilugdrile gi credincioqi. Agenlii comunigti au venit,ca in zilele trecute, som6ndu-le si pdrdseascd casa 9i capela. Ele au refu-zat. At venit muncitori cu camioane, care le-au incdrcat lucrurile ce leaparfineau. Ele se rugau. Seara, agenlii au intrerupt curentul electric, au

intrat in capeld gi prin intunerec le-au bruscat, le-au bdtut 9i arestat,

urcdndu-le in camioane. ln imbulzealir, au rdsturnat altarul, iar StatuiaMaicii Sfinte au cilcat-o in picioare. Chiar in noaptea aceea le-au trans-portat la mdnistirea Obreja, unde au stat pAni in 10 Septemvrie 1949,

cAnd au fost ridicate impreuni cu cele dela Juc (Mdntrstirea de lAng{Cluj) - cam vreo 200 - 9i duse la mdndstirea ortodoxd Bistrila (Jud.

Rdmnicul Valcea). Scopul transferdrii aici a fost intenlia Bisericii OrtodoxeOficiale de a le converti la ortodoxie. Starela le-a dat sd inleleagl aceasta.

Dar ele au dovedit multd tirie in credinfA 9i evlavie Ei viala lor spirituald,

_41-

purtarea lor bl0ndd gi rlbdarea impreunat! cu curaj in toiul persecufiei,au captigat admirafia gi simpatia surorilor ortodoxe,

"ur" "r"r, gata sa tre-

acf ele la catolicism..Yazind primejdia, patriarhia a trimis pr"oJi gi profe-aori distinpi, care sub haina filo-catolicd le-au ademenit 9i le-au indemnatel treaci la ortodoxie (cu nddejdea ca sd ridice nivelul viefii duhovnicegtiin ordinele ortodoxe). Toate incercdrile au fost zdd.arnice, deaceea le-autrimis acasi, obliganduJe sd-gi desbrace uniforma cilugdreascd, iar pe celecare erau gi profesoare le-au arestat.

Aceeiagi soartd au avut-o cdlugtrrilele din congregatia Bunavestire dela. Moreni Edera (Jud. prahova). Degi au fost aparite-de preolii ortodocgidin localitate, in Noemvrie 1949,la ordinul patriarhului roju, au fost alun-gate gi trimise la vetrele lor.

cilugdrilele asumptioniste de la Beiug, dupd, etatizarea gcorilor Eisechestrarea caselor lor, au trebuit si pirdseascd mandstirea gi sd pleceacasd. Cele de la Notre-Dame (Oradea), la fel.

ln general, maicele au avut o atitudine extraordinari gi au rtrmascredincioase idealului lor monahal. unele insd mai tinere, cu voturi simple,neavand posibilitatea de existenld, au primit deslegare gi s'au cdsdtorit.Altele au reugit sd se plaseze in diferile slujbe p,ibli"",' ducdnd o vialdretrasi gi spirituali, in cadrul Bisericii Romano-catolice, toleratd pand inziua de astdzi. N'au fost p'mite insd nici in invdfimdnt, nici in spitale.

D. I*c^nnenne pREorrLoR uNrrr 'EMNATARI

IN BrsERrcA oRToDoxA.

Dupd consumarea celor trei acte politico-religioase de suprimare aBieericii Romane unite gi de aga zisd unire sufleteascd a rominilor dinArdeal cu Biserica ortodoxi Mamd incununatd cu arestarea episcopilor gia unui grup select de preogi, rrminea in suspensie o problemr destul deacutl gi delicatd de rezolvat. Era vorba de incadrarea preopilor greco-cato-lici semnatari in sAnul Bisericii Ortodoxe -si de retribuirea lor echitabila,egald cu a clerului ortodox bigtinag. Mulli au semnat de frici gi de nesi-guranla zilei de maine, iar dupi adeziune aveau temeri cd vor fi discrimi-nafi $i considerali pe planul al doilea. Dar patriarhul si ierarhii ortodocgiau avut prudenfa sd-i linigteasci gi sd le asigure incadrarea conform statu-tului de funcrionare a Bisericii ortodoxe gimeritelor proprii in campaniade unificare. In diferite conferinpe, Mitropolitul Baran,

-cu episcopii sdi

devotafi, Nic. Popovici qi Nic. coran, le-au dat asigur aii deprine cu pri-vire la incadrarea lor justd in staulul Bisericii ortodo"xe. In centrele diece-zane' au fost alegi caliva vicari dintre fogtii preoli greco-catolici, care s,auevidenliat in acliunea de trldare a Brserrcii lor iubite gi prin slugrrniciefalA de Biserica Ortodoxi sorl.

-64- -65-

far pentruca piesa tragico-comicl jucatl pe spinarea Bieericii RomlnoUnite sl fie mai cinici 9i sinistrl, au ales gi un episcop dintrc prcotllgreco-catolici, pe Teofil Herineanu (ortodox dupa mami) pe care l-tu ou.mit titular la Roman, ca si consolideze unificarea gi sl atragl la ortodoxlcpe preofii catolici din Moldova. Dar alegerea aceasta nu a adus rezultatulagteptat. Cdt despre preolii fos,ti greco-catolici, au fost chemali la diferitccursuri de indoctrinare marxistd, aldturi de cei ortodocgi, plnl au acceptat* volens nolens - noua viald cregtineascii in sinul Bisericii Ortodoxe gi

a regimului comunist.

E. DrsrrrNtenEA oFrcrALA e Brsnnrcrr RoueNn UNrrB (1 Decemvrie 1948)

Ultimul act de suprimare oficiald a Bisericii RomAne Unite din parteaguvernului comunist din Bucuregti, trebuia si inchee opera de aga zislunire religioasi a romdnilor din Transilvania cu Biserica Ortodoxt. Eltrebuia sd legalizeze gi sd ratifice toatd mascarada comunisto-ortodoxl de

anihilare a Bisericii Greco-Catolice. Opinia Publicd avea dreptul sil cuno-ascd actul istoric de revenire a greco-catolicilor la Biserica Ortodoxl saude reintregire a unitilii sufletegti a Neamului RomAnesc.

Deaceea guvernul, in inlelepciunea lui arhicunoscutd, dupi ce a maidestituit din funcfiune pe ultimii episcopi, Iuliu Hossu gi Vasile Aftenie,arestafi de 10 zile, at emis la 1. Decemvrie 1948 urmdtorul decret Nr.358, pentru stabili.rea situaliei de drept a fostului cult greco-catolic.

Art. l. In urma revenirii commitdlilor locale (parohii) ale cultuluigreco-catolic la cultul ortodox romAn gi in conformitate cu art. 13 al Decret.177 din 1948, organizaliile centrale 9i statutare ale acestui cult ca : mitro-polia, episcopiile, capitlurile, ordinele, congregaliunile protopopiatele,minAstirile, fundatiunile, asociatiunile, precum 9i orice alte institulii Ei

organizaliuni oricare ar fi natura sau denumirea lor, inceteazi gd maiexiste.

Art. 2. Averea mobild si imobiln aparlinAnd organizafiunilor 9i insti-tufirlor ardtate la art. 1 dm prezentul Decret, cu exceptia expresi a bunu-rilor fostelor parohii, revine Statului romin, care le va lua in primireimediat. A comisiune interparlamentartr, compusd din delegagi ai Mini-sterelor: Culte, Finanfe, Interne, Agriculturd, Domenii gi InvltAmintPublic va hotdri destinalia acestor averi putAnd atribui o parte din eleBisericii Ortodoxe romine sau diferitelor ei pirfi componente.

Dat in Buc. la 1 Dec. 1948.

Ministrul CultelorStanciu Stoiau

C. I. ParhonMariu Florea

Decretul acesta absolut gubred gi transparent in anticonstitulionalitatealui a fost trimis oficial episcopilor greco-catolici inchigi in lagarul delaDragoslavele, in ziua de 4 Decemvrie 194g. Indurerali 9i trigti p..t" *a-eurd, dar complet resemnali in voinla lui Dumnezeu, care a permis o aganelegiuire gi crimd impotriva unei institupii sfinte si binefdcdtoare a nea-mului romanesc, episcopatul greco-catoLc, a rispuns prrntr,un memorru-protest' arlltlnd toatd aclrunea teroristd, antiumand gi anticonstitulionalda guvernului comunist gi a organelor subalterne in colaborare cu Bisericaortodox{ oficiali pentru desfiinlarea Bisericii Romane unite. Ei consideridecretul ca ilegal gi anticonstitulional gi resping afirmaliile lui. Totodatiprotesteazd impotriva arestirii lor gi a unur numir consrderabil de preoliln tari, printre care lotul din lagdrul Mandstirea Neamfului, cerdni gu-vernului si revind asupra injustiliei comise gi sd redea libertate BisericilGreco-Catolice.

concomitent, Patriarhul Iustinian Marina a trimis episcopatului unitde sub proteclia sa, o adresd prin care ii invitd sd-gi ceare pensionareagi un domiciliu, sau o regedinpi, prin mijlocirea patriarhiei, deia guvernulcomunist, recunoscind implicit autoritatea lui canonicd asupra lor gi asupraclerului nesemnatar. Episcopii unili au respins aceastd adresi, ardtandincompetenla Patriarhului asupra lor gi asupra clerului greco-catolic. Inconeecinld, ei riman arestali de siguranfd, conform unui ordin special aIConsiliului de Ministri.

Am aflat conlinutul decretului 9i al protestului episcopatului romanunit, abia in 27 Februarie 1949, cind am fost transportali deia M6nistireaNeamtrului la Min{stirea cdlddrugani, unde se gdseau 9i episcopii. Toto-datl am luat cunogtintd de indignarea poporului cat gi a multor preoli giintelectuali ortodocsi, in unison cu presa straina gi reprezentanlii partideloristorice fugili in strdindtate, care infierau acliunea barbard gi criminald"unici in istoria poporului roman, sdvdrgitd de guvernul comunist pi lacheiilui, in cArddgie cu Biserica Ortodoxd Oficialn.

Beserica ortodoxl din Europa, a trimis o notr de protest cardi-nalului Eugeniu Tisserant, secretarul congregaliei orientale dela Roma"prin care condamnd acliunea fralilor sni coieligionari din fard, gi se soli-darizeazd cu fralii greco-catolici, sperand in dreptatea cauzei lor.

F. Brsrntce rAcERrr sAU BISERICA DIN cATAcoMBE

Prin decretul Nr. 358 din 1 Decemvrie 194g, Biserica Romini unitd,.a foet interzis{ oficial gi obligatd la ticere. ca in primele veacuri de per-secufie, Biserica Greco-catolici a trebuit s! coboaie in catacombe. preoliinesemnatari au pirlsit parohiile sau au intrat in diferite funcfii civile, dar

-66- -67-

au continuat viafa lor spirituall 9i activitatea clandestinl lntrc crcdlnclolllgreco-catolici rdmagi fideli mamei lor persecutate Degi prigonili gi urmlrlll,preolii au rilmas credinciogi Bisencn Greco-Catolice. Ani dearAndul ru drtasistenfa spirituali credinciogilor, 9i mulli dintre ei au fost areotafi. Cclcare au fugit in munfi, au fost considerali " partizani ", dar credinciogiii-au ajutat cu mari riscuri. Unii au incercat sd treaci la ritul latin, iercredincio$ii si frecventeze bisericile romano-catolice. Guvernul comunista oprit astfel de treceri gi a ameninfat clerul romano-catolic cu represiuni.Unii preoli romano-catolici au fost chiar arestali. Perseculia bisericii Gre-co-Catolice din catacombe, " Biserica Tacerii ", Biserica subteran?|, a con-tinuat cu aceeagi intensitate, cdutAnd sd stingd orice suflu de viafd. Duq-manii n'au reugit si o inmormAntere. Ea a treit gi triegte impotriva oricdrui decret gi in ciuda oricdrei persecufii, aga cum vom vedea. Ea treccprin Vinerea Mare gi agteapti Dumineca Invierii.

G. Eprscoprr sr pREorrr LA rNcHrsoARE

Din motive tactice, cu scopul de a ingela opinia publicl, internl liexterni, guvernul comunist a delinut pe episcopi 9i pe preolii greco-catoliclla Dragoslavele, la Ministirea Neamlului, ca ldcaguri potrivite tagmei lor,

Obiceiul de a trimite pe episcopi ;i pe preoli la mAndstiri, era vochila romini, iar Biserica Ortodoxd singurd, sau cu sprijinul Statului, l-raplicat in trecut gi l-a adoptat in prezent. Episcopii s,i preo,tii recalcitranfi,nesupugi sau viliosi, aveau timpul si mediteze, la umbra mAnistirii, aEuprtpicatelor sau infrac{iunilor comise, si se pocdiascd, sd se reabiliteze gr apoisi intre iardgi in apostolat.

La7.r1" anul 1948, erau cdlrva eprscopr ortodocgi surghiunili, ca Gordon,*ei$care erau arhimandrili sau oaspeli permanenfi, cu datoria de a se

supune regulelor mAndstiregti. Episcopii, deci gi preolii greco-catohcr, deoa-rece n'au aderat la untficarea spirituald a neamului romAnesc, au foetrelinuli (nu depinufi), conform unui ordin special al Consiliului de Minietrigi trimi$i la mAnistire, ca sd se reculeagd. gi sa meditese asupra actuluisivAr$it in Octomvrie 1948.

Cdtd viclenie gi cinism in acest ordin de arestare ! In realitate erauarestafi, fird mandat gi proces, Ei inchigi ca cei condamnali.

Regimul de mAndstire ptrrea uman gi acceptabil. Desigur pentru epi-scopii 9i preolii ortodocgi mazilili, care erau liberi st se migte prin tarlgi sd aibn un regim omenesc. Dar regimul episcopilor, la Dragoelavele,Muscel, la vila de vard a Patriarhului, a fost un regim de lagir, sub pazlmilitarl gi comandd securisti. Ei erau arestafi 9i stdteau la dispozilia Mini-

sterului de Interne. Regimul alimentar gi cazarea aparlineau patriarhiei.La inceput, este adevdrat, regimul a fost mai bldnd, dar incetul cu incetule'a indsprit. Aveau 2 camere, o capeld, o bucdtdrie gi o sufragerie. Dato-ritl presiunilor morale exercitate de organele siguranfei, episcopii Al. Rusugi Ioan suciu, considerafi ca recalcitranfi, au fost izolali. In curand, inlunile Decemvrie, Ianuarie Ei Februarie, au dus lipsi de mdncare qi cdl-durt. ln cateva zile n'au avut nici mdcar mimdliga obign.rita, cdci patriar-hia, care-i subvenfiona, n'a trimis la timp alimentele, iar pentru foc aucules gdteje (vreascuri) uscate, cdzute in gindina vilei.

Patriarhul rustinian i-a vizitat odatd, oferindu-le un curcan fript 9iftrcanduJe propunerea ca si treacd la ortodoxie mdcar unul, si n* laseturma singurd. El a insistat pe langd episcopul vasile Aftenie, dar degea-ba, cdci l-a refuzat categoric, ca dealtfel toli ceilalli episcopi. ce ner-ugi-nare neghioabi din partea unui patriarh !

In lagirul dela Dragoslavele, episcopii au primit in 4 Decemvrie De-cretul 358, emis de guvern, care le anunla suprimarea Bisericii Romaneunite. Tot aici au rdspuns episcopii printr'un memoriu protest, guvernu-lui din Bucuregti, ardtAnd netemeinicia unificdri si ilegaiitatea decretului358' Meritt si menliondm un fapt divers. Episcopul valriu Traian Fren-fiu s'a imbolndvit. Ministerul de Interne a aprobat transportarea lui laRucar, un orag la 10 Km depdrtare. Episcopul, mort pe ;-rratute, a fosturcat intr'un automobil gi escortat de 4 soldali inarmalif ca se nu evadeze,Medicul Rogca, fiu de preot ortodox, l-a salvat. Episcopii au stat aici p6ndin 27 Februaie 1949, cand i-au transferat in lagdrul d]ela Marrestirea cdl-d_Arugani (Jud. Ilfov), Muntenia. Regimul celor zs preoli dela M6nistireaNeamlului a fost mai aspru. MAncarea foarte sla6a 9i pulind _ vegnicaciorbl neagrd de sfecld furajerd ;i mdmdligd. pazd r"u.ri^, plimbare inte-rioard pe un coridor intunecat ; lipsa de lingerie - 4 luni

"r, u"elag lingerie

- dar in schimb au avut caldurd suficienti din brazii seculari ai codrilorNeamlului. $i un mare favor : posibilitatea celebritii sfintei Liturghii, cupiine gi vin, introduse clandestin de starelul mAnistirii, de unde erau sub-ventionali prin mijlocirea unor soldali buni 9i inlelegdtori. preolii au fostcazati in Seminarul Monahal, o clddire impozanti, in stil brancovenesc,construitl de fostul Patriarh Nicodim, pe ctnd era stareful mindstirii.

ln zilele de 20 si 25 Noernvrie 1948, preolii au fost vizitali de Arhi-mandritul reoctist Arapas din Iagi suceava, asistat de siguranld (2 evrei),care le-a facut propunerea, in numele patriarhului sd seirneze trecerea laortodoxie, " daci vreau si fie liberi ". Disculia cu el a fost penibild. Incol-fit de cei 25 preoli, cu pregtrtire superioard, gi-a merturisit ne;tiinla gi aplecat. se

-pare ca in audienfa particurard, 4 preoli greco-catolici, au fdcutavanauri. ln acelag timp a fosi introdus in mijlocuilo, ,rn preot ortodox,

-68- -69-

protopopul I. Baltazar din BArlad, ca sl-i spioneze. Intrebat dc egcnfilSiguranlei, a mdrturisit adevlrul ci " preolii greco-catolici eunt liniltiti,se roagd mereu, se mdrturisesc unul altuia sdpttrmdnal gi cl el nu ltlrugat in cei 20 de ani de preolie, cit s'a rugat cu ei in 5 zile", El li-gmanifestat simpatia 9i admiralia fald de Biserica Romini Unita gi a opurpreofilor ci " ei sunt ultima rezistenld spirituald a neamului romAneec Aisi fie blestemali de Dumnezeu dacd vor trece la ortodoxie " (textual).Dupd 2 sdpttrmani a fost dus din mijlocul lor. N'a fost delator, clci ulte-rior preolii n'au avut de suferit nici o molestare din partea autoritalilor.La Mindstirea Neamfului au fost multe episoade pe cari le vom poveEtiin altd parte.

ln ziua de 27 Februarie 1949, dimineala la revdrsatul zorilor, tofipreolii au fost imbarcali in 5 magini, dintre care una " Tatra ", cu cei4 preoli semnatari au trecut munfii spre Ardeal, ducAndu-i pe trddltorila casele lor, ca sd se bucure de prelul apostaziei - iar celelalte 4 (Fordgi Dodge) intr'o goanl nebund, spre sud, i-au transferat la lagdrul delaMindstirea Cdlddrugani; in casa de cAntdreli biserice$ti, unde s'au inttlnitcu cei 6 episeopi adugi dimineafa dela Dragoslavele. Bucuria intalnirii cuepiscopii a fost mare. Mdnlstirea Cdlddrugani este ctrtorra domnitoruluiMatei Basarab 1655. Este agezati pe promontoriul care inainteaza ln laculcu acelag nume, in mijlocul codrului Vllsiei. Minlstirea, sau Bisericrpropriu zisd, este foarte frumoasd, monumentali cu 3 turnuri, ln stilulbizantin al Renagterii, cu motive romdnegti, incunjurati de chiliile cllugl.rilor. In prima zi am vizitat-o, prin bunivoinla comandantului t. BlditEdar a douazi n'a mai fost voe sd iegim din farc. Am fost a;ezali in casade cdntireti bisericegti, jos pe malul lacului, o casd cu 3 camere mari,2 mici, o capeld gi o spdldtorie, sub pazd militari, intr'un larc inconjuratcu gard de sirmd ghimpatd, injghebat ad hoc pe linia trasatd de insuiiPatriarhul Iustinian Marian cu c0rja arhiereascd, care spusese " si Bteaaici episcopii Bisericii Unite, dacd nu le-au pldcut regedintele lor, p0nilcdnd vor semna adeziunea ".

Regimul a fost foarte aspru, mincarea foarte slabd dela bucdtdria cllu-girilor, gi incdlzirea extrem de precari. Alocafia datd de Patriarhie (53.000Lei) era administratd de starelul Ipolit Ciubotariu, cilugir cu barbl ropie,care a furat trei sferturi din sumi, in complicitate cu ofi1erul gef, ca sd-girepare acoperigul mAndstirii distrus de incendiu cu ani inainte. Chiar gisoldalii din gardd au rdmas scandalizali.

Primul ofiier, geful pazei sublocot. I. Bddite din Titu-Drlglgani afost uman ;i gentil, ofi1er de promolie veche - dupn 3 luni a fost schim-bat cu tot plutonul de pazd (50 soldapi) 9i apoi la cdtva timp arestat qicondamnat la 10 ani pentruci a pactat cu Biserica RomAni Unitl. ln

accst laglr, tofi episcopii 9i preotii au fost complet izolati de lume, defamilie $i de credinciogi. N'au avut nici o corespondenli gi nici o vizitd.Dar dacl au fost lipsili de mAncare, cdldurd gi asistenld medicali, au avutin schimb un favor: liturghia zilnicd in sobor de episcopi gi preoli, timpde 15 luni. Concelebrare unicd in viala lor !

starepl gi ciliva cdlugdri erau spionii siguranlei. singurii prieteni aidefinulilor au fost : Fratele Nichita gi Maica lraida, refugiatt din Basa-rabia in 1944, care aveau in pazd bucdtdria, gi ptrr. Grigore, duhovniculminlstirii.

Episcopii si preofii (27 la numir) au discutat murte probleme de aleBisericii, a tragediei ei, planuri de viitor, reforme etc. Au linut conferinle gi2 reculegeri spirituale. (Ep. I. suciu 9i pr. T. L. chinezu). patriarhul Iusti-nian gi Pregedintele Republicii, c. Parhon, au pldnuit o vizita, dar s'aurrsgandit, crci desigur primul iegea afari cu barba smulsi iar al doileabatut. Au avut in schimb vizita unor agenli dela Ministerul de rnterne,care la 10 Mai 1949 l-au ridicat pe episcopul Ioan suciu gi in 1g Maipe Preasfinlitul vasile Aftenie, ducandu-i la Bucuregti. ln 2 Ianuarie 1950l-au ridicat pe episcopul Alexandru Rusu, tot la rnterne, dar in 22 Mail-au reacius la Cildirugani.

