igiena-rez

8/18/2019 IGIENA-REZ

1/43

1. Infuenta asupra organismului a modicariiconcentratiei bioxidului de carbon din aerulatmoseric

• Afecteaza starea de sanatate cand presiunea CO2creste atat de mult incat impiedica trecerea gazuluidin sangele venos in alveola pulmonara pentru a eliminate

• In urma acestui fapt rezulta o crestere a CO2 insange ( hipercapnie)

• Simptomele sunt: accelerarea respiratiilor cianoza si

dezechili!rele acido " !azice• #a o concentratie de 2$% apare moartea

fulgeratoare prin inhi!area centrului respirator

2. Infuenta asupra organismului a modicariipresiunii partiale a azotului in aerul atmoseric

- la cresterea presiunii atmosferice atunci cand seco!oara su! nivelul marii respectiv cu cate o atmosfera

pentru ecare &$ m ( scafandriipescuitori de perle)

' ca urmare a solvirii sale mai crescute in sange sedepoziteaza in tesuturi mai ales cele !ogate in lipide( adipos nervos)

' ca manifestare apare narcoza hiper!ara( !etiaadincurilor) cu 2 faze ( de ecitatie si de inhi!itie)

' simptomatologia: hiperreectivitatenelinisteagitatieapoi adinamiesomnolenta !radicardie!radipnee apoi hiporeectivitate pana la lipotimie

" revenirea la suprafata poate determina aparitiaem!oliilor gazoase


2/43

' simptomele sunt: dureri articulare si muscularefurnicaturi in mem!re hiperestezie cutanata emzemsu!cutanat pareze

3. Actiunea radiatiilor luminoase asupraorganismului

' la nivelul tegumentelor neacoperite si epuse la luminapot produce eritem prurit edem si uneori vezicule ce potulcera fenomene ce sunt insotite de cefalee greatafe!ra dureri oculare

' la nivel ocular " lumina intensa determina

fototraumatism retinian manifestat prin aparitia deimagini stralucitoare in campul vizualscotom centralree de inchidere a pleoapelor iar in epuneri prelungitescaderea acuitatii vizuale si ingustarea campului vizual

' iluminatul sla! duce la scaderea capacitatii de muncazica si intelectuala

4. Deniti enomenul de aclimatizare. ituatii incare se poate produce

! *rin aclimatizare se intelege totalitatea modicarilorfunctionale si organice care se produc in organism latrecerea dintr'un climat in altul modicari care aparin procesul de adaptare la climatul respectiv

! *rocesele de aclimatizare au loc in cazul trecerii unorpersoane sau grupuri de persoane dintr'un teritoriugeograc in altul cu conditii climaterice diferite

! +e asemenea au loc si in cazul epunerii in procesulde munca la factorii zici meteorologici diferiti de ceila care organismele sunt adaptate ( munca in atelierecalde si reci)


3/43

".#aracterizati situatia de $iciere a aerului

,icierea aerului reprezinta modicarea proprietatilor ziceale aerului in cazul unor spatii inchise supraaglomerate si

prost ventilate( incaperi de locuitSali de clasa)• In spatiile prost ventilate si supraaglomerate creste

temperatura aerului prin cresterea eliminarii decaldura la suprafata corpului ca si prin aerul epirat

• Creste umiditatea aerului prin cresterea secretiilorsudorale

• ,iteza curentilor de are e redusa pana la a!senta

datorita proastei ventilatii

%.&aniestari din partea organismului intr-un aer$iciat

Sunt de 2 tipuri " acute si cronice

• &aniestari acute:apar cand organismul esteintrodus !rusc intr'un spatiu cu aer viciat si constau

in transpiratii a!undente senzatii intense de seteuscarea mucoaselor cefalee ameteli greata varsaturi diminuarea capacitatii de concentrarelipotimie

• &aniestari cronice: apar in conditii de vietuireindelungate in spatii supraaglomerate si prostventilate

• Sunt afectate procesele de termoregolare aleorganismului scazand rezistenta la infectii sicrescand predispozitia la afectiuni de tip respirator sicutanat

• #a copii care locuiesc in asemenea spatii s'aconstatat o intarziere in dezvoltarea neuropsihica


