Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXVI, Nr. 8155marþi, 20 septembrie 2016 16 pagini 1 leu

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

educaþie / 3 actualitate / 5

culturã / 11

- Nu e adevãrat cã Popescuvine acasã în fiecare noapte beatmort; el vine dimineaþa.

actualitate / 9

Ieri, primarul munici-piului Craiova, LiaOlguþa Vasilescu, aparticipat alãturi deRectorul Universitãþiidin Craiova, prof.univ.dr.Cezar Spînu, la inaugu-rarea oficialã a GrãdiniiBotanice „AlexandruBuia”. Trecutã printr-unproces complex dereabilitare, vizitatã detot mai mulþi craioveni înultima vreme, aceastãoazã de agrement ºi-apãstrat statutul iniþial deinstituþie ºtiinþificã,didacticã ºi educativã. Înprezent, municipalitatealucreazã la elaborareaunui regulament devizitare, în care se vainterzice accesul cu câiniºi biciclete. În urmãtoa-rele zile, plãcuþele deindentificare a colecþiilorde plante se vor regãsipe fiecare lot de materi-al biologic viu. Munici-palitatea admite cã,întregul proces de mo-dernizare a fost o provo-care serioasã pentruRAADPFL, dar cã, lafinal, rezultatele suntcele aºteptate.

88888 ADMINISTRAÞIE

pagi

na

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

De la Alexis deDe la Alexis deDe la Alexis deDe la Alexis deDe la Alexis deTTTTTocqueville la…ocqueville la…ocqueville la…ocqueville la…ocqueville la…prof. univprof. univprof. univprof. univprof. univ. dr. dr. dr. dr. dr.....Mircea DumitruMircea DumitruMircea DumitruMircea DumitruMircea Dumitru

Domnul ministru al EducaþieiNaþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice,prof. univ. dr. Mircea Dumitru,membru al Academiei Române,invitat la Întâlnirile „SpectActor”,moderate de-acum, cu multã flu-enþã ºi elevaþie, de scriitorul Nico-lae Coande, secretar literar al Tea-trului Naþional „Marin Sorescu”din Craiova, a lãsat o bunã impre-sie. Ceea ce nu e puþin lucru, fi-indcã fiecare invitat, de-a lungultimpului, a avut propria prestaþie,distinctã, mai mult sau mai puþinprofundã, mai mult sau mai puþinatrãgãtoare.

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numainumai ºi numainumai ºi numainumai ºi numainumai ºi numaiefecte benefice!efecte benefice!efecte benefice!efecte benefice!efecte benefice!

„Gala Restaurãrii„Gala Restaurãrii„Gala Restaurãrii„Gala Restaurãrii„Gala RestaurãriiRomâneºti”, laRomâneºti”, laRomâneºti”, laRomâneºti”, laRomâneºti”, laMuzeul OltenieiMuzeul OltenieiMuzeul OltenieiMuzeul OltenieiMuzeul Olteniei

Au sosit rinoceriiAu sosit rinoceriiAu sosit rinoceriiAu sosit rinoceriiAu sosit rinoceriiMi se pare captivant sã

amintesc faptul cã, la apariþiape scenele pariziene acelebrei piese a lui EugenIonescu, confuzia în inter-pretarea sensului maladieidenunþatã de autor în ceeace s-a numit ulterior “rino-ceritã” a fost totalã: stânga,majoritarã ºi potentã, s-agrãbit sã vadã în mesaj undenunþ al fascismului dejadevenit istorie, în timp cedreapta, sau ce mai rãmãse-se din dumneaei nu cu multînainte de teribilul 1968,tenta sã identifice acolo oaluzie la ...

2 / cuvântul libertãþii marþi, 20 septembrie 2016actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: mediafax@mail.cvlpress.ro

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu, Valentin Ceauºescu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Educaþie: Cristi PãtruCulturã: Magda Bratu

Sport: Marius Cîrstov, Cosmin StaicuFotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613

Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

PNL vrea sã depunã plângerepenalã ºi sã retrimitã LegeaEducaþiei la comisie

Surse din PNL au decla-rat, ieri, pentru MEDIA-FAX, cã liderii partidului aurecomandat grupului PNLdin Senat sã depunã plânge-re penalã privind falsifica-rea semnãturii senatoruluiDumitru Oprea în raportulde modificare a Legii Educa-þiei. Conducerea PNL afãcut aceastã recomandareîn contextul în care Dumi-tru Oprea susþine cã nu aparticipat la ºedinþã ºi nu asemnat raportul privindiniþiativa PSD pentru amâ-narea concursurilor dedirectori de ºcoli. PNL vacere ºi retrimiterea laComisia de învãþãmânt ainiþiativei menþionate.Demersul a fost confirmatde conducerea PNL. ‘’S-adiscutat despre subiectulexamenelor pentru directo-rii de ºcoli. Tema a fostdezbãtutã cu toþi colegii meidin Comisia de educaþie.Concluziile sunt douã: o sãsolicitãm întoarcerea pro-iectului la comisie pentru aputea sã se lãmureascãexact despre ce este vorbaºi cum poate fi împiedicatacest proiect ºi doi, evident,PNL va face plângere penalãpentru a se descoperi cumeste posibil ca în SenatulRomâniei sã se falsifice osemnãturã’’, a declaratcopreºedintele PNL AlinaGorghiu, întrebatã dacã PNLva depune plângere penalãprivind raportul de adoptarea proiectului de lege careblocheazã organizareaconcursurilor pentru direc-torii de ºcoli. Ea a acuzatfaptul cã Senatul Românieiapeleazã la fals în actepublice ‘’pentru a se menþi-ne o stare de politizare întot ceea ce înseamnã ºcoliledin România’’.

Biroul Permanent al CamereiDeputaþilor a decis luni sã tri-mitã plenului raportul Comisieijuridice prin care se recoman-dã ca mandatul de deputat allui Petre Roman sã fie reluat.Decizia va fi luatã marþi la vo-tul final în Camera Deputaþi-lor. Practic, deputaþii vor con-stata cã mandatul lui Petre Ro-man nu a încetat în condiþiilelegii, ceea ce înseamnã cã îiva fi plãtitã ºi indemnizaþia dinultimii doi ani ºi jumãtate.Având în vedere cã Petre Ro-man avea o indemnizaþie de5.031 lei pe lunã, suma totalãcare îi va fi returnatã se va ci-fra la 90.558 lei.

Premierul Dacian Cioloº: Nu intenþionãm sãPremierul Dacian Cioloº: Nu intenþionãm sãPremierul Dacian Cioloº: Nu intenþionãm sãPremierul Dacian Cioloº: Nu intenþionãm sãPremierul Dacian Cioloº: Nu intenþionãm sãcreºtem nicio taxã, niciun impozit. Dimpotrivãcreºtem nicio taxã, niciun impozit. Dimpotrivãcreºtem nicio taxã, niciun impozit. Dimpotrivãcreºtem nicio taxã, niciun impozit. Dimpotrivãcreºtem nicio taxã, niciun impozit. Dimpotrivã

El a mai spus cã Executivul aredus TVA-ul la 9% pentru lucrã-rile agricole ºi inputurile consu-mate în agriculturã. ‘’ªi tot pen-tru a veni în sprijinul agricultori-lor, mai ales a micilor producã-tori persoane fizice ºi persoaneautorizate, intenþionãm sã venimcu modificãri în sensul simplifi-cãrii în Codul Fiscal prin care sãpropunem un regim TVA specialpentru micii agricultori, persoa-nele fizice sau persoane fizice au-torizate, în sensul ca ei sã nu aibãnevoie de toatã aceastã birocra-þie ºi documentaþie privind înre-gistrarea TVA-ului’’, a adãugatpremierul.

Avem o creºtere economicãbunã. O exacerbare a pensiilorspeciale, un risc pentru sistem.Premierul Dacian Cioloº a decla-rat, luni, în faþa Parlamentului,cã România a avut o creºtereeconomicã ‘’bunã’’ în acest an,dar cã mai importantã este în-scrierea acesteia într-un trendascendent, avertizând totodatãcã o exacerbare a pensiilor spe-ciale riscã sã punã în pericol sis-temul de pensii. ‘’Avem o creº-tere economicã bunã (...). Credcã mai important decât creºte-rea pe care o înregistrãm în acestan este sã putem demonstra cã

Premierul Dacian Cioloº a declarat, ieri,în plenul reunit al Parlamentului, cã Guvernul nuintenþioneazã, pânã la sfârºitul acestui mandat,sã majoreze nicio taxã ºi niciun impozit.“Nu intenþionãm, pânã la sfârºitul acestui mandat,sã creºtem nicio taxa, sã creºtem niciun impozit,sã modificãm nicio indemnizaþie, aºa cum s-aspus. Dimpotrivã’’, a spus Cioloº în Parlament.

ne-am înscris pe un trendascendent, pe o soluþie po-zitivã a creºterii economi-ce în timp’’, a spus Da-cian Cioloº în faþa sena-torilor ºi deputaþilor.

El a precizat cã în se-mestrul întâi al anului2016 creºterea economi-cã a fost de 5,2 % din PIB.‘’Creºterea estimatã pe acestan, þinând cont de rezultatele peprimul trimestru, cu luarea înconsiderare a incertitudinilorexterne este de 4,8 % faþã deprognoza iniþialã pe care amconstruit ºi bugetul, de 4,2 %.În al doilea trimestru al acestuian PIB real a crescut chiar cu 6% comparativ cu acelaþi trimes-tru al anului trecut. Din punc-tul nostru de vedere este o creº-tere economicã sustenabilã, dar,pentru ca aceasta sã rãmânãsustenabilã are nevoie în conti-nuare de reforme structurale ºiavem nevoie sã încurajãm in-vestiþiile. Aceasta creºtere eco-nomicã se reflectã ºi prin maimulte locuri de muncã ºi un ni-vel de salarizare mai bun’’, a maispus premierul.

El a þinut sã mai precizeze cãnumãrul de salariaþi din Româ-nia a crescut în primul semes-

tru al acestui an. ‘’La sfârºitullunii iulie aveam 152.000 de sa-lariaþ i mai mulþi , din care140.000 în sectorul privat ºi12.000 în sectorul public Dincele 140.000 de locuri noi demuncã create în sectorul privat,circa 100 au fost create în zonaserviciilor, iar restul de circa40.000 în zona productivã. Ve-dem o continuare a tendinþei descãdere a ºomajului la 6,3 % înacest prim semestru faþã de 6,8% în primul semestru al anuluitrecut. Însã ºi aici trebuie sãsubliniem cã în ciuda acesteiscãderi generale a ºomajului,ºomajul rãmâne ridicat - în jurde 20 - 21% pentru tineri, pen-tru cei care cautã un prim locde muncã ºi aici cred cã trebuiesã ne concentrãm atenþia în pe-rioada care vine, în anii care vin,pentru a stimula crearea de lo-curi de muncã ºi pentru cei careintrã pentur prima datã în câm-

pul muncii. Creºterea economi-cã are un impact pozitiv ºi asu-pra nivelului de salarizare. Sala-riu mediu net la nivelul econo-miei a crescut cu 12% în iulie2016, faþã de 2015, faþã de ace-eaºi peioada în 2015, cu o creº-tere mai mare în sectorul IT, înindustria alimentarã ºi în indus-tria textilã’’, a mai declaratprim-ministrul.

