MIHAI

NEAMTU)

cuvent inainte deADRIAN PAPAHAGI

POUARA LIBERTITil

ATEI, GEN[,SFtNTt tt GANGSTERT:cE NE-AU DAT gt CE NE-AU LUAT?

&DECENU.gU

BUCURESTT, 201 g

P"'"'"r

CUPRINS

Cuvlntinainte:Pregulscumpalliberti,tii ............ ....... 17

Introdui8re: Peregrin transilvlnean in Occident:

i

'i

PARTTA.IIwAI

RATIUNEA MoDERNA $I DU$MANII EI

DemitizareaBibliei. .....49

fuogangarajiuniicritice ........53Evacuareamisteruluidivin.. r..,. ,,...54Ierarhia competengelor si impulsul egalitar ; . ... . . . . . . : ..r . . . , . 55

Ravagiilemetodeiistorico-critice... ...;.! .....56Scriptura;textsauCuvAnt?. .....58Pledoari6pentrutolerangi ..... a....... .....60Exportiildrepturiloregale.. .....61Stamldemocratic. ......53Religiacivilicontraanarhiei. ....65Martirigiliber-cugetitori. ......66Hegemoniaragionalisti. .......67.

t,

"fltr

rr. CARL SCHMTTT $r REVOLTA pOpuusrn.Cine este suveranul? . .

O tinerege amestecari

Critica trincinelii.Begia de cuvinte

Ridicinile moral rtatu

69

69

70

73

77

79

B2

84

8B

93

Idiogi utili. . ..Ideologi, band

Sexomarxismu

Apoteoza miuVisitorii pragn

V. WILLIAMDreapta ameri

Tinirul bog...

Patriotism au,,National RniMoralist, edrrc

Darul vietii. . .

Libertate 9i vin

Cum se invati

Piringii au uldDe ce majoritr

Ziaristul-politi

Firing line. . ..,,lJn fascist" . .

intAlnirile scrii'WFB la senec!

Deces gi poster

VI. CREZT]L

Prolog in cer. .

Custodele mea

Pe lAngi marik

Elogiul Univer

Pogi privatiza religia?.

Mirturisire, lupti, inselare

Pilat din Pont si drama politicd.

Secularizarea puteriiIntiriti Statul!. ........95

PARTEAA DOUAEREZIA UTOPIEI

III. ELIADE, MARX$I,,OPIUMULRELIGIILOR'. . . . . . . . 9gReligia: fenomenireductibil .....99Criticasocialiateologiei ......101Fenomenologia sacrului

Primatul spiritului

Gangsteri politiciBarbaria leninisti . . . .

Marxismul: o erezie cregdni?

Ce invigim de la un savant?

Iv DE$ERTUL, IMPERIUT $I REVOLUTIAPerla din adinc. : . . . . .

Mitul pesterii gi sufletul educat.

Otrava cetigii si utopia metafizicd,:

Revolutia crestini

impirat sau patriarh?

Castalia ortodoxi

103

109

111

1r4

115

119

t2t121

123

126

t28131

t33

Idiogiutili...:... .....I34

Sexomarxismul .... ....139Apoteozaminciunii ....I40Visitoriipragmatici ....144

PARTEAA TREIA

GEMI'L CONSERVAIOR

i,vw[r,rAMF. BUCKLE'rJR $TVOCEALTBERTAITT. . . . .. . . . .

Dreapta,americanl .

Tinirulbogat. .1.... ...,..Patriotism american

,,National Review"

Moralist, educator, admirator. . . 154

Darulviegii. ....158Libertatesivirtute .......;...Cumseinvagivirtutea? ......Pirintii au ultimul cuvi.nt.

DecemajoritateaprofesorilorvoteazistXnga? .. i... .. 165

Ziaristul-politician .....168Firingline... ...170

airt,,Untascist" ....171intilnirilescriitorului ...173'STFBlasenectute .......175Decessilosteritate. ....177

a

vI. CREZULLUIJAROSLAVITELIKAN. .,. . .... . . .179Prologincer. ..,179Custodelememoriei ....180Pe lAng5. marile Iacuri . . . 183

ElogiulUniversitlgii ....186

147

t47

t48150

160

t62

163

Maestrulgidiscipolul ...187,,Tiadigiacregtini': dramlincinciacte.. ......189

xffi:i};i::::':-::iil'l1l: ::::: ::: : ::::: .,e2Ijnevintunecat? .....,. 195

Zoriimodernititii. ....197Credingi, doctrinlgiciviliza;iecregtini. ..... -.201BibliagiConstitutia ....203Smerenie,miregiegiingelepciune... ...208

VII. ANDREI PLESU SI FARMECUL BUNEI DISPOZITII . . , . , . 2II,,,Intelectualulest-european ......211Talentgiprecocitate ....212Vrajaesteticl".... .....215Intermezzopaideic .....219Excurs:gcoalaluiNoica. ......221Angajamentepolitice ...225Pedagogiaculturali. ....230Recunoagtereainternalionali.. .......232Sintezareligioasi ......236Nelinigtea nemirginirii . . . . . .{.243