4/43

'. Aprecierea microclimatului care asiguraconortul termic al organismului

-otiunea de microclimat e denita de cei . factori zici ai

aerului care intervin in procesul de termoregolare aorganismului

Acestia sunt:

' temperatura care se determina prin metodatermometrica cu termometru cu alcool sau mercur demaima si de minima cea ideala ind intre &/ " 22 gradepana la 20 grade

' umiditatea aerului : se determina umiditatea relativacare reprezinta raportul procentual dintre umiditateaa!soluta si maima1 Aparatul se numeste higrometru sauhigrograf

' valoare umiditatii relative tre!uiesa e intre 3'03%

' curentii de aer: se determina atat directia cat si viteza

' radiatiile calorice: se masoara temperatura peretilor darsi a suprafetelor din incapere

' aparatul este actinometru

(.Aprecierea gradului de $iciere a aerului

- se realizeaza prin masurarea ecarui factor zic alaerului din incaperea respectiva

' in momentul compararii cu normele se constataa!aterile

' metoda necesita multa aparatura

' in mod curent gradul de viciere se realizeaza prinmasurarea concentratiilor de CO2 din incapere


5/43

' metoda: cu pompa aspirorespingatoare si !alon de sticla

). #ercetarea starii de sanatate a populatiei intr-ozona poluata

- se realizeaza prin 2 metode:

&14etoda eperimentala investigando'se efecteleagentilor poluanti asupra plantelor si animalelor

21 4etoda epidemiologica realizata prin:

a) studii statistice: se cerceteaza mor!iditatea simortalitatea inregistrata in randul populatiei din zona pe

!aza datelor oferite de unitatile sanitare!) studiul clinic si paraclinic epidemiologic care consta inchestionarea unui lot din randul populatiei din zonarespectiva urmarindu'se identicarea unor simptome cear putea avea legatura cu agentii poluanti

1*. Indicatori bacteriologici de contaminare aaerului+ nominalizare si semnicatie,

Cei mai utilizati indicatori sunt5

1 -r1 total de germeni care se dezvolta la 6 grade sauora mezola din aer1 Sunt germeni de originenazofaringiana dar si de pe suprafetele tegumentare1

-orme:se admit :

su! 23$$ germeni7m aer in incaperi o!isnuite( delocuit!irouri)

su! &3$$ in institutii pt copii

su! $ in saloane nou nascuti

su! &3$ in salile de operatii nasteri


6/43

su! /$ in Sali speciale( neurochirurgie)

2 -r de sterptococi hemolitici din nr total de germeni dinaer1 Sunt de origine nazofaringiana !ronsica !ucala si

indica prezenta in incaperi a !olnavilorSe admit &'2 streptococi emolitici la &$$ germeni dardoar in incaperi o!isnuite1 -u se admite prezentastreptococilor emolitici in restul inaperilor

3 -r de stalococi din aer provina din caile respiratorii sitegumente si arata prezenta !olnavilor cu aceastaafectiune

-u se admite prezenta stalococilor in nici un fel deincaperi

4 -r de germeni coliformi din aer

Sunt germeni de origine intestinala si nu se admiteprezenta lor in nici un fel de incapere

11. #ai de patrundere a poluantilor in organism in

unctie de caracteristici*oluantii sunt:

1 ' suspensii si aerosoli ( particule lichide sau solide cudimensioni cuprinse intre &$$ si $$$&milimicroni1Acestea patrund in organism eclusiv pe calerespiratorie

2 " gazele si vaporii iritanti au dimensioni mai mici de

$$$& milimicroni formand o dispersie moleculara in aer1*atrund in organism atat pe cale respiratorie cat si pecale digestiva si cutanata

12. Actiunea poluarii aerului asupra organismului

oluarea poate provoca o actiune : 'directa


7/43

' indirecta

Actiunea directa poate determina tipuri de efecte

• 8fecte acute: se datoreaza epunerii organismului la

concentratii foarte ridicate de poluanti si semanifesta e prin intoicatii acute e prindecompensarea unor afectiuni de9a prezente