El a ‘’insistat’’ pentru crea-rea de noi locuri de muncã, pen-tru valorificarea ‘’în mod pozi-tiv’’ a acestei creºteri economi-ce, dar ºi pentru a susþine finan-ciar pensiile. ‘’Pentru cã acolounde avem pensii contributive,avem ºi un sistem de pensii du-rabil. O exacerbare a pensiilorspeciale, care ies în afara siste-mului contributiv, riscã sã punãîn pericol sistemul de pensii cuatât mai mult cu cât nu avem ocreare ºi de locuri de muncã’’,a avertizat Cioloº.

Petre Roman ºi-ar putea relua mandatul de deputatîntrerupt în 2015 ºi ar putea încasa peste 90.000 lei restanþe

În data de 3 mai, fostul de-putat PNL Petre Roman a ce-

rut Biroului Permanent al Ca-merei Deputaþilor sã ia act dereluarea mandatului sãu, dupãce Curtea de Apel Bucureºti adecis, în data de 24 aprilie,anularea raportului ANI privindincompatibilitatea sa.

Curtea de Apel Bucureºti adecis anularea raportului Agen-þiei Naþionale de Integritate(ANI), potrivit cãruia Petre

Roman s-ar fi aflat în incom-patibilitate, din data de 20 de-cembrie 2012, întrucât deþinea,simultan, funcþia de deputat ºicalitatea de persoanã fizicã au-torizatã - Roman V. Petre Per-soanã Fizicã Autorizatã.

Hotãrârea instanþei a fostatacatã la Înalta Curte de Ca-saþie ºi Justiþie, fiind stabilittermen de judecatã la data de

12 octombrie. Decizia in-stanþei supreme va fi defini-tivã. În ianuarie 2015, Tri-bunalul Bucureºti a decis sãse menþinã raportul ANI, princare s-a constatat cã fostulparlamentar se afla în incom-patibilitate. Hotãrârea a fostluatã la acel moment ca ur-mare a unui incident proce-dural, în urma cãruia PetreRoman nu s-a adresat în tim-pul acordat de lege, instanþeicompetente, astfel cã dupãdecizia Tribunalului PetreRoman ºi-a pierdut manda-tul de deputat.

Fostul deputat PNL Petre Roman ºi-ar putea reluamandatul de deputat întrerupt în februarie 2015 pemotiv de incompatibilitate dacã plenul va fi de acordcu propunerea Comisiei juridice în acest sens, ceeace înseamnã ºi returnarea indemnizaþiilor restante învaloare de peste 90.000 lei.

cuvântul libertãþii / 3marþi, 20 septembrie 2016 educaþieeducaþieeducaþieeducaþieeducaþie

De la Alexis de TDe la Alexis de TDe la Alexis de TDe la Alexis de TDe la Alexis de Tocqueville la…ocqueville la…ocqueville la…ocqueville la…ocqueville la…prof. univprof. univprof. univprof. univprof. univ. dr. dr. dr. dr. dr. Mircea Dumitru. Mircea Dumitru. Mircea Dumitru. Mircea Dumitru. Mircea Dumitru

MIRCEA CANÞÃR

Domnul ministru al Educa-þiei Naþionale ºi Cercetãriiªtiinþifice, prof. univ. dr. Mir-cea Dumitru, membru alAcademiei Române, invitat laÎntâlnirile „SpectActor”, mo-derate de-acum, cu multã flu-enþã ºi elevaþie, de scriitorulNicolae Coande, secretar li-terar al Teatrului Naþional„Marin Sorescu” din Craio-va, a lãsat o bunã impresie.Ceea ce nu e puþin lucru, fi-indcã fiecare invitat, de-a lun-gul timpului, a avut propriaprestaþie, distinctã, mai multsau mai puþin profundã, maimult sau mai puþin atrãgãtoa-re. Fiindcã ºi domnia sa no-teazã în sesiune studenþii exa-minaþi, la Logicã Filosoficãsau Filosofia Limbajului, sauce curs mai predã, acum fiindºi rector al Universitãþii Bu-

cureºti, poate fi încredinþat deo... notã bunã. Pentru empa-tia cu Sala „Ion D. Sîrbu”,poate ºi graþie unor amintiriagreabile din copilãrie, lega-te de Teatrul Naþional dinCraiova, pe a cãrui scenã a ºiurcat, pentru o replicã într-unspectacol, „Iancu Jianu”,ambii sãi pãrinþi fiind actori.Nu suntem în mãsurã sã eva-luãm, cu probitate legitimã,activitatea de ministru a profuniv. dr. Mircea Dumitru, darca intelectual de referinþã aþinut asistenþa deplin branºa-tã. De acest lucru ne-am con-vins. A vorbit domnia sa de-spre „ªtiinþele umaniste însecolul XXI-lea”. Interesan-tã pledoarie, în care, parado-xal, se întâlneºte sau inter-secteazã cu Alexis de Tocqu-eville, în lucrarea sa „Despre

Democraþie în America” (Ed.Humanitas, 1995, 2005 – vol.II) dupã ani de strãdanie in-telectualã îndârjitã, care ex-plicã la capitolul 15 „de ce estestudiul literaturii greceºti ºilatine deosebit de util în socie-tãþile democratice”. ªi spuneaaºa, pe la anul 1840, Alexis deTocqueville, cam tobã de car-te, venind ºi dintr-o familiearistocratã: „Greaca ºi latinanu trebuie predate în toate ºco-lile, dar este important ca ceipe care natura sau averea îidesemneazã sã cultive literelesau îi predispun sã le guste, sãgãseascã ºcoli unde sã poatãstãpâni la perfecþie literaturaanticã ºi sã-i pãtrundã pe de-plin spiritul. Pentru a ajungela acest scop e mai bine sã aicâteva universitãþi excelentedecât o mulþime de colegii

proaste, unde studii inutile, rãufãcute, împiedicã totdeaunaca studiile necesare sã fie binefãcute”. Referirea la „uma-nioare” a prof. univ. dr. Mir-cea Dumitru a fost deplin ca-libratã, raportatã, evident, ºila actualul sãu statut de mi-nistru al Educaþiei. Cu altecuvinte, a trebuit sã-ºi þinãechilibrul cu maximã atenþie,între propria filosofie ºi ceeace putea momentan spune, cudoar câteva zile înaintea des-chiderii anului universitar.Într-un moment în care nici lafacultãþile umaniste, nici lacele tehnice, nu mai este aflu-enþa de altãdatã. Din ce moti-ve este greu de spus. Studii-le universitare bine fãcute –igienã salutarã – nu fac rãu înnici o împrejurare. Destuleîngrijorãri, legate de ziua de

mîine, persistã. Orice hazar-dare apare riscantã. Ca o com-paraþie, Najat Vallaud-Belka-cem, deplin angajatã politic,stãruie în transformãrile abor-date ºi nu a ezitat sã introdu-cã la cursul primar dictarea ºilectura obligatorie, îngrijora-tã de faptul cã elevii nu maiºtiu sã scrie. „România edu-catã”, un proiect de anvergu-rã, despre care se vorbeºte,nu sunã deloc rãu. La Craio-va, rectorul Universitãþii dinBucureºti, prof. univ. dr. Mir-cea Dumitru, ºi-a amintit depropria copilãrie, en passantºi a conferenþiat agreabil. Poa-te fi convins cã rãmâne singu-rul ministru al Educaþiei, de-alungul anilor, care a zãbovit înBãnie, câteva ceasuri, ºi de-spre care s-a vorbit altfel. Adi-cã, aproape convenabil.

Începând cu data de01.10.2015 a intrat în vigoareOrdinul nr.5268 al MinisteruluiEducaþiei Naþionale ºi Cercetãriiªtiinþifice, pentru aprobarea Me-todologiei privind echivalarea decãtre inspectoratele ºcolare a pe-rioadelor de studii efectuate înstrãinãtate ºi la organizaþiile fur-nizoare de educaþie, care organi-zeazã ºi desfãºoarã pe teritoriulRomâniei activitãþi de învãþãmântcorespunzãtoare unui sistem edu-caþional din altã þarã, înscrise înRegistrul special al Agenþiei Ro-

Elevii români care au studiat înElevii români care au studiat înElevii români care au studiat înElevii români care au studiat înElevii români care au studiat înstrãinãtate, atestate de echivalarestrãinãtate, atestate de echivalarestrãinãtate, atestate de echivalarestrãinãtate, atestate de echivalarestrãinãtate, atestate de echivalare

a studiilor în Româniaa studiilor în Româniaa studiilor în Româniaa studiilor în Româniaa studiilor în RomâniaPe 1 octombrie 2015 a intrat în vigoare o prevedere legislativã, prin care se pot echivala

studiile efectuate în strãinãtate de cãtre elevii români, la întoarcerea acestora în þarã, învederea continuãrii cursurilor. În judeþul Dolj, s-au eliberat, în anul ºcolar recent încheiat, 200

de atestate de recunoaºtere a studiilor.

mâne de Asigurare a Calitãþii înÎnvãþãmântul Preuniversitar(ARACIP) ºi pentru aprobareamodelului atestatului de echiva-lare a studiilor efectuate în strãi-nãtate ºi în România. „Am merspe prevederile legale, pe care levom respecta în continuare, ast-fel cã putem vorbi de date con-crete în judeþul nostru. Conformactului legislativ, Comisia de eva-luare ºi echivalare a studiilorefectuate în strãinãtate, din ca-drul Inspectoratului ªcolar Jude-þean Dolj, a eliberat, în anul ºco-

lar 2015/2016, 200 de atestate,102 fiind pentru fete, restul fiindpentru bãieþi. Vorbim, actualmen-te, despre raportul final pentruperioada anterioarã de învãþãmântºi aºteptãm comunicãrile , de launitãþile ºcolare, ºi pentru anulviitor. În mediul urban, s-a soli-citat înscrierea în 28 de institu-þii, iar, în rural, 60 de ºcoli aufãcut cereri de aplicare ”, a pre-cizat prof. Mona Burcheºin, in-spector ºcolar ºi membru al Co-misiei judeþene de echivalare astudiilor efectuate în strãinãtate,din partea Inspectoratului ªco-

lar Judeþean Dolj.

Italia, pe primul locLista acreditãrilor este foarte

vastã , 15 þãri din toatã lumea fã-când parte din ea. Cele mai mul-te solicitãri (65 de fete, 69 debãieþi) au venit din partea pãrin-þilor copiilor care au învãþat înItalia, locul al II-lea fiind ocupatde Regatul Spaniei (19 adoles-cente ºi 11 tineri). Ultima poziþiepe podium a fost acontatã deFranþa ( cinci puºtoaice ºi patrupuºtani). Din Marele Ducat alLuxemburgului, douã tinere ºi un

bãiat au cerut echivalarea, iar dinSUA doar un tânãr a solicitat in-trarea în legalitate. Din parteaGreciei, au sosit cinci seturi do-cumentare (trei din partea bãie-þilor), iar din Portugalia au venittrei dosare (unul de la un adoles-cent). Prezenþele exotice vin dinRepublica Democratã Congã (ofatã ºi doi bãieþi), Israel (un bã-ieþandru) ºi Coreea de Sud (o tâ-nãrã). Din Regatul Belgiei vin treicerinþe (doi bãieþi), la care seadaugã Germania (douã fete) ºiCanada (un tânãr).

