S`n`tate Sucul natural de coac[ze negre este valoros`n curele de vitaminizare

Pagina 5

inspira\iepentru machiajede Halloween

Pagina 7Frumuse]e&

IAnul XVI Nr. 805 Duminic[ 28 octombrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

S[tm[renii aveau probleme ;i cu iluminatul electric din cauza unor contoare defecte

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la unnou acord de diminuare a emisiilor de dioxid de carbon,în timp ce România încearcă să facă faţă noilor fenomenemeteorologice extreme şi limitării emisiilor, măsurăimpusă de UE. “Omenirea are mult mai puţin timp ladispoziţie pentru prevenirea unui dezastru natural.Următorii ani sunt cei mai importanţi din istorie”, a

declarat Debra Roberts, co-prezentatoare a conferinţeiIPCC.

Acordul de la Paris prezenta în 2015 faptul că ţărilemembre trebuie să împiedice creşterea temperaturilorla peste 2 grade Celsius. În prezent, nicio ţară puternicindustrializată nu este pe punctul de a îndeplini aceastăcerinţă.

Vicarul Petru Cupcea (1875-1940) a fost ales destudenţii români preşedinte al societăţii literare carefuncţiona în mod clandestin în seminarul dinBudapesta. Din 1912, vreme de trei decenii a slujit cudevotament la Supuru de Jos, ca paroh şi protopop.Participă la viaţa culturală, politică şi economică aromânilor din aceste părţi. Astfel, în 1906 îl găsimprintre fondatoriibăncii româneşti“Arina” din Sanislău,alături de alţi luptătoriai inteligenţiei românedin aceste părţi. În 1918 a fostnumit asesorconsistorial, în 1923arhidiacon onorar, în1926 exactor diecezan.Din 1932 a fosttransferat în parohiaŞimleul Silvaniei,îndeplinind şi funcţiade vicar foraneu alSălajului.

Petru Cupcea, printre participan\ii la adunareadin 1 Decembrie 1918

~n anul 1899,la Prim[riaSatu Marenumirile ̀ n func\ii se f[ceaupe “pile”

Unirea Bucovinei a fost urmată de 22 de ani de viață românească, în care provincianou realipită a cunoscut alături de Patria Mamă un real progres în toate domeniile

Cei care practică meditația reușesc să combatăefectele negative ale stresului de zi cu zi tocmai prininducerea unei stări de liniște sufletească, pace in-terioară.

Meditația ne ajută să ajungem la echilibrul pecare ni-l dorim, la acel echilibru interior la care vi-săm. E o tehnică de relaxare care poate să fie prac-ticată de orice persoană și se învață la orice vârstă.

Specialiștii ne atrag atenția asupra faptului cămeditația nu e ceva nou, nu are legătură cu vreunfenomen paranormal, ci e o practică veche de mii deani care în prezent e utilizată pentru relaxare și pen-tru a reduce stresul. Pagina 10

Pagina 3Pagina 11

Titanic II, replica modernăa celebrului Titanic, care s-a scu-fundat în 1912, ar putea colindamările și oceanele lumii înce-pând cu anul 2022. Omul de afa-ceri și politicianul australian Cli-ve Palmer, aflat în spatele iniția-tivei controversate, a anunțat, înseptembrie, că proiectul a fostreluat, după o dispută financiarăcu guvernul chinez care a opritdezvoltarea lui în 2015. Ideea afost lansată pentru prima datăîn 2012, iar replica Titaniculuiva avea la bord același numărde pasageri ca și predecesorulsău, și anume 2.400 de pasageri.Nava va pleca din Dubai și, dupăo călătorie de două săptămâni,ar trebui să ajungă cu bine înSouthampton, Marea Britanie.De acolo va avea același traseuca nava originală, urmând să fieancorată în portul din NewYork. Replica Titanicului va cos-ta 500 de milioane de dolari, iarpână în prezent nu au fost oferitemai multe informaţii desprepreţurile biletelor și nici despremomentul în care acestea vor fidisponibile.

Nava `și va purta pasageriide la Southampton la New York,dar ulterior vor urma și alte că-lătorii.

Una dintre cele mai vechinave scufundate a fost descope-rită în stare perfectă de conser-vare pe fundul Mării Negre. Na-va grecească ce are o lungimede aproape 23 de metri a fostgăsită după 2.400 de ani de lascufundare.

Nava a fost descoperită în-tr-un “cimitir al epavelor” în careau mai fost descoperite anterioralte 60 de epave. Conform MailOnline, în cadrul celei mai re-cente misiuni de explorare, dala sfârșitul lui 2017, echipa a des-coperit ceea ce este consideratca fiind “cea mai veche epavăintactă”. O astfel de navă comer-cială a putut fi observată anteriordoar pictată pe vasele străvechigrecești. Epava a fost descoperităla peste 2 kilometri de suprafaţăși ar putea oferi noi detalii cuprivire la povestea grecească ve-che în care Odiseu se leagă decatarg pentru a nu fi ademenitde sirene. Vasul pe care este pre-zentată scena cu Odiseu, dar șio navă asemănătoare cu cea des-coperită în Marea Neagră, se re-găsește în Muzeul naţional dinLondra. Cu ajutorul unui sub-marin controlat de la distanţăde un specialist britanic a fostdescoperită nava aflată la peste80 de kilometri de ţărmul Bul-gariei. Zona în care a fost des-coperită epava este lipsită de oxi-gen, fapt ce conservă materialeleorganice timp de mii de ani.Epava provine din anul 400 î.Hr.

noul Titanic va filansat la ap[ înjurul anului 2022

Cea mai veche epav[ intact[ din lume, descoperit[`n Marea neagr[

În special după izbucnirea Re-voluției ruse din februarie, au fostschițate mai multe planuri referi-toare la viitoarea situație a Buco-vinei, aflată la întretăierea a nu-meroase interese austriece, ruseștiși ucrainene. Ucraina urmărea săse extindă asupra Bucovinei, ca șia altor teritorii ce aparțineauatunci Monarhiei Austro-Ungare.

În vara anului 1917, deputațiiucraineni din Parlamentul de laViena se pronunțau pentru încor-porarea Galiției orientale, a Buco-vinei și Rusiei subcarpatice într-oprovincie autonomă a Casei deHabsburg.

Elemente interne rusofile dinBucovina cereau constituirea Car-patorusiei, care să cuprindă și oparte însemnată a Bucovinei. Întreacestea, au fost voci care revendi-cau Moldova întreagă, invocându-se, contrar realității, apartenențaacesteia la principatul de Halici.În cadrul tratativelor de la Brest-Litovsk, începute în noiembrie1917, delegații Radei ucrainene aucerut ca Galiția, Bucovina și Car-patorusia să fie unite în Ucrainade vest, cu garantarea deplinei au-tonomii naționale. Pagina 4

Pagina 2

Omenirea nu mai are mult timp pentru reducereaefectelor schimb[rilor climatice, potrivit unui studiu

Se `mplinesc 100 de anide la Unirea Bucovinei cu România

Medita\ia, practic[veche de mii de ani

2 Informa\ia de Duminic[/28 octombrie 2018

Despre pileÎn cadrul relatării noastre despre

ședința consiliului local ne aducemaminte de pilele care influențează înmod hotărâtor alegerile și care au fostmereu o piedică în calea adevărului șicare îngreunează promovarea calitățiiexcelente.

Despre pile se spune că ele nu vordisp[rea niciodată de pe suprafața pă-mântului pentru că nu va veni nicio-dată vreo perioadă în care oamenii săașeze interesul public deasupra legă-turilor de amiciție sau de rudenie.

Rezolvarea cu succes ale sarciniloradministrației publice necesită o forțăde muncă bine calificată și performan-tă, și din această cauză corporațiile au-tonome cu drept de alegere și vot artrebui să fie conduse de ideea angajării,acolo unde este posibil, a unor forțe demuncă tinere, să educe niște funcțio-nari care își pun forța tânără, împreunăcu cunoștiințele practice dobândite șicapacitățile intelectuale, în slujba sa-tisfacerii solicitărilor comunității, larezolvarea competentă a problemelorivite, ca cei care suportă povara finan-țării instituțiilor administrației publicesă aibă parte de niște servicii exacte,nepartinice și drepte.

Însă vedem că nu există niciun felde alegere fără pile, toată lumea cautăsusținători, care fac rost de cât maimulți adepți, iar finalul treburilor încele mai multe cazuri este că la alegericâștigă nu cel care ar fi cel mai potrivitpentru o funcție sau alta, ci cel care aresusținători buni.

Dar asta va fi la fel și în viitor, iardacă noi am făcut vorbire aici desprechestiunea pilelor nu am făcut-o să fa-cem observații în legătură cu capaci-tățile unora sau altora, sau că am con-damna niște relații prietenești sau defamilie încărcate cu amintiri frumoasecomune. Noi am dori instaurarea unuiprincipiu ideal, pe care dacă s-ar reușisă fie impus și în sala consiliului local,atunci am avea acolo un model puter-nic, la înălțimea vocației care i-ar re-veni.

Contoarele de curent

Zilele trecute, un profesor univer-sitar și expert a făcut nişte declarațiiîn legătură cu contoarele de curentelectric.

Profesorul respectiv a montat înpropria locuință trei contoare din celemai sigure, iar acestea au arătat în timpde 4 săptămâni, la același consum, va-lori diferite, însă în orice caz mult maimult cât a fost consumul real. Mai mult,el lipsind de acasă 6 săptămâni, decineavând niciun fel de consum, contoa-rele au arătat totuși un anumit consum.Prin urmare, putem constata că la oraactuală nu există niciun contor care săindice exact consumul.

În ciuda faptului că este vorba aicide un lucru cunoscut, municipalitateaa comandat pentru consumatorii localimai multe sute de contoare, iar consu-matorii vor fi obligați la plata acestorcontoare inexacte la un preț piperatsau cu o dobând[ mare la achiziție.

Oare nu era mai bine dacă orașul

ar fi calculat cât costă anual dobândași ratele lunare, cât costă amortizarea,și în urma rezultatului ar fi lăsat platacurentului `n sistem paușal?

Se spune că sistemul contoareloreste unul mai echitabil, lucru ce eu așfi gata să-l accept, dacă ar exista con-toare exacte, însă momentan așa cevanu există. Se mai spune că mulți con-sumatori au făcut abuz, consumândmai mult curent față de cel plătit. Măîntreb< cum s-a putut întâmpla acestlucru? Numai așa, că până acum nu aexistat niciun fel de control, lucru cear fi putut avea loc în cursul multorverificări. Este ciudat ca din cauza unoroameni și din cauza indulgenței con-ducerii să sufere consumatorii. Rog ier-tare, dar acest lucru nu este unul echi-tabil!

Mulți cetățeni, la fel ca mine, aufost de acord cu introducerea curen-tului electric, cu condiția că am fostasigurați de sistemul paușal. Cum amajuns acum acolo să ne procurăm niștecontoare fără siguranță? Acest proce-deu se numește în limbajul sportuluifentă!

Ce se va întâmpla, dacă mulți vorvedea, ca și mine, că prețul de consumeste prea mare și renunțând la contoarevor renunța și la curentul electric? Înacest caz contoarele se vor aduna `nceva magazie ca un capital mort, iarconsumul se va reduce la minim, șiorașul va suferi niște pierderi mai maridecât dacă ar fi mărit[ taxa paușală.

Iluminatul public electric să nu fieceva iluminat de lux, ci așa cum este el

și în alte părți, deci să aibă acces la elși cel mai sărac om, lucru ce ar fi dedorit și din punct de vedere al sigu-ranței străzii.

Toate acestea trebuiau gândite șirăzgândite, înainte să fie comandatecontoarele.

Kovacs Leó

*

Publicăm articolul domnului Ko-vács Leó doar pentru faptul că dum-nealui se referă la un subiect de interespublic, însă noi înșine suntem pentruaplicarea generală a contoarelor. Înschimb, suntem de acord cu autorularticolului privind constatarea că con-toarele nu sunt întotdeauna prea exac-te, și putem înregistra niște diferențemai mici în unele cazuri, însă consu-matorii au posibilitatea să le verifice înașa fel că vor compara consumul la di-feritele contoare, iar în cazul celor maimici diferențe firma livratoare esteobligată, conform obligațiilor asumateîn contract, la schimbarea contoarelorcu altele care măsoară consumul înmod impecabil.

Redac\ia

AnunțuriLa notariatul teritorial Medieșul

Aurit va fi angajat un ajutor de notarcu diplomă și cu cunoștințe depline înatribuțiile de notar, din data de 1 ia-nuarie anul viitor. Condițiile de anga-

jare se fac cunoscute prin corespon-dență pentru cei care se prezintă.Medieșul Aurit, la 9 noiembrie 1899

*

Lucrările de desecare ale terenuri-lor agricole de pe teritoriul comuneiMedieșul Aurit vor fi atribuite prin li-citație în data de 23 noiembrie a.c., ore-le 10, la Primăria din Medieșul Aurit,către antreprenori. Antreprenorul câș-tigător va fi obligat la plata a 10% dinvaloarea totală a lucrărilor la casa co-munei, drept garanție.

Proiectele se pot studia la biroulnotarial teritorial.Medieșul Aurit, la 9 noiembrie 1899

Kereskényi Sándor, notar teritorial

ÎnchiriereSe dă în chirie de la 1 mai 1900 sau

eventual se vinde definitiv casa de pestrada Eötvös (azi Cuza Vodă - n.r.),nr. 18, compusă din cinci camere, bu-cătărie, cămară, grajd, șopron și gră-dină etc.

Informații la Jitin, ultima poștăOravița (Caraș-Severin) la preotul gre-co-catolic Lengyel Kornel.

Agenții imobiliari nu vor primi co-misioane.

Deschidere de croitorie

și de imprimeriede șabloane

pentru broderiiAduc la cunoștința onoratului pu-

blic, că pe strada Kazinczy (azi Ștefancel Mare) nr. 12, în imobilul asociațieiindustriale Timár, lângă prăvălia luiKoós Kálmán, am amenajat o croitoriede lenjerie de corp și o imprimerie pen-tru șabloane de broderie.

În croitorie, execut lucrări la co-mandă din cele mai frumoase și fine,rapid și la prețurile cele mai convena-bile, atât pe materialele aduse de client,cât și pe cele puse la dispoziție de cătremine.

Preluând imprimeria de șabloanede la Mazgony Ida, am înzestrat-o cucele mai frumoase și cele mai la modășabloane pentru broderii.

În prăvălia mea se găsesc și celemai fine mătăsuri și bumbacuri pentrubrodat.

Mă angajez și la executarea brodă-riilor albe și la diferite culori.

Öszterreicher Antónia

Pesta porcinăA apărut epidemia de pest[ porcină

la Culciu Mare și Odoreu, unde s-a in-stituit carantina legală, în schimb epi-demia s-a terminat la Carei, și a fostreluată circulația porcilor.

(Szamos, 19 noiembrie 1899)Traducere< Veres Istvan

Rubric[ realizat[ de A. Zaharia

Anunț cu mare respect onoratulpublic, că am preluat cu data de 5 no-iembrie atelierul de fotografie amena-jat în casa domnului doctor Vajay Imre,situată pe strada Kazinczy (azi< Ștefancel Mare) nr. 15 și de la data amintităîl exploatez în numele firmei mele pro-prii. Făcând acest anunț către onoratulpublic, doresc să-l invit să mă onorezecu vizitarea atelierului.

Nu doresc să folosesc niște cuvintepompoase, atât menționez doar, că lu-crez individual cu toate metodele fo-losite în meseria de fotograf și executfotografii în toate mărimile și în toateculorile posibile.

Solicitându-vă încă odată vizita, ră-mân adeptul onoratului public din SatuMare.Satu Mare, la 7 noiembrie 1899

Cu respect deosebit<Klein Sándor, fotograf

nout[\i cu c[ile ferate locale

Municipalitatea și antreprenorulGerster Béla au înaintat o solicitare că-tre ministerul comerțului în vedereaobținerii autorizației pentru transpor-tul de diferite mărfuri. Pentru dezba-terea solicitării la fața locului, a fostdelegat la noi inginerul-șef regal Tár-noki, care, în compania primarului, anotarului șef și a antreprenorului, aparcurs în primul vagon de pasageritoată lungimea căii ferate, iar delegatuls-a convins că linia este gata și nu existăniciun impediment ca linia ferată cătreViile Satu Mare și până la Ardud să fiefolosită și pentru transportul de diferitemărfuri, și ca linia să fie construită dela Ferestrău până la podul rutier, de-ocamdată însă prin folosirea locomo-tivei cu abur. Această autorizație va sosiîn câteva zile, iar antreprenorul va efec-tua construcția prelungirii liniei în 14zile, însă pentru că proiectul de legeprivind această cale ferată este gata, șiva fi înaintat în scurt timp parlamen-tului, probabil vor demara lucrările deconstrucție a liniei și în interiorul ora-șului.