Episcopii Aftenie gi suciu au fost supugi, in subteranele Ministeruluide Interne, unui regim foarte aspru de anchettr gi exterminare. Au fostbdtuli, schingiuipi 9i insultali de criminalii securittlii statului comunist,care voiau si-i condamne sub acuza de a fi pactat cu fugarii din munfi,studenfi, etc., ctrrora episcopii le-au dat asistenfa sprrrtuald. Eprscopulvasile Aftenie a murit in 6 Martie, 1950 la inchisoar"" dit viciregti, culeziuni grave la cap gi a fost inmormantat in cimitirul Belu (Bucuregti).Spusese la plecarea din Cdlddrugani : " daca mi izoleazd, moartea mea estesigurtr ". Este primul martir al Bisericii Romane unite. Avea 5l ani. Arfi multe de spus in leglturi cu regimul de lagdr dela cdlddrugani. Epi-scopii 9i preolii au rdbdat foarte multi foame 9i frig 9i lipsa oricdrei asi-stenle medicale. rzolarc completi. ln plus au fost gi despuiali. Erau subinalta protecfie a Patriarhului, aga ca la Dragoslavele gi la ManestireaNeamfului. scopul acestui regim a fost infrangerea rezistenlei lor moraleEi convertirea la ortodoxie. Ministerul de Interne 9i patriarhul sperau ciepiscopii gi preolii vor ceda suferinfelor gi vor trece la ortodoxie. AstfelBieerrca Romanl Umtd se va dizoloa gl toli vor trece spontan la ortodoxie,aia cum a afirmat Patriarhul anul trecut la Bruxelles (22). ydzbnd cd epi-

,,_-(22)Al doilea:"oI." u fost intentia Ministerului de Inteme de a gasi legaturadintre. episcopatul inchis 9i. preotii nesemnatari din -tara, - ca sa le fac? pro"?, aiconspiratie 9i complot, organiiatie clandestina, dusmanii t.gi*"I"i liai unifatii sunE-tetu a poporulru fonran.

-70- -71 -

ocopii gi preofii nu dau semne de lndreptare, Ministerul de Intcrno IhotfrAt altfel. $i anume : in ziua de 24 Mai 1950 au fost lmbarceti in2 dube inchise, cu geamuri false gi sub excortl de 14 securigti lnarmaficu pistoale gi automate, au fost transportali - noaptea - la lnchisoarerSighet (Maramureg) in nordul lerii, unde au ajuns dupil 24 de orc dodrum, dintre cele mai dramatice.

Singur episcopul Ioan Suciu rimdsese la Ministerul de Interne (Bucu-regti) ca si fie anchetat 9i chinuit pind la extenuare gi imbolndvire. A rcfu.zat orice declaralii despre relaliile lui spirituale cu fugarii din munfi, tero-rizafi 9i urmdrili de bestiile comuniste.

ln ziua de 16 Septemwie 1950 a fost transportat Si el la inchisoarcaSighet, impreuni cu grupul de preofi I. Ploscariu (Lugoj), Ioan Belle liDumitru Salajan (Lugoj) ; gi caluglrul Rali Tarcisiu - arestafi ln varaanului 1949. La Sighet se gdseau incd 80 de definufi, fogti minigtri, lntrecare vreo 10 generali, din toate partidele istorice gi guvernele dela 1900

incoace. Toli erau trecufi de 70 de ani. Sighetul a fost " laglr select ".

- Menlionez ctr aldturi de grupul episcopilor gi preofilor inchigi la Sighct'mai erau arestali in lard preoli, pe la securitdlile regionale gi raionalc,al caror numdr nu se gtie precis. Ulterior am aflat cd s'a ridicat circa la100. Acesta a fost lotul al doilea, arestat st ocazia desfiinpirii oficiale rBisericii Romdne Unite imediat inainte 9i dupd data de 1 Decemvrie 1948.

Directorul inchisorii din Sighet, Ciolpan Vasile (31 ani), fost teetorde lemne in pddurile Viseului de Sus, i-a luat in primire gi dupl cc a

dat episcopilor gi preofilor mai b{trdni camera 48, preolilor mai tincricamera 44, le-a ingirat regulele disciplinare de delinut gi a adaugat: " deacum inainte eu sunt tatdl vostru. Sper str vtr simlili bine in pensionulacesta. Noapte bund ", gi a inchis uga ferecat{ a celulei, zgomotos, zAvo-rindu-o pe dinafard. Ne glseam intr'o inchisoare, cu gratii la geamuri, cuzdvoare exterioare la ugi 9i cu dubli pazd interni de mililieni Ei extern!de soldafi. Era o inchisoare adevaratd ! si noi arestali fdri mandat gi ftrila fi condamnafi. Am avut o clipd de destindere, cici scipasem de laglr9i de ctldtoria silbatecd din 24-25 Mai.

Insa nu binuiam iadul care incepea pentru noi gi care a finut 5 aniincheiati, un regim extrem de greu gi exterminant, un regim de inchisoaregrea, destinat hotilor gi ucigasilor de rAnd, cu suferinte morale $i frzice,de aceeasi intensitate. Inchisoarea apartinea Tribunalului Judetean gi eraasezata la intersectia celor 2 strtzi: Simion Barnutiu gi Samuil Micu Clain.Nu stiu ce era scris pe frontispiciul ei, dar cred ca ar fi fost potrivitecuvintele lui Dante de pe poarta Infernului : " lasciate ogni speranza, voiche entrate t'.

Viafa care au triit-o acolo toti definulii, 150 la numilr, juetificl acc-

aotl crlificare gi ne vom permite sl o descriem sumar, pentru a da o ideeIumii civilizate despre regimul de cartild, de sdlbdticie qi de exterminareintrebuinfat de guvernul comunist din Bucuresfi, impotriva celor mai sea-mil cetr]eni ai Romaniei, episcopi, preofi gi fogti miniltri, din ultimii 50de ani.

rnchisoarea era in forma literei r, cu trei secfii, una la parter 9i doudla etajele doi 9i trei. Avea 108 celule, dintre cari 15 mari, pentru 10-15persoane' cu paturi suprapuse, iar restul mici, pentru !-2 persoane. Laparter se gisea bucitdria gi magazia de alimente, la primul eiaj infirmeriaiar magazia de efecte (imbrdcdminte) la etajul al treielea. Erau gi 2 celuleabsolut intunecoase, numite " neagra "r p€ntru pedepse. Toate geamurileaveau gratii de fier. Inchisoarea era legatd de Tribunal printr'un coridor.ln pivnila ei se gdseau 4 inciperi peritru zarzavaturi gi o pompd aspira-toare-respingitoare, veche din 1848. Aceasta era conectatd printr'o geavicu fdntana din curte gi cu bazinul din pod, cu un volum de 2 metricubici api potabild, pentru necesitdlile pugcdriei. Tot in beciu era instalatcazanul de foc pentru caloriferul uzat al inchisorii. Mai erau doud curfi,administrativi una, pentru combustibil gi cealaltd cv zarzavaturi, flori 9i2 pruni. Inchisoarea era inconjuratd cu un zid de piatrd, inalt de 6 metri,lat de 1 metru, cu 2 gherete in colpurile opuse, p.rrtr' soldalii din pazaexterioard.

Regimul disciplinar: Inchisorile in general - un rdu necesar pentrusocietate-in trecut gi in ldrile civilizate aveau 2 feluri de regimuri: ugor9i greu. Primul era destinat condamnalilor cu pedepse mici, de la 1 la 5ani, fie pentru condamnafii de drept cornun, fie pentiu cei de drept politic.Al doilea era greu, dat celor cu pedepse mari, criminali, ho!i, spioni, etc.,de drept comun, dela 10-25 ani, sau politic - pentru crime de inaltd tra-dare, spionaj, revolufie, etc. tot dela 10-25 de ani. primul regim constituiainchisoarea zisd coreclionali in Republica populard Romandl iar al doileainchisoarea grea, sub cheie, adicd recluziune permanentd (candva existagi condamnarea la ocna, cu lanfuri la picioare, pentru

"ei cu munci sil-

nica pe vialn). Guvernul comunist din Rominia a avut ambele numiri deregimuri 9i le-a aplicat pini in anul 1948. Dar de atunci incoace, degierau condamnafi ugor gi greu, totugi toate regimurile de inchisoare au fostgrele, cu exceplia lagdrelor de muncd deschise in 1956 pini in 1964_ pegantier - care insi erau egale cu munca silnicd pe via1d.

rnchisoarea din sighet a avur timp de 5 ani, din 6 Mai 1950 pandin 15 Iunie 1955, regirn de inchisoare grea, de;i din cei 150 de definu,ti;numai 15 au fost condamnafi, gi restul nu, adici n'ayeau nici o sentinlijudectrtoreascr. Erau toli considerali definuli politici. La comunisti religiaeste politica. Acest regim constd din gedere in celuld, ziua gi noaptea, cu

-72- -73-

uga zavoritl pe din afarl, cu obligafia tlcerii permanente, cu interzicercrde a te uita pe geam, care era la inallimea ochilor. Dimineata gi eeara

cdnd erau scogi delinulii afard cu tinetele de murdlrii sau pentru aplcurati, iegeau in liniEte perfectd 9i numai cdte o celuld, pentru ca str nuse qtie cine i1i este vecinul. La fel la plimbare, gardianul dela secfia I-acerea permisiunea celui dela seclia II-a, intrebind : " liber ? ". Dacl primearispunsul: " liber ! ", pleca afard, sau la W. C. Timp de 5 ani am auzitde mii de ori cuvAntul " liber ? ", degi eram 150 ingi la regim de priva-

liune completd a libertdlii. Ce senzalie plicuti ! ... In fiecare zi se fllcea

deschiderea gi inchiderea, cu apelul, la 7 dimineala gi la 7 seara, clnd ee

schimbau gardienii, care serveau in trei schimburi. Se dldea raportulreglementar : " Si trtri1i domnule director, gef, etc. ! ", camera Nr. 44,

etc., face deschiderea sau inchiderea cu 72-14 delinuli ". Toli definufii au

fost imbrdcali in zeghe, o haind vdrgatd, ca de zebrd, uniforma francezlpentru deportalii in insulele Atlanticului gi Pacificului. Toli am primit unnumdr. Nu era voe sd se cheme pe nume, si se vorbeasca in limbi strli'ne numai romdnegte, s,i in qoaptd. Celulele de serviciu, pe seclii, cum au

fost preolii greco-catolici, n'aveau voe sd se uite la vizete sau sd vorbeaecl.Cel care era prins, era izolat imediat, de unul singur, luni de zile. Gsr-dienii aveau carnetele in care notau pe cei recalcitranfi sau discufiile dincelule. Ei ascultau pela uEi. De multe ori au prins frdnturi de conversafii,nume, din care au facut istorii falge, acuzitoare pentru delinufi. Erau oa-

meni inculli gi rduvoitori. ln fiecare lund se fdcea perchezigie, de obicciunoaptea, de cdtre director, politruc 9i gardieni, cari te agezilJ in collulcelulei, descull, cu mAinile la ceafd, in timp ce rivdgeau perna 9i salteaua

de pae, lingeria gi paturile, in cdutare de creioane, hArtie, ace, a!d, de cusut

sau ziare, culite, lame, etc. Cei pringi cu infracliuni erau betuli, injuratigi izolati, fie la neagra, fie in altd celuld, cu regim aspru de mAncare,

descull 9i numai in chiloli (vara, iarna) (23), Izolarea a fost cea rnai grca

regwld, ;i interzicerea oricarei legdturi cu lum.ea externd. ToYi delinulii dinSighet, aufost complet morli pentru societate, timp ile 5 ani. N'au axut nilio corespondenld ;i nici o literaturd. Moarte intelectuald absolutd (24).

(23) Tofi au fost i.nmormantati noaptea, dugi cu un furgon militar, aruncafi lntr'ostoup" ite t.SO x 1m. in cimitirul evr-eesc pirdsit pe malul Izei, afluent al Tieei." iZ+:Chiar episcopul Alexandru Rusu, a fost izolat intr'ozidin Iulie 1952' qtrocazia unei perchezilii, fiindcd au gasit la dAnsul o furculitd din lemn, glefuitl deel cu ceva ciob de strcli. A stat la-celula " neagra " gase ore, descull 9r desbricat.Obrectele acestea mdrqnte erau socotite corp delict gi gdsirea lor la detinufi crapedepsiti cu asprime. ln acelag timp episcopul Iuliu Hossu a fost pdlmuit de gar'biarrril Ldrritu Vasile, din comuna Vaa (Sigfret) pentrucd a gisit 9i Ia el o furcrrlitlslefuiti. PAni in andl 1930. comuna Vad era sub iurisdictia bpiscopului Iuliu Hoeruii " coconii " din judetul Maramureg, de altfel credincioEi buni, -erau fiii lui aufle'iesti. Dar in gener-a1ia nouI, formatI dupa chipul gi aseminarea omului de tip nou" sovretic ", eiau mulli necredinciogi sau indiferenti.

Rcgimul alimentar: Acesta era intocmit de aga manierc, probabil de ocomisie de medici dera Ministerul de Interne ii" i";iti, "u

delinuliisl nu moari imediat de foame ci numai r."r, "i "-Je-'i' di"trofi", i'inanilie gi sd se stingd ca o facrie de ceard. peste tot in inchisorile comu-niste, in perioada dela 1948 9i pdnd la 1964; a domnit ,rr, ,.gi* alimentar,egal cu infometarea, un regim de exterminare prin descompune rea fizicda omului' Acest regim a fost importat din Rusia, de comunigti, care auextirpat milioane de oameni, adveisari comunismului ateu. Exempru avemfoamea din 1933 cand stalin a ldsat si piard de foame 3 milioane de rugi,numai sd saboteze preful graului p. piulu mondiald. Nr- Lai vorbesc demilioanele de prizonieri sau condamnali politici din siberi" ,u. din uRSS,care au fost ucigi cu foamea. visinski sfdtuia guvernur din Bucuregti cuaceste cuvinte : ,, N.u..v11a sd se supuna poporil ,"gi*rrl.ri comunist, su_punefi-i cu foamea ! " $i de aceaste foame sau infometafe au avut partetoli deginufii, mai ales cei din Sighet (25).

Regimul alimentar consta ain + reruri de mancdruri : arpac ag, varzd,cartofi gi fasole. La acestea se adduga uneori carne de "ita, a" obicei desurigi bu4i sau potroace. Dimineafa se sefvea o m'ncare speciald, terciur,3-8 ctnild, pregdtit

.din fdina de porumb, fnrtd, 9i ",, ,"ira, (g grame).Era cea mai gustoasr mancare, insd extrem de pulind. uneori se serveacafea neagri, tot 3-8 de cinild. La prdnz sau Ia

"irrd .r" cite un poronic,de arpacag (orz) fiert in grdsimea l.ri,

"r, fire de il* G"^pe orteneascd)sau supd de vand,.gould, ori cu arpacag .si cartod,

"",, ".r'bu4i de vitdsau supd de fasole. porlia era insuficientd. se mai servea 2t0 grame p6inepentru toatd ziua, iar Mercurea gi viner ea era inrocuitd cu un galup demtmdliga sau turtoi, **. t"^-1q0_-500 grame (un pound).

Regimul acesta' totar 700-750 calirii ra zi, a d.rr'I" distrofie. cerorbolnavi li se dddea. regim, adicd lapte sau cartofi. fripli. Altceva nimic !or* " *' cazul episcopurui Ioan s.r"i.r, bolnav de coliia,

"ar.riu ii dddeau

"'""*3*$i---it*,$.i;t'*#11;+**l**"*,utli*ffirea comuntsti. Detrnutsonalulur de servrcru iaplrare, adecd erau scorArestafr rlegal, de obrcqu noaptea-(cont*r

-r"gti""-iarD,";;;il'il iube, dugr-firidestrnarre, varatr ra in"tusoare'idia'!r".J ii-sentrnld, supusl unur program arbltrardtctat de drrector' nesrgun de data i;;;;it{ truscalr de gardrem, spronaEr de porr-

n:i.#$'+r"**iq+l{,r-tu'iiiiiiili{i.i,.?d,.,'#r"1':ift :;$:f

'!Ti?*r"1#frU:sixlir*;*it""-*avut credinta in Dumnezeu:.ly rn"ti;;ni'*'l"iq;;-; i;r".i"d#r?-e a" ap6rare.

'"o"il"Bff#,ti": ;#[h;;Ai;e""1f*S:*1' a;;t;;;;#i%';;k ;".nfi ii :;;

-74- -75-

cartofi reci, astfel ctr a ajuns la dietrofie gi s'a stine. ln anul 1953 am

trecut printr'o perioadd de infometare ingrozitoare. S'a eervit zilnic verzlnefiartl, cu burli de viti tot nefierte 9i infecte cu miros de balegl. Bucl.tarii nu puteau str le spele sau si le fiarbd mai bine, deoarece nu primeaucombustibil suficient. S'au inbolnavit foarte mulli de idiosincrazie cu bdgici

in gurtr ;i pete pe piele. Mulgi au cdzut distrofici gi nu s'au mai reflcut.ln acest an, ameleau de foame gi eram gata la moarte prin inanilie. Dar...ca prin minune Dumnezeu a schimbat planurile lor gi regimul alimenters'a imbuntrtdlit in 3 Iunie 1953, dupa moartea episcopului martir IoanSuciu in 27 Mai.

Regimul sanitar, este ultimul aspect sinistru al viefii din laglrul eelect

din Sighet. Inchisoarea avea un medic, un sanitar gi o infirmerie. Medicul,Dr. Lungu, un evreu, mic la staturS, cu ochelari 16 dioptrii, venea la vizitamedicall in fiecare Duminecd, insolit de director, politruc sanitar qi gar-dieni. Intra din celuli in celultr, se uita la fiecare gi intreba din ochi sau

zicea un hm ! ..., ceeace insemna, ce te doare gi ce voegti ? Bolnavii, carcgtiau ce necaz au, spuneau pe scurt durerea gi totodata cereau medice-mentul. Medicul Lungu n'a examinat pe nici unul, nici cu streptoscopul,nici prin tatonare, nici n'a adus vreodata o trustr cu clegte, ca el scortldinlii stricali. Prescria cdte o pastil5 de piramidon, urotropin, aspirinl,bicarbonat, etc., gi pleca. Sanitarul nota. Timp de 5 ani, Dumineci dcDuminectr, a fost acest procedeu. Oamenii se imbolnaveau, sufereau, lidureau dinlii, mureau, dar Dr. Lungu era mereu acelag, impasibil. Mrlspunea ; " nu-i nevoe de medicamente, si ldstrm si lucreze n31g;3 ". -Sanitarul era mai infelegdtor. Mai aducea unele pastile, care credea el clsurJ potrrvrte. Dar bietul om, fusese tietor de lemne, in pidure, gi n'aveaidee de medicind. Episcopii Frenliu, Balan gi Suciu au fost mult timp bol-navi. La fel 9i alli de1inu9i. Dar n'au primit nici o asistenftr medicall.mdcar minimd. CAteva pastile, nu inseamnil asistenfd medicald. CAnd craumai grav bolnavi, ii izolau, iar cei izola1i, adicl de unul singur in celull,erau pdrlsili complet. Nici medicii 9i nici sanitarii nu-i mai asistau: nicicu medicamente, nici cu mdncare 9i nici cu igiend. Astfel s'au stins tofi,complet pardsifi 9i neglijali. Pe episcopul Anton Durcovici, pe episcopulTit Liviu Chinezu gi canonicul Aug. Maghiar i-au izolat gi au murit ein-guri, in mijlocul neputinfei. Pe deputatul Sever Bocu, sanitarul il lovea

in cap str moari mai repede ; pe amiralul Pais l-au ldsat si fie m6ncatde viermi ; pe fostul ministru Argetoianu si putrezeascl in murdlrie, etc.Nu e mirare t Guvernul comunist din Bucuregti voia ca toli sl moarllent, pirisili, izolali, prin inanilie Ei distrofie.

Iar medicul Lungu iscdlea numai procesul verbal de deces.

ln 1956 cAnd s'a fdcut verificarea actelor tuturor medicilor pe larlt

medicul Lungu a fost arestat de securitatea din Bucuregti gi condamnatla 15 ani' ce ee intnmplase I El nu era medic, nici mdcar sanitar. Era unintrus' Pe frontul sovietic, in Crimea, furase u"t"t" .rrrrrilnedic rom6n Dr.Lungu' care murise.l'nga er, apoi irrto* in 1ar5, s,u folorit de aceste acte,a reupit sd fie angajat de Ministerul de Inierne "";;;; pentru ragdrulselect (inchisoarea.din sighet) unde a funclionat 5 ani, ilegal, cu acte false.Iatl misterul neasistenlei medicale Ji' siglr",, ,,.pilil;a rui. s,a fricutf{rd gtirea Ministerului de Intern" i lt" "r"d"*. il;; evreul reohariGeorgescu era geful lui in 1950. Trist dar adevdrat !ce ar mai trebui.sd. mai addugam ra cere .f".. *"i susr Numele sinumirul episcopilor 9i ar preolilor "care au fost iocatarii

""Jr,"i il;*rTvom face-o bucuros. rnzi nnui tgso u' sosit acoro cu cele 2 dube urmd_torii: episcopii v. Tr. Frenpiu, Arex. Rusu, I. Balan, gi Iuliu Hossu. ca-nonicii Ludovic vida, Bob_ Gheorghe (Baia Maret j;^M"ldovan, Aug.Folea, Tit Liviu Chinezu (Blaj), Ni'c- Bran"eu, fosif yezoc (Lugoj), Corio-lan Tamaian (Oradea); preolii io"n Cri.1"u,

leon S6rbu, Eugen popa, Alex.Olteanu, Grigore Tecsa, Aurel Rusu, Wi". Sr. .Berinde lBhi), Salajan Gh.,Alex. Ratiu (Oradea), Iuliu

-Ratiu, 9i iou' Deliman ff,ig":i, Ioan Cherres(cluj), vultur Ioan (BIaj). In 15'Iunie, preratur papar zenovie pacrisanu.ln 10 Iulie a sosit "unoni.rrr A'rgustin M"gliT (oradea). In 15 Iurie epi-scopul Aug. Pacha (Timisoara). l" ro sept. 1950 un rot'cu episcopur roansuciu' ln 20 Martie.1951 'episcof,ri

errro' Daicovici (Iasi), canoniculBoga Aloisiu (Albarluria), protopop,il vuruuri Aiadar (Brasov) 9i cdlugdruliezuit Fahrenkoof' l:lo Murtie^rqst episcopul Murtoi eror, larnu Iulia).ln 20 septe*''ri. 1951 preotur crJi" wilherm (Botosani). rn 2 Martrc1952 eprscopii Friedrich Rafael shuberi (Bucuregtif r. v.r"i (Timisoara) ;preolii Sandor Imre_(Alba lulia), Waltn;r Z (Timisoar";,- ""rrorri"ul Dra_gomir Ioan (Baia Mare) ; pr"oili Lelutiu Auiet, A[;. 6";"a (Btai), pe_trascu Gh', Tataru Ioan (Bucuresti), pefi Gheorgh.-li"rill "lrr"icur NedaDumitru (Blaj), preotur ortodox p".""r"r"".orrea (Bucuresti), canonic pop

"?:,Ttttr'

zumber Ludovic (s"t" M;;). Deci in total 55 ie fele biseri-

Datoritd regimului sever, au decedat in ordine: canonicul A. Maghiarin 16 Aug' 1951 ; episcopul A. n"t"*i"i in-10 Dec. 1951 ; episcopul v.Tr' Frentiu in 11 rurre r'osz "pi."of;i i;r" suciu in zz wrai 1953; cano_nicul Aloisiu Boga in--20 sept. tgi+ 9i

"pir"op.rl Tit Liviu chinezu in15 Ianuarie rgss (26). viala in inchisoare

" io.t gr"" 9i umilitoare gi pentru

ffi :'*'d;ffsl'###ift;i;m:t;:nr"a"m;ffi-fi f:j:-?:'""0iff "s;

-76- -77 -

.*!iq

munca istovitoare la care au foet supugi aproape toli preolii, Ia tlintullemnelor, ciratul alimentelor in magazii, pomparea apei, care era o munclde galertr, epuizantd de 2-3 ori zilnic, curilirea secliilor, spllarea rufclor.Corvezi nenumirate, pini la curilirea canalelor Ei WC de murdlrii, a

perelilor 9i a gratiilor dela geamuri.In vara anului 1950 s'au ficut presiuni morale gi fizice asupra epieco-

pilor gi a preofilor, din partea Securitdpii gi a conducerii inchisorii, de tre-cere la ortodoxie. RefuzAnd, preolii au fost supugi la tot felul de munciumilitoare, ziua gi noaptea, la insuJte 9i tratament aspru din partea lntre-gului personal al inchisorii. Dar ei au rezistat senini 9i increzltori in aju-torul lui Dumnezeu, punAnd in uimire pe opresori. N'a defeclionat niciunul !