CRISTI PÃTRU

Pe 16 mai 2016, Ministerul Fondurilor Eu-ropene a lansat un program, prin ProgramulOperaþional Capital Uman, cel care a fost pre-cedat, în perioada 2007 – 2013, de ProgramulOperaþional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane. Este abordatã problema sãrãciei într-un mod integrat, prin aplicarea de mãsuri com-plexe în toate domeniile cheie privind inclu-ziunea socialã a persoanelor ºi familiilor celemai defavorizate. Cele mai multe programe dedezvoltare se adreseazã comunitãþii rome (174pentru incluziune socialã ºi combaterea sãrã-ciei; 15 în comunitãþi marginalizate , cu popu-laþie aparþinând etniei amintite). Un exemplude bunã practicã al unor tipuri de proiecte raraccesate în România este „Working Roma”,aprobat prin „Fondurile Justice”, prin candi-

Programe de incluziune socialãPrograme de incluziune socialãPrograme de incluziune socialãPrograme de incluziune socialãPrograme de incluziune socialãdatura directã la Comisia Europeanã (JUST/2014/RDIS/AG/DISC) . Programul îºi propunesã stabileascã reþele de pãrþi interesate din toa-te sectoarele, sã dezvolte bune practici pentrupromovarea multiculturalismului la locul demuncã, sã punã în practicã posibilitãþile de in-tegrare pe piaþa muncii a romilor ºi sã con-ºtientizeze populaþia cu privire la fenomenelede rasism ºi xenofobie pe tot segmentul mun-cii. Mãsurile sunt implementate de parteneridin Soania, Bulgaria, Grecia, Italia, Portuga-lia, Slovenia, Marea Britanie, Malta ºi Româ-nia. În acest an, proiectul a debutat cu întâl-niri între pãrþi – agenþi economici, asociaþii deromi, alte societãþi care îi sprijinã pe aceºtia,Camera de Comerþ Dolj, AJOFM Dolj.

CRISTI PÃTRU

4 / cuvântul libertãþii marþi, 20 septembrie 2016evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Judecãtorii de la Tribunalul Doljau admis propunerea procurorilorde la Parchetul de pe lângã Tribu-nalul Dolj ºi au prelungit cu încã30 de zile arestarea preventivã atânãrului de 23 de ani din Segar-cea, care ºi-a împuºcat un consã-tean cu o armã de vânãtoare: „Ad-mite propunerea Parchetului de pelângã Tribunalul Dolj. Dispuneprelungirea mãsurii arestãrii pre-ventive a inculpatului BREBE-NOIU ADRIAN IONUÞ pe o du-ratã de 30 de zile, începând cu datade 18 septembrie 2016 pânã ladata de 17 octombrie 2016 inclu-siv”, se aratã în încheierea deºedinþã instanþei.

Reamintim cã, poliþiºtii ºi pro-curorii Parchetului de pe lângãTribunalul Dolj au fost anunþaþi pe20 iulie a.c., în jurul prânzului,despre un eveniment soldat cu rã-

Conform reprezentanþilor Serviciului Te-ritorial al Poliþiei de Frontierã (STPF) Dolj,duminicã, 18 septembrie a.c., în jurul orei14.30, autoritãþile de frontierã de la Punctulde Trecere Calafat au fost sesizate de unºofer de camion despre faptul cã în remor-ca TIR-ului ce aºtepta la controlul de fron-tierã înaintea sa se afla o persoanã care lo-veºte prelata mijlocului de transport, din in-

Conform reprezentanþilor Inspectora-tului de Poliþie Judeþean Dolj, în urmacercetãrilor efectuate la faþa locului s-a stabi-lit faptul cã, luni dimineaþa, în jurul orei 03.00,Andrei Bãnicã, în vârstã de 19 ani, din Craio-va, în timp ce conducea un autoturism Mer-cedes pe strada George Enescu din munici-piu, cãtre bulevardul Tineretului, la intersec-þia cu strada Arhitect Duiliu Marcu nu a acor-dat prioritate unui pieton care traversa regu-

Încã 30 de zile dupã gratii pentru tânãrulÎncã 30 de zile dupã gratii pentru tânãrulÎncã 30 de zile dupã gratii pentru tânãrulÎncã 30 de zile dupã gratii pentru tânãrulÎncã 30 de zile dupã gratii pentru tânãrulcare a împuºcat un bãrbat din Segarceacare a împuºcat un bãrbat din Segarceacare a împuºcat un bãrbat din Segarceacare a împuºcat un bãrbat din Segarceacare a împuºcat un bãrbat din SegarceaJudecãtorii Tribunalului Dolj au ad-

mis propunerea procurorilor Parchetu-luid e pe lângã Tribunalul Dolj ºi auprelungit, cu încã 30 de zile, arestareapreventivã a tânãrului de 23 de ani, dinoraºul Segarcea, ajuns dupã gratii pen-

tru tentativã de omor ºi nerespectarearegimului armelor ºi muniþiilor. Anche-tatorii au stabilit cã tânãrul, cu o armãde vânãtoare deþinutã ilegal, l-a împuº-cat pe un localnic de 49 de ani, cu careavea neînþelegeri mai vechi.

nirea gravã, prin împuºcare, a unuibãrbat din oraºul Segarcea. Echi-pa de cercetare condusã de un pro-curor criminalist de la Parchetul depe lângã Tribunalul Dolj a ajuns lafaþa locului, fiind demarate cerce-tãrile pentru stabilirea circumstan-þelor în care s-a petrecut fapta.Astfel, potrivit anchetatorilor, s-astabilit cã, între autor, Adrian Io-nuþ Brebenoiu, de 23 de ani, dinlocalitate ºi Paul Lican, de 49 deani, tot din Segarcea, exista o sta-re conflictualã mai veche. În anul2011, fiul lui Paul Lican a rãmasfãrã un ochi, dupã ce Brebenoiu l-ar fi lovit cu o piatrã lansatã cupraºtia, în timpul unei altercaþii încare au fost implicaþi mai mulþi ti-neri, de ambele pãrþi, dupã cum auprecizat reprezentanþii Parchetuluide pe lângã Tribunalul Dolj. Bre-benoiu a fost arestat ºi condamnat

în acest caz la 1 an de închisoarecu executare, fiind eliberat condi-þionat în aprilie 2012, însã între elºi Paul Lican a rãmas starea de ten-siune, astfel cã, deseori au fostvãzuþi certându-se ºi înjurându-sereciproc. Ceea ce s-a întâmplat ºimiercuri, 20 iulie a.c.. Cei doi s-au certat din nou, în faþa locuinþeilui Lican, s-au ameninþat, iar Bre-benoiu s-a dus acasã, ºi-a luat puº-ca, a revenit ºi a tras în Paul Li-can, apoi a fugit, abandonând armaîntr-o grãdinã. Martorii au chematambulanþa, bãrbatul rãnit fiind adusla Spitalul Clinic Judeþean de Ur-genþã Craiova, unde a intrat de ur-genþã în operaþie, întrucât stareasa era destul de gravã. Oamenii legiil-au depistat ºi pe Brebenoiu, iarîn cursul serii au reuºit sã gãseas-cã ºi arma, stabilindu-se cã era opuºcã artizanalã de vânãtoare, pe

care nu o deþinea legal. Medicii le-giºti au stabilit cã leziunile suferitede victimã au fost de naturã sã-ipunã viaþa în primejdie, astfel cãtânãrul a ajuns dupã gratii. „Penumele tânãrului a fost deschisdosar penal sub aspectul comite-rii infracþiunilor de tentativã deomor ºi nerespectarea regimuluiarmelor ºi muniþiilor. A fost adusla Parchetul de pe lângã Tribuna-

lul Dolj, a fost audiat, iar pe nu-mele sãu a fost emisã, miercuriseara, ordonanþã de reþinere pe operioadã de 24 de ore”, ne-a de-clarat, la momentul respectiv, pro-curor Magda Bãdescu, purtãtorulde cuvânt al Parchetului de pe lân-gã Tribunalul Dolj. Adrian IonuþBrebenoiu a ajuns în arestul IPJDolj, iar pe 21 iulie a fost arestatpe o perioadã de 30 de zile.

Pieton accidentat mortalPieton accidentat mortalPieton accidentat mortalPieton accidentat mortalPieton accidentat mortalpe trecerepe trecerepe trecerepe trecerepe trecere

Un craiovean de 37 deani ºi-a pierdut viaþa, ieridimineaþã, dupã ce a fostaccidentat în timp ce tra-versa strada regulamentar,pe trecerea de pietoni.Poliþiºtii au întocmit încauzã dosar penal.

lamentar ºi l-a lovit. Din verificãri s-a stabilitcã victima era Iulian Piþa, de 37 de ani, dinCraiova, însã în urma impactului violent adecedat. Medicii de pe ambulanþa ajunsã lafaþa locului n-au mai putut face nimic pentruvictimã. S-a constatat decesul, cadavrul fiinddus la morgã pentru efectuarea necropsiei.Poliþiºtii l-au testat pe tânãrul ºofer, care se

îndrepta cãtre casã, cu apa-ratul etilotest, rezultatul fi-ind negativ, pe numele sãufiind întocmit dosar penal.El le-a declarat oamenilorlegii cã, din cauza ploii pu-ternice, nu a vãzut pietonulcare se angajase în traver-sarea strãzii.„Poliþiºtii ajunºi la

faþa locului pentru cerce-tãri au întocmit în cauzãun dosar penal sub aspec-tul sãvârºirii infracþiuniide ucidere din culpã”, aprecizat subcomisar AlinApostol, purtãtorul de cu-vânt al IPJ Dolj.

Irakieni prinºi încercând sã intreîn România într-un TIR cu calorifere

Poliþiºtii de frontierã dincadrul P.T.F. Calafat audepistat, ascunºi într-uncamion cu calorifere, doicetãþeni irakieni careintenþionau astfel sã intrefraudulos în România. Ceidoi, de 19, respective 24 deani, intenþionau sã ajungã înMarea Britanie ºi urcaserãîn camion fãrã ºtirea ºoferu-lui. Acesta, camionul, dar ºimigranþii au fost predaþiPoliþiei de Frontierã Bulgare. terior. Imediat, la faþa locului s-a deplasat o

echipã comunã de control formatã din poli-þiºti de frontierã bulgari ºi români care a con-statat cã mijlocul de transport este încãrcatcu calorifere, iar sigiliul vamal al acestuiaeste rupt. În urma controlului amãnunþit asu-pra compartimentului marfã au fost desco-perite ascunse printre bunurile transportatedouã persoane de sex masculin. La cerce-tãri s-a stabilit cã cei doi sunt cetãþeni ira-kieni în vârstã de 19, respectiv 24 de ani.

Aceºtia au declarat cã s-au urcatîn camion în Turcia ºi intenþio-nau sã ajungã în Marea Britanie.“Poliþiºtii de frontierã au proce-dat la întreruperea cãlãtoriei per-soanelor în cauzã, iar conformprotocolului româno - bulgar,ºoferul, mijlocul de transport ºimigranþii au fost predaþi Poliþieide Frontierã Bulgare, în vedereacontinuãrii cercetãrilor ºi dispu-nerii mãsurilor legale ce se im-pun”, aprecizat comisar ºef Ro-micã Ivãnoiu, putãtorul de cuvântal STPF Dolj.

marþi, 20 septembrie 2016 cuvântul libertãþii / 5actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

BLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTESGEORGE POPESCU

Mi se pare captivant sã amintesc fap-tul cã, la apariþia pe scenele pariziene acelebrei piese a lui Eugen Ionescu, con-fuzia în interpretarea sensului maladieidenunþatã de autor în ceea ce s-a numitulterior “rinoceritã” a fost totalã: stân-ga, majoritarã ºi potentã, s-a grãbit sãvadã în mesaj un denunþ al fascismuluideja devenit istorie, în timp ce dreapta,sau ce mai rãmãsese din dumneaei nucu mult înainte de teribilul 1968, tenta sãidentifice acolo o aluzie la ...comunismulreal din Est. În realitate, cum se va justi-fica mai târziu, scriitorul lovise în toatepãrþile: rinocerii reprezentau acele tipo-logii umane care, ispitiþi de Putere, decorupþie, de dictaturã, de glorie, de cri-mã, revin din când în când pe prima sce-nã a Istoriei, dereglând mecanismele,amestecând cãrþile etc.