Antreprenorul Gerster Béla a depuscauțiunea pentru construirea liniei Sa-tu Mare-Bicsad. Însă tot timpul se ivescși greutăți, mai ales de ordin tehnic.Cea mai recentă este să se permită în-tretăierea căii ferate de stat la gara deaici. Pentru rezolvarea acestei che-stiuni, o comisie va face o nouă vizităla ministrul comerțului. (Szamos, 19 noiembrie 1899)

Deschiderea unui atelier

de fotografie

ISTORIEDespre pile se spune că ele nu vor disp[rea niciodată de pe suprafața pământului pentru că nu

va veni niciodată vreo perioadă în care oamenii să așeze interesul public deasupra legăturilor deamiciție sau de rudenie. Noi am dori instaurarea unui principiu ideal, pe care dacă s-ar reuși săfie impus și în sala consiliului local, atunci am avea acolo un model puternic, la înălțimea vocațieicare i-ar reveni.

Vechea prim[rie din Satu Mare. Pe locul ei s-a construit actuala cl[dire ahotelului Dacia

~n anul 1899 numirile `n func\ii laPrim[ria Satu Mare se f[ceau pe “pile”

S[tm[renii aveau probleme ;i cu iluminatul electric din cauza unor contoare defecte

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

28 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

EDUCA}IEProfesorul-protopop Petru Bran i-a îndrumat cu blândeţe pe elevii români adunaţi în jurul său

în însuşirea corectă a culturii şi a limbii române. Intervenţia sa pentru introducerea limbii româneca obiect de studiu şi pentru înfiinţarea unei catedre de limbă română la gimnaziul din Satu MarePetru Bran o motivează prin aceea că în acest oraş sunt mulţi funcţionari şi clerici cărora le estenecesară cunoaşterea mai profundă a limbii române, fiind dispuşi s-o studieze cu mult interes.

Scriitorul și profesorul dr. Ovi-diu T. Pop pregătește o nouă lu-crare pentru tipar, din care pu-blicăm două capitole în cele ceurmează, cu permisiunea auto-rului. 

Este vorba de “O istorie a în-văţământului matematic sătmărean”,temă pe care autorul o consideră ”o re-constituire şi o restituire”, material care”nu este complet, ci doar un... înce-put”.

1. Personalităţi ale învăţ[mântului s[tm[rean

Aspiraţia românilor din Transilva-nia, sub dominaţie străină, timp deveacuri, a fost păstrarea şi apărarea fi-inţei noastre naţionale. În lupta pentruînfăptuirea ei s-au încadrat, cu toatăfiinţa lor, toţi cei care au văzut în cul-tură, în şcoala românească, factori deimportanţă primordială în formareaconştiinţei naţionale, chezăşie a îm-plinirii idealului libertăţii şi unităţiinaţionale. Nu putem vorbi despre în-văţământul sătmărean fără a-i pomenipe Petru Bran şi Vasile Lucaciu.

Martin Čulen (1823-1894) a fostdirectorul Liceului Catolic Regesc dinSatu Mare, între anii 1859-1861. Cadirector, l-a sprijinit pe Petru Bran înintroducerea studiului limbii românela Gimnaziul de aici.

Studii< 1830-1836, şcoala elemen-tară la Brodske, 1836-1840, gimnaziulla Skalika, 1840-1843, gimnaziul laTrnava şi Bratislava, 1843, Esztergom,studii de filosofie la Trnava, 1848, ter-minarea studiilor teologice la Pazma-naeum-Viena. A fost primul studentdin Ungaria de atunci care, la Univer-sitatea din Viena, a luat examenul deprofesor cu “Summa cum Laude”. Du-pă întoarcerea de la Viena, a fost numitprofesor al ordinului iezuit pentru ma-tematică şi fizică.

Martin Čulen a fost întemeietorulorganizaţiei Matica Slovenska, al Aso-ciaţiei editoriale de cărţi din Martin,al Asociaţiei Sfântul Vojtech şi al CaseiMatica Slovenska. A fost membru înconducerea Matica Slovenska şi a mul-tor organisme şi cercuri. Ca pedagoga scris Aritmetica pentru clasele I şi IIde gimnaziu (Viena, 1854), Ştiinţa mă-surării şi Aritmetica pentru clasele rea-le I, II şi III de gimnaziu (Skalica,1866). Manualele sale mai sus menţio-nate au stat la baza manualelor şcolareulterior folosite în Monarhia Austro-Ungară.

Profesorul-protopop greco-catolicPetru Bran (1821-1877 ) este iniţiato-rul şi mentorul introducerii studiuluilimbii şi literaturii române la LiceuluiCatolic Regesc din Satu Mare. Cânddirectorul şcolii era Martin Čulen, ti-tularul catedrei de limba română a fostnumit în anul 1859, pe bună dreptate,profesorul Petru Bran. Profesorul-pro-topop Petru Bran i-a îndrumat cublândeţe pe elevii români adunaţi înjurul său în însuşirea corectă a culturiişi a limbii române. Intervenţia sa pen-tru introducerea limbii române caobiect de studiu şi pentru înfiinţareaunei catedre de limbă română la gim-naziul din Satu Mare Petru Bran o mo-tivează prin aceea că în acest oraş suntmulţi funcţionari şi clerici cărora leeste necesară cunoaşterea mai profun-

dă a limbii române, fiind dispuşi s-ostudieze cu mult interes. Pe de altă par-te, locuitorii celor mai multe comunedin jur vorbeau numai limba română,iar la judecătorii era necesar un per-sonal cunoscător al acestei limbi, pen-tru a îndeplini funcţia de interpreţi.Alt argument invocat a fost acela că înjudețul Satu Mare sunt peste 100.000de români, iar în zona pe care o des-erveşte această şcoală alţi 200.000. Co-piii români studiau atunci limba ro-mână, în câte 2 ore pe săptămână,dând din această materie şi bacalau-reat.

Petru Bran a luptat aproape singur,neînțeles de multe ori nici de conațio-nalii săi, într-un timp când se pregătea,prin toate mijloacele posibile, moarteanațiunii noastre de aici. Salvarea tra-diției de viață românească, lupta pen-tru menținerea drepturilor și a ființeineamului, mai vitregit pe aceste me-leaguri decât în alte părți, s-au datoratși acestui mare român, Petru Bran,continuat de Vasile Lucaciu.

Intrigile și uneltirile dușmanilorau reușit. În anul 1871, a fost numitun alt paroh-protopop în Satu Mare,iar Petru Bran a rămas numai profesorla Liceul Catolic Regesc. Mâhnit derăutatea oamenilor, s-a îmbolnăvit șia fost nevoit să părăsească școala. Înanul 1876 se pensionează și moare în1877.

În anul 1869, la Liceul Catolic Re-gesc din Satu Mare, 23 de candidați aususținut probele de bacalaureat. Dinaceștia, 6 au susținut și proba de limbaromână, fiind examinați de către pro-fesorul - preot care funcționa atuncila această catedră, Petru Bran. Printreei se afla și Ioan Slavici, declarat maturla 14 august 1869.

Lucaciu a fost acuzatde daco-românismpentru atitudinea sa demnăîn problema naţională

Dr. Vasile Lucaciu, preot greco-ca-tolic (1852-1922), este numit în 1878profesor de religie şi de limba română,la Liceului Catolic Regesc din Satu Ma-re. După ani de studii la Baia Mare, sepregăteşte pentru cariera preoţeascăla Seminarul Teologic Greco-Catolicdin Gherla, fiind hirotonit în anul1874. În perioada 1878-1885 este pro-fesor de limba română la Liceul CatolicRegesc din Satu Mare (provenit dinGimnaziul Latin), unde s-a dovedit unadevărat părinte şi îndrumător al ele-vilor săi. Poliglot (cunoştea opt limbi),era corespondent la numeroase publi-caţii româneşti, dedicat cu pasiune ac-tivității de educator al tineretului, că-ruia îi vorbea ore în şir despre ideilemarilor gânditori occidentali, despredreptate, libertate şi fraternitate, princare a atras atenţia acestora asupra ma-rilor probleme sociale ale epocii. In-diferent de naţionalitate, aceştia seadresau profesorului lor ca unui fratemai mare, fiind trataţi cu înţelegere şiafecţiune. S-a afirmat pe plan culturalşi naţional ca un luptător activ pentruintroducerea limbii române în gimna-zii şi licee (frecventate şi de români),scriind articole pe această temă în zia-rele româneşti de la Blaj, Sibiu, Braşov,Arad.

Dr. Vasile Lucaciu s-a distins cu-rând, devenind o personalitate arhi-

cunoscută şi stimată de public. Pentruatitudinea sa demnă în problemanaţională, a fost acuzat de daco-româ-nism în presa maghiară locală, cerân-du-i-se chiar demisia. Acuzele şi ca-lomniile care i s-au adus, precum şipersecuţiile la care a fost supus, l-audeterminat să-şi dea demisia din în-văţământ. Propunându-i-se transferulla Liceul de stat din Losoncz, ca pro-fesor titular de latină, la întrevedereaavută cu ministrul Trefort, marele băr-bat refuză postul, într-un mod elegant<“... declar înaintea Excelenţei Tale căînaltul guvern maghiar nu dispune deatâtea milioane, pentru cari să-mi laseu poporul românesc ...”. Plecarea pro-fesorului Lucaciu, la 1885, după o ac-tivitate de 7 ani, a lăsat un gol în su-fletul elevilor> limba română a devenito vreme studiu facultativ, apoi a fostpredată, o vreme, de doi profesori ma-ghiari, ca pînă la urmă catedra să fiedesfiinţată. Limba română fiind scoasădin programa şcolii, numai religiapentru confesiunea greco-catolică amai fost predată în limba română.

Petru Cupcea, printre cei ceau participat la adunarea cea mare de la 1 decembrie 1918

Vicarul Petru Cupcea (1875-1940)urmează teologia la Budapesta, înce-pând cu anul 1894, absolvind-o cu“succes strălucit” în 1898. A fost alesde studenţii români preşedinte al so-cietăţii literare, care funcţiona în modclandestin în seminarul din Budapes-ta. Din 1912, vreme de trei decenii aslujit cu devotament la Supuru de Jos,ca paroh şi protopop. Participă la viaţaculturală, politică şi economică a ro-mânilor din aceste părţi. Astfel, în1906 îl găsim printre fondatorii băncii

româneşti “Arina” din Sanislău, alăturide alţi luptători ai inteligenţiei românedin aceste părţi.

Pe importantul tărâm bancar afuncţionat “în ceasurile de răgaz, bu-curos” câtva timp în calitate de conta-bil al filialei Băncii “Albina” din acestepărţi. În 31 august 1909 se află la BaiaMare, unde s-a constituit PartidulNaţional Român comitatens Satu Ma-re, fiind ales în comitetul cercual Carei.După propriile mărturii, “în ultimelezile ale lunii noiembrie, sătenii au ţinuto întrunire, cu care prilej toţi au subs-cris actul de adeziune la unirea Tran-silvaniei cu patria mamă, şi pentru sta-bilirea delegaţilor ce urmau să ia partela Marea Adunare Naţională de la AlbaIulia.

Printre cei ce au participat la adu-narea cea mare de la 1 decembrie 1918,m-am aflat şi eu, spre bucuria-mi nes-pusă”.

În 1918 a fost numit asesor con-sistorial, în 1923 arhidiacon onorar, în1926 exactor diecezan. Din 1932 a fosttransferat în parohia Şimleul Silvaniei,îndeplinind şi funcţia de vicar foraneual Sălajului. A deţinut acolo funcţia depreşedinte de onoare a Ligii Antirevi-zioniste. În repetate rânduri a fostmembru în consiliul judeţean, iar în1937 a fost ales preşedintele acestuia.

A scris lucrări didactice< “Grama-tica limbii române pentru elevii ma-ghiari” (“Teljes román nyelvtan. Alak-tan és Mondattan”), Ed. Stampfel, Bu-dapesta, 1906, această lucrare fiind cu-prinsă în programa Liceului piarist dinCarei în anii când a predat autorul>“Geometrie pentru preparandii”, 1909,Institutul tipografic şi de editură “Vic-toria”, Şimleu. Acest manual era uniculmanual aprobat de către ministerul deculte şi instrucţiune publică pentrupreparandiile româneşti din Ardeal.

În 1897 a tradus “Madona de la Lour-des” de Dr. Ackerl, o lucrare apărutăîntr-un tiraj de 20.000 de exemplare,lucru datorat ajutorului material al fa-bricantului Ioan Iax din Linz.

Face parte din acea generaţie destudenţi la Budapesta care au fondat“Luceafărul”. Încă teolog fiind a cola-borat la “Dreptatea”, cotidiantimişorean, apărut între decembrie1893 şi aceeaşi lună a anului 1897, edi-tat de dr. Cornel Diaconovici. Contri-buţia lui Petru Cupcea se regăseşte înarticole de fond, cu caracter social, po-litic şi de afirmare românească. A maicolaborat însă şi la “Păstorul sufletesc”,revistă omiletico-pastorală, care a apă-rut între 1906-1931, succesiv la ŞimleuSilvaniei, Făgăraş şi Lugoj, la “Răvaşul”,revistă creştinească de cultură condusăde către Elie Dăianu, “Unirea”, etc.

2. “Micul matematician” - revistă de matematici elementare

Profesorul Alexandru Pop a fostdirectorul revistei “Micul matemati-cian” - revistă de matematici elemen-tare a elevilor Liceului “Mihail Emi-nescu” din Satu Mare. Primul număra apărut la 25 ianuarie 1936. Revista aapărut sub patronajul Dr. Eugen Seleş,directorul Liceului “M. Eminescu”, iardin Comitetul de redacţie făceau parte<profesor Dobos Ernest de la Liceul Re-format din Satu Mare, profesor IosifDraser (în perioada 1922-1940 a fostprofesor de matematică la Liceul “Mi-hai Eminescu” din Satu Mare), profe-sor Alexandru Jambor de la Liceul Re-format din Satu Mare, profesor SilviaNicoară, profesor Gheorghe Paziuc (înperioada 1921-1940 şi 1944-1948 afost profesor de matematică la Liceul“Mihai Eminescu” din Satu Mare), Co-lumbieris Ruber, profesoară la LiceulRomano-Catolic de Fete, Liviu Seleş,student la Charlottenburg - Germania,profesor Gheorghe Sima, profesorMargareta Suciu de la Liceul “DoamnaStanca” din Satu Mare şi Camelia Ta-mas. Redactor pentru şcolile comer-ciale era profesorul Tereh Géza. În nu-mărul doi al revistei, în Comitetul deredacţie mai apare şi profesorul EugenPascu, de la Liceul “Regele Ferdinand”din Turda (actualmente ColegiulNaţional “Mihai Viteazul”). Cele douănumere care au apărut au fost impri-mate la Tipografia “Gloria” din SatuMare.

În “Cuvântul înainte” din primulnumăr al revistei, profesorul Alexan-dru Pop scria< “Revista «Micul mate-matician», a micilor matematicieni deazi, porneşte pe drum şi doreşte dinsuflet micilor ei colaboratori ca în vii-tor să devină mari matematicieni”.

Profesorul Gheorghe Cosma scrie<“Profesorul Al. Pop din Bucureşti ne-a făcut cinstea de a fi prezent la serbă-rile organizate cu ocazia semicentena-rului liceului, cu care prilej a îmbogăţitzestrea bibliotecii şcolii, donându-imai multe exemplare valoroase deopere matematice, în limba română şiîn limbi străine, şi două scrisori pri-mite de domnia sa, în anul 1936, dreptpreţuire a activităţii revistei «Miculmatematician» - una de la MinisterulInstrucţiunii, semnată de S. Bratu, şiuna de la ilustrul matematician românPetre Sergescu.”

