ANULU ALU UN-SPRE-pECHLE

OTESCE I VEI P CTE

ADMTNISTRATIMA, PASAGIULU ROMANO No I. REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI 22.

Cap. Dist.pe aQ lei 128 152re léf, » 64 '76

I e frel 1111 » 32 38[.e luna

Until esemplard 24 par.

Pentru Parisü pe trimestru fr. 20Pentru Austria tier. 10 v. a.

MIERCURI 28 IUNIU

IIArticlele trämise i nepublicate se vor6 arde. Redactorti respurKletorti Eugenia Carada.

PRIMARULU COMUNEI BUCURESCL

Dupa demisiunilo date de unit dind- nil Consiliart at acestei Comune, aüremasü sese locurl veeente in coesilia,adica ua a treia parte din No. intregiinlü Consilibrilorii, si prin unit, re con-formil art. 32 din legea comunale, ur-méza a se face ua noua alegere serecomplectarea acestora van*.

Supii semnatutii darb, Primer') aleComunet Bucuresci, In urma adresei cuNo. 13075 ce am primitil de la d. Mi-nistru do Interne in acestä cestiune situ temeiulü art. 33 din lege, invitii petoti d-nii Alegatort Comunali InscrislIn listele !Imes() definitive ale anuluicurinte 1867, ea n diva de Duminieäla 16 luliú viitorú la 10 ore dimineata

so adune fia care In localele som-nate mat josb, sere a procedo la ale-

:ea celorit fdse Consiliarl, ea cart sese complecteze No. do 17 Membri ho-taritt pentru Municipalitatea Capitalet.

1-ia. D-nii Alegatori de ColóreaRoffie., vora vote In sale Ospelulut comunale, uncle va fi i biaroula princi-pale alit alegerei.

2. Col din Coldrea Galbeni, vorüvote In localulb Ministeriulul Finance-lore de pe strada Mogoi6ia.

3. CIA din Coldrea Verde, vorbvote in sala Atheneului de langa an-treula gradieei Ciamegia.

4. Cei din Colórealkaastra, ventvote In localulufü scolei publice de be-ep din curtea bisoricei Radu Veda.

5. Cei din Coldrea Négra, verfivote in localula scolei do fete No. 4(Casa d-lui Stefanü Ponca) do postradaMosilori, see Tfirgu-d'afarn.

Primarula C. PANAIOT,No. 6908, 1867 luniü 26.

LIIISINEZA-TE nt VEI rr

A bonamen tele in Bucuresci PasagiuiiiRomanil No. 1. In districte la core!z-pondintii (jiariului i prin posta. La Pa-ris la D. Daras-Hallegrain, rue de l'an-cienne Commedie, No. 5. A se adre,a'pentru ad ministratiune la d.T.Paleologu

ANCNCITJAIlLELinia de 30 litere 1 led.Insertiuni i reclame, linia 5

Dispositiuni speciale in codicele pe-nale vorü determine penalit5tile pre-puitorilorti."

Art. 93 dice: Ela face regulamen-tele necesarii pentru esecutarea legiloriFARÁ SE POTA VR'llA DATA MODIFICA SE()SUSPENDE LEGILE i nu póte scuti penimine de esecutarea

Art. 101 ylice : lJa lege presinta-ta la cea deintgiú sesiune, va deter-mina casurile de responsabilitate, pe-depsele aplicate Ministrilorû, i moduleide urmdrire in contra lorti, atätú inprivirea aeusqiunii admisti de repro-sintatiunea nationale, cätü i 'n privi-rea urmarit din partea pcirtilora lesate."

Recunóscernil indata cà nu s'a fa -until legea prin care se se regulezecasurile i modurile urrnaririi," nicis'a0 lute dispositiuni speciale in co-dicele penale pentru penalitatea pre-puitorilora» liecunósceme 'Ana ca ceiearl afi traite multü timp0 supt0 scla-via, in fintêiulil timpa alci libertatii a -busi5z5 de dânsa. Dupa unù postülung0, adese cot mai inteleptt mà-nînca pré muitû i-gi (ha LAI idiges-tiune. liecumSscem0 dara eä cu ase-mene moravuri puterea esecutivä vaavea multe neajunsuri, pina ce pen-dula îi va lua ecilibrul0, Dechiari;milinsa ca nu 'ntelegem0 unit printr'uacircularia, domnulit Ministru a pututese suprime cu totul0 articlulû 29 all)Constitutiunii. DaeA eelt) pucint) s'arfi marginitù a regula pinä la facerealegit, c.isurile i module urmiril," totes'ar fi pututil intelege ua asemene cir-cularie, ce i s'ar fi impus0 de ()ovaneajunsuri serióse. Dotnnia -sea insäface prin Oisa circularia coa-a ce inori .ce ease este anume popritù deConstitutiune d'a face, chiarü prin re-gulamente, supscrise de domnitorapublicate: farà se pót5 vr'uä data mo-dike ski suspende legile." Domnia-sea face printeua simpla circulariä,eacea-a boa secreta, cea-a ce, dupti

nict êtisa-§t Camera n'are dreptaa face de MO intr'una moda anumespecificatu, modifid mad articlu dinConstitutiune, ordin5 autorisarea prea-labile acolo uncle Constitutiunea dice :nici Ud autorisallune prealabile nu estenecesarie."

Articlulti 29 mai Oice Mica caMel Ajar(' regulamente, supscrise deDomnia nu potti scuti pe nirnene deesecutarea legilorit." Dornnul0 ministruprin tainiea domniei sele circularia vo-iesce a scuti pe judecatorl de supu-nere la articlu 29 ale Constitutiunii.Si ce va face candu judecatorii se von"'supune legii, ére nu circularilor0;ce face acumú andu éca ea 13'a ivitediverginta de opiniuni intro judecatonide la Curtea Civile sectiunea HI?

Constat5m6 acesta faptil c'uä du-rere indouitä cací este Mute supt0ministeriu10 d-lui Constantine Crezzu-lesen, pe care-10 stiiname toll, toc-mai pentru respectul0 ce are pentrulegi a'aseeptam0 cu fericire se ni s'a-rite ea noi suntemü cei gresiti.

27 Ciregiarii.Bucuresci 9 Ctiptord.

In No. de Vineri, ficurgma cunos-cutO unù fapta din cele mai serióse,ce s'a fosta petrecuta la Curtea civilesect. Ill (Ilfovii). D-nu Dr5ghicianuchiimatti in judecat5 pe consiliulia in-struptiunei publice pentru calomnia inprivinta sea. D. G. Cantilly, primulaProcuratore al guvernului a dechia-rate oficiale ca esto unü ordinù' aled-lui Ministru prin care se stabileseeca pentru a se trage in judecat5 unûfunctionara se se eéra mai ânttli6 au-torisarea prealabile a Minis6ilora.

Arai 4iso §i repetirn0 ea, este pesteputint5 ea Primula procuratore ala gu-vernului se spue, s'afirtne In publica,

fa0a Magistraturet cea-a ce nu este.Arna dim) cä ne pare asemene posteputintit ca d. Ministru ale JustitieiPrima -Ministru se se 'neerce, i se paddesfiinta, printeua cireularia, unü ar-ticlu din Constitutiune.

Acea circulariä n'a foste niei ma-earl) publicatä in Monitoriii, ti'acésta esteua abatere din regulile tegitnelui con-stitutionale. Foia oficiale n'a date niciua esplieare, chiar0 in urma cereril fa-cute de d. Prima-Procuratore, d'a nuse cerceta procesula plea ce gever-nul0 nu va aeorda na prealabile au-torisare de urrarire; a#ia dara circu-laria este.

Articlul0 29 al0 Censtilutiunii Oice

Ntei CA AUTORISATIUNE PREALAB1LEnil este necesarie pentru a se esercitaurnaarin contra functionariler0 publieipentru faptele administratiunit boa), departile valamate; remAinda 1085 neatinseregulele speciale st2torieite in privintaMinistrilor0.

Casurile i moduli') urin5ririi se vortiregula rip antune lege.

tiona kite, bine si tote deuna eon,-forme legit.

Se ne permiti And d. ministru alüjustitiei ai dovedi respectulü ce avem0pentru domnia-sea, supuindu-i urma-tórea depeiä ce negregittl a primit-omai âutù domnia-sea de la pirtile in-teresate.

D lu Redactore alû diarului ROMANinu.

Giargiü, 8 URI.Nedreptatile Tribunalulut Vlaqca aÚ

ajunsii la culme ; 1,5menil aft ajunsitperde avereo, a le romanea copil -

rod pe drumurt.Trei prevMit eu marfurt Weenie si

carciumi, mi le tine Inchise DE OPTULUNI, Utica unit justit motivii ai ffira[lid tie asieurare. Merfurile de trcimil galbent, sunlit astäAi ca pordute,osebite alto pagube grave.

In numole justitiel Domnitorulut re-gamii a se trimite 116 comisiune mixt6demnä de credinta, capabile, neinflu-intata, se serceteze In presinla nóstrii.

Dimitrie Poppa-Manea.

Aritarame intr'unul0 din No. tre-cute d-lui ministru alû justitiel u5 c51-care a legil fácuta de dice unula dinjudee5torit de pace. Aflämii acum0 c'a-césta s'a fäcutú la tóte judeatorielede pace. Acésta arita ea culpa pro,-vine din causa ea nu s'a data d-lort)judecatorl cuvenitele lamuriri i instrup-tiuni i d'acea-a .taruim0 din nee ase da de la 'nceputu acestei bune in-stitutinni instruptiunile euvenit0iócele trebuitóre spre a putea fune-

la un0 banchetü colonelule Wen-der a ridicatú u inchinare pentrusanetatea augustului principe Carol I,

Domnul0 Romfinilore. Doue mii devoce din puscasil gardei regale a0 res-puns0 di ce10 mai mare entusiasinüla acesta inchinare."