Rinocerii noºtri autohtoni, chiar dacãzoologic nu se gãsesc nici prin amenajã-rile ºtiinþifice ºi cu atât mai puþin pe la

circ, au reapãrut acum, în devansul cam-paniei electorale, ieºind în faþã din rându-rile mai tainice, unde cloceau deja afa-ceri puturoase ºi “strategii” mizerabile.Fãrã convingeri, fãrã idei (în afara celorîmprumutate ºi, de regulã, cinice), ei n-audispãrut niciodatã, indiferent de regim ºiindiferent de culoarea cravatelor. Ori acostumenlor. Care trebuie ºi pot sã fieschimbate ºi de douã ori pe zi.

Pe timpul vechiului regim, ei întruchi-pau pe acei voluntari activiºti (cu gura)miºunând impertinent prin faþa cabinete-lor Puterii, oferindu-se sã “munceascã”,pânã la sacrificiu, dar creându-ºi de obi-cei renume de buni “patrioþi”, de tovarãºide nãdejde, nu prin ceea ce ar fi intenþio-nat sã construiascã, ci prin delaþiune, tur-nãtorie ºi sfadã.

Dupã 1989, înlemniþi pentru o clipã de

spaimã, s-au recules iute ºi au inundat lite-ralmente toate culoarele vieþii politice ºi so-ciale, fãrã opþiuni doctrinare, ci numai înfuncþie de cantitatea prelevatã de câºtig ºi,desigur, de prostie a celor pe care urmausã-i serveascã. Cabotini din naºtere, sper-juri, întrucât nu intraserã în bisericã decâtspre a-ºi completa notiþele de denunþuri, lã-trãtori cu oareºice vânã, trãdãtori din fire(ai “prietenilor” sau “tovarãºilor” de drum),au reuºit scurt timp sã populeze zona atâtde cenuºie ºi împiestriþatã a politicului, dândo identitate gregarã unei clase, politice?, carede peste un deceniu nu reuºeºte sã li se sus-tragã. ªi nu reuºeºte tocmai fiindcã ei, rino-cerii, sunt cei care o alcãtuiesc în bunã mã-surã. Ei fac regulile. Ei decid cine cu cinemerge, cu cine vorbeºte, cine pe cine toar-nã, cine pe cine mituieºte etc.

Privind, mãcar o datã fãrã lehamite în jur,

acum, în plinã campanie electoralã, îi regã-sim peste tot: în toate formaþiunile, pe toatelistele, la toate întrunirile, la parastasuri ºiînmormântãri, la botezuri ºi sindrofii mai ale-se, atenþi sã nu le scape nimic, “gata sãdea totul” pentru Þarã, pentru Popor, pen-tru omul sãrac, dar, în realitate, mânaþi deun singur scop: al parvenirii. Cameleonici,sunt dificil de reperat ca atare. Au calita-tea (sau nãravul) ca, odatã pãtrunºi într-ozonã, fie ea doctrinã politicã sau un eºa-lon al Puterii, sã-i ia acesteia nu numaiculoarea, ci ºi nãravuri ºi tot. Atenþie, ausosit rinocerii. Spectacolul cel mare areloc cel puþin la patru ani. Totuºi, un dreptpe care ni l-am câºtigat dupã 1989, prin-tre puþinele, este acela de a le spune penume. Adicã rinoceri. Cu o condiþie, to-tuºi: sã-i putem recunoaºte. Ceea ce, aºacum anticipam, nu-i deloc uºor.

Au sosit rinoceriiAu sosit rinoceriiAu sosit rinoceriiAu sosit rinoceriiAu sosit rinocerii

Necesitatea de la care a pornitproiectul constã în faptul cã anualpeste 150 de tineri terminã Conser-vatorul, iar operele de stat scot foarterar la concurs un post pentru aceº-tia. Aºadar, urmãrind cum se dez-voltã conceptul de teatru indepen-dent, atât în Bucureºti, cât ºi în þarã,organizatorii doresc sã lanseze pescena culturalã ideea cã opera esteun domeniu în care segmentul in-dependent nu s-a manifestat încãdin lipsa de iniþiativã ºi de fonduri.Prin organizarea acestui festival sedoreºte expunerea ºi promovareatinerilor artiºti, dându-le ocazia sãiºi valorifice potenþialul ºi spiritulcreator într-un context mai liber.

Festivalul s-a deschis ieri cu o

Prima ediþie a „Opera Fringe Festival”,între 19-24 septembrie, în Bucureºti

Prima ediþie a „Opera Fringe Festival”, un festivalde tip unic in Romania care îºi propune sã încurajeze

atât tinerii artiºti cât ºi publicul sã aleagã o nouãalternativã, are loc între 19-24 septembrie, la Centrul

Cultural Casa Artelor din Bucureºti, prezentândspectacole de operã independente.

Conferinþã de presã ºi un spectacolrecital invitat. Pe durata celor ºaptezile de festival vor fi prezentate pu-blicului spectacolele înscrise în com-petiþie - spectacole din Bucureºti, Iaºiºi Cluj - urmând ca la finalul festiva-lului, în cadrul unei Galei sã fie pre-miate cele mai bune spectacole. Tot-odatã, la finalul festivalului, va avealoc o Conferinþã dezbatere a concep-tului de Operã Independentã. Aceastãconferinþã de final are rolul de a creao punte deschisã pentru noi colabo-rãri, dar ºi de a iniþia o comunicaredirectã între antreprenori culturali,regizori sau specialisþi în sectorulcultural ºi interpreþi, discuþie menitãsã genereze întrebãri ºi concluzii deambele tabere.

NICOLAE COANDEDe la o vreme citesc tot mai amuzat contorsionãri-

le psiho-lingvistice ale jurnalistului Ghilezan, cel careºtie la ce orã trebuie pus Regele pe Tron ºi de ce Þaranu meritã sã afle acest lucru. Din când în când, adicãfoarte des, mândria de a fi singurul royalist într-o chin-tã unde face ºi pe popa-prostu‘ ºi pe valetul desemnatsã serveascã una micã îi dã brânci sã dea proclamaþii-grafitti cãtre naþie, iar când subiectul e stors de zeamapatrioticã atacã vaste teritorii culturale. Cã Banatu-ifruncea ºtiam ºi noi, dar ce te faci când mucea ºtiecum se scrie în Oltenia ºi-n restu‘ þãrii: „Bãnãþeanulciteºte nemþeºte, cum scrie olteanul cu cioclodul hâr-

Despre o cugetare cu iz porcinDespre o cugetare cu iz porcinDespre o cugetare cu iz porcinDespre o cugetare cu iz porcinDespre o cugetare cu iz porcintia din haznaua din fundul curþii.”

Îl poftesc pe Marius Ghinghizhan pânã la Craiovasã vadã cu ochii-i holbaþi de dioptria ºtiinþei locul undechiar au scris cu „cioclodul” Sorescu ºi Ion D. Sîrbuºi-i promit cã vom muta haznaua în Dunãre, ca sã nu-i stricãm piparca cu care amuºinã atâtea fermentaþi-uni ale sudicilor emerdanþi.

Altminteri, vorba lui Arghezi (alt oltean care a scriscu objetu respectiv): „A, iatã ºi porcul. Bunã diminea-þa, porcule, ia dã-te niþel deoparte sã-þi curãþ murdã-ria. Murdãria dumitale îmi place: atâta ºtii, atâta faci ºinu te încurci cu idealuri mai sus de coada dumitalerãsucitã, ca sã le spurci.”

6 / cuvântul libertãþii marþi, 20 septembrie 2016actualitateactualitateactualitateactualitateactualitatePaginã realizatã de MARGA BULUGEAN

Producãtorii agricoli – persoanefizice autorizate sau persoane juri-dice - au la dispoziþie, astfel, infras-tructura ºi suportul celei mai maribãnci din România - BCR, pentru aobþine facilitãþi de finanþare pe ter-men scurt, în condiþii de cost avan-tajoase. BCR oferã capital de lucrude pânã la 90% din valoarea sub-venþiilor pe care fermierii urmeazãsã le încaseze de la APIA, în cadrulSchemei de platã unicã pe suprafa-

“Dezvoltarea agriculturii ºi susþinerea “Dezvoltarea agriculturii ºi susþinerea “Dezvoltarea agriculturii ºi susþinerea “Dezvoltarea agriculturii ºi susþinerea “Dezvoltarea agriculturii ºi susþinerea fermierilorfermierilorfermierilorfermierilorfermierilorreprezintã una dintre prioritãþile bãncii”reprezintã una dintre prioritãþile bãncii”reprezintã una dintre prioritãþile bãncii”reprezintã una dintre prioritãþile bãncii”reprezintã una dintre prioritãþile bãncii”

Insuficienta iluminare ºi sem-nalizare a trecerilor de pietoni, te-ribilismul unor ºoferi care con-duc cu vitezã exageratã, condu-cerea sub influenþa alcoolului,traversarea neregulamentarã,sunt cauze care au dus la creº-terea semnificativã a accidente-lor pe drumurile judeþene, in-clusiv pe trecerile de pietoni.„Totodatã, conditiile meteorolo-gice nefavorabile, cum ar fi cea-þa, ploaia sau ninsoarea, contri-buie în mod nefericit la aceastãstare de lucruri. Sunt unele loca-litãþi unde primarii nu îºi permitsã plãteascã iluminatul public, iaracest lucru agraveazã suplimen-tar lucrurile, înregistrându-se din

Miercuri, ora 14.00, în Salade consiliu a Universitãþii dinCraiova va avea loc conferinþade deschidere a proiectului„Evaluarea posibilitãþilor dedecongestionare a reþelei TEN-T în regiunea transfrontalierãRomânia-Bulgaria prin optimi-zarea transportului de marfã ºipasageri ºi dezvoltarea unuimecanism comun de îmbunãtã-þire a conexiunilor intermoda-le”. Evenimentul este organizatde Fundaþia GIEDD. Proiectul vacontribui la dezvoltarea genera-

Posibilitãþi de decongestionarea reþelei TEN-T în regiunea

transfrontalierã România-Bulgarialã economicã ºi socialã a regiu-nii transfrontaliere. O infrastruc-turã de transport ºi o conectivi-tate mai inteligentã, mai rapidã,mai sigurã ºi mai „verde” suntesenþiale pentru creºterea eco-nomicã ºi un nivel mai înalt deocupare a forþei de uncã. „Re-þeaua transeuropeanã de trans-port (TEN-T) urmãreºte con-struirea unei reþele de transportcare poate facilita fluxul de mãr-furi ºi de persoane într þãrileUE”, a subliniat Cristina Sîrbu,preºedinte executiv GIEDD.