A consemnat V. Nechita

Acuzele şi calomniile care i s-au adus dr. Vasile Lucaciu, precum şi persecuţiilela care a fost supus, l-au determinat să-şi dea demisia din învăţământ

Dr. Vasile Lucaciu, un adev[ratp[rinte ;i îndrum[tor al elevilor s[i

4 Informa\ia de Duminic[/28 octombrie 2018

EVENIMENT

În toamna anului 1918, supe-rioritatea economico-militară aAntantei era tot mai evidentă, înfața unui dușman slăbit și din in-terior. Încercările cercurilor de laViena de a salva imperiul prin ne-gocieri de pace și concesii făcutenaționalităților asuprite erau sor-tite eșecului. La 26 septembrie în-cepea ofensiva generală, hotărâtoa-re, a forțelor aliate.

La 29 septembrie, Bulgaria a capitulatși a semnat armistițiul de la Salonic. În-frântă de englezi, Turcia încheia armistițiulde la Mudros, la 30 octombrie. La 3 no-iembrie, Austro-Ungaria încheia armisti-țiul cu Antanta.

La 28 octombrie se proclama inde-pendența Cehoslovaciei, la 2 noiembrieUngaria își proclama independența de stat,la 7 noiembrie Polonia se reconstituia înrepublică independentă, la 12 noiembriese proclama Republica austriacă, la 24 no-iembrie se forma Statul Sârbilor, Croațilorși Slovenilor. Acțiunea românilor se în-drepta inevitabil spre atingerea obiectivu-lui final.

Ucraina urmărea săse extindă asupra Bucovineiși a altor teritorii

În special după izbucnirea Revoluțieiruse din februarie, au fost schițate maimulte planuri referitoare la viitoarea si-tuație a Bucovinei, aflată la întretăierea anumeroase interese austriece, rusești șiucrainene. Ucraina urmărea să se extindăasupra Bucovinei, ca și a altor teritorii ceaparțineau atunci Monarhiei Austro-Un-gare. În vara anului 1917, deputații ucrai-neni din Parlamentul de la Viena se pro-nunțau pentru încorporarea Galiției orien-tale, a Bucovinei și Rusiei subcarpatice în-tr-o provincie autonomă a Casei de Hab-sburg. Elemente interne rusofile din Bu-covina cereau constituirea Carpatorusiei,care să cuprindă și o parte însemnată aBucovinei. Între acestea, au fost voci carerevendicau Moldova întreagă, invocându-se, contrar realității, apartenența acesteiala principatul de Halici. În cadrul tratati-velor de la Brest-Litovsk, începute în no-iembrie 1917, delegații Radei ucraineneau cerut ca Galiția, Bucovina și Carpato-rusia să fie unite în Ucraina de vest, cu ga-rantarea deplinei autonomii naționale.Prin tratatul secret încheiat la 9 februarie1918, Puterile Centrale făceau importanteconcesii teritoriale Ucrainei, în schimbulfurnizării unei impresionante cantități degrâu și a altor produse alimentare. S-a spus,de altfel, că Bucovina a fost vândută pemâncare. Desfășurarea rapidă a evenimen-telor a făcut inoperant acest târg. Prin Pa-cea de la București, din 7 mai 1918, Buco-vina “era mărită” cu ținutul Hotinului, oparte a județului Dorohoi, cu Dornele ro-mânești din județul Fălticeni până la Broș-teni. Unitățile militare românești aflate aiciau fost retrase, făcând loc trupelor de ocu-pație austro-germane.

La 3/16 octombrie,împăratul Carol I a lansatmanifestul “Către popoarelemele credincioase”

Criza politică se accentua la Viena,care nu mai putea, cu toate schimbărileguvernamentale și încercările de reorga-nizare a Imperiului, să mai controleze si-tuația. La 3/16 octombrie, împăratul CarolI a lansat manifestul “Către popoarele melecredincioase”, prin care se proclama fede-ralizarea Imperiului, prin constituirea destate “independente”, fără a recunoaște nici

acum drepturile românilor. Se promiteaautonomie largă fiecărui stat, o colaborarepentru ca Monarhia să poată renaște dupărăzboi ca o “federație de popoare libere”.Răspunzând acestei manevre, adunareade la Iași, din 6/19 octombrie 1918, a ro-mânilor emigrați din Austro-Ungaria, înnumele lor și “al fraților subjugați de acasă”,a adoptat o Declarație prin care nu recu-noștea Monarhiei dreptul de a se ocupade soarta românilor din Ardeal și Bucovi-na, respingând toate încercările de fede-ralizare ale Casei de Habsburg, apreciateca “gesturi disperate ale unei împărățiiosândite să se descompună și să piară”. Ro-mânii ardeleni și bucovineni își exprimauhotărârea să lupte “prin toate mijloacele șipe toate căile, ca întreg neamul românescsă fie constituit într-un singur stat naționalși liber, sub domnia Dinastiei române”. De-clarația a fost adusă la cunoștința cercurilorconducătoare de la Iași și a reprezentanțilorputerilor aliate aflați aici.

Bazându-se pe manifestul împăratuluidin 16 octombrie, Consiliul NaționalUcrainean a convocat la Liov AdunareaNațională Constituantă, care a proclamat,la 19 octombrie 1918, independența teri-toriului ucrainean în cadrul Austro-Un-gariei, urmând ca acesta să cuprindă Ga-liția orientală, Bucovina nord-vestică șiRusia subcarpatică din nordul Ungariei.Proclamația de la Liov a produs o mareîngrijorare în rândul românilor din Buco-vina.

Fruntașii mișcării naționale a româ-nilor din Bucovina au trecut la acțiunienergice. Sextil Pușcariu, care întrețineastrânse legături cu refugiații bucovineni(între care și Ion Nistor) și factorii politicide la Iași, a hotărât, împreună cu un în-semnat grup de colaboratori, să editezeziarul Glasul Bucovinei, cu un rol remar-cabil în lupta pentru unire. În primul nu-măr, apărut la 22 octombrie, era publicateditorialul “Ce vrem”, scris de Pușcariu, cereprezenta, în fond, un document-pro-gram, în care se afirmau “cu glas tare” drep-turile românilor din Bucovina și Transil-vania< “Vrem să rămânem români pe pă-mântul strămoșesc și să ne cârmuim sin-guri, precum o cer interesele noastre ro-mânești> Nu mai vrem să cerșim de la ni-meni drepturile care ni se cuvin, ci înschimbul jertfelor de sânge aduse de acestrăzboi, jertfe mai dureroase decât ale altorpopoare, pretindem ca împreună cu frații

noștri din Transilvania și Ungaria, cu carene găsim în aceeași situație, să ne plăs-muim viitorul care ne convine nouă în ca-drul românismului”. La rândul său, ziarulViața Nouă, ce apărea la Suceava, insistaasupra luptei comune a românilor tran-silvăneni și bucovineni în vederea înche-gării unui stat național, care să cuprindăîntreg teritoriul românesc.

La Cernăuți s-a organizat o adunare națională important[,la 14/27 octombrie

În strânsă legătură cu evoluția eveni-mentelor din Imperiu, cu acțiunile între-prinse de români în Transilvania și față deamenințarea politică și militară a ucraine-nilor, din inițiativa lui Iancu Flondor șiSextil Pușcariu, la 14/27 octombrie, s-a or-ganizat la Cernăuți o importantă adunarenațională, la care au participat deputațiidin Parlamentul de la Viena, foștii deputațidin ultima Dietă bucovineană, primari dinlocalitățile provinciei, alți reprezentanți aipopulației românești. După discuții ani-mate și într-o atmosferă entuziastă, s-aadoptat Moțiunea prin care reprezentanțiipoporului român din Bucovina se decla-rau, “în puterea suveranității naționale,Constituantă a acestei țări românești”.Constituanta hotărea“unirea Bucovinei in-tegrale cu celelalte țări românești într-unstat național independent” și urma să pur-ceadă spre acest scop în deplină solidaritatecu românii din Transilvania și Ungaria.

Consiliul Național ales reprezenta di-ferite pături sociale din toate județele pro-vinciei și îl avea ca președinte pe DionisieBejan. Consiliul a instituit un organismcu caracter de guvern, Consiliul Secreta-rilor de Stat, compus din 14 secretari destat, cu un Comitet Executiv, compus dinIancu Flondor (președinte), Dionisie Be-jan, Doru Popovici, Sextil Pușcariu (vice-președinți), Vasile Bodnărescu, Radu Sbie-ra și L. Tomoioagă (secretari). HotărârileAdunării au fost aduse la cunoștința gu-vernatorului Ezdorf, care era somat sătransmită puterea administrativă guver-nului nou constituit. Asemenea Declarațieide la Oradea, a Comitetului Executiv alPartidului Național Român, și declarațieilui Vaida-Voievod din Parlamentul de laBudapesta, hotărârile Adunării Consti-tuante au avut o importanță deosebită îndesprinderea de Imperiu, pe baza princi-

piului autodeterminării naționale, în ve-derea unirii cu Țara.

Interesul și entuziasmul românilor fațăde evoluția evenimentelor din Bucovinași din Transilvania erau firești. Hotărâreade la Cernăuți era înțeleasă ca parte com-ponentă a unui proces mai larg, în plinădesfășurare< “Răsunetul triumfal al uniriipătrunde până departe, la izvoarele Cri-șului și Oltului, în codrii moților, în pla-iurile bănățene și în toate pământurile pecare le-a sfințit acum trei veacuri visuleroic al lui Mihai Viteazul. Semnalul deș-teptării trece ca un fulger peste culmi șiadâncuri, căci pornește de la Putna, dinIerusalimul vitejiei românești, din Buco-vina plăieșilor nebiruiți pe care Ștefan-Vo-dă i-a dus din izbândă în izbândă” (în Bu-covina Noastră din 25 octombrie 1918).

La 12 noiembrie 1918 s-a întrunitConsiliul Național, care a declarat că, învirtutea Constituantei din 27 octombrie,își impune autoritatea asupra întregii Bu-covine. Consiliul a adoptat Legea funda-mentală provizorie din 12 noiembrie 1918asupra țării Bucovinei.

Consiliul Național a strâns contactelecu factorul politic de la Iași, cu Comitetulrefugiaților bucovineni de aici. Sextil Puș-cariu a stat câteva zile la Iași și a fost primitde primul ministru, generalul Coandă, aavut întâlniri cu Ion I. C. Brătianu, Al. La-pedatu, Nicolae Iorga, Ion Nistor, cu alțioameni politici, a fost primit în audiențăde Rege și de Regină. Discuțiile au avut învedere modalitatea concretă de înfăptuirea unirii și viitoarea situație a Bucovinei încadrul României întregite.Sextil Pușcariu,Ion Nistor și ceilalți refugiați s-au întors laCernăuți, la 23 noiembrie 1918, unde, îm-preună cu Iancu Flondor, au pus la punctplanul de acțiune. S-a convenit ca 12 frun-tași din rândul refugiaților să fie cooptațiîn Consiliul Național și să fie convocatCongresul pentru ziua de 28 noiembrie.

La 15/28 noiembrie 1918, s-au desfă-șurat lucrările Congresului General al Bu-covinei, în Sala Sinodală a Palatului Mi-tropolitan din Cernăuți. Au participat 74de delegați ai Consiliului Național, 13 de-legați ai ucrainenilor, 7 ai germanilor, 6 aipolonezilor. Pe lângă delegații oficiali, seaflau la Cernăuți câteva mii de locuitoriveniți din diferite colțuri ale Bucovinei.Din Basarabia erau prezenți PantelimonHalippa, Ion Pehlivan, Ion Buzdugan șiGrigore Cazacliu, iar din Transilvania

Gheorghe Crișan, Victor Deleu și VasileOsvadă.

Moțiunea a subliniat caracterulromânesc al Bucovinei șiasuprirea națională din cei144 de ani de stăpânire străină

În deschiderea lucrărilor, Dionisie Be-jan a precizat menirea Congresului, aceeade a îndeplini “dorul și aspirațiunile pecare poporul nostru le nutrește și le păzeștecu vrednică sfințenie de un secol și jumă-tate”. Președintele Congresului, Iancu Flon-dor, a prezentat Moțiunea, care s-a consti-tuit într-o hotărâtă declarație de unire.Moțiunea, subliniind caracterul românescal Bucovinei și asuprirea națională din cei144 de ani de stăpânire străină, precizândcă bucovinenii au luptat și n-au pierdutnădejdea în ceasul mântuirii, “constată căceasul acesta mare a sunat!”. Membrii Con-siliului General al Bucovinei, “Întrupândsuprema putere a țării” și fiind singurii in-vestiți cu puterea legiuitoare, în numelesuveranității naționale, hotărăsc< “Unireanecondiționată și pentru vecie a Bucovinei,în vechile ei hotare până la Ceremuș, Co-lacin și Nistru, cu Regatul României”.

Congresul a adresat o telegramă Re-gelui Ferdinand, prin care i se aducea lacunoștință “Unirea necondiționată și pen-tru vecie a Bucovinei în hotarele ei actualecu Regatul României” și o alta reprezen-tanților puterilor aliate aflați la Iași, ru-gându-i a notifica guvernelor respective“votul unanim al Congresului General alBucovinei și a le tălmăci sentimentelenoastre de veșnică mulțumire și recunoș-tință”.

Congresul a ales o delegație, din carefăceau parte Iancu Flondor, Dionisie Be-jan, Ion Nistor, Eudoxiu Hurmuzachi, Ra-du Sbiera, Vasile Bodnărescu, StanislausKwiatkowski și alții, care să prezinte la IașiActul de Unire. Aici, delegația a participat,la 28-29 noiembrie, mai întâi la serviciulreligios de la Mitropolie, după care a fostprimită de primul ministru, generalul C.Coandă, care a exprimat, în numele gu-vernului, calde felicitări pentru actul istoricsăvârșit la Cernăuți. În audiență festivă,bucovinenii i-au prezentat Regelui ActulUnirii, iar Iancu Flondor a rostit o scurtăcuvântare. Regele a răspuns că primeștecu multă bucurie Actul de Unire, asigu-rându-i pe noii săi credincioși de dragosteași grija sa părintească.

Marea Unire a Bucovinei,atât de dorită, a fost urmată de22 de ani de viață românească

Regele Ferdinand și primul ministruIon I.C.Brătianu semnau, la 18 decembrie1918, decretul-lege referitor la consfințirea,pe plan intern, a Unirii Bucovinei cu Ro-mânia. Marea Unire a Bucovinei, atât dedorită, odată înfăptuită, a fost urmată de22 de ani de viață românească, în care pro-vincia nou realipită a cunoscut alături dePatria Mamă un real progres în toate do-meniile și o deplină liniște și totală înțele-gere cu naționalitățile conlocuitoare. Deșirăzboiul începuse în Europa, nimeni nuse gândea la ceea ce avea să ne aducă anul1940, un an negru în istoria României.

***Bibliografie<1. Academia Română (Platon, Gheorghe- coord.) - “Istoria Românilor, Vol. VII,Tom II. De la Independență la Marea Unire(1878-1918)”, Editura Enciclopedică, Bu-curești, 20032. Gherman, Ion - “Istoria tragică a Buco-vinei, Basarabiei și Ținutului Herța”, Edi-tura ALL, București, 1993

Ing. Mircea PîrleaBiblioteca Județeană Satu Mare

Consiliul Na\ional Rom]n al Bucovinei din 28 noiembrie 1918

În special după izbucnirea Revoluției ruse din februarie, au fost schițate mai multe planurireferitoare la viitoarea situație a Bucovinei, aflată la întretăierea a numeroase interese austriece,rusești și ucrainene. Ucraina urmărea să se extindă asupra Bucovinei, ca și a altor teritorii ceaparțineau atunci Monarhiei Austro-Ungare. În vara anului 1917, deputații ucraineni dinParlamentul de la Viena se pronunțau pentru încorporarea Galiției orientale, a Bucovinei șiRusiei subcarpatice într-o provincie autonomă a Casei de Habsburg.

Se `mplinesc 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România

28 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEDeoarece extractul de coac[ze negre reprezint[ o surs[ important[ de calciu, acesta ajut[ la

formarea oaselor la copii ;i la men\inerea calciului `n limitele normale la adul\i. Con\inutulbogat ̀ n fier al coac[zelor negre influen\eaz[ procesul de formare a globulelor ro;ii, iar rutoziduldin aceste fructe contribuie la fluidizarea s]ngelui, limitarea permeabilit[\ii capilare ;i`mbun[t[\irea circula\iei.