Avia celore cari trombita ca sun-temu In sadere.

D. prefect') alb politiet, cercetandücu scrupulositate ca se p6ta descoperide suntù adeverate incriminuirile ce seaducit de d. Gheorghe Toineseu, sub-cornisarulul Adam Constantinescu, n'apututai dobendi nid unti resultatil, cdeInimen1 n'a voitil a depune In contraaceluI supttl-comisarii.

Pentru a da tnss eh deplinh antis-factiune opiniunel publice ai chiariicolt!i suptfi-comisarii, la cash fi ¡noconta, a rugatil parchetula a face in-vestigatitme ai a trade justitiel pe eelbculpabilii. (Comunicatü).

Preeumú medicii nu se pota tratape ei 6n#ii tota asta-felu i cei carisunt0 el ênii in procesil nu potO, oricatO ar fl de onorabili, se judece bineei Angii despre dreptatea i nedrepta-tea ce li s'a facuttl. Cu tóte acestevedemii in acéstii reclamare denuncianserióse. Ea ne spune ca märfurt debaania stati inchise de oplil luni. Estoinvederatii c'acele märfuri se stria ;cille dart] va pläti acele pagube posi-tive ? Justitia nu este pentru a lovi; eidin contra pentru a da dreptate tutu-ror0, s'a face ast0-felti IncatO prin drop-totes ce o da celui care o are se nulovésa pe nimeni ilegale in intereseleséle. A procede ast6-felfi in MO a ti-ne supta peeete in timpu de optil lunlu6 marfa care se stria este uà lo-vire mare gi din Vote punturile de pri-vire vatamatórie.

Reclamantii In sfarlittl cera tiä an-cheta. Cunosandil simtimintele d-luiministru ale justitiei, putemü se-i asi-curam0 a vomit avea indatä ita co-mistune demni de credinta, capabila,nesupusä inrìuririlorü i cA eel cul-pabilil 80 yore da judecatii, cAci d.ministru scie ca asta-fela §i numalaste-folii va putea eurrna viciele ea-busurile atate de numeróse pe catilsunt0 i 'nehite." Cetatianii trebue 80reclame ai se denuncia ori ce abusuricunose0 i guvernule se cercetezese db judeatii pe eel4 ce-le va prin-de abatutO. Nolanca preferim d'uä camildatá denunciari chiara nedrepte de attiobícoiulú ce avemii d'a vedi reulti g'atikes. Destulii de candü tacem0 dofricá ea nu cum0-va voin le se facemaunit bine generar0 se patimil wad reùpersonale; si din acestù punt() de ve-dere se ne permitä d. prefectO alùpoliciel ai spune ca cu parere de ref;ame eitit0 ua linia din comunicatultidomniel séle de ai. Ne place mai bineca domilia-sea se descopere adeverulti,

cu tótä modestia domniel-séle, stä-ruimti a sustine cá [Ate se-la des-copere ori andû va voi. A tramite pecela care aritá unti abusti naintea jus-titiel este bine, este legale, este dreptudart) . credemOcä este i miçiloculu d'a ne anima pctott spre a-i denuntia abusurile ce amepities descoperi.

Adresa prefect(' 145 poIiiei Capitalel cuNo. 11,661 din 24 Iuniti 1867, catre d. prim('procurori alü tribunaluluT

Domnule procurare,

Ve alaturü iarinlii Romilnulil de la24 ale corentei ca se puteti citi de-nunciaroa co se face de d. George To.inescu, In contra suet --comisarului despartirel 4 din culerea de Negru, AdamCc ns ta n tine sou.

In arma acestet denunciart, ve rogb,d-le procurorb, sale luati pe data Incercetare pe ncelii suptri-comisarb, qi

se'lú tradati justitiei, la casit de a'ledescoperi culpabilb, soü in cash con-traria pe calomniatorulit. Vett bine voitote intermit tirnpuí a'rnt Imphrtfisi deeste trebuinta, In casulit de facia, aipentru investigatiunile co avett a facese se suspende numitulb functionarb.

Se sfiraime reviata de a(;li e'ua seineplacuta, dare care no vine din afara.Ua curespondinta din Berlin ne facecunoscottl a la 3 luniti, serbandu-seaniversarea bitaliei de la Kon:gsgretz,

Demitru Nicolae Olteanu, ainguruhttovaraaa ce mal even Herea banditula,a fosto iropuacata, In marginea paduretObilesti, din plasa Negoesci, de catreunulti din duet cilletorl co trocea cauit bide pe acute i asupra carora Wise.

Autoritatile locale asezatil In spi-talii, si la 14 curentü a muritfi in delir0.

(ComunicatO).

Interne. Prin decret eu data 11 lunibcurenta, d. George Hasnas, este numitüprefect() la judetula Botosani, In loculO

Teederit Boianu.(Monitoruht.)

in conformitate cu coprinderea re-gulamentului generala alO espositiuneiuniversale din Paris, impartirea premi-ilea' a fostii ficsata la 1 luliu ; p afostú hotarate, alp s'a si faced]. I_Th

ascmenea serbara care este incununa-rea operei ospositinnei universale pen-tra cA ea vine a Incuragia i resplatipo aceia cari deosebitb prin lu-crarile lorO, a camel cu deosebire a-tentiunea comisinnet imperiale. Pentruacea-a Arica do la Inceputida lui Iuniiis'aii ur(lit6 si ab Incepula se se ese-cute lucrarile proiectate pentru ace-sib solemnitate. Comisiunea impede-ll ar fi doritit ea impartirca pre -miilora so se efectueze chiarit la CAm-pulfi lui Marto, In localula esaositiu-net, Insti din nenorocire 'I hpseaAcesta a facutii ca se se alega pentruserbarea de la 1 TOM palatulb indu -stria Acesth monumentalii edificiii este,dupa emit scimú toti, localulb In cares'a WOO pentru prima órrt espositiuneuniversala din Francia in anule 1855.De atunel si p1nl astql acestil maretilpalatii a servita pentru espositiunile deagricultura ai de bele-arte. Chiarti inanulii acesta espositiunea do belo- artes'a facuta In Boost') palette Delta nolnu putea se se alega unb locala mainemeritO pentru Imp5rtireaink.* spatiosii nimicb nu'l lipsesce.

Duph climb emit isü, lucrarile de in -stalare ab Inceputh Inca' la 1 ;

Ins6 pina astädl mot nimenT n'a intratfiInteinsulit pentru ca se 00 da semitdespre pregatirile facute. Intru cbtú neprivesce amfi visitatO acestit palatit inmaI multe randuri In lima liii tunib, limamfirturisimfi cà nu ne asceptamb case'la vedemb decoratú cu atata splen-dóre ai tot() de uadata cu Matti sim-plicitate dup6 emit 1-amb veclutit a-.

Inainte de a vorbi despre ser-bare, fia-ne permisil a descri in pucineeuvinte decoratiunea interióra a pala-tului pentru cliva de astali.

ESPOSIT1UNEA UNIVERSALÁDIN PARIS.

IMPARTIREA PREMIILORU LA PALATUL INDUSTRIEL

D. direplorú alú diariuluí ROMANULU.

Eramù botaritü se v6 trimitit urine-rea articlulut co emit inceputa nsupraRelief, lose marea si unica ping SCUBAsolemnitate a linpartirel preiniilorú, ser-bata chiarO asta4i la palatulii indu-strict din , m'a facutb

schimba hotirirea qi se vi$ Wi-lma() ab scurth dare de sémb, Ui im-presiune de pe locú asupra acestel ser-Wort a muncet, armoniei socialea each. Rogh pe lectorit Romdnulul 80nu se ascepte la stilti §i lia amenunte;ani pun tie 'Artie, la optfi ore séra,acea-a ce am siintitii si am veditüpeste di, do la 11 ore si Oa la pa-tru, éca totfi.

P. S. Aurelian,

In miirloculit palatulul industriet seaft eh gradiati ai de jurti Irnprejuruliiacestei gradini ua galerie la ua Inal-time do catt-ve st5injini, dupé cumitsuntii lojele la teatru Foi ma gradineisi a galeriel este dreptfietughiulara sioeupa cite patru puncturi ale orizon-

AtAtii gradina citö i galerieleab fostii prefacute intr'unti imensui em-fiteatru care coprindea lestaali pesto17,500 de spectatort. Newt inlocO s'a roger vat') uä gradinit6 in cares'alt espusii probe de obieete din celedeco grupe cari flguréza la Campultilui Marto. UedatA tot(' spaciulb prefhecurd in amfiteatru, s'a impartite apoiIntro diferitele nntiuni core figuresa laespositiune duph cumit urmesa 'Mapartea palatulut closer() Campil Eliseicare coprinde pavilidnele Nord-Est,Centrala-Nord ai Nord-Vest s'a reser-vat') pentru France i mic,Pleculit pen-tra estrala imperiald, seSii mal bine pentra Tronü. Cele-l-alte trol laturi alepalatuluf ae fog(' reservate pentru tiStecele-1 alte natiunI ale globulut, dupa a-ceiaqi rinduiela ca ai la palatula espositiunel din Campulti lui Marte ; apart-felit la drepta Franciel veniaStaturito-Unite scl., ai la stanga Olen-da, Belgia cl Remdnia nóstra ocupaeaai 'n palatulb espositiunei ;Intl locilenga Staiurile Pontificale i Italia. Indreptulit pärti a amfiteatrululqi la partea superiórd a bol ;el palatu-lui industriel erftii scrise numele fie-aria terl cu Mere aurite: numele deRoumanie figura intre celo-l-alte. Labriala de josú aid palatulul crab ater-nate in dreptulti fie- Orin teri armele

534RtIMANIMU 28 IUNRI. a.u....