EPILOG: CRIZA CTV]LTZNTIEI OCCIDENTALE . .245

POSTFAIh,: RAfIUNE, CREDINS.$r CTVTLTTAIE . . . . . . 265

O nouigeneratie ......265Despreautor.. ..266,,Povaralibertigii" ......267Notidesprevolum .....271

MUIIUMrRr... .....273

NOTE . .275

in gridina Edenr

pomul cunosdng

tumuth, spune ttrgrozLvra definitir

moari prin cunc

ii suprimi liberte

astfel picito;i gi r

gi povari; si totq

tate nu exista mt

,ib"ti.. sau dc I

Povara libt

gi dupi cidere. l

marele preot slr

ispitei diavolulu

nitatea gi sa o ilfericiti, crede Lbeate, Mintuiu

chinuitoarea lib

sigurangi 9i pm

INTRODUCTRE

PEREGRIN TRANSITVATTnN iu oCCIDENT:

er-nu cAurnr sr cE-AM AFLAT?

,1

' Un apatrid este ma.i rdu decdt an chineftrd itdp,in.

ANoner Prr;u

M-am niscut la poalele Carpagilor, intr-un orag niciodatl prea mic pentru visele

mari ale copiliriei. Imaginea demnitlgii mi s-a descoperit in crestele pleguve

ale Muntilor Figirag. Plimbat de piringi intre Voila gi Voivodeni, am vizut cu. t' ^ Ipropnl mel ochr ranouielile comunitigilor asezate domol, intr-o temporalitate

sacri. Vechile tradiEii ale satului nu muriserS., incl. Casele miroseau a busuioc

curat 9i curgile erau frumos r6.nduite. Oamenii igi dideau binege iar, de Sfintele

Pasti, se salutau cu tradigionalul ,,Hristos a inviat!" Adolescengii nu mergeau la

sala.de gimnastici, intrucAt aveau destule lemne de tiiat pentru nevoile casei.

Duminica, clopotele bisericilor vesteau ceasul rugS.ciunii. Pe masa bunicului

era mereu o gibli. deschisl. inainte si m5.nAnce, bitranii gi tinerii i9i frceaut

semnul crucii. Toamna, omul gospodar umplea cimara cu tot felul de bunititi.Dupi sirbitoarea Sfrntului Dumitru, pe ulige lnfrigurate, colindele incepeau si

risune. Cttciunul era p[in de bucurii feclores5i. De Anul Nou, bi.letS mergeau

cu sorcova prin vecini. Degi regimul politic se declara ateu, giranii ridicau la in-

.tretlierea drumurilor troige care invocau protecgia Cerului asupra plmAntenilor.

21llp'

.J'

INTRODUCERE

Obiceiuri neintrerupte aduceau laolalti membrii familiilor lirgite. Nimicdin nevroza urbani nu pS"trundea in vietile unor oameni simpli, chiar daciapisagi de griji. Divorgurile erau o rarirate. Avorturile, asijderea. Comunismul

nu reusise sI stArpeasci. dragostea de pimAnt si gustul penrru libertaqp. Mi-auie;it in cale femei din Jhra Oltului care f)"ceau din lapte de bivoligi gnt, br6.n-

25. si iaurt gras. M-a frapat hirnicia birbatilor cu miinile cripate de munca

plugului, care coseau iarba si adunau flnul de pe cAmp. Tiranul detinea trei

virtugi axiomatice: credinga, cinsrea si curajul. irrtr."g" lui viagl se rezuma Ia o

singurS. povali: ,,Si nu-gi furi singur cS"ciulal"

Citeva decenii mai tXrziu, absolveam Facultatea de Filozofie din CIuj.Era vara anului 2000 si, ca proaspS.t licengiat, ciutam o nou5. direcgie. in odaia

de lucru asudam printre cirti grele, reviste savante si mormane de scrisori. Ne

lipsea atunci aerul conditionat gi-mi puneam pe spate prosoape ude, ricorin-du-mi picioarele intr-un lighean cu ap5. rece. Fosnetul hirtiilor era insotit de

ticiitul ceasului ,,Garfield". CAnd se f)"cea ora prAnzului, mama imi punea

o gustare pe masa din bucitirie. Serile ri"m6.neam zivorit in casi", ciutind siignor (cu dopuri in urechi) tropiiala manelistilor din vecini. Nu-mi plicea sivorbesc cu nimeni despre miregia planurilor pe care le nurream in ascuns. Ca

fost olimpic, doream si-mi misor puterile cu cei mai buni dintre cei buni. Desi

puteam evoca melancolic frumuserea unei lumi definitiv pierdute, excludeam

scenariul revenirii la gari. Mai mult decit profesorarul, m5. atrS.gea cercerarea

;i viaga publici. Mai mult decAt saul bunicilor, simgeam chema.eaLragului.