Sucul natural de Coac[ze ne-gre (Ribes nigrum) cu Fier orga-nic ;i Vitamina C de la Hyperi-cum este un adjuvant valoros `ncurele de vitaminizare ;i minera-lizare, dar ;i ̀ n cele de detoxifiere.

Aceste fructe sunt o surs[ biodis-ponibil[ de< flavonoizi, rutozizi, vita-mine (C, complex B, provitamina A);i minerale (calciu, magneziu, fosfor,potasiu) printre care ;i fierul organic.Revigorant ;i detoxifiant, acest extractcontribuie la revitalizarea organismu-lui dup[ eforturi fizice ;i intelectuale.~n plus, cantitatea mare de vitamina Ccon\inut[ are propriet[\i antioxidante,imunostimulatoare ;i de fixare a fie-rului.

Deoarece extractul de coac[ze ne-gre reprezint[ o surs[ important[ decalciu, acesta ajut[ la formarea oaselorla copii ;i la men\inerea calciului ̀ n li-mitele normale la adul\i. Con\inutulbogat ̀ n fier al coac[zelor negre influ-en\eaz[ procesul de formare a globu-lelor ro;ii, iar rutozidul din acestefructe contribuie la fluidizarea s]nge-lui, limitarea permeabilit[\ii capilare;i `mbun[t[\irea circula\iei. Datorit[antocianilor ;i a polifenolilor,extractul de coac[z negru areac\iune antioxidant[, con-tribuind la distru-gerea radicalilor li-beri, antiinflama-toare ;i antialer-gic[. ~n plus,fructele decoac[z negrum[resc diureza

ajut]nd la eliminarea acidului uric, lacur[\area rinichilor ;i la drenarea bi-lei.

~n concluzie, sucul de coac[z negrucu fier ;i vitamina C are propriet[\i im-unomodulatoare, vitaminizante, mi-neralizante, energizante, detoxifiante;i antioxidante. Datorit[ con\inutuluide vitamina C, polifenoli ;i flavonoide,extractul contribuie la limitarea efec-telor negative ale stresului oxidativ prinneutralizarea radicalilor liberi. Tot da-torit[ acestor compu;i, extractul are oac\iune antiinflamatoare ;i antiseptic[.De asemenea, acesta are ;i un rol `ncombaterea st[rilor de oboseal[ fizic[sau psihic[ ;i de cre;tere a randamen-tului energetic al organismului. Nu `nultimul r]nd, acesta este benefic ̀ n nor-malizarea circula\iei periferice ;i pen-tru sporirea imunit[\ii fa\[ de diver;ifactori alergeni. Se recomand[ ̀ n prin-cipal copiilor, femeilor ;i persoanelor

care au caren;e de fier `norganism sau celor care

asimileaz[greu fie-rul.

Protector ficat de la Hypericumeste un produs atent formulat pen-tru a hr[ni, proteja, regenera ;i de-toxifia ficatul. Ingredientele folo-site au fost special selectate pentrua ac\iona sinergic, complet]ndu-se;i poten\]ndu-se reciproc. Astfel,acest produs deosebit a fost conce-put pentru a avea o ac\iune hepa-toprotectoare, hepatoregeneratoa-re, hepatotrofic[, antihepatotoxic[,hipo-colesterolemiant[, vitamini-zant[, mineralizant[, imunostimu-latoare ;i antiseptic[.

Astfel, silimarina din extractul deArmurariu contribuie la blocarea in-tr[rii toxinelor `n interiorul celulelorhepatice, stimul]nd totodat[ ;i sintezaproteinelor ce ajut[ la regenerarea ce-lulelor ficatului. ~mpreun[ cu princi-piile active din extractele de Brusture;i Rostopasc[, aceasta contribuie lamen\inerea integrit[\ii membranei he-patocitelor s[n[toase ;i stimuleaz[ re-facerea \esuturilor hepatice lezate, ac-celer]nd astfel procesul propriu de re-generare al organismului. De aseme-nea, acest supliment u;ureaz[ elimi-narea compu;ilor toxici, fiind un ex-celent detoxifiant hepatic datorit[ ex-tractului de Aloe, dar ;i datorit[ Spi-

rulinei ce are ;i propriet[\i vitamini-zante ;i mineralizante.

~n plus, produsul Protector ficat es-

te ;i un excelent antispastic ;i sedativ,faciliteaz[ secre\ia ;i v[rsarea bilei `nduoden, asist[ func\ionarea corect[ apancreasului ;i stimuleaz[ secre\ia deinterferon.

Nu `n ultimul r]nd, acesta contri-buie la limitarea absorb\iei intestinalea colesterolului ;i a lipidelor, norma-liz]nd nivelul colesterolului seric.

Speciali;tii atrag aten\ia tuturor fe-meilor asupra importan\ei autoexa-min[rii s]nilor ;i a investiga\iilor im-agistice (ecografie, mamografie) carepot depista precoce un cancer de s]n.Afec\iunea este pe primul loc `n r]ndulcancerelor la femei at]t ̀ n Rom]nia, c]t;i `n `ntreaga lume. Depistat preoce eleste vindecabil, ̀ ns[ abordul acestei bolieste unul multidisciplinar - este nevoiede o echip[ de speciali;ti care s[ oferediagnosticul ;i tratamentul acestorafec\iuni.

~n ceea ce prive;te tratamentul can-cerului de s]n, progresele sunt uria;e.Dac[ `n trecut chimioterapia speria fe-meile din cauza efectelor secundare,acum exist[ teste care arat[ dac[ aceatumor[ r[spunde la chimioterapie, carenu mai este obligatorie ̀ n orice situa\ie,noteaz[ ;coalapacien\ilor.ro.

Din experien\a medicilor, sunt foar-te multe paciente care opteaz[ pentrumastectomie pentru a evita o radiotera-pie, sunt paciente `n v]rst[ care nu `;idoresc o reconstruc\ie, sunt paciente ti-nere care fac mastectomie `n scop pro-filactic, pentru a nu dezvolta un cancermamar c]nd vin cu o ̀ nc[rc[tur[ gene-tic[. ”Exist[ teste genetice care pot cu-antifica riscul unei paciente de a dez-volta un cancer de s]n la un momentdat pe parcursul vie\ii. Dac[ riscul estefoarte mare, pacienta opteaz[ pentru omastecomie, pentru a nu tr[i cu acest[sabie deasupra capului. Altfel, pacientase poate investiga periodic, mai desdec]t alte femei, pentru a descoperi uneventual cancer c]t mai precoce. ~ns[medicul trebuie s[-i expun[ pacienteitoate op\iunile c]t mai exact ;i mai rea-list”, a atras aten\ia dr. ̀ n ;tiin\e medicaleSimona Filip.

Speciali;tii sunt de p[rere c[ dup[v]rsta de 40 de ani mamografia ar trebuiefetuat[ o dat[ la 2 ani, cu o frecven\[mai mare la recomandarea medicului,dac[ au fost depistate leziuni suspecte,cu poten\ial de evolu\ie nefavorabil[.Dup[ v]rsta de 18 ani, o ecografie ma-mar[ bilateral[ non-iradiant[, non-in-vaziv[ este recomandat[ oric[rei femei.

Protector ficat de la Hypericum hr[ne;te, regenereaz[ ;i detoxific[ ficatul

Anxietatea este una din afec\iunile careafecteaz[ tot mai multe persoane. Acestlucru este confirmat ;i de statisticile dindomeniul s[n[t[ţii mintale conform c[roratulbur[rile de anxietate ocup[ locul al doi-lea dup[ depresie. Astfel, consider c[ ar fibinevenite c]teva preciz[ri legate de dife-ren\ierea dintre anxietate ca tulburare ;ianxietatea ca manifestare a normalit[\ii.

A;adar o anumit[ doz[ de anxietateeste bun[, ea ne `mpiedic[ s[ ne punemvia\a `n pericol, cum ar fi plimbatul printrafic, consumul unor alimente necunos-cute ;i altele. Prea mult[ anxietate este oproblem[, are efecte distructive asupravie\ii noastre `mpiedic]ndu-ne s[ nedesf[;ur[m cursul firesc al vie\ii noastre. 

Tulbur[rile de anxietate `mbrac[ di-verse forme, sunt de multe tipuri, de la tul-burarea de anxietate generalizat[, tulbu-rarea de panic[, la diversele forme de fobii.Anxietatea devine o tulburare diagnosti-cabil[ dac[ ea este intens[, persistent[, pareimposibil de controlat ;i extrem decople;itoare, cu o fric[ puternic[, ira\io-nal[, de situa\ii comune, ce interfereaz[cu via\a de zi cu zi.

Conform observa\iilor clinice ale psi-hiatrilor ;i psihoterapeu\ilor din marilecentre universitare din ̀ ntreaga lume, an-xietatea este universal[, fiecare individ oare. Astfel, faptul c[ avem pu\in[ anxietatenu `nseamn[ c[ suferim de o boal[, suntmulte situa\ii din via\a noastr[ c]nd an-xietatea poate fi intens[ ;i acesta poate re-prezenta cel mai adecvat r[spuns, cum arfi de exemplu anxietatea legat[ de a nu fipunctual, deci uneori anxietatea este be-nefic[. Uneori ea este prezent[ o perioad[mare de timp astfel ̀ nc]t produce niveluricrescute de suferin\[, ori apare `n modurice cauzeaz[ c]teva deterior[ri `n func\io-narea la locul de munc[, educa\ie, `n so-cietate sau ̀ n familie. Deci dac[ anxietateav[ ̀ mpiedic[ s[ face\i lucrurile a;a cum v[dori\i atunci cel mai probabil este vorbade o tulburare.

O tulburare de anxietate este un sem-nal extrem al unei false alarme ;i nimicmai mult, a;a cum se observ[ `n toate si-tua\iile din practica clinic[. Aceste semnaleale falsei alarme pot s[ fie acuzate at]t deceea ce mo;tenim genetic c]t ;i de ceea ce`nv[\[m `n cadrul familiilor noastre.

Oricare ar fi cauzele anxiet[\ii, trebuies[ existe anumi\i factori de risc pentru caea s[ devin[ boal[. Unii dintre ace;tia arputea fi participarea sau observarea unuieveniment traumatic, stresul cauzat de oanumit[ boal[, evenimente diverse dinvia\[ sau din munc[, prezen\a unei alteafec\iuni mentale cum ar fi depresia sauexisten\a unei personalit]\i extrem de pre-caute ;i cu foarte multe `ngrijor[ri.

Simptomele fizice ale anxiet[\ii suntla fel cu cele experimentate `n situa\ii detipul celor “lupt[ sau fug[“ cu `ncordarea`ntregului corp, cre;terea activit[\ii inimii,respira\ia greoaie sau insuficient[ ;i ac-centuarea sim\urilor. Tipic aceste simpto-me se `nt]lnesc doar `n momente cuadev[rat periculoase cum ar fi `n cazulunui c]ine agresiv ce se n[puste;te asupranoastr[, un accident auto ce aproape c[ sepetrece, simptome ce se reduc, dispar c]ndpericolul trece. ~n anxietate aceste simpto-me sunt activate de evenimente din via\ade zi cu zi sau uneori de nimic. Este vorbade o afec\iune atunci c]nd aceste simptomeduc la o modificare a comportamentuluinostru.

Nu toate fricile ;i fobiile trebuie tratate.De exemplu dac[ ne este fric[ ;i spunemc[ avem o fobie de ;erpi, dar via\a noastr[cotidian[ nu implic[ contactul regulat cu;erpii, nu este nevoie s[ ne trat[m aceast[fobie. Dar dac[ munca noastr[ presupunecontactul zilnic cu ;erpii ;i noi suferim dincauza fobiei de ;erpi ce nu ne las[ s[ nedesf[;ur[m via\a mai departe, atunciaceast[ fobie trebuie tratat[.

Sfatul specialistuluiPsihiatrie Dr. C[t[lin Cisma;

anxietatea, `ntre tulburare ;i manifestare a normalit[\ii

Mai mult de jum[tate dintre cuplu-rile cu diagnostic de infertilitate nu in-ten\ioneaz[ s[ apeleze la proceduri dereproducere uman[ asistat[, iar aproa-pe o treime dintre cei care au recurs laacestea au cheltuit `ntre 1.000 ;i 3.000de euro, potrivit unui studiu realizat`n acest an de Asocia\ia pentru Repro-ducere Uman[ din Rom]nia, noteaz[Agerpres.

Conform studiului, 54% dintre cu-plurile cu diagnostic de infertilitate nuinten\ioneaz[ s[ apeleze la proceduride reproducere uman[ asistat[. Dintreace;tia, 44% fac acest lucru deoarececonsider[ c[ aceste proceduri sunt preascumpe. Cercetarea relev[ c[ 29% din-tre rom]nii care apeleaz[ la proceduride reproducere uman[ asistat[ au chel-tuit ̀ ntre 1.000 ;i 3.000 de euro, iar 11%`ntre 3.000 ;i 5.000 de euro.

Cifrele din studiul care analizeaz[problemele de fertilitate la rom]ni arat[o resemnare `n r]ndul cuplurilor care`;i doresc al doilea copil, dar nu ob\ino sarcin[ pe cale natural[. 29% dintreace;tia cred c[ "pur ;i simplu nu s-a`nt]mplat", a;a c[ mul\i nu mai caut[rezolvare pe cale medical[, relev[ cer-cetarea.

Reproducerea uman[asistat[, prea scump[

pentru rom]ni

C]t de necesar[ este chimioterapia `n cancerul la s]n

Sucul natural de coac[ze negre este valoros `n curele

de vitaminizare

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/28 octombrie 2018

RE}ETE

Coctail de cafea

Carne dulce-acri;oar[cu maz[re verde

Mod de preparare<

Se pun cafeaua, scortişoara şi nuca în-tr-un filtru de cafea, în coşul filtruluide cafea. Se adaugă cele 5 căni de apăşi se dă drumul la filtrul de cafea. Vaieşi o cafea cu aromă de nucşoară şi

scorţişoară. Se amestecă laptele cu za-hărul şi siropul de ciocolată într-o ti-gaie, se pune pe foc la minim, ameste-când constant, până ce zahărul se di-zolvă complet. Se adaugă esenţa de va-nilie şi toate acestea se adaugă într-oceaşcă peste cafeaua cu aromă descortişoară şi nucşoară anterior pre-parată. Opţional se poate adăuga şispumî de frişcă, după gust.

Ingrediente<

O jumătate de ceaşcă de cafeamăcinată, o jumătate de lin-guriţă de scorţişoară pudră, ojumătate de linguriţă de nucşoa-ră, 5 căni de apă, o cană de laptedegresată, un sfert de cană dezahăr brun, 1/3 cană de siropde ciocolată, o linguriţă de

esen\[ de vanilie, frişcă

Mod de preparare<

Baconul se prăjeşte uşor în unt, seadaugă mazărea, se condimentează şise căleşte, eventual se adaugă un picde apă şi se fierbe până când se înmoaie

puţin. Carnea se condimentează. Seamestecă făina cu salvia, iar carnea setrece prin acest amestec, apoi se pră-jeşte într-o cantitate mică de ulei demăsline. Carnea prăjită se scoate, seacopetă să nu se răcească. Vinurile setoarnă în ulei, se adaugă oţetul, zahărulşi piperul mozaic, apoi toate acestea sefierb până când scad circa o treime.Carnea se pune înapoi în sos şi se mailasă pe foc până când se reîncălzeşte.După ce se ia de pe foc, se mai poateadăuga și o jumătate de linguriță demiere. Carnea şi mazărea se aşează pefarfurii, iar sosul se împarte în modegal pe cele 4 porţii.

Ave\i nevoie<

8 feliuţe de muşchiuleţ de porcsau 4 pulpe de pui, 4 linguri defăină, o linguriţă de salvie uscatăzbrobită, 150 ml vin alb, 150 mlvin rosé, 4 linguri de oţet din vin,2 linguri de zahăr, o lingură depiper mozaic măcinat dur, uleide măsline, sare, piper, 500 g demazăre verde boabe, 6-8 feliuţesubţiri de bacon, 50 g unt, even-tual o jumătate de linguriță de

miere, după gust.

