ii psi dezvoltarii(ii) 1.pdf

8/19/2019 II psi dezvoltarii(II) 1.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/ii-psi-dezvoltariiii-1pdf 1/53

Conf. univ. dr. Ana Maria MARHAN

PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII (II)

D!vo"#ara $n %rioada v&r'#i adu"#

uur*#i+ ,- / ,-,

i



Cu%rin'

. In#rodur $n %ro0"1a#ia d!vo"#2rii 3,. Dina1ia idn#i#24ii 5

3. Ano#i1%uri" 6i '#ru#ura v&r'#i adu"# ,5

7. Ada%#ara $n %rioada v&r'#i a #ria 37

5. Ro"u" vni1n#"or d via82 39

:. Con"u!ii; %r'%#iv 1odrn a'u%ra d!vo"#2rii 5-

<. i0"io=rafi 53

ii



In#rodur $n %ro0"1a#ia d!vo"#2rii

Ce înțelegem atunci când spunem că indivudul ”se dezvoltă” continuu pe parcursul vieții?Cum poate fi descrisă imaginea globală a schimbărilor care apar pe parcursul dezvoltării de lanaștere la vârsta senectuții?

Psihologia dezvoltării s-a preocupat o perioadă îndelungată de timp de studiul aprofundat al proceselor de dezvoltare specifice copilăriei i adolescen!ei" dat fiind că cele mai evidente

procese de cretere i dezvoltare" cele mai dramatice schimbări" atât pe plan fizic" cât și psihologic și social" au loc tocmai în această perioadă#

$otui" aa cum vom vedea în continuare" procesele de dezvoltare psihologică continuă pe parcursul întregii vie!i# Cercetători precum Erik Erikson%&'()-&''*+ sau Daniel Levinson%&',+ s-au concentrat asupra acestor teme i" pornind de aici" au identificat mai multe stadiide dezvoltare specifice pentru perioada adultă# .a/oritatea modelelor și a teoriilor dezvoltăriiîncearcă să descrie similarităţile care apar între oameni pe măsură ce progresează în perioadaadultă i înainează înspre perioada bătrâne!ii0 ceea ce" deocamdată" lipsește în studiilededicate dezvoltării este o descriere sistematică a diferenţelor care apar între persoaneleadulte în diferite etape ale vie!ii#

. Con%# funda1n#a"; r*#r+ d!vo"#ar+ 1a#uri!ar

Prin definiție" termenul dezvoltare se referă la schimbările sistematice și continue care au locla nivelul fiecărui individ începând chiar din momentul concepției și până la sfârșitul vieții#

1ezvoltarea face necesare multiple schimbări care se realizează în mod sistematic. Cu altecuvinte" aceste schimbări au loc într-o anumită ordine" urmând un anumit tipar și cu oanumită durată și stabilitate în timp0 ele nu sunt schimbări de scurtă durată" trecătoare șilipsite de predictibilitate" cum este de e2emplu o schimbare de dispoziție afectivă#1easemenea" dezvoltarea implică continuitate; altfel spus" ne schimbăm dar rămânemaceiași" continuăm să ne reflectăm pe noi înșine" așa cum am fost până în momentul prezent#

Paliere ale dezvoltării umane

Pot fi descrise trei categorii de schimbări ma/ore care au loc pe parcursul dezvoltării umane3

. D!vo"#ara fi!i23 creșterea corpului și a organelor interne" funcționarea sistemelorfiziologice" semnele fizice ale creșterii" respectiv ale îmbătrânirii" modificări la nivelulabilităților motorii etc#

4



,. D!vo"#ara o=ni#iv2; vizează schimbările continue care au loc la nivelul percepției" a

limba/ului" a învățării și memoriei" a mecanismelor de rezolvare de problemă sau a altor procese mentale#

3. D!vo"#ara %'i>o'oia"23 se referă la schimbările care au loc la nivelul aspectelorintrapersonale și interpersonale ale individului" cum sunt motivele" emoțiile" trăsătuile de

personalitate" abilități de interacțiune și relaționare interpersonală" roluri /ucate în familie și"respectiv" în conte2te psiho-sociale mai largi#

Chiar dacă" de obicei" lucrările de specialitate se concentrează de obicei pe unul sau altuldintre aceste trei aspecte ale dezvoltării" ființa umană trebuie abordată ca întreg : schimbărilecare apar pe un palier sau altul al dezvoltării au în mod obligatoriu efecte asupra celorlalte#

Creștere, maturizare, îmbătrânire$ermenul creștere se referă la schimbările biologice care au loc de la concepție la maturitatela nivel corporal" fizic# 1in punct de vedere biologic" dezvoltarea înseamnă creștere în prima

parte a vieții" stabilitate în prima parte a tinereții și vârsta adultă mi/locie" declin asociat cuîmbătrânirea în ultima sa parte# Cu alte cuvinte" în prima parte a vieții organismul umanatinge maturitatea din punct de vedere biologic0 pe de altă parte" îmbătrânirea înseamnădeteriorarea organismului care" inevitabil" va conduce la moarte#

1eși multe dintre aspectele dezvoltării nu urmează un model de tip 5creștere 6acumulare stabilizare pierdere6descreștere”" cum este cel descris mai sus" specialiștii în domeniuldezvoltării umane atrag atenția asupra faptului că" la orice vârstă" schimbările asociatedezvoltării înseamnă atât câștiguri cât și pierderi# 7stfel" chiar și în copilărie dezvoltarea nuînseamnă doar câștiguri și acumulări# Pe măsură ce cresc" copiii dobândesc noi abilitățicognitive0 pe de altă parte" se pare că treptat" nivelul stimei de sine scade și persoana devinemai susceptibilă la depresie %v# 8lavin" )(('+0 fenomene similare sunt constatate" în domeniulcreativității %v# .ihaela 9oco" )((*+" de e2emplu#

:n același timp" înaintarea în vârstă % îmbătrânirea+ nu înseamnă doar pierdere3 de cele maimulte ori nivelul de e2pertiză și gradul de înțelepciune al unei persoane cresc pe măsură ce

persoana avansează de la mi/locul vieții spre vârsta senectuții %;altes" <indenberger" =8taudinger" &'',+0 astfel" se observă faptul că" de e2emplu" adulții în /urul vârstei de ( și

peste obțin scoruri mai înalte la testele de vocabular decât adulții tineri %de la &, la 4( de ani+#

:n plus" nu se poate vorbi întotdeauna despre ameliorarea sau deteriorarea unor abilități"deprinderi sau capacități0 mai degrabă" am putea spune că acestea devin diferite din unct devedere calitativ#

1ezvoltarea înseamnă mult mai mult decât creșterea pozitivă care are loc în primii ani deviață" ai copilăriei și adolescenței0 în anii senectuții" procesele dezvoltării implică mai multdecât îmbătrânirea biologică" fiind vorba despre o suită de schimbări" atât în sens pozitiv" câtși negativ" care au loc în organismul matur# Pe scurt" în fiecare etapă a vieții" dezvoltareaînseamnă acumulări" pierderi" perioade de stabilitate și continuitate#

*



., E#a%" d!vo"#2rii

Care sunt principalele etape ale dezvoltării psihologice? $abelul de mai /os prezintă o listă a principalelor perioade ale dezvoltării" la care vom reveni în secțiunile următoare ale acestuimaterial#

Tabel 1. Etapele dezvoltării

Perioadele vieții >ârsta

Perioada prenatală 1e la concepție la naștere

Copilul mic Primii ) ani ai vieții

Perioada preșcolară 1e la ) la @ ani

Copilul mare 1e la la apro2imativ &) %sau până la instalarea pubertății+

7dolescența :ntre &) și )( de ani %sau până când individul devine relativintependent față de familia de origine și începe să își asumerolurile specifice persoanei adulte+

7dultul tânăr 1e la )( la *( de ani

Perioadă adultă mi/locie 1e la *( la de ani

Perioada adultă târzie

%8enectutea+

1upă de ani

$otuși" trebuie să observăm faptul că intervalele de timp menționate sunt apro2imative" iarvârsta este doar un indicator grosier" apro2imativ" al nivelului de dezvoltare# 7stfel" întreindivizii de aceași vârstă pot e2ista diferențe uriașe la nivelul funcționării cognitive șiafective" sau la nivelul trăsăturilor de personalitate# Aste interesant de observat faptul că"dintre toate grupele de vârstă" cea mai mare varietate din acest punct de vedere este întâlnit îninteriorul grupului reprezentat de persoanele vârstnice %7ndreBs" Clar" = <uszcz" )(()+#Cu toate acestea" parado2al" persoanele vârstnice sunt de obicei descrise în mod stereotip" caavând probleme de memorie" diverse tipuri de ”ciudațenii” comportamentale" sau o anumită

fragilitate emoțională#1atele prezentate în tabelul de mai sus reprezintă doar una dintre posibilele etapizări ale

perioadelor de dezvoltare# 7șa cum vom vedea mai departe" vârsta D ca și se2ul" rasa" sau altecaracteristici importante ale omului D primesc semnificații diferite în conte2te socio-culturalediferite#

.3 Difrn4 'oio/u"#ura"



:n interiorul fiecărei culturi găsim seturi de ”/aloane” proprii" bine definite" utilizate pentru a

împărții cursul vieții în etape" dar și modalități proprii de a trata oamenii care aparțin unuianumit grup de vârstă# Ei" mai mult decât atât" persoanelor din fiecare categorie de vârstădefinită de societate le sunt potențial atribuite anumite roluri " statusuri " rivilegii șiresonsabilită!i #

7stfel" însăși distribuirea copiilor în clase școlare având ca și criteriu vârsta este o încadrare acopiilor în astfel de clase" cu statusuri" responsabilități și obligații specifice# 1e e2emplu" întipul de societate în care trăim %europeană" democratică+" copiii nu au dreptul la vot0 acestaeste acordat 5adulților” %care" conform legii" sunt acele persoane care au împlinit vârsta de &,ani+#

Fn at e2emplu" ilustrativ pentru tema discutată în acestă secțiune" este urmatorul3 din punctde vedere /uridic" definițiile granițelor dintre adolescență și vârsta adultă sunt trasate diferit îndiferite culturi# 7stfel" în 9omânia Codul familiei a fost modificat în )((G și prevede că" atâtîn cazul băieților cât și a fetelor" vârsta minimă legală pentru căsătorie este &, ani# 7ceastă

prevedere a fost introdusă în vederea ”eliminării discriminării de gen cu privire la e2ercitareadrepturilor civile și electorale" precum și pentru respectarea egalității de șanse și de tratamentîntre femei și bărbați”#

7ceași situație este întâlnită în ma/oritatea statelor Hord-7mericane" unde vârsta legală pentru căsătorie %fără consimțământul părinților+ este egală sau chiar mai mare decât vârstacare îți conferă dreptul la vot" în timp ce consumul de alcool este permis după )& de ani#

Pe de altă parte" în cultura Iaponeză este marchat foarte clar începutul vârstei adulte# :nfiecare an" data de & ianuarie reprezintă momentul unei sărbători naționale în care tinerii învârstă de )( de ani sunt declarați oficial persoane adulte și intră într-o nouă etapă a vieții#Jemeile primesc imono-uri" bărbați primesc costume" fiindu-le reamintite responsabilitățile

pe care le au față de societate# $otodată" tinerii adulți câștigă dreptul de a consuma băuturialcoolice" de a fuma și de a vota# Ceremonia modernă de astăzi continuă" de fapt" oceremonie străveche în care tinerii samurai erau recunoscuți ca și luptători %9eid" &''4+#

:n mod similar" deși mulți dintre noi definim vârsta de de ani ca fiind granița dintre vârstade mi/loc și bătrânețe" ea este de fapt vârsta la care oamenii devin eligibili pentru a beneficiade dreptul la pensie" precum și de alte facilități oferite de societate#

Kdată ce societatea a stabilit anumite clase de vârstă" practic se definește ceea ce individultrebuie să facă sau nu" respectiv" are dreptul să facă sau nu" în anumite momente ale vieții

%Alder = 8hanahan" )((+# 7stfel" în spațiul socio-cultural în care trăim" ma/oritatea dintrenoi suntem de acord că un copil de ani este prea mic pentru a consuma alcool sau pentru amuncii0 el este însă suficient de mare pentru a merge la școală# 1e asemenea" ma/oritateadintre noi împărtășim ideea că tinerii adulți ar trebui să se gândească la căsătorie în /urulvârtei de ) de ani și ar trebui să se pensioneze la apro2imativ de ani %v# și Heugarten".oore" = <oBe" &'0 8ettersten" &'',+# :n schimb" în țările cu un nivel de dezvoltare maiscăzut" unde indivizii devin părinții foarte tineri %chiar în perioada adolescenței+ și unde" deobicei" se îmbolnăvesc și își pierd capacitatea de muncă destul de devreme" normele asociatevârstei cer atingerea acestor /aloane de trecere în altă etapă de viață mult mai devreme



%8hanahan" )(((+#

De ce sunt imortante normele sociale asociate vârstei"

:n primul rând" aceste norme influențează deciziile individuale și colective cu privire lamodul în care o anumită persoană trebuie să își conducă viață# 7ceste seturi de normereprezintă baza pentru creearea a ceea ce ;ernice Heugarten %&',+ numește ” ceasul social ”

@ acel sentiment al individului că un lucru trebuie facut la un anumit moment dat" că înconformitate cu normele asociate vârstei este prea repede sau prea târziu pentru acel lucru#7stfel" sub presiunea unor stfel de norme sociale" un tânăr de ) de ani se gândește că artrebui să își ceară prietena de soție ca nu cumva aceasta să îl părăsească" o femeie de 4 deani se gândește că ar fi bine să aibă un copil cât mai curând temându-se că dacă amână ar

putea pierde șansa de a mai deveni părinte" sau o persoană de * de ani se gândește că estede/a prea târziu să urmeze o facultate sau să își mai întemeieze o familie#

Ceasul social și a#ustarea la cerin!ele sociale

:n al doilea rând" normele sociale asociate vârstei influențează ușurința cu care individul sea/ustează la diferite tranziții care au loc pe parcursul vieții#

1e multe ori evenimente de viață normale" cum este de e2emplu acela de a avea copii" au locîn afara intervalui de timp considerat ”potrivit” de către societate#

Lmpactul acestor evenimente asupra persoanei care le trăiește poate fi mult mai negativ decâtîn atunci când ele se întâmplă ”la timp”" la vârsta considerată optimă din punct de vederesocial %.c<anahan = 8orensen" &',+# Cu alte cuvinte" pentru individ poate fi o e2periențăe2trem de dificilă să trăiască e2periența pubertății la , ani" sau chiar la &, ani" dar și să devină

părinte la &4 ani sau la 4 de aniM

$orme sociale asociate vârstei

1iferite etape de vârstă" normele asociate vârstei" ceasul social și semnificațiile asociatefiecărei vârste diferă nu numai de la o cultură la o alta" ci și de la o subcultură la o alta#8pațiul socio-cultural în care trăim este foarte divers din punct de vedere socioeconomic și

cultural" etnic" dar și rasial0 ca urmare" indivizii aparținând unor grupuri etnice diferite %dee2emplu" rromii+ se raportează la norme de vârstă diferite și au e2periențe de dezvoltarediferite comparativ cu populația ma/oritară# :n cadrul fiecăruia dintre aceste sub-grupurietnice sau socioculturale e2istă variații imense asociate cu factori specifici precum originea"

perioada de timp petrecută într-o anumită comunitate" gradul de integrare în societate" limbautilizată" sau satusul socioeconomic#

:n general" se observă tendința persoanelor care provin din familii cu un nivel economicscăzut de a se anga/a" mai devreme decât persoanele aparținând clasei de mi/loc sau dinfamiliile cu un nivel de trai ridicat" în comportamentele specifice vârstei adulte3 căsătoria"

G



copii" munca %Alder = 8hanahan" )((+#

<inda ;urton %&''a+ a studiat normele asociate vârstei într-o comunitate 7fro-americanăsăracă și a descoperit că aici se considera ”normal” pentru o tânără femeie să devină mamă la& ani și bunică la 4* de ani @ mult mai devreme decât pentru femeile din clasa de mi/loc# :naceste comunități" mamele adolescente primesc spri/in pentru creșterea copiilor atât de la

propriile mame cât și de la bunicile lor# Horme similare pot fi întâlnite și în alte comunități cunivel de trai scăzut# 1in perspectiva individului provenit din clasa de mi/loc" perspectiva deavea copii la o vârstă foarte fragedă este mai mult decât neobișnuită# :nsă" în multe culturieste o pratică obișnuită ca responsabilitatea creșterii și educării copiilor să fie împărțită cu

bunicii sua cu alți membri ai familiei %9ogoff" )((4+# Hu e2istă dovezi care să arate că oastfel de practică ar afecta negativ dezvoltarea" ci dimpotrivă#

.odul de viață a persoanelor în vârstă s-a schimbat dramatic de-a lungul secolului NN" odatăcu introducerea și dezvoltarea sistemelor de asigurări sociale" îngri/ire medicală specifică șialte programe similare pentru seniori# :n etapele anterioare" acele persoane care atingeauetapa de vârstă pe care astazi o numim vârsta a treia" trebuiau să muncescă până la sfârșitulvieții0 astăzi" în ma/oritatea țărilor lumii oamenii se pensionează în /urul vârstei de ( de ani#Ca rezultat" am a/uns să asociem senectutea cu statutul de pensionar# Pe de altă parte" adulțiicare astazi trăiesc perioada vârstei a treia au o stare a sănătății mai bună" suferă de mai puține

boli cronice sau dizabilități" fiind mai puțin afectați de bolile de care sufereau persoanele deaceași vârstă acum doar ( de ani %8atariano" )((+#

7cesta este doar un e2emplu privind variațiile pe care le-a suferit modul în care este văzutăvârsta adultă de la o perioadă istorică la alta# Ldeea pe care dorim să o subliniem este

următoarea3 pentru a înțelege procesele de dezvoltare este necesar să ne raportăm permanet laon#?#u" '2u istoric" cultural și subcultural#