Nu eram singurul tAnir disperat si plece. DoborAt de zipugeali si angoase,

completam de zor formulare si cereri de bursi. inarm"t cu plicuri A4, foarfecl,

gi bandi adezivi, parcurgeam zilnic drumul spre oficiul pogtal. Thimisesem

deja rezultatele testului de limbl englezi,cltre anumite universitlti britanice

si americane. Doream un singur lucru: s5. emigrez dintr-o tari frumoasl, dar

prost condusL. N-aveam s5. stiu, arunci, c5. evadarea din universul simbolic al

strS.mosilor mi. va arunca intr-un carusel trepidant. Urma si pS.ri.sesc spatiul

traditiilor est-europene, configurate prin mituri ancestrale, imagini arhetipa-

le si practici spirituale bimilenare (de la rugiciune si lectura Scripturii pinila asceza postului sau priveghere). Mi indreptam citre o lume vinovatl" de

,,uitarea fiingei" (pentru a cita a un filozof din Pidurea Neagri). lJrma sL trec

testul loiali'ipsl vreau, o teri

Am d*uprin gusturi, sn

fiind, am urmrelagia cu diritionarul Bailly

noastre publir:

tiana 9i pracd

sau Pavel din'logocentrici d

eram, deloc, o

Secrerul (

si gtiinga, de !vacanfi de \"rtimp considcr

acelagi timp, (

de limbi grea

sene mi s-a gsub raporr car

hirnicia intdimplinir

o mai impormn

de curigenia I

mat in Er.ul I

o superba civ

din apropiere

doar exceleng

vechilor teutr

Drumu

podurile arct

migilogi vegh

dului. Propri

22

rErgite Nimicpli, chiar daci

r- Comunismul

berate. Mi-au

figi unt, brin-nre de munca

ul deginea trei

s rezuma la o

tr6e din Cluj.ngie. in odaia

dc scrisori. Ne

: ude, rlcorin-'cra insotit de

na imi punea

ri" ciutAnd sirmi plicea sIln ascuns. Ca

ai buni. Degi

rc, excludeam

FEl Cercetarea

aa ora;ului.

eli si angoase,

iA4, foarfeci

L Tiimisesem

ii{i briranice

htmoasi, dar

d simbolic al

f,resc spagiul

*ni arhetipa-

riprurii pinitvinovati de

Urma si trec

MIHAINEAMTU

testul loialitigii fagi de giranii din imprejurimile Figiragului. Mi astepta, fIrisi vreau, o teribill instrlinare.

Am devenit apusean mai intii prin lecturi; m-am occidentalizat apoi 9iprin gusturi, straie, apucS.turi 9i niravuri, nu toate nobile sau galante. Adolescent

fiind, am urmat modelul paideic consacrar la Piltinis de Constantin Noica inrelatia cu discipolii s5.i. Frecventam manualele Duden de limba germani, dic-

gionarul Bailly de greaci. veche gi ci.teva enciclopedii accesibile in bibliotecile

noastre publice. Fisam marile cirgi din epocile definitorii pentru Europa chris-

tiana gi practicam dialogul imaginar cu ingeleptii de odinioarl, de la Socrate

sau Pavel din trsus pAnI la Kierkegaard ori C. S. Lewis. O asemenea viziune

logocentrfrI. despre educagie fusese un loc comun al congtiintei apusene. Nueram, deloc, o exceptie.

Secretul Occidentului? Demnitatea persoanei, proprietatea privati, hirnicia

gi stiinta, de Ia meteorologie pAni la filozofie, drept sau economie. in fiecare

vacantl de vari, tutorele economistului Adam Smith aloca invigicelului slu un

timp considerabil pentru studierea limbii franceze, a dansului si a scrimei. inacelagi timp, elevul conspecta, minimum trei ore in fiecare dimineati, autori

de limbl greacl si gramaticS. latini. Contactul strAns cu izvoarele culturii apu-

sene mi s-a p5"rut gi mie obligatoriu obligatoriu. Stiam ci munca extenuanri"

sub raport cantitativ produce salturi calitative. Pentru multi dintre congeneri,

hirnicia intelectuall a deschis granitele lumii civilizate.

implinisem 22 de ani c6.nd am ajuns la Miinchen. Eram bursierul celei

mai importante universititibavareze. Din primele ceasuri, chiar, am fost uimitde curi.tenia locului. M-a cucerit frumusetea orasului (Monaco di Bauiera) ani-

mat in Evul Mediu de reprezentangii unor ordine cllugiregti. Secole la rAnd,

o superbi civilizagie urbani fusese slefuiti prin sudoarea unor catolici harnici

din apropjerea Mungilor Alpi. Am inteles atunci c5. lumea apuseani. n-a produs

doar excelentS" academici, erudilie filologici gi bogigie artistici. Pragmatismul

vechilor teutoni isi didea pretutindeni misura.