Banca Comercialã Românã (BCR) a încheiat convenþii-le tripartite cu Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentruAgriculturã (APIA) ºi Fondurile de Garantare în scopulfinanþãrii capitalului de lucru pentru desfãºurarea activitã-þilor curente de cãtre beneficiarii schemelor de sprijin însectorul agricol, în campania din acest an.

þã (SAPS), Plãtilor Redistributive,Plãþilor pentru practicile agricolebenefice pentru mediu ºi climã, câtºi în cadrul Mãsurilor compensa-torii de dezvoltare ruralã aplicabilepe terenurile agricole.„Fermierii eligibili pentrusubvenþii se pot adresaoricãrei unitãþi din reþea”

“Dezvoltarea agriculturii ºi sus-þinerea fermierilor reprezintã una

dintre prioritãþile BCR în politicilenoastre de implicare ºi sprijin asectorului public. Fermierii vorregãsi în noi un partener de încre-dere, prompt ºi capabil sã le rezol-ve în timp util dosarele de finanþa-re pentru lucrãrile agricole. Bene-ficiarii au la dispoziþie întreaganoastrã reþea din þarã pentru a pu-

tea depune cererile ºi a accesa ca-pitalul necesar campaniei agricole2016” - Ioana Gheorghiade, Di-rector Finanþarea Infrastructurii ºiSector Public în cadrul BCR.

Fermierii eligibili pentru sub-venþii APIA se pot adresa oricãreiunitãþi din reþeaua BCR pentru ac-cesarea acestor tipuri de facilitãþi

de finanþare, în baza Adeverinþeide înregistrare fermier emisã deAPIA. Prin acest document, seconfirmã cã s-au efectuat con-troalele administrative asupra ce-rerii unice de platã depuse ºi cãbeneficiarii îndeplinesc condiþiilegenerale de acordare a sumelorcuvenite.

Un proiect de hotãrârepentru siguranþa pietonilor

Consilierul judeþean,Isidor Rãducea, a iniþiat unproiect de hotãrâre careare în vedere siguranþacetãþenilor ce folosesctrecerile de pietoni ampla-sate pe drumurile dinjudeþul Dolj, asta în condi-þiile în care în ultimaperioadã de timp, foartemulþi pietoni au fostaccidentaþi mortal, chiarpe trecerile de pietoni, iarºoferii implicaþi în accidentau invocat lipsa de vizibili-tate pe drumurile publice.

ce în ce mai multe accidente petrecerile de pietoni, în special încondiþii de noapte sau de vizibili-tate redusã”, a explicat IsidorRãducea motivele pentru care s-a gândit sã iniþieze un proiect deprevenire a accidentelor.Stâlpi de iluminat stradal de-alungul drumurilor publice

Mai exact, a iniþiat un proiectde hotãrâre care prevede ca îndreptul tuturor trecerilor de pie-toni amplasate pe drumurile ju-deþene sã fie montaþi stâlpi de ilu-minat stradal, cu lãmpi LED(light-emitting diode) ºi panourifotovoltaice, astfel încât sã-i ajuteatãt pe pietoni sã traverseze în

siguranþã, cât ºi pe conducãtoriiauto sã observe pietonii aflaþi întraversare. Liberalul Isidor Rãdu-cea, mai spune cã “acest proiectde hotãrâre poate fi pus în apli-care sub forma unui programmultianual, printr-un parteneriatcu unitãþile administrativ-terito-riale interesate, iar Consiliul Ju-deþean Dolj sã asigure finanþareaacestor lucrãri. Menþionãm cãacest proiect a fost implementatºi în alte zone ale þãrii, unde a datrezultate, ºi considerãm cã estenecesar sã fie introdus de urgen-þã ºi la nivelul judeþului Dolj”, aargumentat Isidor Rãducea, pro-iectul ce va fi luat în discuþie înºedinþa ordinarã de luna aceasta.

cuvântul libertãþii / 7marþi, 20 septembrie 2016 externeexterneexterneexterneexterne

ªTIRI

ªTIRI

Beijingul acuzã Tokyocã ar încerca sã creezeconfuzie în privinþa situaþieidin Marea Chinei de Sud

Autoritãþile de la Beijingacuzã Japonia cã încearcã sãcreeze “confuzie” în ceea cepriveºte situaþia din MareaChinei de Sud, dupã ce autori-tãþile nipone au anunþat cãurmeazã sã-ºi intensificeactivitatea în zonele maritimecontestate. Beijingul a denun-þat în mod repetat ceea ceconsiderã ca fiind ingerinþeleamericane ºi japoneze înMarea Chinei de Sud. Japoniaa anunþat cã va efectuamisiuni de patrulare comunecu forþele navale ale StatelorUnite ºi exerciþii navalemultilaterale cu statele dinregiunea Mãrii Chinei de Sudºi va ajuta statele din aceastãzonã sã-ºi îmbunãtãþeascãcapacitatea de reacþie navalã.Lu Kang, purtãtorul de cuvântal Ministerului chinez deExterne a declarat cã þãrile dinregiune au cãzut de acord cãsituaþia problematicã dinMarea Chinei de Sud trebuierezolvatã prin discuþii întrepãrþile implicate, iar China ºistatele din Asia de Sud-Esttrebuie sã coopereze pentru amenþine pacea ºi stabilitateaîn zonã. Oficialul chinez a maiafirmat cã Beijingul este fermdecis sã-ºi protejeze suverani-tatea ºi interesele maritime.Beijingul revendicã suprafeþemari din Marea Chinei de Sud,având dispute de ordin terito-rial cu Filipine, Vietnam,Malaysia, Taiwan ºi Brunei.

Bogaþii Chinei au ajutat bãncileeuropene sã strângã 14 miliardede dolari într-o singurã lunã

Apetitul bogaþilor Chinei dea-ºi diversifica portofoliile caresuferã din cauza yuanului slãbitajutã companiile financiareeuropene sã strângã capital ºisã se pregãteascã pentruurmãtoarea crizã. De la 1august, ºapte emitenþi au fãcutoferte pentru vânzarea deobligaþiuni Basel III în ºedinþe-le de tranzacþionare asiatice,bãncile europene strângând11,9 miliarde de dolari. HSBCHoldings a fãcut o emisiuneseparatã de titluri în valoare de2 miliarde de dolari în Taiwan.În primele ºapte luni, numaitrei astfel de emisiuni au fostdesfãºurate în Asia. BogaþiiAsiei, a cãror avere a depãºit-ope cea a nord-americanilor, aufost investitori majori la nivelglobal în obligaþiunile emise debãnci. Ei ºi-au întors faþa acumspre Europa, chiar dacã acþiuni-le creditorilor, precum cele aleDeutsche Bank, nu aratã binemomentan. “Investitoriiasiatici tind sã fie flãmânzidupã randamente ºi suntdispuºi sã-ºi asume riscuri maimari”, a spus Ben Sy de laJPMorgan din New York.

Armistiþiul de ºapte zile din SiriaArmistiþiul de ºapte zile din SiriaArmistiþiul de ºapte zile din SiriaArmistiþiul de ºapte zile din SiriaArmistiþiul de ºapte zile din Siriaa expirat ºi nu va fi prelungita expirat ºi nu va fi prelungita expirat ºi nu va fi prelungita expirat ºi nu va fi prelungita expirat ºi nu va fi prelungit

Armistiþiul de ºapte zile de-cretat de armata sirianã a expi-rat duminicã înainte de miezulnopþii ºi nicio prelungire a aces-tuia nu a fost anunþatã. StateleUnite ºi Rusia au anunþat încursul nopþii de 9 spre 10 sep-tembrie un acord în privinþaSiriei, ce prevedea o încetareaa focului începând de lunea tre-cutã. “La nivel practic, armis-tiþiul a eºuat ºi s-a încheiat”, acomentat un responsabil rebel,Zakaria Malahifji, ºeful birou-

lui politic al grupului Fastaqimdin Alep. El a adãugat cã trebu-ie vãzut dacã se poate face cevapentru a-l salva “la nivel teore-tic”. Aceasta a lãsat de aseme-nea sã se înþeleagã cã grupãrilerebele se pregãtesc pentru noiintervenþii militare. “Îmi imagi-nez cã în vitorul apropiat gru-pãrile vor trece la acþiune”, aspus el. Toate pãrþile implicateîn conflict au denunþat nume-roase încãlcãri ale armistiþiuluide cãtre partea adversã.

Francois Hollande: Franþa are nevoie de ºi mai multeFrancois Hollande: Franþa are nevoie de ºi mai multeFrancois Hollande: Franþa are nevoie de ºi mai multeFrancois Hollande: Franþa are nevoie de ºi mai multeFrancois Hollande: Franþa are nevoie de ºi mai multeresurse pentru a combate terorismulresurse pentru a combate terorismulresurse pentru a combate terorismulresurse pentru a combate terorismulresurse pentru a combate terorismul

Lupta împotriva terorismu-lui este un efort constant ºiFranþa trebui sã aloce ºi maimulte resurse pentru combate-rea acestui fenomen, a decla-rat preºedintele Francois Hol-lande, cu ocazia ceremonii decomemorare a victimelor aten-tatelor din Franþa. Preºedinte-le Hollande a declarat cã mã-surile antiteroriste sunt mai im-portante decât politicile econo-mice care au drept rol scãde-rea cheltuielilor pentru a înde-plini þintele de deficit. “Trebu-ie sã ne asigurãm cã acþiunilesunt susþinute ºi mã refer latoate mãsurile luate pentru pre-

vederea atacurilor, prevenireaºi oprirea lor. Este o luptã con-stantã ºi vom avea nevoie deºi mai multe resurse decât celedeja alocate”, a afirmat liderulfrancez. În Franþa, de la înce-putul anului 2015 ºi pânã as-tãzi, în urma atacurilor teroris-te ºi-au pierdut viaþa peste 230de persoane. În Franþa esteîncã în vigoare starea de urgen-þã instituitã dupã atentatele dela Paris, din noiembrie 2015.Autoritãþile au angajat mai mulþipoliþiºti, iar mii de militari ºiofiþeri de poliþie au fost desfã-ºuraþi pentru a proteja locaþiileconsiderate ca fiind sensibile.

Partidul preºedintelui Vladimir Putin,pe locul întâi în scrutinul parlamentar din Rusia

Partidul Rusia Unitã, al preºe-dintelui Vladimir Putin, se clasea-zã pe primul loc în scrutinul parla-mentar din Rusia dupã numãrareaa 90 la sutã din buletinele de vot.Partidul Rusia Unitã (conservator,centru-dreapta) a obþinut, con-form acestor rezultate prelimina-re, 54,2 la sutã din voturi, fiindurmat de Partidul Comunist(CPRF, extremã-stânga) care aobþinut 13,5 la sutã din voturi ºide Partidul Liberal-Democrat deextremã-dreaptã, cu 13,3 la sutãdin voturi. Potrivit Comisiei Elec-

torale Centrale, formaþiunea RusiaDreaptã (extremã-stânga) a obþi-nut 6,2 la sutã din voturi. Peste111,6 milioane de alegãtori ruºi aufost chemaþi duminicã la urne într-un scrutin care probabil va aveaca rezultat consolidarea controlu-lui partidului Rusia Unitã asupraDumei de Stat. Alegerile sunt con-siderate un test înaintea scrutinu-lui prezidenþial din 2018. 11 parti-de politice ºi 6.500 de candidaþi auparticipat la cursa electoralã pen-tru desemnarea celor 450 demembri ai Dumei de Stat.