• 8fecte cronice: se datoreaza epunerii indelungate laconcentratii moderate de poluanti si pot produceleziuni la nivelul unor organe sau tesuturi ca in cazulplum!ului mercurului zincului1Acestea pot

reversi!ileinsa daca epunerea este continua potdeveni ireversi!ile

• 8fecte tardive: se caracterizeaza prin latenta deaparitie a fenomenelor patologice pe perioade cepoate cuprinde decenii( efecte cancerogene)

Actiunea indirecta a poluarii se realizeaza prin intermediulapei solului vegetativi si animalelor supuse poluarii

13 &etode sanitare de pre$enire a poluarii aerului

Sunt cele sta!ilite de organismele medico'sanitare siconstau in sta!ilirea criteriilor privind calitatea aeruluiprecum si ela!orarea normelor de calitate

Sta!ilirea criteriilor privind calitatea erului porneste de laconceptia ca prezenta in aer a unor su!stante straineeste inevita!ila dar tre!uie cunoscute limitele de nocivi

tateIn acest sens s'au sta!ilit urmatoarele praguri:

• *ragul efectului nul


8/43

• *ragul de nocivitate sau toicitate la care se producmodicari ziopatologice la nivelul organismului

• *ragul de urgenta la care se constata cresterea

mortalitatii si7sau mor!iditatii-ormele sanitare de calitate a aerului sunt de faptlimitele de concentratii ale agentivo poluanti in aer astfelincat sa nu creeze disconfort sa nu modice mediul si sanu altereze starea de sanatate

14.#lasicarea aerosuspensiilor contaminate

Se disting urmatoarele categorii de aerosuspensii

contaminate

1 *icaturi de secretii: au origine nazofaringiana !ronsicasi !ucala si a9ung in aer in timpul actelor ziologice audimensioni de &$$ milimicroni

2 -ucleii de picatura au aceiasi origine dar au dimensiunimai mici de &$$ milimicroni

3 *raful !acterian format din particule de praf pe careadera picaturile de secretie nuclei de picatura dar si deper anile infectate suprafetele corpului de9ecte etc

1". &asuri de combatere a contaminarii aerului

Sunt categorii de masuri

1 4asuri legislative: reprezentate de ordine instructiuninorme legi

2 4asuri medicale: sunt ela!orate de organisme medico'sanitare si constau in sta!ilirea criteriilor privind calitateaaerului si ela!orarea normelor de calitate

3 4asuri tehnico' administrative sunt luate de institutiileemitatoare de age!ti poluanti si au drept scop reduce rea


9/43

concentratiei poluantilor pana la nivel deC4A( Concentratie minima admisa)

Constau in :' utilizarea com!usti!ililor cu ardere completa

• Amplasarea zonelor industriale in afara localitatilor

• Amena9area unor perdele verzi sau a unor suprafetede apa in centrul poluat si zona industriala

• +otarea inteprinderilor poluante cu ltre de captare

• +iri9area circulatiei auto intense pe centuriperiur!ane

Cele mai eciente si deci utilizate sunt ventilatiacuratentia dezinfectia

,entilatia:este ecienta daca se respecta cele marimi:volumul ventilatie coecient ventilatiecu!a9ul deaer

Curatenia:este ecienta daca se respecta metodele recomandate in special in unitatile saniitare de orice tip in

unitatile alimentare si in colectivitatile de copii

+ezinfectia care se poate realiza prin metode zice sichimice

4etodele zice se !azza pe actiunea !actericida a ratelo,

4etodele Chimice constau in utilizarea de solutii vaporisau aerosoli care contin clor activ( var cloros cloramina

1%. Importanta cunoasterii actorilor de mediu cueect sanogen si a actorilor cu eect patogen

actorii sanogeni/sunt factorii care au o actiunefavora!ila asupra sanatatii iar cunoasterea lo reste


10/43

importanta pentru a folositi in pastrarea si promovareasanatatii

;actorii cu efect patogen sunt factorii care au o actiune

nefavora!ila asupra sanatatii determinand produce rea!olilor1Cunoasterea l reste importanta pentru a inlaturati diminuati sau limitati in actiunea lor negativaasupra sanatatii