$rebuie să reținem faptul că fiecare grup social își stabilește o definiței proprie a durateivieții" etapele de vârstă din cadrul și normele asociate fiecăreia dintre acestea" iar fiecare gruptrăiește dezvoltarea în mod diferit# :n plus" nu trebuie să uităm faptul că multe dintre

perioadele ma/ore ale vieții despre care discutăm astăzi @ adolescența" vârsta adultă mi/locieetc# @ nu au fost întotdeauna văzute ca fiind distincte# Ca urmare" una dintre cele maiinteresante provocări în studiul dezvoltării umane este să înțelegem care dintre aspecteledezvoltării au caracter universal și care dintre acestea prezintă diferențe în conte2te socialediferite %HorenzaOan = eine" )((0 8hBeder et al#" )((+#

.7 Erdi#a# *i 1diu

:nțelegerea cauzelor dezvoltării este 5una dintre cele mai importante provocări intelectualeale științei moderne” %Qottlieb et al" )((+# 8pecialiștii în problemele dezvoltării umane suntdeparte de a înțelege complet procesele care determină cursul dezvoltării umane și modul încare interacțiunile comple2e dintre forțele biologice și mediul în care trăim ne fac să devenimceea ce suntem#

,



A2istă specialiștii care" în demersul de e2plicare al proceselor dezvoltării" pun pe primul plan

elementul biologic și văd ca influențe determinante3 ereditatea" procesele de maturizaredeterminate genetic" predispoziții biologice determinate de evoluție" influențe biologice de tiphormonal sau procesele de maturizare cerebrală#

:n acestă viziune" dezvoltarea este de fapt un proces de maturizare" de dezvăluire biologică aindividului în conformitate cu planul conținut de gene %materialul ereditar transmis de la

părinți la copil în momentul concepției+# <a fel cum treptat semințele se vor transforma în planta matură printr-un proces predictibil" programul genetic uman face probabil un curs aldezvoltării în care copil face primii pași și rostește primele cuvinte în /urul vârstei de & an"atinge maturitatea se2uală în /ur de &) @ &* ani" și probabil va începe să încărunțească pe la*( @ ( de ani#

8chimbările consecutive maturizării cerebrale contribuie la modificări la nivel cognitiv" ca dee2empu" dezvoltarea memoriei și a deprinderilor de rezolvare de problema" sau schimbări detip psihosocial - de e2emplu" o mai bună înțelegere a sentimentelor celorlate persoane#Procesele de maturizare determinate genetic ne conduc pe toți pe apro2imativ același curs aldezvoltării" cu schimbări care se produc în aceleași momente din viața noastră" în timp cezestrea ereditară a fiecărui individ face ca dezvoltarea fiecărei persoane să fie unică#

K altă categorie de specialiștii accentuează rolul mediului în procesele de dezvoltare și punaccent pe schimbările care se petrec la nivelul individului ca răspuns la condițiile e2terne denatură fizică și socială3 diferite tipuri de stimuli și evenimente care ne pot afecta" de lacartiere aglomerate și poluarea atmosferică" la interacțiunile sociale cu membrii familiei"colegi de clasă și profesori" la vecinii din cartier și conte2tul cultural mai larg în care ne

dezvoltăm#8e cunoaște faptul că mediul fizic influențează dezvoltarea umană @ de e2emplu" e2punereala substanțele chimice %de e2emplu" plumbul conținut în vopseaua folosită la vechile clădiri+

poate afecta dezvoltarea intelectuală a copiilor# 7mbianța sonoră este la fel de importantă3astfel" s-a demonstrat faptul că progresul în învățarea scris-cititului poate fi încetinit datorităzgomotului" la copii care trăiesc în apropierea unui aeroport %Avans" )((+#

Tabel 2 atură vs cultură

Na#ur2 Cu"#ur2

Areditate .ediu

.aturizare :nvățare

Qene A2periență

Predispoziții biologice Lnfluențe culturale

:n ceea ce privește rolul mediului social" numeroasele date de observație ilustrează modul încare comportamentul celorlați ne influențează dezvoltarea# 1e aceea" mulți specialiști tind să

'



pună pe primul plan imortan!a învă!ării și a proceelor prin care acumularea de e2periență

aduce schimbări relativ permanente în modul de a gândi" a simți sau a se comporta al unei persoane#

Chiar dacă un anumit grad de maturizare fizică este necesar pentru ca un copil să poatăarunca o minge în coșul de baschet" instruirea atentă și orele lungi de antrenament suntobligatorii pentru cineva care dorește să facă performanță în sport# 1acă numai datul biolo!icar fi important în dezvoltare" ar trebui ca fiecare persoană să atingă un anumit nivel dedezvoltare la același moment de timp" iar eventualele diferențe între indivizi ar putea fie2plicate de diferențele la nivelul configurației genetice# 1acă numai influen"ele mediului arfi importante în dezvoltare" ne-am aștepta ca toți copii crescuți în același mediu să fie la fel"dar ne-am aștepta ca dezvoltarea umană să ia forme diferite în funcție de e2periențele de viațăspecifice trăite de fiecare individ#

.5 Eo"o=ia d!vo"#2rii

1acă acceptăm ideea că dezvoltarea umană este definită de interacțiunea comple2ă dintrefactori biologici și factorii de mediu" atunci este necesar un model conceptual care să e2plicemodul în care se dezvoltă o persoană într-un mediu dinamic" în continuă schimbare# .odelulecolo!ic al dezvoltării propus de Frie ;ronfenbrenner %&'&G @ )((" psiholog american" deorigine rusă+" unul dintre cele mai influente modele conceptuale ale dezvoltării care oferă oastfel de abordare conte2tuală#

:n anii G( @ ,(" ;ronfenbrenner critica aspru faptul că abordările dezvoltării umane din acelmoment nu luau în considerare conte2tul" încercând să pună în evidență doar ceea ce esteuniversal dar" în același timp" pierzând din vedere elementele de specificitate și cât de mult

poate varia cursul dezvoltării de la o cultură la alta" de la un cartier la altul" de la o familie laalta#

K primă variantă a modelui ecolo!ic al dezvoltării propus de ;ronfenbrenner descrie modulîn care este organizat mediul și în ce mecanismele prin care acesta poate afecta dezvoltareaindividului# Flterior" pentru a sublinia modul în care aspectele biologice și socialeinteracționează pentru a produce un anumit curs al dezvoltării" el a restructurat modelul

propus și l-a intitulat un model bioecolo!ic al dezvoltării %;ronfenbrenner" &'G'" &','0

;ronfenbrenner = .orris" )((+#;ronfenbrenner susține ideea că dezvoltarea individului" care vine cu o anumită zestregenetică" caracteristici biologice și psihologice specifice" fiind încastrată într-o serie de sub-sisteme concentrice# 7ceste sub-sisteme se află în interacțiune unele cu celelate" precum și cuindividul" influențându-i dezvoltarea# A2ită patru astfel de sisteme concentrice careinfluențează" și sunt influențate la rândul lor" de dezvoltarea individului3 microsistemul#mezosistemul# e$osistemul și macrosistemul. Jiecare dintre noi funcționăm în microsistemespecifice legate între ele prin intermediul mezosistemului și integrate în conte2tele mai largiale e2osistemului și macrosistemului" toate aflate într-o continuă evoluție#

&(



%icrosistemul

8e referă la conte2tul imediat" mediul fizic și social în care individul interacțiozează față înfață cu alte persoane" influențându-le dezvoltarea și" fiind la rândul său" influențat de acestea#Pentru un nou născut" familia reprezintă primul microstem" respectiv sistemul de interrelațiiîn care se găsesc" probabil" copilul" mama și tatăl" influențându-se reciproc# :n cursuldezvoltării sale copilul va cunoaște și alte tipuri de microsisteme" cum sunt de e2emplu casa

bunicii sau gradinița#

.a/oritatea studiilor din domeniul psihologicei dezvoltării sunt realizate din perspectivamicrosistemului0 rezultatele obținute arată cât de importante sunt influențele mediului familialasupra dezvoltării copilului și" deasemenea" ce importanță uriașă au grupurile de prieteni"școala" cartierul în care individul locuiește sau mediul de la locul de muncă#

Jig# &# .odelul ecologic al lui ;ronfenbrenner

%ezosistemul

&&



8e referă la legăturile și inter-relațiile dintre două sau mai multe microsisteme# :n cazul unui

copil acestea reprezintă legăturile dintre mediul familial și cel școlar0 în cazul unui adult"relațiile dintre familie și locul de muncă# 7stfel" știm cu toții faptul că un conflict marital careare loc în familie %primul microsistem" familial+ poate face ca un copil să se comporte”ciudat” la grădiniță %al doilea microsistem+" devenind retras și izolându-se de ceilalți copii"de educatoare și personalul de îngri/ire#

Ca urmare" întreaga e2periența educațională devine mai puțin stimulativă din punct de vedereintelectual# Prin contrast" un mediu familial în care copilul se simte prote/at și iubit" va afecta

pozitiv și modul în care acesta trăiește e2periența avută în grădiniță" beneficiile acesteia" iarmai târziu" va influența e2periența sa de la școală" facultate sau locul de muncă#

E&osistemul8e referă la acele conte2te și situații în care individul nu participă în mod activ" dar care totușiîi afectează dezvoltarea# 1e e2emplu" copilul poate fi afectat de diverse situații de la locul demuncă al părinților" sau de decizii luate de consiliul școlii %de e2emplu" ca activitateaeducațională să se focalizeze în întregime pe obținerea de perforanțe peste medie la testelenaționale+#

%acrosistemul

7cest concept desemnează conte2tul socio-cultural mai larg în care funcționează celelte

sisteme descrise mai sus3 microsistemul" mezosistemul și e2osistemul# :n termeni generali" nereferim la cultură ca fiind acel fond de cunoaștere comun împărtășită de către oameni la unmoment dat" modul în care este organizată viața acestora de către diferite tipuri de practici șicredințe privind natura umană în diferite faze ale vieții" ce trebuie învățați copii pentru afuncționa optim în societate" în ce mod individul adult ar trebui să își trăiască viața etc#Krganizarea instituțiilor sociale și tipurile de ideologii e2istente la un moment dat în societateinfluențează dezvoltarea individului#

K multitudine de factori cum ar fi3 programul de muncă general acceptat" tipul de contract demuncă și drepturile stipulate de acesta" șoma/ul" reglementările privind protecția socială amamelor %dreptul la concediul pentru îngri/irea copilului+ etc# afectează modul în care se

structurează toate celelalte micro- și mezo- sisteme în care se dezvoltă copilul#

Cronosistem

Pe lângă cele * sub-sisteme descrise mai sus" ;ronfenbrenner a introdus și conceptul derono'i'#1 pentru a sublinia ideea că schimbările care au loc la nivelul individului și almediului său se produc într-un interval bine determinat de timp" urmând traiectorii specificesau secvențe particulare de-a lungul vieții individului și înțelegând modul în care uneveniment determină sau influențează un alt eveniment#

&)



7stfel" un eveniment precum conflictul între soț și soție poate conduce la o suită de alte

evenimente3 divorțul" schimbarea membrilor componenți ai familiei" precum și a relațiiledintre aceștia0 evenimente sociale cum sunt crizele economice" războiul sau chiar o defecțiunetehnologică influențează dezvoltarea individului" în timp ce" la rândul său" fiecare individ"influențează cursul istoriei %.odell = Alder" )(()+#

Comple2itatea modelului bioecologic descris mai sus sugerează și faptul că studierea șiînțelegerea dezvoltării umane nu este o sarcină ușoară# Pentru a înțelege dinamica dezvoltării"cercetătorii trebuie să ia în considerare trăsăturile specifice ale unei persoane" relațiilecomple2e dintre acestea și efectele lor" conte2tul" dimensiunea temporală și procesele princare individul interacționează activ cu mediul său %de e2emplu" interacțiunea dintre părinți șicopii" /ocul cu prietenii sau un proiect profesional realizat în colaborare cu alți colegi+# :n

plus" modelul descris mai sus sugerează faptul că elementele biologice" cele culturale și cele

sociale nu pot fi separate cu ușurință deoarece sunt parte a sistem dinamic" care seinfluențează reciproc în mod continuu %<erner" )((+#

.: O0i#iv $n '#udiu" d!vo"#2rii u1an

$rei obiective importante orientează studiul dezvoltării umane3 descrierea" e$plicarea șioptimizarea dezvoltării %;altes" 9eese" = <ipsitt" &',(+#

Descrierea

%escrierea proceselor dezvoltării este o sarcină dificilă care impune determinarea elementelorcaracteristice ale comportamentului uman în diferite etape ale vieții și urmărirea eventualelorschimbări care apar odată cu vârsta# 7stfel" este importantă atât descrierea dezvoltării normaleși a diferențelor individuale în cursul acesteia" cât și diferite tipuri de variații care pot să aparăîn cursul dezvoltării#

1eși pot fi identificate și descrise o serie de aspecte generale dezvoltării individului de-alungul vieții" este evident faptul că niciodată două persoane %fiind ele chiar și gemeni identici+nu vor urma cu precizie același traseu al dezvoltării3 un nou născut poate fi mult mai activ șimai alert decât un altul0 o persoană de ,( de ani poate fi încă implicată activ în viața

comunității" în timp ce alta nu0 etc#

E&lica!ia

1escrierea este punctul de pornire în orice demers științific și reprezintă o precerințăobligatorie pentru atingerea celui de-al doilea scop enunțat mai sus3 e$plica"ia# 7ltfel spus"specialiștii în domeniul dezvoltării încercă să înțeleagă de ce oamenii urmează de obicei untraseu bine determinat al dezvoltării" dar și de ce unii indivizi se abat de la acesta#

&4



'timizarea

7l treilea obiectiv vizează optimizarea proceselor dezvoltării umane# He interesează aici săînțelegem3 Cum pot fi a/utați oamenii să se urmeze direcții pozitive în dezvoltare? Cum pot ficonsolidate și dezvoltate capacitățile de care dispun aceștia? Cum ar putea fi prevenitedificultățile care pot să apară pe parcursul dezvoltării? Cum pot fi depășite anumite limite și

bloca/e inerente pe parcursul dezvoltării?

1e e2emplu" pentru optimizarea proceselor de dezvoltare" poate fi necesară evaluareamodalităților de stimulare a creșterii intelectuale oferite de programele educaționale adresateadulților" a strategiilor de prevenire a abuzului de de alcool și a consumului de droguri înrândul tinerilor" de educați a părinților" sau a suportului psihologic oferit unei persoane adultecare și-a pierdut partenerul de viață# Posibilitatea de a aplica în conte2te specifice cunoștințe

din domeniul psihologiei cu scopul de a contribui la optimizarea proceselor de dezvoltare areo relevanță deosebită nu doar pentru viitorii profesori" psihologi" consilieri sau asistențisociali etc#" ci pentru toți acei profesioniști care încearcă să ofere suport și orientare altor

persoane pe parcursul dezvoltării#

&*



2 Dina1ia idn#i#24ii

.odul în care concepția pe care o avem despre noi înșine se modifică de-a lungul vieții esteuna dintre problemele cele mai intrigante în psihologie# 7cesta deoarece identitatea @ cine sauce știm despre noi înșine că suntem" sau cel puțin sperăm că am putea deveni @ este de oimportanță fundamentală#

:ntre persoanele adulte e2istă diferen!e enorme din punctul de vedere al direc!iei pe care via!a

fiecăruia o urmează de la sfâritul adolescen!ei până la vârsta a treia# K parte dintre acestevaria!ii sunt datorate diferen!elor inerente de la nivelul personalită!ii" motiva!iei i intereselorcare orientează persoana spre un anumit curs al vie!ii" altele apar datorită apari!iei unorevenimente de via!ă neateptate sau nedorite %de e2emplu" divor!ul" oma/ul" probleme desănătate+# $otui" e2istă o serie de teme comune care se regăsesc în via!a celor mai multe

persoane adulte3 ma/oritatea adul!ilor stabilesc rela!ii strânse cu alte persoane" se căsătoresc"au unul sau mai mul!i copii" desfăoară o activitate profesională etc#

,. Idn#i#a# 'i d!vo"#ar

7ceastă secțiune este dedicată uneia dintre cele mai influente și integrative teorii în domeniul psihologiei dezvoltării3 teoria dezvoltării psi&osociale propusă de Aric Arison" careidentifică opt stadii ale vieții individului" prin care acesta progresează de la naștere la moarte#Jiecare stadiu aduce sarcini psihosociale specifice pe care individul trebuie să le rezolve înacea perioadă a vieții sale# Patru dintre aceste stadii de dezvoltare se derulează pe parcursulcopilăriei" având ca rezultat o configurație unică de resuse psihologice și handicapuri" cuelemente forte și zone mai slab delimitate care sunt acum chemate să contribuie la definireaidentității# Pentru Arison" primele stadii de dezvoltare amintite mai sus sunt un preludiunecesar pentru etapa ma/oră pe care o reprezintă adolescența și perioada tinereții#

7dolescența este aceea etapa vieții în care" pentru prima dată" persoana își pune cu ma2imă

seriozitate problema identită"ii# căutând cu asiduitate răspunsuri la întrebarea ”Cine sunt eu?”#8tadiile de dezvoltare ulterioare acestui moment %viitorul+ sunt %parțial+ determinate destadiile anterioare %de trecut+# :nsă" la un moment dat" și invers poate fi adevărat# 7dolescentulsau tânărul privește înapoi la perioada trăită și decide ce înseamnă 'ce semnifica"ie a avut(copilăria pentru el # Chiar dacă această decizie are loc după ieșirea din perioada copilăriei"etapele care urmează determină %parțial+ etapa anterioară#;ineînțeles" nu este posibil să schimbăm ceea ce am trăit de/a" putem să schimbăm doar

semnifica"ia pe care o acordăm evenimentelor anterioare# 7ceastă nouă semnificație devineastfel o parte componentă influentă din identitatea persoanei# :ncercând să răspundem la