Drumurile netede, nervozitatea motoarelor BMW bordurile slefuite si

podurile arcuite peste riul Isar purtau, fiecare, amprenra seriozitS.tii. Inginerimigilosi vegheau la exporturile Germaniei citre cele patru colturi ale mapamon-

dului. Proprietarii restaurantelor erau antreprenori capabili si rigte totul si, la

23

\m

5r

INTRODUCERE

nevoie, s-o ia de la capit. in spatele unor carriere dichisite, binuiai existenta

unor peisagigti de geniu. CAti incAntarel

in primele decenii dupi al Doilea Rizboi Mondial, Germania s-a osrenit

din greu. Muncitorii nu pricepeau urarea: ,,weekend plicut". Vacangele de gari

erau scurte, ca zilele de iarnl. Dupi marea umilingi suferiti in 1945, nemlii au

acceptat noua ordine internationali si au decis si cAgtige respectul lumii prin

travaliu, umilingi gi seriozitate. Dascilii pe care i-am intilnit vorbeau studengilor

politicos si viceversa. Oamenii de afaceri se imbricau elegant. Cupluri tinere

se plimbau pe stradi si etalau buni-dispozitie.

Nu vedeai, atunci, mitocani capabili si flegmeze pe trotuar. \WC-urile

publice nu seminau deloc cu pestilengiala cloaci a cartierelor socialiste. Pala-

tele unor industriasi si vilele de aristocragi etalau o coerenle stilistici absenti

in Pipera, BS.neasa ori Satul Francez. Saloanele grandioase te coplegeau prin

trecerea discreti dinspre liniile de rafinament rococo spre stilul Biedrrmeier,

obsedat de simplitate. Thenurile 9i autobuzele soseau in statie cu extremi punc-

tualitate. Eram uimit de funcgionarea ireprosabili a unui sistem social complex!

M-am intrebat atunci: ce factori explici renasterea Germaniei, mai ales dupice-a fost ingenuncheatS. in cenusa rizboiului? Cum s-a intors o gari de la ruiniIa abundenti? Cind s-a produs decalajul de vitezi intre economia g5.rineasc5"

a Bavariei si gospodiria transilvineani? Ce anume adincegte pripastia intre

siricia valahi 9i bogitia vestici? ,Pentru a rS"spunde acestor mir5"ri, am ciutat si ingeleg trecutul. Nu flri a

fi uimit de grabnica involugie a prezentului. Oamenilor lipsigi de sentimentul

misiunii li se urigte cu binele. Si in Germania, prosperitatea ultimelor decenii

a provocat un plictis profund, pe care nici fotbalul din Bunduliga nu l-a putut

alunga. Torpoarea spirituali di nagtere, pe alocuri, unei estetici decadente: ves-

timentatie gleampltl, exhibitionism sexual, muzici zgomotoasS., drod in nas,

coafuri stridenti, tatuaje tip5.toare. Degi reconstruiti din temelii, prin efortul

crestin-democragilor lui \Tilhelm Ropke, \Talter Eucken gi Konrad Adenauer,

Germania renunta treptat Laipoteza existengei lui Dumnezeu.

Dupi revolugia anului 1968, primele semne ale degradirii culturale au

inceput si apari. Frontul conservaror de rezistenti bavarezb.a inregistrat nigte

frsuri. Nevoia de dop

cantitate de violengi

gi confesionaleie cu p

berlinez au hotirit si

Europei. Cancelarul ,

(,,casa Islamului") ce

Iati de ce, chilr

idolatriza prezennll Icare, in primul deabistrigeni venigi si m

sau venetiene. Zeq A

cAnd au primit o slufl

copiii la gcoali, doar

cu spilarea pe creier

M5' revoltl ;i es

patriogi condilii de 1

extracomunitare dir

demagogii gi geparii-

unor moldoveni epn

o construcfie polied

terile politice intre

instrumente filozofi

Lumea apusea

tigeanul occidental

independenga justi

in stat. Omul de riIa cArma tirilor dir

talentului individrr

f

24

dai existenta

da s-a ostenit

mtele de var5.

[5, nemgii au

,rl lumii prinu studentilor

upluri tinere

u. \YC-urile

ialiste. Pala-

rtici absenti

plqeau prinBicdermeier,

trema punc-

ial complexl

ai ales dupii de ia ruinia tirineasci

ipasria intre

I \rr. -\u lara a

rentimentul

clor decenii

nu i-a putut

dente: ves-

Irod in nas,

prin efortul

l,{denauer,

:rlrurale au

gisrrar niste

MIHAINEAMTU

fisuri. Nevoia de dopamini a adus in industria cinematografici o bulversanti

cantitate de violengi gi pornografie. DezbrS.carea trupurilor de haine a golit

si confesionalele cu penitengi. intre timp, lideri importanti din Parlamentul

berlinez au hotirXt si conteste contribugia unicd a cre$tinismului la succesul

Europei. Cancelarul Angela Merkel a ajuns chiar sI recunoasci Dar al-Islam

(,,casa Islamului") ca parte a identitigii teutone...