D. S. firitlisianu incepe cu urina-te prolamin grainutel Inairuito male 4ece

respective Incongierete ea drapelurile si principese. Spectatorti aii primith bore. munco, culture sufletial. Infrl-pasta grime compuse die laureatI din Vote par- Oriels finie.

alienate: Armele Roméniel Incongia e e M. S. Imperatorele cu eel,' mai anal viciurile, prejaditiurile gitile tumid. De ce 6re aceste intrunire Dad din timpii eel mai radii, to,

rate de stindardelo n6stre tricolore fi- via aclamapunf Pe dent orchestra si Ilile vulgare, libel... amanita..

gale lap arreele Statelorti Pontifi- cormile Incept a esecuta /mad pen- So er, felieitamü, domeilarri, eh Ora DatesCà intro pop6re M Intre suveranl Ieranu M ospitalitatea a formatù cin

primate Intro not pe cet man mulp din- nu domnesce In politick depli cane a rapterulft distintif0 ale Romailor0 'a0cote. Ort-caro remain a Odute nu- Ir. Impend dreld qi peaty. Francia com- detain' In entente iodustriei? Acetate baste a &tooth moral& pentru Mtn ta-male terel sitle inscrise nine cele-l-alto pusli de austrulta reaestre Rossini a- tre auverant seipelacipi al Europa', si a-

memo- esle reflection. ce fn.,. privindii curate acestel tore, de câte ori MaiStaturt, ol trmele roe.. lefesurate le name peutru aceste oceeinne Acesta tati visitalort. Se finati mindri,

drapeluri fIlflinde aleturi eu ale centre. Minh s'a teronnate cu tetanal de tu- nea a le meth gratin, Frannie nail.- neat-preu preatillorti. aceste calitlitt a Nita coborite la utInt. premiantll a fosta si M. S. lin- släbiciune, sa ridicate la inaltimea

I -ate tart, a tresarita de bucurie, dial art si en mete de clopote cari ail felli dupä camel cane, mare, prospern

pentru prima 6rn labile natrn tere atmpresionate re 16111 lumen: do aci a- gi liberet. Trebue se fili ciao- va lip- Peretorel. Napoleon, Pentre laeintele naiar ! tenrie primejdióse, strainismuit

acute fericirea se ver,111 numede sea in- plausele plenadu de le treat si In- site de orl-ce crediatä patriotich pen- de uvriari ce a °spume. Canal s'a ci- si plumate a0 Olean in picióre prapo-so in. fin amens M. S. 160 lumen a al.. ruin roman si insfitutiunile lab. F

Soria In tereplula pail li an mural Unlade-so poste tote !omelet. tru a se Indoui de minim. sa,

In linie ca ale tatulore Staturilore, si Ireperetorele sedeo in miöleea ; a" eitic,l' °chi Innietert evidintei pentru a date, promiule a foster inteinuita ape- fennel naturale, ski eviditatea omului

mai In lath cu estrada imperialh. vénde la stinga pe M. S. Imperäddlia 0 ncga PeoliPorilotaa sea, " au cuasce ratorelut de chtre A. S prineipele ire- ilii mpinge teal dane a al. peste

Ili mitflocult partil reservate Fran- le drata pe M. S. &Jarman. Liege Inn ledlitutientle sela, cari ate adala to- palate care 'In primise de la maresa- drepturile Millie, an& cfindil tiik peterssuperiat Ili) area.. Inteunii Steal

ciel se ridich 'male monamentala It, pomades se afla principele regale de lore. pinfiTe lanai, pentru a nu ve- lath Valliant.actistA putere note legea."

crate in catifea sagerie 0 ea fire de Prusia ai A. S. regale comaesa de dee libertatea intent.. Du. sevIrsi roe._ Inpapret p remit- orga nisalti

StrOinil, an pinta) apretui aceste lore M. S. imperatorele, Sultanule, im- Dap' aceete premise pone apol supttaura ai deseinate pentru M. S. imp_ Flandra; apol moatenitorane nautili

ratorele Napoleon, Sultanate prinpl din Turciel, I. S. principele Napoleon oi Francik ufidath atate de neastatoperath porttes oi top prínotpti, ?au coborin ochii nostrii urmatoriula tablet care

deosebite Staturl gi saitele lat. In fa. OW. In drépte Imperatorelul daph Sul- gi arunchndii neastemptraile sdie din- pe treptole trontaul ai a Inceputa a desi '10 redueem0, diet nu perde, ci

eta nautili ma teat ¡Mart si de al mean se Oa principele de Gall. , cote de Irate., aste-up laboridsä si visita pe ropresintantii tutulorM nape- pile din contra destine si mai vie.

eerie si de alta done-sae-Alice foto- priecipole imperiale, principosa Matilda Heinen, In tote derma fecund& lv idoie "ann. OM ende ajungeri cortegiuni im- ,4; spor,ints Ireeutului M ideia de

'tart; Ole destinate pentn aperatori si alp!. La apalde locationi ocupete gonerae, aproprialn genial') set la perialti era prima cu aplause ; ache- datorit s'a -.era din memoria nóstri.

oi patru farina ; de la tronü MI scare de imperatori si principi se ata et minunile cele mat Oariste si neleshe- era oi carule enema Metal natio- Toleranta a devenit0 pasiones dilei in

monumentalli coberi pia in grainita lame de sambeient, functianael sap, du-se eial unciaá a se molesi do plh- nale ala diferitelore popdre. Orl am govern(' si 'n t6th societatea. Legdo do

ca. coa mai pram. acute le fi- ordine si de moraldate publich ail a-

centralii; la di-tittle si la stage schret Mont, ai la spetele Sultanului sta in cerile materials.

Meade destinate pentru comisienea im- pici6re Fuad Pala care semen de in- Spiritele entire, ati patent ghici sionomiele imperatorelut oi imarlitesah jun. Dist, simple consjhuri, §i sane-

fait dificultate ch cu Ole desvollarea veden eine-va ci so simptil foricip a- Punea tort at puma.pariah! ai panne 'armlet! oi admiral!. terpretü.

Vis-a -vis de trail era tribune reser- Dept esecularea ¡tenant compusii de amPet, co OM dorinta de a plunge la fladu-se tn midloculei represintentilor Deja LA ospitulitate ra MOM -1 a

ne 'clap bunt, fibra nationale este In din 16te partite lama In partea reser- Dead din tan Data unii season!)mat corpula diplomatich. Triburesoode Rosini, d. Railer ministru de Stan M

tote aune gata ea se vibreze Indatä vat Maret-Britanil imperatorele s'a 0- eerie Statute vecine isi munch amp-le. din copula atOngii ale prawn! era de Financie !liana loch po treptele

Shastü pe seam unei orchestre coma. Treadle, citesce eat eePorlk esupra ee este cube despre ondra qi patrio; pile gi a saturate a Loralia-maire:ai bandit M cavulerii de industria; tott a-In. scale' nobild suseeptibilante nu pa serail cetMil Londra, ceri asistati In coin âmeni sdrant prin orasiele n6stre

din 1.200 artist!! Esposipunel Universale. Dept co aso fsco afi 'Ace, ate inspire venä nimi pentru repao- costumele oficiale la Basta mare so- at nut de viciuri si arta d'a se hike

In gradinuta din centre era esedate sfirsitil D. Haber,lemnitate. Dua co a Incongiuratti Mai far a Mullen mama.

made duit altele obiecte din acele floce adluch; M. S. Imperatorele se safe si sule lumel.Aceia cod ea train ate-va mi- interierulet Palatalul, imperatorele si Comercial0 care are trebuinti d'ut

grupe din cart se compute espositim adrestinda- se care acelii publien core

nea univerealal. Intro aceste obiecte represnala Ote pearele globule!, ros- note letre nol se duch in taa lore o tone cortegialt at akinut din ea la supra-asp/tiara alga de streak, a a-

figure la eatremitatee drdpth a grai- tesoe discursult inmatert drepta opiniune despre not; se fin Is- tionn: de acolo a salutatit surleiêndk pa junat ut sc615 de scroctril. La usiat

crodintatl despre sinitimenteIe de sti- abaci" gi apoi s'a rent'. in edema- PrimetrieL sermanuln mum:auk pentrunitel si uti Wench remit. terra., lu- VIM'tanih'rg ,

cratt si imbrahatli cu mean arta. Dept non intervalii de doul-spre- inii si de simpatie re intretinemn pen- penile asisantilora. care ue para mite Math de scampi,

pentrunPentru aceia ce privesce decoratim ace ant, vita do. dri, en se tru nMiunile striine, gi despre sincere Asti-fele ea Inchelani acdsti mare ente insiklat0 in articiele de prima ne-(), nat. dorinta do a trin in pace cu si ant. in faille seta solemnitate. Teti cesitate, pinea, carnea, Mptele.nea nu credemü co se se gads. vre impales. recompensele oaten cart eeee °aril a aean omit care so nu fi rewash pe de- s'ail deosebitti mat moan in acele lu- din'el'''

i sistna yor pistra me InstrumenMle de eat-Mite gi deMultumesat comisionel imporiam ventrula nestersti aid acestel dila mart. intanrat stt mat 0,,,,ta do apt

part manual!. Adeverelii este ea do creirt cart MamMscil entionile, inf.-ti,dul,.,s..i., membrilerti Prieto] si deosebitelorn co- Rore-orl se intimpli . sawmill si aceloo cu earl Nina usiM M mobilele.

aaada s'ail incepail smote.. colem- manta despre setae, inteliginte ce at eel marl ni. phmöntolui se se came cu Gnota, felsificatiuneo, contra-banda de-natal tat una n'a fan, decorat eu virile. desfigiura th in Salta. misiunel lore. $ erlditorirma muncel, a agriculture), co- rIad al discreditah pe fit-care 4i co-ma! mean I.. sl . mat multi! era.. Patti din antichitate eelebrari el!