&



întrebarea ”Cine sunt eu?”" privim din nou în trecut pentru a a/unge la o e2plicație plauzibilă

cu privire la etapa în care ne găsim și la direcția pe care dezvoltarea noastră o poate avea înviitor#

Idn#i#a#a; o %ro0"1a 'n4ia"2 a d!vo"#2rii u1an

Preocuparea lui Arison pentru problema identității este în mod clar conectată cu propriilesale date biografice# Jiind rezultatul unei scurte aventuri între mama sa" o tânără evreică penume Rarla 7brahamsen" și un medic danez" va crește în Qermania ca Ari omberger"

purtând numele tatălui său vitreg# <a școală" faptul de a fi evreu" era ținta atacurilor colegilorsăi" în timp ce la sinagogă era tachinat pentru înfățișarea sa de 5zeu nordic”3 înalt" blond" cuochi albaștri# Lar venirea pe lume a celor trei surori vitrege" a contribuit la intensificarea

sentimentului de a fi un străin" un outsider și în propria familie# Ari omberger împlinisede/a 4( de ani când" luându-și cetățenia americană" își schimbă numele în Arison#

Chiar dacă Arison începe prin a studia cu precădere mecanismele care contribuie la formareaidentității în adolescență" contribuția sa esențială constă în a observa faptul că întrebarea5Cine sunt eu?” apare cu stăruință" de mai multe pe parcursul vieții unei persoane#

8igmund Jreud identificase cinci stadii ale dezvoltării psihologice" în care pot fi descrisemecanisme specifice ale dezvoltării de la naștere până în perioada adolescenței# Arisonmerge însă mai departe și descrie opt stadii ”psihosociale” care acoperă întreaga perioadă dedezvoltare" de la naștere și până la vârsta senectuții# Al afirmă faptul că pe măsură ce

traversăm fiecare stadiu de dezvoltare" finalul său este marcat de o criză" de un moment încare propria noastră identitate este pusă sub semnul întrebării# :n astfel de momente cruciale" putem să alegem fie creșterea" fie stagnarea# Jiecare dintre aceste alegeri" spune Arison"așează o nouă piatră de temelie în structura personalității adultului# Prin recunoașterea forțeiși intensității pe care aceste puncte de cotitură le au în viața fiecărei persoane" teoria propusăde Arison reușește să clatine puternic ideea că" după )( ani" viața ne oferă o traiectorie clară"stabilă" în linie dreaptă#

Arison rămâne important în istoria psihologiei și pentru un alt motiv# 1eși Jreud ne-a lăsatun studiu celebru despre <eonardo da >inci" prin studiile realizate de Arison despre Qandhiși .artin <uther se pun bazele unui nou domeniu3 psi&obio!rafia sau aplicarea analizei

psihologice la studiul vieții unor mari personalități#

:n biografia lui <uther" Arison a găsit e2emplul crizei de identitate prin e$celen"ă# pe care oanalizează în cartea )oun! *an +ut&er: , -tud in /sc&oanalsis and 0istor# publicată în&',# 7ici" Arison scrie3 ”7 fi adult înseamnă" printre alte lucruri" să îți vezi propria viațăîntr-o perspectivă continuă" atât retrospectiv cât și prospectiv###” %Arison" &',6)((&" p#&&&-&&)+# Crizele de identitate" deși atunci când se întâmplă sunt e2trem de dureroase" ele suntnecesare pentru a dezvolta o personalitate puternică" capabilă să își controleze propria viață#

&



,., S#adii" d!vo"#2rii

Arison %&'(" &',+ sus!ine faptul că noi ne dezvoltăm prin dezvăluirea predeterminată a personalită!ii noastre în opt stadii# Patru dintre acestea se derulează pe parcursul copilăriei" întimp ce perioada adolescen!ei i a vârstei adulte cuprind la rândul lor în patru stadii ma/ore#

:n perioada coilăriei, principalele crize ale dezvoltării se construiesc în /urul a patruconflicte ma/ore3

încredere vs neîncredere3 va determina măsura în care lumea va fi privită ca un locsigur %sau nu+ pentru copil0

autonomie vs îndoială %i /enă+3 se dezvoltă autonomia i copilul începe să aibăcontrol asupra propriei persoane i asupra lumii0

ini(iativă vs vină3 este un conflict bazat pe activitatea imagina!iei" dezvoltarealimba/ului i realizarea de ac!iuni pe cont propriu0

ac(iune vs inferioritate3 copiii asimilează valorile culturii în care trăiesc" înva!ă săstabilească rela!ii interumane i să îndeplinească sarcini caracteristice0 se cristalizeazăsentimentul încrederii în sine0

:n adolescență" sarcina principală a persoanei este de a dobândi unui 'n#i1n# a" idn#i#28iicare poate fi definit ca fiind3 5sentimentul de a te sim!i acasă în propriul corp" sentimentul căti încotro mergi" precum i certitudinea recunoaterii din partea celor care contează”%Arison" &'(" p#&+# Principalul motor al dezvoltării în această perioadă este lupta între3

- idn#i#a# vs onfu!i; perioada unei schimbari psihice i emo!ionale mari" individulcaută să îi definească rolul i statutul său în societate0

<a vârsta adultă" principale crize de dezvoltare se definesc în /urul următoarelor diade3

intimitate vs izolare (individul se centrează pe realizările din via!a sa" pe siguran!ă i pe dezvoltare interumană+0

generativitate vs stagnare )i absorb(ie de sine (intervine gri/a fa!a de sine i fa!ă deceilal!i+0

în(eleciune vs diserare+ conflictul care definete stadiul final" al batrâne!ii#

Jiecare dintre aceste stadii este caracterizat printr-o criză specifică a dezvoltării" iar progresuleste determinat de succesul sau insuccesul cu care persoana a reuit să rezolve crizacaracteristică stadiilor anterioare# 9ezolvarea crizei caracteristice fiecărui stadiu de dezvoltare

poate lua o direc!ie pozitivă sau negativă# 7tunci când rezultatul dezvoltării unui stadiu estenegativ" persoana va avea dificultă!i în a face fa!ă solicitărilor stadiului următor#

*arcinile dezvoltării în erioada vârstei adulte

1ei intervalele de vârstă stabilite de Arison sunt destul de apro2imative" cele patru stadii dedezvoltare ale persoanei în adolescen!ă i vârsta adultă pot fi descrise astfel3

&G



*tadiul +. dolescen(a -/01 ani2; aa cum am arătat anterior" acesta este stadiul în care

individul luptă pentru depăirea confuziei de rol i pentru a-i dezvolta un sentiment clar alidentită!ii personale#

*tadiul 3. 4inere(ea sau erioada adultă timurie -560/6 ani27 este stadiul în care cei maimul!i adul!i se anga/ează într-o rela!ie stabilă" bazată pe dragoste i intimitate" în timp ce alte

persoane dezvoltă mai degrabă sentimente de izolare#

Tabel 2. -tadiile dezvoltării psi&osociale 'Erison(

1ezvoltarea psihosocială3 stadiile @,

S#adiu V&r'#2(ani)

Cara#ri'#ii A'%# n#ra"

5 Ado"'n8a 3/@ dentitate vs confuziede rol

R"a8ii" u ov&r'#niii

: V&r'#a adu"#2#i1%uri

,-/3- ntimitate vs izolare Pri#nii

< Prioada adu"#21i"oi

3-/:- 3enerativitate vs sta!nare

C21inu" fa1i"ia"

9 2#r&n8a :- B 4nţelepciune vsdisperare

Pro0"1" u1ani#28ii

*tadiul 8. 9ârsta adultă mi#locie -/6036 ani2; este stadiul în care ma/oritatea adul!ilor seanga/ează într-o activitate productivă" valorizată i utilă din punct de vedere social %incluzândaici gri/a pentru proprii copii i preocuparea pentru al!i membri ai societă!ii+0 în cazul uneirezolvării negative ale acestei crize" persoana stagnează i devine centrată pe sine# Arisondescrie aceste două e2treme ca generativitate i stagnare" unde generativitatea se referă la5interesul pentru a crea i a păstori următoarea genera!ie” %Arison" &''" p#'G+#

*tadiul :. ;ătrâne(ea -este 36 de ani2; a/uns în acest stadiu" adultul încearcă să în!eleagădacă via!a sa a avut i are un sens# 1acă reueste să în!eleagă sensul propriei vie!i" persoanacâtigă mai multă în!elepciune0 dacă nu" atunci va trăi cu intensitate sentimentul disperării#

.odul în care fiecare persoană răspunde provocărilor puse de dezvoltarea sentimentului

idn#i#24ii" a in#i1i#24ii și =nra#ivi#24ii sunt printre cele mai interesante și semnificativeaspecte pentru individualitatea persoanei# >iața fiecărei persoane are o anumită durată întimp# :n fiecare moment" noi modalități specifice de cunoaștere a lumii și noi aspecte aledezvoltării pot deveni centrale în viața persoanei#

<dentitatea7 comonente structurale

Conform teoriei lui Arison" obiectivul ma/or al dezvoltării este formarea identită(ii eului @ oidentitate durabilă i sigură sau sim!ul sinelui#

&,



Ldentitatea eului se structurează în /urul a are trei componente principale3

sim!ul unită(ii sau acordul între percep!iile sinelui0

sim!ul continuită(ii percep!iilor sinelului în timp0

sim!ul recirocită(ii între propriile percep!ii ale sinelului i modul în care individuleste perceput de ceilal!i#

Pentru a îi dezvolta un sim! coerent al identită!ii" persoana testează diferite roluri# 7titudinilei valorile stabile" alegerea ocupa!iei" căsătoria i stilul de via!ă se integrează gradual i fac

posibilă trăirea identită!ii propriei persoane i a celor din /ur#

Aecul în dobândirea unei identită!i ferme" confortabile i durabile are ca rezultat o aa

numită difuziune de rol sau un sim! confuz cu privire la cine este i ce face o anumită persoană#

:n opinia lui Arison" criza caracterizată de confuzia identită(ii vs# confuzia de rol din timpuladolescen!ei este" de fapt" criza care domină întreaga dezvoltare umană# Arison arăta că îndiferite momente ale e2istenței lor" oamenii pot să trăiască o aa numită e2perien!ă a difuzieiidentităţii# care implică un puternic sentiment de nesiguran!ă# 1eși de o importanțăfundamentală" observăm adesea tendința de a nu acorda atenția cuvenită travaliului psihologic

prin care trece persoana aflată în mi/locul unei crize de identitate0 i se minimalizeazăimportanța" afirmându-se Snormalitatea” ei# 9ezolvarea pozitivă a acestor crize implicădezvoltarea unei perspective mult mai mature asupra lumii și a propriei persoane" iar persoanadobândete sentimentul siguran!ei de sine %ca opus îndoielii i nesiguran!ei+" începând să

e2perimenteze diferite roluri @ de obicei în mod constructiv# Persoana devine astfel capabilăsă îi fi2eze obiective i să anticipeze realizarea lor fără a se lăsa Sparalizat” de sentimente deinferioritate sau de o perspectivă temporală inadecvată#

,.3 Gnra#ivi#a#a; 1o#or a" d!vo"#2rii $n %rioada v&r'#iadu"#

Fltimele două stadii descrise în teoria dezvoltării psihosociale a lui Ari Arison corespund perioadei de mi/loc și celei târzii a vârstei adulte# 1acă în etapa de mi/loc a vieții"

preocuparea principală a persoanei este legată de gri/a pentru următoarea generație și preocuparea de a oferi o moștenire în beneficiul acesteia" în etapa următoare" persoana estemai ales procupată să își analizeze și să își accepte propria viață#

=enerativitate versus stagnare este al șaptelea stadiu de dezvoltare descris de Arison careurmează perioadei tinereții și precede etapa senectuții#

Prototipul pentru generativitate este creșterea copiilor# Calitatea de părinți" care oferăadultului ocazia de a-și îngri/i și a-și iubi copiii" însemnă pentru multe persoane o modalitateade a își satisface nevoia de a se simți util și necesar#

&'



A2istă însă multe alte modalități de a fi generativ" în special prin activități profesionale"

activități creative" implicare în viața comunității" sau prin activități caritabile etc# :n toateaceste situații" adultul generativ acționează pe baza dorinței de a-și investi energia"capacitățile" talentul în forme de muncă și viață care să îi supravie"uiască %Rotre" &',*+#7dultul generativ se dedică unor activități care continuă dincolo de propria sa viață" investindtimp și o mare cantitate de energie creativă în ceva ce va continua să trăiască" va avea5are ovia"ă proprie#

8tudiile realizate de 1an .c7dams pun în evidență faptul că persoanele 5generative”3

sunt mai implicate în educația propriilor copii"

sunt mai conștiente de valoarea pe care o transmit 6 o oferă altora

au o rețea de prieteni mai mare

demonstrează un nivel mai înalt de responsabilitate socială se simt mai fericiți și au mai multă satisfacție în viață

Iohn Rotre %&',*+ identifică patru modalități diferite prin care generativitatea adultului se poate manifesta0 aceste forme" reunite" devin actul de a în!ri6i3

Ti% D'rir

Kbiect generativ

;iologic Procreerea" purtarea în pântece" alăptarea bebelușului

Kbiectul generativ3 nou-născutul

Parental :ngri/irea și educarea copilului" participarea la modul de viață alfamilieiting#

Kbiectul generativ3 copilul

$ehnic Crearea de tangibil" care să dureze dincolo de e2istența individului

7biectul !enerativ3 ucenicul" deprinderile

Cultural Crearea" restaurarea și conservarea unui sistem de simboluri @ ”mintea”unei culturi @ trecerea ei e2plicită către o nouă generație

7biectul !enerativ3 disciplina" cultura

<ntegritatea eu>ului

Fltimul stadiu al ciclului vieții se organizează în /urul unei probleme centrale3 in#=ri#a#a=o-ului versus trăirea sentimentului de di'%rar#

<a vârsta senectuții" spunea Arison" generativitatea ca preocupare ma/oră se estompează pemăsură ce adultul devine tot mai mult preocupat de a privi retrospectiv" de a-și analiza propriaviață" de a accepta sau a respinge ceea ce a trăit#

Pentru a obține integritatea propriului ego" persoana trebuie să accepte povestea propriei vieți#Aa trebuie să înteleagă faptul că" indiferent de părțile ei negative" de întâmplări dureroase" de

)(



greșeli inerente" de situații mai puțin plăcute" toate acestea s-au întâmplat" nu mai pot fi

schimbate" nu mai pot fi înlocuite și" mai mult decât atât" au făcut ca persoana să fie" sădevină ceea ce este în acest moment al vieții#

Arison descria integritatea ca fiind o abordare %post-+narcisistă a propriei vieți" în care persoana privește înapoi" re-analizează și revede în mod critic propria viață# Lntegritateaegoului implică o anumită detașare și distanțare față de povestea pe care a produs-o în fiecareetapă a vieții# Aste timpul acum ca persoana să privească înapoi la cursul vieții nu ca fiindceva care trebuie schimbat și ameliorat" ci ceva care trebui acceptat cu bucurie" indiferent demodul %bun" rău+ în care s-a petrecut %.ac7dams" &''4+# Kdată cu această acceptare" scrieArison" vine și un nou nivel de înțelegere3 înțelepciunea" ultima virtute ce o dobândim în

parcurgerea ciclului vieții umane# Pe de altă parte" atunci când în acest stadiu persoana esteincapabilă să accepte etape trecute din propria viață ca fiind un dar" el sau ea va trăi

sentimentul amar al disperării#Lntegritatea eului si sentimentul disperării sunt probabil două cele mai puțin analizate șidiscutate idei ale lui Arison" rămânând încon/urate de o aură de mister conceptual%.ac7dams" )((+# Lar unul dintre cele mai mari mistere se referă chiar la stabilirea cue2actitate a momentului în care persoana trebuie să se confrunte cu această ultimă provocare avieții# ”;ătrânețea” sau ”vârsta senectuții” sunt termeni e2trem de impreciși#

.ulte dintre persoanelor care își încetează cariera profesională și se pensionează la în /urulvârstei de " chiar G( de ani" trăiesc o etapă post-generativă în anii care urmează ulterior

pensionării# Pentru mulți adulți" vârsta a treia continuă continuă să ofere ocazii pentrugenerativitate" de e2emplu" devenind bunici și aducându-și contribuția la creșterea și educarea

unei noi generații" în timp ce alții" din motive financiare sau de sănătate" se dezanga/ează dinorice tip de demers virtual generativ și se dedică activităților de rela2are" distracție" practicăriiunor hobbO-uri#

Ca urmare" trebuie să ne întrebăm în ce măsură conceptul de integritate a eu-ului surprinde cuacuratețe ceea ce se întâmplă în acestă perioadă# Cum putem să interpretăm din punct devedere psihologic acest tip de perioadă postgenerativă care are loc în finalul vieții? Aste eadoar un fel de reîntoarcere la copilărie? K recompensă binemeritată după o viață de muncăacerbă? K evadare? :n ce fel persoana dă un sens și construiește o semnificație pentru acestăetapă" pe baza etapelor precedente ale vieții?