1' Deniti normele sanitare ca masuri medicaleutilizate de igiena pentru a realiza o supra$eg0eresanitara ecienta

-ormele sanitare sunt limite admise ale concentratiilorsau nivelurilor diferitilor factori de mediu astfel caacestea sa nu eercite efecte nocive asupra organismului

In ma9oritatea cazurilor aceste limite suntconcentratiimaime admise(C4A) si se refera lasu!stante toice radiatii ionizante

1( eactia organismului la actiunea locala arigului

! 8ste inuenta de o serie de factori ca activitateamusculara durata epunerii capacitatea determoregolare a organismului starea de sanatate denutritie im!racamintea

! Se manifesta prin pareste zii senzatie de amortealaa degetelor furnicaturi intepaturi scadereasensi!ilitatii cutanate de la hipoestezie la anesteze

! neori se inregistreaza pareze de nerv facial sinevralgii de trigemen

! neori pot aparea degeraturi cu diverse grade degravitate


11/43

1). eactia organismului la actiunea generala arigului

• Actiunea generala a frigului asupra organismului se

manifesta printr'o senzatie dezagrea!ila de frig cufrisoane dureri musculare viiin special retro'cervicalreee eagerate poliurie disurie tachicardietensiune arteriala crescuta si o temperatura acorpului normala sau usor crescuta

• +aca epunerea continua urmeaza o faza de epuzirecu hipotermie !radicardie cu aritmie miscarirespiratorii lente superciale hipotensiune aretriala

reee pupilare diminuate sau chiar a!olite

• 8volutia acestor simpome poate in functie demomentul epunerii e prin revenire la normal erevenire cu sechele

• Cele mai grave sechele sunt nefrita cronica nevritaperiferica leziunile miocardice severe( uneori stopcardiac si7sau respirator)

2*. Actiunea radiatiilor ultra$iolette asupraorganismului

- prin stimularea formarii vitaminei +2 la nivelultegumentelor sia depunerii calciului in oase au efectantirahitic

' accelereaza cicatrizarea plagilor

' creste rezistenta la infectii' produc pigmetarea tegumentelor

' intervin in !una desfasurare a procelelor meta!olice


12/43

21 emnicatia substantelor indicatoare alepoluarii apelor

unt reprezentate pe buletinul de analize a apei

prin oxidabilitate amoniac si nitritiOida!ilitatea:indica in valori crescute prezenta in apa aunor su!stante organice

Amoniacul care rezulta din descompunerea su!stantelororganiceintr'o prima etapa cu durata de la cateva ore lazile indica in valori crescute o poluare recenta5

-itritii care rezulta din descompunerea amoniacului intr'o

a doua etapa cu durata de la cateva zile la catevasaptamani indica in valori crescute atat a amoniaculuicat si a nitritilor o poluare continua5

22. A$antaele apro$izionarii cu apa in sistemcentral

istemul central se compune din totalul instalatiilor caretransporta apa su! presine dela sursa direct la

consumator

Acesta prezinta o serie de vanta9e:

• *oate asigura cantitatea de apa necesara populatieiprin cunoasterea eacta a de!itului distri!uit

• Ofera posi!ilitatea de tratare a apei cand aceasta nucorespunde criteriilor de pota!ili tate la sursa

• *ermite o !una protectie atat a sursei cat si areteleide pa fata de poluantii de pe sol precum si uncontrol permanent al calittatii apei distri!uite

23.Dezinectia sistemului central de apro$izionarecu apa potabila


13/43

' se efectueaza periodic dupa un program !ine sta!ilitprecum si de cate ori este nevoie

' se golesc complet de apa !azinul de inmagazinare si

conductele de distri!utie' se curata peretii !azinului precum si conductele

' cu a9utorul unui 9et puternic de apa se indeparteazaimpuritatile rezultate avand gri9a ca apa sa nu a9unga laconsumatori

' se umple din nou reteau si !azinul cu apa in care seintroduce o cantitate de su!stanta dezinfectanta astfel

incat sa rezulte &$'2$ miligrame clor activ la litru de apa

' se lasa in contact cu su!stanta dezinfectantaaproimativ 2. ore dupa care se lasa sa curga apa incontinuu pana dispar complet gustul si mirosul de clordupa care apa pote data spre consum