Tronelti era splendia: draperide .- straleciro jocurile solereue In earl di. Le mitt:Bench anemones in amen mereinlai ai industriet; ai mare este merciule (ante si industria mean, a-principelut imperial., pe care ern Mete suveranuln meta care a solute se In- °ea Bala ad. gi ea ma practich

re'lö acoperian si mobilele opera de- feraele pointro ale Green! venial se feridin ea se-It asecieist, cu OM ti- truonsei inprejurnlit toonnlut ant no pentru a formiLinteut tn., al burgeon!coral oral t6te de catifea si fire. A_ dispute premiurile Mere... Ce are dicemin re deesibesce lost teal math in- 6re astli-dt dach ara asista la ocean)

armeu ear, le meat mare tetrepria col mal distinsi 6meal do suanta, pe onorabile. Vagabonda evrel earl mergúdere despre care Isi ye educe aminte. artistil ceiebri, pe agricultort si pe in- din oat in itot. ao soto ostart no

ration. palladia este distributiunea Petal &imp. ale linnet Intregi , In

loeurilerii pant. spectator!: Perna ea cari tato poarele, Janata(' pri into-Reposition. din 1867, va Musa dustriali, oi ecolo Mein en suverant qi eapildit, ell ajunsti se acapereze, la not,

na, spere, aii noel cri de armonie si viitori several se lo verbena delta.), fabricarea si vinderen obiectelorti ce-se nu fla Mel ai Imbulzélt, biletele ati figiatt, parri a se era. de adore In de pregrese. IncredMate ch Provedin. de larlitire, de progresti on de umani - lorh mal necesare de oat si de rouse-foste distribuite astet-felti co predate infinite carat a progressing, atre net ta bine-cuvintlizn silintele tendont a- tate. E nobile Si mar. e" ',cento vol.- matiune; din manele torn eat compo-invitate se Oh int. grupe grupe priu ideate de care so apropie neincetatia

cetera care ce nol , vMesen Mutate, he cari coprindii catarrh] mantra se saiunile cole mat impure gi celo mat15 tetra' deosebite si prin puviliaelo fah ale] putea ajunge veondantpalatula. Trite Malaita ereit numero- uDin Ole anghierile amanita, re- crude in triumfain definitive art mari- a costae din inatimea nautili M de nestatbse cari circuit Napo. saptii

late, ante-felt et fii-care 'él pate lo- Presintantil sciina at artelore i attorn principa de morale si de justitio cadre acorn severanit anemia nu i ee neon de pane, de via, de rachin si

t s cart, sotisfitedna Ole aspiratintle le- OM impute iiii nu Mcrae pimtre pro- allele. Cu 161e a costa amnia ue pcold en csa ma mare inlesMre. Canna nastriel, an °timpani pe intrecute, ei gitime, singure pelt coeval. Mona- great, tine de StaL eh palipe sanitarel, eh istalwart cele mal depatate anti aste- se ate dice al pop6re gi regl at ve-

rile, Willa poarele gi Mob. am- Dea-11 lumen mina la cele politico Iitie munisipala, attn. politii a carfelt dispusa at patrn clue, so rib. MO se ono-rear silintele mace!, oinitaten." come 'al dia in helo econornico si si.-

In (lanai loupirtire Molar. a fosti fa- prin presinn lore so le Macanese cu Acosta inserneate discursii rostan de cure ,,i nu "ma MO awn neferietreaesistinte nu se simpte de ate In bag .

vorisatä act loran& reservele moo at ideie de ceneiliatione si de pace. Tolerate retigiati a iinsit secare cote ma1 mar, monarch ale gin- se molime do bitilit, ci din contra vomit

Romani one mat vis-a-vis de !male In adevern, In attest° Intrunirl mal mane articlule 21 din Constitiaiu

imporinIa. cari ere pm. ch leak de scan de beta f, Mani Intreraptia in fit-care pan- °alga pe tote hale la flee go elimMa-grafa de tile an vini setae.. Im- dv el. gottielel ()mold; gi "lilk-felo li

Retail din Moldova, mat indepealt

Duna come aeielii tevelita. palm_ eitt interese materiale, se degagozti In de ant episcopt crostini, printeni eperatorele are an core ma., vor- natal ante-felt soma mina realise pro-bes. fate desiesita si caviar:le seta gromulii nag. in °contra 4i memorabild

minali esplicapune a talmudula attului este oh bolta newish de cristald toti dam' et ideie moralli din con-sustinuti de colae; pent. acath 0.. corselet inteligiMelorii , idea de con.

Meta endue din locurile cote mat de at. Napoleon 111.ordinea pi moralitatea publici prat

depends ale Potential.gen. ere contra creatinilorti. Unacasiune bolta a loath acoperaii 'ea unn cordie si do civilisetiae. Napunile P. S. Aurelian.

Para i .ndia .1867.rodstmile cele mat Notate ale Dortvdlil transparinte albi gi radii/ o se- apropiindu- se, Myatt a se mina. si

Laaimii pe lia-care SO medite. In sembm gi raportatori ahl juriului illternatiOnae.

menate ea stele aura; in does, bite di- a ,. eitna i "ele " 'Ung'.' li 'eeni5 pace la madie Weir, coprinse le dis-tattled Stirbey a foster de a se an

cumin imperiele. Nara nol obi re-teca in alegerea Rabinilorü, pramreetiunt alelboltel flIfiiesch orifleme so_ adeverii se acredilati din ce la ce mal

same scholia espositiunel M pune Fa TOLERANTIA DE ADI. se pue In coati) ebreilort, dmentmenate cu albino de aerie. mite, eh prosperintea fie-Mire- a toreA.M. este le dart" deceratinnea eontribucsre la presparitet. tutolonii.

nelo economiel salon) a viitorolut.neon st laminial. Atli aedatt inns,

Intro Idle solo demen de ideile espri-s'a parasite' septa curate de totemplatelet penteu serbarea do la 1 la Espositierea din 18137, se prSte mat

mate in operile principle! Ludovionsuptel aura tale diatinha Perms- religióst, M, pe aria religiunea dolit; se venial la serbare. en drepta manta Universale: act ea

Lumen invitati a Inceputii se so- tontines. olementele tutulort bogäni-Napoleon, a tä 41 Napoleon III.

rankt a publican), in seplumâna Ire nanth nu este dispenseth de control

S. &Maine!.000 article supscrica de d-riu garment'', comunititile israelite fa

disci co drdiele inch de la 11 ore , loei &beta: elated en cote din ur-CAW a peat discarsalit toll suve- "5'

rani" al prineipii publican do Ma a ret i 1

nu areal anti stain to Matti, dare irasti-felù ch daph 12 m ai tote platen"' me perfeetional ale artel modorne, a-

stun! in picidre. Duper ardsta orchestra bio sonino)titan oak bins alest, articlail mite one snarl inenaieet tateurtii stele minaon, punt, po la I ori , inr, areboo. part produrtele More mal veeht fini-

wirepuller. st aplansele spats toeilorti. do. gee i a IL haute. sect& au si Onse res.° pin armoMe lore ballet° Pa-

coo real mare parte edevirate; si, cea-a Inman, no. ne tolerime impietat.tablourile snail vial oi 'n Dace tolerimft israelitilora fan

tre a Sneopen se chtim aragêndie ad- purl, a stet- folii cli ea ',timeline de uksi rorulii a ineeputil din not se foci

La done ore . miscare IIIC era in taunt. nationilerh. Ea este univer-latulul.

ce ne place, ce ne bueuri ma' multi ,,T6te scent() ruonumento(monastin

perinlm admiral! al maresalt so salt earl I. prod.,' Meseta pare cati-vo,imparprea premillorii. Prentiaotii do ca.

S. Brilloiann eta And june. Salutime Mined° male mal frumae, cari ne spt ,tdupi curia ni s'a attus0, d. eari path In fondamentele lorii Mstote pastille; ministrit, caudal.. im- sale i cal plater! eu minunele pe

Duph ineetarea musical a Incepaii est.° t5'

Intimpino pe M. S. Imperatorele pe I. alit trebuintele multimet. Niel. tenantWan Saint. tronelui, avdnde In ea-

do. cu fericire aparirea anon) use- istoria 'lane si a inirnicilore eosin,

mene juM eici ea a ariti a pima- In cari na duce.] So adorame a O-de pe la locurile lore oi sure . se ea s'a preocepoUi.de 0 0 eaa ce radii-petenie din fleet° 4eco grope ati de-

cari se compunea cortegialt imperi replan oe selioitadina mal vide.scrisfinutuele grapel. Premiantil eran In-

cerea Wei a .nceput0 a li din ce in 4,,,, late aceete monumente, adtounteS. Sultanau si cote-I-alto per.. din intereselo Mende. laboriöso n'ae des-

pan lore un oriflami, pe care mani-

ple, Sultanate , princMelo Napoleone til °Ha, combinatillni10 cote mai fe-principele regalü do Prusia, dimpreunli aendo ale oseteiatineel t a''' foot" ." tronnlut, d. min do agriculture citea re- cunabera meritelu acestui artiela, cu

a tlitn area) ad datorid mai mare a G-ram

degradate, despretaite, profanatm Carr

tile lore saute nitre cloacurt; belie ai

rostitepunea Be reef* la deal peal

ce mat bunk, mai avutli, ea este do-ale. La doue ore nodule Imam impe- Trebuintele lord morale si rnateria-

neat de alp-. jurati din MI cure gra(Wm) age stindlósci. Ca citù iniii re- pvada cea mal temeinici ca familia,

ratorele, Iperiadsa, Principele impeh- le, educatinea, anditiunile de esiatitepti. Instate co oh pupa along. Inointea

cu X S. regale cotnitesa de FI.Idrn, bieetele [Mere cercetal plino de pa- tc,00muptio,soc1;10sit4renateillsitze;iortrtooprt:,artile ce ne pa. greMte a reed

de zidule sacra; gunoiala si teal ea se

tabili adevilrulit acolo unde,

imam dinteun cash . Id.. .

newish surori a i. ,S. Dotaitornlia oath si a entire audit seridse. Aste- din ale ciruM min! tertian oare ea se Uri voia Serviciala divine at cele-Malte re-diferiMe pest° morminte si poste cruel.

nostru, principelo de Galles , western fulfil tau marliorapaile merga de frun- primésch preedurile. speetactutu , autoreini negresit0, este dupt al in- reminit religinso se ha fah cee mal

tartan tranulin Turciot si alti principt te. Doci saute, supuinde meter-fie, li- maretti, vedMi po Moe reserveler dejure cureato. mica eeriositate. Pselmele gi rupsiu-

terelosomemmamlumalameeemeeemagelemonele se citescfi inteue music(' cele puCale stranie care ne face se roalmü.