Pl[cint[ cu vi;ine

Mod de preparare<

Se amestecă într-un bol de mărime me-die zahărul, cele 3 linguri de amidonde porumb, tapioca și se adaugă și sa-rea. Se amestecă cu cele 6 căni de vişinecu sucul de lămâie şi cu linguriţa devanilie (miezul de vanilie se poate în-

locui fie cu esență de vanilie, fie cu za-hăr vanilat). Prima foaie de plăcintă,pe care o puteți prepara după o rețetăproprie sau o puteți cumpăra gata pre-parată și congelată, se pune într-o tavă.A doua foaie de plăcintă se taie fâşii.Amestecul de mai sus se pune pesteprima foaie de plăcintă, iar deasuprase pun 3 bucăţi de unt. Deasupra searanjează fâşiile de plăcintă, care apoise ung cu lapte şi se stropesc cu zahăr.Se dă la cuptor circa 30 de minute pânăse coace. Se face proba cu o scobitoare,iar dacă mai e nevoie se mai lasă puțin.Se poate servi cu îngheţată de vanilie.

Ingrediente<

Două foi de aluat de plăcintă, ocană de zahăr, 3 linguri amidonde porumb, o lingură de tapio-ca, 1/4 cană de făină, 1/4 lingu-riță de sare, 6 căni de vişine fărăsâmburi, 1 lingură de suc de lă-mâie proaspăt, miezul unui ba-ton de vanilie, 3 linguri de untnesărat tăiat în patru cubuleţe,

o lingură lapte.

Ciorb[ de varz[murat[

Mod de preparare<

Se toacă varză şi se căleşte pentru câ-teva minute în ulei de măsline, apoi seadaugă apa şi se lasă la fiert. Ciolanulafumat şi coastele se taie în bucăţi şi sefierb câteva minute în apă clocotită,pentru a se elimina din sare, apoi sescurg şi se adaugă peste varză. Când

varza şi carnea sunt aproape fierte seadaugă legumele tocate în cuburi saudate pe răzuitoare. Ardeii kapia se taieîn cubuleţe mici, se călesc în puţin uleişi se adaugă în ciorbă. Se amestecă găl-benuşurile cu smântână, se diluează cuzeamă fierbinte adăugând lingură culingură şi după ce se stinge focul suboală se toarnă apoi în ciorbă. Se lasăun pic așa, apoi se adaugă şi verdeaţătocată. Cârnaţii se prăjesc şi se vor fo-losi ca ornament, la servire, și tot atuncise mai poate adăuga și câte o lingurăde smântână, după gust.

Ave\i nevoie de<

O căpăţână de varză murată, 50ml ulei de măsline, o ceapă, unmorcov, o rădăcin[ de ţelină mi-că, 1-2 cartofi, 2 ardei kapia, 500g de ciolan afumat, 500 g de coas-te afumate, 500 g de cârnaţi afu-maţi, frunze de pătrunjel, mărarverde, 5 gălbenuşuri de ouă, 500

g de smântână, 3 l de apă.

Brusturele se numără printreplantele nedorite dintr-o grădină.Oare câţi dintre români cunosc va-lenţele curative ale unor preparatepregătite din unele părţi ale acesteiplante?

Ca plantă medicinală, brusturele estecunoscut încă din Antichitate. Este utilizatîn medicina naturistă pentru proprietăţilesale hipoglicemiante, antireumatismale,antibacteriene, astringente.

Preparatele din această plantă sunt uti-lizate cu bune rezultate în combaterea dia-betului, cu scăderea procentului de zahărdin sânge, în afecţiunile digestive, înafecţiunile respiratorii și cardiace, în bolilerenale și în cele de piele. În tratamentelenaturiste se folosesc aproape toate organeleplantei. Rădăcinile se scot din sol în toam-na primului an (lunile septembrie-octom-brie) și în primăvara anulul II (lunile mar-tie-aprilie). Se spală sub jet de apă, se curăţăși se taie longitudinal. Uscarea rădăcinilorse face la soare sau în încăperi încălzite fieși artificial, la 35-50°C. Coeficientul spe-cific de uscare este 4-5 la 1. După uscare,rădăcinile au culoare brună (la exterior) șialbă (la interior), au miros slab, gust dul-ceag, mucilaginos, apoi amar.

Frunzele se culeg fără peţiol, la înce-putul înfloririi (lunile mai-iulie), și se usucăla umbră.

Preparatele din brusture pentru uz intern

Brusturele poate fi folosit sub formăde infuzie din două-patru linguri de rădă-cini uscate și mărunţite la un litru de apăclocotită> se infuzează 15 minute, se stre-coară, se îndulcește după gust și se bea în-treaga cantitate în cursul unei zile.

Decoct din două linguri de rădăciniuscate și măcinate la 500 ml de apă cloco-tită< se fierbe patru-cinci minute la foc re-dus, se infuzează acoperit 15 minute și sebea întreaga cantitate călduţă, în trei-patrureprize, pe durata unei zile, având efecteîn calculoza biliară, gripă, răceală, acneeși furunculoză. În caz de rujeolă, se preparăun decoct după același procedeu, dar cudoza la jumătate> după ce se adaugă douălinguriţe de miere, se consumă timp dedouă-trei ore câte o linguriţă, la intervalede cinci minute, determinând o grăbire avindecării, bolnavul fiind reţinut la pat.

Sirop din 100 g de rădăcini proaspeteîn 800 ml de apă și 800 g de zahăr. Dupădizolvare se consumă câte un pahar pe zicontra eczemelor și a altor afecţiuni der-matice.

Preparate pentru uz extern

Iată și câteva recomandări în ceea ceprivește folosirea preparatelor din brusturepentru uz extern< infuzie dintr-o lingurăde rădăcini uscate la 200 ml de apă în clocot- se infuzează acoperit 15 minute, se stre-coară și se folosește sub formă de compreseîn acnee sau sub formă de gargară înafecţiuni inflamatorii buco-faringiene.

Decoct din patru linguri de rădăcinimărunţite la 500 ml de apă clocotită - sefierbe patru-cinci minute, se infuzează aco-perit 10-15 minute, se strecoară și se aplicăsub formă de comprese, de trei-patru oripe zi, în afecţiuni dermatice (acnee juve-nilă, eczeme uscate, herpes, furunculoză,tenuri seboreice)>

Decoct din amestec cu 30-40 g de ră-dăcini de brusture, +15-20 g de frunze demesteacăn, +30-40 g de rădăcini de urzică,la un litru de apă rece> se fierbe 10 minute,se strecoară, se adaugă o lingură de oţet șise folosește săptămânal la spălarea șifrecţionarea pielii capului, având efect destimulare a creșterii părului.

Decoct din amestec de 100 g de rădă-cini de brusture, 100 g de rădăcini de iarbămare la un litru de apă rece - se fierbe 30de minute și se fac frecţii locale contra mi-cozelor și a mâncărimii de piele (prurit).

Brusturele areefecte pozitive în bolirespiratorii, cardiace

;i chiar renale

Ca plantă medicinală, brusturele este cunoscut încă din Antichitate. Este utilizat în medicinanaturistă pentru proprietăţile sale hipoglicemiante, antireumatismale, antibacteriene, astringente.

Preparatele din această plantă sunt utilizate cu bune rezultate în combaterea diabetului, cu scădereaprocentului de zahăr din sânge, în afecţiunile digestive, în afecţiunile respiratorii și cardiace, în bolilerenale și în cele de piele.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

28 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Halloween is just around thecorner! Mai sunt c]teva zile pânăla cea mai așteptată sărbătoare alunii octombrie. În ultimii ani,Halloweenul a devenit foarte po-pular și în România, fiind ocaziaperfectă pentru a-ți da frâu liberimaginației și pentru a te trans-forma în orice personaj.

Dacă însă ești în pană de idei și nuștii cum să te machiezi, îți recomand 5machiaje de Halloween ușor de reali-zat, dar de efect!

Halloween Cat

Să începem cu cel mai ușor ma-chiaj, și anume clasica pisic[. Pentrumachiajul acesta nu ai nevoie de foartemultă îndemânare, ca pentru alte ma-chiaje de Halloween, și nici de multeproduse pentru a-l realiza. E suficientsă ai la îndemână un creion sau un tușnegru, un fond de ten, un ruj pudr[ șicâteva farduri pentru machiajul ochi-lor. Practic, ai nevoie de produsele talede machiaj pe care le foloseșți în modnormal. Opțional poți folosi și niștegene false mai dramatice pentru unlook mai intens.

Recomandări step by step<Începe cu machiajul tenului. Aplică

fondul de ten și apoi corectorul. Pentrua da mai multă luminozitate sub zonaochilor, poți folosi la sfârșit un corectormai deschis pe care îl aplici sub formaunui triunghi cu vârful în jos. Apoi îlestompezi cu un burețel umed sau cudegetele. Nu uita să setezi totul cu pu-dra.

Cu ajutorul unui creion de sprân-cene, creează o formă cât mai ciufulităpentru un aspect mai wild al acestora.Pentru machiajul ochilor poți să te jocicu nuanțele și formele după gustul tău,însă încearcă să alungesti ochii printr-un “cat eye” care poate fi realizat foarteușor cu ajutorul unui tuș.

Pentru buze poți alege o nuanțăaprinsă de roșu, roz sau orice culoareîți place ție mai mult.

Conturează nasul de pisic[, apoiunește-l printr-o linie de buza supe-rioară. Desenează conturul acesteia cuun creion negru.

Nu uita de mustăți!

Glam Girl Pennywise

Dacă ți-a plăcut filmul IT atuncicu siguranță ți-a plăcut și personajulPennywise. Dacă anul trecut a fost oîntreagă isterie cu personajele din Sui-cide Squad, anul acesta machiajul dinIT este foarte căutat. În plus, nici nu egreu de realizat. Ai nevoie de un fondde ten mai deschis la culoare, pudr[,ruj roșu, un tuș, fard negru și roșu. Câ-teva recomandări<

Începe cu machiajul tenului. Aplicăfondul de ten mai deschis decât pieleata, apoi corectorul. Setează totul cu opudr[ translucidă sau deschisă la cu-loare. Conturează-ți subtil sprâncene-le.

Pentru machiajul ochilor ai nevoiede un fard negru pe care să îl aplici labaza genelor. Acesta este urmat de unfard roșu pe care îl estompezi ușor sprepliul pleoapei. Nu uita să aplici aceștipași și pentru pleoapa inferioară.

Cu ajutorul unui ruj sau al unui

fard roșu, creează forma din poza dedeasupra, apoi folosește același ruj roșupentru a da culoare buzelor. Cu ajuto-rul unui creion negru poți crea un efectde ombre pentru buze.

Nu uita să desenezi și nasul, iar da-că ai puțîn glitter roșu la îndemânădeja eșți gata!

Little Mermaid

Dacă ți-ai dorit mereu să te costu-mezi într-o sirenă, află că te poți și ma-chia precum o sirenă. Pentru acest ma-chiaj ai nevoie de o pereche de mănuși

sau cam orice material din plas[ cuochiuri medii pentru realizarea mode-lului de solzi de pe față. În rest, te poțifolosi de farduri în orice nuanțe vreitu, iar sclipiciul e binevenit.

Cute Little Deer

Deși cuvântul care ar trebui să des-crie machiaje de Halloween este ‘scary’,poți alege totuși să fii ‘cute’. Iar dacăvrei să fii mai mult ‘cute’ decât ‘scary’,poți să optezi pentru un machiaj de că-prioară. Ai nevoie de fond de ten, co-rector, corector mai deschis, pudr[,

bronzer, un tuș sau creion negru și câ-teva farduri în nuanțe de maro.

Și dacă totuși ți se pare prea cute,poți oricând să îi dai un twist cu va-rianta scary de mai sus. Iar pentru ranadin frunte poți folosi produse pentrumachiaje de Halloween, precum far-duri și sânge fals. Sânge fals poți găsifoarte ușor la magazinele de închiriatcostume sau în magazinele de Hobby-Art.

Melting Skull

Și pentru că nu puteam să nu mă

propun <)))... Dacă aveți mai mult timpla dispoziție și v[ pasionează machia-jele de Halloween, puteți încerca unMelting Skull cum l-am realizat eu peal meu. În mare parte am avut nevoiede fond de ten, culori pe baz[ de apă(le gășiți în magazinele de Hobby, Arts& Crafts), un tuș și fard negru. Pentruun efect 3D am folosit și un gel specialpentru partea aceea care pare că se to-pește, însă machiajul arată destul descary și fără el. Pentru partea de skull(craniu) v[ puteți inspira din tutorialelede pe YouTube, iar cu puțină răbdaresigur iese ceva demn de Halloween.

Petrecerile de Halloween pot să fie o adevărată provocare atunci când nu ştii ce costumaţie să alegi şinici nu ai un buget foarte ridicat pentru a cumpăra exact ceea ce te reprezintă. De aceea, o soluţie salvatoarepoate să fie un machiaj reuşit care te scoate din anonimat, dar în acelaşi timp te vei integra perfect înatmosfera acestei sărbători care a început să aibă tot mai mulţi adepţi şi la noi.

inspira\ie pentru machiaje de Halloween

8 Informa\ia de Duminic[/28 octombrie 2018

DIET~Legumele sunt piatra de temelie a oricărei diete sănătoase și echilibrate, cele mai bogate surse

de antioxidanți, dar și de fibre și carbohidrați buni, care-ți oferă energie durabilă. De la legumeleverzi (varză, conopidă, spanac, urzici, salată verde, pătrunjel etc.) și roșii (ardei, roșii etc.) la celegalbene (morcov, dovleac etc.), violet (varză roșie, sfeclă, vinetele), curcubeul vegetal nu trebuiesă-ți lipsească din farfurie, ca o garanție a sănătății de fier.

Dacă ne gândim la organismuluman ca la o mașină, atunci carbo-hidrații (adică glucidele sau zahărul)din alimente reprezintă combusti-bilul s[u preferat. Zaharurile suntprincipala sursă de energie a corpu-lui nostru, care ar trebui să furnizeze,în mod normal, peste 50% din rațiazilnică de calorii.

Însă, ca la orice tip de combustibil, ca-litatea este cea care contează mai mult de-cât orice! Diferența dintre carbohidrațiibuni și cei răi este de fapt, în timp, diferențadintre o greutate normală și obezitate, di-ferența dintre sănătate și boală. De aceeaeste important să cunoaștem care sunt za-harurile sau carbohidrații buni și, mai ales,cum facem diferența dintre cei buni și ceirăi.

De ce avem nevoie de carbohidrați

În funcție de compoziția și impactullor asupra glicemiei, carbohidrații suntclasificați ca fiind simpli (zaharuri simplesau glucide rafinate) și carbohidrați com-plecși. Cele două tipuri de carbohidrațiafectează în mod diferit nivelul de zahărdin sânge (glicemia) și au, de asemenea,impact diferit atât asupra senzației de foa-me (prin declanșarea rapidă sau lentă asecre\iei de insulină din pancreas), cât și aproducerii și stocării energiei în corp.

Carbohidrațîi complecși (sau glucideleori zaharurile cu eliberare lentă) sunt ceibuni pentru organism, deoarece au mareacalitate de a se absorbi mult mai lent decâtcei simpli și furnizează corpului o energieconstant[ pe tot parcursul zilei, previncreșterile și scăderile bruște de glicemie șioferă o senzație de sațietate îndelungată.Principalele surse sunt leguminoasele șicerealele integrale.

Carbohidrații simpli au fost cândvacarbohidrați complecși, benefici pentruorganism, însă mâna omului a înlăturatdin aceștia fibrele alimentare, vitamineleși mineralele și, astfel, au rămas doar glu-cide sau zaharuri simple, “rele”, pe carecorpul nostru le absoarbe rapid și care sedepun foarte ușor sub formă de grăsime,determin[ creșteri și scăderi bruște ale gli-cemiei (ale zahărului din sânge), influen-țând astfel într-un mod negativ apetitul(adică pot crește senzația de foame).

Principalele surse sunt zahărul rafinat(și tot ce îl conține în cantități mari) șifăina albă - adică alimentele procesate,produsele de patiserie, cofetărie, gemurile,dulcețurile, siropurile, băuturile carboga-zoase etc. Indicele glicemic nu este altcevadecât un mod de a face diferența dintrecarbohidrații buni și cei răi, adică un modde a clasifica alimentele în funcție de im-pactul lor asupra glicemiei (adică a nive-lului de zahăr în sânge). Este o cale de aface diferența între combustibilul “rău”,care arde repede, și cel “bun”, care arde lentși oferă energie constant[. Cu cât indiceleglicemic este mai mic, cu atât mai lent setransformă în energie, iar impactul asupraglicemiei este mai scăzut.