IatI de ce, chiar daci recunosc virtutile istorice ale Occidentului, nu pot

idolatriza prezentul supus atetor orori gi erori. Mi-e greu s5. glorific politicienii

care, in primul deceniu dupi Revolutie, cereau inchisoarea pentru dulgherii

bistrigeni venigi si munceasci, ziua ;i noaptea, pe schelele unor firme tiroleze

,"r.r'o..r.gi.r€ . Zeci d,eromAni mi-au povestit abuzurile la care au fost supugi

cind au primit o slujbl necalificati. Am intAlnit pirinti dezamigiti si-si trimiticopiii la gcoali, doar pentru a descoperi noi forme de indoctrinare, incepdnd

cu spalarea pe creier privind ,,identitatea de gen'l

Mi revolti gi astizi faptul ci autorititile franceze le-au prescris unor com-

patriogi condigii de lagir incomparabile cu tratamentele oferite populagiilor

extracomunitare din Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. N-am aplaudat

demagogii gi geparii cinici din Spania, Anglia sau Italia, care n-au plitit lefele

unor moldoveni epuizagi pe schele. Suntem obligagi, agadar, si judecim atent

o construcrie poliedrici, aga cum este civilizatia occidentali. Pe lAngi dezba-

terile politice intre progresigti si populisti, Vestul trebuie analizat serios, cu

instrumente filozofice, din perspectiva unor contradictii culturale nerezolvate.

Sd f.e oare pentru noi existenya un exil?

Eurr CroneN

!Lumea apuseani suferi de-o ambivalengS, structurali. Pe de o parte, ce-

tigeanul occidental e protejat de aranjamentele constitugionale care prevS.d

independenga justigiei, respectarea proprietitii private ori separagia puterilor

in stat. Omul de rAnd e scutit, astfel, de abuzurile clanurilor mafiote prezente

Ia cArma girilor din lumea a treia. Jocul democratic favorizeazi descoperirea

talentului individual gi stimuleazi mobilitatea sociali. Pini de curA.nd, sistemul

25

b.

J

INTRODUCERE

educagional din Apus a favorizat studiul izvoarelo! cercetarea ;tiintificL si ino-

vagia tehnologicl. Astizi, colegiile universitare din Statele Unite sunt infectate

cu virusul corectitudinii politice. Militienii justigiei sociale (SIWi cenzureazi,

libertatea de expresie. Profesori renumili sunt huiduigi la sceni deschisi doar

pentru ci expriml o viziune conservatoare despre lume gi viagi. in Europa, stri-

gLtulAlkhu abkar a ucis cu sAnge rece sute de oameni nevinovaEi din Madrid,

Londra, Frankfurt, Paris, Koln, Manchester, Bruxelles, Stockholm sau Nisa...

Pe lAngi asaltul jihadist, nihilismul pulverizeazi.distinctia intre adevir gi min-ciuni, frumos gi urAt, bine gi riu. in Norvegia, familia Bodnariu a triit gocul

ripirii propriilor copii. Etatismul bulverseazS. vietile oamenilor liberi. Culturadivertismentului ucide vigilenga si mascheazS. diferengele intre notele inalte si

notele joase. Totul e interpretabil, totul e discutabil, totul e relativ.l

Marele profet al declinului occidental a fost Friedrich Nietzsche. Deja

la finele veacului al XIXJea, el observa declinul ratiunii care a deschis poarta

citre experienta,,mortii lui Dumnezeu'. Temeliile lumii moderne s-au zdrun-

cinat. Filozoful a avut indrizneala si anunte un seism ,,mult prea mare, prea

indepirtat, prea dincolo de puterea de ingelegere a multora".2 Cine a murit, cu

adevirat, pentru europeanul emancipat: Dumnezeul filozofilor si al geometrilor

sau Dumnezeul lui Avraam, Isaac gi Iacov? Sau, poate, Iisus Hristos? Un lucru

e cert: proorocia din ,,La Gaya Scienza'l ocolea simgirile giranului din Carpagi,

pentru care sacrul a reprczentat, milenii Ia rindul, o categorie centrall a exis-

tengei -

o epifanie solarS, a Binelui intr-o lume umbriti de suferinti. (N-avea

dreptate exegetul german care spunea c5" Nietzsche ,,a suferit ca nimeni altul de

complexul celui abandonat de Dumnezeu?"3) Plasat ,,dincolo de bine si ri.u",

filozoful pretindea ci scrie ,pentru un gen de oameni care nu existL incf'.a

Astizi,,,ultimul orn' (eliberat de,,cenzuratranscendentf') s-a metamor-

fozat fie intr-o fiingi plictisiti, fie intr-o ftpturi sanguinari., obsedati de exer-

citiul nud al puterii. Unii observatori vorbesc despre ,,dictarura minoritLgilor"

gi nu credem ci. exagereazl,. Dragostea pentru bine, adevil si frumos a lisat locjudecitilor cinice si manevrelor pugilistice de intimidare gi etichetare a adver-

sarului. Nu-i evidenti doringa ideologilor postmoderni de-a impune controlulpsihologic asupra mintilor oamenilor? Scapi. cuiva, oare, perversitatea actiunilor

de inginerie sairvie$lor privatel (

rial gi de-a cond

si insinguragi?