' ca su!stante dezinfectante se folosesc cloramina sivarul cloros

24.rotectia sanitara a surselor si instalatiilorcentrale de apro$izionare cu apa potabila

Aceasta protectie se realizeaza prin delimitarea unuiteritoriu denumit zona de protectie sanitara

Aceasta zona cuprinde 2 perimetre:

• *erimetru de regim sever in interiorul caruia nu este

permisa nici un fel de sursa de poluare

• *erimetru de restrictie in interiorul caruia estepermisa poluare pana la limitele admise din punct devedere sanitar pentru protectia apei tratatedistri!uita consumatorilor


14/43

2".Deza$antaele apro$izionarii cu apa in sistemlocal

' nu intodeauna poate asigurata cantitatea de apa

necesara populatiei' nu poate tratata si nu se poate supraveghea calitateaapei datorita multitudinii de instalatii

' cea mai raspandita forma de alimentare cu apa insistem local este fantana

2%.Asanarea antanii

' reprezinta totalitatea operatiilor inteprinse in scopulrefacerii calitatii apei din fantana

' se face periodic de o!icei anual

' prima si cea mai importanta operatie este aceea dedepistare si indepartare a eventualelor surse de poluare aapei din fantana

2'. tiopatogenia gusei non endemice

'


15/43

opreste formar area hormonului tiroidian precum sisportula insucient de proteine

2(. tiopatogenia cariei dentare

In etiopatogenia cariei dentare au ostimplicati mai multi actori/

• Aport insufucient de calciu fosfor sivitamine( alimentarie decitara)

• 4asticatie defectuoasa

• Consum eagerat de dulciuri

• Igiena defectuoasa a cavitatii dentare

• A!senta radiatiilor ultraviolette

• Concentratia hidrica a uorului in apa( uorizareaapei 9ucand un rol important in preventia carieidentare) doza optima de uor in apa ind de&mg7dmc apa

2). ectele excesului de fuor in apa' apare in zonele endemice( solul si apa contin uor ineces)

' efectele sunt:

' primele manifestari apar la concentratii de&3'2mg;l7dmc apa si sunt: aparitia de pete pe suprafatasmaltului dentar si fria!ilitatea dentara( dinti au aspect

de erastrau sau dinti mancati de molii) " boala fuorozadentara

' alte manifestari la concentratii de peste 3 mg ;l7dmcapa sunt duc la cresterea opacitatii osoase fata derazele = " boala osteofuoroza asimptomatica


16/43

' la concentratii de peste 2$ mg ;l7dmc apa aparefria!ilitatea osoasa cu fracturi spontane si calcierealigamentelor " boala osteofuoroza anc0ilozanta

3*. actori a$orizanti si mecanismele deproducere a intoxicatiei cu nitriti

' intoicatia cu nitrati se mai numeste simedhemoglo!inemie infantila cianotica

' are drept etiopatogenie cresterea concentratiei denitrati in apa

' nitratii pot patrunde in apa prin 2 surse:naturala din sol

!ogat in azot sau articiala prin poluare industriala siagricola

*entru ca acesti nitrati sa e toici ei tre!uie redusi sitransformati in nitriti

• Acest fenomen se pe>trece in apa numai inperioadele calde ale anului si in prezenta unei orereductoare in apa

• ;enomenul de reducere se petrece si in organismuluman in anumite conditii:

• ?re!uie sa eiste la nuvelul tu!uluidigestiv o ora reductoare

• Acesta apare in tu!ul digestiv in sitpatologice e prin co!orarea dinnazofaringe in timpul unor amigdaliteotite e urca din intestinul distal in cazulunor enterocolite

• 8ceptand aceasta situatie apa cu nitratia9unsa in tu!ul digestiv transforma nitratiiin nitriti acestia a9ung in sange si se


17/43

com!ina cu emoglo!ina formandmedhemoglo!ina ce duce la un decit deoigenare tisulara@cioanoza

31.Intoxicatia cronica cu nitriti

- survine atat la copii cu intoicatie acuta dar poatesurveni si la copii aparent sanatosi peste virsta de & an