Reguli generale

1. Mănâncă zilnic cel puțin 6 porții de le-guminoase, cereale și fructe

Asta înseamnă să consumi minim 2fructe și 4 porții de leguminoase sau ce-reale integrale pe zi, dar aten\ie, de preferatnu mai târziu de ora 18<00, dacă ai proble-me cu glicemia, trigliceridele, dacă ai fica-tul gras sau ai probleme cu greutatea. Astapentru că, dacă sunt prea mulți carbohi-drați în dietă și sunt consumați mai ales în

partea a doua a zilei, duc inevitabil la în-grășare și, ulterior, la probleme metabolice.Limitarea glucidelor în dietă la 50% dinnumărul zilnic de calorii este un prim passpre echilibrarea dietei, însă acest procentpoate fi și mai mic dacă ai nevoie să slă-beșți.

Numărul cel mai mare de carbohidrațitrebuie, astfel, să fie la micul dejun, să scadătreptat la prânz, iar la cină este de preferatsă fie redus la maximum. Seara, adică dupăora 18.00, mai ales dacă ai nevoie să slă-beșți, te sfătuim să consumi preponderentproteine slabe (carne slabă, pe;te la grătar,brânzeturi degresate) și un număr cât maimic de carbohidrați din legume cu glucidepuține precum roșiile, castraveții, ardeii,varză, vinetele, dovlecelul, ciupercile, fa-solea verde păstăi sau legumele verzi.

Dacă ai diabet, întreabă-ți medicul în-ainte de a implementa aceste schimbări înregimul tău de viață! Un jurnal în care sănotezi tot ceea ce mănânci câteva zile larând poate fi foarte util în procesul de re-glare al glicemiilor. Ține un jurnal alimen-tar minim 5 zile și mergi la medicul tăupentru a discuta cum anume poți să-țiajustezi dieta fără riscuri!

2. Elimin[ pe cât posibil carbohidrațiisimpli din dieta ta!

Produsele care conțin cantități maride carbohidrați simpli (pâinea albă, dul-ciurile, produsele de patiserie, biscuiții să-rați, covrigeii etc.) ar trebui complet eli-minate din orice dietă, nu doar din cea deslăbit ori din cea a diabeticilor.

3. Citește întotdeauna etichetanutri\ională

Multe produse conțin zahăr sau maimulți carbohidrați răi decât ai crede. Eti-chetele nutriționale sunt o modalitateușoară să afli sursa de carbohidrați simplipe care vrei să îi eviți. Caută tot ce se ter-mină în “oză”. Denumirea chimică pentruzahăr este zaharoz[ sau sucroză, însă tre-buie să eviți toate produsele care includfructoz[ (sirop de porumb), dextroză șimaltoză. Cu cât sunt puse mai sus în listade ingrediente, cu atât mai “rău” și nere-comandabil este produsul respectiv.

Uită-te apoi la “total carbohidrați” ex-primat în grame pe eticheta produseloralimentare. Aceasta poate fi defalcată în“fibre alimentare” și “zaharuri”, unde suntincluse zaharurile naturale din fructe șilapte, dar și cele adăugate. Un aliment careenumeră o formă de zahăr ca prim ingre-dient are un număr ridicat de zaharuri to-tale. Nu uita să ocoleșți mereu raftul derăcoritoare! Sucurile includ adesea toatecategoriile de “oze” în cantități uluitoare...Spre exemplu, o cutie de cola are 39 g decarbohidrați, adică de zahăr.4. Înlocuiește zahărul cu îndulcitori hipo-calorici

Pentru că zahărul este cea mai peri-

culoasă sursă de carbohidrați simpli (furăcalciu și vitamine din organism, crește ape-titul, creează dependență, îngrașă), merităeliminat și înlocuit cu alegeri mai sănă-toase, precum siropul de agave, de orezbrun sau de arțar, stafidele, melasa, pastade curmale sau mierea. Iar pentru zero ca-lorii optează pentru îndulcitorii artificialide tipul eritritol sau sirop de ștevie.

Top 5 surse de carbohidrațibuni

1. Pâinea și produsele din cereale in-tegrale

Înlocuiește toate produsele din făinăalbă (paste, pâine albă, cereale dulci) exis-tente în dieta ta cu variantele lor integrale(paste integrale, pâine integrală, cerealeintegrale). Vei beneficia, astfel, de toate fi-brele, vitaminele și mineralele ascunse încoaja grânelor, care a fost eliminată pentrua se obține pâinea albă și produsele deri-vate. În plus, senzația de sațietate dupăconsumarea lor este mai de durat[, iar im-pactul asupra glicemiei este mult mai re-dus.

2. LeguminoaseleSunt o categorie aparte de carbohidrați

complecși, fiind științific dovedit că pro-tejează inima și arterele, scad colesterolulși îți prelungesc viața. Fie optezi pentrufasole albă, neagră sau pestriță, mazăre saulinte colorat[, beneficiezi de o mulțime defibre, vitamine și minerale cu mare bio-disponibilitate, precum și de proteine decea mai bună calitate. Consumă zilnic celpuțin o porție de leguminoase (100 g fier-te), sub formă de supă, pastă tartinabil[sau garnitură pentru fripturi.

3. LegumeleSunt piatra de temelie a oricărei diete

sănătoase și echilibrate, cele mai bogatesurse de antioxidanți, dar și de fibre și car-bohidrați buni, care-ți oferă energie dura-bilă. De la legumele verzi (varză, conopidă,spanac, urzici, salată verde, pătrunjel etc.)și roșii (ardei, roșii etc.) la cele galbene(morcov, dovleac etc.) sau violet (varză ro-șie, sfeclă, vinetele), curcubeul vegetal nutrebuie să-ți lipsească din farfurie, ca o ga-ranție a sănătății de fier.

4. Orezul brunLa fel ca în cazul grâului din care se

face pâinea albă, orezul alb este un orezdecojit, adică deprivat de cei mai impor-tanți nutrienți. Orezul brun este orez in-tegral, o sursă excelentă de carbohidrațicomplecși, cu toate că timpul de fierbereeste dublu față de orezul alb. Alături de osalată generoasă de varză albă proaspătăcu mărar sau ciuperci și dovlecei la grătar,poate alcătui un prânz excelent, sățios, să-nătos și care te ajută să și slăbeșți, dacă res-pecți regulile corecte de gastrotehnie.

5. Fructele proaspeteSunt o alegere foarte sănătoasă, deoa-

rece sunt pachete de nutrienți bogate înfibre (ceea ce încetinește absorbția zaha-rurilor concentrate), vitamine și minerale,direct responsabile pentru sănătatea și bu-na funcționare a organismului tău în oricemoment. Nu uita că fructele proaspete ră-mân cea mai sănătoasă alegere pentru de-sert, în orice tip de dietă!

Conform site-ului doc.ro, carbohidra-ții sunt nutrienți esențiali care îți oferăenergie și ar trebui să reprezinte cel puținjumătate din caloriile dietei tale zilnice,însă calitatea lor contează și pentru siluet[și pentru sănătate. Cei buni din cereale in-tegrale, leguminoase, legume proaspete șifructe sunt cele mai sănătoase surse deenergie. Pe deasupra, înlocuind în dietăcarbohidrații simpli cu cei complecși, veiputea să sl[be;ti sănătos, fără să te înfo-metezi, sau să îți recapeți starea de sănă-tate!

Cum s[ alegem ;i s[ consum[m carbohidra\ii

buni în alimenta\ie? Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

SC aTOMEDiCaL VEST SRL SC ATOMEDICAL VEST SRL, din Satu Mare,

str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, ap. 28 (l]ng[ Poli\ie, `ntreFarmacie ;i Policlinica Veche), vine `n sprijinul

pacien\ilor cu o gam[ variat[ de ciorapi compresivi.Totodat[ dorim s[ venim `n sprijinul pacien\ilor cu

c]teva informa\ii care sper[m s[ le fie de folos.

Descrierea produsului<Ciorapii de compresie sunt un instrument terapeutic auxiliar

fabricat din material textil flexibil.Ciorapul de compresie exercit[ asupra piciorului o for\[

compresiv[ proiectat[ conform prescrip\iilor medicale, sprijinindastfel circula\ia sanguin[ `n venele membrelor inferioare.

Ciorapii ce apar\in categoriei I de compresie ;i categoriei II decompresie se folosesc `n scop curativ.

Ciorapii de compresie I (presiune 15-21 Hgmm) au ca scopprotejarea s[n[t[\ii, previn, respectiv `nt]rzie apari\ia bolilorcirculatorii ale membrelor inferioare.

Purtarea acestora se recomand[ persoanelor al c[ror loc de munc[necesit[ mult[ mi;care, la sport, `n cazul crampelor pulpei piciorului,umfl[rii gleznei sau a varicelor ;i `n mod special gravidelor deoareceprin purtarea ciorapilor de compresie se poate preveni cu p]n[ la 70%aparatia varicelor.

Ciorapii de compresie II (presiune 23-32 Hgmm) suntindispensabili `n tratamentul bolilor venelor ;i sistemului limfatic alemembrelor inferioare. Sarcina acestora este de a `mbun[t[\i condi\iapacien\ilor, de a opri alterarea st[rilor de s[n[tate, de a men\inemobilitatea pacien\ilor ;i a reduce durerile ce `nso\esc aceste afec\iuni.

Ace;ti ciorapi se recomand[ `n cazul varicozit[\ilor membrelorinferioare, dup[ opera\ii de varice pentru prevenirea trombozelor, `ncazul insuficien\elor venoase cronice, edeme postoperatorii, limfaedemelor cronice.

Dac[ purta\i pentru prima dat[ ciorapi de compresie, trebuie s[ v[obi;nui\i organismul treptat cu ace;ti ciorapi. Purta\i la `nceputciorapii doar pentru perioade mai scurte, apoi prelungi\i treptat timpiide purtare. Perioada de acomodare poate dura de la 1-2 zile p]n[ la1-2 s[pt[m]ni.

Informa\ii suplimentare pute\i ob\ine direct `n magazinulnostru sau sun]nd la urm[toarele

nr. de tel., de luni p]n[ vineri, `ntre orele 8<00-16<00.Telefon< 0737.518.461> 0720.047.485> 0261.726101

28 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

~n data de 19 octombrie OperaRom]n[ din Timi;oara a prezen-tat la Teatrul Clasic “Ioan Slavici”din Arad spectacolul cu opera“Tosca” de Giacomo Puccini, di-rijat de Victor Dum[nescu. La;apte ani de la premiera din 2011,montarea regizorului bulgar Og-nian Draganoff are ̀ nc[ via\[, iardiscu\iile din loje ;i foaier `n celedou[ pauze ne-au inspirat acestarticol.

Premiera absolut[ din 14 ianuarie1900 de la Roma a avut-o ̀ n rolul titularpe soprana rom]n[ Hariclea Darclée,iar mai apoi aceast[ oper[-thriller aadus gloria multor voci de referin\[ pemarile scene ale lumii.

Piesa originală scrisă de VictorienSardou a fost produsă în 1887 la Parisși văzută de Giacomo Puccini în Mila-no, în 1887, cu Tosca jucată de SarahBernhardt. Puccini a cerut editoruluisău, Giulio Ricordi, să cumpere ime-diat drepturile de la Sardou, dar acesteaau fost cumpărate abia în 1893 pentrua fi date unui alt compozitor, AlbertoFranchetti. Illica a scris libretul său șiîn octombrie 1894 Franchetti, Ricordi,

Illica și Giuseppe Verdi s-au întâlnitcu Sardou. Verdi a fost fascinat deaceastă tragedie, dar a refuzat să com-pună muzica dacă Sardou nu schimbă

finalul. După câteva luni, Franchetti aadmis în cele din urmă că nu poatecompune, așa că Giulio Ricordi i-a ce-rut lui Puccini să compună. Puccini se

simțea încă ofensat și doar intervențialui Verdi l-a convins să accepte. :i arezultat o capodoper[.

Spectatorii veni\i din Arad ;i dinmulte alte p[r\i discutau c]t de rele-vant[ mai e povestea din “Tosca” ̀ n zi-lele noastre. P[rerea noastr[ e c[ devinedin ce `n ce mai relevant[. Conflictuldin piesa lui Sardou ;i din libret, `ntrepoli\ia Bourbonilor, ultraconservatoa-re ;i fanatic-ipocrit religioas[, condus[de baronul Scarpia, ;i grupul revolu\io-nar progresist inspirat de Napoleon,din care fac parte Floria Tosca ;i iubitulei, pictorul Mario Cavaradossi, a reve-nit `n actualitate, mai ales `n Europade Est, unde europeni;tii se confrunt[tot mai dur cu conservatorii de inspi-ra\ie fundamentalist[ cre;tin[. Meto-dele lui Scarpia le-am putea numi se-curiste, iar cei care au tr[it comunismulse reg[sesc u;or `n interogatoriul dinactul al doilea. Faptul c[ diva este asal-tat[ sexual de libidinosul baron trimite`n vremea noastr[ la protestele #metoo;i la `ntreaga mi;care feminin[ `mpo-triva sexului neconsim\it. Opera pune`n valoare no\iuni importante< sacrifi-ciul din dragoste, loialitatea, sincerita-tea sentimentelor. Lucruri c[zute parc[`ntr-o regretabil[ uitare. Epidemia de

divor\uri timpurii din lumea noastr[e un semnal de alarm[< iubirile sunttot mai egoiste, iar dac[ li s-ar cere s[moar[ pentru cel drag mul\i oameniar face ochii mari.

A;adar, fie ;i doar din punct devedere dramaturgic, opera lui Pucciniare `nc[ mult[ relevan\[, iar muzicastr[lucitoare ;i alert[ adaug[ noi va-len\e dramei.

Ar[denii s-au putut bucura de osopran[ `n plin[ maturitate vocal[ ;iuman[, L[cr[mioara Cristescu, minu-nat[ `n special `n actul 2 (irepro;abil[aria “Vissi d’Arte”) ;i conving[toare caactri\[. Din p[cate, urcat cam cu for\adin registrul s[u natural de bariton, te-norul Bogdan Zahariea a ratat completrolul lui Mario, lipsindu-i mult din pa-tosul ;i sensibilitatea care se cer, iar re-gistrul ̀ nalt fiindu-i tot mai neadecvatpe m[sur[ ce seara trecea. Bun actor ;icompetent vocal a fost Camil Mara `nimportantul rol al lui Scarpia, iar Ma-rius Go;a ni s-a p[rut excelent ̀ n micul,dar intensul, rol al evadatului Ange-lotti, care deschide de altfel opera.

S[tm[renii se vor re`nt]lni cu mu-zica de oper[ `n 26 noiembrie, c]ndOpera Vox prezint[ “B[rbierul din Se-villa” de Gioacchino Rossini.

Odată cu dezvoltarea interne-tului și accesul liber la infor-maţie, noile metode de lecturăcare îmbin[ într-un mod plăcutcititul cu tehnologia nu au rămascomplet ignorate.

Tot mai mulţi ajung să apreciezeavantajele alegerii unor cărţi de citit on-line în locul celor tipărite pe hârtie< suntincomparabil mai ieftine şi poţi avea ori-cât de multe, mai ales dacă le obţii dinnumeroasele surse de cărţi gratis. Ale-gând varianta online, la final economi-seşti timp şi bani. Vei putea să ţii toatecărţile la un loc, pe un simplu card dememorie sau stick USB. Din fericire, nuducem lipsă de site-uri care oferă cărţiîn format electronic. Acestea sunt spe-cializate  pe tot felul de categorii< cărţipentru copii, cu poveşti sau de coloratpe care le poţi scoate la imprimantă,cărţi pentru şcoală şi alte tipuri de cărţidigitale.

Cărți pentru elevi și studenți

Iată, în cele ce urmează, câteva astfelde surse de cărți în format electronic<

e-scoala.ro - Aici găseşti lecţii vir-tuale, referate şi tot felul de cărţi onlinecăutate de elevi şi studenţi. Cu nume su-gestiv "Biblioteca online", această secţiu-ne include multe din lucrările autorilorprezenţi în programa şcolară, atât ro-mâni cât şi străini (Bacovia, Slavici, Ma-rin Preda, Charles Dickens, Mark Twainş.a.). În principiu, aceste cărţi sunt bunede citit la orice vârstă.  În afară de ro-mână, mai pot fi găsite şi unele cărţi înengleză sau spaniolă. Tot pe acest sitegăsim şi cărţi cu poveşti, care pot fi cititedirect de pe telefonul mobil sau impri-mate pe suport de hârtie, totul gratis.