Pentru acest tip de întrebări găsim destul de puține răspunsuri în studiile dedicate dezvoltării

personalității# :n măsura în care ceea ce se petrece în acești ani poate fi pus în relație cunevoia de a găsi acel nivel de integritate a eului despre care vorbea Arison" ei pot fi văzuți cao îndepărtare de modul de a vedea propria viață ca o narațiune în timp#

Pentru unele persoane" această tranziție poate se constitui" ironic" într-o încercare detranscendere a timpului și de definire a unui sens al propriei vieți# Cu alte cuvinte" acești ani

pot deveni momentul potrivit pentru a slăbi puțin presiunea timpului asupra sinelului#

7numite religii orientale și tradiții mistice vorbesc despre sentimentul ”momentului etern” pecare îl trăiesc oamenii atunci când ating înțelepciunea și iluminarea#

)&



K astfel de persoană nu se mai luptă să găsească semnificații pentru diferite momente trăite la

începutul" mi/locul sau finalul vieții sale și să a/ungă la o concepție unitară despre sine șidespre lume# Persoana e2istă aici 8i acum" se bucură și apreciază momentul prezent" fiecareclipă are aceași cuprindere și devine la fel de importantă ca și acei zeci de ani care întregesctimpul unei vieți# Probabil aceasta face parte din mesa/ul lui Arison privind integritatea ego-ului și e2plică de ce" în ciclul vieții" atingerea sa trebuie să aștepte până la final#

,.7 Co1n#arii *i ri#ii

Ari Arison este unul dintre primii psihologi care a încercat să privească întreaga dezvoltareumană prin prisma unei abordări stadiale" văzând vârsta adultă ca domeniu de studiu în sine#

7stăzi este general acceptat faptul că" din punct de vedere psihologic" oamenii se dezvoltă i prezintă schimbări semnificative de-a lungul întregii vie!ii" acestea depăind cu mult perioadacopilăriei# Aste adevărat că abordarea lui Arison este schematică %de e2emplu" este greu deimaginat că o singură perioadă de dezvoltare @ stadiul G- acoperă 4( de ani de via!ă# .ai multdecât atât" este greu de imaginat că to!i oamenii se dezvoltă i se schimbă în acelai mod# 1ee2emplu" Heugarten %&'G" apud AOsen" )((*+ prezintă dovezi clare că schimbările descrisede Arison în cursul dezvoltării tind să se manifeste mai repede la bărba!ii din clasele socialeformate din muncitori decât la cei din clasa de mi/loc3 primii se căsătoresc" au copii" seanga/ează în muncă i lucrează încă de la )( de ani" în timp ce în clasa de mi/loc căsătoria iîntemeierea unei familii" anga/area într-o carieră profesională întârzie de multe ori până în

/urul vârstei de 4( de ani#Pe de altă parte" Arison emite ipoteza că atunci când societatea trece prin perioade deschimbări ma/ore" este foarte dificil pentru părin!i să ofere copilului lor suportul adecvat

pentru dezvoltarea identită!ii i sentimentul unor valori i scopuri clare care să îi orienteze învia!a adultă# Cercetările sale asupra practicilor de îngri/ire a copiilor în triburile de indieni8iou2 i Turo" care trăiau în acel moment schimbări sociale ma/ore" au oferit argumente

puternice în spri/inul acestei ipoteze#

Pro0"1a difrn8"or $n#r '?

:n termeni general" ipoteza propusă de Arison %&',+ este că aceste trei stadii ale perioadei

adulte sunt universal valabile" se aplică la ambele se2e i în orice conte2t cultural# $otui"Arison acceptă faptul că pot e2ista diferen!e între bărba!i i femei în ceea ce privetesuccesiunea stadiilor descrise mai sus# 1e e2emplu" bărba!ii dezvoltă sentimentul identită!iiînainte de a trăi intimitatea cu un partener se2ual în perioada tinere!ii0 spre deosebire deacetia" de multe ori femeile nu îi dezvoltă complet propria indentitate înainte de a-i găsi un

poten!ial so!# 1in acest motiv" crede Arison" identitatea femeii va depinde par!ial de tipul bărbatului cu care dorete să se căsătorească# Chiar dacă această idee a fost puterniccontroversată" e2istă dovezi ferme care sus!in ipoteza diferen!elor între bărba!i i femei din

punctul de vedere al dezvoltării identită!ii# :ntr-un studiu realizat pe studen!i %amintit de

))



AOsen" )((*+" rezultatele arată că pentru foarte pu!ini bărba!i intimitatea se realizează înainte

de dezvoltarea identită!ii# :n schimb" )U dintre tinerele care încă nu aveau un sim! alidentită!ii clar dezvoltat trăiau de/a e2perien!a intimită!ii#

,.5 A%ndi?; %ov'#a vi4ii "ui Mar#in Lu#>r

1e obicei" răzvrătirea și rebeliunea se manifestă în anii primei tinereți" dar <uther avea de/a4* de ani când a început să vorbescă împotriva bisericii# A2plicația pe care o dă Arison esteurmătoarea3 înainte de a se întoarce împotriva unei idei" tânărul trebuie să creadă cuintensitate în ea# Lar <uther crezuse cu disperare în autoritatea divină a biserici# Probabil că nuar fi devenit cel mai vocal critic al ei" dacă înainte nu ar fi trecut prin e2periența devoțiunii și

a atașamentului total#.arile figuri ale istoriei" scrie Arison" petrec adesea destul de mulți ani într-o stare pasivă#1in fragedă tinerețe simt că vor lăsa o amprentă semnificativă asupra lumii" dar inconștientașteaptă până când" la nivel mental" adevărul lor particular ia o formă clară cu privire lamodul în care acesta poate să producă un impact ma2im la momentul potrivit#

Probabil că acesta a fost și cazul lui <uther#

Arison a acordat un spațiu e2tins unei analize de tip psihanalitic a relației dintre <uther șitatăl său# :n opinia sa" cura/ul lui <uther de a se ridica împotriva ;isericii 9omano-Catolice

poate fi înțeles numai în conte2tul lipsei de supunere pe care a arătat-o anterior față de propriul său tată# 8urprinzător" Arison susține că <uther nu a avut o natură rebelă0 însă" odatăce a avut cura/ul să înfrunte figurile ma/ore din viața sa" calea nesupunerii i-a fost deschisă#

:n spiritul ideilor lui Villiam Iames" Arison leagă marile crize ale identității de o 5a douanaștere”# A2istă o categorie de oameni care" fără prea mare trudă" sunt bine integrați înconte2t și se găsesc în armonie cu ideologia epocii lor0 pe de altă parte" aceste persoanenăscute a doua oară sunt mai degrabă suflete chinuite" care își caută vindecarea printr-oe2perință de transformare totală" căutând astfel să găsească o direcție în viață#

7spectul pozitiv al acestei a doua nașteri este că atunci când transformarea are succes" persoana care trece printr-o astfel de e2periență descoperă potențialul și găsește forța necesară pentru a pune lumea în mișcare odată cu ea# 7 durat un timp până ce <uther să acționeze înmaniera pe care o știm" însă din momentul acela a fost neoprit#

I1%or#an4a 1o1n#"or d r2=a!

Arison considera de o e2tremă importanță capacitatea oricăriei societăți de a accepta 6integra crizele de identitate ale tinerilor ei membri#

Al scrie despre conceptul de 51ora#oriu”" care definește perioada de timp sau cadrule2periențial pe care o cultură îl crează în mod deliberat astfel încât persoanele tinere să se

poată 5găsi pe sine” înainte de a-și asuma responsabilitățele vârstei adulte# 1e e2emplu"astăzi" vedem mulți tineri care își acordă un ”an de pauză” după ce termină liceul"

)4



e2perimentând diverse roluri și situații înainte de a merge la facultate#

:n timpul lui <uther" ca și în prezent" o perioadă de timp petrecută în mănăstire le ofereatânărului posibilitatea de a afla 5ce este și ce poate deveni”#

Ce s-ar fi întâmplat dacă <uther ar fi urmat dorința tatălui său și ar fi urmat o carieră deavocat? Probabil că ar fi fost un foarte în meseria aleasă" dar poate că niciodată nu și-ar firealizat complet propriul potențial#

Arison remarca faptul că o criză reală în viața unei persoane vine adesea înspre 4( de ani"când persoana realizează faptul că" probabil cu mare entuziasm la început" s-a implicat șidedicat unei activități sau unui demers care simte că ”nu este pentru el sau pentru ea”" ”nu îlreprezintă” sau ”nu o reprezintă”# Parado2al" tocmai succesul pe care îl are în acea activitate"

plasează persoana tânără într-un soi de capcană perfidă" care îi va cere apoi să își mobilizeze

toate resursele psihologice pentru a ieși la lumină#Punctul de vedere mai larg pe care Arison îl susține" este acela că" dacă într-o astfel decon/unctură vitală" persoana se simte presată să aleagă stagnarea și nu creșterea" în ansamblulei" societatea suferă#

Mara ri!2 a "ui Lu#>r

Chiar și atunci când avea faimă și putere" <uther încă îi scria tatălui său pentru a /ustifica și a-și apăra propriile acțiuni#

Ei" ca și tatăl său" în perioada vârstei de mi/loc și în etapa care i-a urmat" a devenit un fel dereacționar# :nsă" ulterior" instigatorul a devenit o persoană care trăia în confort" apărândsistemul de guvernare al prinților Qermani și îndemnând țăranii să accepte rangul pe li-loferise viața# :n obiceiuri și înfățișare și a rămas un 5provincial”" devenind e2act ceea ce îșidorise tatăl său3 un om influent" căsătorit" cu o stare materială bună#

7m putea să credem că aceasta a fost cea mai fericită perioadă în viața lui <uther# 1e fapt" eaanunța o nouă criză" ceea a 5generativității”" în care persoana se întreabă ”7 meritat oare ceeace am creat? 7ș face la fel dacă ar fi să o iau de la început? 8au oare toti acei ani au fost o

pierdere de timp?” 1acă în cazul lui <uther prima criză o problemă de pură identitate" a douaa fost o criză de integritate" după cum observă Arison#

:n ciuda faptului de a fi fost un 5om mare”" <uther a trebuit să treacă prin această fază caorice altă persoană adultă" căci problema identității nu este niciodată complet rezolvată#7tunci când o latură a personalității noastre se întregește" apare întotdeauna un aspect mailarg al propriului sine care încercă să înțeleagă semnificația propriei e2periențe# >iața lui<uther ar putea fi caracterizată ca o succesiune de afirmații despre ”ceea ce el nu este”# Laraceasta este partea cea mai ușoară în definirea propriei identități# Partea dificilă a acesteisarcini rămâne aceea de a decide cine este#

)*



3 Ano#i1%uri" 6i '#ru#ura v&r'#i adu"#

1aniel <evinson %&'G," &',+ preia i dezvoltă ideile lui Arison" aratând că fiecare dintre noi parcurgem un ciclu al vieţii care este constituit dintr-o succesiune de perioade sau anotimpuriale dezvoltării#

Ho!iunea de ciclu al vie!ii ne sugerează că ”e2istă o anumită ordine care stă la baza traseului pe care îl urmează via!a0 dei via!a fiecărui individ are caracteristici unice # cu toţii trecem

prin acea9i succesiune de etape” %<evinson" &'," p#*+#Jiecare dintre aceste etape %anotimpuri sau perioade ale vieții+ este văzută ca un ciclu în sinecare are propriile sale caracteristici psihologice și sociale" și care aduce o contribuție distinctăla ansamblu# Lată care sunt cele patru anotimpuri %primăvara" vara" toamna" iarna+ ale viețiiunei persoane" în viziunea lui 1aniel <evinson3

#a%a %r/adu"#2 %de la naștere la )) de ani+ @ Primăvara

etapa de tranziție la perioada adultă timpurie %&G-)) ani+

#a%a adu"#2 #i1%uri %de la &G la * de ani+ @ >ara

etapa de tranziție la perioada adultă mi/locie %*(-* ani+#a%a adu"#2 1i"oi %între *( și de ani+ @ $oamna

etapa de tranziție la perioada adultă târzie %(- ani+

#a%a adu"#2 #&r!i %după ( ani+ @ Larna

Hu trebuie să uităm că fiecare anotimp al vieții vine cu schimbări importante față de perioadaanterioară" iar trecerea de la o etapă la următoarea nu are loc foarte rapid" brusc" ci traversând

perioade de tranziţie care uneori pot dura mai mul!i ani#

Jiecare dintre aceste etape este caracterizată de o anumită structură a vieţii. 7dică" acel tipar

sau model după care este organizată e2istența individului la un moment dat# Putem săînțelegem mai bine modul în care este structurată %organizată+ viața unei adult dacă urmămsugestia lui <evinson și analizăm relațiile pe care acesta le stabilete cu alte persoanesemnificative %care contează+ din mediul său familial sau profesional" precum i modul încare aceste rela!ii evoluează de-a lungul timpului#

Cel mai adesea" viața adultului este organizată în /urul a două componente centrale3căsătoriafamilia i profesiaocupaţia. Joarte rar se poate observa și o treia componentăcentrală în această structură# ;ineînțeles" așa cum vom vedea în continuare" e2istă varia!iisemnificative din punctul de vedere al importan!ei relative pe care fiecare dintre aceste

)



componente o au în viața unei persoane#

Câteva observa!ii metodologice

:nainte de a prezenta în detaliu structura vieții adulte" câteva observa!ii sunt necesare cu privire la abordarea metodologică folosită de <evinson în studiile sale#

<evinson a stabilit cele patru cicluri ma/ore pe baza informa!iilor din interviuri instensive"repetate la interval de câ!iva ani" care ini!ial au realizate cu un grup de bărba!i %&'G,+ i"ulterior" cu grupuri de femei de vârste apropiate %&',G+#

$eoria dezvoltată de <evinson i publicată în cartea 4?e *easons of a %an@s Life %&'G,+ se bazează pe datele ob!inute din interviuri realizate cu un grup de *( de bărba!i" de profesiidiferite" cu vârste cuprinse între 4( i *( de ani# 7cest grup ini!ial era constituit din zecescriitori" zece biologi" zece muncitori i zece oameni de afaceri# :ntr-un interval de trei luni"au realizate mai multe interviuri cu fiecare dintre aceste persoane" totalizând între &( i )( deore pentru fiecare persoană" cu scopul de a e2plora în detaliu modul în care s-au dezvoltatstructurile de via!ă a fiecăruia în perioada vârstei adulte# 1oi ani mai târziu" persoanele dingrup au fost intervievate din nou# 1e asemenea" acum au fost luate interviuri i so!iiloracestora#

Câ!iva ani mai târziu <evinson a realizat un studiu similar cu * de femei# 9ezultatele acestui

studiu au fost publicate postum în lucrarea 4?e *easons of a Aoman@s Life. 7mbele studii au prezentat o tendin!ă surprinzător de mare a fiecărei persoane de a trece prin aceleai perioadei cicluri de dezvoltare la apro2imativ aceeai vârstă#

;ărbatul intră în etapa adultă timpurie atunci când îi începe cariera profesională i îiîntemeiază o familie# 1upă un proces de autoevaluare care are loc în /urul vârstei de 4( deani" bărba!ii Sse aează la casa lor” i se concentrează asupra carierei profesionale#

K altă tranzi!ie importantă apare în /urul vârstei de *( de ani3 pe măsură ce bărba!ii realizeazăcă" eventual" ambi!iile lor nu se pot realiza# :n perioada adultă timpurie" principala preocuparea bărba!ilor este să îi cultive calită!ile" cunotin!ele i deprinderile#

:n fine" tranzi!ia către perioada adultă târzie este o perioadă de analiză i refle2ie asupra

succesului sau a eecurilor traite parcursul vie!ii" precum i a încercării de a se trăi plenaraceastă ultimă perioadă a vie!ii %vezi tabel +#

:n cazul femeilor" indiferent de profesie %caznică sau femeie de afaceri+" se pare că se urmeazăîndeaproape acelai tipuri de cicluri pe care le parcurg bărba!ii# $otui" modul în care estestructurată via!a unei femei tinde să fie foarte strâns legată de ciclul de via!a al familiei sale#

Ciclul vie!ii

)



Cursul unei vieți nu este un proces simplu" liniar" ci este constituit din etape sau sezoane

%anotimpuri+ foarte diferite din punct de vedere calitativ#.etafora anotimpurilor ne este tuturor familiară# 7nul are patru anotimpuri# Primăvara" neamintește <evinson" este un timp al înfloririi" iar tinerețea este metaforic denumită de poeți”primăvara vieții”# >ara este anotimpul marilor pasiuni si al maturizării" iar bătrânul regedevine ”un leu în iarnă”# Atapele fiecărei zile @ zorii zilei" amiază" crepuscul și întunericulnopții au un corespondent în ciclul vieții#

7cestă metaforă a ciclului vieții sugerează deasemenea faptul că în cursul vieții persoanaevoluează trecând printr-o secvență de etape bine definite#

Fn anotimp este un segment ma/or al acestui ciclu complet#

8chimbarea are loc în fiecare anotimp" o tranziție fiind necesară pentru a trece de la un

anotimp la următorul#Jiecare anotimp are propriul său timp" contribuie la conturarea unei imaginia întregului" iarîntregul conferă părții nuanțe specifice#

Hu putem spune că un anotimp ar fi mai bun" mai important decât un altul# Jiecare estenecesar" ocupă un loc bine definit și" prin caracteristicile sale speciale" contribuie la întreg#

3. S#ru#ura vi4ii *i d!vo"#ara 'a $n %rioada v&r'#i adu"#

$răsături de personalitate" roluri și statusuri sociale" caracteristici biologice sunt aspecte alevieții fiecărei persoane care trebuie considerate ca atare și plasate în conte2tul săucaracteristic#

Conceptul cheie pe care se bazează teoria dezvoltării propusă de 1aniel <evinson este cel de structură a vie"ii. Atapele sau anotimpurile de dezvoltare ale adultului sunt" de fapt" perioadecare definesc o evoluție specifică în structura vieții#

8emnificația acordată de <evinson acestui termen devine mai clară dacă comparăm douăconcepte3 structură a vie"ii și structură personalită"ii#

Fn model sau o teorie a structurii de personalitate este un mod de a conceptualiza răspunsul

la o întrebare concretă3 ” Ce fel de persoană sunt?”#

K teorie a structurilor de viața este o modalitate de a conceptualiza răspunsul la o întrebarediferită3 ”Cum este viața mea în acest moment?” și" pe măsură ce reflectăm la aceastăîntrebare multe altele ne vin în minte# Care sunt cele mai importante elemente ale vieții meleși ce relație e2istă între ele? Fnde îmi investesc timpul și energia? A2istă în viața meaanumite relații @ de e2emplu" cu partenerul de viață" familia" ocupația" religia" tipul liber etc#

@ care mi-aș dori să capete mai multă importanță" sau să îmi ofere mai multe ocazii desatisfacție?