In afacerile propril ale statului aite (ate afacerale publice In cari estealai direeth angagiate tolerant(' guver-nului merge pine la sinucidd. Toter ceeste interese publicil, lucru publicii sosocotesco lacrule nimenua si fitt care Ilecalch pe facih si tare téme. Thte le-gate ai rcgulamentele de politiat urbane,do polinfi rurale, de iinposite ote. sta5uitate chiare de a utoritfitile end le-aildate. Incendiule educe leaf multä apsein tdre de efite seceta. Haiducii do ad!ne facia se uiterne pia alarm ai pe Tunsu,supta-prefectil nu suntfi miff fericiti decate Carc5-Serdarai ai exempla solda-Wore räniti cari intinde mane prin res-'Anna domoleace bravura derobantilorePrin orase, mendicitatea a fileute dinstrode nisco spitaluri si multi, furl talexercita profesiunea fórte comodü in-troducrinduese clina prin ease sure a-parinta de cersetorti.

,Contributiunile afi ajunsfi nisce ye-nituri aleatoril, pontru ce Rama de laplecerea perceptorelul si a contribua-bileluie

In justitie statulú are line nenorocsistematice si perde pe fifi care anümilióno In ban! si In valori mobilare alimobiliare. A41 suntii mil de 6meni simil do propriottiti cari nu pletescii niciunü imposite si se bueure, prin con-tra-bandit, de benoficiulfi cheltuolilortipublice.

Functionaril pe do trä parte militiaprivitt cu niece 6meni fere rolare pro-prie, cari trabuo se pane livréoa mi-nistrului, si or cine vine la putero,suptil euventii de incredere si de ne-tncredere, educe ue imensä perturbareIn administratiuno, schimbande une nu-meral Insomnatfi do functionari. Pe dealai parte el mint() obiectule unei to-lerant() care are influent') cea mel fu-neste lir spiritual lorfi. A41 este ad-misfi, ca regule administrativil, ce una)functionarfi care delapidéza bani estequit 11 dostituirea see cu 0 permu-tation() de unite ori mat avantagiósä.Exemplele de felulil acesta formazedeja uh cronica destulii de voluminósäcare serveace do educatiune la func-tionaril cel tineri.

In afacerilo politico toleranta n6-sta.' ne pune In pericole chiare esis-tinta nationele.

In politica esterióra, i rin ire corn-plecente naive, pordema ai ce amil a-vute ei acole precióse tratate alo luiMircen si Bogdane, basele dreptuluinostru internationale.

Secretual scrisori;orti nastre, ga-rantate de constitutiune, este conflatepostelorú li diligentolorai streine chiarbpi) toritoriele nostra. Supusii stratini sobucure aid do privilegiurl neau4ite ;justina acesteI teri nu ale putere a-supra lore; ei se bucurä de tote a-vantagole securitetel publice, si sard-nila el le aft numai Roulamil.

Relatiunile rióstre cu puterile stre-ine, in locd do a fi statornicite printratate, mime s'a facute totfi-d'a- tineIn trocutti, Mr aerule upon) favori pocari trebue se le soliciteme.

0Improjurulti nostru, Romenit, fratil

nostri, smite asupriti de poparele celemat barbare ai face neincetate ai za-&mice apelud la nol. Ste di la glasululore, ocupatiunea mastre cea mal se-raise este de a ne risipi bent si cre-ditulfi ca se parodme statele celemart.

liln adeverii, ce se Ilicli facaina pen-tau fratil nestle, caandú nu facemfi ni-mica] pontru non In Austria stindardulenostru a haste aplecatil supt mäna untilsuvoranii streina care a jurate pe din-sulú ca pe tie provincia oustriace.

IICooa co toleremú inimiciloru dinafar() de fried, tolerame inimicilore dinIntru de dispretil. Asta este um politice'lout; care nu s'a mat %%Oh nicherl.Cantle unù ornii Bier lasa se fia pea_mite In eke 4i1ele do unfi individfi,fia orl OW de meprisabilú, fire se

ROMANUtr 24? TrIsn.535fate nimice, era mcrit dû singer(' Generatiunea nastre care a avutiadisprote. In acciasi positiune aflemfi I gloria de a tebogeti accste patrimoniiipoi and() permitemfi ca, din midloculfi

oostru chiare se se ridice nisce gla-surl vinovate ea se insulte si se dis-crediteze institutiunila nestre cele maisacre, car' nu suntir numai ale nastre,ei mal cu settle ale viitorulul.

Una omii care a fostü prinsfi cuarmelo mene le flagrantä rebeliunecontra teril lui, in mi4loculfi unel tur-mo de vagabondt streini; tine Merl caren'a seiutrj profite de tee generaseamnistie de cfite pentru a insulta pe(mole care '1-a dat'o, acelfi orne arunea, do unfr eauí aprape, injuriele ei ca-lomnielo cele mai mart asupra Romä-nilore de dineace de Milcovil, asupra!mire! j asupra Constitutiunet.Moldova, organulfi acelui impostor(' cir-ciil liberì prin Ole si multi celfi maiindiferinte se indigneze al strig5 la a-narchiä, vedênclü ce, in Romania setolerdzli maul romena de a dice a co-Liana lui Stefan() este profanetä pe ca-pulfi lui Carolfi, cä doresce, progetes-co ai astepte desunirea ca uh fericire,ea nu recun6sce Constitutiunea teril.Numal guvernule tace i teceroa daacolui iariú scandalose !mil credit('care cresce din di in qi. Deja multitimeni de buna credintä ail incopute aso convinge de acele calomnil nedas-mintite, ai sliariulti Moldova nu ve In-tar4ia do a deveni, prin surprise, ex-presinnea judeciolore de poste Milcovil.Undo ne va duce ue asemenea tole-ninth ?

Streinii Il Insusescii, la not', drop-turile nastre politico cele mal scumpeal abuséze de ale mama nu scio so a-buseze de cat') acela care trece de utidata' de la rear la bine, de la dospo-tismii la libertate. Independinja Bomandvorbesce in contra nósträln limba net)).tdsca prin pana 'moral tromp; numal Intare nóstra se tolera ire asemonea a-nomalie.

Cande logile 'Agree nu perwite unutdo a represinta Inaintea justi-

tiel interosele particular() ale until ce-tatianu, curnii se plate tolera a eluistratinfi de a se afisa in publicä ca re-prosentantulii intereselora politico aleunei partide Introgt? co doosobire armal fi tunci intro phmentent ai streini ?caci, daca Strgini aû droptual de a for-ma intr'ud Ora partide politico, de aavea organe publice prin care so com-tIoleze guvoinulti el, se critice leg&ai institutiunile el, se ataco partideleei, atunci acelli sträine se bucurii decea mai large cotatenie.

Intr'une regime constitutionalla gu-vernulfi trobue so tie eompte de pro-se tote atäta, cete uh date mai multi)ea de tre camerae, act unil diaria ea siunfi deputatil este representantula uneiparade, WWI opiniuni. Cum') dare îlpermite uufi streinti de a intra In a-costal forumfi mederna care se numes-ce presa qi care trebue se fie une cen-tru esclusivfi nationale ? Co face presa,ce face guvernule care trebue se fibateta de pales-6 do drepturile nastre acarore paze i s'a incredintatfi ?

Chiaril Vode-Cuza care a toleratfiatitea abusura a pa(lite ou credinte uni-rea al nationalitatea. Suptii densulii nus'a verjutfi nisco resvratitori treertincldOra ai chemendu-o prin fol publice lareset%) In contra unirit; suptil derma)strainismulii a bate pusb la loculii luial cea-a ce l'a facutii poporarfil a festalluarea moaästirilore din llama greciloreai marginiree putorel consularo. Suptedansulii nu s'a ve4util presa romiared de-veninde unú instrumental alu intrigiloruidin afara ai töte acele diarie, mario-mate ale strainilorü , cari '141 facfi a-täta abuse de libertatea preset, ear lespulbera cu piciorulii, mail, de potro-core, le fecea se jóce ;a tambura d-luiGogalnicianu. Suptfi densulii chiaruí e-vrail siintiail ca., aid, nu saute acasfila el i Incepuserti se inteldge pro-rvoemrbaunli.fii care Ow a trei la Roma ca

cu unirea, eu dinastia iul Carolfi, cogarantia Europei ai ear atätea lucrurlfrumase. trebue se pue aceste institu-tiuni mal presusa de teal co ante avutùpinä acuine, pentru ca suntil ceie d'fin-reie esite din volute nationale. Trebuese le facernti une prestigati din rospec-teal nostru si se le (lama u putero re-ligiósa; trebue ca ele se fid pentru nolimaginea patriai ei se no hibime OraIn ele, procume adoramfi pre n qeiiimaginile

Dace poporele roman() esto aaia deslabii, de doue secole, cause e ce '1-alipsitû sentimentulfi de patrie, *wearsentimental care nu consista numal Inamoruiti locului patella, ei mai cu samein arnorulfi institutiuneloria sele.