Episcopul Iuliu Hossu a fost chemat in zhn de 14 Septemvrie 1950,

de citre geful Securitdtii din Sighet, care i-a facut propunere din parteaguvernului, sd accepte formarea unei Biserici greco-catolice nalionale inde-pendente (fdrl Papa), ceeace el a refuzat categonc. Comportamentul preo-

lrlor a fost eroic (2\. In general, linuta lor a fdcut impresie asupra pazni-

Foamea este un fenomen fizic, normal gi obignuit, un sernn de sintrtatc ar bunlfuncfionare a unui organism. Omul, c6nd ii este foame, minAnc6, se saturl gi ortrliniptit, nrr se mai gAnde-gte la mAncare.., nu-9i face ptoblema.pentru ziua de.mllno,pentru viitor. Sunt gi zile sau poate sdptdmani in viala unui om sau a unui popo!cdnd din lipsa momentani de alimente trebue si rabde foame : este secctl, attarisboiu, sunt diferite deficienle de aprovizionare, etc. Dar foamea aceasta rlmlnope plan fi.zic nw creazi probleme sufletegti sau o psichozi, o preocupare contlnul.Apoi omul lupti pentru inliturarea foamei, fiind liber si se migte gi tr6este cu nI.dejdea lichidlrii ei.'

Infometarea insi, este un fenomen fizico-psichic complex. Ea este un mijlocfolosit de o autoritate, guvern, polifie sau securitate, pentru a supune la privafiunipe definufi sau pe prizonieri (in timp de risboiu), in mod sistcmatic, calculat, plr-ruficat zi de zi, clipi de clip6, cu un scop bine determinat. Aceasti infometare cotopermanenti;i de aceeayi intensitate, organizatd intenfionat. Cei infometali vid 9i gtiuaceasta. Fie la inchisoare, fie in lagirele de mrlnci (colonii) detinutii sunt convingicd autoritatea respectivi, urmdregte chinuirea lor prin foame. Magaziile sunt plinode alimente mAncarea se distribue la timp, dar ratia este insuficienti gi miroeulm6ncdrii creazd o pofti grozavi, obsedanti, iar nesiturarea lasi un gol mare lntrup, gi unul gi mai imens in suflet. Infometarea aceasta creazd o psichozi, o preocu-pare continui, o gAndire constanti numai la mAncare, un cogmar, un vis urAt, care-lchinue;te pe om cu o intensitate crescAndS, ingrozitoare, agonizantd. Dup[ fiecareneslturare egti mai flimdnd ca mai inainte, deoarece omul se gAndegte gi este oigurci dupl masa urmitoare va rdmAne flimAnd.

Dar ceeace este culmea chinului, este faptul ci triegti cu incertitudinea duratciinfometirii. Psichoza aceasta duce la disperare gi la sinucidere. Cei care au trccutprin ani de infometare continui, gtim 9i cunoaltem fenomenul, dar ceilalli nici nu-lbinuesc. Regimul comunist din RomAnia a folosit aceasti infometare. Ea este o uimdordinard. A rabada foame nu-i nimic. A fi infometat e grozav !

(Z7)D'lpd doui zile, geful secuntifii a intrat in celula 44 a preofilor, fdc0ndJodeschis 9i firi jeni oferta eliberirii cu condilia adeziunii la ortodoxie. Tofi - firepte

- au refuzat. El a insistat, acuzAndu-i de du;mani ai poporului qi de evadare de lomisiunea lor preofeasci. Atunci episcopul Tit Liviu Chinezu, a observat l " Ne mirlfaptul cd guvemul dela Bucurepti care face profesiune publicd de ateism, ed faclacum pe misionarul Bisericii Ortodoxe 9i si ne oblige pe noi sE ader6m la acesotl

cilor; pe l0ngl aceea au desflgurat o activitate de asistenti spirituald qimorald delinulilor izolafi, colegi de suferinld. Trecand prin mari rdscrucis'au apropiat de ugile bolnavilor sau a muribunzilor, ori chiar au intratin celule, ddnd binecuvantarea Ei deslegarea sacramentald. Astfel s'au remar-cat preotul cel mai t6"ndr (34 ani) A. Ratiu, N. Berinde, I. Deliman 9iD. salagean (28). Preotul Alexandru Ratiu a fost foarte indrisne!, a riscatfoatte mult, a fost prins gi izolat de multe ori, bitut, pedepsit, dar acAgtigat dragostea tuturor camarazilor de suferinld ! ln anul 1955, (5 Ia-nuarie) episcopii supraviefuitori A. Rusu, Iuliu Hossu gi Ioan Balan aufost dugi la Bucuregti, internali la spitalul Gerata pentru refacere. Au fostprimili in audientd de Petru Groza, cdruia i-au cerut libertatea Bisericii,apoi au fost transferali, in luna Mai, la Mdnistirea curtea de Argeg, indomiciliu obligatoriu. Restul preofilor, au fost dugi in 2 Martie 1952 inlari in diferite domicilii obligatorii prin vechiul Regat ; aga spre ex. IoanMoldovan (Alexandria), L. Vida (Frecatei), A. Folea (Gherdeqti), N. Bran-zeu (Lugoj) - tofi erau pensionari 9i la intervenfia lui petru Groza au fostinternali in diferite orage (29).

Grupul cel mai mare gi mai tandr a fost ridicat in 9 Aprilie 1955 9itransferat la inchisoarea Jilava, o reduti subterani, la dispozilia procuraturiide stat, iar de aici dupi o lund la securitdlile regionale de unde au fostarestafI. Dupd citeva lum, pnn 15 octomvne, dupi anchete obositoare,au fost pugi in libertate, pe baza unui decret de graliere (amnistie) emanatde guvern, ca urmare a destinderii mondiale, dupl conferinla dela Genevaa celor 3 puteri (Anglia, usA, 9i uRss) 9i a cererii Republicii populareRomane de a fi primittr ca membri in oNU. Au fost trimigi la familiileIor cu prohibipiunea de a desfdgura vreo activitate religioasri publicd.N. B. - Grupul episcopilor 9i a preolilor ridicali in octomvrie 1948 n'afost condamnat nici cdnd. Naveau nici micar mandat de arestare. A fostinchis absolut ilegal (9i a9a gimulpi alpii).

unificare ". securistul l-a privit sarcastic ai i-a rdspuns pe un ton enervant: ,, inggverg sunt oameni.. pregdtifi. in- g-a19ri9 de teologiS, iar -d-ta in situalia in care tegieepti,_ar trebui sd vorbegti altfel "...Apoi a ple-cai nervos I perduse'uatala, degiin-.14 septemvrie-reulise sd smulgd din'mijlocirl nostr+ p" iiot"fop"f Ti*i;";;;iIuliu Rafiu. Noi la fel eram.foarte-- mahniti -9i

contrariali peniru ui"".iu d-"f;;ii"r;:Deaceea ne-am hotirat si rezistdm la toate'caznele viitoaie,'niscocite de ei, aga' cumam gi fdcut.

.(28) Alexandru Todea, Pitragcu Gheorghe, care fdceau parte din srupul preofilorcondamnafi.,in 1950, in legEturd cu activitateia di rezistenti a'Bisericii -noi"a"" Uhit"gi cu rel.aJiile intrefinute-cu_Nunfiatura Apostolicd din Bucuregti, reprezentanta ofi-ciall a Sfantului Scaun in Republica Populari RomAnI.- _ (?S.l Lotul lui Todeq, Pitrigcu, Lelufiu, Dragomir etc., a fost dus in Martie 1955Ia Inchieoarea din Gherla, deoarece ei aveau condamndri marj, intre 10-25 ani. Uniis'au eliberat dup,i expirarea pedepsei, iar. ceilalli in 9 Aprilie 1964 ps uaza unuidecret. de amnistie-grafiere, eemanat de Nicolae ceaugescu] imediat dipa preluareaputeru.

-78- -79-

PROCESUL NUNTIATURII

Dupa denunlarea Concordatului cu Sf. Scaun, in 19 Iulie 1948' pre-zenla Nunliului Apostolic in lard era tolerati, dar indezirabill. El se bucu-ra de imunitate diplomaticd ca ceilalli reprezentanfi drplomatrci, ambasadorisau minigtri, ai statelor respective, acreditali pe lAngtr guvernul comunistdin Bucuregti, insi nu mai putea desvolta o activitate oficiali, bazztA pe

un acord bilateral. Guvernul comunist din Bucuregti resiliase Concordatulin mod unilateral 9i deci nu se considera legat de nici o clauzuli stipulatlin el. Abuz diplomatic, insd sivirgit I La Memoriul Nunliaturii din 2 Oct.1948 in problema Bisericii Romtne Unite, guvernul a trimis un rrspunsnepoliticos, mincinos gi nediplomatic. Nu mai recunogtea dreptul Nunliuluide a se amesteca in problemele religioase, pe care la considera " realizlridemocratice ", nici si vorbeascl in numele intregii lumi cregtine, deoarece

el este numai o reprezentanli diplomaticd o Cetdlii Vaticanului. tn reali-tate Nunliul ca reprezentant al Papei, avea dreptul, chiar gi firtr Concor-dat, str vorbeascd in numele Bisericii Catolice de ambele rituri, fiindclamindoud erau persoane juridice in deplini legalitate gi drepturi de cxi.stenld.

Iar dupd desfiinlarea oficiall a Bisericii RomAne Unite in 1 Dic. 1948'rtrmAnea in legalitate Biserica Romano-Catolicd, pentru care Nunfiul rvcroricind dreptul 9i datoria sd vorbeasci. Deci chiar dupi denunfarea Con.cordatului in mod unilateral, Nunliul in calitate de reprezentant diplomrtical Vaticanului putea sd rimdni in !ard. Papa nu-l rechemase, deoarcco

nu recunoscuse denunfarea unilaterald gi nu inten{iona sd rupl leglturilcdiplomatice cu guvernul eomunist ateu, pentru binele Bisericii 9i a popo-rului romAn. Dar guvernul dela Bucuregti, voia si rupi aceastd legltura,ca si aibi mAni liberl in acliunea sa anticatolicd. A ciutat prilejul, nodin papuri, ca si scape de Nunfiu. Acesta, in persoana vrednictr a epieco-pului O'Hara Gerard Patrick, a continuat activitatea lui religioasi, fie eu

episcopii s,i preolii romano-catolici, fie cu protejarea acelor greco-catolici,prigonifi ;i urmdrili de organele Securitdlii Statului. Un numdr conEide-

rabil de preoli au fost addpostili la Nunliaturd' intre anii 1949-1950. Prin-tre ei se numird preolii Ioan Dragomir, Alex. Todea, Ioan Leluliu, Gh.Vamogiu, Simion Crigan Riti Emil, Chindrig Vasile, Leluliu Aurcl, clroau fost ajutali de Nunfiu, protejafi, fiind in pericol de arestare. A\i preollau desfdgurat activitate religioasd in cadrul Bisericii Tilcerii, ti lu folturmdrili de Securitate. Unii probabil au avut legituri cu Nuntirtullr tustat sub proteclia ei, fdrl ca si treacd sau sd se ascundi ln clldlror el,Astfel avem cazul preolilor Iuliu Hirfe, Ion Ploscariu, I. Bele, D. BrhJrntDumitru Pop, Susman leronim, Zenovie Paclisanu, Gavrill Strn. Au lort

urmlrifi indeosebi grupul de episcopi clandestini, consacrafi de NunfiulApostolic (I. Hirte, I. Dragomir, I. ploscariu 9i Al. Todea) ; unii vicariclandestini ca Aug. Maghiar, Gavrila stan etc., sau allii care au avut incustodie cazul " Ioanela ", cdlugdrila dela Blaj, cirera afirmatrve i-s,a ardtatMaica sfinta 9i care a avut stigmatele lui Isus, ba chiar in prezenla ei,la Nunfiaturd, a singerat o cruce cu Isus Restignitul gi o ostie consacrati.Tot la rezistenfa catolicd, inspiratd de prezenla Nunliului in !ard, trebuesd raportim activitatea unor preoli din Nordul Ardealului ca: Ember Nic..sever Paul, Gavrig vasile, Pele Dina, Pali Iosif, Darabant Teodor, Mure-gan Dumitru, Maxim virgil, Hossu vasile, etc. camuflali in diferite centre.

ln anul 1949 au fost arestali un lot de preofi care au fost inchisi laSighet, sau la Gherla gi Aiud, aatzali de legituri cu Nunfiatura. In anul1950, au fost arestali doi preopi romano-catolici, - unul Matei N. din Mol-dova, care ar fi awt legituri cu Nunliatura gi cu Legalia Francezi dinBucuregti desfdsurand gi activitate de spionaj. Numele celuilalt nu-l mairelin. ln Iunie 1950 au fost arestali toli 4 efiscopii clandestini impreundcu un grup de preofi care au avut legdtura cu Nunliatura. Deci din toateaceste fapte Ministerul de Interne a tras concluzia cd Nunfiatura estecentrul rezistenfei catolice din fard gi in consecinld trebue sa se sfArgeascdcu ea,

Deaceea securitatea din Bucuregti a arestat pe goferul Nunfiaturii,inginerul Pop N., pe care l-a tradus in fafa tribunalului aldturi de preotulMatei N., gi intr'un rechizitoriu Procuratorul a acuzat intaiu de toate peNungiul o'Hara carc abuzind de imunitatea diplomatici a creat o releade spionaj impotriva regimului de democrafie populard, a cules date impor-tante despre obiectivele militare ale forlelor armate qi a sprijinit toatd acti-vit^tea reacfionard a preofilor greco-catolici, dugmanii unitelii religioase arominilor. ln rechizitoriu se mai spunea ci Nunfiul personal, venind delaragi, s'a oprit la o barierd, agteptand trecerea trenului de marfri gi ar fiintrebat pe cantonier despre numirul aproximativ al trenurilor care trecspre URSS. rar intr'o descindere a securitilii la Nunliaturtr ar fi gdsitpe masa Nunfiului harta oragului Bucuregti cu diferite cercuri rogii, irasecu creionul, in jurul obiectivelor militare romanegti. pe de alttr parte insugisecretarul Nunliaturii Mgr. sensi gi secretarul Nungiului Mgr. Kirk,iqeau cu magina sau intrau pe poarte culcali pe burtd, ca sd nu fie obser-vali de gardianul romdn de pazd, atunci cand organizau intilnirile despionaj cu diferigi triditori ai regimului democrat. preotul Matei 9i ing.Pop au recunoscut acuzele, s'au cdit de gregeli, au dezavuat pe Nunliu !ipe secretarii lui, gi au cerut iertare (sic). Au fost condamnali, dar Nun-fiul - absent dela proces - gi cei doi secretari (cari au asistat la proces)ru fost invitali, in luna Iulie 1950, sd pirdseascd |ara. procesul acesta l-am

-80- -81 -

citit ln ziarul " ScAntera ", oficioaul partidului comunist rom0n, ln lunrlulie 1950, la inchisoarea din Sighet. Politrucul, poreclit de noi " Bideult ",ne-a dat ziarul str-l crtrm, degi nu era voe sl avem nici un ziar, nici olecturtr. A intrat in camera 44, cu ziarul in mini, ziclnd: "Poftim, citilice face Nunliul Apostolic O'Hara. S'a bucurat de " Umanitate diplomaticd ",Ei gi-a flcut de cap. Ba acuzalii au avut leglturl gi cu D-na Bidault(pronunlat literi de literi pe rominegte Ei ce ziceti la astea ? ". Unul a

rilspuns, dupi ce am citit, procesul exagerat, mincinos gi tendentios: " Da,-

ci-i adevdrat ce scrie ziarul, atunci Nungiul 9i-a depdEit mandatul 9i lgiva trage consecinlele ". De fapt preolii din celula 44, n'au crezut acuzs'

liilor aduse, mai ales cd ing. Pop, goferul, l-a blestemat pe Nunliu 9i acerut iertare in public, pentruci gi-a nenorocit familia.

Am cdutat sd pun mAna pe ziarul Scinteia din Iulie 1950 dar n'amreqit. Chiar daci am gregit anumite aminunte, rdmAne cert faptul clNunliatura a fost acuzatd de spionaj, activitate anticomunisti, antidemo-cratici, Qi deci Nunliul a fost expulsat. Clidirea Nunfiaturii a foet datlin grija legaliei Elvefiene. Nunliul, Excelenfa Sa Episcopul O'Hara GerrdPatrick a plecat la Roma, a raportat Sf. Parinte 9i a ficut o declaralic lncare a spus adevirul gi se incredinleazn judecdfii istorice a poporului ro'min.

Cep. IV

INCERCAREA DE REFACERE A CULTULUI GRECO-CATOLIC

Pe baza presiunilor externe, a interpelirilor diferililor ministri romAni

in streinitate, a inervievurilor date ziarigtilor, a convenliilor de reglemen'

tare reciproci a situafiei definulilor politici, 9i a conferinfei de destinderc

dela Geneva in vara anului 1955, guvernul comunist dela Bucuregti e'a

hotlrAt sd faci o largi amnistie gi graliere. Au fost eliberali foarte mulfidelinuli politici, condamnafi gi necondamnafi. Dar mai ales pentrucil regi-

mul comunist se consolidase, pe plan intern prin exterminarea oamenilOr

politici de seami, din partidele istorice (na9ional-gnrinesc, nalional-liberal,legionar 9i social-democrat) iar pe plan extern Republica Populari Rom0nil

trebuia sd fie primitd la ONU care impunea anumite condilii, de libertate

a cuvAntului, a presei 9i a intrunirilor, guvernul comunist a intrat in lege-

litate (a;a ne spuneau ei) fald de delinufii din 1948 incoace, cu exceplia

unor condamnali legionari sau nafional-lerdnigti. In decretul de amnieitiere

au intrat episcopii gi preolii arestali dupn 1948 incoace, cu exceptia celor

condamnali pentru trddare gi spionaj, cdrora Securitatea le-a pus in vedcre

si nu activeze de loc in cadrul Bisericii RomAne Unite desfiinlate.

^. . Pe cei trei epiecopi, Al. Rusu, Ioan Baran gi Iuliu Hossu, plecafi delasighet in 15 Ianuarie 1955, i-au rnternat la sanatoriul Gerata din Bucu_regti, i-au reflcut, gi dupd ce i-au primit in audienftr-to",, oferit zecelocalitrli unde si

-se statileascd. Episcopii au refuzat toate rocalitdlile,

cerind regedinlele lor din Ardeal. Aiunci Ministrul de rnterne le-a fi.xatMAnistirea Curtea.d-e frgeg (Jud. Arges) ctitoria lui Neagoe Basarab, cuvestita Biserici ziditd de megterul Minole, oferindu-le foltul parat dom_nesc de vard al reginei Elisabeta 9i Maria. Au fost internali aici cu opensie viajerd de 1000 Lei (de_persoand) cu regim de domiciliu obligatoriu,cu libertatea de a fi. vizitali de rudenii prieteni gi credinciosi. Bineinleles

securitatea se gandise ca si angajeze un informator gi la Mandstire, caresd supravegheze din umbrd orice migcare sau activitate a ierarhilor greco-catolici. Episcopilor le-au interz,is absolut plecmea in Ardeal, in sinul Bise*ricii RomAne unite. condilia aceasta a fost ceruti ,*prrrri, oerbis de pa-triarhul Iustinian Marina, actualul poritruc ar Bisericii ortodoxe ca sii nuse producd turburdri 9i sd nu se strice unitatea de credinld a neamuluiromAn. fnteresant. Guvernul comunist, infelept, l_a ascultat. In lrrru O"_tomvrie, dupd cdteva luni de regim bestial Ia securitifile locare gi deanchete-extenuante' cu insulte, t"ro"r" gi bdtdi, toli preofii ai' Io,.rl t9+gau fost liberali, cu titlul de amnistie, deoarece trebuiau sd fie condamnalipentru activitate dugmdnoasd la adresa regimului 9i rezistenld fald de uni-tatea sufleteasc a neamului romAnesc.

Tofi au fost trimigi la casele lor, la pdriniii sau rudeniile in viafri, subameninfarea 9i declaralia scrisd cd o., .,ro, spune nimic despre locur, oame-nii 9i regimul detenliei gi nu vor desfdgura nici o activilte religioasi incadrul fostului cult greco-catoric (30). Dupd ce s'au refdcut din distrofie,preofii eliberagi, au plecat prin para in ciutarea existenlei gi plasarea inposturi. Romania devenise un lagdr imens. cu agricultura colectivizatd, cuindustria nalionalizati gi cu comergur etatizat. Tinii ,'u' an-gajat in scurtrvreme, allii nu.

. Epr-scopii, dupi transferarea din sighet, n'au rimas cu brafere incru-cigate. cei 7 ani de robie babilonici nu

-i-au convins sd renunle la misiu-

nea lor sacro-sanctd gi sd-9i pdrdseasci turma de care au fost despdrlili- (O-- tecuritifile^regionale, majoritatea anchetatorilor penali erau evrei, cari trd-g:3} l" rispundere fe preolii greco-cltofici pent{u ngadeziuie-ia-,r]rid""u.. 9i ii ame-y":gi.i:."" mai activeze - in paguba nir"ii"ii brtl-ao"Jiii i!r#.'r* cultului gre-

La Oradea cei trei_preo1i,_C. TimAian, ,Gh._ Salagean gi Alex. Rafiu, au fostanchetati de cdoitanul W."i"i'Zitiai.-;;;'ain Gi.u-f,ri^Min"i,?"git in 1944 inBrazi]j'a, de fri& re"imului- szll.i'?iri'uigaria gi intors in Rorirania in 1946. Eiau fost arestati cu 7 ini i""i"t" (ib4sia" i""""t.u (voitin), escortafi ra M4ndstireaNeamrului de un art ."i"" qi-plriiiiJ-oJ; ."i".i. $"nf'.;q,;idiil* din T6rgu-Neamf, la fel. au fort-erri.i. iil-;;ir;;,1.orr."",iiliJr;a;;irrt"*" era ei etevreu : Teohari Georgescu.