)G



K relație semnificativă implică o investire a propriei persoane %dorințe" valori" implicare"energie" cunoștințe și abilități+" dar și o investiție reciprocă din partea celeilalte persoane sauentități" precum și unul sau mai multe conte2te sociale care conțin relația" conferindu-i oanumită formă sau devenind parte a sa#

Ei relațiile evoluează# :n anumite momente de timp" o relația poate prezenta elemente destabilitate" în altele se pot constata procese de schimbare" întrucât o relație îndeplinește funcțiidiferite în viața persoanei pe măsură ce structura vieții se schimbă#

Jiecare individ poate stabili multiple tipuri de relații semnificative3

K relație semnificativă se poate stabile cu o persoană care" la un moment dat" face parte din

viața individului# 8tudiind relațiile interpresonale care se stabilesc între prieteni" între soți sauiubiți0 între părinți și copii la diferite vârste" între șef și subordonat" profesor și student" întrementor și persoana pe care o îndrumă# Fn alt tip de relație semnificativă se poate stabili însăcu o persoană din trecut" cu o figură simbolică provenind din religie" mit" ficțiune" sau chiarcreată de propria fantezie#

9elațiile semnificative se construiesc nu doar în /urul unui singur individ" ci și în /urul uneientități colective" cum este un grup" o instituție" sau mișcare socială0 natura ca întreg" sau o

parte a naturii cum este marea" muntele" urșii polari în general sau Jram ursul polar" în particular0 sau un obiect sau loc sunt de e2emplu" casa bunicilor" orașul copilăriei" o țarăanume" ”un loc al său”" o carte specială" o fotografie sau un tablou etc#

Conceptul de structură a vieții ne cere să e2aminăm natura relațiilor pe care o persoană adultăle stabilește cu toate această mulțime de elemente semnificative din viața sa" fie ele însuflețitesau neînsuflețite" organizarea lor și" mai ales" modul în care ele evolueză de-a lungul anilor#

7ceastă multitudine de relații semnificative reprezintă tocmai materialul din care esteconstituită viața noastră# Ale dau formă cursului pe care îl urmează viața noastră# Ale suntmodalitățile prin care facem să trăiască D sau să dispară @ diversele aspecte ale propriului sineși prin care participăm" cu mai mult sau mai puțin succes" în lumea din care facem parte#

Pentru a înțelege cursul vieții unei persoane trebui determinat caracterul fiecărui tip de relație"locul ei în evoluția vieții persoanei" semnificația acestei vieți pesntru persoana în cauză șilumea sa#

<a momente de timp date" o structură a vieții poate avea componente multiple și diverse3

Comonentele centrale sunt cele care au cea mai mare importanță pentru sine șievoluția cursului vieții# Ale primesc cea mai mare investire de timp si energie din

partea individului și influențează puternic caracterul celorlalte componente#

Comonentele eriferice" situate într-un plan secundar" sunt mai ușor de schimbat șimai simplu de detașat din acea structură0 ele implică o mai slabă investire a selfului și

),



pot fi modificate cu mai puțin efort" având ca efect un impact mai puțin important

asupra țesăturii vieții persoanei#:n termenii teoriei sistemelor" structura vieții este cea care formează o graniță" o linie dedemarcație între structura de personalitate și structura socială care guvernează tranzacțiiledintre acestea#

K structură de demarcație este parte a fiecăruia dintre cele două sisteme adiacente" leconectează" dar totuși este parțial separată sau autonomă#

Juncționarea ei poate fi înțeleasă numai dacă o vedem ca pe o punte de legătură între acestea#

8tructura vieții mediază relația dintre individ și mediu# Aste o relație în care ea devine parte acauzei" vehicol și" în același timp" efect#

8tructura vieții crește din anga/amentul sinelui cu lumea# Printre ingredientele ei intrinseci"găsim atât aspecte ale sinelului" cât și aspecte ale lumii# Lar evoluția sa este modelată atât defactori care se găsesc fie la nivelul sinelului" fie în lume# He cere să gândim împreună sineleși mediul" fără a ierarhiza" fără a stabili un element primar și unul secundar sau derivat# Kconcepție care să e2plice structura vieții trebuie să se bazeze atât pe psihologie" dar și peștiințele sociale#

3., Maro/'#ru#ura vi8iiConceptul de '#ru#ur2 a vi4ii individului este central în modelul teoretic propus de 1aniel<evinson și unul dintre cele mai cuprinzătoare concepte în teoriile privind dezvoltarea

personalității# 7cest concept include3 universul sociocultural al individului %clasa socială"religie" familie" sistem politic" perioadă istorică+" modul în care individul participă în aceastălume %relații și roluri pe care le îndeplinește în raport cu alți oameni și instituții din viața sa+"dar și diferite aspecte ale sinelui care pot rămâne stabile" sau se transformă de-a lungultimpului#

1ezvoltarea în perioada vârstei adulte înseamnă" de fapt" evoluția și transformarea constantă aacestei structuri a vieții" trecând prin perioade %anotimpuri+ de relativ calm sau tranziție

profundă#

>om analiza în detaliu structura vieții adulte" cu precizarea că" astăzi" în practică" repereletemporale pot prezenta variații importante față de cele stabilite anterior de <evinson# >ârstelela care persoana intră" respectiv iese dintr-o etapă a vieții sunt comune celor mai mul!ioameni" chiar dacă în practică se observă varia!ii importante#

)'



Coilăria, adolescen!a și tranzi(ia către erioada adultă timurie -6 > 55 ani2

Copilăria i adolescen!a reprezintă perioada caracterizată de ritmul cel mai intens aldezvoltării# Perioada cuprinsă între &G i )) de ani este marcată de #ran!i8ia 2#r %rioadaadu"#2 #i1%uri" în care individul începe treptat să se comporte ca un adult întro lume aadulţilor.

7ceastă etapă" corespunde practic etapei finale a adolescenței și debutului tinereții" perioadăîn care Arison %&''+ plasează criza ma/oră a definirii identității versus confuzie de rol#

Aste perioada în care tânărul sau tânăra părăsește locul numit până acum ”acasă” pentru a

merge la facultate" a urma stagiul militar" a se anga/a într-un prim loc de muncă etc#" saumulte alte tipuri de situații care permit persoanei să câștige un nivel tot mai mare deautonomie și să își asume independența financiară față de părinți# 7poi" această etapă detranzi!ie este urmată de o etapa structurală a vârstei adulte timpurii" în timpul căreia are loc o

primă încercare a persoanei de a-i construi un stil de via(ă adecvat vârstei adulte %))@), ani+#

:n /urul vârstei de )( de ani persoana își construiete un vis ersonal care descrie obiectivelema/ore ale vie!ii sale# 7cest vis despre viitor poate include reprezentări ale succesului și

prestigiului profesional" imagini despre o viață de familie împlinită" dezvoltarea unui anumittip de relații cu prieteni și colegi" ca și multe alte tipuri de obiective și speranțe pentru sine"

pentru familie" pentru oamenii importanți din /urul său# 7tunci când acest vis personal nu este

foarte bine armonizat cu realitățile din via!a persoanei în cauză" mai devreme sau mai târziu"visul moare pur i simplu i" odată cu el" dispare și sentimentul personal de a fi viu" de a aveaun "el# un scop# o direcţie în viaţă %<evinson" &',+#

Perioada adultă timurie -8 > B+ ani2

Aste o etapă a vieții este caracterizată de ”un nivel și o cantitate de energie ma2ime" dar i destres i contradic!ii puternice” %<evinson" &'," p+#

Prima fază a acestei etape" intrarea în lumea adultă %))-), ani+" permite tânărului adult săe2ploreze noi roluri și responsabilități" să facă anga/amente profesionale și" astfel" să fieconectat cu o zonă tot mai largă a societății" cu problemele și regulile ei#

Fn aspect important al acestei prime etape a tinereții este stabilirea unei relații cu un mentor #.entorul este de obicei un bărbat sau o femeie ceva mai în vârstă și mult mai e2perimentatdecât tânărul adult" aflat deci într-o poziție care îi permite să îl ”păstorească”" să îi oferesuportul necesar pentru a trece prin momentele dificile ale perioadei tinereții# 9olulmentorului apare cel mai clar și bine definit în conte2tul activității profesionale unde" tânăruldebutant beneficiază de e2pertiza și sfatul avizat al acestuia#

:n /urul vârstei de 4( de ani %), @44 ani+" unele persoane traversează o perioadă de tranzițieimportantă" în care simt nevoia să regândească întreaga structură a vieții" să consolideze

4(



anga/amentele asumate în anii precedenți și să opereze restructurări specifice" pregătind

”terenul” pentru ca" odată intrată în următoarea etapă %44@*( ani+" persoana să încearce să îirealizeze principalele aspira!ii#

Atapa care încheie acest ciclu este etapa de tranzi!ie către perioada adultă mi/locie %*(@*ani+# 7tunci când în această perioadă oamenii simt că via!a pe care o trăiesc nu se ridică laînăl!imea idealurilor i a viselor pe care i le-au construit" vor trăi o aa-numită criză ami#locului vie(ii #

Tabel . Ciclurile vieţii în teoria lui %aniel +evinson

Perioada adultătârzie %în regresie+ >ârsta adultă târzie $ranzi!ie

8fâritul perioadeiadulte mi/locii

Perioada adultămi/locie

$ranzi!ia vârstei de( de ani

Lntrarea în perioadaadultă mi/locie

.iezul vie!ii $ranzi!ie

Persoana sestabilete la casasa

Perioada adultătimpurie

$ranzi!ia vârstei

de 4( de ani

Lntrarea în vârstaadultă

7dolescen!a $ranzi!ie Copilăria i

7dolescen!a

9ârsta adultă mi#locie -B603+ ani2

7ceastă perioadă începe odată cu etapa de tranzi!ia caracteristică miezului vie!ii" urmată deintrarea în structura specifică pentru perioada adultă mi/locie %*@( ani+" în timpul căreia

individul dezvoltă un stil de via!ă caracteristic acestei perioade#7nga/amentele fa!ă de familie" carieră profesională" prieteni sau fa!a de interese specialedevin stabile# Frmează apoi tranzi!ia specifică vârstei de ( de ani %(@ ani+ în timpulcăreia structura vie!ii din perioada anterioară este reconsiderată i modificată i care sestabilizeaza în perioada @( ani#

Fltima tranzi!ie ma/oră are loc în /urul vârstei de (@ ani" etapă care marchează sfâritul perioadei adulte mi/locie i începutul perioadei adulte târzii#

4&



Perioada adultă târzie -duă 36 de ani2

7ceastă perioada începe odată cu etapa de tranzi!ie amintită mai sus i continuă cu o perioadăde a/ustări care devin necesare ca urmare a pensionării" declinului stării de sănătate" alteaspecte specifice bătrâne!ii care vor fi discutate pe larg în capitolul următor#

3.3 Ci"uri" d via82 6i dina1ia #ra!i8ii"or

Câteva observa!ii privind dinamica trazi!iilor de la un ciclu de via!ă la următorul suntnecesare#

:n primul rând" trebuie spus că e2istă două pozi!ii e2treme în în!elegerea ciclurilor vie!iidescrise mai sus# Pe de o parte" se afirmă că dezvoltarea adultului se realizează prin trecerisuccesive de la o structură a vie!ii la următoare" cu etape de tranzi!ie rapidă între douăstructuri succesive#

<a cealaltă e2tremă" se sus!ine ideea că dezvoltarea adultului implică un roces de sc?imbareconstantă # cu o foarte mică stabilitate structurilor vie!ii la un moment dat de timp#

<evinson %&',+ preferă o pozi!ie de compromis i sus!ine ideea că ma/oritatea adul!ilor petrec un timp relativ egal în structuri stabile de via!ă i în stări de tranzi!ie sau schimbare#

Pe de altă parte" pentru a aprecia în ce măsură o anumită structură a vie!ii individului a fostsatisfăcătoare" trebuie să fie lua!i în considerare cel pu!in doi factori3 :n primul rând" este

vorba despre gradul de succes" respectiv insucces pe care individul l-a înregistrat îninterac!iunile sale cu lumea e2ternă# :n al doilea rând" este vorba despre impactul acesteistructuri de via!ă asupra sinelui − de e2emplu" în ce măsură individul a ignorat sau a negli/at

principalele vise i dorin!ele sale ma/ore#

3.7 Vi'u" %r'ona"; difrn8 $n#r 02r0a8i 6i f1i

1in nou" se pune problema diferen!elor între modul în care bărba!ii i femeile se anga/ează înconstruirea unui vis ersonal #

8tudiile realizate de <evinson %&'G,+ arată că pentru bărba!i" visele personale tind să fieorganizate în /urul carierei" în timp ce în cazul femeilor" visele sunt mai comple2e" incluzândatât obiective personale %de e2emplu" cariera+" cât i obiective interpersonale" de tipulobliga!ii fa!ă de ceila!i" spri/in pentru un 5bărbat 6 so! special”" familie" copii#

K problemă interesantă se referă la modul în care femeile rezolvă de obicei conflictul întreobiectivele personale i cele interpersonale3 se observă că în societatea modernă" multe dintrefemeile care până în /urul vârstei de 4( de ani se concentrează în principal asupra cariereiîncep să îi reorienteze aten!ia asupra căsătoriei i familiei" în timp ce acelea care i-au

petrecut această perioadă fiind dedicate căsniciei i obiectivului familial vor începe acum să

4)



se gândească serios la o carieră#

7stfel" chiar dacă structura ciclurilor vie!ii este" în mare" similară" e2istă diferen!e notabileîntre bărba!i i femei din punctul de vedere al visului personal i al obiectivelor ma/ore pecare fiecare le urmărete#

3.5 Cri#ii *i va"uar

.etoda de cercetare %interviul+ utilizată de <evison %&',+ pune o serie de problememetodologice#

:n primul rând" oamenii nu își mai amintesc cu mare e2actitate cum au gândit și cum au

acționat în urmă cu )( de ani#:n al doilea rând" ceea ce oamenii spun despre trecutul lor poate fi distorsionat în moddeliberat#

:n al treilea rând" atunci când cerecetătorul are o anumită teorie în minte" aceasta influențeazăatât modul în care întrebările sunt formulate cât și tipul de răspunsuri oferite de celintervievat# :n al patrulea rând" faptul că <evinson a intervievat doar persoane a căror vârstănu depășea *G de ani nu ne permite să acordăm credit teoriei sale care se referă la persoanelede ( si ( de ani#

Criticii teoriei lui <evinson spun că nu avem dovezi suficiente pentru a susține e2istența uneicrize a mi/locului vieții %în /urul vârstei de *( de ani+#

1e e2emplu" >aillant %&'GG ap AOsen" )((*+ colectează date depre absolvenții de arvardcare acoperă o perioadă de câțiva ani# Al găsește că o parte dintre bărbații din eșantion audivorțat" și-au schimbat locul de muncă sau au trecut printr-o depresie în /urul vârstei de *( deani# $otuși" frecvența acestor modificări ma/ore nu este diferită semnificativ de frecvența cucare au loc astfel de evenimente în alte etape ale vieții#

:n fine" sunt necesare studii criss-culturale în acest domeniu" dat fiind că structura cicluluivieții poate fi diferită în culturi diferite# 1e e2emplu" e2istă comunități în care speranța deviață este de doar *( de ani" în timp ce în altele atinge ,( de ani# :n anumite tipuri desocietate" femeile nu muncesc %într-un mod sau altul" li se interzice acest lucru+ ceea ce"

bineînțeles" va influența tipul de vis personal pe care pe care aceste persoane îl dezvoltă#

44



4 Ada%#ara $n %rioada v&r'#i a #ria

:n ultimii ( de ani" odată cu creterea speran!ei de via!ă i a numărului de persoane vârstnice"constatăm schimbări ma/ore în structura demografică a popula!iei#

7stfel" pe parcursul secolului NN" speran!a de via!a în Auropa i 8F7 a crescut în medie cu2< de ani" iar propor!ia persoanelor peste de ani a crescut de la un raport de de & la 4( laaproape & la #

Frmare a acestei creteri semnificative a numărului de persoane vârstnice în ansamblul popula!iei" a crescut semnificativ i interesul specialitilor pentru în!elegerea modului în careoamenii se fac fa!ă acestei perioade i se adaptatează procesului de îmbătrânire#

7. Cara#ri'#ii a" v&r'#i a #ria

7daptarea la vârsta a treia este un proces dificil din multe puncte de vedere# 1e obicei" după de ani oamenii se pensionează i nu mai desfăoară activită!i retribuite" mul!i dintre

prieteni i rude apropiate dispar" for!a i sănătatea fizică sunt în declin" iar ocaziile de a se

implica activ în activită!i sociale scad la rândul lor# :n plus" persoanele a/unse la vârsta a treiatrebuie să înfrunte o multitudine de stereotiuri negative cu privire la bătrâne!e#

Qoldman = Qoldman %&',&+ au realizat un studiu în care au discutat peste ,(( de copii dindiferite !ări din Auropa de >est i 8F7 despre modul în care acetia percepeau bătrâne!ea#

:n multe cazuri" rezultatele ob!inute la diverse chestionare nu prezintă clar reac!ia derespingere a bătrâne!ii e2primată copii de toate vârstelor# :nsă" în acest caz s-a observat cădescrieri ale pielii brăzdată de riduri" boli diverse" slăbiciune i lipsa de putere" fragilitatea totmai mare care vine odată cu bătrâne!ea au fost înso!ite de foarte multe ori de comentarii igrimase e2primând reac!ii emo!ionale negative %respingere" dezgust etc#+ #

S#a#u'u" 'oia" "a v&r'#a a #ria<a rândul lor" persoanele vârstnice sunt contiente de imaginea negativă" pe care" societatea înansamblu o are despre acest segment de vârstă#

1oi cercetători americani %Qraham and ;aer" &','+ au rugat atât studen!i" cât i persoane în /urul vârstei de ( de ani să acorde puncta/e i să facă o clasificare a nivelului pe care îl arestatusul social al persoanelor de vârste diferite#

7mbele grupuri au oferit răspunsuri similare3 nivelul statusului este scăzut în perioadacopilăriei mici" crete treptat în adolescen!ă" tinere!e" maturitate i scade apoi la bâtrâne!e#

4*



.ai mult decât atât" a reieit că nivelul statusului social al unei persoane a/unsă la vârsta de

,( de ani este considerat la fel de scăzut ca i al unui copil de aniMCa"i#a#a vi8ii "a v&r'#a a #ria

Care sunt aspectele pe care vâstnicii le consideră importante pentru o bună calitate a vie!ii?