Natiunile cele mai barbel e, chiarestatele acolea cari nu represintä nunatiume, ai mai multe popare unite supttine singurii guverefil se silescfi ca,cu Uuí Heir), cu tat persline, cu tune o-biecte chime) ridicate la Inältimea untilsimbolfi, se creeze intro supusil loreuu legutura morale care se le tie localdo patrie comune, se fie pentru el ueroligiuno politica. La nol, domnulú Co -gulnicianu singuril a avute idoia de acrea acdsta religione ii puterea de ao in 3ufla poporului. Ministru fidelfi dom-nului ai patriei lui, a unitfi aceste ideieluteuna singurii si a fäcutia din ea males-tatea nationil roulette. Ctiza deveniseunti nume scumpfi pe care, si aci aiposte Donare i peste Carputi, amoraldin popore ilti pienuncia co amoral aicu respecte. Unirea era unti principiúsacru do cere nici nil snflare dupe to-ritoriulli roulette nu se putea atinge.Chime statutulti era cu drepal euventilimpuse la respectulti poporului, pentruca poporule so invete a se respectasingurü, respecländil institutiunile ositodin glasu!ii lui.

avema unú Domnii care me-rita do Eta mie de ort mat multi, a fi

aal1 aveme iiä 'mire definitivesigiliata cal juremintele solemne a douecorpurl logiuit6re; acji aveme tle Cons-titutiune facuta de tie camera hbare.Acesto trel institutiuni cari resume Inel() esistinta natiunei nóstre, on6rea elldropturile ell aceste trinitate sacra estetirite io comerciulti comund, fie-careîi perinito a striga In publice ce folfide unire vrea, ce fell) do Domna vrea,ce felii do Constitutitme vrea; fie-care,si chiarfi une

§i la acéstä profonatiune tatti lu-mea stä idiferintelotcéstat teat pare cate ulidatä uh

tare pustie, uti Ora mórtä, cad., dacaunfi mice numerfi de Omen so miacii,nu va se qica car cà tdra trieseo. §ico milt:are! Nisce joeuri do partite,'melt) meschine altele prefacute , carise invirtesce in cerculti merginite alfipersonalitatil. Sur() acestc partite, po-poruhl apfisatei ai negligeatil ai de unital de alp!, 11 consume nit viéte ome-let in mince Danaidelord fete ea sepate uaiplea cäte ulidate alci mecarestomachule soil. In corculii eel(' marealü intereselorit national() undo datoriachiamä pe fie-caro, acolo nu se vedemisande de cata until singurfi owe,Domnitorule, care simte pentru ton,cugeta pontru toti, si, cu nobilulfi sefisufittii, ar ma se lusulletesch tote.Darfi acéstä incercaro trece peste pu-terile omenesci. Daca nu pate se co-munice patriotica sea ard6re gayer-nului se5 chime , co WI putea fa-ce eu cea-l-lalte lumo si cu masa po-porului? Nimicü po eätú timpe tie to-leranta nemarginitä va inabuei In nolsentimentelo de patriotismii si spiritualde ordine si de moratitate."

S. Briitd§ianu.Acesta este tabloulii, vie, si mai

repetimü, in mare parte adeveratül cene a pusa suptû ()chi, d. S. Bata-aianu. In No. viitoriti, ne vome in-cerca la rêndula nostru s'aritArnii Or-tile in oh dupa not autorele a gre-OW ales.

1867, luniil 26. 1 la Municipalitete In peen i, spre n seD-lui Redactore ald diarnduiRomANULÙ.

Publicitatea este celfi ma bunfi mi4-prin care cine-va pete se'ai spue

suferintele, nedreptetilo ce i s'are facede eat autoritate safi do une impiegatealb see, de acea-a am glisite de cuvi-ieta a me adresa k et:mabilulfi d-v.4iarifi, ca calf] mat respanditti, a'a dala lumina abuzurile de puler e ce a fdcute si face (1-I6 doctor(' primer() Voi-cinski ale acestui jedeni Ilfove.

De sese ant de cencla d-sea estemedice primer') a ceutatii prin tOte miçi-lócele a lovi in interesele mele, Indreptulfi mar eel() am de opte-4ec1 deant pentru Miami vitelorti in zalha-naua Colentina. In totfi anule, d-le re-dactore, am fosta silitfi so am recurs('la miall6ce pe cari nu le potfi numi,chef mi se yore cero dovecli, si nepu-tendu-le da pentru ce" suntii lucruri caristir] petrecute in patru ochi, de aceianu le numesce. In mile trocutfi suptaministerialü d-lui loan Ghica, costiu-nea zalhanalilorfi din Golintina érell afoste deschish si d. ministru de atuncimi'a recunoseuta dreptulfi respigênclecererea nedrépte co se Wee de altipretinal Zalhanegii.

Consiliulfi superior') inedienle a ho"-tfiritti eä numal all singurä zalbana esteIn Colentina care este proprietatea meaai eä eele-l-alto pretinse zalhanale carinu suntfi deellar numaI nisco cärciumeneeM(1d nici apa corate niel zidirilecuvenite pentru une aeeminea stabili-mental. Mai multi) decetil acdsta, d-leRodactore, nu pleteseil nici chief') fon-der!' statului comb' pletescfielqoe tale-tesce lei 620 pe ane), co tóte acostefiindü ca tn anulit acesta nu am procedataCu d lui 111edicii ca in aniI precedinti agesite de cuviinte a irnpreatia vorbaprin Colintina adresendu se entroMihalacho Niculoscu proprietarti acolospuindu-1 se incunosclinteze pc cal-I-OU denial carciumari se vie la d-seacä are se lo den voc se tale vite.Omulfi acesta este cauza, d-le redac-tore, a acesti domai cerciumari voriface aste-41 cen-a ce fecoarne ell Inanii trecuti. ai cc moduld acesta , dincerciume constatate do Ministeriulfiprocedinte, do comisiunea medicate sovord transforma pate In zalhanale.D-lo Redactore, aceste d. doctor() de

strainü are fi trebuitar aste-di maleu mime se tie compte de timpult) incare träimfi, de 6menii care no guver-nh, al de téra care"! de ospitalitate ,cu (ate astea acestü domnti se erodetote surd() regimele cui4ute suptfi re-gimele de abuzuri, dn jafuri. Smarr fe-mete, d-le redactoro , positiunea meanu'mi permite a merge mal departe ,do aceia facti apelfi la onorabilele d luiministro do Interne lilt] roe, se bine-voiasee a lua in considoratiune deci-siunea date de predecesurele dornniel,sele. Otte i aceia a Consiliului medi-cal') superiore, undo dreptulie meü e-sto recunoscutfi ai aste-41 cum') 'Ifi-amavute do 80 aai; ve mai adaogfi , d-leredactore, cli suntu veduve , am cop('ai lovindfi In drepturile mele, lovesceInteale copiilore, ai ori ca mame cropce esto &Aare se ingrijesce de ave-rea fillore soil n'am a me plänge d-leredactore do administrant), dreptatea ainceputil se's1 ia vent') térti si sent('sicure cà i eti vole lì impertesita din-tränsa precumii sunte ton aceia carise adresoza, guvernului de astä-(ji.

Cu aceste ocasione bine-voiti a pre-mi incredintarea deosebitel stimei ceve conserve.

Vaduva BO M. Georgiovici.

face acanthi si adjudicatia dupe orin -

"alea.Dvisulai d-lui architect() dupe careeste a se face lucraron se pate vedbde doritori In ore co oi si orfi da lu-erare in cancelaria Primeriet, seen('administrative.

p. Primer(' Ant. I. Anion.No. 6,778. 1867 Luni 22

La 17 ale viitórei fiindea so vindo prin licAatiune trel copitede finfi cositfi din curtea cimitirulolSerban-Vode, sue scrisulfi publice :t-aste spro scant,' tutulore ca dorito-rit d'a compare aceste final se vile laPrimaria, in mina(' 41 , pe In orele 1dupe amin 41, apre a se face conce-rinta si a so adjudoca asupra acoluiace va oferi prottal mai mari.

p. Primaril C. Lapati.No, 6,866. 1867 lunifi 27.

Dupe decisiunea luete de consiliulficomunaie In aedinta dole 29 April() 1867,urmendii a se canalise al pave sistema-ticfi In regal, strada Lipscaeia Primeriapublica acesta spre sciinta tutolore, ea,aceia caui vorfi ava de ventaare ma-terialele trobuinciase In esposa ope-ratiune, adice: certimida dreptä si co-nice, vane ìdrauilícuí i nisipa, so viela Primfirio iu 4iva de 28 alg rorenteila 12 ore din qi, aducende cu d-lorriprobe dc aceste materiale al garantiivalabill, spre a propune protiurile eucari voesee a se angaja se le predeadupe care so se Nebel() contracte pentru aducerea cantititilore co yore fitrebuinci6se in espasa operatiune.

P. Primate, P. Buescu.No. 6701, lunie 20.

PRIMARULU COMUNE1 BUCURESCI.La 20 Iunifi -curente, nearetändu-se

Inci Uflii doritorii pontru facerea ro-paratitmilorfi de cari este trebuinte laprivfilie de precupetio cu No. 2 dinpiata Ghica, Primeria a aintioatfi lici-tatiunea pentru giva do 12 bulb) valor").

Doritoril dart' sunte invitati viia Peeta 27 Mai 1867.

INVITAREDE PRENUMERATIUNE LA ROMANULU

ISTORICU

NOPTILE CARPANTINEsù

ISTORIA

MARTIRILORU LIBERTATILSimtimintual de pietate Amiratiunoticlocare c3la puistrezti äat.el mo-

morie a .mrIiriloru iiberthtii" din e-mit') 1784, me indernne so intreprindepublicarea istoriel acelului ant). Unesicgure scope am tamaritfi tu acóstiiScriere: redesteptarea memoriel ace-lorú martiri strenepotei lore i im-pintenarea acestora spre faete marl dedemnitate si merire nationals. Nu scardace am nimerite carda ce vibreze ro-nemismulii," nu scar dace sucesti

conformal puterilori mete june atrat a ca destalA demnitato une subjectatalte de santil, dare vole fi multurnitilme vole simpti ferice dace am pututeconsacva si ea dotre laerimo suvenirillei Horia si bravilorfi sei, suvenirii a-celui copile aPa poporulul, care s'asculatil spre a opera drepturilenitutii umilite al insultate, acelui su-flote mare, care a rldicatfi In sinulfiCarpatilorfi drapolule cc avea se fel-foie cave neat' teralie pe malunle Senel,se friumfe In revolutiunea cea marefrancesa.