-82- -83-

samavolnic. Incl in luna Februarie din Sanatorul Gerota au lnaintat unmemoriu guvernului comunist, in care mullumesc pentru eliberare dininchisoare ;i tratamentul medical acordat la Bucuregti, dar amintesc clmai au o durere, o ranl sufleteasce, aceea a Bisericii Romine Unite, pri-gonitd gi maltratati. Ei i;i manifestau speranfa cl guvernul va reveniasupra decretului 358 din I Dec. 1948, 9i va pune in libertate cultul greco-

catolic, pe episcopi, preoli -si credinciogi. Acest tnernoriu a rdtnas ldtdrdspuns. Primul ministru, Petru Groza, le-a acordat o audienll in care

i-a felicitat ci sunt in viald Qi sdnitosi. li invitd acum, dupd captivitateadin Sighet; sd se oclihneascd gi totodatd sd admire realizdrile regimului, sIrecunoascd progresul socral gi bundstarea poporulut, aldturr de IerarhiiOrtodocgi, cari au inleles mersul vremii qi s'au aliniat glasului istoriei.Episcopii i-au mullumit pentru urdri insi au accentuat 9i prin graiu viudurerea lor sufleteasci: libertatea ripitd a Bisericii Greco-Catolice. PetruGroza a rdspuns: " Ptri, cum str ddm libertate Bisericii Greco-Catolicedacd nu sunt credincio;i; cici daci afi avea credincio$i atunci Ia vestea

liberdrii Excelentelor Voastre, ar fi cerut libertatea Bisericii Romdne Unite.N'au cerut-o, inseamnd ci nu sunt ".

Episcopul Alexandru Rusu a ripostat: " Ldsali-mi sd merg la Bixrdde sf. Marie, si fac o singurd Sf. Liturghie, ca si vi artrt cd sunt cre.dinciogi greco-catolici ". " Aceasta este demagogie ", a reflectat Petru Gro.za. Atunci a intervenit episcopul Iuliu Hossu zicdnd,lnsafi-i si se pronunfoei 9i dati ordin organelor subalterne sd nu se amestece, gi vefi vedes clsunt greco-catolici. Petru Groza n'a fost de acord - in cinismul lui - niclcu aceastl propunere a episcopilor.

Internafi la MAnlstirea Curtea de Argeg, episcopii s'au gAndit mereu

ce si faci pentru refacerea cultului greco-catolic. Care ar fi calea cea maibund 9i convingdtoare pentru oblinerea libertdlii Bisericii Romine Unite ?

Ocazia s'a ivit.Destinderea din vara anului 1955, odatl cu intdlnirea minigtrilor celor

3 Mari Puteri la Geneva. Aceasta s'a simlit - aparent - gi in 1arl, maiales cd Republica Populard Romini intenliona sd ajungd membri la ONU.Deci trebuia sd dea semne de garantarea libertdlilor fundamentale ale omu-lui, inscrise .si recomandate in Charta ONU-lui, dela intemeierea ei in1945. In scopul acesta, episcopii au schilat in linii mari, un alt Memoriu,pe care l-au definitivat in luna Aprilie 1956. Fiind in vizitd la ddnqii (18

Aprilie), cu canonicut Nic. BrAnzeu (Lugoj) 9i arhimandritul Leon Man(Nicula), ne-au ardtat 9i ne-au citit unele pdrfi din Memoriu, cari erau

mai importante.Memoriul era bine conceput gi scris in termeni convingdtori, cu o

deosebitd energie, in care se vedea stilul caustic ai hieratic al episcopului

Al. Ruau, fost ziarist gi redactor al ziarului " IJnirea " dela Blaj. ln ziuade 22 Aprilie era redactat gi inaintat inaltului guvern (Primului Mi-nistu, secretarului de partic gi Inaltului Prezidiu al Adundrii Nalionalegi Ministerului Cultelor) inregistrat ca un act public. Memoriul (11 pa-gini) avea trei pirgi principale gi o concluzie. 7. Ficea istoricul campanieide unificare din 1948 cu violenfi -si samavolnicie, de ciltre SecuritateaStatului cu concursul ierarhilor ortodocgi. Trecerea in massi a preolilorgi credincio;ilor la ortodoxie a fost ilegald gi anticonstitulionall. De altfelStanciu Stoian recunoagte 87o/o in lucrarea sa " Situalia cultelor dinRomAnia," 1949. Actele religioase, Conciliabulul dela Cluj (1 Oct. Recepfiadela Patriarhie (3 Oct.) ;i Adunarea dela Alba Iulia (21 Oct.) sunt lipsitede bazd reali, deci ilegale. Decretul 358 din 1 Dec. 7948 bazat pe aceleacte ilegale, este la fel ilegal Ei anticonstitulional si nul. Tribunalul inter-national dela Haga a declarat nul acel decret. Concluzia: Guvernul aredatoria si repare gregala istoricd, morald ;i juridici, revenind asupradecretului 358 prin anularea lui gi prin punerea in libertate a BisericiiGreco-Catolice.

Concomitent, memoriul a fost multiplicat gi trimis preolilor din cele5 dieceze, iar intr'o vizitl a ambasadorului Franlei dela Bucuregti la MA-nlstirea Curtea de Argeg, episcopii i-au inmtnat gi lui un exemplar, casd-l prezinte guvernului francez semnatar al tratatului de pace cu Romi-nia. Episcopii intenlionau sd-l trimiti 9i celorlalpi minigtrii ai ldrilor sem-natare ale tratatului de pace, anglo-americanii gi rugii, precum gi la ONUgi chiar SfAntului Pdrinte. Nu .stiu dacl au reugit.

Guvernul nu s'a grdbit sd rdspunda acelui Memoriu, pAnd astdzi -more solito - deoarece aga cerea tactica tdcerii gi a conspiraliei, dar nicinu putea rdspunde decit prin minciund gi mistifi.cdri. Preofimea nesemna-taril gi credinciogii din Ardeal au aflat de acliunea episcopilor gi au comen-tat-o pozitiv cu nddejdea refacerii cultului greco-catolic.

Intre timp, inci in 1953, murise marele unitofob, neodihnitul Mitro-polit N. Balan din Sibiu, gi in anul 1955, Patriarhul, cu aprobarea guver-nului a numit succesor pe Iustin Moisescu, profesor de teologie la Bucu-regti, care in citeva zile a fost trecut prin toate treptele bisericegti giierarhice (ca pe vremuri Fofie) 9i ridicat la rangul de Mitropolit. Era unom cult gi aderent al regimului comunist. Mai tirziu, prin 1962 fiindnumit mitropolit la Iagi a fost ales deputat in Marea Adunare Nalionaldgi membru in partidul comunist. La inscdunare Patriarhul Iustinian i-aincredinlat misiunea consoliddrii unirii religioase din Ardeal, la care el s'aangajat cu trup si suflet. Deaceea in lunile Iulie-August (1956) s'au progra-mat cdteva conferinle in centrele diecezane din Ardeal (Blaj, Cluj, Oradea,Lugoj, Satu Mare, Baia Mare) sub obldduirea Patriarhului 9i a Securitdlii,

-84- -85-

susfinute de comisii formate dintr'un profesor de teologie ortodox 9i 2

aaistenli profesori, tot ortodocai. Mitropolitul I. Moisescu a plecat la Blaj'

unde in cadrul liturghiei a linut o cuv1ntare vorbind despre necesitatea

unirii, a inpelegerii S"i a pacii intre credinciogii ortodocsi blqtinaii 9i cei

revenili. A fost o p."dica ironici. Alte comisii programate pentru restul

Ardealului au fost anunlate in biserici pentruca poporul si participe ln

numir mare. Trebue sd observtrm, cd in prealabil' guvernul ceruse tutror

cultelor si prezinte date statistice despre numirul credincio$ilor, ca 8tr

intocmeasci o noul lege a cultelor. fn scopul acesta, au fost alcituite

formulare cu diferitele culte din fari, dar Biserica Greco-catolicl era

oituta. ln formulare se cerea ca preolii din parohii sd decl.are confesiunea

credinciogilor - ortodocgi, romano-catolici, reformali sau alte secte - insl

nici o vorba despre eventuala existenfd a greco-catolicilor. Este evidentl

coincidenla intre acliunea de cimentare a unificdrii cu acliunea de comple'

t^fe a formularelor, in cadrul conferingelor protopopeqti din Ardeal' Bise-

rica ortodoxd gi guvernul comunist au dat iartrgi mdna ca sd terotizeze

Biserica Romana unite gi s'o ingroape. La conferinfele protopopegti, linute

sub pregedenlia profesorului-preot ortodox, preolii erau chemali si declare

confesiunea lor gi con ningerea firi frici 9i constringere, daci sunt orto-

docgi ori ba. Peste tot in"duminecile respeclive, i-.au agteptat popor mult,

i", i" "otf"rinlele

protopopeqti erau convocali toli preofii'

La Blaj, 'Ctol-gi njoj s'au linut aceste conferinle, flrd sd intrebe

nimic despie existenla gr"eco-catolicilor, considerindu-i pe toli ortodocqi'

Dar la oradea, 'S"t-,,

M",e ;i Baia Mare indeosebi in judelele Satu

Mare gi Salaj 9i Maramures, preofii in frunte cu Al' Ratiu' Sever Paul'

Moro"'ctr., ii sabau Mihai, au organizat intruniri cu preolii nesemnatari

p"-""ri i-au iemurit despre acliunea primejdioastr, intreprinsi de Biserica

brtodoxl Oficialn "., "in",rr*ul guvernului, respective Securitllii ca str

dovedeasctr inexistenla greco-catolicilor gi unificarea complet consolidati'

Toli preolii din rezisienit, in numtrr de circa 100, din Nordul Ardealului,

au luat act gi s,au pregdtit sd intdmpine acfiunea misionard _ a Patriarhului,

de verificare qi consolldare a unificirii. Concomitent cu acfiunea preolilor,

a sosit o scrisoare dela episcopul Alexandru Rusu (dela Mindstirea curtea

de Argeg) citre vicarul sdu Vida Ludovic din Baia Mare' intemeiati pe

o infoimalie confidenliali cd guvernul ar avee- de gAnd sd dea kbntate

Bisericii Greco-Catolice (informa]ie diversionisti care s'a dovedit mai latziu

a fi fost falsi) iar conferinlele protopopegti amintite mai sus' vor avea

misiunea sd verifice declaraliiie preoliloi despre convingerile lor 9i ale cre-

dincio;ilor. Episcopul Rusu indemt" p" p'"oJi sI fie ::t"iot:' le cerea si-gi

aminteasci de jurimintele depuse in ziua hirotonorii, 9i sd declare sincor

religialorgiacredinciogilor.Scrisoareaterminacuoafirmaliehotlret|

si laconica : sccuritatea nu se mai amestecd (deci sr nu le fie frict deopreoiune, ca in 1948). scrisoarea aceasta a iost multiplicati 9i trimistrpreolilor' Aceeag T""::"1" de multiplicare a Memoriurui episcopurui s,afrcut cu succes' distribuindu-r pr.olilor 9i prin ei credinciogilor (NB. oacliune foarte periculoasd, deoarece toate maginile de scris erau inregistratela Mililie pentru control 9i nimeni nu indrdsnea s,o i-prumute de fricaidentificdrii gi a arestirii). Memoriur ;i scrisour"u .pi""-oi,rt,ri

"r, fdcut oimpresie extraordinard gi au avut o mare influenla u*pru'freoliror gi cre-dinciogilor, cari agteptau de mult cuvantul lo, in prort"ri" refacerii cul_tului greco-catolic.

Dar din pdcate, emisarii patriarhiei, misionarii ortodocgi strdjuiti desecuritate n'au mai sosit in oragele din Nordul Ardearului. pe semne sim_liau sau mai bine zis au fost informali de agteptarea masivri ce ri-se pre-g.alea' Il schimb protopopii ortodo"gi au primlt ordine ca sd completezeei formularele- respective, "r,

dut.l" statistice 9i sri le exped ieze la Bucuregti;date absolut false, deoarece considerau pe credinciogii greco-catorici treculidin oficiu la ortodoxie in 194g, ceeace i.a "omplet

fals.Autorul acestor r'nduri a convocat pe cei ri preoli greco-catolici afli-tori in satu Mare gi in jur, ra o intrunire 1in i0 runi tlso; unde le-aardtat acfiunea mincinoasi 9i farsd a protopopilor din Nordul Ardealului,cari completau gi expediau date statistice despre credinciogii greco-catoricila Patriarhie. Le-a expus detailat rezultatul vizitei sare ra episcopii greco_catolici dela Mandstirea curtea de Argeg, planul lor de viitor nddejdeagi increderea in reu;ita acliunii de refacere a bisericii Rom6ne Unite. Apoile-a expus pirerea despre atitudinea care trebue s,o aibd fafd de acliuneade verificare gi consorjdare a unificdrii, r"ra J.-ii*;;;rrr"popilor orto-docgi gi intenfia lor de a perverti adevirul.Bpiscopii, in luna Aprilie, gi-au manifestat dorinra ca preofii dinrezistenld gi credinciogii greco-catolici sd secondeze acliunea ror. (De artfelcu un an inainte dupr audienla dela petru Groza, au avut aceastd idee,insi nu era momen'ul oportun pentru divulgarea .i;. ir -"-oriur lor,dovedeau clar 9i apodictic cd Biserica Greco-catolicd existd, deoarece areepiscopi, preoli gi credin^ciogi, neaderengi unificirii, chiar in numdr suficientpentruca o Bisericd sd funclioneze regar, conform constituliei gi legii cur_telor ; cele 13 o/o de greco-catolici nestnatari erau cam zsa.ooo de suflete,dupi afirmafia lui stanciu stoian in cartea citatd : ., situafia generari acultelor din RPR - 1949. Acliunea aceasta de sprijinire a episcopiror, tre-buia sd se realizeze tot prin memorii fdcute ae preolri gi creiinciogii greco-catolici considerali semnatari in 194g, trimise guvernurui, secretarurui departid gi Patriarhului ortodox, imediat dupn inemorirri-'.fi."opilor. Dinluna Aprilie pdnd in Iurie, August, nu sosise-clipa priernicd'acestei acliuni.

-86_ *87-

Acum insil era momentul cel mai oportun gi absolut necesar de a redectr

9i semna memorii cu credinciosii qi a le expedia la Bucuregti, pentru rdovedi lui Petru Groza cd existi greco-catolici Ei pentru a contrabalan$acfiunea mincinoasi cu datele statistice ale protopopilor ortodocgi. Deaceee

la intrunirea din 10 Iulie 1956 la Satu Mare, s'a hotirAt str se punl lnaplicare planul acesta, o campanie absolut liberd de stringere de semnl-turi.

Pirintele Alexandru Raliu a compus un formular-model de memoriu,scurt gi cuprinzdtor, pe care l-au copiat preolii prezenli 9i apoi s'au ange-jat si plece in decursul stptimAnii prin satele din judelele Satu Mare,Baia Mare gi Salaj, sd-l predea unor credinciogi fruntagi sau senatuluibisericesc din acele parohii, cari si meargi din casl in casi 9i sI culeaglsemntrturile credinciogilor. Toli s'au achitat cu sfinlenie de obligalia asu-

matd. Era grea gi riscantd, aga cum vom vedea mai tirziu. Preotul Al.Raliu fiind fdri slujbi (trecuseri 8 luni dela amnistierea lui) a cutreeratmai multe localitdli din Judelul Satu Mare Ei Salaj, mergAnd apoi laOradea, Cluj gi Blaj, ca sd ia legdtura cu preolii nesemnatari de acolo qi

si-i indemne sd facd acelag lucru. Preolii din centrele respective au fortde acord, mai ales cd ei au fost ingelali de misionarii ortodocEi. Unii din.tre ei, fiind in vizitd la episcopi gi cunoscdnd planul lor, au pornit cam.pania de refacerea cultului greco-catolic, cu semndturile memoriilor con-

comitent cu cei din Nordul Ardealului. Preotul Al' Rafiu a avut $i mcmo-riul episcopilor greco-catolici, inaintat guvernului, Pe care l-a arltat preo'

lilor semnatai ca si-i convingi 9i pe ei de atitudinea gi speranla ierarhilorin refacerea cultului greco-catolic. Este interesant gi migcitor faptul, clunii preofi semnatari, printre cari Virgil Moldovan 9i Coman Andrei, rl€[l-brii delegali in grupul celor 36 dela Cluj - Bucuregti - Alba Iulia - au

fost de acord cu aceasta acfiune de refacere gi mi-au declarat cu satisfactie:

" insfdrgit a sosit ceasul si repardm gregala fdcutd in 1948, trddAnd Bise'rica RomAni Unitd, 9i sd fim deslegali de excomunicarea episcopului IuliuHossu, gi str ne mlrturisim dupd 7 ani de remugciri sufletesti, ". Astfelin luna August, in fiecare zi soseau pachete de memorii semnate de cre-dincioqii din Jud. Satu Mare, Baia Mare 9i Salaj pe cari le-am expediat

la Bucuregti. Credinciogii din judepul Maramureg, Cluj, Bihor, Blaj, Lugoj

;i Bucuregti, au procedat la fel, fie printre preolii dirijori ai acestei cam-

panii, fie direct. Numai din jud. Satu Mare; Baia Mare gi Salaj, unde au

activat cei 17 preofi, s'au adunat gi expediat in luna August 1956, memoriisemnate de aproximativ 100.000 credinciogi. Daci raportim numtrrul aceeta

gi la celalalte judefe, atunci putem crede cd intr'o luni de zile, au venitla Biserica Uniti, in mod spontan, circa 500.000 de suflete. Ne intreblmcAli ar fi revenit, sau ar fi manifestat credinga lor, dacl nu se schimba

soarta acfiunii de refacere a cultului greco-catolic ? Bucuregtiul era bombar-dat cu memorii semnate gi nu mai gtia ce si creadl. Toate memoriile erausemnate numai de credinciogi fdrd preofi, fdrd multd insistenti, iar despresild nici nu poate fi vorba.

Entuziasmul revenirii gi nddejdea refacerii cultului greco-catolic aufost extraordinare, iar noi preofii nesernnatari eram asalta! zilnic de cre-dinciogi cu bucurie 9i vorbe de incurajare. sunt aga de buni gi evlaviosicredinciogii din judelele Salaj, Satu Mare gi Baia Mare inc6t amintirealor mtr cople$eFre gi astdzi dupd 17 ani de la campania din 1956 ! conco-mitent cu aceste memorii, veneau preofi semnatari ca si ne cearl desle-garea qi admiterea in sinul clerului greco-catolic. pe acegtia i-am indrumatcu multi bundvoinli gi prudenld la episcopii dela curtea de Argeg, carisinguri aveau facultatea aceasta. Trebue si notdm cu bucurie sfintd,cr fara oagului a rispuns cu 100 o/o la chemarea noastrl de afirmare acredinfei cAt gi de semnare a memoriilor pentru libertatea Bisericii Romdneunite. o$enii, intr'o regiune compact dt de 22 sate, au fost cei mai rezi-stenli gi solidari in prigoana contra Bisericii Greco-catolice gi timp de gani dela suprimare a Bisericii Romine unite, ei au continuat viata llr reli-gioasd, fiind ajutaEi, pe ascuns, de preolii greco-catolici nesemnatari, carile-au dat asistenla spirituali, ca unor fii aruncafi in catacombe. Dar cuoc.azia campaniei de refacere a cultului greco-catolic, s,au sdvdrgit gi litur-gii publice, care au avut rdsunet in tot Ardealul, ba gi la Bucuregti. Astfelipreotul Al. Raliu a celebrat 5 liturghii publice, trei in Mediagul Aurit g

doui la Bixad (29 funie, 20 Iulie, 27 Iulie, Z Aug. 9i 15 Aug). Acfiunefoarte riscantil ! Preofii Prundug A. Ei Chindrig v. au celebrat 1 liturghiela cluj, in fafa bisericii universittrlii cu o asistenld de vreo 2000 credin-ciogi in ziua de 12 Aug. 1956. ln predicile lor, preofii au vorbit despreincrederea in Dumnezeu, in Bisericd, despre credinla in primatul sf. peiru,despre ascultarea fald de Papa dela Roma, despre ntdejdea refacerii cultuligreco-catolic. Iard.s, in Nordul Ardealului, acliunea de refacere a Biseri-cii Romine unite a fost mai puternici, mai curajoasd gi mai vie, dec6tin restul fdrii; aga cum rezistenla fald de suprimarea din 194g a fostmai hotirdti gi mai tare.

Luna August, postul sfintei Marii, a fost apogeul acliunii de refacerea cultului greco-catolic gi poate cea mai memorabild lupti pentru liber-tatea religioasi din 1948 incoace. Lumea era ca extaziatd, toli erau fermconvingi de reugitd. Acum apdrea in lumina ei adevarata teroare care selntipirise in suflete 9i frica apisdtoare ce domnise timp de 7 ani pestecongtiinfele greco-catolicilor. Erau hotirali din nou, sd-gi manifeste cre-dinla gi s'o apere cu orice pre!. unii insi i9i exprimau temerea, ca nu cum-va guvernul gi autoritllile teroriste sd intervini gi sd suprime iarigi cu

-88- -89-

brutalitate aceasttr manifestare sfdnti 9i dreapti, (dreptul la hbertate)' uci-

gflnd in fage viala noui a Bisericii RomAne Unite iegite din catacombe.

Lrr"ru la care s'au agteptat ;i preolii conducdtori ai refacerii, ca adevilrafi

cunoscitori ai comunigtilor 9i a tacticei lor perverse. Ei stlteau ln gardlgi urmireau din umbri activrtatea preolilor rezistenfi, iar Bucureqtiul alar'

mat cerea explicalii asupra acliunii masive 9i spontane de revenire. CIcia fost un reviriment extraordinar, ca o explozie vulcanicl, ieqittr din ad[n'cul pimintului, dupi o indbugire de veacuri, aceastd ridicare a mullimilor

Ei cerere de libertate. Domnii dela Bucureqti intraserd parcd in panicl,

vdzind miile de semnatari ftrrd preoli in frunte 9i fdrd congrese. Poporul

despoiat gi oprimat, mdnat gi suslinut numai de Dumnezeu iEi pretindee

Bisiricile furate qi inchise de comunigti, igi cerea dreptul la viala religioasil

in mod public, libertatea episcopilor gi a preolilor, religia in gcoli, educafia

tineretului.Chiar preolii ortodocgi din parohiile greco-catolice gi-au manifestat

dorinfa de a reveni impreuni cu credinciogii de cari s'au legat sufletegtc

9i pe cari i-au iubit pentru evlavia lor creqtineascd. Cu toate destinderee

aparent{ 9i ingdduinfa liberalA a regimului, dupi conferinfa dela Genevat

satrapii guvernului, securigtii cei hidogi 9i satanizati, urmdreau mereu des-

fd;urarea acliunii de refacere a cultului greco-catolic. Metoda veche gi

arhicunoscute. Ei notau pe fiecare preot gi credincios mai zelos, cu ajuto-

rul informatorilor gi a delatorilor vAndugi lor. Printre acegtia au fogt ags

zigii imputernicili dela Ministerul Cultelor 9i unii preoli ortodocii, elemente

pierdute 9i trdddtoare, pleava Bisericii gi scursoarea neamului romAnegg.