7a cum Jerris and ;ranston %&''*+ arată că rela!iile interpersoanale" integrarea într-o re!easocială puternică" precum i o stare bună de sănătate sunt factorii cei mai importan!i#

7rgumente privind importan!a suportului social în via!a vârstnicului au fost aduse de mul!iautori %de e2emplu" 9ussell and Catrona" &''&+# Persoanele în vârstă care nu se pot baza peun suport social adecvat sunt mai vulnerabile i mult mai predispuse la dezvoltarea desimptome depresive#

8ecuritatea financiară este un alt factor important3 vârstnicii dispun de bani mai pu!ini" iar problemele finaciare sunt de multe ori cauza depresiei i a sentimentelor de lipsă de valoarei inutilitate#

7., Toria d!an=a2rii 'oia"

$eoria dezanga/ării sociale a fost propusă de Cumming and enrO în anii ′ ( i încearcă săe2plice cauzele scăderii treptate a gradului de implicare socială a persoanelor vârstnice# :n

primul rând" autorii constată că e2istă o serie de factori care nu se află sub controlulindividului" cum ar fi pensionarea obligatorie" dispari!ia partenerului de via!ă" a rudelor i

prietenilor etc#

:n alte situa!ii" chiar persoana în vârstă este cea care decide asupra unei reduceri treptate aimplicării în via!a socială" petrecând tot mai mult timp singură sau într-un grup socialrestrâns" cel mai adesea membrii apropia!i ai familiei# Ca urmare" în opinia autorilor cita!i maisus" o dezanga/are progresivă ar reprezinta modalitatea optimă de adaptare la caracteristicilevârstei a treia#

7.3 Rdura &1%u"ui 'oia"

Ldeile prezentate mai sus au fost reluate i dezvoltate ulterior de Cumming %&'G+#

7cesta arată că la vârsta a treia are loc o reducere tretată a câmului social al persoanei pemăsură ce aceasta se anga/ează în tot mai pu!ine roluri sociale i interac!ionează cu un numărtot mai mic de persoane# 1in acest punct de vedere" chiar societatea în ansamblu are mai

pu!ine ateptări de la persoanele în vârstă#

Pe de altă parte" însăi vârstnicii se dezanga/ează activ" contient" din ma/oritatea activită!ilorsociale în care erau implica!i0 în opinia autorului citat" aceasta ar fi cea bună strategie pentru

4



de a face fa!ă presiunilor interne i e2terne caracteristice perioadei#

Presiunile e&terne se referă aici la o nevoie tot mai redusă pe care ceila!i o e2primă pentru cunotin!ele" deprinderile i abilită!ile de care dispune persoana în cauză#

Presiunile interne includ deteriorarea sănătă!ii fizice" dar i o descretere a graduluide preocupare i interes pentru ceila!i oameni#

Cu toate acestea" persoanele care reuesc să rămână active cât mai mult timp sunt i cele caretrăiesc o stare emo!ională pozitivă" sunt mai mul!umite i împlinite# 7ceastă idee este întărităi de rezultatele altor cercetări care arată că este important ca persoanele vârstnice săcontinue să fie cât mai active cu putinţă#

Difrn8 u"#ura"

Qradul de dezanga/are socială i presiunea e2ternă resim!ită în acest sens este diferită îndiverse culturi# 8tudii realizate în .area ;ritanie sau 7ustralia arată că de multe ori

persoanele în vârstă nu prezintă caracteristici ale dezanga/ării sociale" de tipul celor prezentate în teoria lui Cumming and enrO %&'&+#

.ai mult chiar" multe persoane rămân foarte active social chiar la vârste înaintate" fiindimplicate în activită!i ale comunită!ii din care fac parte sau ale bisericii#

:n plus" e2istă diferen!e cu privire la modul în care sunt privite persoanele în vârstă în diferiteconte2te socio-culturale# K distinc!ie importantă din acest punct de vedere trebuie făcută întreindividualism i colectivism %$riandis" &''*+# :n societă!ile de tip nord-american sau vest-european" caracterizate prin accentul pe individualism i realizare personală" persoanele învârstă" ale căror for!e sunt în declin" sunt cel pu!in par!ial re/ectate de societate#

Pe de altă parte" în societă!ile de tip colectivist din 7sia sau 7frica" accentul pus pe co-operarei suportivitate face ca persoanele în vârstă să rămână mult mai mult timp integrate ianga/ate în via!a comunită!ii din care fac parte %$riandis" &''*+#

7.7 Difrn8 individua"

7a cum am văzut mai sus" teoria dezanga/ării sociale nu ia în considerare o serie de diferen!eindividuale la nivelul personalită!ii i al stilului de via!ă#

Practic" din punctul de vedere al aceastei teorii contează mai pu!in cine e)ti decât ce faci defapt# $otui" e2istă multiple argumente care pot fi aduse în spri/inul ideii că cine e)ti " întermenii caracteristicilor individuale i de personalitate" are un efect substan!ial asupra stăriisubiective de bine#

4răsături de ersonalitate

Costa = .cCrae %&',(+ arată că oamenii ferici!i sunt aceia care trăiesc mai multe stări

4



emo!ionale plăcute i mai pu!ine emo!ii negative# Fn studiu realizat de acetia arată că

persoanele caracterizate prin e2traversie i sociabilitate înaltă trăiesc mai multe emo!ii plăcutedecât introver!i" iar cei cu un înalt nivel de nevrotism %o trăsătură de personalitate careimplică un grad mai înalt de instabilitate afectivă i an2ietate+ trăiesc mai pu!ine emo!ii

pozitive# Flterior" .cCrae and Costa %&',)+ au găsit e2act aceai configura!ie a trăsăturilor laun eantion de persoane vârstnice#

Pe de altă parte" în ciuda nivelului mai scăzut de anga/are socială" persoanele vârstnice trăiescmai pu!in intens sentimentul de singurătate#

K e2plica!ie în acest sens este oferită de Jolman et al# %&',G+3 în situa!ii de stress vârstniciiabordează situa!ia într-un mod mult mai pasiv" fără o puternică anga/are directă %utilizeazăstrategii pasive i focalizate emo!ional" dând dovadă de o mai bună competen!ă emo!ională+"

pe când tinerii tind să se anga/eze activ" utilizând strategii de management al stressuluicentrate pe problemă#

4iuri de ersonalitate la vârsta a treia

7a cum am arătat de/a în sec!iunea anterioară" e2istă diferite modalită!i de a face fa!ăsolicitărilor vârstei a treia#

9eichard et al# %&')+ au identificat cinci tipuri de personalitate" în func!ie de succesula/ustării la vârsta a treia i modul în care sunt orientate sentimentele negative i cele deostilitate. Primele două tipuri sunt asociate cu o slabă ad/ustare la perioada vârstei a treia3

Personalitatea ostilă: care îi acuză pe ceilal!i pentru propriul eec0 Personalitatea caracterizată rin ură de sine îi orientează ostilitatea împotriva

propriei persoane#

:n schimb" e2istă alte trei tipuri de personalitate" asociate cu succesul a/ustării la solicitărileaceastei vârste3

*tilul constructiv3 care acceptă pierderile pe care le aduce vârsta bătrâne!ii i continuăsă interac!ioneze poziv cu ceilal!i#

*tilul deendent : care privete bătrâne!ea ca pe o vârstă a odihnei" bazându-se pe al!iicare îi oferă asisten!ă#

*tilul defensiv3 încearcă să rămână foarte activ" ca i cum bătrâne!ea nu ar fi sosit#

7ceste rezultate sunt relevante i pentru teoriile prezentate anterior %dezanga/area" teoriaactivită!ii+# 8tilul de personalitate dependentă prezintă în mod clar elemente de dezanga/are"în timp ce stilul de personalitate defensivă este bazată în primul rând pe anga/are i implicareîn activitate# 7ltfel spus" observăm că" de fapt" teoriile amintite mai sus sunt complementare ifiecare dintre ele ne poate a/uta în e2plicarea unor aspecte diferite ale procesului de a/ustarela problemele vârstei a treia#

4G



5 Ro"u" vni1n#"or d via82

Fn eveniment de via!ă este o întâmplare sau un moment din via!a unei persoane care odetermină să îi schimbe modelul de via!ă#

4eoria evenimentului de via(ă sugerează orice eveniment de via!ă" bun sau rău" poate induceun stress i" prin urmare" impune nevoia unei a/ustări psihologice# Fneori" evenimentele devia!ă serioase sunt urmate de probleme de sănătate" boli fizice sau psihice#

Aste adesea foarte dificil să determinăm direc!ia cauzalită!ii" mai ales că e2istă diferen!eindividuale importante în ceea ce privete semnifica!ia acordată aceluiai eveniment#

Lmpactul unui eveniment de via!ă asupra persoanei nu este determinat pur i simplu deapari!ia reală a evenimentului# 1e fapt" factorul critic care intervine în aprecierea nivelului destress este modul în care persoana percepe evenimentul în cauză#

Ca urmare" pentru acelai eveniment o persoană poate conferi o conota!ie pozitivă" în timp ce pentru alta conota!ia acordată este negativă#

5. Evni1n#" d via82 6i ada%#ara "a '>i10ar

.a/oritatea adul!ilor trăiesc multe evenimente stressante de-a lungul anilor" efectele acestoraasupra persoanei în cauză fiind diverse# Pe baza unui studiu realizat în &'G" $homas #olmes i 9ichard # 9ahe au identificat *4 de evenimente de via!ă având un poten!ial destress diferit#

Jiecare dintre aceste evenimente a fost evaluat din punctul de vedere al impactului probabilasupra persoanei i i-a fost alocată o valoare %de la & la &((+# Pe această bază a fost dezvoltatăo scală de autoevaluare a stressului numită *cala de evaluare a rea#ustării sociale %8ocial9ead/ustment 9ating 8cale+#

$otui" olmes i 9ahe arată că orice schimbare %fie ea dezirabilă sau indezirabilă+ poate fi osursă de stress# Pentru multe persoane poate surprinzător că evenimente plăcute cum suntvacan!ele sau Crăciunul sunt listate printre evenimentele ma/ore generatoare de stress# Caurmare" printre cele *4 de evenimente de via!ă" în scală au fost incluse i evenimente precumreconcilierea maritală %scor *+" apariția unui nou membru al familiei %4'+" realizări personaledeosebite %),+#

Sa"a d va"uar a rau'#2rii 'oia"

Joarte multe studii realizate în ultimii ani au utilizat această scală arătând că indivizii care

4,



acumulează un scor mai înalt decât 4(( de puncte % lifec&an!e units+ pe parcursul unui

interval de un an prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire" indiferent dacă este vorba despredezvoltarea de probleme cardiace" diabet" astm" an2ietate sau depresie#

Pentru a evalua nivelul de stress la care sunte!i supus în prezent trebuie să selecta!i i săîncercui!i evenimentele pe care le-a!i trăit în ultimile &) luni0 însuma!i apoi punctele ob!inute#

ob!inerea unui scor mai mic de +6 reprezintă un stress minor#

persoanele care ob!in scoruri cuprinse între +6>11 trăiesc evenimente cu un nivel destress mediu0

nivelul de stress este moderat atunci când scorurile ob!inute se situează între 2==2>>"iar un scor este /66 reflectă trăirea unui stress ma/or#

Pe baza scorurilor prezentate mai sus" autorii citatați estimează că3 este posibil ca cca 4Udintre persoanele care înregistrează un scor mai mic de &( să trăiască o e2perien!ă de boalăsau un accident în următorii doi ani" în timp ce pentru persoanele cu un scor între &( i 4((

probabilitatea crete la &U0 persoanele care au obținut un scor de peste 4(( de puncte au,(U anse să se îmbolnăvească grav sau să sufere un accident ma/or#

$rebuie să observăm că impactul diferitelor evenimente de via!ă asupra unei persoane nu estedeterminat pur i simplu de apari!ia evenimentului# 1e fapt" factorul critic pentru apreciereanivelului de stress este modul în care persoana respectivă percepe evenimentul %o persoană

poate conferi unui eveniment o conota!ia pozitivă" în timp ce pentru o altă persoană poateavea semnifica!ii negative+#

Pe de altă parte" este necesar să re!inem că dei nu putem să controlăm toate evenimentele devia!ă stressante" putem totui să controlăm modul în care răspundem la acestea i efectul pecare îl au asupra vie!ii noastre# Afectele negative ale stressului pot fi reduse prin ac!iunisimple cum sunt3 odihna suficientă" micare i e2erci!ii fizice" alimenta!ie corectă i a neacorda timp pentru noi înine#

Tabel ?. -cala de evaluare a rea6ustării sociale

&(( Decesul so(ului so(iei

G4 Divor(ul

8epararea maritală

4 Privarea de libertate în închisoare sau alte institu!ii

4'



4 .oartea unui membru apropiat al familiei

4 ;oală sau afec!iuni ma/ore ale persoanei( Căsătoria

*G Concedierea de la locul de muncă

* 9econciliarea maritală

* Pensionarea

** 8chimbarea stării de sănătate a unui membru al familiei

*( =raviditatea

*( 1ificultă!i de natură se2uală

4' 7pari!ia unui nou membru al familiei prin naterea unui copil" adop!ie sau căsătorie4' 9ea/ustare ma/oră în domeniul afacerilor

4, 8chimbarea situa!iei financiare

4G .oartea unui prieten apropiat

4 8chimbarea locului de muncă

4 8chimbarea numărului de certuri cu partenerul

4& Contractarea unui nou credit

4( :nchiderea unui credit sau achitarea unui împrumut

)' 8chimbări la nivelul responsabilită!ilor curente

)' Jiica 6fiul părăsete casa părintească

)' Probleme cu rudele prin alian!ă3 socrul6soacra" ginerele6nora

), 9ealizări personale deosebite

) Partenerul de via!a începe 6 încetează o activitate profesională

) :nceperea sau terminarea colii

) 8chimbarea condi!iilor de via!ă

)* .odificări ale obiceiurilor personale

)4 Probleme cu eful sau superiorii

)( 8chimbarea orelor sau condi!iilor de muncă)( 8chimbarea locuinței

)( 8chimbari în programul colar

&' 8chimbări ale obiceiurilor recrea!ionale

&' 8chimbarea sctivită!ilor legate de biserică

&, 8chimbare în domeniul activită!ilor sociale

&G 7chizi!ii ma/ore %de e2emplu" o maină nouă+

*(



& 8chimbarea programului de odihnă

& .odificări ale numărului de bunuri familiale& 8chimbarea obiceiurilor alimentare

&4 Concediul 6 vacan!a

&) Pregătirea pentru Craciun sau vacan!ă

&& >iolare minoră a legii

5., C2'2#oria

Jără îndoială" căsătoria este unul dintre cele mai importante evenimente ale vârstei adulte# Caorice tip de rela!ie interumană" nici căsătoria nu este statică3 ambii parteneri se schimbă%evoluează sau se dezvoltă+" transformând continuu natura rela!iei# Pentru unele cupluriaceastă transformare este resim!i!ă ca un fapt negativ" pentru altele satisfac!ia maritală estemen!inută sau sporită pe tot parcursul vie!ii# :n func!ie de această dinamică" pot fi descrisemai multe tipuri de căsătorie %7lbu" )(()+3

C2'2#oria #radi8iona"2 func!ionează conform principiului că so!ul este principala for!ă i principalul factor de decizie %cel pu!in în aparen!ă sau în preten!ii+# 1ei so!ia poate de!ineautoritatea în unele domenii ale vie!ii cuplului %de e2emplu" îngri/irea copiilor i activită!i

casnic - gospodăreti+" toate celelalte domenii sunt controlate de so! %în special" domeniuleconomic sau sfera rela!ională a familiei+#

C2'2#oria d #i% o"=ia" a1aradri; în acest tip de maria/ accentul se pune pe egalitatei tovărăie# 9olurile bărbatului i ale femeii nu sunt strict diferen!iate" fiecare partener

putând lua decizii i putând să îi asume responsabilitatea în orice domeniu al vie!ii defamilie#

Pe baza datelor culese din interviuri i chestionare completate de )&& persoane căsătorite"Iohn J#Cuber i PeggO ;# arroff %&'+ defineau tipuri de interacţiune în cadrul relațieimaritale3 căsătoria obinuit-conflictuală" lipsită de via!ă" mutual pasivă" vitală" totală#

1e precizat faptul că toate persoanele din eșantion provin din pătura medie sau superioară a

societă!ii" căsători!i de cel pu!in zece ani i fără nici o inten!ie de a divor!a# $ipologia propusăreflectă diferite moduri de a/ustare i diverse concep!ii referitoare la căsătorie" dar ea nucorespunde unei grada!ii a fericirii sau reuitei matrimoniale#

. Căsătoria obi)nuit>conflictuală

Conflictul i tensiunea continuă caracterizează aceste cupluri" dei de obicei parteneriiîncearcă să ascundă intensitatea divergen!elor fa!ă de copii" vecini sau rude#Lncompatibilitatea este evidentă în acest tip de căsătorii0 conflictul este mereu prezent %cel

*&



puțin ca și poten!ialitate+# <a un nivel mai profund" acest tip de cuplurile are nevoie de

tensiune" conflictul fiind un mod de coeziune# 1e e2emplu" o femeie implicată într-o rela!ie deacest tip este întrebată de ce nu se gândete la divor!# 9eplica ei3 58ă ma gânesc la divor!? HiciodatăM <a crimă? :n fiecare ziM”