ManiFesdri

,,elitelor" seculu

zestrea morali pcomunitili inuq

bustul lui Cfuirr

Tiier din Germr

blicii Popularc (

CAgi dintre adol

de pe plaja Noa

stoici a eroismr

unde oameni cr

libertilii de "'FFamilia, biseric

organizagi\ ca A

sunt micinate d

socletaillor occl

, Maginda

duyi penn

Ce i-a

N-am pri

frustrat sau nG

condus pagii itbitrinilor navi

sihistregti. M-r

privit templele

26

piiniifici si ino-

re sunr infectate

Ws) cenzureazd

d deschisi doar

in Europa, stri-

egi din Madrid,

olm sau Nisa...

: adevar gi min-riu a triit socu!

'liberi. Cultura

notele inalte 9i

rdr-.:

Iieu.sche. Deja

deschis poarta

rre s-au zdrun-

,rea mare, prea

ine a murit, cu

ial geometrilor

sros: Un lucru

ri din Carpati,

-nrrali a exis-

ringi. (N-avea

dmeni a.ltul de

h bine si riu",rista inca".a

lFa metamor-

E lrra de exer-

minoritagilor"

nos a lasat loc

EEue a adver-

rrne controlul

rrea acriunilor

MIHAINEAMTU

de inginerie sociali si obsesia unui micromanagemenr al puterii seculare asupra

viegilor private? Cine mai poate nega doringa globaligtilor de-a controla mate-

rial 9i de-a condigiona mental multimile de oameni infricosati, dezdddcinagi

gi insinguragi?

Manifestirile nihilismului sunr, ast5,zi, legiune. Influentati de judecata

,,elitelor" seculariste, milioane de oameni au abandonat tezaurul spiritual si

zestrea morali primiti de la strimosi. intr-un fel lipsit de soviieli sau regrere,

comunitigi intregi renunti astizila memoria trecutului. in America e profanat

bustul lui Christopher Columb ori statuia generalului \Tashington, iar oragul

Tiier din Germania ii ridici lui Karl Marx o staruie din bronz (pe banii Repu-

blicil Popufare Chineze). Se distrug mituri, se ingroapi c5"rti, se ard famuri.Cigi dintre adolescentii rivigigi de narcotice mai inteleg, oare, sacrificiul tinerilor

de pe plaja Normandiei? Mai apreciazl. adulgii epuizati de alcoolism definigia

stoicS. a eroismului? Ce viitor ne pregdtesc departamentele de ,,umanioare",unde oameni cu privirea goall gi sufletul dezridicinat protesteazS" impotriva

libertitii de expresie? Institugii sacrosancre sunt denigrate cu rAvni drS.ceasci.

Familia, biserica sau scoala incaseazS.loviturile de berbece ale activistilor din

organizagii ca Antifu qi Blach Liues Matter. Daci tirile spagiului postsovietic

sunt micinate de corupEie, furt sau trafic de carne vie, elitele tehnocratice ale

societi"tilor occidentale neagi insigi noflunea de picat.

Md gindeam la miile de contpatrioli, zeci dt mii, acum sute de mii pier-

duyi pentru yard, impnd;tiayi prin Europa, America, Afica, Australia...

Ce i-amficut lui Dumnezeu pentru a primi aceastd pedeapsd?

Neecu Dyuvena

a

N-am privit niciodati lumea apuseanS. cu admiratia zeloasS. a unui om

lrustrat ,iu neu-blat. PAni si implinesc patruzeci de ani, Providenta mi-a

condus pasii inspre patru continente. Am vizut Egiptul piramidelor, Islanda

bitrXnilor navigatori, Canada intinderilor de gheagi ori Sinaiul cavernelor

sihastresti. M-am preumblat din cegoasa Scogie gi pini-n torida Spanie. Amprivit templele grecegti din sicilia, pisind mai tirziu pe urmele botezitorului

27

nrm

orfl[l,

INTRODUCERE

Ioan. M-am odihnit laZidul PlAngerii din Ierusalim gi am infruntat briza din

Marea Galileii, unde Iisus a potolit furtuna. Am poposit la Constantinopol,

intr-o incintlziditi. de impiratul Iustinian gi apirati de armatele generalului

Belizarie. Am imbricat haina pelerinului la Canterbury gi sacoul sav4ntului

dintr-un study oxonian. Am plecat dintr-o culturi agrari pentru a d,escoperi

o civilizagie urbani cu impulsuri de cuceritor. Din lumea clrgilor am coborit in

agora cetilii; din confortul comentariului am plonjat in zona deciziei politice

sau antreprenoriale.