Aceqtia erau ochii guvernului in materie religioasl, achizitionafi duplsuprimarea Bisericii RomAne Unite in 1948, cu misiune oficiald 9i platlbund. Ei participau la toate gedinlele protopopeqti, controlau activitatea

doctrinard gi juridici a preolilor, dacd e in armonie cu doctrina corlu-

nisti sau in contrazicere cu ea, raportdnd lunar Ministerului Cultelor 9i

primeau instrucliuni corespunzitoare. Fdri prezenfa lor; gedintele erau

nule.Datoriti lor activitatea preolilor din rezistentS, a bisericii tlcerii, a

fost depistati gi comunicatl in amdnunlime Ministerului. Preolii greco-

catolici, s,tiau acest lucru, ins,i atit la indemnul episcopului A. Rusu c$t

Si din iniliativd proprie fald de misionarii Patriarhiei, nu s'au ascuns. Ac'

liunea lor era foarte legald. Oricare cetilean romAn avea dreptul ed faclmemorii sau cereri cdtre guvern, in orice problemi. Dreptul acesta erg

stipulat gi garantat prin Constitulia Jdrii. Dar, durere, Constitulia in regi-

*rrl "orn.rnist

este o literd moartd, un petec de hArtie, praf in ochii lumiitca si apard legalitatea, dar in spatele ei se comit cele mai sllbatece ne'

dreptdli gi ilegalitegi. cdci constitulia este o Magna Charta P€ntru Props-

gandl. insa revolulia continur a proletariatului, revolulia sociali spre co-muniem, nu line seamr de ea, n'are nimic stabil ; iot

"."u"" este utirmomentan clasei muncitoare, este moral gi legal, dar maine se schimbd.constitulia deci e buni in teorie, dar e cilcatf in picioare gi neglijatd inmod .practic. Negarea negaliei sau principiului contradi4iei, are valoarepractici, este realizabil, in sistemul

"o-rrt i"t. ca exemplu avem consti-tulia din 1948, in care se garanteaza ribertatea religioasi a cetdlenilor. Dar

decretul 358 din I .Decemvrie, trece peste aceastd libertate, suprimind

Biserica Romind rJnitd, pe baza unor trlceri pa4iale cu sau fdri violenld,- au trecut unii, deci toli au trecut - au devenit unii ortodocgi, deciceilalli n'au dreptul si fie greco-catolici. constitulia i1i dd cu o manil, iardecretul 358 i1i ia cu cealaltd ! utilitarism momentan ! In forosul claseimuncitoare ? Aparent, da ; in rearitate, nu. Imputernicilii au avut totugibundztoinla sd anunle pe unii preofi, intre cari gi eu, ca si fie prudenligi sd renunle la acliunea de iefacere a cultului greco-catoric, deoareceguvernului nu-i place, nu-i convine aga ceya, considerdnd unificarea din1948 ca incheatd definitiv. A agteptat cateva luni, a urmdrit manifestdrilegreco-catolicilor, dar nu putea suporta riisturnarea unei situafii decretateacum 7 ani ca cimentati pe veci. prin destindere gi libertate nu se infelegeschimbarea statului quo. rnseamnd tdcere sub teroarea machiavelicd a comu-nigtilor, cari vreau legdturi cu Apusul gi primirea la oNU in exterior, darin interior nici o schimbare.

Atat episcopii cat 9i preolii din rezistenli au fost avertizali prin acegtiimputernicili sau prin unii preoli ortodoqi, cd guvernur va lua misuriprin securitate. El nu vrea sd aibd preoli aresiati, dar pentru rinigteainternd, va sugruma 9i va strivi - fdri mild - orice incerc"r" d" viali libe-rd gi de refacere a fostului cult greco_catolic.

Anrstenna Eprscoprt,oR sr A pREorrLoR

Acfiunea de refacere a curtului greco-catoric mergea inainte, in toatifara, cu entuziasm gi curaj, sub indrumdrile episcopilor gi ale preolilor dinrezistenfi. Era ca un curent masiv, un golfstream^nestdvilit, care a pornitdin golful Mexicului qi a ajuns p"

"ou.iu Angliei. spiritul sf6nt inspirase

pe episcopi, intirise pe preoli 9i mi;case pe credinciogi ca sri ceard cu unsingur glas libertatea Bisericii Greco-catolice. Era o cerere aga de naturaldgi justificatd, incat nu se putea altfel. $i guvernul comunist, dacd ar fi.avut un minimum de judecatd logicri, de'viziune istorico-politici, de dra-goste fald de lari gi popor, ar fi trebuit s'o implin."r"a. Ori cel pulinBiserica ortodoxi, sora, ar fi trebuit sd aibd cea mai mici inferegere, undram de dragoste cregtind, un grdunte de credinpd, ca cel de mugtar, 9i

-90- -9t-

str renunte la ura ei secularl, sI fie pltrunel de spiritul lut Hnetoa' rlrevrntr asupra gregelii dogmatice, istorice, anticregtineiti $i antinalionale listr repare nedreptatea strigdtoare la cer. Atit guvernul cAt Si Bieerica Or-tcdoxd Oficiald trebuiau sd fie sdtui de rdzbunare gi ingrozili de crimclcfdcute timp de 7 ani impotriva Bisericii Romine Unite, care L fost cce

mai binefdcdtoare institulie pentru neamul romAnesc 9i mami a celor

aproape 2 milioane de fii sufleteqti, cetifeni romdni, batjocorili Si discri-minali de legile lor. Trebuiau si inleleagd ceasul istoriei, sd audA glaeul

asuprililor 9i sd gteargd lacrimile din ochii lor.Dar nu. N'au inleles aceaste chemare. Au rdmas surzi 9i mufi. Dar

in schimb au infeles gi ascultat glasul Satanei, care ureqte pe Dumnezeu

9i vrea pieirea Bisericii gi a sufletelor. Biserica Ortodoxi Oficiali apostatlgi plecati fiarei rogii, voia str lini mai departe in lanlurile diavolului pc

toli fi.ii nemului romAnesc, pe episcopii 9i pe preolii greco-catolici, pe

credinciogii lor, cu tot refuzul lor de a se supune. Intr'adevir orbireaaceasta era mai mare decit cea dintiiu, vorba Sf. Scripturi, rettrcirea cea

de-a doua va fi mai mare decAt cea dintii.Credeau cd timpul va justifica crima lor 9i va vindeca ranele greco-

catolicilor. Credeau cd vremea ya a eza valul uitdrii peste trecut 9i jertfcle

Bisericii Greco-Catolicilor, suferinfele lor ii vor imblinzi, ii vor epuiza qi

ii vor nimici. Deaceea in loc s5-9i aducd aminte cd sunt creltini, Condu'citorii Bisericii Ortodoxe, uitagi de sine, satanizagi 9i abdicali dela merir'nismul ei, au dat mai departe mdna cu comunigtii atei, ca str supunl 9i

sd ucidi pe Greco-Catolicii supraviefuitori. Frumoasd coalife, minunatlsimbiozi ! Dar nimic mai absurd gi mai abject, in toata istoria omeniriitdecit si dai mina cu Satana in numele lui Isus Hristos, - ca sil omoriprin sufocare pe fralii tei. O cidere mai hidoasi gi mai respingitoare nuse putea nici imagina 9i nici realiza de oameni normali, decit numai de

Oficialitatea Bisericii Ortodoxe 9i regimul comunist, in secolul al XXJea,in plini civilizalie 9i sub ochii lumii intregi. In consecinld guvernul co-

munist din Bucuregti vdzdnd memoriile cari soseau zilnic la ei gi le esaltau

incdpdfAnarea, au ordonat Securitililor din Ardeal 9i 1ard, ca sI intervinl,sd cerceteze gi si aresteze. Aceasta era calea cea mai logicl gi potrivitipentru regim, cea mai legald gi umani pentru bestiile rogii. (N.B. - Re-

gret cd n'am gisit un alt termen mai blind pentru aceqti diavoli ai seco-

lului al XX-lea, mai adecvat. Limba romAnd este aga de slractr in aetfel

de apelative, ba poate chiar gi celalte limbi, incAt cred cd ar trebui sl ee

inventeze unul, sd se creeze din partea liguigtilor. Ar binemerita din partea

posteritefii, iar vocabularul s'ar imbogdli cu un cuvAnt greu in confinut

;i larg in sfertr, unic in limbajul omului. Bestie ro;i.e sau ayoca@ticd este

un termen blind pentru caractetizarea lor).

Regimul venit la putere cu violentr, menfinut tot cu violenlr, a foro-eit aceeastl violenfd gi acum impotriva Bisericii Greco-catolice, care nuvoia sl moaril, care-gi cerea dreptul la libertate religioasir pentru cd maitrlia dupi 8 ani de prigoand. Deaceea prima masuia demnd d.e el, careera egal cu un rdspuns la memoriur episcopilor, a fost mutafea celor 3ierarhi greco-catolici dela Mandstirea Curtea de Argeg la alte mindstiriortodoxe, cari dupri cum spuneam, au devenit locuri de detenlie (lagnre)in loc de locaguri de inchinare gi viald monastici sub actualul r.giri colmunist din pril.

In luna Iulie 1956, au fost ridicafi 9i dugi in cele 3 colluri ale !trrii:episcopul Alexandru Rusu la Manistirea coco; din judelul Tulcea (Do-brogea), episcopul Iuliu Hossu ra M6nistirea cnlddrulani (iud. Ilfov), iarepiscopul Ioan Balan la MAnistirea ciorogArla l6ngi Brr",rr"gti, in domiciu-liu obligatoriu, sub scutul patriarhiei gi paza Securitapii.

corespondenla episcopilor cu preolii gi credinciogii a fost interzisd,astfel cd toatd acfiunea de refacere a fost p,aralizatd. preolii gi credinciogiiau rdmas stupefiapi afldnd de transferarea lor dera curtea de Arge9, s,i numai puteau si munceasci unitar pentru marea operi inceputd cu 3 lunimai inainte. Totugi au lucrat conform congtiinfei ior gi a inspiraliei sfan-tului spirit. Zvonurile cele mai alarmante circulau gi lumea iarigi eracuprinsi de temerile 9i emofiile din 194g. Aparilia securitdlii pe terenindica primejdia care se apropia. Nori negri *" ,idi""r, sus pe cer. credin-ciogii greco-catolici presimfeau desldnluirea furtunii, ceeace s'a gi intamplat.A pornit dinspre Nord spre sud. Astfel in ziua de 13 August securitateaa arestat la Baia Mare pe canonicul L. vida (vicarul episipesc), pe pro-topopul Gh. Marian gi pe preotul Alex. Sasaran, ,ro' hirotorrit, pe preotulsever Paul din satu Mare si pe pdrintele Fanca victor de la Bixad. Tofiau fost dugi la securitatea din Baia Mare cea mai luxoasd 9i mai mareclidire din ora9. In aceeag zi au fost arestali la cluj episcopul r. chertes,preofii-Prundug Aug., Vasile Chindri;, Teofil Baliban, Opr"" Liviu, Archi_mandrit Leon Manu, sangeorzan D., judecitor Alex. Farcag gi Dna D6rlea,dactilografd

vestea arestdrii lor.s'a rispdntrit ca fulgerur in tot Ardealul, producAndpanicd 9i dezamdgire in randurile credinciogilor, cari sperau in viitoarearefacere a Bisericii Romane unite. Guvernul comunist nesocotise semnd-turile lor, trecuse peste voinfa lor gi proceda impotriva dreptului lor lalibertate religioasd. Dar nu era nici primrrl, nici ultimul act de samavornicieal guvernului comunist sdvargit impotriva poporului romdn, al crirui dug-man este. Tactica lui s'a adeverit 9i cu aceasti ocazie; dupd aqa zisri des-tindere din toamna lui 1955;i eliberdrile din pugcdrie, paieu cd domnegteo atmosferl de libertate gi ugurare intre cet{feni. Lumea era mai increzd-

-92- -93-

toare in ea insilgi. Inimile s'au deemorfit, fruntile s'au descretit qi limbllos'au deschis. Au aptrrut chiar unii scriitori mai liberali, cari igi lnnlbuqirlsentimentele gi gindurile, adulAnd regimul, dar acum, de buni credinflau dat drumul inspiraliei, scriind mai uman, mai acceptabil bunului sim1,

ba chiar dAnd sugestii 9i fncAnd interpretdri pentru ournanizare a doctrineicomuniste. Destinderea insd a fost de scurti durattr. Regimul nu Putcgadmite astfel de descdtuglri gi liberalizdri, nu putea umaniza comunismulantiuman. Deaceea a inceput sd aresteze gi pe acegti interpreti ai destin-

derii ;i sd le tae pofta libertilii umane. A.sa au procedat cu Biserica Greco-

Catolictr, cu episcopii, preolii gi credinciogii ei, in vara anului 1956' a9a

trebuiau si trateze gi pe ceilalli cetileni indrdsnegi. Tactica lui Lenin, doipagi inainte gi unul inapoi, se aplica, contradicfiile inerente comunismuluise infdptuiau gi absurdul se realiza. In numele libertdlii (comuniste), erau

arestali toli iubitorii de libertate.In 31 August a fost arestat ;i preotul Alexandru Rafiu, din Satu

Mare, Ei internat la Securitatea din Baia Mare, aldturi de ceilalli 5 ridicaticu 2 sipttrmAni inainte. Toli au fost ridicali cu mandat de arestare qi

ordin de perchezilie, semnat de procurator sub acuza de a fi degfdlurat

activitate clandestini de instigalie 9i agitagie pentru refacerea fostului cultgreco-catolic, impotriva actului unifictrii Bisericilor inflptuit prin decrctul358 din I Dec. 1948. Anchetatorii penali dela Securitili au inceput anchc.

tele cu toatd activitatea preolilor, cu legdturile intrelinute cu preotii gi

credinciogii qi mai ales cu episcopii dela Mdndstirea Curtea de Argegt

pregltindu-le dosarele Deoarece in dosar era vorba mereu de epiecopul

Al. Rusu, care stilizase memoriul 9i de scrisoarea trimisd preotilor gi cre-

dincio:ilor din Ardeal, Securitatea a gdsit de cuviinld si-l aresteze gi pc

el, in ziua de 30 Decemvrie 1956, dela MAntrstirea Cocog (Tulcea) 9i al-laduci la Securitatea din Cluj. Acesta e primul lot din 1956 0n problema

restabilirii Bisnicii Rorndne Unite.

Pnocnser,n DE LA Seru Menr (Oneone) sr Cr,ul

Spre deosebire de 1948, arestdrile din 1956 s'au fdcut cu pt8trarea

legalitdlii sau procedurii penale, prevdzute in Constitulia ldrii sau in Drep-tul Penal, care spunea cd " nimeni nu poate fi arestat fird mandat semnat

de procuror gi nici relinut mai mult de 48 ore pentru anchetil ".ln mandatul fiecdruia era trecuti actrza, care caracteriza activitatea 9i

culpabilitatea acuzatului. Toli erau ac:uzali de actittitate clandestind, dc

instigalie ;i agitalie irnpotriva actului unificirii infdptuit prin decretul 358

gi rdspdndire de publicalii interzise (era vorba de memoriul episcopilor 9i

scrisoarea episcopului Al. Rusu). Era evitati intenlionat tema refaceriicultului greco-catolic, pentruca preolii sd apard instigatori gi agitatori im-potriva legii gi ordinei publice, iar publicaliile interzise, nigte manifesreanticomuniste, dugmAnoase regimului ;i poporului.

Ancheta dela Baia Mare a celor 6 preoli a durat 2 luni, dupd care s,aincheiat dosarul gi s'a fdcut actul de dare in judecattr, de un procurortAntrr, care i-a vizitat la sfargitul lunii octomvrie 1956, intrebandu-i dacdau ceva plAngere, dacd mai au ceva de adiugat sau de corectat (retractat).N. B.

-Preotul Rafiu a spus cd in ziua de 11 septemvrie a semnat unproces verbal de interogatoriu, care cuprinde un adevir de bazd, in toatiactivitatea lui, despre rolul lui Petru Groza in campania de refacere acultului greco-catolic, dar pe care anchetatorul procurorul Corneliu Farcagl-a scos din dosar, inlocuidu-l cu altul - fals). procurorul a spus cd ace-asta corectare va putea s'o facd la proces). Cadrul sau regizarea proceselorera uniform in toatd {ara. un'irea sufleteascd a Romdnilor fiind realizatd. ;iratifcatd prin decretul 358 din t Dec. 1948, din partea Statului cornunht,orice acliune contrard era consideratd de ilegald ;i deci pasibild. de pedeapsd.Statul (guvernul comunist) considerd Biserica Romdnd. unitd sub aspect juri-dic, dizolvatd, de;i ea existd sub a4tect teologic sau spiritual. Episcopii, preolii9i credinciogii cari nu aderaserd unificdrii, constituiau adevirata BisericdRomAnd unitd, iar nu cei 36 delegali ori 43 preoli semnatari sau miilede credincio;i treculi din oficiu. Biserica Romand unita existi gi astdziintactd in catacombe. ln fala lumii insi incercarea de refacere a cultuluigreco-catolic trebuia calificatd ca acliune ilegald, de instigalie, agitalie, etc.Memoriul episcopilor a dovedit netemeinicia decretului 358, declarandu-lilegal 9i nul, iar Biserica existentd dar incdtugatr de guvern. Afirmaliileindrdsnege ale episcopilor romani unili au intiratat furia guvernului, carenu admitea contraziceri gi l-au indemnat sd le facd proces. Au rimasvestite aceste procese prin ilegalitatea monstruoasd gi pedepsele pronunfatePentru exemplificare vom reda sumar:

Procesul dela oradea (14 Februarie 1957), al celor 6 preoli arestali insatu Mare 9i Baia Mare gi anchetali de securitatea din Baia Mare. Acuzaera de activitate clandestintr, de instigalie gi agitalie impotriva actuluiunificirii prin decretul 358. N. B. - Aceasti acuzd. era trecutd in manda-tul de arestare. Era absurdd. Procesul a fost transferat la oradea, deoarecela cele 2 date fi.xate pentru desbatere in satu Mare, in 15 Neomvrie si15 Decemvrie 1956, publicul prezent, majoritatea credinciogi greco-catolici,au vociferat cerand punerea preolilor in libertate. Pentru evitarea unormanifestalii neplicute pentru comunigti s'au hotdrAt si-i transfere la Tri-bunalul Militar al securitllii dela oradea. Dupd o cdldtorie grozavd indubd, inchigi ermetic, cu ochelari negri, pe un ger aspru (Ian. 22) obosigi

-94- -95-

gi fllm0nzi, i-au aruncat intr'o celuli micd, mizerabild, plnit la 14 Februarie1957, cAnd s'a linut procesul. Completul de judecatl era format din 3 jude-citori militari, un pregedinte gi 2 asesori. Tribunalul militar regional are

sediul la Cluj, d.ar ltcreazd in deplasare, fie Ia Oradea, fie la Baia Maresau Satu Mare. Procesul a linut o zi intreagi, dela orele 8 dimineala p0nlla 10 seara, cu ugile incuiate la cererea procurorului, din motiv de sigu-ranld de Stat (sic) Tofi au evacuat sala, rudenii, prieteni qi cunoscuti,rdmAnAnd numai cei 6 acuzali din boxi, cei 5 avocagi gi 2 Securigti, carisupravegheau desfdgurarea procesului.

Procurorul citegte rechizitorul (rezumatul activitelii rlegale a preofilor),fdcdnd, actul de acuzare gi dare in judacatd, incadrarea in articolele legii325 din Codul Penal 9i sentinla cu pedeapsa dela 2 la 10 ani.

Procurorul a fdcut un istoric al unificdrii din 1948, care era incheereaunui proces istoric de reintegrare a greco-catolicilor in sinul Bisericii Or-todoxe. Statul a ratifi.cat aceastl unificare prin decretul 358 din 1 Dec.1948. Episcopii greco-catolici (prelalii greco-catolici, spunea el) au foatnemullumili cu aceastd situalie, deoarece perdeau poziliile lor sociale, ono-rurile Ei averile. Deaceea au continuat activitatea de instigafie, ordonAndpreolilor sd porneascd la acliunea de refacere a Bisericii RomAne Unite,pentruca si poati dirija qi exploata poporul muncitor. Preolii au executatordinul episcopilor, provocAnd agitalii gi tulburdri in tot Ardealul. DarSecuritatea, care vegheazd la pistrarea ordinei publice, a intervenit la timp9i a arestat pe cei vinovagi, pe preoli gi pe episcopul Al. Rusu, care a fostiniliatorul acestei acliuni de agitalie impotriva legilor Statului gi a decre-tului 358.

Dupi acest rechizitoriu, procurorul a ficut actul de acrJzate a celor6 preofi, trimifndu-i in f.ala tribunalului ca instigatori, agitatori gi difuzoride publicalii interzise gi incadrdndu-i in diferite legi pentru ca si cearlpedepse intre 2 9i 10 ani. Oricine vede absurditatea rechizitoriului Ei fal-sitatea acuzaliilor gi monstruozitatea pedepselor cerute de procuror.

Pregedintele tribunalului a fdcut interogatoriul acuzalilor foarte sumar,intrebind dacd recunosc activitatea desfdguratd gi trecutd in dosar. Preoliiau recunoscut activitatea, insd n'au fost de acord cu rechizitorul procuro-rului 9i cu incadrarea lor in articolele de lege. Dar pregedintele le-a interzisorice fel de comentariu.

A urmat apd.rarea ofciald,, suslinutd de cei 5 avocali numili oficial de

Securitate dintre cari numai 2 au luat legltura cu inculpafii la inchisoareadin Satu Mare, iar ceilalli nici n'au gtiut cine le sunt apiritorii. InsI incomunism toate sunt posibile, pentruca formalitatea si fie complet{ gi

simulacrul justiliei perfect in ochii lumii. Cu toate acestea avocalii au clu-tat si-9i faci datoria. Ei erau pugi intre ciocan ;i n:icooald, conform pro-

verbului : qui vult vitare Scylam, cadit in Caribdam. In boxtr aveau pecei 5 preoli, cari gtiau cI sunt nevinovafi, iar in fald gi in spate Tribuna-lul comunist s,i Securitatea, cari trebuiau s) condamne. Aga era ordinul.Avocalii (Matei, Radu, Seucan, Tertan 9i Stoia) au dovedit ci preolii aveaudreptul, pe baza libertdlii de congtiinld, garantatd de Constitulie, si se

adreseze guvernului, prin, memorii comune sau indiaiduale, cerdnd libertateaBisericri Romine Unite. Altfel libertatea din Constitulie ar fi o literdmoarta (Matei).

In campania de unificare din 1948, liberi sau violentd, atit preoliicAt gi credincio;ii au avut ocazia si se pronunfe, fie pentru unire fie im-potriva ei, fdri sd fie sanctionafi. A fost o verificare de congtiinld. Ceicare au aderat au fost ldsali in pace. Cei care n'au aderat, rimAneau cetd-

feni liberi, sub proteclia legii, 9i nu puteau fi supu,si discriminirii juridice(civile sau politice), nu puteau fi scogi de sub lege, deoarece trebuiau sise bucure de aceleag drepturi ca ceilalli, mai ales ci sunt supuEi la aceleagi

datorii: prestalii de muncd, impozite, serviciu militar, etc. Guvernul gi

autoritifle subalterne cu toati libertatea garantate de Constitufie i-auurmdrit 9i prigonit. Ei au fost lipsif de dreptul lor primordial de a a:vea

o credinld, credinfa greco-catolicd, pe care o puteau manifesta, micar inparticular, daci nu in public (Tert).