Dace nu ¡roil) fi fostfl la inältimeachilimerei mele, "nal place a credo ceonor. publicú va judoca cu indulgintialucrarea until juine, care a serise In-tru Impregiurttri destuai de nefavori-tórie din mal motto privinte si mai a-lose din punctual do vudere ale as-prime! legilore preset. Voiü fl multu-mitt) dace prin acestea vole fi Indem-rate pre tat ¡AO' mai dibace, mai de-prinse, a eerie acéstä istoria. Ca junedotinta mea cea mai ferbinte a foist(' aputt) eära al ee bareme cat() tine fit5de nisipe la elediroa edificlului nano-note incepute in 1848, a putb adaugasi oli barmen) 'A frunclia la coróna Romanismulei.

Cartel) va coprinde 15-17 cóle simai multe llustrationi.

Dace in vedorea calitatil materiel des-pre care tratese in cartea men, spielce onor. publicfi romfine va irubrheisiacu celdure intreprinderea

Pretule certil este i 11 50 cr. v. a.sé5 5 &init.

Peree la 15 Iuiliui opulfi va fi gate,and") apol se va Incepe osp.-

Biwa de prenumeratiene sunte a soträmite la supscrisule in strata Merle-lorii (I-bagasse) No. I.

I C. DRAGESCU.

536ROMANULU 28 WNW

SOCIETATEAAMICILCRU CONSTITUTE:lb/II

Domuil membri al Socienfil, ea-rl seen ducii datori remdsile dinootisationta D.lord pe Minna me-cute, melt& rugs* le pled, cdelBunn me matte datirie de soldansi can o'er. alte mijlóce de eftedsupseriptienile soeienrilord. Curl.ecli Ronednedni meta Inslecinall apresinta Bilete nominall fii-eirulsocietarid, de ce datoresee. Sup-ecrisululd 41 face tad Maori& a a-dresa meta apeli D-lord societarl,sieurd ca nu va nevoild add repeti,

Mel adresa fidedruia anat..Casimil Eugenie Carada.

A enit de sub-tipardElemeete de Geografia nod ripe-

/Rica, elaboratti in eonformitate cu

program. Onor. Consilid permanente

ali Instractiunel qi autorisatd pea-

rl se6lele secundarie din Mrd, seadd de vendiare en 4 lei 20 par.esereplarid, la hbrEtia Belganoyla G

Sealed, steads. Lipacanl No. 18,844I. suptsernnatull rred, Cuza.VoddNo. 9. No. 374. M. Matzen.

CASELE rdposatulul Tom. Co-,jocaru Mah. SL Stefan strada

Cnviosulni salad de Anse.. Do.rdord se vord adresa I. D-nu TS-

nuco Stoiceecu mrala BIelfii, No.1,6.No. 860. 10.....2d.

ÇABELE Doetorului Greiml dinBtrada Coltil No_ 50, suet de

vindare. Informatinnele mat de a-prepe se pen 1. chiard la propri-Marinlit de I. 8 pia I. 9 ore dediminefa- No. 284. 20-8d.

VINDARE. o fiordrie noui,multe plug de deg, precut],

s'ad colectie de pIdote rare de earl pide lend suet de rind,. la Consul,-told General& ald Peomlei, Strad.Teilord No. 13. No. 377 8-20.

DE ARENDATU. Mom Pron-eeni 1 ore departe de Buell-

reset, de la St. Oheergie viteri.Dector N. Tarries., culeaNo. 65. No. 385. 3-24.

D. ARENDATU 5103I4 OBE. TIE VINVIARE. Una locilehav-

DENI dio Inv, 2 ore departe nicO pe stead. Tergoviste, In

de Bucnresel, se arendMIS pentrueel, de la Aprilid 1868. Amatorilmud rugatl loco preeinte la D-luiDoctor.. Madman In Ceireata eta.Italoand, No. 17, (pe la 6 ore).

U. VINDARE. Tinichea de tn.IRia celibate se 145 in Humid

en Tel. No. 5. No. 375. 8-44.

O. INCHIRIATU, orl eandd pePode-Mogmbi No. 25, davit a-

partment, in etegiuld o-dli cohnie l pivaita, cu e.legantd mobilate. Dmitoritoril a eeadreea la N. Ardelény.

No. 378. 8-24.

dosuld Ministerinitn de finante, fsta

23 staujial, lungimea38 pi 6 palmy.

Unit lewd Foment de 15Mutant' el jam. en doue fete, qi !un-

glue. 29 etinjinl pijnm5tlo.Ud rid la Feraenele iu judefidi

Ramniculd Siren eu o ldpnifd, pl.gin. 40 din cue 28 MS luerit6m,aettudd cam qi nele-l-alte trebuin-

eiege. A se adresa le Become!I. eub-scrisuld In dosul Palatolul.

No. 368. Vasilaehe Polidu.

R.VINOARE, RAPITA AME.

RICANA de eeminta mined in.teadinsi, bine ciple, négri pi mare

la bobd, in fit. pn7ioi eantitam pi bine recorósi. Oreln de es,

DE INCHIRLATU el Mafied de tri- Dimineta de I. 7-IImaid, oedema eoi, ca se nu spargi de I. 7-9 in tile dilele. pre,,mature . innegriscii griald. 1 galb. pe land G.

Doritoril pen lue futelegere in Hu.

enresci cu D. Nice Lahoeary ideS

I. Draginesei (eIama) ou logeijilu-cule moqiel. No. 870. 2 -24.

Gal1B-SEDINATULU are mire &alanunele. ea KOLA DE SCRINIApl GIMNASTICA care o incepuse VA miM Freed Tipografied ay:in Sala Cornmen, din enema nun numel neaten locedif raielref, pentru timpani de sari, IA mu- si ail de viedare. A ad adreme,mtd la lominta dumndlul, aprape a-vis de Palatuld Doronescd, o ee,

de Emsconte Strada Auld] No. 6, tea ameba D.lul Imi muneforallmmele lui Cristo. Bentsen, Gimome. joelf, dimineta de I. orele 8 pináties este intend gridind cu arborl la 10.

IL.,TA DANA HERNIAL\ do et.a Mere in servicit

natal, dindd pi lectirmeGemmed. Doritoril e se adla Rotate Neibaner, Strad, 11,-Mau, No. 69. No. 380.

D.E.FARCHYStrada Lipman", Llano cu Tel

cumpërä i vinde Obliga-tion" $1 Camille de interese ru .rale precum i orl-ce alte ef-fecte a le Statuliii.

No. 372. 30d

BURSA VIER e

8 luid

Meeuiiee .

swims.I.

rt. ea.

1114011111LE PORTIILII1 321111.111 98 ILIN113. 81 GALATi le 117Nlv 1887. LES PRODEITS A

L'EXTRAIT DE MILTROAMS PRODUCTELORIS BRXILA. GALATI. CORIBIE Si VAPORY. BR. GAL

59 60 GeSO ciacird ealitatea Lid, chile eke lel. 255-270 CorIbil waits Medicate.. ..... 7

999-225 deperto.... ..... 1 de HOFF' (de Berlin), fournisseur oto

axon MO, , - 185-217 265-280 poraite fee/route-. 2 plusieurs souverains, sont les moyens

Ha,276-285

83

les plus efficaces pour obtenir et

Altionele bleed 718 - 2 conserver one parfaite men

Porumbd 900 205 I lepurl poraite la Salina lu. DEPOT GENERAL,

Au Gourmand.Argintil in Mirftal......... 122 50 Maid

N.B. Remiee 811i phurmaciene.bio. 956. I - 7).

FARRICA D"Ru RANSOMES ec SINS, IPSWICH ENGLITERAIntro diferitele colectiuni de Masine agricole I. Ens.

posifiunea din Paris Elena e Odor RANSOMES et SIMS

de la Leyden 51 Ipavriola este eau mat complectd, qi enpried] nit mare proportin. de inventioni none.

D.nit RANSOMES et SIMS ad espusd od ma, :ad de

tdiorati ei Lecometaii construite pentru econenah Inane-

lord si puttee intrebuinfarea apel turbure meets ma-

sine eunti demue a atrage atenfinnea.Cea d'antlia Cate construltd cu uni apparent pent..

ea:aid N edrobiti guide (deosebild de trierarea grAulni)

Rein lucidO paiele esd gate, pentru Arena vitelorii. A-

oden lute de fórte mare nevoie pentru Rominia i alte

fere wide filnuld eete untied eultivatil.Resultateale dobfindite prin &mete Maqine in practied

loran ea eultivatoralti este itt stare a trier, o catime mereOle gedne inte'und seurtd spafid de timpd, qi deosebitide acesta eld doblndeece and prat& mal mare penbni

peludo sele pentru el mud& 1.1 curate qi d'ut Nagar&

grobl. Asemene i vitelc pota mines met bine paeleefindi saner] note prin

Paele Witte mad anima. e I. ul nalltime de ad claid

obiumird printeund elevator& dine cow train, aqie In

elli numeruld dmenilord de oidsnuitil ,..trebninfiatil la

teleran eete multi redued.Locomobila este constrain pe ,ru tererele node, ea

in Romania, lemnele mud seumpe, si apa mat tot&de-una confMe materil ne.eurate.-Apa este boolldotd pied

a nu tarn In edeend prints'. combine. Mete simpld,ci consumatillnea combuctibululul este redusd can se

pite mal multd.U. din locomobilile smote este intrektintatii Ward

in Be...inane epee a pane In miscue deosebite =s-

pine pi import:antis aeestorii locomobill I. fertile ondelenane mold seumpe le face a fi nepretuite.