Atentatul din New YAtentatul din New YAtentatul din New YAtentatul din New YAtentatul din New York:ork:ork:ork:ork:Un islamist de origineUn islamist de origineUn islamist de origineUn islamist de origineUn islamist de origine

afganã, dat în urmãrireafganã, dat în urmãrireafganã, dat în urmãrireafganã, dat în urmãrireafganã, dat în urmãrireUn islamist american de ori-

gine afganã, Ahmad Khan Ra-hami, este principalul suspectîn ancheta privind atentatul co-mis sâmbãtã searã în NewYork, anunþã primarul oraºului,Bill de Blasio. Poliþia a distri-buit imaginea individului în vâr-stã de 28 de ani, cerând publi-cului sã informeze autoritãþiledacã îl observã, avertizând cãislamistul nu trebuie abordatdirect, fiind “înarmat ºi peri-culos”. Cinci persoane au fostreþinute ºi sunt interogate, iaro alta este datã în urmãrire, încadrul anchetei privind bombe-le artizanale care au fost pla-sate în New York. Autoritãþilefederale au efectuat perchezi-þii în trafic ale “vehiculelor deinteres”, în cadrul anchetei dis-pozitivelor explozibile din zonaChelsea a cartierului Manhat-tan, oraºul New York. Oficialiai Poliþiei au declarat cã cel pu-þin cinci persoane sunt intero-gate. Aceºtia au declarat cã “unnumãr de indivizi” suspectaþi

cã ar avea legãturi cu explozii-le au fost luaþi în custodia Po-liþiei. Cei doi oficiali au doritsã-ºi pãstrezi anonimitatea pen-tru cã nu este autorizatã dez-vãluirea informaþiilor în cadrulanchetei în curs. Conform uneideclaraþii a Biroului Federal deInvestigaþii (FBI), niciunul dincei interogaþi nu au fost acu-zaþi de o infracþiune, iar inves-tigaþia este în curs. Potrivitunei surse guvernamentale,anchetatorii suspecteazã faptulcã existã mai multe persoaneimplicate în organizarea aces-tei explozii. Cei care investi-gheazã cazul au urmãrit case-tele de supraveghere, care su-gereazã acest fapt. Cel puþin 29de persoane au fost rãnite dupãce o bombã artizanalã a explo-dat sâmbãtã searã în zona Man-hat tan din oraºul americanNew York, autoritãþile desco-perind ulterior încã un dispo-zitiv exploziv. Explozia a avutloc în zona Chelsea din cartie-rul Manhattan.

marþi, 20 septembrie 20168 / cuvântul libertãþii administraþieadministraþieadministraþieadministraþieadministraþie

Grãdina Botanicã a fost inaugu-ratã oficial, ieri, de cãtre primaru-lui Craiovei, Lia Olguþa Vasilescu.În prezenþa rectorului Universitãþiidin Craiova, porf.univ.dr. CezarSpânu, a viceprimarului MihailGenoiu ºi a reprezentanþilor RA-ADPFL Craiova, Olguþa Vasilescua precizat cã este bucuroasã sãpoatã oferi publicului vizitator oGrãdinã Botanicã, reabilitatã înprofunzime, cu îmbunãtãþiri maimult decât necesare ºi cu costurinu foarte ridicate, lucrãrile fiindrealizate de angajaþii RAADPFL.

Situatã în partea de sud-vest aMunicipiului Craiova, între strãzile:C-tin Lecca – Obedeanu – Poporu-lui – Renaºterii – N. Titulescu – Ian-cu Jianu, pe o suprafaþã de aproxi-mativ 12,8 ha., Grãdina Botanicã,prin colecþiile vaste de o mare di-versitate, deþine un material biologicviu pentru studiu ºi cercetãri funda-mentale ºi aplicative. Vizitatorii suntîndemnaþi la reflecþii despre viaþaplantelor, despre importanþa lor ºtiin-þificã, economicã ºi culturalã, deameliorare a calitãþii vieþii ºi de pro-tejare a mediului înconjurãtor.

„Din lac, am scoscirca 60 de remorci de mâl”„Sigur cã Grãdina Botanicã nu

este pe deplin finalizatã, pentru cãsunt câteva specii rare de plante,ce au fost cerute de Universitateadin Craiova ºi trebuie achiziþionateprin licitaþie publicã. Probabil, un-deva în primãvara viitoare, vomavea o mare parte dintre aceste spe-cii. Unele sunt foarte rare ºi vor fiaduse de pe alte continente. Tot înaceastã perioadã vor trebui sã nevinã ºi plãcuþele de identificare ºtiin-þificã, ce vor fi puse lângã plante.În rest, Grãdina Botanicã este, înceea mai mare parte, refãcutã. ªiputem puncta câteva repere din ac-

Ieri, primarul municipiului Craiova,Lia Olguþa Vasilescu, a participat alãturide Rectorul Universitãþii din Craiova,prof.univ.dr. Cezar Spînu, la inaugurareaoficialã a Grãdinii Botanice „AlexandruBuia”. Trecutã printr-un proces complexde reabilitare, vizitatã de tot mai mulþicraioveni în ultima vreme, aceastã oazã deagrement ºi-a pãstrat statutul iniþial deinstituþie ºtiinþificã, didacticã ºi educati-

vã. În prezent, municipalitatea lucreazã laelaborarea unui regulament de vizitare, încare se va interzice accesul cu câini ºi bi-ciclete. În urmãtoarele zile, plãcuþele deindentificare a colecþiilor de plante se vorregãsi pe fiecare lot de material biologicviu. Municipalitatea admite cã, întregulproces de modernizare a fost o provocareserioasã pentru RAADPFL, dar cã, la fi-nal, rezultatele sunt cele aºteptate.

tivitatea de reabilitare. S-a decolma-tat lacul. A fost o muncã imensã aangajaþilor noºtri. S-au scos apro-ximativ 60 de remorci de mâl ºiplante, ce erau pe albia lacului. Apaîncã nu este limpede, pentru cã, aºacum ºtiþi, dureazã circa un an dezile, dupã încetarea lucrãrilor dedecolmatare, pânã sã se limpezeas-cã. S-a fãcut, aici, o pistã de aler-gare; pentru cã ne-am dat seama,încã din momentul în care s-a des-chis publicului, cã erau foarte mulþicraioveni, ce doreau sã alerge ºi ampreferat ca ei sã facã acest sport

doar în zona din spate ºi sã nu-ideranjeze pe cei care vin sã admiregrãdina. Este un lucru foarte bun,mai ales cã am vãzut cã, în fie-care dimineaþã, este plin de per-soane ce aleargã”, a declarat LiaOlguþa Vasilescu, primarul muni-cipiului Craiova.

Iarba nu trebuie cãlcatãMai este un loc de joacã, ce apare

în proiectul iniþial al profesoruluiAlexandru Buia ºi la care încã selucreazã, a mai precizat primarulCraiovei. „Cãutãm un loc adecvat,

pentru cã trebuie sã definitivãm înfuncþie de cui ne adresãm; fie doarcopiilor mici, adicã sub 10 ani; fietuturor categoriilor de public, încâtsã punem coºuri de baschet sauporþi de fotbal, ca sã joace ºi copiiiºi adulþii. Vom consulta ºi Universi-tatea din Craiova, pentru a vedeace preferã în acest sens. Mai estepuþin de lucru la podeþe. Aici trebu-ie sã fie amplasate sisteme de pro-tecþie, pentru a feri copiii de even-tuale cãderi în lac. Acestea vor fi,ca în parcul „Nicolae Romanescu”,din lemn. Am fãcut acest foiºor ja-

ponez, pentru cã, aici, în proiectuliniþial, era grãdina japonezã. Urmea-zã ca, în toamnã, sã aducem ºiplante specifice Japoniei. Anga-jaþii RAADPFL au muncit foartemult. A fost o provocare ºi pentruei, mai ales cã nu mai lucraserã laceva asemãnãtor. Chiar ºi culorilesunt bine alese. Foiºoarele japone-ze sunt foarte intens colorate, noiam preferat aceastã variantã. Deasemenea, am pus piatrã peste tot.ªi pentru susþinerea acestor maluride pãmânt, care se pot prãbuºi, darºi la intrarea principalã, unde era o

construcþie învechitã ºi deterioratãavând la bazã ciment. Universitateamai are de refãcut Sera. Acum,Grãdina Botanicã este deschisã pu-blicului ºi poate fi vizitatã pe 100%din întinderea sa. Mai sunt mici re-tuºuri, ce nu se fac neapãrat pânã lafinele acestui an. Poate dura ºi 2-3ani, pânã sã avem vegetaþia specifi-cã unei Grãdini Botanice. O vesteproastã pentru craioveni: nu vorputea sã intre în Grãdina Botani-cã, pe iarbã! Vestea bunã este cã, înparcul „Nicolae Romanescu”, undevom face recepþia în aceastã toam-nã, în mod sigur li se va permite cra-iovenilor sã calce pe iarbã”, a menþi-onat Lia Olguþa Vasilescu.

κi pãstreazã statutul universitarÎn discursul sãu, Rectorul Univer-

sitãþii din Craiova s-a referit la pãstra-rea statutului de Grãdinã Botanicãuniversitarã ºi a anunþat, în premierã,un demers al Universitãþii, ce va adu-ce la aceeaºi masã angajatori de top,absolvenþi ºi factori de decizie publi-cã localã, judeþeanã ºi regionalã.

„Am tot fost întrebat în ultimaperioadã de acest protocol dintrePrimãria Craiova ºi Universitatea dinCraiova, dacã se poate vorbi de ce-darea noastrã în favoarea munici-palitãþii. Eu zic cã pentru craioveni,iatã, este un lucru bun. În bazaacestui protocol, Grãdina Bota-nicã, ºi vreau sã subliniez, a rã-mas Grãdinã Botanicã universi-tarã ºi se va numi «AlexandruBuia». Universitatea din Craiovarãmâne, aici, prin serele pe care leare. Studenþii fac practicã. E ade-vãrat cã va trebui sã le refacem înviitorul apropiat, pentru cã existã undisconfort vizual, la cum aratã Grã-dina Botanicã acum ºi cum se pre-zintã aceastã serã. Colaborareanoastrã cu Primãria Craiova estedin ce în ce mai bunã. Specialiºtii

noºtri în peisagisticã, de la Faculta-tea de Horticulturã, lucreazã foartebine cu RAADPFL. Vom avea ºizone cu specii exotice. GrãdinaBotanicã, într-adevãr, aratã acum,aºa cum ar trebui sã arate demult.Craiovenii au o oazã de liniºte ºi defrumuseþe. ªi, orice lucru bine fã-cut va continua în ceea ce priveºteproiectele Universitãþii din Craiova ºiPrimãria Craiova. Suntem universi-tatea comunitãþii, suntem obligaþi sãparticipãm la toate proiectele Craio-vei ºi nu numai”, a declarat prof.u-niv.dr. Cezar Spînu, Rectorul Uni-versitãþii din Craiova. Sã mai punc-tãm cã, Sectorul Sere este amplasatîn apropierea sediului administrativºi este structurat pe 4 compartimente:sera culoar, sera plante suculente,sera plante tropicale ºi subtropicaleºi sera înmulþitor.