Ce-am strins in sufet cilitorind milioane de kilometri, de-a lungul gi

de-a latul unui mapamond tulburat? Ce-am priceput dupi ce-am fost recrutat

in atAtea rizboaie culturale? Ce-am ingeles din puzderia de confagratii, dezas-

tre naturale sau migragii controlate? Plimbiri neprevizute in adolescentS. m-au

condus la Petra iordaniani si-n Hong Kong, metropola insomniei asiatice; am

pendulat intre Kiev qi Chiginiu pAni spre Guatemala vechilor azteci; mi-am

amintit sfaturile lui Confucius intr-un muzeu din Jinan; am cAntat in Biserica

Nagterii Domnului din Betleem si m-am rugat in chilia lui Ioan Scirarul; am

explorat insula Evia, atAt de dragl unui scriitor ca Patrick Leigh Fermor; am

pescuit in California arborilor Sequoia, dar gi-n Florida subtropicali, plini de

magini scumpe, femei frumoase, actori populari, insecte gi crocodili... Mulgu-

mesc lui Dumnezeu pentru binecuvAntlrile primite. Toate aceste peregriniri

m-au obligat si hmuresc diferenlele 9i aseminirile intre culturi sau pcpoare; si

explic triumful gi deciderea lumii occidentale; si transmit sentimentul misiunii

istorice a romAnilor trezigilaviagi dupi Revolugia din 1989.

M-am aflat, asadar, printre cei mulgi care au ales, vremelnic, calea exilului.

Am rescris parabola fiului risipitor. Am riticit, am nesocotit povege, dupi care

m-a lovit dorul de lumini gi foamea de adevir. intru t6.rziu, am primit iertarea.

Revenind acas5, am ingeles ci trebuie si luim doar lucrurile bune din reteta

succesului occidental, firi s-acceptim prostia colectivisti, maimugireala stri-

zii ori apostazia fricoasS,. Chiar gi atunci cAnd ii schimbi solul, un copac solid

supravieguiegte. Cu o singuri condigie: si-gi plstreze ridicinile.

Cine otrivegte astizi constiinta oamenilor tineri? Congregagia falgilor

educatori. Cine ameninti civilizatia libertl"tii? Conclavul atotstiutorilor din

corporalii globak

moartea si viare b

ilor chemagi si ridatorim fericirea t

care critica ,,.eligr

o datorie moralit

responsabila penu

a omului de rind

Cine pen'ert

Corul tehnocratil

studengilor consa

Cine refuzi o ded

trincinitoare, da

selor; plus brigad

divertismentul; p

cAnd totul va 6 i

sau revoltl fagi d

vinovigia: suntcl

Ginu uinc r

CAnd spur

niciodati ceea c

strilucirea zond

model de Jagua

e rezultatul uno

Vestul ins

luxul vitrinelol

Z,'j;rich; Pragma

I28

tat briza din

tinopol,

generalului

savantului

a descoperi

am coborAt in

i politice

de-a lungul si

fost recrutat

dezas-

gi m-au

asiatice; am

uteci; mi-am

in Biserica

Scirarul; am

Fermor; am

plini de

.. Mulgu-

peregriniri

popoare; si

mlsrunll

calea exilului.

dupl care

din regeta

copac solid

falgilor

ilor din

29

MIHAINEAMTU

corporatii globale si casta clericilor guvernamentali pregititi si redefineasci

moartea si via;a; binele ;i r5"ul; virtutea si picatul; totul, in detrimentul plebe-

ilor chemagi si. ridi gi si tacl; si pliteasci taxe gi si. consumep ke news. Cui

datorim fericirea unei epoci post-adevir? Patronilor de sclavi ideologici, pentru

care critica ,,religiei p5.cii" inseamni rasism, iar murdi.rirea credingei crestine e

o datorie morali. Privigi atent la ,,papalitatea mediatici' (Paul Dragog Aligici)

responsabili pentru algoritmi, deci pentru cenzvrasubtili si manipularea atroce

a omului de rAnd. Nu se teme de nimic.

Cine peirvertegte discern5"mintul politic gi simgul istoric al noilor geineragii?

Corul tehnocralilor care intimide azi dizidengii si neagi libertatea de expresie a

studengifor conseryatori, dar gi dreptul artigtilor la un discurs non-conventional.