Pe de altl parte, pare absurd cd in PRP str existe 2 Biserici aprobatelegal : Biserica Ortodoxi 9i Biserica Romano-catolicd. Ori Biserica Greco-Catolict este la mijloc: catolicd in fond 9i ortodoxd in formd. De ce nupoate sd existe gi ea ? Care este pericolul social ? (Radu). Activitatea reli-gioas{ a preolilor din boxd, consideratd de clandestinl gi de instigalie, nueste interzisd de nici o lege existentd a firii. Deci nu este impotriva Con-stituliei. Atunci de ce apar in fala Tribunalului ? Dacd totugi au fdcutinstigalie impotriva decretului 358 ei ar putea fi pugi in libertate, dupl opedeapsd de cel mult 3 luni (Seucan).

Constitulia sovietici, care este consideratl ca una dintre cele mai bunedin lume, stabilegte rispunderea unei acliuni asupra autoritelii supremedintr'o institulie, asociafie, organizafie, etc. Mandatarii lor sunt exemplide pedepse, in cazul unei infracliuni, ori in cazul nostru, preolii greco-catolici din boxd au executat un ordin al episcopilor, conducdtorii BisericiiRomdne Unite. Deci ei (episcopii) sunt rispunzdtori de toati acliuneasitvArgitd. Noi insd nu vedem arestat nici un episcop. Ei sunt liberi, iarpreolii inchigi. In consecinli preofii si fie pugi in libertate, pdnd se vahotdrd situalia episcopilor (Stoia - avocatul meu). N. B. - Probabil avo-catul Stoia nu gtia ci la ora aceea episcopul Al. Rusu se gdsea in beciurileSecuritilii din Cluj. Dar indiferent de acest fapt, avocatul avea dreptate.

Apirarea s'a axat pe Constitufie, care dddea dreptate acuzalilor, Acu-

-96-_97 _

zarc^ pe decretul 385, care era ilegal, nul gi anticonstitufional, fiind lipritd.ebazt reali, moralo-juridic{, gi nu obliga Pe nesemnatari cari constituisu

Biserica RomAna Unitd rimasd in picioare. Dar la drept vorbind nu obligrnici pe semnatari, deoarece orice lege trebue str respecte libertatea do

congtiinli in spefa cea religioasi. Decretul 358 era intemeiat pe adeziunea

liberi a unor credincioEi gi atArna de voinla lor. Dactr voiau str revinl, slrenunle la unificarer puteau s'o facii liberi, fdrl nici o lege coercitivl.Deci decretul 358 n'avea nici o forli juridici in sine, numai in atdrnare

de voinla semnatarilor. Altfel era abuziv, iar toati procedura penall, pro'cesul gi condamnarea preolilor, greco-catolici bazatd pe acel decret' era omonstruozitate juridicd nemaipomeniti. De altfel anchetatorul meu, penal,

Locot. Corneliu Fircag, mi-a spus: Domnule Rafiu, d-ta cunogti igtoria

Bisericii ? Da, i-am raspuns. Ei bine, mi-a zis el, ea se repetl. Biserica

a fost persecutati in decursul veacurilor. D-ta trebue si inlelegi ctr guver-

nul nu vrea si existe Biserica Unitd. E clar ? Da, am rdspuns eu. Aminfeles, este clar. A fost singurul Securist sincer. El a mai adllugat: guver-

nul vi dd cu mtna dreaptd libertate, prin Constitufie, iar cu mina stlngilo rdpegte prin decretul 358. Absurd, dar adevAtat. $i aga sunt toate legileregimului comunist din RSR.

Acuzalii n'au avut nici un drept de apdtare, nu li-s'a permis oIspuni nimic, numai daci au ceva doleanfe, dorinle, in afard de procel,

sd vorbeasci cu pdrinfii, sotiile, rudenii, prieteni, etc. Se incheiase apilrarea

oficiali gi completul de judecat?[ s'a retras in culise ca si delibereze. Ajungila uge, pregedintele gi-a adus aminte de ceva, s'a oprit, apoi s'a intors la

scaunul de judecati: "Scuzati-mi vl rog-a zis el-; am uitat o fot'malitate. CuvAntul acuzafilor. $i atunci i-a intrebat laconic, ceeace am 8pu!

mai sus, daci au ceva dorin! e in afard de proces. Deci era clar ; proceeul

era incheiat, desfdgurarea lui regizatd. Avocafii ceruserl in cor schimbarea

incadrdrii, dar procurorul a refuzat. Acum judecitorii s'au retras str deli'bercze. Dupn 5 minute s'au intors gi-au anunlat ci procesul este incheiat,iar pentrucil e ora tarzie (10 seara) sentinla va fi comunicatd la inchisoare.

Au fost vArAli in dubd gi transportafi, in grabd sub escortd militartr, lainchisoarea lugubri, de lAnga prefecturd. Ploase toatd ziua. Dimineala, cei

dragi ai lor, pdrinlii, soliile, rudeniile 9i prietenii i-au aqteptat la poarta

Tribunalului, ca si-i vadd qi sd-i salute. Dar au fost imbrincili de sol-

da1i, apoi evacuali din sala de gedinte, iar acum noaptea nu mai era nimeniafard sd-i agtepte. Md gdndeam la procesul lui Isus, care s'a linut noaptea

cu ugile incuiate gi cum Maria gi celelalte rudenii gi suflete devotate MAn-tuitorului a$teptau undeva afarl sau in vecini, ca sd vadl efdrgitul, 9i

spontan mi-au rdsunat in urechi cuvintele poetului : alte mA9ti, aceeag pieeltalte voci, aceeagi gaml. (Nu este sluga mai mare decit SttpAnul Stu).

A treia zii, am primit sentinla s,i apelul citre curtea de Apel din cluj"in caz de recurs gi nemullumiri pe care trebuiam s'o semntrm. Am refuzatsemnarea. Grefierul a rispuns rece : indiferent, recursul se va face, iarsentintra va rlmAne aceeag, dar formalitatea juridici trebue indeplinitd casl fie cit mai cinici (procedura legislativi a securitdlii) jurisprudenla-comunisti din RPR. In proces au fost implicati vreo 40 de martori, preolisemnatari gi nesemnatari, credinciogi gi autoritifi comuniste. Curtea de Apeldin Cluj a confirmat sentinla Tribunalului militar din oradea, ceeace erade agteptat. Pdr. Vicar L. Vida 2 ani, Pr. Gh. Marian 6 + 5 ani, pr. Al-Raliu 6 f 5 ani, Pr. Fanea V. 6 +5 ani, Pr. Sever paul 3 ani, pr. A-Sasaran 5 ani.

Astfel s'a incheiat migcarea de refacere a cultului greco-catolic din jud.salaj, satu Mare, Baia Mare gi Maramureg. cea mai mare amdrdciune ;ideceplie pentru preolii condamnali au produs-o declaraliile unor preolisemnatari Coman Andrei, Buzila Gh. (Carei) Murgu Gh. (Domanegti),Moldovan virgil (Mediegul Aurit), 9i Gdvrug Alex (sdtmtrrel), cari au fostde acord cu acliunea de restabilire a cultului greco-catolic in vara anului1956 dar dupd arestarea celor 6 preogi s'au desolidarizat complet, in modlag gi sperjur, afirm6nd contrarul, ci ei au respins orice propunere derevenire cd au desaprobat acliunea lor, acuzdnd pe episcopi cd sunt insti-gatori gi dugmani ai regimului comunist, gi absolut gregiti in atitudineafald de unificare gi de guvern 9i in estimarea politicii interne gi externea partidului comunist, Dar in schimb au avut gi mingtierea, vdzdnd.declarafile sincere gi corecte ale credinciogilor, cari spuneau adevdrul. Bachiar gi unii membri de partid, geful organizaliei de bazd din MediesulAurit au fost loiali, fdrd sd acuze pe preoli, spunand adevdrul : o tem-pora, o mores ! Fiii intunerecului au fost mai cinstili dec6t fiii luminii !

Procesul del.a Cluj 9-12 Mai, 1957, al episcopului Al. Rusu gi algrupului de 7 preogi cu 2 credinciogi, a fost similar. Episcopul Rusu fusesearestat in 30 Dec. 1956 la Mindstirea Cocog gi transferat la Securitatea,din Cluj, pe cind preolii erau arestagi in zilele de 13 Aug 9i 31 Aug.1956, la Cluj si in jur.

Episcopul Rusu ales Mitropolit de Alba Iulia 9i Figiras in 1946 darne-cooptat, neadmis de guvern, ca persona non grata a desfdgurat o acti*vitate foarte vastd gi hotdritd de apirare a Bisericii si a luptat impotrivaamestecului regimului comunist in problemele religioase interne. A vorbitmult, a infierat nelegiuirile regimului, a demascat pe " satrapii guvernului "gi a intdrit pe credinciogi. ln timpul perseculiei din 1948

-a fost un st6ip,

neclintit al Bisericii 9i a apdrat turma de lupii rdpitori. ln perioada dedetenlie 1948-1955, a fost tot aga de neinduplecat 9i d.drz, ca in libertate.ln timpul regedinlei dela Mandstirea curtea de Argeg a fost capul acliunii

-98- 60

de refacere a cultului greco-catolic. El a redactat qi etilizat memoriul de

11 pagini din 18 Aprilie 1956, prin care dovedea toat{ falsitatea qi violenfrunificlrii, gubrezenia qi netemeinicia ei mrold, anticonstitulionalitatea qi

nulitatea decretului 358 (din I Dec. 1948) cer0nd energic cu cuvinte de

foc gi glas de tunet, punerea necondilionatd a Bisericii Rom0ne Unite lnlibertate. El a indemnat pe preoli gi credinciogi sd secondeze acliunea epi'scopilor lor, lansdnd valul de memorii semnate de mii de credinciogi dinArdeal, Banat 9i Muntenia, tot el a inmAnat memoriul ministrului Franfei

la BucureEti, ca si cunoascd nedreptatea fdcutd de guvern 9i ctrlcarea tra'tatului de pace. Pentru aceastd activitate extraordinard gi curajoasd, por'nitd dela Minlstirea Curtea de Argeg, care devenise un loc de pelerinaj

al credinciosilor greco-catolici, guvernul l-a despdrlit pe episcop pentru

totdeauna in Iulie 1956, izolitndul la MAndst. Cocog din Jud. Tulcea

(Dobrogea).Adus deci la Cluj in 31 Dec. 1956, a fost aruncat in beciurile infecte

ale Securitilii la subsol, aldturi de ceilalti preofi, 9i acuzat de activitatc

de instigalie gi agitalie impotriva actului unificlrii sdvdrqite prin decretul

358, de rdspAndire de publicalii interzise qi de inaltd trddare (31). Grupulde preoli, din lotul lui era acuzat tot de instigalie 9i agitalie impotrivaactului unificdrii sufletegti a neamului romAnesc. Anchetatorii lor au fost

securigtii Gtuia, Barani, Pop, etc. o bandd de cilii, arhicunosculi in Clujgi in RomAnia.

Ancheta preofilor a durat 4 luni, iar a episcopului tot 4, pAnit la 30

Aprilie 1957. ln timpul acesta au fost supugi unui regim inuman 9i sllba'tec, de izolare, teroare, foame, intimiddri gi bitae, in subferanele Securi-

td1ii. N'ar fi fost nevoe de aceste crime, deoarece tot lotul a recunogcut

activitatea desfiguratd, de care nu s'au ruginat ci au facut un titlu dc

glorie din ea. Toli s'au bucurat, fiind fericili ctr pot si mdrturiseascd pe

Domnul Isus gi si-gi dovedeasci alipirea fald de Scaunul SfAntului Petru

9i urmagul lui, Papa dela Roma. Procesul s'a fixat pe ziua de 9 Mai 1957

la Tribunalul Militar din Cluj. Pentru reugita lui a fost dus 9i lotul preo-

lilor din Oradea (cei 6) condamnali in 14 Februaria 1956, in ziua de 4Mai, cu o dubd, 9i depugi la Securitatea din Cluj. In ziua de 5 Mai au

fost interogali dacd-9i menlin declaraliile din procesul lor in leglturl cu

relaliile ce le-au avut cu episcopul Rusu dela MAndstirea Curtea de Argeg.

(31)Procesele in seneral erau numai o formalitate sau un simulacrudejustilie,tinuti d! ochii lumii. eel arestat de Securitate era gi condamnat. Ministerul Securi-ietii ain RPR este cel mai tare, este mAna dreapti a partidului comunist. Odatlfiiat cadrul acuzafiei gi emis mandatul de arestare] ancheta 9i pr,ocesul nu schimblnimic. Nici un arestat'de Securitate, fie in materie politici fie religioasi, n'a eclpatla proces.

Toti au rdspuns afirmativ. Procesul a tinut 3 zile. completul de judecattra fost format din I colonel pregedinte ;i 2 cdpitani asistengi.

ln prima zi a avut loc rechizitorul procurorului, actul de acuzare gitrimiterea in judecattr gi audierea martorilor. A doua zi, s'a continuat cuaudierea episcopului gi a preoiilor din lot. A treia zi, a fost apdrarea avo-catilor, a episcopului gi a celorlalli preoli.

Procurorul a dat cetire rechizitoriului, in care se descria, foarte ten-denfios activitatea de instigapie gi agitalie a episcopului gi a preolilor im-potriva actului unificrrii gi a decretului 358, care confirma unitatea sufle-teasci a neamului romAnesc. Episcopul Rusu indeosebi, impreund cu ceidoi supraviefuitori Hossu gi Balan erau considerali ca reaclionari gi duE-mani ai regimului de democralie populari, de adversari ai tuturor refor-melor gi progresului social din 1ari, de neadaptali la noua vialt fericitia poporului muncitor. Nemulpmiti de unificarea din 1948, si vdzdndu-sesinguri pdrnsili de popor, care gi-a ales drumul lui firesc, alituri de preoliiortodocgi qi sub conducerea partidului, dupi o detenlie de 7 ani, gi unregim uman la M0nistirea curtea de Argeg, abuzdnd de libertatea acordatdde guvern, au inceput si unelteascd impotriva legilor 1trrii, str agite po-porul gi sd ceartr iarigi scindarea lui in dour, ca pe vremea habsburgilorin 1700 gi mai tlrzilr sub ascultarea Papei dela Roma, strein de poporulromAn, prietenul imperialigtilor anglo-americani. Ba mai mult, episcopulRusu, in calitate de conducitor al Bisericii, a luat legdturi cu reprezen-tanli streini, ministrul Franfei la Bucuregti, cdruia i-a inmdnat un memoriucalumnios gi nedrept la adresa regimului 9i a poporului romin. EpiscopulRusu s'a folosit chiar de un titlu nedrept, incompetent, de Mitropolit alArhidiecezei de Alba Iulia;i Fdgdrag, de i guvernui n'a voit si recunoascdalegerea lui. Memoriul poartd aceasta semnaturii (32). Episcopul a comis unact de inaltd trddare, de instigalie gi agitalie a miilor de credinciogi dinArdeal. Preofii din lot l-au urmat, in chip fanatic.

Procurorul il aatza deci pe episcop de instigator, agitator 9i de trd-ddtor, iar pe preoli de instigatori gi agitatori, trimilindu-i in judecati 9icerAnd Tribunalului pedepsele cele mai mari. Episcopului 25 de ani inchi-soare grea, preolilor pedepse intre 5 Ei 12 ani.

Duptr aceastd acuzd gi trimitere in judecatd, Tribunalul a inceputaudierea martorilor, preoli gi credinciogi, din dieceza Clujului, Ordzii giBaia Mare, in total 25. Majoritatea au fost intrebali in legdtura cu memo-riul episcopului, pe care l-au multiplicat gi rispandit intre credinciogi,

(32) Memori"L trimis guvernului inregistrat de Registraturd era un act pubhc, decinu era clandestin. Dar firndcd acest memo;lu si scrisoar-ea episcopului au f6st risoAn-dit-e--intre preofi 9i credinciogi fird sentinta de aprobare^a Tiibunalului Bucuitrei.puflic.greg a fost calificati de publicafie interzisi-. Memoriul episcopilor, ..t" rrurechiziloriu aspru al acfiunii de desfinfare a Bisericii Romdne Unite di citie in 1948.

-100- -101-

despre vizitele pe cari le-au flcut la episcopi pe cAnd ee glceau la Ml.nlstirea Curtea de Argeg. Au fost aatzali de instigafie, in deosebi prooliiChindriq Vasile qi Prundug Augustin, pentru liturghia publicl celcbratlin fala Bisericii Universitilii din Cluj, in 12 August 1956. Apoi Tribu-nalul a insistat asupra faptului ci preolii l-au considerat pe episcopul Rueuca Mitropolit al Bisericii Romdne Unite, degi guvernul nu gi-a dat consim-

15mAntul. A produs stupoare gi consternalie Tribunalului declarafia preo-tului Al. Raliu care a afirmat ci l-a vizitat pe episcopul Rusu in 18 Apri-lie 1956, cu scopul ca sd-i ducd omagiile gi devotamentul nemlrginit al

credinciogilor din Satu Mare 9i din jur cu promisiunea de a fi fideli lisolidari cu el in toatd acliunea de refacere a Bisericii RomAne Unite.

Pregedintele Tribunalului, colonelul X, enervat, a intrebat dacl-l con-sideri pe Preasfinfitul Rusu de episcop gi de cind, deoarece guvernul l-adepus din funcliune in 1948. Preotul a rdspuns tare ,si neinfricat cl-lrecunoa$te din momentul consacrdrii de episcop $i confirmirii lui de ciltrePapa dela Roma, iar guvernul sau alti autoritate lumeasc{ n'are dreptulgi nici puterea de a despoia pe episcop de harul consacririi, poate numaisd-l impiedice fizicegte de a exercita inalta lui misiune. Declaralia preotuluiRafiu a produs in acelas timp o mare bucurie gi mAngAiere episcopuluigi intregului lot din boxd, aga cum au afirmat mai t6rziu to!i, la inchi-soarea din Gherla, unde au fost transportali pentru ispd;irea pedepeei.

Toli ceilalli martori, preofi gi credinciogi indeosebi 2 suflete aleee, PiaChindrig (sora preotului Chindrig Vasile din boxn) ;i Lia Laz* (fiica fo-stului ministru Ilie Lazdr din Giulegti - Maramureg), cari au slvlrgitactivitate de catechizare clandestind a copiilor, s'au solidarizat cu episcopulRusu gi lotul de preofi. Astfel, procesul a fost un prilej mlref de mani-festare a credinfei, de intdrire a credinciogilor prezenfi, de infruntare $iumilire a necredinciogilor, erijali in judecdtori gi patroni ai nedreptilii.Dupd aceste declaralii gi altele similare ale martorilor, Procurorul a insistatasupra pedepselor maxime, cu incadrdrile respective: episcopul Al. Rusula 25 ant, Ioan Cherteg 10 ani, Leon Man 10 ani, Chindrig Vasile 10 ani,etc.

Apardrea oficiald a advocalilor s'a mtrrginit sd spund cd episcopii greco-catolici gi mai ales episcopul Al. Rusu, cunoscut prin zelul siu aPostolic,nu s'au mullumit cu desfiinfarea Bisericii Romine Unite, deoarece insilqidefinilia existenlei lor a fost legatd de existenfa Bisericii. Deaceea incl din1948, prin suferinlele indurate la inchisoarea din Sighet, lagirele Celdf-rugani qi Dragoslavele ei erau hotdrAli si meargd pAnd la capdt, cu sacri-ficiul suprem. Este un fapt psihologic natural 9i normal, care nu poate fitigdduit gi combitut. Iar libertatea garantati de Constitulie le dldea drep-tul ca sd ceard gi libertatea Bisericii Greco-Catolice. Aceeagi bunllcredinll

l-a manat pe episcopul Al. Rusu si predea memoriul streinilor, ca strrefacl cultul greco-catolic. Dar deoarece nu-i materie politicd, ci religioasi,Securitatea n'ar trebui sd se amestece in astfel de probleme spirituale.Preolii au colaborat cu episcopul Rusu la activitatea de refacere a cultului,dar nu putem numi aceaste activitate instigatoare 9i de agitalie, deoarecen'a produs tulburdri 9i a decurs in linigte. ln concluzie, avocalii cer opedeapstr minimd pentru episcop gi achitarea preofilor gi celor 2 laici dinboxl.

Apdrarea episcopului Alexandru Rasz. Degi nu prea admiteau apdrareainculpalilor, totug episcopului Alexandru Rusu i-s'a dat voe si se apere,dar foarte sumar. Nu erau prezengi ziarigti gi nici public. Iar apdrareaepiscopului nu putea sd schimbe verdictul Tribunalului, care juca piesascrisd de Securitate Ei termina cu ultima scenjr a simulacrului judiciar:condamnarea. Apirarea episcopului Rusu am reugit s'o reproducem ideal,duptr cele auzite dela preolii din lotul lui, doi ani mai tdrziu, fie la inchi-soarea din Gherla fie la coloniile de munce din bnllile Dundrii. Episcopula inceput apdrarea prin recunoagterea integrald a activitelii desfdguratePentru refacerea cultului greco-catolic gi libertatea Bisericii. A declarat susgi tare cl ia asupra lui toati rispunderea evenimentelor din 1956, delaredactarea memoriului, rdspandirea lui printre preoli gi credinciogi, indem-nurile date pentru refacerea cultului, pantr la arestarea preolilor gi credin-ciogilor cari au rdspuns chemirii la lupti gi s'au jertfit pentru repunereaBisericii Romine Unite in toate drepturile ei. Iar pentructr guvernul n'adat nici un curs memoriului episcopilor, s'a gindit ca si-l trimitd instreiniltater sd predea memoriul Franfei, fara semnatard a tratatului depace cu Romania, care garanta libertdlile de congtiinttr a cetlfenilor, inclu-ziv a greco-catolicilor. Semnatarii tratatului trebuiau sd cunoascd ceeacese petrece in lari gi cum guvernul nu-gi respectr angajamentele. Episcopuln'a ciutat legdtura cu ambasadorul Franfei, ci cu ocazia vizitei i-a inminatmemoriul. Ministrul Franlei era insolit de un domn (un preot ortodox)de incredere, care se pare a trddat scena. ori perseculia Bisericii era cu-noscutd de multi lume externi. Deci predarea memoriului cu date cuno-scute, nu inseamna trddare. Episcopul nu recunoagte acuz{ia tendenfioasd,care calificl activitatea lui ca instigatoare gi de agitalie. El a procedat legal.La fel nu recunoagte depunerea lui din episcopat de cdtre guvern (in1948), deoarece puterea civilt gi politicd n'are acest drept, nici chiar papa,numai in caz d,e erezie, cdci alegerea gi consacrarea lui este pe viafd.