' se constata la acesti copii un anumit grad de anemiepermanenta precum si o medhemoglo!inemiepermanenta

' copiii prezinta o sensi!ili tate mai crescuta la agresiunilede tip infectios in special la nivel respirator si digestiv

' copiii prezinta o intarziere in dezvoltarea staturo'ponderala

32 #aracteristicile principale ale epidemiei 0idrice

Acestea sunt:

• " caracterul eplozivrespectiv afectarea unui numarfoarte mare de persoane

• " afectarea tuturor persoanelor care au consumat dinapa contaminata

• " suprapunerea epidemiei peste aria de

aprovizionare cu apa a populatiei din aceiasi sursa

• ' posi!ilitatea iz!ucnirii epidemiei in orice anotimp

• ' incetarea epidemiei ca urmare a masurilor sanitareinteprinse


18/43

33. roprietatile zice si organoleptice ale apei

+in punct de vedere igienic apa tre!uie sa e:

• Incolora inodorainsipida sa ai!a temperaturainntre 6'&3 grade tur!i ditate 3 grade*h neutruadica intre 0'/3

#uloarea " poate evidentia prezenta crescuta depoluanti( culoare intensta@poluare cu su!stante toice)

&irosul " prezenta in eces a unor elemente minerale

naturale sau provenite din poluare5ustul " modicarea se datoreaza depasirii limitelor unorelemene minerale sau su!stante dezinfectante

6emperatura- poate indice de poluare mai ales pentruapele su!terane

Apa rece su! 3 grade favorizeaza amigdalitele apa caldacapata un gust neplacut si limiteaza senzatia de sete

6urbiditatea- este data de particule foarte ne aate insuspensie care nu sedimenteaza un timp

O apa tul!ure reprezinta un suport pt germenii patogeni

0 7ul este indicator al aciditatii5 daca este su! 23 apaeste acidasi determina modicari ireversi!ile la nivelulepiteliilor iar peste && este alcalina si determina iritatiamucoasei oculare digestive

34.ecoltarea probelor de apa pentru analizapotabilitatii


19/43

' cantiteatea de apa recoltata difera de la 3$$ mlpentru analize curente pana la cativa litri pentruanalize speciale

' recoltarea se face in acoane speciale de sticla cudop rodat cu capison de hartie sterilizate la &/$ gradepentru cele in care se recolteaza apa pentru eamene!acteriologice

' la ecare recotare de apa pt eamene de la!orator seiau 2 pro!e din aceiasi sursa( una pt eamen zico'chimic si una pt e1 Bacteriologic)

' la recoltarea pt e1 Bacteriologic se va avea gri9a sanu se atinga dopul interiorul capisonului sau gurasticlei pentru a nu contamina pro!a

' se va recolta direct din 9etul de apa care este lasat inpreala!il timp de 3 minute

' daca recoltarea se face din fantina lac put etcacoanele de recoltare se monteaza intr'un suportmetaliccadrul invelindu' se in hartie si sterilizandu'simpreuna cu acoanele

' se va evita recoltarea apei de la fund mal suprafata1

' dupa recoltare pro!ele sunt etichetate numerotatenotandu' se pe o sa data ora si scopul recoltarii

' se duc la la!orator in maim 0 ore de la recoltare si sepastreaza la o temperatura de . grade C

3". elatati proprietati ale solului cu importantapentru salubritatea acestuia


20/43

Acestea sunt:

• ermeabilitatea pentru aer' depinde de marimeaporilor si nu de porozitateastfel solurile formate din

particule marica pietrisul si nisipul sunt foartepermea!ile pentru aer desi porozitatea esteredusa1Cu cat un sol contine o cantitate mai mare deaercu atat procesele !iologice desfasurate in solsunt mai active si solul este mai curat1

• ermeabilitatea pentru apa/ este determinata demarimea porilor dar si de porozitate1 Se cunosc astfelsoluri permea!ile in mare(nisippietris) care sunt

usor permea!ile in apa si soluri permea!ile inmic(arigilatur!a) care practic retin apa la nivelullor1Cu cat porozitatea este mai mare cu atatretinerea apei in porii sai este si ea mai mare1