Liternet.ro - Site românesc de e-books, acesta aparţine "editurii virtuale"LiterNet şi oferă gratuit spre citire şi des-

cărcare romane, scenarii, poezii, chiarşi cărţi pentru copii. Cărţile sunt dispo-nibile în limbile română, maghiară,franceză, germană şi engleză. Locul eperfect dacă vrei să găseşti cărţi de cititrelativ puţin cunoscute, arhiva fiind des-tul de mare. Tot aici poţi publica - dacăte ţine inspiraţia şi talentul - propriileopere literare.

biblior.net - Descris de autori drept"biblioteca românească de internet", si-tul pune la dispoziţie gratuit numeroaselucrări aparţinând unor autori româniconsacraţi< Caragiale, Eminescu, IonBarbu, B.P. Hasdeu, Petre Ispirescu etc..Nu foarte numeroase, aceste cărţi suntdisponibile pentru citit online, preferabilde pe ecranul unei tablete sau al unui

laptop.The Internet Archive – sursă ine-

puizabilă de cărţi gratis disponibile înmai multe limbi, unele în rom]nă. Aces-tea pot fi descărcate în format electronicşi adăugate colecţiei personale de cărţi.

Scribd.com - sursă serioasă de cărţişi documente electronice, iar dacă îţifaci cont le poţi descărca în format PDF,uşor de transportat şi păstrat pentru lec-tură offline, compatibil cu aproape oricemodel de smartphone, tabletă sau e-book reader.

Free-eBooks – După cum spune şinumele, site-ul pune la dispoziţie cărţigratis, multe şi de toate felurile. Toatepot fi descărcate în format electronic(PDF, epub, Kindle şi chiar TXT), gata

de adăugat la colecţia offline de cărţi înformat digital.

FreeComputerBooks.com - Cei carevor să cunoască tainele programării sausă se specializeze pe unul dintre dome-niile ce ţin de tehnologia informaţiei potvizita şi portalul de specialitate Free-ComputerBooks.com. Cărţi de progra-mare, web design şi chiar pentru dome-nii de avangardă cum este cel al siste-melor de inteligenţă artificială pot fiobţinute complet gratuit.

Acestea sunt câteva dintre cele maipopulare surse de cărţi online, uşor ac-cesibile din web browser şi mai ales gra-tis.

Surse de cărţi ieftine

Biblioteca online Polirom - EdituraPolirom pune la dispoziţie o vastă co-lecţie de cărţi care pot fi cumpărate înformă tipărită, la preţuri destul de mici.Însă secţiunea EBOOK este cea care vatrezi cel mai mult interesul. Aici putemgăsi peste 1.800 de cărţi de citit în formatelectronic, care pot fi cumpărate şi des-cărcate pentru a fi lecturate în tihnă peebook-ul preferat, cu tableta sau smar-tphone-ul.

Elefant.ro - Şi mai bine diversificat,magazinul de cărţi Elefant este gazdaunei colecţii interesante de cărţi digitale,inclusiv gratis. Acestea pot fi descărcateîn format epub sau PDF, cele pe care leplăteşti fiind protejate cu DRM împo-triva distribuirii neautorizate. Site-ul areşi o secţiune de cărţi digitale compatibilecu Kindle, fără această protecţie DRM.Cei care nu ştiu exact către ce să se în-drepte au la dispoziţie secţiunea TopCărţi de Citit, oferind o selecţie de 100cărţi în format ebook foarte căutate.

ManyBooks – este o bibleotecă on-line cu aproximativ 20.000 de cărţi com-patibile cu iPhone şi dispozitive eBookReader. Alături de multe cărţi gratis, gă-sim şi cărţi celebre în limba engleză carepot fi cumpărate la preţuri modice. Totaici putem găsi şi cărţi pentru gătit sem-nate de bucătari celebri, cărţi istorice,romane de dragoste şi multe altele.

Multe dintre site-urile de cărţi onli-ne menţionate permit vizitatorilor sădescarce gratis cărţile preferate în formatEbook, cele care nu sunt protejate cusistem DRM de protejare a drepturilorde autor putând fi citite cu uşurinţă fo-losind telefoane iPhone sau smartphonecu Android. Însă decât să citeşti cărţi petelefonul mobil ar fi mai bine să inves-teşti într-un Ebook Reader prevăzut cuecran special conceput pentru lecturade cărţi în format electronic, aceste dis-pozitive fiind oricum mai ieftine decâtun telefon performant.

A consemnat V. Nechita

C]t de actual[ mai e pentru zilele noastre opera “Tosca”?

Scribd.com este o sursă serioasă de cărţi și documente electronice, iar dacă îţi faci cont le poţi descărca în format PDF, ușorde transportat și păstrat pentru lectură offline, compatibil cu aproape orice model smartphone, tabletă sau e-book reader

Baritonul Camil Mara ;i soprana L[cr[mioara Cristescu la Arad

CULTUR~Tot mai mulţi ajung să aprecieze avantajele alegerii unor cărţi de citit online în locul celor

tipărite pe hârtie< sunt incomparabil mai ieftine şi poţi avea oricât de multe, mai ales dacă le obţiidin numeroasele surse de cărţi gratis. Alegând varianta online, la final economiseşti timp şi bani.Vei putea să ţii toate cărţile la un loc, pe un simplu card de memorie sau stick USB. Din fericire,nu ducem lipsă de site-uri care oferă cărţi în format electronic.

Surse de unde se pot ob\ine c[r\ionline gratis sau ieftine

10 Informa\ia de Duminic[/28 octombrie 2018

DEZVOLTARE PERSONAL~

Stresul, acest dușman pe careîl întâlnim în viața de zi cu zi! Cefacem cu el? Ce e el de fapt și dece se vorbește atât de mult de stresîn ultimii ani?

Stresul e un fenomen psihosocialcare decurge din confruntarea omuluicu situații, sarcini pe care le considerădificile, dureroase sau de foarte mareimportanț[.

Tipuri de reacții la stres

Starea de stres este una de tensiune,disconfort și e cauzată de mai mulțifactori, de la deprimare ori frustrare laimposibilitatea de a rezolva o proble-mă, a ieși dintr-un necaz. De unde șifaptul că dacă pentru o persoană o anu-mită activitate poate să pară foarte stre-santă pentru alta e ceva facil sau floarela ureche din punct de vedere al difi-cultății.

Pentru a putea aplica în mod con-structiv tehnicile de management alstresului trebuie să știm cum răspun-dem la stres în mod normal și ce anu-me ne cauzează starea de stres. În modnormal, conform cercetătorilor, avemdouă tipuri de reacții la stres, cea deluptă, care constă în exprimarea furieifizic și verbal, respectiv cea de fugă -consum de substanțe sau jocuri de no-roc. Se spune că mai e și a treia reacție,cea în care apar simptome depresive,cea în care nu mai vrem să facem ab-solut nimic.

Factori de stres

Pe termen lung, stresul cauzează osumedenie de tulburări în organism,stări de neliniște și mai apoi boli. Pri-

mul pas ce îl avem de făcut este să ve-dem care sunt factorii de stres. Aceștiapot fi evenimente ori situații, reale sau

imaginare.Factorii de stres pot fi bolile psihice

sau fizice, abuzul de orice tip, lipsa ba-nilor, sărăcia, problemele de la loculde muncă, inclusiv cele de comunicare,familia cu problemele de comunicare,cu decese sau divorț, conflicte între ru-denii, conflictele cu prietenii.

Un factor stresant poate să fie șiacela că suntem nemulțumiți de cumarătăm, că nu avem încredere în forțeleproprii sau avem multe regrete.

Probleme cauzate de stres

Așa cum scriam mai sus, stresulcauzează o mulțime de probleme. Nedă palpitații, ne scade sau crește poftade mâncare, cauzează insomnii, dureride cap, oboseală cronică, crește irita-bilitatea din punct de vedere emoțio-nal, ne blochează gândirea.

Apar performanțele scăzute pe planprofesional, îndepărtarea de prieteni,de familie și chiar comportamenteleagresive.

Pași în combaterea stresului

După ce am identificat factorii destres putem conștientiza propriile reac-ții la stres și abia apoi să dezvoltăm abi-lități și comportamente de manage-ment al stresului.

În această categorie intră dezvol-tarea comunicării asertive, pozitive, re-zolvarea conflictelor, învățarea meto-delor de rezolvare a problemelor, deluare a deciziilor corecte și dezvoltareaunui stil de viață sănătos.

Atunci când se discută des-pre dezvoltarea personală, înmod normal ar trebui pus ac-centul și pe tot ceea ce înseam-nă pentru noi viață profesio-nală, deoarece locul de muncăeste pentru fiecare adult o adoua casă.

Altfel spus, la locul de muncă eabsolut necesar să rămânem motivați.În cazul în care ne pierdem interesulpentru ceea ce facem, riscăm să dămpeste cap o afacere, să încurcăm lu-mea din jur.

Creșterea încrederii în forțele proprii

Gradul de dezvoltare profesionalăcrește prin participarea la cursuri îndomeniul în care muncim, dar și prinparticiparea la cursuri pentru dezvol-tare personală, comunicare eficientăși așa mai departe. Asta mai ales dacălucrăm în funcții de conducere saumuncim pur și simplu cu oameni.Cursurile de dezvoltare personală joa-că un rol important în a ne crește în-crederea în forțele proprii. Învățămparticipând la acestea să comunicămîn situații dificile, să transmitem unmesaj în așa fel încât să ne facem în-țeleși și fără a strica relațiile cu colegiide lucru sau cu clienții.

O experiență ce conduce la bunăstarea firmei

În ultimii ani, angajatorii româniau pus un accent tot mai mare pe ofe-rirea de cursuri de dezvoltare perso-nală angajaților. Acestea au ajuns săfie chiar mai apreciate decât un bonusfinanciar pentru că reprezintă și pen-tru salariați o experiență din care în-vață ceva. În plus, angajatorul are par-te de personal motivat în ceea ce face.

Să nu uităm nici faptul că se creeazăun colectiv solid care știe să comunicefoarte bine și urmărește același scop.Investiția în dezvoltarea personală aangajaților a condus la bunăstarea fir-mei, aceștia devenind interesați săsprijine instituția la care muncesc. Înplus, au mai multă energie, un chefmai mare de viață.

În concluzie, dezvoltarea perso-nală joacă un rol important în viațanoastră de zi cu zi, iar faptul că nepetrecem ore bune la serviciu spunemulte despre relația cu oamenii ală-turi de care muncim. Ori dezvoltareapersonală îmbunătățește relația cu co-legii, dând naștere chiar unor legăturide prietenie de pe urma cărora anga-jatorii pot culege roade.

Dezvoltareapersonal[ ;i

îmbun[t[\ireavie\ii profesionale

Stresul, cel mai discutat fenomenpsihosocial în ultimii zeci de ani

Pe termen lung, cauzează o sumedenie de tulburări în organism, stări de neliniște și mai apoi boli

Starea de stres este una de tensiune, disconfort și e cauzată de mai mulți factori,de la deprimare ori frustrare la imposibilitatea de a rezolva o problemă

De meditație a auzit foartemultă lume. Totuși, mai sunt oa-meni care nu știu în ce anumeconstă meditația și la ce ne folo-sește ea, așa că ne-am propus caîn rândurile de mai jos să scriemdespre meditație.

Și-ncepem cu o definiție. Cândspunem “meditație” ne referim la nu-meroase practici mentale care ne ajutăsă ne inducem o stare de relaxare, săne construim o forță interioară, să dez-voltăm tot ceea ce e legat de iubire, în-țelegere, compasiune, dărnicie.

Tehnică de relaxare

Cei care practică meditația reușescsă combată efectele negative ale stre-sului de zi cu zi tocmai prin inducereaunei stări de liniște sufletească, paceinterioară.

Meditația ne ajută să ajungem laechilibrul pe care ni-l dorim, la acelechilibru interior la care visăm.

E o tehnică de relaxare care poatesă fie practicată de orice persoană și seînvață la orice vârstă.

Specialiștii ne atrag atenția asuprafaptului că meditația nu e ceva nou, nuare legătură cu vreun fenomen para-normal, ci e o practică veche de mii deani care în prezent e utilizată pentrurelaxare și pentru a reduce stresul.

Meditația în medicina complementară

În plus, meditația e folosită și ca

medicină complementară. Practica de liniștire ne ajută să eli-

minăm gândurile ce ne copleșesc, ceeace conduce automat la îmbunătățireatât pe plan fizic, cât și pe plan emo-

țional. Cel mai important beneficiu almeditației e acela că ne oferă starea decalm, atât de râvnită de noi toți cei cene dorim o viață sănătoasă. Partea ceabună este aceea că starea de calm nu setermină la încheierea sesiunii de me-ditație, ci continuă mult după.

Printre beneficiile meditației se nu-mără dezvoltarea de aptitudini pentrucombaterea stresului, creșterea stimeide sine, a conștiinței de sine, eliminareagândurilor negative.

Tehnici de meditație

Cât despre tehnicile de meditație,specialiștii spun că practicienii ne potoferi detalii despre acestea, fiind multela număr.

O sesiune de meditație care să aibăeficiența scontată presupune să stămconfortabil într-un spațiu în care e li-niște, să închidem ochii și să începemprin a ne relaxa mușchii picioarelor,continuând cu întreaga musculaturăpână în vârful capului. Ne concentrămpe respirație, inspirăm adânc și elibe-răm mintea de gânduri. E recomandatsă numărăm de fiecare dată când ex-pirăm pentru a evita ca atenția să nefie distrasă. Sesiunea durează 10-20 deminute, iar atenția trebuie să se con-centreze pe respirație. Sunt și tehnicice se concentrează pe un obiect, pe unsunet, pe imaginație, rugăciune sauanaliza corpului.

Cei care practică meditația reușesc să combată efectele negative ale stresului dezi cu zi tocmai prin inducerea unei stări de liniște sufletească, pace interioară

Medita\ia, practic[ veche de mii de ani

28 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Un nou raport prezentat deGrupul interguvernamental de ex-perţi în evoluţia climei (IPCC) dincadrul ONU arată că omenirea dis-pune de o perioadă mult mai scurtăpentru prevenirea efectelor drama-tice ale schimbărilor climatice.

În urma raportului, statele membreale Uniunii Europene au ajuns la un nouacord de diminuare a emisiilor de dioxidde carbon, în timp ce România încearcăsă facă faţă noilor fenomene meteorologiceextreme şi limitării emisiilor, măsură im-pusă de UE.

“Următorii ani sunt cei maiimportanţi din istorie”

Raportul ce cuprinde peste 6.000 dereferinţe ştiinţifice arată că cele mai pu-ternice efecte ale schimbărilor climaticear putea fi resimţite şi la un nivel mai redusal creşterii temperaturilor decât cel impusde Acordul de la Paris, de 2 grade Celsius.Omenirea are mult mai puţin timp la dis-poziţie pentru prevenirea unui dezastrunatural. 

“Următorii ani sunt cei mai importanţidin istorie”, a declarat Debra Roberts, co-prezentatoare a conferinţei IPCC. Acordulde la Paris prezenta în 2015 faptul că ţărilemembre trebuie să împiedice creştereatemperaturilor la peste 2 grade Celsius. Înprezent, nicio ţară puternic industrializatănu este pe punctul de a îndeplini aceastăcerinţă. Această limită a fost consideratăpunctul maxim al producerii celor maiputernice efecte ale schimbărilor climatice,inclusiv distrugerea masivă a recifurilorde corali, producerea incendiilor de vege-taţie, inundarea ţărmurilor şi reducereaconsiderabilă a proviziilor de hrană, con-form Science Alert.  