Cine refi.rzi o dezbatere onesti despre fundamentele societigii occidentale? Clasa

trinci.nitodre, dar ignoranti; oligarhia bogati, insl corupti. pani-n mS"duva oa-

selor; plus brigada comicilor garlatani din televiziunile care nu cautL valo area, ci

divertismentul; puterea, nu adevirul. Miza luptei lor? Controlul. Vin vremuri

cAnd totul va fi inregistrat, inclusiv microexpresiile faciale de nemulgumire

sau revoltS. fagi de noul consens planetar. Totul va fi bine daci ne vom accepra

vinovS.gia: suntem albi, est-europeni, crestini, heterosexuali...

Cea rnai ruare d.meruinlare la adresa ciuilizayiei occidentale

nu uine din partea abor ciuilizagii; ea uine dinspre neuolnicia nodstrd

;i din ignoranla care o hrdne;te.

Nrerr FsncusoN I

Cind spunem ,,Occident", date contradictorii ies la iveall. O gar5. nu e

niciodati ceea ce pare la prima vedere. Tirristul curios din Londra va remarca

strllucilea zonelor comerciale: genlile Hermes, ceasurile Longines sau ultimul

model de Jaguar din dotarea unor milionari. in fapt, abundenga lumii apusene

e rezultatul unor sinteze istorice complexe.

Vestul inseamni, simultan, seriozitate si depravare: Augustus sau Nero;

ltxul vitrinelor gi curigenia strizilor: Coco Chanel 6c municipalitatea din

Zirich;pragmatism american si idealism geopolitic: Henry Kissinger & Ronald

INTRODUCERE

Reagan; sport gragios k showbiz: Nadia Comineci sau Rihanna; etica muncii

gi arta vinzirii: Margaret Thatcher EtZigZiglar; ascetism mistic gi senzoria-

Iism poetic: Maxim MS.rturisitorul & Dante Alighieri; toleranga religioasi;i

pluralism politic: Erasmus din Rotterdam & Baruch Spinoza. tApusul ne face si ne gindim la Steve Jobs & Maica Tereza, adici la an-

treprenoriat 9i filantropie; la pelerinaj spiritual si muzici psihedelici: Fatima

& \Toodstock; la gtiinga elini gi dreptul roman: Euclid gi Iustinian; la geniul

literar si prosperitatea economici: Aleksandr Soljenigin & Donald Thump;

la democragie reprezentativi. si capitalism: Thomas Jefferson & Max -Weber;

la separatia puterilor si democratie americanS": Montesquieu & Alexis de

Tocqueville; la strategie militarl si superioritate tehnologici: Clausewitz &Krupp; la har muzical gi arti vizualS": Rembrandt & Bach; Ia stoicism gi creg-

tinism: Seneca & Ioan din Patmbs; la ragionalism gi ordine legali: Immanuel

Kant & \Tilliam Blackstone; la patriotism local gi minimalism estetic: Iuliu

Maniu & Constantin BrA.ncusi; la spirit profetic gi curaj margial: Dietrich

Bonhoeffer &'STinston Churchill.

Spunem ,,Occident" si avem in minte proprietatea privati si creditul ban-

car: John Locke &John D. Rockefeller; inovatia si geniul pur: Thomas Eddison

& Nikola Gsla; erudigia 9i claritatea: Mircea Eliade & Ludwig'Wittgenstein;

omul Renagterii si omul Reformei: Michelangelo Buonarroti & Jean Calvin;

gtiintele naturii si cultul istoriei: Isaac Newton & Nicolae Iorga; institutii pu-

blice gi sfera privatS": Hegel & Friedrich von Hayek. Cogul de optiuni este larg,

iar oferta pare contradictorie. Fundamental rimAne dreptul de a alege. CAnd

libertatea a dispirut, civilizagia e pe duci.

Raportarea elitelor romAnegti Ia societatea apuseani a fost, dintotdeau-

na, amestecati.5 Pagoptigtii au admirat isprivile democragiilor europene care

au oferit individului protecgia constitutionali a unor drepturi naturale: la

viati., la libertate, la proprietate. Junimigtii au criticat formele flri fond, desi

nicio propoziEie semnatS. de Titu Maiorescu n-a legitimat autoritarismul sla-

vofil. in perioada interbelici, majoritatea elitelor politice au plstrat relagia de

loialitate fagi de Marea Britanie, Franga ori Statele lJnite, degi au existat voci

ale autohtonismr

Germaniei n:dqDupi sfrr$r

Catastrofa comut

de tip oriental &reean de grando

colectiviste i-aco

Cine n-a visat hmijlocul anilor l'vizelor a urmat !nici pacostea farin sAnul poprrb!

Am plecat

Balcanilor. Penm

Pentru generagir

milioane de oa-u

se va dezbina in

" CAnd mi-l

trebat de ce-rm

si faci cale intcci? Cum si pin

civilizate, penu

menajerie? Frd

Ratiunea pentr

autohtone. C,or

Stim c5. ni

streine, tristeEi r

care, pentru cil

Rot

30