Dull RANSOMES et SIMS amintesed &semen. N

renusuele D-lori ea fabrinanfl DE PLUGURI Ie cariIi introdusi multe i diferite IMBUNATATIRI. loa-

hroca mal pentru Vote terele din lame. PRIEDERICH

FREUND et C-ie agenta D-lor RANSOMES et SIMS.Bueurescl Steed, Vassal No. S. No. 321. 12 -20.

..4": DE ARENDAT 915.

CAIATAdin distrietuld Rimniculi.Sirati,proprietate a fratilorfi COSTA-CHE si STEFAN SICHLIANU,

dal en arendit pe tell ed,de la St. Oheorglte snub& 1868,prin licitstirme care se va fatein di. de 28 1UNIU VIITORUCondiliunile ace.del arenduiff sepoti veg. in tete Olele le ea-sole lui C. SIHLIANU Io Foo.giant Intinderea mo3iol este denmi bine de 4 mil pogene, dincare peste 1200 de aritun, 700de findfii, pi restuRi de mat bine

de '2000 pondon bowel pecare se in,ciescii mat matte milde aril l.te trel lei qi giumd-tate de capd, qi vile marl cite14 le ,1 nee doue Amineo to-mtit, tif band i alte teM1 veniturf.

eio. 304. 11-44.

COMPANIA ROMANApentru esploatarea i eomereiulu de Pecurti

Capitsluld sooiale 100,000 gal., represintall prin 8,400 aotiunt h 500 lei sum3tatntele Companiet dindii apubate de gerund, prio in.lnbl deeretd de I. 18 Rail, sub No. 796, publican in Mo-

nitoruli Aqaba eu No. 118 la 27 Maid, actionaril intrunindu-se la 22 Maid, gisiadi cif subscription. este acoperin

lolo actirml cerote Fin statute) o declaratd commune diSuilieli conetituitd.

Consiliul de Administratiuue N Directia Mad pe toff DD. actionarl ce ad sub.seris mal mutt de 10 acfii grebe vereemintele D.

lord in vedere d'a se buenra de arautagele aoordate prM Art. 10 pi 20 Statutelord, adios d'a plati ice boeurl mrale I. pari, el

fi garantati eornforta eu esplieefinnea den la art. 10 on totalitatea fondulul aetuald, representati Fin 1600 actinne

ears actiuni nu se roe put. emite fled coneinatimintuld indiondula a fie Melia garantatii.- Numeruld

gerardate Sind limitat ele cO vor innrie dnp4 prioritatea versemintelori efeetuate mInd la inplinina de 1,600 Retinal,

Sub-soripfiuwea la aeficadle Companiei Means teed duchied ea conditiunide urnaltdrele

L. eubneriptittne se pliteste 54 lei, din valdrea and actioni, pentru cote-Lake versdrainte olatile nu se roe pan

face de egad la intervale, de Id petind nut lend, pi totii edte 54 lel.

Ami cam ene eubserie eel putin dese &enroll a& faeultatea de s pliti in bounri tootle la pari. Foonitatea andstd sate

...den unmet 'Antra eels dIclIl 1,600 acting.Veredminteld 1-id adimi 54 lei de actie, se va efectua celd multi pind I. 1 IULIESub.seriplioneet N yen...Wale pence]] aefirml co rimmed in %camel I. administraponea Companiel Stead, W..;

No. 13 lingl S.M. Siren este dese.his pentro public de la 11 qi jumitato pled I. 3 ore &pi amiall. Le Ban= Rommel

pieta St. George nod. la noesci In administraunea Companiel. Consiliuld de Administratimee 74 Direefia. No. 343 2-34.

,

Ft114-MUNNAPA

SSER.APA

,

ANATI1ERINAZAHN PLOMBE ANATIIERINA

loco ZAHN -PASTA ZAHNPULVERwoo

Dr. I. G. Popp, In Viena en in u 000' Od 11011 a, r Provi unDr. I. G. Popp, In Viena

PENTRU CONSKRVAREA D I NTJEORT3 1 A GINGIILORT.J.Achtd And invents% qi dueled de cl.nu oe. . A. POPP, care in deduest t Am.& Ruin vindeci dinp. ataeall opreeee

bile, p loo permite ea m ee gnu-

de mal multi sal, atrage din ce, in ce mai multd atentienea omenirel, cc so- edsO1 pi mal departe; in600efn en twain asupra gingiilor, face ed ace.en me fie

fere de duren de dinti, qi cm.. de N nu contine obi uii substanta viitlimatóre, aperate de <ingenue de umfIltorf, qi de Ole celelalte bile, la care anion parte

nu éa paten contraface de nimenl un M. steruintele ce s'ed donned din di- a rmalui pile fi expusit. ?womentn tdmidnesee dud se intrebuinpfdl mal multi

ferite pdrff, la Mato incereare.timpii, tete darerile de dmfl.

De vandare: in BEBURESCI la ID-Pegil V" II 11-11....1117,1111ii NIEIMI,ErICILT Strada gormand, In Braila la D-nu HEPITES

farmacistd, In GALAZI la Dmil CURTOVIC et SELDENMAGER far. in ClIAIOVA la D-nu EDUARD LUDWIG farm. in PLOESCI la Dmu RUDOLF SCHMET-

TAU farm. In PITESCI la Dmu CARL VIDECK farm. in FOCSANI la D-nn M. F. ROEMER farm. in 010711011.1 7. D-nu EABINI farm.

Pentro eumpirare EN GROS a se ode.. la APPEL. & BUCURESCI, Strad. Ceram!. Ne. I. No. 810. 24-34.

msammMIIIM

.AF)EM INERALE

la Nagasinulti

O. STAICOVITSPIATA TEATRULUI CASA TOROK.

VICHY G-de GRILLE VICHY HOPITAL,

VICHE CELESTINS, BONNES, BUSSANG,CONTREXVILLE, OREZZA, S-te GALMIER,

SPA, SAHE DE VICHY pentru HAI ei pen-

1

I- tru BAIT, SARE di CARLSFIAT. Supt0

sorisult recommit stun aritatele ape fórte

prnapete prectun li tôte cele-l-alte APE MI-

NERALE din SUBSELE GERMANE töte

próspete ei cu preturi moderate., D. &afoot/its.

E VENZABEStabilimentali de berdrie .-

M02 Scales din strada Deere.MI No. 18, en OM castle pimash.. complectd, impreunien p quiet... Capra din stradaCasarme, undo este pienifit bol-tin &stet& de mati6a1 ei gbe.Orin be,buieoid.,1 cumddiode cele noel alaturf de bordrire, unde este Claimant Bier-Hale, won de vindare, in to-talit ad& in mute. Doritoritorise pot& mire. la Mostenitóreardposatultil OmIne, ce se afili nuender. la sedan proprietate.

No. 347, 3-24.

D VINpARE. Ad mead as.KtA-41 Vinurile mare qi Co.mandarin din Niel... (Mecedo-nia) fide gluten veal de 4 anI,se elude 3 lel a 4 ocean Lotte-null Zamfini No. 3, in LipseanL

No. 362. 3-24.

ADEVERATE APELa Cruel ca CapiStid=1:it F n

P"

TS SIN ° KG 1[11BrIr IP:

SE PRIINIESCU LA HE-CARE 13 ZILE LA

FILLEANU ET IONESCUItscomandd and Onorabililori MI clienti, end si publicului ei din ecaste pe miuerale, le aii qi eosin PHI-

numu TRANSPORT; preeumi: Kill'Isbader Minimum, 89511111, Schissbrann, 31 orleabuder Krenbrann sl

Perdinandsbenun, Sing sane, POinausrbln Wititbrii, Sellers, Kissinger Races( s I Panne, Wildanger, Wei.

ehelaberger Conslantinnelle, Pyrmouler, Idellteldsmielle, Preblanr, Knefranzensquelle, Haller Jodwassee,

Senalbacher Stah)brunn, Spaa Stahlwasser, Vichy gr inde grille 8: Minn Canbonne, Onerbilier was-

ter de Innyadi, si Debt, Bemis de buss& §i EllnatakiComande ini pentru Ape minerale can ei 'metre alto articole de DROGUE, COLONIALE, COI01`111 ne-

mare pent. ease, se efectueMi eu ma mat mare magnate eentru tati Rumania.

Accon Stabilimentii care ottonai iuteuni mica cared de anvil, do la deselliderea . a unlined nu install

sneeesd cea mal mare fevers din parted publieultd inteliginte qi bine cummeltora ald Capitalel ; suutemil ignel

ei ea fi ea seehml ineredere visitatii de aceia ce ad amtl email, a se ineredinta atiti de buna cualitate a

articolilorif ee se gitsesci iu marl clitafimi butrinntli, en qi in aceia ed se vinde ou preturile cele mal moderate.

No 802.

OESFAGEREDE INASXNE

AGRICOLEoil un seademént de preturi reduse

dela 25 pini la 505j.

L i FABRCI de la BELVEDERE

A LEI E. GRANT1 Mapini de bitutO porumbn, Mite stabili

eitO ti traneportabili. Cale transporlaln

(pe patru röte de fernd ciurueecn ai ¡damn

Mtn de ui datO Móre duple ei simple. Meei"

de vinturatn, de sfirAmatn porum obil,

ed).1. %pia tililtóre de

de

pale. Weld. de

e

semenatil. Pluguri scarificatori ni grape de

ferit. 1.c.I. .c.I.

MAGNUM E. GRANTESTE ID E SF'A_ C IR. E E ID

Tipogalir G. A tioasui Strad& iionstemieL NO.