;. Căsătoria lisită de via(ă

:n acest tip de relație" cuplurile descriu că au fost odinioară 5e2traordinar de îndrăgosti!i” ifoarte apropia!i în primii ani ai rela!iei# Cu trecerea timpului" pasiunea de odinioară s-a

pierdut" iar rela!ia a devenit apatică i lipsită de via!ă# :n ciuda faptului că locuiesc încăîmpreună" într-o stare de ”amu!ire suspendată între două vorbe”" continuitatea rela!iei easigurată de gradul de confort i de siguran!ă dobândite în timp" într-o 5colivie a obinuin!ei”#

C. Căsătoria mutual> asivă

7ceste cupluri se aseamănă foarte mult cu cele lipsite de via!ă" deosebit fiind faptul că ele aufost lipsite de pasiune încă de la începutul relației# Fnele cupluri văd în aceasta pasivitate ochestiune de convenien!ă" un aran/ament ce se conformează e2pectan!elor sociale i leasigură confortul dorit fără a crea noi probleme#

D.Căsătoria vitală

:n acest tip de relație cuplul '# uni# în principalele activită!i ale vie!ii" dpv psihologic iafectiv0 pentru ambii parteneri" legătura maritală este de fapt 'n8a vi4ii lor# Jiecare dintre

parteneri găsete că orice activitate e banală i neinteresantă dacă celălalt nu este prezent"rela!ia este cea care le domină gândurile i ac!iunile# Fn so! implicat într-o relație de acest tipobserva3 5<ucrurile pe care le facem împreună nu sunt plăcute în sine" bucuria vine din faptulcă le trăim împreună# 1acă nu ar fi ea" nu aș fi interesat de barcă" de lac sau de orice altădistrac!ie s-ar întâmpla acolo####”

E. Căsătoria totală

Căsătoria totală este similară cu cea vitală" dar intercone2iunile sunt mai numeroase" so!iiîncearcă să rezolve cel mai mic conflict" astfel încât nici o tensiune să nu le afecteze rela!ia0în acest tip de cuplu deindividualizarea este evidentă" de fapt cei doi devin o singură

persoană#

5.3 In#rara $n ro"u" d %2rin#

7pari!ia copiilor în via!a oricărui cuplu reprezintă unul dintre evenimentele de via!ă care"

*)



conform scalei prezentate mai sus" are ca efect trăirea unui nivel puternic de stres la nivelul

individului# 7ceastă situa!ie nu este deloc surprinzător având în vedere că a deveni părinteimplică numeroase schimbări în ceea ce privete stilul de via!ă" o reducere ma/oră a timpuluiliber i" mai ales" o cretere considerabilă a responsabilită!ii#

Hu este lipsit de importan!ă faptul că acum se produce o importantă schimbare de rol3 părinţii se autodefinesc 9i sunt definiţi de ceilalţi ca ocupând rolurile de mamă 9i tată. Părin!ii care aucopii mici au mai pu!in timp pentru celălalt %;ee" &''*+3 ei discută între ei cu aproape (Umai pu!in decât cuplurile care nu au copii" iar ma/oritatea discu!iile sunt concentrate în /urul

problemelor copilului# Ai au mai pu!in timp pentru a se implica împreună în activită!i derutină" mai pu!in timp i disponibilitate pentru intimitate i se2# Pe de altă parte" se constată iun aa-numit sindrom al Scuibului gol”" în care satisfac!ia maritală crete după ce i ultimulcopil a părăsit casa părintească %AOsenc" &''(+#

Jactorii enumera!i aici ne a/ută să e2plicăm rezultatele unor studii realizate în societatea vest-europeană care arată faptul că apari!ia primului copil are ca efect o scădere dramatică asatisfac!iei maritale %e#g# 9eibstein = 9ichards" &'')+# 7cest efect advers poate fi constatatindiferent de apartenen!a religioasă" rasă sau nivel educa!ional# $otui" el este resim!it mai

puternic de către femei decât de bărba!i0 de multe ori mama speră că tatăl se va implica maimult în îngri/irea copilului" ceea ce de obicei se dovedete o speran!ă falsă %9uble et al#"&',,+# .ăsura în care părin!ii pot se adaptează cu mai mult sau succes la apari!ia unui copildepinde de o multitudine de factori3

artenen(a socială a ărin(ilor.

8tudiile realizate în ultimii ani pun în eviden!ă faptul că persoanele care fac parte din@orin!class prezintă un nivel mai scăzut de insatisfac!ie relativ la situa!ia parentală decât

persoanele din clasa de mi/loc %9ussell" &'G*+# K posibilă e2plica!ie constă în faptul că adeveni părinte are probabil mult mai multe efecte dizruptive asupra carierei femeilor dinaceastă clasă# :n plus" gradul de satisfac!ie pe care femeia îl resimte în îndeplinirea rolului săude mamă are un mare impact asupra reac!iilor ei fa!ă de copii# Fn studiu realizat în 8F7%Arison" )((*+ arătă faptul că este mult mai probabil ca copii să fie respini de mamă atuncicând acesta nu este satisfăcută de rolul său# :n consecin!ă" crete probabilitatea ca copii sădezvolte un comportament dificil de controlat#

9ârsta )i situa(ia financiară a ărin(ilor.

7cest aspect este importantă pentru determinarea modului în care acetia se adaptează lasitua!ia de a avea un copil# Cuplurile tinere cu o situa!ie financiară bună tind să fie maifericite decât cuplurile mai în vârstă i cu o situa!ie financiară precară %;ee = .itchell"&',*+#

Calitatea rela(iei e&istente între ărin(i înainte de na)terea coilului.

*4



7cele cupluri care au o rela!ie psihologică strânsă se adaptează mai bine la apari!ia copilului#

1e e2emplu" cuplurile caracterizate de interac!iuni pozitive în timpul lunilor de sarcină i caredovedesc respect unul fa!ă de celălalt atunci când apar conflicte" fac fa!ă cu mai mult succesrolului de părinte %einice = Quthrie" &'')+# :n cuplurile în care e2istă încredere unul încelălalt" tatăl are o atitudine mult mai pozitivă fa!ă de rolul său iar mama se comportă cu maimultă căldură fa!ă de copil %Co2 et al#" &','+#

8arcina ma/oră a părin!ilor constă în socializarea copiilor i" la rândul lor" părinţii sunt socializaţi de copii. .ai ales în cuplurile care i-au dorit mult un copil" apari!ia copiluluiconsolidează rela!ia maritală# .ul!i cercetători consideră că" pentru ambii părin!i" e2perien!a

parentală le permite acestora să retrăiască %i" eventual" să rezolve+ crizele de dezvoltareanterioare prin care au trecut# A2istă mai multe motive pentru care adul!ii doresc să aibă copii%$urner = elms" &',4+3

:n primul rând" copii oferă un sentiment al împlinirii#

:n al doilea rând" copii dau părin!ilor ocazia să ofere i să primească dragoste#

:n al treilea rând" a avea copii reprezintă o e2pecta!ie culturală în multe societă!i" fiindvalorizată ca atare#

:n al patrulea rând" copiii conferă părin!ilor lor un sentiment al valorii i importan!ei personale#

$otodată" prin apari!ia i creterea copilului părin!ii e2perimentează o nouă capacitate socială3 posibilitatea i obliga!ia de a-i e2ercita autoritatea# .odul în care acesta este încorporată în

via!a de familie are implica!ii importante atât asupra dezvoltării copilului" cât i asuprarela!iei părin!i-copii#

5.7 Divor8u"

1ivor!ul a devenit un eveniment foarte obinuit în societatea modernă# :n anul )(((" în9omânia se estima că &'"& U dintre căsătorii se termină cu un divor!" *(U în .area ;ritanie"iar cifrele sunt semnificativ mai mari în 8tatele Fnite# 9ata divor!ului este înaltă mai ales întimpul primilor cinci ani după căsătorie" alte perioade 5critice” fiind la &" respectiv ) de anidupă căsătorie %Qross" &''" cf# Arison" )((*+#

Ef#" n=a#iv a" divor8u"ui

7a cum se observă din scala prezentată mai sus" divor!ul este apreciat ca fiind al doileaeveniment susceptibil să conducă la trăirea unui nivel de stress e2trem de puternic %omes =9ahe" &'G+# 1ate de observa!ie recente arată faptul că persoanele divor!ate au mai multe

probleme de sănătate fizică i mentală decât persoanele căsătorite %apud Arison" )((*+# .aimult decât atât" e2istă statistici care indică faptul că starea generală de sănătate a persoanelordivor!ate este chiar mai precară decât a persoanelor văduve sau a celor care nu au fost

**



niciodată căsătorite#

Fnul dintre primele studii realizate pe popula!ia americană %;radburn" &''+ i-a propus săverifice în ce măsură e2istă corela!ii pozitive între nivelul sentimentului de fericire i statusulmarital# 9ezultatele ob!inute au indicat faptul că 4U dintre bărba!ii căsători!i i 4,U dintrefemeile căsătorite au apreciat că sunt 5 foarte fericiţi”" un scor mult mai înalt decât cifreleob!inute pentru persoane care nu au fost niciodată căsătorite %&,U pentru bărba!i i pentrufemei+# :n schimb" un procent semnificat mai mare de persoane niciodată căsătorite afirmă căsunt Sfoarte fericite” spre deosebire de persoanele separate" divor!ate sau văduve# <a celălaltcapăt al scalei" mai pu!in de &(U dintre persoanele căsătorite afirmau faptul că S nu sunt prea

fericiţi”" comparativ cu peste 4(U dintre persoanele divor!ate i *(U dintre persoaneledespăr!ite# 7ceste rezultate se pot datora fie faptului că divor!ul produce sentimente negativei de nefericire dar" pe de altă parte" este de asemenea posibil ca persoanele cu tendin!e

depresive să prefere să aleagă divor!ul#Afectele negative al divor!ului depind de o varietate de factori3 ;uun %&''" p#4G&" cf#Arison" )((*+ arată că persoanele care au avut o rela!ie mai pu!in profundă cu fostul lor

partener" care iau ini!iativa de a se despăr!i sau de a divor!a" care sunt bine integrate în re!elesociale i care au în prezent o rela!ie intimă satisfăcătoare" sunt relativ mai pu!in afectate# :n

plus" anumite caracteristici de personalitate cum sunt un nivel mai înalt al stimei de sine"independen!ă" toleran!a la schimbare i a căror atitudine care favorizează egalitatea rolurilorde se2" pot să facă fa!ă mai bine situa!iei de a fi divor!at#

Lmpactul pe care divor!ul îl are asupra celor doi parteneri diferă în cazul bărba!ilor i alfemeilor# :n multe cazuri" femeile sunt cele care suferă mai mult# Fnul dintre motive se

referă la faptul că" de obicei" femeile pierd mai mult din punct de vedere financiar i" în plus"trebuie să accepte să facă fa!ă unor responsabilită!i parentale mult mai mari %9utter = 9utter"&'')+# Pe de altă parte" procedurile de divor! sunt mai rar ini!iate ini!iate de bărba!ii care" deobicei" au re!ele de suport social mult mai slabe decât ale femeilor %Qross" &''+#

E#a%" divor8u"ui

Pe parcursul separării i al divor!ului" persoanele care divor!ează trec prin mai multe stadii#1e e2emplu" ;ohannon %&'G(+ descrie astfel stadiile prin care trece de obicei un cuplu caredivor!ează 3

Divor(ul emo(ional ; rela!ia maritală se dezintegrează din punct de vedere emo!ional"ca urmare a conflictelor i comportamentelor negative" incriminarea" lipsa afec!iunii ia sus!inerii#

Divor(ul legal 3 căsătoria se desface din punct de vedere oficial i legal#

Divor(ul economic; parta/area bunurilor cuplului divor!at#

Divor(ul co>arental 3 are loc luarea unor decizii cu privire la aspecte legate decustodia copiilor i reglementarea drepturilor parentale#

Divor(ul comunitar ; au loc modificări necesare la nivelul rela!iilor cu familia i

*



prietenii#

Divor(ul fizic3 cele două persoane divor!ate se adaptează separat la noua situa!iesocială#

Ca i în cazul altor teorii stadiale" se pune întrebarea dacă toate cuplurile care divor!ează trec prin aceste stadii în ordinea precizată mai sus# Afectele divor!ului depind într-o foarte maremăsură de tipul de personalitate al persoanelor implicate" de natura rela!iilor anterioare dintreele" de e2isten!a unei alte rela!ii intima i a unei re!ele sociale puternice# :n multe cazuri" aacum am văzut mai sus" datele de observa!ie arată că persoanele divor!ate sunt mai pu!infericite i mai stresante decât persoanele care nu au trecut prin acest tip de e2perien!ă# A2istămai multe e2plica!ii posibile pentru această stare de fapt3 ea poate fi o consecin!ă a faptului cădivor!ul reprezintă un factor de stres" dar i a faptului că persoanele care trăiesc diferite tipuride e2perien!e stresante sunt cele mai predispuse să aleagă divor!ul#

5.5 Pirdra %ar#nru"ui d via82

1intre cele *4 de evenimente de viață cuprinse în scala de evaluare a rea/ustării socialeamintită mai sus %olmes = 9ahe" &'G+" decesul partenerului de via!ă este consideratevenimentul cu cel mai puternic impact negativ asupra individului# 7stfel" pot fi identificatemai multe aspecte care e2plică de ce pentru ma/oritatea persoanelor căsătorite" dispari!iaso!ului sau so!iei înseamnă o traumă emo(ională considerabilă7

1ecesul partenerului de via!ă înseamnă" de fapt" pierderea relaţiei centrale din viaţa unei persoane. :n plus" acest eveniment antrenează sc&imbări ma6ore în modul în care esteorganizată via!a partenerului supravie!uitor# Hu în ultimul rând" văduvia are un impact ma/orasupra identităţii sociale a persoanei în cauză" care trebuie să renun!e la rolul de partener într-o rela!ie maritală i trebuie acum să adopte rolul de văduv sau văduvă# 7ceste schimbări pun

probleme particulare mai ales în acele conte2te socioculturale în care via!a socială graviteazăîn principal în /urul cuplurilor căsătorite# 8troebe et al# %&''4+ arată ca pierderea so!ului sauso!iei poate să afecteze func!ionarea socială a so!ului supravie!uitor în mai multe moduri" dee2emplu3

Pierderea suortului social )i emo(ional 3 care reprezintă de fapt principala pierdereadusă de acest eveniment#

Pierderea principalului mi/loc de validare socială a #udecă(ilor ersonale # partenerulde via!a fiind cel care oferă suportul necesar i încrederea individului în corectitudinea

propriilor puncte de vedere#

Pierderea suortului material " dar i a suportului în realizarea diferitelor sarcini3 înma/oritatea căsniciilor" e2istă o anumită diferen!iere a rolurilor" în care so!ul i so!ia auresponsabilitatea diferitelor sarcini i activită!i0 dispari!ia unuia dintre so!i înseamnăimplicit faptul că so!ul supravie!uitor trebuie să preia sarcinile care anterior eraurealizate de acesta#

*



Pierderea rotec(iei sociale3 partenerul nu mai îi poate apăra so!ul sau so!ia de

agresivitatea sau tratamentul nedrept al altor persoane#E#a%" %rioadi d do"iu

:n literatura de specialitate e2istă multiple încercări de a descrie stările emo!ionale prin caretrece persoana care îi pierde partenerul de via!ă# 9amsaO = de Qroot %&'GG+ arată că în celemai multe cazuri pot fi descrise reac!ii specifice la această pierdere ma/oră" chiar dacă ordineaapari!iei lor nu este întotdeauna predictibilă3

starea de oc sau amor!eală0

dezorganizare sau inabilitatea de a-i planifica via!a ra!ional0

negarea %de e2emplu" ateptarea sau speranța ca so!ul dispărut să se întoarcă acasă+0

depresia0

sentimentul de vinovăție de a-i fi negli/at partenerul dispărut sau de a nu îl fi tratat bine0

an2ietate i teama de viitor0

agresivitatea %de e2emplu" fa!ă de medici sau chiar membrii familiei+0

acceptarea situa!iei de fapt0

reintegrarea sau reorganizarea vie!ii persoanei văduve#

Chiar dacă se afirmă adesea faptul că ultimul stadiu al doliului implică recuperarea irevenirea după e2perien!a pierderii partenerului" recuperare este e2trem de dificilă sau nu este

întotdeauna posibilă# .ai ales atunci când între so!ia e2istat un ataament foarte puternic"implicarea emo!ională poate să continue pe parcursul întregii vie!i#

Da# d o0'rva8i 6i r!u"#a# a" r#2ri"or d #rn

.a/oritatea persoanelor care trec prin e2perien!a pierderii partenerului de via!ă trăiesc o seriede reac!ii de durere i triste!e care poate să continue foarte mul!i ani după acest eveniment#$otui" pierderea pare să fie suportată mai uor atunci când a e2istat o pregătire prealabilă -de e2emplu" persoana care a murit a fost bolnavă un timp îndelungat sau dacă este vorbadespre o persoană mai în vârstă0 de multe ori" în cazul unei persoane tinere" pierderea este cutotul neateptată" provocând reac!ii suplimentare %8troebe = 8troebe" &',G+#

Humeroase date statistice arată că persoanele care trăiesc e2perien!a pierderii partenerului devia!ă prezintă un risc crescut de a suferi la rândul lor de ciroză" accidente coronariene" atacuricerebrale etc# 9iscul mor!ii premature a so!ului supravie!uitor este mai mare în cazul în careacesta este mai pu!in integrat social iar so!ul sau so!ia dispărută era persoana în care avea ceamai mare încredere# 1e obicei" în acest caz" este vorba despre persoane care au o re!ea socialăde dimensiuni mici i" în general" sunt mai pu!in implica!i în activită!i sociale#

Difrn8 $n#r 02r0a8i 6i f1i

*G



8e afirmă adesea că pentru ma/oritatea bărba!ilor" pierderea partenerei de via!ă este o

e2perien!ă mult mai greu de suportat decât pentru o femeie# Fnul dintre motive se referă lafaptul că pentru mul!i bărba!i so!ia reprezintă de fapt unicul prieten apropiat" în timp cefemeile au de obicei un cerc mult mai larg de prieteni#