Noul raport arată, însă, că atingerealimitei de 1,5 grade Celsius peste nivelulpre-industrial poate produce aceleaşi efec-te asupra planetei. “1,5 grade reprezintănoile 2 grade Celsius”, a declarat JenniferMorgan, director executiv al GreenpeaceInternational. Dacă nivelul de emisii decarbon continuă să crească la rata curentă,cei 91 de autori ai raportului susţin că ome-nirea va atinge pragul creşterii tempera-

turilor cu 1,5 grade Celsius în 2040. Aşadar,omenirea mai are la dispoziţie aproximativ10-14 ani pentru a preveni acest scenariu.Conform limitei anterioare, omenirea armai fi avut la dispoziţie zeci de ani pentrupreîntâmpinarea efectelor. 

La o creştere de 1,5 grade Celsius ra-portul arată că 70-90% dintre recifurile decorali vor dispărea, însă la o creştere de 2grade Celsius procentul creşte la 99%. Deasemenea, dacă este respectată noua limită,de 1,5 grade Celsius, ar putea prevenicreşterea nivelului mărilor şi oceanelor cu10 centimetri, fiind evitată astfel evacuarealocuitorilor de la tropice. “Limitarea în-călzirii globale la 1,5 grade Celsius esteposibilă conform legilor fizice şi chimice,dar vor fi necesare modificări fără prece-dent”, a declarat Jim Skea, co-prezentatorIPCC. Autorii studiului susţin că emisiilede gaze cu efect de seră trebuie reduse la45% până în 2030, iar până în 2050 cu100%. De asemenea, la nivel mondial estemecesară eliminarea completă a utilizăriicărbunelui şi creşterea utilizării energieiregenerabile cu 50%. În prezent, nicio ţarăce a semnat Acordul de la Paris nu a înde-plinit aceste cerinţe, iar conform raportuluiIPCC temperaturile se îndreaptă către ocreştere de 3 grade Celsius. 

Efectele creşterii temperaturilorcu 2 grade Celsius

Ideea creşterii temperaturilor cu 2 gra-de Celsius peste nivelul pre-industrial aapărut în 1975, când economistul dr. Wi-liam Nordhaus a început să vadă încălzireaglobală ca pe o ameninţare la adresa eco-nomiei globale, fiind pentru o lungă pe-rioadă de timp punctul central al unorînţelegeri realizate de Consiliul UniuniiEuropene.

Ce s-ar `nt]mpla dac[s-ar dubla concentra\ia?

Nordhaus a calculat ce s-ar întâmpladacă concentraţia s-ar dubla. De aseme-nea, el a mai prezis că omenirea se în-dreaptă către “o zonă periculoasă”, cele 2grade Celsius fiind atinse în anul 2030.

Deşi 2 grade Celsius nu par mult, ul-tima oară când Pământul a fost atât decald oceanele acopereau 70% din planetă>totul se întâmpla practic acum 11.000 deani.

După atingerea limitei de 2 grade Cel-sius lumea va fi afectată de secetă, ce vaavea un impact negativ asupra economiei,

agriculturii, infrastructurii şi vremii. Deasemenea, şi ecosistemul va fi distrus deaceastă creştere. 

Efectele schimbărilor climaticetot mai prezente în România

Conform unei hărţi publicate la înce-putul lunii septembrie 2018, realizată pebaza unor modele climatice efectuate lanivel mondial de Centrul pentru Diversi-tate Biologică din SUA, în România tem-peraturile ar putea ajunge la un nivel alar-mant până în 2050 dacă se continuă creşte-rea nivelului de emisii de carbon în ritmulactual. Până în 2050, Muntenia şi Olteniavor deveni regiunile din România cu ceamai mare creştere a temperaturilor, de 3,4grade Celsius peste nivelul pre-industrial.În nordul Moldovei şi în sudul Transilva-niei temperaturile ar putea cre;te cu 3,2grade Celsius, iar în Banat şi Crişana tem-peraturile ar putea creşte cu 3,1 grade Cel-sius peste limita pre-industrială. Oraşelede la malul Mării Negre vor resimţi ceamai mică creştere a temperaturilor, cu 2,4-2,5 grade Celsius.

Fenomenele asociate creşterii tempe-raturilor sunt observate deja la nivelul ţăriinoastre, după cum afirmă şi secretarul destat din cadrul Ministerul Afacerilor In-terne (MAI), Raed Arafat. “Vedem că lu-crurile nu mai sunt ca înainte. Seceta s-aintensifcat faţă de 1991. Frecvenţa de laun an din zece a devenit la cinci ani dinzece. Am văzut anul acesta, iarăşi, inun-daţii serioase, în zone care altădată nuaveau astfel de fenomene”, a precizat RaedArafat, în cadrul ediţiei a 15-a a ForumuluiInternaţional al Riscurilor de Dezastre Na-turale, potrivit Mediafax.

În plus, cinci judeţe au fost în acest ansub cod hidrologic roşu pe durate mailungi decât de obicei. De asemenea, dincauza schimbărilor climatice au începutsă apară furtuni violente în anumite zonedin România. “Am început să vedem fe-nomene pe care altădată nu le-am văzut şicu impact pe care nimeni nu l-a văzut”, aadăugat Raed Arafat. Furtuni precum celedin 2002 şi 2016, dar şi cea din Timişoara,ce a dus la distrugerea locuinţelor şi moar-tea unei persoane, ar putea fi tot mai frec-vente pe teritoriul ţării. 

“Cei care erau în Timişoara, chiar in-

spectorul şef povesteşte cum, înainte săapară furtuna, au simţit că ceva s-a întâm-plat, au simţit presiunea schimbându-sebrusc şi-a apărut furtuna. Nu ştim cum săle spunem. Sunt fenomene asemănătoarecu tornadele, sunt tornade? Ce sunt? Celpuţin când discutăm, ni se spune «Nu, nusunt tornade». Totuşi, nu sunt furtuniobişnuite”, a mai declarat Raed Arafat. 

Un studiu online realizat la cerereaASUR (Asociaţia Secular-Umanistă dinRomânia) în 2018 pe un eşantion de 850de persoane cu vârste de peste 18 ani aratăcă 86% dintre români cred că schimbărileclimatice sunt provocate de activităţileumane, iar 81% cred că România este afec-tată negativ de aceste schimbări. Cele maifrecvent menţionate efecte ale schimbări-lor climatice, în opinia românilor, sunt fe-nomenele meteorologice accentuate şicreşterea temperaturilor anuale. 

Conform cercetărilor recente, Româ-nia înregistrează o triplare a număruluidezastrelor naturale, fiind stabilite noi tem-peraturi record şi fenomene extreme, pre-cum canicula sau inundaţiile.  Tot în acelaşisondaj românii au afirmat în proporţie de62% că se consideră foarte puţin informaţicu privire la schimbările climatice. 

Nou acord UE pentrureducerea emisiilor

În contextul raportului IPCC, grupdin cadrul ONU, Uniunea Europeană aajuns la un acord pentru reducerea emi-siilor de dioxid de carbon provocate deautovehiculele noi cu 35%, până în 2030.Acordul nu este considerat atât de ambiţiosde unele state membre UE, având în vederecă raportul IPCC arată necesitatea redu-cerii în proporţie de 45% a emisiilor dedioxid de carbon până în 2030. În acelaşitimp, Germania şi alte ţări estice nu acceptăun procent de reducere a emisiilor de car-bon mai mare de 30%. Pentru România,ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu,a declarat în cadrul Consiliului miniştrilorMediului de la Luxembourg că este nece-sară comercializarea la preţuri accesibilea vehiculelor nepoluante pentru ţările cuvenituri medii reduse pentru a se puteaatinge procentul de reducere a emisiilorde dioxid de carbon, de 35%.

La nivel mondial este mecesară eliminarea completă a utilizării cărbunelui șicreșterea utilizării energiei regenerabile cu 50%

Omenirea nu mai are mult timp pentrureducerea efectelor schimb[rilor climatice

Autorii studiului susţin că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse la 45% până în 2030

În era industriei de modă rapi-dă, în care magazinele nu produchaine doar de sezon, ci uneori co-lecții noi sunt aduse în magazinesăptămânal, cumpărăturile de hai-ne au devenit o activitate conside-rată deseori ca o dependență sauca o terapie.

Oamenii cumpără mai multe hainedecât au nevoie, doar pentru a fi în pas cunoile tendințe. Efectele asupra mediuluisunt devastatoare.

Pe măsură ce magazinele produc maimulte haine la prețuri accesibile, oameniisunt din ce în ce mai tentați să-și actuali-zeze lookul. O mare problemă este însăimpactul devastastator pe care industriaconfecțiilor îl are asupra mediului încon-jurător, relatează jurnaliștii BBC, într-unarticol amplu.

Tot mai multe voci spun că industriamodei ar fi în top cinci al industriilor care

poluează cel mai mult.“Global, producem peste 100 de mi-

liarde de articole de vestimentație din fibrenoi, anual, iar planeta nu poate susține as-ta”, explică jurnalista BBC.

Bumbacul este cel mai des folosit înindustria confecțiilor, 43% dintre toate hai-nele vândute fiind din bumbac. Deși nupare că poate polua la fel ca petrolul saucărbunele, producția de bumbac includefolosirea de pesticide în procesul agricol,vopsele toxice în manufactură, iar o uriașăcantitate de resurse naturale, precum apa,sunt folosite, de asemenea.

Potrivit BBC, doar pentru a creștebumbacul pentru o pereche de blugi estenevoie de 15.000 de litri de apă.

În Asia Centrală, un cimitir de naveruginite se află în mijlocul unui deșert carese întindea pe zeci de kilometri, în toatedirecţiile. Acolo a fost Marea Aral, odatăal patrulea lac de pe Pământ. Situat întreUzbekistan și Kazakhstan, Aral era marecât Irlanda. Din anii 1960, de când a înce-put producția de bumbac în acea zon[,

apa a început să se micșoreze.De asemenea, în anii '60 Uniunea So-

vietică a început irigaţii masive și a redi-recţionat sursa lui de apă în alte zone, iarrezultatul a fost că Aral s-a micșorat cu90%.

Ceea ce era odată un lac plin de viaţăa ajuns acum un deșert care produce fur-tuni de nisip.

Indonezia este o altă țară unde se pro-duce major bumbacul. Lângă râul Citarumsunt peste 400 de fabrici și activiștii spuncă chimicale toxice ajung zilnic în râu.

Experții spun că o soluție pentru a di-minua impactul acestei industrii ar fi caatitudinea oamenilor legată de cumpărareahainelor să se schimbe, mai exact ei săcumpere mai puține articole de vestimen-tație.

“Este o situație care trebuie rezolvată- și repede. Trebuie să ne grăbim pentrucă rămânem fără timp”, încheie jurnalistaBBC.

O mare a secat din cauza industriei modeiDoar pentru a crește bumbacul pentru o pereche de blugi este nevoie de 15.000 de litri de apă

Fenomenele asociate creşterii temperaturilor sunt observate deja la nivelul ţării noastre, după cumafirmă şi secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Raed Arafat. “Vedem călucrurile nu mai sunt ca înainte. Seceta s-a intensificat faţă de 1991. Frecvenţa de la un an din zece adevenit la cinci ani din zece. Am văzut anul acesta, iarăşi, inundaţii serioase, în zone care altădată nuaveau astfel de fenomene”, a precizat Raed Arafat, în cadrul ediţiei a 15-a a Forumului Internaţionalal Riscurilor de Dezastre Naturale.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.Marea Aral în 1989 (stânga) și în 2014 (dreapta)

12 Informa\ia de Duminic[/28 octombrie 2018

Ben Affleck a ieșit de la dezal-coolizare și a ținut să le mulțu-mească prietenilor și familieipentru că au fost alături de el înaceastă perioadă dificilă. Actoruls-a angajat să continue lupta cudependența, spunând că aceastadurează toată viața. În vârstă de46 de ani, actorul premiat cu Os-car a scris pe Instagram că a pe-trecut 40 de zile la centrul de tra-tament şi se află încă sub îngrijireîn ambulatoriu.

“Sprijinul pe care l-am primit de lafamilia mea, de la colegi şi de la faniînseamnă mai mult pentru mine decâtpot spune”, a scris actorul în postare.El a continuat mesajul spunând< “Luptacu dependenţa este una pe viaţă şi di-ficilă. Lupt pentru mine şi pentru fa-milia mea”.

Pentru Affleck, acesta a fost cel de-al treilea tratament de dexintoxicare,după cele din 2001 şi 2017. Ben Afflecks-a întors la dezalcoolizare și s-a in-ternat într-o clinică din Los Angeles .Actorul a luat această decizie în urmaunei discuții cu fosta sa soție, JenniferGarner. Potrivit surselor publicațieiamericane, Jennifer, care nu a mai su-portat să-l vadă pe tatăl copiilor ei înstarea în care ajunsese din cauza al-coolului, a mers la locuința acestuia șii-a cerut să apeleze la ajutor specializatpentru a scăpa de dependența de al-cool.

Se pare că Ben a fost foarte receptivla solicitările fostei sale soții, pentrucă ei au mers imediat la o clinică dinapropiere de Los Angeles, unde staruls-a internat.

Dependenţa de alcool,moştenire din familie

În 2017, după ce a ieșit pentru adoua oară de la clinica de dezalcooli-zare, Ben Affleck a postat un mesaj peFacebook în care a mărturisit că a avuto problemă cu băutura și a urmat untratament pentru dependența de al-cool.

“Am încheiat tratamentul pentrudependența de alcool> este ceva cu carem-am confruntat în trecut și împotrivacăreia voi continua să lupt. Vreau săîmi tr[iesc viața la maxim și să fiu celmai bun tată. Îmi doresc ca copiii meisă știe că nu este nicio rușine în a cereajutor atunci când ai nevoie sau în a fiun sprijin pentru oricine are nevoie,dar se teme să facă primul pas. Suntnorocos să am parte de iubirea familieiși a prietenilor, inclusiv a lui Jen, carem-a susținut și a avut grijă de copiiinoștri cât timp eu am făcut ceea ce mi-am propus. Acesta a fost doar primulpas din mai mulți către o recuperarepozitivă“, a scris Ben Affleck.

Cariera plină de satisfacții și viațapersonală împlinită alături de soția saJennifer Garner și cei trei copii nu l-au putut ține pe actor departe de ten-tațiile alcoolului. Atracția către alcoola fost însă moștenită ereditar. Potrivitlui Affleck însuși, gena alcoolului areo lungă tradiție în familia sa. În anul2012, actorul a mărturisit că tatăl săua fost alcoolic jumătate din viață. “Tataera băut în fiecare zi, fără excepție! Me-ritul lui a fost că a reușit să treacă pesteacest impas, dar dependența sa a avutun impact major asupra vieții noastre.Lucrul acesta este ca un stigmat, devineparte din tine”, spunea pe atunci Ben.

Pasionat de teatru dincopilărie

Benjamin Geza Affleck-Boldt s-a

născut la 15 august 1972, în Berkeley,California, SUA, este actor, scenarist,producător și regizor de film. Consi-derat mai ales la începuturile cariereidoar o figură frumoasă a Hollywood-ului, Affleck a reușit să se impună maiales prin rolurile sale din pelicule con-troversate și stranii precum “Dogma”sau “Good Will Hunting”, capodoperăcare i-a adus și un Premiu Oscar pen-tru cel mai bun scenariu, scris în cola-

borare cu bunul său prieten Matt Da-mon.

Are un frate mai mic, Casey Af-fleck, de asemenea actor. Când Benera încă copil, familia s-a mutat în Bos-ton, Massachusetts, unde avea să facăprimii săi pași spre o carieră artisticăde succes.

Își face debutul la vârsta de opt aniîntr-o producție școlară, iar în acelașian îl cunoaște pe Matt Damon, cu doi

ani mai mare, care locuia pe aceeașistradă. Avea să fie o prietenie durabilă,care s-a împlinit și prin colaborărileulterioare ale celor doi.

După stagii de învățământ la Uni-versitatea din Vermont și la OccidentalCollege din California, Affleck se de-cide să renunțe la studii în favoareaunei cariere la Hollywood. Începutuleste dificil, actorul fiind nevoit să joaceîn producții modeste, majoritatea fil-

me comerciale pentru televiziune, șijoacă pentru prima oară împreună cuMatt Damon în “School Ties”, o pro-ducție din 1992, fără succes. Cele maiimportante roluri ale acelei perioadesunt aparițiile din “Dazed and Confu-sed” (1993), regizat de Richard Lin-klater, și “Mallrats” (1995), în regia luiKevin Smith.

Vera Pop

Ben affleck< “Lupta cu dependen\a este una pe via\[ţ;i dificil[”