Nu-i adevdratd, acuzalia ci memoriul cuprinde falsittli gi calumnii,ponegriri gi bdtae de joc la adresa guvernului gi a regimului, cici eveni-mentele cuprinse in el sunt triite, sunt actuale, sunt istoria de fiecare zivtrzutil de sute de mii de cetileni. Cei care falsificd 9i denatureaza adevd-

-L02- -103-

!!4*nF.!!Flf:_

rul sunt guvernul, Biserica Ortodoxl Oficiald gi presa comunisti. Epircopllgreco-catolici n'au mers impotriva poporului ci aldturi de popor, caro.iiube$te gi ascultd. Dovadd sunt semndturile, libere gi spontane, in melrl,ale credinciogilor din lunile Iulie-August 1956 prin cari cereau punerea lnlibertate a episcopilor, preolilor 9i a Bisericii Romine Unite.

Guvernul este acela care a intervenit cu forfa, i-a izolat pe epiecopita arestat pe preofi 9i cauti si reducd, prin foc 9i sabie, totul la tlcerc Ai

umbrd. Organele regimului de securitate gi mililia, supriml orice putinllde manifestare liberd a voinlei, poporului. Episcopii dela M0nistire Curteade Argeg ;i-au manifestat numai dorinla de a fi urmafi de preoli gi credin-ciogi gi acestia i-au ascultat. Guvernul insd a intervenit brutal, cu forfa,prin metodele teroriste arhicunoscute, dela 1946 incoace, reducdnd totulla ticere. ln incheere, deoarece pregedintele Tribunalului a intervenit ca

si termine, episcopul Rusu a declarat ci nu regretd nimic din ceeace Iftrcut, era datoria lui gi este gata la orice jertfi pentru binele BieericiiRomAne Unite gi a Neamului Rom0nesc.

Astfel a vorbit episcopul Alexandru Rusu, aga s'a aptrrat marele ar-hiereu al Maramuregului ;i Mitropolit ales al Blajului, in fafa Tribunaluluicomunist, care n'avea nici o competenle si-l judece in materie de credintl,aga cum n'a avut Pilat asupra lui Isus. Dar aplrarea lui a fost o manifc'stare de credinfi, un cuvAnt respicat impotriva dugmanului, o apologie e

Bisericii gi o afirmare istorictr a drepturilor la libertate 9i vialit a celor

aproape 2 milioane de greco-catolici, a fost o pildn de curaj a unui ar'hiereu in mijlocul la9italii gi a tridirii celorlalli. Pentru preolii din boxl9i martorii la proces, a fost o zi de intlrire sufleteascl 9i de nndejde lnbiruinla Bisericii RomAne Unite. Celorlalli preofi, li s'a ttgiduit dreptulla apdrare (nici n'avea rost) intrebali fi.ind dacl sunt mullumili cu inca-drarea gi sentinla pronunlatd, ori dacd au vreo dorinli de a vorbi cufamilia, rudeniile, avocafii, etc., - la fel ca preolilor din lotul Satu Mare- Baia Mare, judecali in Oradea la 14 Februarie. Completul de judecatA

s'a retras sd delibereze gi dupd 15 minute s'a reintors, anunlind ci inca-drarea procurorului a fost justl, conform legii, gi inculpafii au fost con-damnali dupd cum urmeazd: Al. Rusu 25 ani inchisoare grea, Ioan Cher'tq 10 ani, Leon Man 10 ani, V. Chindrig 10 ani Teofil Baliban 10 ani,Oprea Liviu 5 ani, etc.

Sentinlele au fost semnate de cei condamnafi gi recursul trimia laCurtea de Apel din localitate, in 12 Mai 1957. ln aceeagi zi, episcopulAl. Rusu gi lotul lui au fost vArAli intr'o dubd gi transportali la inchisoa-rea Gherla, 40 Km departe de Cluj. Acolo se gdsea gi lotul din Satu

Mare-Oradea, din ziua de 9 Mai. Episcopul 9i colegii lui de suferinte au

fost pugi intr'o celuld la etajul 2 (secfia 3) inspre curtea interioar!. A9r

a fost lnmormantat primul lot, arestat in 1956, $i asa a fost cllcatr inpicioare libertatea de credinlr a Bisericii Romane unite pentru a douaoaril, cu cele 2 milioane de fii sufeltegti.

Dar acestea erau numai inceputul durerilor, era primul act al trage-diei Bisericii Romine unite, oprimati de baluarul apocaliptic. prima tra-gedie se terminase in 1955. A doua a inceput in i956, si se desfdgoardpind astdzi cu tablouri gi scene de adanc dramatism. Alte loturi de preofi,mai mici, dar tot importante, au fost ridicate in fard, in toamna anului1956 Ei primdvara lui 1957, peotru activitatea de refacere a cultului greco-catolic.

La Lugoj au fost arestati preofii Ioan ploscariu 9i Nicolae Armean.Primul, mai fusese inchis 6 ani 9i amnistiat in 1955 ; al doilea, a fostridicat in primavara anului 1957. pirintele ploscariu a fost condamnat Ia15 ani, pentru activitate clandestind, legdturi cu fugarii in munli gi cuepiscopii dela Minisrirea curtea de Argeg. Al doilear pentru agitalie 9iactivitate de refacere a cultului greco-catolic gi condamnat la 6 ani.

La oradea, in primavara lui 1957, au fost arestali pirintele EugenFoisor, Darabant Teodor, Roca vasile, $uta vasile, osian loan, MoinaGheorghe, oros Gh. gi Borz Ilie, pentru activitate religioasd de refacerea cultului. Au fost ridicali separat, astfel cl procesul loin'a produs marevAlvd, gi condamnali dela 4 la l0 ani. patru din ei au murit moarte demartir in 1960.

La cluj, au fost arestafi in primdvara anului 1957 preolii Iosif Bal,Damian v., gi chezan roan, Bochis Alexandru, pura Nicolae, Liviu pan-drea, 9i susman Ieronim impreund cu 3 frali cilugdri basilitani, etc., pen-tru activitate clandestind de refacere a cultului. N,au fost combinafi intr'unlot ci judecafi separat, primind pedepse intre 5 9i 10 ani.

La BIaj, avem lotul preolilor Lupea, streza vasile, cristea v.1 crisansimion, pentru activitate clandestind, asistenfi-spiritualil ;i refacere a cul-tului greco-catolic din 1957. Au fost judecali separat, gi cond.amnafi intre3 9i 6 ani.

La Baia Mare, avern lotul preofilor cristian simion, Gavrili Balan,Mare Aug., Pereni Anton, ridicali gi condamnali separat in primdvaraanului 1957 9i condamnali de la 2 pini Ia 6 ani inchisoare. pe mullidintre ei i-arn intalnit mai tarziu la inchisoare sau la coloniile de muncidin bdllile Dunirii.

ln toamna anului 1958, a fost arestat ra Bucuregti zenovie paclisanu,prelat papal fost profesor de teologie la BIaj director la Ministerul cul-telor. membru corespondent al Academiei Romane si cel mai mare istorical Bisericii Romane unite in ultima vreme. A fost acuzat de activitateclandestini de refacere a cultului greco-catolic cap de rezistengi gi legdturi

-104- -105-

cu ambaeada italiantr qi americanl din Bucuregti. A fost achingiuit lr rn.chetl gi duptr proces a decedat la Minieterul de Interne ln Bucurcqti lnNoemvrie 1958. ln 1960 a fost arestat canonicul Ioan Georgescu dindieceza Oradea fost inspector gcolar. profesor de teologie, publicist gi

mare istoric al Bisericii Romdne Unite. A fost condamnat tot pentru acti-vitate de refacere a Bisericii RomAne Unite, la 6 ani. A fost eliberat prinamnistie din 1964, 9i a murit subit in Martie 1969. Mai departe vom enu-mera cAgiva preofi, pe cari i-am intdlnit arestafi la diferite inchisori qi

colonii de muncd.

C. Rrcruur, DE TNCHTSoARE sr coLoNIE DE MUNcA AL EPIScoPILoR sI AL

PREOTILOR

In RPR erau multe inchisori, vestite pentru regimul lor aspru gi inu'man. Disciplina, asistenfa medicali gi alimentalia era similaril in toate. Se

deosebeau totug prin cele 3 regimuri 9i mai ales prin componenla defnu-1ilor. Dactr la Sighet viala a fost foarte grea, se datoreazd regimului aplicatdefinufilor. Dar sub aspectul compoziliei, Sighetul a fost un laglr eelect-gi delinulii n'au fost povara lor ingigi, ci o ugurare in viala comuntr. Inchi-soarea dela Gherla sperietoare veche pentru lume (33), era a doua inchieoarelugubri gi infioritoare din Ardeal, unde s'au chinuit mii gi au murit sutede oameni. Inchisoarea aceasta e mare. Este agezati la marginea oraguluipatriarhal Gherla; in partea de miazdzi, aproape de goseaua ce merge sprcDej. Are 3 pavilioane. Pavilionul principal, de culoare galbenl, cu 3 etajcgi 108 camere, mari sau mici, era cel mai nou, construit de romEni ln1930 pentru penitenciar, dar ungurii intre 194O-1944 l-att transformat lnInstitut Corector, iar comunigtii dela 1944 pdnd astdzi l-au menfinut ca

pugclrie de drept comun (pAne in 1947), apoi dela 1947 p6'nd la 1964

pentru politici. In anul 1947, ar fost vreo 60 delinuli politici, pentru dife-rite cauze minore, cu pedeapsd administrativd; perioada de detenfie dura3-6 luni, sau chiar un an, dupd care delinulii erau eliberafi, pe baza uneideclaralii scrise ci nu vor mai comite nimic impotriva regimului, etc., decifirl proces sau sentinli, ci la bunul plac al autoritililor executive; sigu-ranla sau poligia; abuz de putere 9i ilegalitate. In anul 1957, cAnd au

ajuns aici episcopul gi preolii condamnafi, numdrul delinulilor se ridicala 6000, deci, dupd zece ani, se inzecise. Dupi perioada de destindere din1955, in urma conferinlei dela Geneva, a urmat perioada de incordare gi

(33) Mamele din jur obipnuiau sd spunl copilagilor lor recalcitranti " Min8ncc-tcGheria ''', ca si-i spefre. Mai t0rziu au ajr,rns dici ioarte mulli tineri. S[ oe fi logatblestemul mamelor lor ?

tcroare ln farl, scontate cu mii de arest{ri. Definutii nu mai erau socotilipolithi ci ceriSti sau contrareoolulionmi adictr infractori ai unor legi sociale.ln realitate, guvernul (partidul comunist) urma tactica trasatd de Lenin:doi pagi inainte, unul inapoi; dupi aga zisi destindere (imaginari), intrain flgagul normal al teroarei; al oprimdrii, fdrd de care regimul comunistdin RPR nu poate dtrinui. Apoi a mai fost un motiv economic: guvernulmlrise suprafala agricoli, prin exploatarea regiunilor acvatice, bdllile 9idelta Dunirii, cari erau inundabile, dar cari puteau fi salvate de inundalieprin diguri gi canalizdri. Era deci nevoe de muncl gratuiti. Solufia a fostfbarte simpld : arestarea tuturor cetdlenilor care nu se uitau frumos la co-munigti, ci piezig 9i incruntat. Versiunea aceasta am avut-o mai tirziu delaministrul Geamanu, spusd unui preot, rudenie cu el. ln anul lg47-+8,pavilionul principal avea 3 capele: una greco-catolicd, consacratd de episco-pul Iuliu Hossu, in 1930, una ortodoxa gi una romano-catolica. In Dumi-neci gi sirb{tori serveau sf. Liturghie; erau mai mulli preofi, prinfte cariimi amintesc de Al. Todea, Eugen Foigor, Ieronim Persica, Dunca f.,Mihali, Sangiorzan, Dumitru Man, CArnafiu I., Muntean, etc. Tof se

adunam in jurul altarului, ne rugam, predicam gi ne intdream reciproc insuferinld cu ntrdejdea unor zile mai bune. Atunci mai exista sistemulvechi de inchisori, cu directori gi gardieni civili, independenli, cu libertatede migcare, cu ugile deschise ziua, ut plimbtri in curte, gezitori, vorbitor,etc. - dar in 1949, s'a schimbat complet, prin militarizarea inchisorilor,cu personal angajat in termen, director in grad de ofi1er, gardieni in grademinore, format din cadre tinere, angajali prin contract pe 9 ani, membride partid. Aproape toli au fost devotapi partidului, trup gi suflet, fiindrecrutali din elementele cele mai zeloase gi slugarnice ale tineretului comu-nist, bieli strraci, dar indoctrinali gi ademenili cu promisiuni gi favorurispeciale. Mulli au regretat alegerea funcliunii, insd nu se mai puteauretrage, dec6t cu mare risc de a fi sancfiona1i. In paoilionul 2, din mijloc,fost cindva regedinli episcopeascd, deoarece avea o emblemi gi o inscripliepe frontispiciu in limba latini, erau la fel vreo 500 delinufi. Aceastd cli-dire fusese inconjurati cu un gan!, plin de aptr, obiceiu medieval, pentruapdrare. Clidirea era veche gi avea ziduri foarte groase (3-4 metri).

In paailionul 3, aldturat, erau vreo 300 definuli, fiind mai mic, dartot aga de vechi, fdc0nd parte din regedinla episcopeascd. Clddirea aveaziduri groase de 2 metri, camere cu bolf gi gratii la feresere. Era cea maiinfectd dintre toate.

Regimul de detenlie (disciplinar\ era celular, adicd toatd ziua sub cheie.Camerele erau unele spre miazdzi, mai mari, de 11 m. pe 6, cu o capa-citate de 50-100 persoane, iar cele dinspre nord, mai mici. Geamurile aveaugratii duble (dreptunghiulare) gi obloane, ca si nu se vadi afar!. In celull

-106- -L07-

era WC. Paturile erau suprapuse, sistem Stan, cu ealtelc gi paturi. Nu cnvoe de culcat dela 5 dimineafa pAnt la 10 seara I se vorbea ln goaptl.

Disculiile, conferinlele, lecliile sau rugdciunile, absolut interziee. Nu odatlam fost pedepsili pentru infracliune. Preolii au fost amestecali cu civilii'primind ordinul ca si vegheze asupra disciplinii. Delinutii au fost foartcamestecafi, de toate nalionalitilile, religiile gi clasele sociale, de toate v$r'stele, tineri Ei bdtrini, intelectuali, muncitori gi gdrani. Au fost foertemulgi tineri, din generalia crescutd de regim, cari la un moment dat g'au

revoltat, au criticat sau au protestat impotriva dascdlilor lor, intre 17-20

de ani, etal- agitatori sau frontieri;ti, elevi de liceu sau studenfi, care ceresu

reforme didactice, autonomie universitard, rechemarea la catedrl a unorprofesori epurali, etc., iar ceilalli erau dintr'aceia care au voit st fugl din

!ard, dar i-au prins, fie la frontieri, fie cAnd plinuiau acasd. Aveau con'damniri intre 2 si 10 ani, inchisoare corec(ionald. Tinerii aceqtia au foet

foarte recalcitranli, nesupugi, nervoqi' agresivi, bdtdugi. Erau contrariali inconcepliile lor de viali gi deceplionali. Au creat o atmosferd de mare

tensiune nervoasd in celule. Administralia i-a amestecat cu cei mai in v$r'sti[, ca sil-i domoleascd 9i str nu Ie creeze probleme disciplinare. Pe dc o

parte paza severd a gardienilor, cu celulele inchise permanent, mlncareslabl, lipsd de lecturi, corespondenlI, aer inchis (imb0csit), pe de alt!parte, tovardgii de osdndi nervoqi' bitiuqi $i infami, au transformat lnchi'soarea intr'un iad, cu deten{ie grea. Dacd regimul extern' cu Securitateli-au arestat pe acegti tineri, curmind orice manifestare liberi, atunci gar-

dienii din interior, i-au maltratat gi mai mult. Deodattr cu ei am suferitgi noi, cei mai bdtrAni.

Am cdutat si facem apostolat, educalie, gcoaltr, cursuri de limbi strlinc,filosofie, lecturi, etc. gi am reugit in parte, dar conducerea ne-a pedepsit

mefeu, prin izoltrri, informetare gi bitdi, iar restul de delinuli au fost ostiligi chiar ne-au pdrAt ; eram intre ciocan gi nicovaltr. Aceqtia etau turndtot'ii,

care pentru un blid de m6ncare vindeau pe Dumnezeu' lara, neamul,

pilrinlii gi prietenii lor.Lotul episcopului 9i al preofilor s'a infruptat pe deplin de acest regim

insuportabil, care ar fi. un roman aparte, 9i care ar trebui scris pentru

opinia publici mondiald, mai ales pentru cea bisericeascl. ln Mai 1958,

am fost schimbali din cameri, gi s'au ficut alte combinalii, in scopul pri-menirii atmosferii gi termindrii multor conflicte 9i nepllceri, timp de unan, in condilii inumane gi dreadreptul nebune. Credeam ctr s'a terminatcu perioada de tensiune, dar am dat peste alta mai grea 9i mai ingrozi-toare. Conducerea a fost de vini, pentrucl a adunat intr'o cameril mare,

vreo 150 de tineri, dintre cei mai recalcitranli. Ln ziua de 14 Iulie a fost

o riscoaltr, provocatl gi pusi la cale de gardianul de serviciu (schimbul 3)

cu ofilerul de serviciu Todoran (ucigag la mina Cavnic), care au tras cu

arma prin uge, rtrnind 2 bdegi. Directorul, Goiciu, (bestie) 9i Crelu (Napo-

leon) politrucul, au cerut ajutorul Securitd1ii din Cluj. Bubuitul armelorgi strigdtele delinulilor dintr'o camerd mare, s'a intins pe toata aripa inte-rioartr a inchisorii, aruncAnd jaluzelele dela geamuri jos in curte. Securigtii,

gardienii gi soldalii au intrat in celuld, scofAndu-i afarl unul cdte unul,qi blt6ndu-i cu rdngile de fier. Zilele de 15-16 au continuat cu bitiile,jos in bae, cu capete sparte, brafe, rupte, rtrni $i leziuni corporale, ochi

tumefiafi, gemete, urlete. O mullime au fost puqi in lanluri, 9i au fost

distribuili in celulele unde nu se rdsculase nimeni. Directorul Goiciu 9i

suita i-au vizitat, injurdndu-i 9i ameninldndu-i ci-i omoard pe toli. S'a

ficut un proces de revoltd in incinta inchisorii, 9i i-au condamnat la 10-15

ani. Unii aveau numai cAteva zile pintr la eliberare, 9i acum, iatd-i con-

damnali pe lung termen ! Au cizut victime provocdrilor gardienilor, con-

form proverbului: turcul te bate, turcul te judeci.ln celula episcopului Rusu, a fost bltut preotul Teofi.l Baliban. Teroa-

rea s'a intelit gi regimul a devenit intr'adevir ingrozitor. Toati toamna

din 1958 9i iarna spre 1959 au continuat betdile 9i represaliile, pentru tolidefinulii. Gardianul de serviciu avea dreptul sd te pedepseasci pentru orice

fleac, sau din oficiu, firl drept de apel.

ln Ianuarie-Februarie, a izbucnit o epidemie de gripi. Asistenla me-

dicall fiind foarte precari, au murit cam 150. Doctorul Simu, ajutat de

doctorii delinuli Cornea, Orasanu, Romilau, Cioban, etc., au ficut eforturisupraomenegti dar degeaba, nu i-au putut salva. In camera noastri' cu 36

definufi, au fost bolnavi vreo 3. Eram 4 preoli greco-catolici, 7 romano-

catolici, 1 reformat, iar restul sectari. Iarna a fost extrem de lungi, dato-

ritl teroarei continue gi uneori nervozitilii din celuld. Ne-am rugat foarte

mult, ca sd ne linem moralul 9i si ne ptrstrtrm sendtatea.

In primivara anului 1959 a incetat gripa, iar doctorii Simu 9i ajutoriilui de1inu1i, ficeau vizite medicale, cu examinarea inimii, a pllmAnilor

9i a condiliei fizice (for!tr musculard, etc.) pentru verificarea oamenilor

capabili de muncd gi formarea unor loturi de muncitori - zigi voluntari -pentru munci patriotice in 1ard. S'a aflat gtirea ci vor pleca toli cei strni-to i la munci agricole sau edilitare, undeva pe malul Dunirii sau in Delti.ln luna Mai plecd primul lot, de 1000 oameni, cu un tren special, directla Periprava gi Grini, lnngd Brdila, pe Dunire. Munca agricold Ei funciard

(diguri gi gantier).In luna August 7, a plecat al doilea lot, tot de 1000 de oameni, in

care erau 9i multi preoli (catolici, ortodocgi 9i protestanti). in seara de 7August, au fost imbarcafi toli intr'un tren de marfd, de 20 vagoane, cu 50

de ingi in fiecare vagon, cu un butoi pentru murdlrii ln mijloc, 9i unul

cu api. vagoanele erau inchise pe dinafartr' numai fereatrele erau deschise'

tn gnri nu era voe sd te uili afard' Am trecut in joe Pe valea Some9ului'

apoi arn urcat in regiunea muntoasi, prin munlii Vrancei' spre izvorul

Muregului. Am urcat'sus la izvorul lui, de unde, am admirat toata cimpia

Muregului pAni in depdrtdri. Eram toli palizi, dupn 3 ani de celull, 9i ne

bucuram de razele "o'ur"lrri

care pdtrund"u p" ferestruici. Am trecut prin

defileul Ghimiq-Palanca, in Moldova, 9i am coborAt jos la Brtrila pe Du-

nere, dimineala in 9 August. Aici ne-am imbarcat pe un bac, oapor (Gi-

ronde) de 70 m. in lrrnglme, scos din uz' $i am cil5torit' (a monte)' sus

p"-o,rrrar". Fiind caldlam bSut apd din fluviul care curge prin 71iri.

i"o** in pintecele vasului gi nu vedeam decat cerul gi umbra catargului.' A- d"b"rcat intr'un cimp deschis, cu burueni inalte, prin care se

tdiase un drum (o poteca) "t'ejt'it de ambele pd4i de soldali' care se uitau

mirali la noi. Ne-au excortat in coloand vreo 5 km unde am dat peste o

colonie, din 2 bardci, inconjuratl cu gard de sArmI' 9i cu 4 gherete in

colpri. Obosili, fltrm|r.nzi, a,,pa o perchezilie corporali 9i la bagaj' am fost

repafiiz'r|iinnoilelocuinle,ro"t""aaposturipentruvite,inpustiaDunirii.Ne-am odihnit pdnd in i5 August

"attd, u* fost scogi la muncd' la con-

struirea de diguri. Era un inel de 44 km, colonia Salcia, care trebuia ridi-

cat, din pimint, ca sd inconjoare suprafegele mai inalte' agricole' qi si le

"f"* a" inundalia Dundrii. ln "".*t

iir"l, erar, 4 colonii : Salcia, Stoeneqti,

GrtrdinigiStrdmba,cu5000deoamenidetoatecategoriilesocialegiintelectuale,caretimpde8aniaumuncitcuroabagilopata,lazecidekm.dediguri,lasutedekm.deganfuri,lairigalie'ladrumuriqiclidiri'ridicdndcoloniidecase,adevdrateferme,redindagriculturiimiidehec-tare de pdmant foarte fertil, pentru cereale 9i zarzavatui' Zeci de preofi

din loturile din 1950-52 9i 195a, munceau aici, in condilii extrem de grele,

iarnacufrigexcesiv,cufoametottimpul'cuimplinireanormeifixatedeMinisterul de Interne, cu bitii, insulte, izolare completi de lume' de cei

dragi, etc. Cei boinavi neglijali, cei morti ingropali f{rd preot' intr'un

"i*Iti, al pulinilor cetdleni din satul salcia. cei care nu ficeau norma

erau pedepsili. Eu am fost primul, in 9 Septemvrie 19.59, pedepsit cu

bltii la tilpi cu r"r,gu ;" fier gicauciucul. Dureii sfigietoare pini in creer-!