O premierã– Forumul Carierei!„În perioada urmãtoare, 12-13 oc-

tombrie, dupã deschiderea anului uni-versitar – doamnã primar, cu aceastãocazie, vã fac invitaþia oficialã pentruparticiparea la deschiderea anului uni-versitar – vor fi douã evenimente im-portante la Universitate: inaugurareaINCESA, acea infrastructurã decercetare în ºtiinþe aplicate, o in-vestiþie pe fonduri europene de 18milioane de euro ºi, o premierãpentru Universitatea din Craiova,– Forumul Carierei. O sã vedeþi an-gajatori, zeci de firme de top, oficiali-tãþi locale ºi regionale. Încercãm sãaducem primarii din cele cinci muni-cipii reºedinþe de judeþ din Oltenia,preºedinþii Consiliilor Judeþene dinOltenia. Pentru cã Universitatea dinCraiova va trebui sã-ºi regãseascãidentitatea, sã devinã polul de dezvol-tare al acestei regiuni, iar apoi ne vomgândi ºi la partea naþionalã ºi interna-þionalã”, ºi-a încheiat discursul Recto-rul Universitãþii din Craiova.

Paginã realizatã de VALENTIN CEAUªESCU

Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialGrãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialGrãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialGrãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialGrãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialGrãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialGrãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialGrãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialGrãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,Grãdina Botanicã „Alexandru Buia”,inauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficialinauguratã oficial

cuvântul libertãþii / 9marþi, 20 septembrie 2016 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate Paginã realizatã de RADU ILICEANU ºi LAURENÞIU CANÞÃR

La Copenhaga,mai multe biciclete decât cetãþeni

În Danemarca ciclismul este o aptitudine,precum vorbitul sau mersul în picioare. 50 lasutã din populaþia capitalei acestei þãri nordi-ce merge pe bicicletã ºi potrivit unor date sta-tistice numãrul acestora îl depãºeºte pe cel allocuitorilor. 63% din membrii Parlamentuluisosesc la Palatul Christiansborg, din cen-trul Copenhaga, pe bicicletã. În curricula ºco-larã, de la clasele mici existã prevãzute orepentru însuºirea exigenþelor de circulaþie ru-tierã. Paradoxal, numãrul kilometrilor parcurºicu metroul în Copenhaga este la jumãtateacelor parcurºi pe bicicletã. Un studiu al In-stitutului pentru Exerciþii ºi ªtiinþã înSport, din cadrul Universitãþii din Copen-

haga, pe 30.000 de persoane, atestã cã folo-sirea bicicletei reduce o serie întreagã de ris-curi, în comparaþie cu persoanele sedentare.Cotat drept oraºul bicicliºtilor, cu un ridicatnivel de trai, Copenhaga are peste 390 de ki-lometri de benzi pentru biciclete. Într-o im-presionantã reþea. Deja se vorbeºte de auto-strãzi pentru cicliºti ºi autostrada Copen-haga-Albertslund (22 kilometri), fãrã sema-foare, dar cu staþii de revizie, se va mãri.

Tot în capitala Danemarcei existã ºi ceamai circulatã pistã pentru biciclete din lume– Dronning Louise’s Bro. Pe aceasta cir-culã, zilnic, pânã la 40.000 de cicliºti.

În Copenhaga, numãrul bicicletelor ºi almopedelor a depãºit numãrul maºinilor per-sonale pe strãzile din oraº. Peste o treime dinlocuitori merg la serviciu pe bicicletã zilnic,celelalte 2 treimi folosesc transportul în co-

Cu întârziere mare, ciclismul amator câºtigã adepþi ºi în Cra-iova, dar ºi pe tot cuprinsul Doljului. ªi chiar dacã nu sunt mul-te la numãr, asociaþiile sportive de profil existente-„DauPeda-lã” ºi „Cycling Team”–îºi comensureazã deja activitatea mem-brilor printr-o agendã de acþiuni, tot mai robustã, comparabilãcu a altor asociaþii din þarã. Mai existã, însã, pe lângã asociaþiilemenþionate, un numãr, nu mare, de cicliºti amatori, care secunosc ºi respectã între ei. Pledoaria noastrã pentru ciclism ºicicloturism poate pãrea oarecum tardivã, deºi citându-l pe sirChris Hoy, multiplu campion olimpic ºi mondial, sportivul anu-lui în Marea Britanie în 2009, în „Cycling Weekly”, unde reco-mandã cu asiduitate aceastã opþiune, spre a avea o bunã formãfizicã, a controla stresul, a evita atacul cerebral, infarctul, obe-zitatea, depresia º.a.m.d. am fost stimulaþi în demersul nostru.O subliniere: chiar dacã nu suntem în Danemarca, Olanda sauGermania, þãri europene de referinþã în privinþa practicãrii ci-clismului, multe lucruri ar trebui realmente pe deplin clarifica-te, având în vedere recentul proiect de Hotãrâre de Guvern pri- O persoanã care merge pe bicicletã 6

ore/ sãptãmânã îºi diminueazã risculdecesului prin boli cardio-vasculare de 4ori comparativ cu riscul de deces pe carel-ar avea prin accidente rutiere (ki-fer.nd).

***Un studiu danez aratã cã persoanele

care nu merg pe bicicletã au un risc demortalitate cu 40% mai mare compara-tiv cu persoanele active. (van Loon &Broer, 2006)

***“Mi-a venit ideea în timp ce mergeam

pe bicicletã (n.r. – despre Teoria Relati-vitãþii)” – Albert Einstein.

***„Când moralul este scãzut, când zile-

le par întunecate, când abia dacã maimeritã sã speri, pur ºi simplu urcã pe obicicletã ºi ieºi la o plimbare pe drum

vind aprobarea Normelor metodologice referitoare la crearea,amenjarea ºi omologarea traseelor de cicloturism. Potrivit ac-tului normativ menþionat, pe lângã Consiliile Judeþene ar urmasã fie organizate „comisii judeþene de cicloturism, ca structurãfãrã personalitate juridicã, formate din reprezentanþi ai admi-nistraþiei publice, inclusiv de la structurile cu atribuþii în dome-niul amenajãrii ºi urbanismului, circulaþiei ºi siguranþei rutie-re”. Evidenþa cicloturiºtilor ar urma sã fie þinutã de cãtre Con-siliul Judeþean, iar la nivel naþional de autoritatea publicã cen-tralã în domeniul turismului. Cãile de comunicaþie de interespublic, incluse în ciclotrasee, sunt deschise accesului public pen-tru bicicliºti, indiferent de proprietarul sau administratorul cãiide comunicaþie ºi de tipologia acesteia. Cum suntem în faþaunui proiect de hotãrâre a cãrei materializare se tergiveseazãsine die, în traficul rutier bicicliºtii sunt în continuare priviþi, cuostilitate, de conducãtorii auto ºi nu numai. Respectul, dar ºiînþelegerea, pentru bicicliºti se formeazã anevoios. ªi aici nedeosebim radical de cei cu care ne place sã ne comparãm.

mun sau maºinaproprie. Autoritãþilelocale sporesc ande an numãrul ºilungimea liniilorpentru biciclete. Sãnu scãpãm din ve-dere cã de la clase-le mici la cele avan-sate, elevii merg laºcoalã pe biciclete.

Pasiunea funcia-rã a danezilor pen-tru mersul pe bici-cletã este fabuloasãºi nu uºor de înþe-les. Paradoxal, niciîn anotimpul rece nu se renunþã la biciclete.Indiscutabil, este o altã lume, mult mai aºe-zatã, mult mai calmã în gesturi, cu mai multãvocaþie pentru miºcare, care deþine o tradiþiede-a dreptul notabilã în aceastã privinþã.

ªi totuºi în Craiova...N-am putea vorbi de o indiferenþã frapantã

a administraþiei publice locale faþã de bici-cliºti. Existã un velodrom în Parcul „Roma-nescu”, mai mult sau mai puþin „exploatat”.Existã marcaje pe anumite artere de circula-þie. Existã discuþii. Dar suntem încã departede atingerea unui deziderat, compatibil cuceea ce existã în alte þãri europene. Poate cãîn momentul în care actul normativ, menþi-onat în preambulul acestei pagini, va deveniviabil, vom ºti mai bine cum stãm. O idee,nu lipsitã de interes, ar putea fi închidereacirculaþiei rutiere, la sfârºitul sãptãmânii, peBulevardul „ªtirbei Vodã”, oferind astfelbicicliºtilor, de toate vârstele, un traseu si-gur. Dar, fireºte, pot exista ºi alte pãreri, careinventariate, ar avea menirea de a ne apropiade lumea civilizatã, fiindcã, deocamdatã,suntem în teritoriul comediei româneºti „Vincicliºtii!” (1968), în regia lui Aurel Miheles.

O rutã la îndemânã, pentru iubitorii de ci-clism ºi plimbãri în aer liber, poate deveni Cra-iova-Cârligei-Bucovãþ-Balta Verde, apt a fiparcurs, în ritm alert, în circa o orã, accesibilcelor care au biciclete tip MTB. De asemenea,un alt traseu, acesta pe ruta Craiova-Breas-ta- Predeºti- Brabova- Seaca de Pãdure-Carpen Cleanov- Verbiþa- Pleniþa-Orodel-Cornu- Vârtop- Plopºor- Sãlcuþa-Terpezi-þa, dus întors, destul de agreabil, poate arãta ºice peisaje plãcute are Doljul.

De altfel, în ultimii ani, ºi în capitala Olte-niei, ciclismul atrage, cum spuneam, tot maimulþi tineri, ispitiþi ºi de performanþe, dar înprimul rând de efectele benefice ale acestuisport.

Oltenia vãzutã din ºaua bicicleteiMarin Sorescu a vãzut Craiova din car,

pe dealul ªimnicului, cu mulþi ani în urmã.

Cum o descrie, se ºtie deja. Din ºaua bici-cletei, vã garantãm, este altceva. Meritã vã-zute toate împrejurãrile Bãniei, mai ales cãîn condiþiile actuale de trafic, cicloturismulde ºosea, de lungã distanþã, este o activitateriscantã. Aºadar, mult mai atractivã devinereþeaua de drumuri comunale, agricole, fo-restiere, de poteci ºi chiar unele ºosele trans-carpatice. Nu doar din punct de vedere spor-tiv ci, cum spuneam, ºi al peisajelor inegala-bile vãzute, bineînþeles, din ºaua bicicletei.La categoria „mari traversãri”, pe lângãTransfãgãrãºan, existã trasee interesanteprecum Transalpina, ce traverseazã MunþiiParâng, pe ruta Novaci – Rânca – ObarºiaLotrului – Oaºa – Sebeº sau în Banatul Mon-tan, în masivele Semenic, Nemanu, Aninei,Almãjului, Locvei, Cernei si Þarcului.