Fn alt motiv se referă la faptul că mul!i bărba!i nu au deprinderile necesare %gătit" între!inerealocuin!ei+ pentru a se îngri/i în mod corespunzător# 1e obicei" bărba!ii rămân văduvi la ovârstă mai înaintă decât femeile i este mai greu pentru ei sa facă fa!ă situa!iei# Ca urmare"este de ateptat să sufere de diferite probleme de sănătate i să crească riscul de deces# % apudArison" )((*+#

Pentru o femeie" efectul pierderii partenerului depinde în mare măsură de natura rela!iei pecare a avut-o cu so!ul său# .ai ales femeile care s-au definit pe ele însele în func!ie de so!ullor trăiesc sentimentul de pierdere a identită!ii i" în general" le este foarte greu să se adaptezenoii situa!ii# 1e asemenea" se observă faptul că femeile care au rela!ii strânse cu alte persoane%în special cu proprii copii+ reuesc să se a/usteze mai bine situa!iei %Jield = .inler" &',,+#

K altă diferen!ă între se2e se referă la faptul că este mai pu!in probabil ca femeile să serecăsătorească# Pe de altă parte" pentru bărba!ii o nouă căsătorie este o op!iune favorizatăavând în vedere că pentru ei este mai dificil să realizeze apropierea psihologică cu persoanedin afara căminului# :n societatea modernă" se pare că o parte dintre aceste diferen!ieri întrese2e se estompează treptat ca urmare a re-evaluării societale a rolurilor de gen#

5.: o1au"

Hu este deloc surprinzător faptul că efectele psihologice ale oma/ului tind să fie e2trem denegative# Comparativ" spre deosebire de persoanele care au un loc de muncă stabil" omeriiresimt un nivel mai mult mai înalt de stress negativ %cu scoruri de aproape ase ori maiînalte+" cu sentimente de an2ietate" depresie" inutilitate" lipsă de speran!ă" deznăde/de etc#

:n mod obinuit" oma/ul are ca rezultat o cădere rapidă a stării de bine psihologică care sedeteriorează apoi treptat0 ulterior" la apro2imativ ase luni de la pierderea locului de muncă"acesta se stabilizează i apare o zonă de platou" de stare psihologică proastă %Varr" &',G" cf#Arison" )((*+# 1e asemenea" oma/ul are efecte negative i pe plan fizic# .oser et al#%&',*+ a realizat un studiu longitudinal %pe un interval de &( ani+" urmărind un lot de bărba!i a

căror vârste erau cuprinse între & i * ani la începutul perioadei# 8-a observat că persoanelecare erau omere la începutul studiului au prezentat o tendin!ă mult mai puternică de a decedaîn cursul studiului ca urmare a unor acte suicidare sau cancer pulmonar# 7a cum arăta Varr%&',G+ creterea riscului de cancer pulmonar poate să crească datorită faptul că omeri tind săfumeze semnificativ mai mult decât persoanele care au un loc de muncă#

:n ciuda faptului că oma/ul are în general efecte negative" intensitatea acestora depinde decircumstan!ele specifice în care se găsete persoana omeră# 7stfel" efectele oma/ului sunt

puternice în special în cazul persoanelor sărace" de vârstă mi/locie care" de obicei" trebuie săîntre!ină o familie numeroasă i are anse mici de a-i găsi un nou loc de muncă# :n contrast"

*,



oma/ul poate avea un impact mai pu!in important pentru cineva care are o situa!ie economică

bună i care ar fi urmat să se pensioneze în scurt timp# 1e fapt" Varr %&',G+ arată că laapro2imativ &(U dintre omeri se constată de fapt o ameliorare a stării de sănătate după pierderea locului de muncă# A2plica!ia constă în faptul că mediul în care lucrau produceaefecte negative asupra sănătă!ii fizice0 în plus" la unele persoane se constată chiar oameliorare a sănătă!ii psihice#

1e obicei" oma/ului are multiple efecte negative asupra sănătă!ii fizice i psihice# Varr%&',G+ identifică un număr de nouă factori de mediu care afectează starea de bine psihologicăi fizică i care sunt afecta!i negativ de oma/3

esursele financiare3 persoanele omere au de obicei mai pu!ini bani la dispozi!ie#

'cazii entru control 3 persoanele omere au ocazii mai pu!ine pentru a se comporta aa cum

doresc sau aleg ei înii#'cazii entru utilizarea roriilor cuno)tin(e3 acestea descresc în general ca rezultat aloma/ului#

'biective )i sarcini solicitate3 oma/ul reduce cerin!ele i solicitările la care trebuie sărăspundă persoana i poate face comportamentul său mai pu!in clar direc!ionat i orientat sprescop#

9arietatea; via!a de fiecare zi a persoanelor care traversează o perioadă de oma/ este deobicei mai ternă" cu o varietate mai scăzută decât a persoanelor încadrate în muncă#

*ecuritate fizică3 în multe cazuri" oma/ul aduce gri/i suplimentare privind posibilitatea de ai pierde locuin!a sau de a putea plăti facturile pentru combustibil i electricitate#

'ortunită(i entru rela(ii )i comunicare interersonală3 persoanele omere au de obiceicontacte sociale cu mai pu!ine persoane decât persoanele anga/ate în muncă#

<maginea clară asura conte&tului de via(ă3 persoanele omere au o imagine destul deneclară nu doar despre viitor" cât i despre prezent %Srostul în via!ă”+ decât persoaneleîncadrate în muncă#

Pozi(ie socială valorizată3 persoanele omere pierd rolul aprobat social pe care îl îndeplineauatunci când ocupau un loc de muncă" una dintre urmările importante fiind reducerea stimei desine#

Fnul dintre rezultatele principalele ale studiilor lui Var se referă la faptul că acele persoane

care reuesc să îi construiască un stil de via!ă care implică varietate" posibilitatea de controlasupra diferitelor situa!ii" de utilizare a cunotin!elor i a deprinderilor pe are persoana le posedă" care au obiective clare i solicitare de a se anga/a în diferite tipuri de sarcini" ocazii pentru contact social i o pozi!ie socială valorizată reuesc să facă fa!ă mai uor e2perien!eioma/ului#

Concluzii similare au oferit multe alte studii3 omerii care reuesc să îi găsească i săîndeplinească roluri satisfăcătoare în comunitatea din care fac parte" în organiza!ii religioasesau politice etc# au o stare psihologică mai bună i sane mai mari de a face fa!ă în mod

pozitiv acestei situa!ii de via!ă#

*'



6 Con"u!ii; %r'%#iv 1odrn a'u%ra d!vo"#2rii

8tudiul dezvoltării umane a început să se specializeze pe etape de vârstă deabia pe parcursulsecolui NN3 anumiți cercetători s-au concentrat asupra dezvoltării copilului" alții s-au ocupatde problemele adolescenței" în timp ce alții s-au specializat în gerontologie" studiulîmbătrânirii și a vârstei a treia#

$reptat" după anii W( a început să se contureze o perspectivă sistematică aspra dezvoltării

umane# :ntr-o lucrare foarte influentă a acelor ani" Paul ;altes %&',G+ a stabilit câteva dintrea2iome fundamentale ale dezvoltării umane" pe care a continuat să de dzvolte în studiile saleulterioare# 7stfel" el subliniază că dezvoltarea3 durează întreaga viață" poate lua multipledirecții" la orice vârstă" implică atât pierderi cât și acumulări" este caracterizată de plasticitate"este afectată de conte2tul său istoric și cultural" este influențată de interacțiunea unor multiplifactori cauzali" iar studiul său solicită contribuția unor discipline multiple#

. Dezvoltarea este un roces care durează întreaga via!ă

7stăzi" dezvoltarea ontogenetică nu mai este doar o 5problemă a copilăriei”" ci esteconsiderată un proces care are loc de-a lungul întregii vieți# 1in acest punct de vedere" înceea ce privește natura dezvoltării niciuna dintre diferite etape de vârstă nu deține supremațiaîn raport cu celelalte#

:n orice moment al vieții" dezvoltarea implică atât procese continue %și cumulative+ cât și procese discontinue %inovative+# :n plus" fiecare etapă de dezvoltare trebuie văzută înconte2tul întregului parcurs al vieții# 1e e2emplu" pentru a înțelege modul în care unadolescent își alege parcursul profesional trebuie să analizăm atât influențele formative

bogate de pe parcursul copilăriei" cât și implicațiile acestei alegeri pentru dezvoltarea cariereiadultului#

;. Dezvoltarea este un roces multidirec!ional

1in punctul de vedere al direcției schimbărilor care au loc în ontogeneză se observă cuușurință o mare diversitate a acestora# .ulți dintre pionierii cercetării în acest domeniususțineau faptul că dezvoltarea este un proces universal care conduce către un nivel defuncționare mai 5matur”# 7stăzi se acceptă ideea că diferitele deprinderi și capacități umaneurmează de-a lungul timpului traiectorii e2trem de diferite#

Chiar în cadrul aceluiași domeniu de dezvoltare și în timpul aceleași perioade de dezvoltare"nivelul de funcționare al unor sisteme comportamentale poate prezenta creșteri" în timp ce

(



altele prezintă tendințe descrescătoare# 1e e2emplu" unele deprinderi intelectuale cunosc un

declin mai rapid decât altele în ultima perioadă a vârstei adulte0 în schimb" altele nu semodifică prea mult și chiar continuă să se dezvolte pe un trend ascendent#

C. Dezvoltarea înseamnă acumulare, dar și deteriorare.

Procesele de dezvoltare care au loc de-a lungul vieții nu înseamnă o simplă acumulare spre unnivel de eficacitate mai înaltă" ci mai degrabă o combinație comple2ă de creștere %câștig+ șideclin %pierdere+# 7șa cum am subliniat de/a" dezvoltarea nu înseamnă doar creșterea dincopilărie și declinul din ultima parte a vieții# :n fiecare etapă a vieții elementele de creșterea șideclinul sunt strâns interconectate# ;altes arată că" inevitabil" creșterea aduce cu ea un tip saualtul de pierdere" iar piercerea este acompaniată întotdeauna de câstig# 1e e2emplu" pe

măsură ce copii mici învață să cunoască sunetele limbii vorbite pe care o aud în /urul lor%câștig+" dispare abilitatea pe care o aveau anterior de a ”gânguri” sunetele pe care le aud șicare aparțin altor limbi de pe planetă0 pentru copii de vârstă școlară" dezvoltarea capacității degândire logică %câștig+ înseamnă diminuarea imaginației și a fanteziei care caracterizaugândirea preșcolarului %pierdere+0 decizia de a se specializa într-o anumită arie profesionalăînseamnă adesea o scădere de capacitate la nivelul altor deprinderi specifice#

D. Plasticitatea este o caracteristică a dezvoltării e arcursul întregii vie!i.

Plasticitatea se referă la capacitatea de schimbare ca răspuns la influențele pozitive sau

negative ale mediului# :n funcție de condițiile de viață și e2periențele unui individ dat" cursuldezvoltării sale poate lua multiple forme# 1e e2emplu" cu multă vreme în urmă specialiștii auobservat faptul că dezvoltarea unui copil poate fi afectată negativ de un mediu deprivant șioptimizată de unul bogat în oportunități de interacțiune socială# 7stazi" este cu prisosințădemonstrat și acceptat faptul că plasticitatea nu se pierde nici în a doua parte a vieții0

procesele de îmbătrânire nu sunt un dat" ceva fi2at apriori" ci depind în mod considerabile2periențele individuale#

7stfel" persoanele în vârstă care au pierdut din abilitățile lor intelectuale" pot să leredobândească sau cel puțin să le piardă într-un ritm mult mai lent dacă recurg la programespeciale de instruire și e2ersare %;altes" <indenberger" = 8taudinger" )((0 Villis et al#")((+#

>ârstnicii care realizează în mod regulat activități stimulatoare din punct de vedere mental"cum sunt de e2emplu" /ocul de șah" dansul %dansatorul trebuie să își gândească pașii" ținuta"armonizarea cu partenerul+" cântatul la un instrument muzical etc# se pare că prezintă o

probabilitate mai mică să dezvolte boala 7lzheimer sau alte forme de demență decât persoanele inactive %>erghese et al#" )((4+# K e2plicație plauzibilă este accea că stimulareamentală conduce la formare de noi cone2iuni la nivelul neuronilor cerebrali" chair și în cazulunei persoane care îmbătrânește#

&



E. orma e care o ia traiectoria dezvoltării este dată de conte&tul său

cultural>istoric7ceastă idee" care stă la baza modelului bioecologic al lui ;ronfenbrenner" poate fi ilustrată

prin multiple e2emple# 7stfel" iată ce arată un studiu realizat în China %Chen" Cen" <i" = e")((+ unde capitalismul se dezvoltă accelerat și copii sunt tot mai mult antrenați să devinăcompetitivi și să se bazeze pe propriile forțe# Pentru copii de vârstă școlară evaluați în &''("sfiala" pudoare și sensibilitatea @ trăsături altădată valorizate de societate @ reprezentau un

bun de preț0 copii timizi și sensibili erau cei care reușeau să se a/usteze corespunzător lacerințele sistemului educațional și să aibă performanțe școlare bune#

Pentru copii evaluați în )(()" trăsături precum sfiala și sensibilitatea nu mai erau înconcordanță cu cerințele unei societăți de tip capitalist0 din contră" astfel de trăsături suntcorelate cu respingerea și re/ectarea din partea colegilor" probleme la școală și depresie#1eci"

putem observa cum implicațiile pe care anumite trăsături de personalitate le au în procesul deadaptare se schimbă pe măsură ce societatea se schimbă# Cu siguranță" traiectoria pe care o iaviața noastră va fi influențată pentru mulți ani de conte2tul social în care am crescut# .odulîn care ne gândim la propria generație va fi afectată de evenimente precum as '6&&" urricaneRatrina" and the LraX Var? 6 căderea zidului ;erlinului" 9evoluția din decembrie &',' etc#

. Dezvoltarea este influen!ată de factori multilii

1eoarece dezvoltarea umană este influențată de o multitudine de factori" de la reacții

biochimice la evenimente istorice" o singură disciplină nu poate să ofere răspuns la toate problemele sale# K înțelegere cât mai completă este posbilă numai numai dacă mai multediscipline" fiecare cu propria perspectivă și instrumente de studiu" își unesc forțele#

=. Fn!elegerea roceselor de dezvoltare cere o abordare multidiscilinară.

1acă în urmă cu câțiva ani se vorbea despre psihologia dezvoltării ca și domeniu de studiu"astazi se vorbește tot mai mult despre o 8tiin"ă a dezvoltării %<erner" )((+# Hu doar

psihologii ci și biologi" neuroscientists" istorici" economiști" sociologi" antropologi" șispecialiști din multe alte domenii pot contribui la înțelegerea acestei problematici comple2e#Fnele universități au stabilit de/a programe interdisciplinare de studiu a dezvoltării umane" încare specialiști în discipline diferite colaborează pentru a oferi perspective integrate asupradezvoltării# 8tudiul dezvoltării umane cere astăzi un nivel de interdisciplinaritate mult maiînalt decât anterior %Cairns = Cairns" )((+#

)



7 i0"io=rafi

7dler" 7# %&')'6&''+# Cunoa9terea omului# ;ucureti3 Ad# L9L#

7llport" Q#V# %&''&+# -tructura 9i dezvoltarea personalităţii# ;ucureti3 Aditura 1idactică iPedagogică#

;irch" 7# %)(((+# /si&olo!ia dezvoltării# ;ucureti3 Ad# $ehnică#

Arison" A# # %&'(+# C&ild&ood and societ# HeB Tor3 Horton#

Arison" A# # %&',+# )oun! man +ut&er # HeB Tor3 Horton#

AOsen" .# %)((*+# /sc&olo!: an international perspective# PsOchologO Press <td#

Qould" 9# <# %&'G,+# Transformations: 3ro@t& and c&an!e in adult life# HeB Tor3 8imon =8chuster#

areven" $# R#" = 7dams" R# %Ads#+# %&',)+# 7ging and life course transitions3 7ninterdisciplinarO perspective# HeB Tor3 Quilford#

<evinson" 1#I# %&'G+# T&e seasons of a manAs life# HT" ;allantine#

<evinson" 1#I# %&',+# , conception of adult development # 7merican PsOchologist" *&" p# 4-

&4#.c7dams" 1an P# %)((+# $he person3 a neB introduction to personalitO psOchologO# IohnVileO = 8ons" Lnc#

Varr" P#;# %&',G+# Bor# unemploment# and mental &ealt&# K2ford3 Clarendon Press#

<evinson" 1# I# %&',(+# $oBard a conception of the adult life course# Ln H# 8melser = A# #Arison %Ads#+" $hemes of love and Bor in adulthood %pp# )-)'(+# Cambridge" .73arvard FniversitO Press#

<evinson" 1# I# %in press+# $he seasons of a BomanYs life# HeB Tor3 Rnopf#

<evinson" 1# I#" Bith 1arroB" C# H#" Rlein" A# ;#" <evinson" .# # =

<evinson" 1# I#" = Qooden" V# A# %&',+# $he life cOcle# Ln # L# Raplan = ;# I# 8adoc%Ads#+" Comprehensive te2tboo of psOchiatrO %*th ed#" pp# &-&4+# ;altimore" .13 Villiamsand Villiams#

.cRee" ;# %&'G,+# $he seasons of a manYs life# HeB Tor3 Rnopf#

Heugarten" ;# <# %Ad#+ %&',+# .iddle age and aging# Chicago3 FniversitO of Chicago Press#

Heugarten" ;# <# %&'GG+# PersonalitO and aging# Ln I# A# ;irren = R# A# 8chaie" %Ads#+"andboo of the psOchologO of aging %pp# )@*'+# HeB Tor3 >an Hostrand 9einhold

ii psi dezvoltarii(ii) 1.pdf

Documents