ln timpul ".loi 8 ani, delinulii au fost perindali pe,la cele 4 colonii'

muncindladiferitelucriridebonificare,ganturi,irigalie,gosele,clldiri,numai pentru o mdncare slabi, rSbdind frig, foame, ploi, insulte, betei

gi izolare "o*pl"ta de lume. coloniile *" get"u,t intre bralele Brdilei 9i

Ialomilei,inconjuratecompletdeapd(3a)'Uniiaufostduqilacoloniile

(34) Primivara -fli toamna asistarn la -croncinitul cocorilor care zburau in cete

deasupra noastre, ,oo, oi[i##] l;#;;i; ."n;i"'ilJ;i;a- ei am6r6ciunea singiur6t6lii'

din Periprava gi Grinzi, ra taiat de stuf (trestie) din apit, vara Ei iarna.Aici au murit mul1i, printre care preralii Fanea gi Bacotiu, din lotul no-stru. cei bolnavi au fost trimegi ra inchisorire Gherra sau Aiud. Allii austat-la Tdrgu ocna sau la Dej panr in 1964, cand s,a dat amnistie sigraliere generald. N. B. - La Cherla, in 195g Martie, " *"rf, i;r.;;Man, in celula alituratd 66, iar tot in Martie 1959, am aflat de la unpreot romano-catolic_Abraham, cr preotii Agtilean vasile, oltean victor,Moisiu Alexandru, Felecan simion, etc. (vreo 10) au fdcut trecerea raortodoxie, in 2t octomvrie r95g. Adeziunea lor ii J"J"r"ri" preotuluiAstileanu au facut mare v6rvi. El a declarat ci nu mai infelege si suferepentru credinfa catolicd, se desoridarizeaza de papa 9i de episcopul sduIuliu Hossu, trecnnd la religia strlrmogeasc il (yezi, Biserica ortodoxi,1958)(35). In timpur-acesta, Jpiscopii 9i preolii

"i.r,"1i irr- igso, erau chi-nuili in inchisorile Gherla 9i Aiud Ei ta coroniile de munc, din biliile 9idelta- Dundrii, isprgind pentru picatele confralilor gi mijlocind la Dumne-zeu harurile necesare pentru rif"""r." Bisericii Rom6nl unite.Perioada dintre 1956 9i 1964, a fost tot

"q" a. gr."-Ei chinuitoarepentru Biserica Rom6nr unitr, ca prima, dintre rgag ;i 1956, cici diavo-lul, cu slugile sale comuniste, a clutat sd_i extermine pe episcopi gi pepreoli, prin muncile inumane din susnumitele colonii,

"" .a nu mai rdma-n{ nici o rezistenld in !ari. De fapt, in perioada aceasta avem foartemulli martiri gi mirturisitori, care s'a., jertfit pentru credinla catorica giBiserica Romdnr uni1e. Enumer'm pe cativa dintre ei: Martirii Bocavasile, suta vasile, osian roan, Fanea irictor'(oraaea;; nucotiu Aug., ManLeon, Baliban Teofi'r (crui), Bob Gheorghe, vida r-uaoui" (Baia Mare);episcopii : Ioan Balan (Lugoj), Alex. Rusu (Baia Mare) Marturisitori aicredinlei au fost episcopii 9i preofii Ioan cheiteg, r. s"rigiorran, prundug

Aug', Bochis Alex., susman reronim, chindrij vasile, ?rr"r*"r, vasire(clui)' streza vasile, cristea vasire, Mihai Ioan, simion crisan, Lupea I.(Blaj), Balan Gavril, cristian simion, sabau Alexandru,-s"o", p"ut, s"r"-ran Alex' (Baia Mare), proscariu I., Armean Nic., gi Bordas vasile (Lugoj),Iuliu Hirte, Maxim virgil, Ar. Raliu (oradea). se cuvine s' amintim inmod special, pe canonicul Ioan Georgescu (Ciradea) 9i pe freratul papal?.1?ui". P.aclisanu (Blaj), ambii oamerrl a" gtiirr1a, 9i cei ,,,ui U,rrri istoriciai Bisericii RomAne Unite din ultima vreme.

Primul a fost arestat in 195g Ei condamnat Ia 10 ani inchisoare,pentru activitate de refacere a cultului greco-catolic. A stat inchis la Gheda

. (35) Drept risplati,.patriarhgl Iustinian Marina.l-a. c-onsacrat episcop gi I_a numitff;if,i:i*nal' A funcfion"t l" constanla, biii"'"iii, rt-d'bilil"#i"L.r" Episcopul

-110- - 111 -

l]w- . t --rYFfa

pAnr in 1964. A murit de atac de inimr in 1969, Noemvrie, ln fala Bire-ricii Sf. Iosif din Bucuregti.

Al doilea, a fost arestat acasr in vara anului 1958 si condamnat totpentru activitate de refacere a Bisericii Romdne unite. ln timpul anchetei,la Ministerul de Interne, Bucuregti a fost bdtut crunt ca sI declare, poplacul comunigtilor, gi str-gi recunoasci grqalele. A refuzat categoric, iarla proceg, a avut curajul si-i demagte pe ctliii sri. Rezultatul a fost,retrimiterea lui in beciurile Ministerului de Interne, unde a murit in urmachinurilor indurate, in Noemvrie 1958. Este unul dintre marii martiri aiBisericii.

Regimul de exterminare dela inchisorile Dej, Gherla pi Aiud cAt 9idela coloniile de muncil din salcia, etc., a continuat pinitr la amnistiagenerald din 1964. Nu se va putea descrie niciodati toata gama de sufe-ringe inventati de comunigti, impotriva delinulilor, printre care erau epi-scopii 9i preolii romani uni1i. Le putem cuprinde in citeva cuvinte: tero-are, insulte, bdtdi, foame, frig, boli, munci extenuante, izolarc gi moartcRegimul acesta a fost un asasin in massi al neamului romf,nesc ai al fiilorBisericii.

Menlionam in chip deosebit pe ultimii episcopi care au mrrturisitcredinfa gi au apirat Biserica Romana unitd cu jertfa vielii lor : pe cpi-scopul Alexandru Rusu, mitropolit ales al Blajului, care gi-a petrecut ultimiiani de mucenicie la Dej gi Gherla in viald de rugdciune gi apostolat printrcprietenii sii de suferinle. A suferit ca un sfant 9i a murit senin ca unmartir, in mijlocul celor 30 de frali de celuld, ldsand un testament deinalti linuti apologeticd cregtineascd, in ziua de 9 Mai 1963, la inchisoa-rea Gherla. Ultimul, este episcopul Iuliu Hossa, relinut in domiciliu obli-gatoriu la MAnilstirea Cdlddrus,ani pind la moarte in 28 Mai 1970. Dinacest locag istoric de inchinare, s'a rugat mereu pentru Biserica sa, aintervenit la toate autoritdgile comuniste pentru libertatea ei, a intrelinutcorespondenlii cu mulf preogi intdrindu-i in credinld, gi a fost numitCardinal al Bisericii Catolice din partea sfantului Pdrinte papa paul alvl-lea. Aceasta a fost suprema recunoastere a activitdlii gi fidelitalii luifall de Bisericd. Azi este martir in ceruri.

ln afari de aspectul urAt ,si trist al detenliei, trebue sI lutrm in con-siderare aspectul spiritual al vielii de condamnali, treit de epiecopii gipreolii greco-catolici impreunl cu mulli credinciogi, care au etat alcturide ei in acele zile de incercare. Peste tot, episcopii gi preolii au dus oviali spirituald intensi gi au desfdgurat un apostolat curajos intre fralii lorde suferinle. Degi erau absolut interzise rugiciunile gi conferinlele religioaee,sau de orice naturl, totugi in Dumineci sau in zilele libere, ,, p" cracl',,dimineala gi seara, ei au reugit, cu mare risc, sl se adune 9i ed se roage,

rl predice ori chiar sr celebreze sf. Liturghie. La etrrbltorile imp{rlteqti,Craciun sau Pagti, au reugit si trliascd momente inlllltoare, ca in vialade libertate. cu ajutorul unor gardieni omenogi gi credinciogi, stand dep0ndil sau de veghe, episcopii 9i preofii au slujit sf. Liturghie chiar inlocurile cele mai lugubre gi ptrzite de dugmani. se cuvine si amintesc maiales viala spirituald dela colonia stoinegti gi stramba, din balta Briilei.vor rtrmane memorabile conferiniele spirituale gi reculegerile de la str6m-ba, in anul 1962, incep6nd cu luna Martie 9i pAnd in 17 Mai.

In aceastd colonie se formase un cerc de studii religioase, condusede un grup de preoli, in frunte cu preolii prundug Aug. 9i Alex. Ra1iu,studii la care participau preoli gi credinciogi ortodocgi, in majoritate, gi cares'au transformat intr'un dialog ecumenic.

Pentru sirbltoarea Pagtilor, baraca compustr din 200 oameni, aproapetoli intelectuali, s'au linut separat exercilii spirituale pentru preoli,

-gi

separat pentru laici. Siptdmina Mare a fost trriti intr'o reculegere per-fecta, iar Paptile celebrate intr'o atmosfertr indltitoare de manifestaie acredinlei 9i infrrlirii intre delinulii celor doutr Biserici. Toli erau emolio-nali panl la lacrimi 9i se imbrdpigau ca adevtrrali cregtini, in spiritul gi dra-gostea lui Hristos. Dintre laici, trebue si amintim pe prof. Desideriu SAr-bu, convertit la catolicism, duprce trecuse printr'o crizd de ateism in ca-drul partidului comunist. Aceeagi via1tr a fost trrita de episcopii Al. Rusu,I. Hirp Al. Todea, etc., la Dej gi Gherla. Regret{m ci paginile aceste nune permit sd ne extindem asupra tuturor focarelor de viali gi triire spiri-tuald in inchisori. Ele au fosr multe gi bogate. Fogtii definuli din Romi-nia le vor purta in amintire pentru totdeauna.

Figurile episcopilor gi ale preofilor, pilde mirele gi glorioase ale Bise-ricii Romane unite, vor rimane intipirite deapururi in sufletele preolilor9i credinciogilor greco-catolici, iar viafa lor va fi cuprinsd intr'o istorieaparte, inchinati martirilor. PAni in anul 1964, mulli preoli care gi-auispngit pedeapsa, au fost trimigi in domiciliu obligatoriu, pentru faptul ctnu s'au indreptat la inchisori gi colonii, nu s'au incadrat in spiritul nouluiregim din !arl. Amnistia din l9&, dupi moartea cdrruiui GheorgheGheorghiu-Dej gi insciunarea lui Nic. ceaugescu, a pus in libertate lotu-rile de episcopi 9i preoli condamnali in 1950-52, 56 9i 58, printre careavem pe Iuliu Hirle, Maxim virgil, Muregan Dumitru, pall losif, Dara-bant Teodor, 9i Raliu Alexandru (oradea), Todea Alex., Leluliu Ioan,I. Gorgescu, streza vasile, cristea Ioan (Blaj), chindrig vasile, $ugmanIeronim, Prundu; Aug., Bochig AIex., Muregan Gheorghe (cluj), DiagomirIoan, Balan Gavril, cristian simion, Marian Gh., sever paul (Baia Mare),Ploscariu loan, Armean Nic., Bordas vasile (Lugoj), alituri de cei mai dejos cetdleni ai Republicei Socialiste Romine.

-712-_ L1.) _

Coloniile de muncd si domiciliile obligatorii (scmi-inchicori) au durrtpAnl in 1964, cu toate protestele puterilor semnatare ale tratatului dc pace

cu Rominia (USA, Anglia, Fran!a). Degi condilia de primire a RepubliciiSocialiste Romine la ONU a fost respectarea libertnlilor omenegti, de g0n-dire, credinltr gi exprimare, totuQi lara a fost o inchisoare gi un luglrimens de condamnafi, care luptau pentru respectarea lor. Guvernul comu-nist din Bucuregti a menlinut teroarea interni gi a desftrgurat o propagandlrnincinoasi de justificare a ei in striintrtate.

Din 1944 pAnd in 1964, timp de 20 de ani, cu aujtorul neprecupefital URSS, guvernul din Bucuregti a reugit sd distrugl tot trecutul cultural,napional, social 9i spiritual al 1trrii gi si instaureze un regim terorist decomunizare gi sovietizare a poporului romAn.

D. Srruerre Brsnnrcn Rouere UNrtn oupe 1964 eANA AsrAzt (1973)

Guvernul din Bucuregti, cu ajutorul Securitdlii 9i al mililiei, a redusla ttrcere strigdtul de durere al Bisericii Romdne Unite, care cerea dreptulla via1i. Procesele episcopului Alexandru Rusu 9i al preolilor din 1956 qi

1958, declaraserd activitatea ei drept clandestinl, agitatoare gi de inaltiltrjldare. Biserica RomAnd Unitd a trebuit sd intre iardg in catacombe.Indrisneala episcopului gi a preolilor a adus asupra credinciogilor (Bise-ricii) cifiva ani de teroare, torturl gi rlstignire. Inchisorile 9i coloniile de

munci au mdcinat rezistenla lor, pe unii i-au ingropat de vii, iar pe alliii-au silit si apuce drumul pribegiei.

Amnistia din 1964 a pus caplt acestei stiri, 9i Biserica RominI Unitta trebuit sl accepte lanlurile robiei samavolnice. Singurul episcop suPra-

vieluitor, Iuliu Hossu, era mazilit Ia MAnistirea Ctrlddrugani, de undepriveghia la sfA$ierea turmei 9i se ruga lui Dumnezeu pentru refacerea

Bisericii iubite. Episcopii consacrali in 1950 impreund cu preolii nesemna-

tari, au clutat si se angajeze in diferite slujbe, in administrafie, in invl-ldmant sau in interprinderi. Multi dintre ei, au desfdgurat o activitate spiri-tuald printre credinciogii lor, ca de ex. in lara Oagului, iar ceilalf au con-tinuat viala lor sufleteascd in familie, bucurAdu-se de faculttrfile acordate

de episcopi, de a celebra sf. Liturghie in casele lor. In parohiile mixte,unde era biserica romano-catolicd, mulli credinciogi participau la liturghiilelor, primind toatl asistenla spirituall dela preolii latini. Practica aceasta

incepuse in 1948, dupl desfiinlarea oficiall a Bisericii RomAne Unite.Guvernul interzise preo1ilor romano-catolici orice asistenltr spirituall

pentru greco-catolici,.afi.rmAnd cd " unificatea" a fost o problemi romd-neasctr, in care ei n'au dreptul si se amestece. Unii preoli infricati s'au

8uPu8, dar allii nu. Deaceea au fost urmirili, sanctionali ba chiar arestaligi condamnali. Prin unnare, guvernul nega greco-catolicilor dreptul de ase ruga in Biserica Romano-catolicd, iar preofilor romano-catolici le inter_zicea dreptul de a primi gi a asista pe credinciogii greco-catorici refugialiIa ei. constitulia insd garanta ribertalea rerigioasd ! dupa revirimentul din1956- inibugit de guvernul comunist, preo[ii nesemnatari) care fuseserd mar-tori Ia procese, sau participaseri la u"lirrrr"u de refacere a Bisericii Romaneunite, o parte' au rimas in funcliile lor civile vechi, iar o artd parte, aaderat la ortodoxie, pentruca si scape de suferinge gi de inchisoare. Decidacd Biserica Romind uniti a dat dovade de vitaiirat" 9i prrt.r. de luptd,de afirmare, in incercarea ei de-a dobandi libertatea, u ,r"urri, sd se resem-neze cu starea anterioari, pierzand unii preoli, iar restul credinciogilor aufost obligali sd stea sub ascultarea ierarhilor gi a preolilor ortodocgi.

conciliul vatican II a validat starea aceasta, admiland participareacredinciogilor greco-catolici la liturghiile ortod.ocgilor, declarand validn gisalvatoare toatd asistenla ror spirituha. Dupd eliberur"u episcopilor clan-destini greco-catolici, in 1964, cuvantul de ordine pentru ir"o1i a fost sise ablind de la orice activitate religioasi printre greco-caiotici, ca sd nupfovoace regimul comunist gi sr aducd o alta perseculie. Era o pdrereprudenti 9i diplomatici, acceptati de unii, in speranla cd guvernul dinBucuregti va ajunge la idei mai bune si va da ribertate Bisericii. Episcopii9i preofii acegtia agteapta

T_"r:,, o conjuncturi politicd favorabili pentrurefacerea Bisericii Romane Unite, din iniliativu 9i ing.lepciunea guvernuluicomunist (a9a episcopii Iuliu Hirle 9i Ioan chert"rj. c.itutgi eplscopi (Al.Todea, I' Ploscariu Fi I. Dragomir) irnpreun{ cu un grup de preoli ade-renfi, impdrtigesc ideea contrard, de lupti, de activitaie clandestinn si derefuz d'e a se incadra in vreo slujbn civita. Ei nu admit nici o negocierecu statul gi agteapttr refacerea Bisericii Romane unite numai pririinter_venlia lui Dumnezeu, fdri ajutorul sau consimfdmantul regimului comunist.Ei nu sunt de acord cu reforrnere aduse de conciliul vltican rI, nici cuatitudinea ecumenicd sau a dialogului care stipanegte astizi in Bisericacatolici, 9i in lume. Argumentul lor este bazait pe maxima : Dumnezeun'are nimic comun cu satana, nici Isus cu diavolul. Ei sunt convin;i crguvernul actual, cu toate_afi,rma1iile pacifiste ;i de riberarizare a 1irii, nuva da niciodatd libertate Bisericii Romane unit". Ir, ,""tit"t", episcopii gipreolii amnistiali in 1964, au putut obline, in majoritate, posturi civile,.in industrie, administralie gi chiar in invdfdmant,

"., ,r, ."iu, "or".prrr-zator, iar cei bitrani si-gi aranjeze situalia pensionari, in raport cu aniide serviciu, exceptind perioada detenliei.

- Dar in general, autoritd!ile civile, securitatea 9i Mililia, au fost foartevigilente gi din cind in cnnd i-au chemat ra mici interogatorii, despre inca-.

-114_ -11r-

'I4ill|FlFF-

drarea lor in cArnpul muncii, despre atitudinea lor fatl de regim, delprcplanurile de viitor, etc. Ba i-au intrebat dacl se gAndesc sil colaboreze cu

regimul, pe teren cultural, social gi caritativ, sau ba ? Tactica comuniltl,dupd 1964 este fixatd pe tendinla de a angaja pe toli preofii, fogti definufi,in cdmpul muncii, fiind elemente de valoare, care pot contribui la progrcculmaterial gi spiritual al poporului.

Guvernul a interzis preolilor greco-catolici trecerea la ritul latin, obli-gind pe toli rom6nii sa fie ortodocgi. Faptul acesta 9i hotirArile ConciliuluiVatican II de a valida facultelile Bisericii Ortodoxe peste credinciogii greco-

catolici, i-au umplut de mAhnire 9i blazafi in cuget se gindesc la valoarea

suferinlelor lor pentru credinla catolicd, care pare zadarnicl. Contactele

ecumenice, ca spre ex. vizita Cardinalului Ktinig din Viena la Bucuregti

in 1968, 9i a Patriarhului Iustinian la Viena, vizita Patriarhului Iustinianla Bruxelles in Mai 1972, precum Fi vizita delegaliei ortodoxe la Vaticanin Martie l972,lasd impresia ci Vaticanul ar negocia cu Biserica OrtodoxilOficiali gi ar fi gata chiar la anumite concesii, in vederea refacerii BisericiiRomdne Unite, sau a unirii tuturor bisericilor. Pe de alti parte, vizitele

oficiale ale Pregedintelui Gh. Maurer gi Mtrnescu in 1968, au adus o sPe-

ranld vagd, intr'o eventuali reluare de legdturi diplomatice ale guvernuluicomunist din Bucures,ti cu Vaticanul, 9i prin urmare ln modus t:iztendi

pentru libertatea Bisericii RomAne Unite.PAni in anul 1970, Biserica RomAna Uniti era considerati ilegall,

orice activitate religioasl a clerului interzisi, iar credinciogii, in marea lormajoritate, sub jurisdiclia Bisericii Ortodoxe. Sunt foarte pulini credincioqi,

la orage sau la sate, in parohiile mixte, care frecventeazd Biserica Romano-

Catolicd. Episcopii gi preolii greco-catolici nesemnatari 9i care mai rezistil,

cu nidejdea refacerii Bisericii RomAne Unite, sunt in numilr de aproxi-mativ 250. Restul, din 1700, s'au incadrat, sau au murit, sau sunt Pen-sionali. Guvernul comunist nu e dispus si refaci Biserica Romini Unitl,iar Biserica Ortodoxi a;teaptd si treaca timpul, care lucreazd in favoarea

ei. Regimul este stdpin absolut pe situalie, are instrumente docile, Secu'

ritatea, Mililia gi mii de agenfi, spioni, turndtori, care lin sub ctlcticele 20 milioane de cetdleni romAni, fdrl posibilitate de schimbare. Bise-

rica Ortodoxi Oficiald secondeazi toate acliunile lui. Biserica Romano-

Catolicd este toleratd din motive politice, iar celelalte biserici sau secte,

igi vdd de existenla lor aproape imperceptibild. De fapt, nici o bisericln'are nici un cuv6nt in problemele politice ale Statului, iar influenlaei dispare incetul cu incetul. Biserica are un rol intern, particular, in in-cinta clidirii, pentru sufletele care cred in Dumnezeu gi ln doctrina cre-

$tini.Regimul comunist, propagd ateismul Etiintific ln qcoli, ls radio, in

presl, la intruniri ; interzice tuturor membrilor de partid, funcfionarilor,profesorilor, frecventarea bisericii ; a scos orrce elemente de educalie reli-gioasi din gcoli -si impiedici catehizarea tineretului. Biserica nu zice nimic,nu indrdsnegte si critice, iar cetalenii s'au acomodat cu toate neajunsurile,zicdnd: fie ce va fi; ceeace a fost am vdzut, sau Dumnezeu cu no'i.

In 1967 au fost arestali 3 preoli greco-catolici pentru activitate reli-gioastr. Unul a murit anul trecut, ceilalli 2 sunt acum liberi. Viitorul e unmare semn de intrebare. Toli doresc distrugerea comunismului 9i refacerea

Bisericii Romine Unite. Probabil ci in cadrul ecumenismului, peste cA-

teva decenii, vom asista la Unirea Bisericilor. Totul este in mAinile Pro-videnlei, care indreapte toate spre binele nostru.

Alexandru Raliu

rii:;t 1'jli

l',.r."11.-, r:r : i1,.: ' ,, . , , : I .,',i,,1

-LL6_