Pentru a veni în sprijinul amatorilor de ci-clism, Administraþia Parcului Naþional Buila-Vânturãriþa a lansat un site de prezentare cu-prinzãtor al ariei naturale, unde informaþiilepentru cei care îl viziteazã pe bicicletã abundã.Pe harta interactivã (http://hartainteractiva.ol-tenia-biking.ro/) sunt prezentate diferite infor-maþii privind cele 13 trasee desemnate (10 pen-tru mountain bike, de diverse dificultãþi, ºi 3pentru cicloturism). Informaþiile afiºate cuprind

un profil al traseului, lungimea, panta medie,maximã, diferenþa de nivel, precum ºi altitudi-nile de pe parcurs. Iatã ºi câteva trasee ce potfi parcurse în zonã: Traseu de cicloturismHorezu – Vaideeni (Horezu – Vaideeni – Iz-voru Rece – Mariþa – Cerna – Rugetu – Mo-geºti – Slãtioara – Mãldãreºti - Horezu), Tra-seu MTB „Cheia” - grad de dificultate DI-FICIL Satul Valea Cheii – Schitul Iezer – ValeaCheia – Cantonul Comarnice – CurmãturaStogºoare – ªaua Hãdãrãu – Vârful Cãprãrea-sa – Muntele Stâna Bãtrânã – Vârful Gera (1886m) – retur, Traseu cicloturism „Oltenia desub Munte” Rm. Vâlcea – Vlãdeºti – ValeaOlãneºti – Pãuºeºti-Mãglaºi – Pârâul Debrãdet

– Satul Neghineºti – Satul Popeºti – DealulDeluºelu – Satul Dobriceni – Dealul Dobriceni– Satul Bãrbãteºti – Dealul Costeºti – Satul Pie-treni – Culmea Stogu – Mãnãstirea Bistriþa –Bistriþa – Dealul Neagota – Romanii de Jos –Horezu – Vaideeni – Izvoru Rece – Mariþa –Cerna – Rugetu – Mogeºti – Slãtioara – Mãl-dãreºti – Horezu – Bogdãneºti – Costeºti – Ne-gruleºti – Bârzeºti – Pietrari – Bãile Govora –Govora Sat – Gãtejeºti – Satul Teiuºu – Ocniþa– Ocnele Mari – Rm. Vâlcea.

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!

Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:Ciclismul amator:numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!numai ºi numai efecte benefice!

marþi, 20 septembrie 201610 / cuvântul libertãþii socialsocialsocialsocialsocial

La dezbaterea „neªansa adulþilorcu autism în România”, din cadrulColocviilor „Oamenii Timpului”, auconfirmat prezenþa Luminiþa San-du – psiholog, vicepreºedinte al Aso-ciaþiei Naþionale pentru Copii ºi Adulþicu Autism din România (ANCAAR),filiala Craiova, Cristina Liberis –manager regional al Campaniei „Oa-menii Timpului” pentru Bucureºti,Iuliana Gheorghe – inspector despecialitate în cadrul Inspectoratuluiªcolar Judeþean Dolj, Claudia Mã-ciucã – psiholog, ºef serviciu Eva-luare Complexã a Copilului, DirecþiaGeneralã de Asistenþã Socialã ºi Pro-tecþia Copilului Dolj, dr. MihaelaSava – medic primar epidemiolog,

„neªansa adulþilor cu autism în România”,„neªansa adulþilor cu autism în România”,„neªansa adulþilor cu autism în România”,„neªansa adulþilor cu autism în România”,„neªansa adulþilor cu autism în România”,în dezbatere la Craiovaîn dezbatere la Craiovaîn dezbatere la Craiovaîn dezbatere la Craiovaîn dezbatere la Craiova

Biblioteca Judeþeanã „Alexan-dru ºi Aristia Aman” gãzduieºte as-tãzi, de la ora 11.00, sub egida Cam-paniei „Oamenii Timpului”, dezba-terea „neªansa adulþilor cu autismîn România”. Discuþiile se vor axape accesul egal la educaþie, tranzi-þia de la statutul de copil la cel deadult, impunerea drepturilor civi-le ºi modalitãþile de protecþie a per-soanelor cu tulburare în spectruautist. Seara, de la ora 19.00, la Fi-larmonica „Oltenia” va avea loc un

concert caritabil susþinut de pia-nista Raluca ªtirbãþ, alãturi deOrchestra de Camerã a instituþiei,condusã de dirijorul Ivan Iliev.Aflatã la a III-a ediþie, Campania„Oamenii Timpului” rãsplãteºteprofesioniºti din România, Repu-blica Moldova, Cernãuþi ºi Diaspo-ra care au contribuit decisiv la dez-voltarea culturalã ºi instituþiona-lã a spaþiului public românesc, înspiritul valorilor proprii unei so-cietãþi democratice.

Astã-searã, de la ora 19.00, în sala Filarmonicii„Oltenia” are loc un concert caritabil în beneficiul Centru-lui de Zi „Doctor Innocenzo Fiore” pentru RecuperareaCopiilor ºi Tinerilor cu Autism din Craiova. Susþinut depianista Raluca ªtirbãþ, alãturi de Orchestra de Camerã ainstituþiei (dirijor: Ivan Iliev), concertul propune spreaudiþie Suita St. Paul, op. 29, nr. 2 de Gustav Holst;Simfonia nr. 25 în sol minor, K. 183 ºi Concertul nr. 20 înre minor pentru pian ºi orchestrã, K. 466 de WolfgangAmadeus Mozart.

Întâlnirile pianistei Raluca ªtirbãþ (membrã a JuriuluiNaþional al Campaniei „Oamenii Timpului”, categoriaSocietate civilã) cu publicul vor avea loc pe parcursulcelei de-a doua pãrþi a lunii septembrie ºi începutul luniioctombrie. Turneul Naþional a început pe 15 septembrie,la Constanþa, ºi va continua la Cluj-Napoca (22 septem-brie), Bucureºti (4 octombrie), Piatra Neamþ (7 octom-brie), Iaºi (8 octombrie) ºi Suceava (9 octombrie).

Direcþia de Sãnãtate Publicã Dolj, Ioa-na Stoian – director executiv, S.C.Administraþie Publicã ºi AsistenþãSocialã Craiova. Moderator este Si-mona Muºuroi, jurnalist TVR Cra-iova, manager regional al Campaniei„Oamenii Timpului”.

«Într-o lume în care sistemul devalori are valenþe de multe ori re-probabile, consider Campania „Oa-menii Timpului” o importantã calede promovare a frumosului din ju-rul nostru. Suntem de multe ori în-conjuraþi de oameni valoroºi, ade-vãrate exemple demne de urmat, pecare însã nu-i vedem, fiind asaltaþide non-valori. M-am alãturat Cam-paniei pentru a ajuta la descoperi-

rea ºi creºterea vizibilitãþii acestoroameni. Cred cu tãrie în putereaexemplului ºi consider cã acestaeste cel mai important aspect al pro-iectului „Oamenii Timpului”», spu-ne Alina ªerban, manager regionalal Campaniei pentru Craiova.

Colocviile „Oamenii Timpului”,moderate ºi gândite special pentrucomunitãþile în care activeazã decãtre managerii regionali, vor con-tinua la Cluj-Napoca (22 septem-brie), Sibiu (24 septembrie), Bucu-reºti (4 octombrie), Piatra Neamþ(7 octombrie), Iaºi (8 octombrie),Suceava (9 octombrie) ºi Timiºoa-ra (15 octombrie).

MAGDA BRATU

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

Parohia „SfântulNicolae” – Brânduºadin Craiova vaorganiza duminicã, 25septembrie, a VII-aediþie a „TârguluiJucãriilor”. Acþiunease va derula dupãoficierea SfinteiLiturghii, în curtealãcaºului de cult(strada Brânduºa nr.12), între orele 11.00ºi 18.00. Acþiuneafilantropicã are dreptscop colectarea defonduri ºi jucãrii /jocuri pentru copiidezavantajaþi social.

«Cu toþii avem acasã jucãrii care nu maisunt folosite de copiii noºtri, fie pentru cãau prea multe, fie pentru cã au crescut.Jucãriile pot fi „readuse la viaþã” ºi pot fifolosite de alþi copii. Puteþi dona orice felde jucãrii, aflate în stare bunã de funcþio-

„Târgul Jucãriilor”,la Biserica Brânduºa

Copiii Centrului social „Aripi de Lumi-nã” al Arhiepiscopiei Craiovei au fost im-plicaþi în aceastã perioadã într-un ampluprogram recreativ ºi educaþional, care s-aaxat pe activitãþi derulate în colaborare cuinstituþii de culturã craiovene.

Cu acest prilej, elevi ai ªcolii Gimna-ziale ,,Eliza Opran” din Iºalnita, ai ªcoliiGimnaziale – Robãneºtii de Jos, res-pectiv ai ªcolii cu clasele I-VIII –Ghindeni, beneficiari ai Centruluisocial „Aripi de Luminã”, au parti-cipat la ateliere de creaþie, la Secþiade Etnografie a Muzeului Olteniei,sub coordonarea Costinelei Iacob,au vizionat filme educative, au vizi-tat Grãdina Botanicã, unde au luatparte la acþiuni recreative, sub în-drumarea specialiºtilor Centrului.

«Toate aceste activitãþi au oferitcopiilor oportunitãþi de a se dezvol-ta, de a descoperi care le sunt apti-tudinile ºi talentele, de a se mani-festa într-o manierã creativã ºi ex-presivã, constituind experienþe deînvãþare creative, consistente, re-levante. Profesorii ºi pãrinþii copii-lor selecþionaþi au fost informaþi cuprivire la serviciile oferite de Cen-trul „Aripi de Luminã” în cadrulunor prezentãri Power Point, ce auavut loc în cele trei ºcoli din mediulrural. Variind activitãþile, copiii s-au bucurat pe deplin de timpul pe-trecut împreunã, împãrtãºindu-ºitotodatã proiectele, întâmplãrile, jo-curile pe care le-au experimentatla ultima întâlnire», a declarat Re-nata Bãnescu, psihopedagog la Cen-trul social „Aripi de Luminã”.

Program recreativ ºi educaþional pentrucopiii Centrului social „Aripi de Luminã”

Copiii din cadrul ºcolilor partenere,care au participat la activitãþile desfã-ºurate în cadrul Centrului „Aripi deLuminã”, au beneficiat de transportgratuit. De asemenea, cu prilejul înce-perii noului an ºcolar, elevii acestorunitãþi de învãþãmânt au primit rechi-zite ºcolare.

nare. Pot participa toþi cei doritori. Condi-þiile participãrii sunt simple: jucãriile, odatãaduse la „Târgul Jucãriilor”, se considerãdonate parohiei noastre. Este bine sã fiecurate. Puteþi aduce ºi jocuri, cãrþi decolorat ºi altele asemenea. Toþi cei prezenþila bisericã în ziua de 25 septembrie pot

achiziþiona una sau maimulte jucãrii», a declaratpr. Gabriel Sorescu,parohul Bisericii „SfântulNicolae” – Brânduºa.

O parte din jucãrii va fidonatã pentru copiii dinsecþiile de Oncologie aleSpitalului Judeþean deUrgenþã din Craiova ºicopiilor din mai multegrãdiniþe din mediul rural,judeþele Dolj ºi Gorj.

cuvântul libertãþii / 11marþi, 20 septembrie 2016 culturãculturãculturãculturãculturã

Gânditã ºi realizatã de restaura-torii craioveni cu scopul declaratde a satisface gustul de frumosdeopotrivã al publicului avizat, câtºi al vizitatorilor de toate vârstele,expoziþia temporarã „Salonul Na-þional de Restaurare 2016 – GalaRestaurãrii Româneºti” „consti-tuie o incursiune valoricã de iden-titate naþionalã, culturã ºi civiliza-þie româneascã, în vastul patrimo-niu naþional, ce trebuie descifratãîn dublã cheie: transfer cãtre ge-neraþiile viitoare a bunurilor de pa-trimoniu mobile dar ºi valorizarea muncii restauratorilor ºi conser-vatorilor fãrã de care supravieþui-rea colecþiilor muzeale nu ar fi po-sibilã”, potrivit unui comunicat depresã al Muzeului Olteniei.

Obiecte variate specifice resta-urãrii ceramicii, sticlei sau alabas-trului (ceramicã specificã neoliti-cului – Cultura „Cucuteni”, bron-zului – Cultura „Gârla Mare”, vasede lut din perioada da