• #apilaritatea/ este capacitatea solului de a permiteapei su!terane sa se ridice prin porii sai catrestraturile superciale18ste invers proportionala cupermea!ilitatea si este dependenta de porozitate1

• electi$itatea: este calitatea solului de a retine inporii sai diferitele impuritati care il stra!at purtateind de aer dar mai ales de apa

• 6emperatura/ solul primeste caldura de lasoaremagmasau de la procesele !iologice si!iochimice eogene care se petrec in sol1In generalsolul este rau conductor de caldura1

3%. 6ipuri de poluare biologica a solului/ descriere

oluarea biologica/ reprezinta diseminarea pe sol agermenilor patogeni1


21/43

+in punct de vedere al provenientei si al modului detransmitere germenii patogeni din sol se clasica astfel

• 5ermeni ecretati de om si transmisi prin

intermediul solului la om ' contaminare om 7 sol 7om 5 caracteristica germenilor de provenientaintestinala ( !acilul ticdizenteric vi!rionul holericvirusul hepatitei epidemice)1Contaminarea se poateface direct prin contactul cu solul dar si indirectprin intermediul apei si alimentelor contaminate depe sol

• 5ermeni patogeni ai animalelor si transmisi prin

intermediul solului la om " contaminarea animal 7sol - om8 care se face5 se face datorita unui numarfoarte mare de germeni patogeni ai animalelorprecum !acilul tetanic !acilul antracis1 ?ransmiterease face prin contact direct cu solul( cazaturiaccidente)

• ?ot in cadrul poluarii !iologice se pot transmite de pesol la om si o serie de paraziti1 Cei mai frecventi sunt0elmintii + bio0elminti 7 paraziti intestinali care aunevoie de o gazda intermediara ca sa se dezvolte

?enia solul are gazda porcinele si tenia saginata aregazda ovinele si geo0elminti paraziti intestinali carese dezvolta direct pe sol de ex. Ascaridul,

3'. Importanta sanitara a reziduurilor solide silic0ide

- Imoprtanta sanitara a reziduurilor solide/

'rezida mai intai de toate din faptul ca ele reprezintaunul dintre factorii de mediu cei mai nocivi1


22/43

-ocivitatea mare a reziduurilor solide se datoreazafaptului ca ele ofera conditii optime de devoltare a unuinumar mare de germeni patogeni care vor supravietui inreziduuri timp mai indelungat: streptococii &$$'&3$ zile5

!acilul tic 2' luni5 !acilul difteric 2$'$ zile5!aciluldizenteric &3'2$ zile !acilul Dch 23$'$$ zile

' nocivitatea lor mai rezida si din faptul ca adapostesc unnumar mare de rozatoare si insecte care au rol de vector

' Importanta sanitara a reziduurilor lic0ide

' rezida din urmatoarele aspecte negative pe care le

reprezinta aceste ape:' aspectul epidemiologic: datorat continutului in

germeni patogeni care pot diseminati in mediulincon9urator

' aspectul toicologic: datorat continutului insu!stante chimice potential toice

' aspectul ecologic datorat continutului in su!stante

organice care prin descompunere consuma oigenul dinapa

' aspectul economic datorat distrugerii orei si fauneiacvatice prin poluare precum si utilizarea unor tehnologiiperformante pentru indepartarea din apa reziduala a unorsu!stante organice chimice

Avand in vedere toate aceste aspecte se deduce

necesitatea colectarii indepartarii si neutralizarii corecteigienice a reziduurilor lichide

3(. 9eutralizarea reziduurilor solide prindepozitare controlata si compostare


23/43

Depozitarea controlata/ reziduurile sunt transportatein afara localitati si sunt depozitate in gropi naturale inzone de unde s'a etras pamant sau in zone declive1+epozitarea se face in straturi succesive de reziduu

alternand cu straturi de pamant ultimul strat va intodeauna cel de pamant pentru a nu permite accesulrozatoarelor si insectelor1 Aceasta metoda se !azeaza pecapacitatea solului de auto puricare

#ompostarea/ reziduurile sunt transportate in afaralocalitatii si sunt depozitate pe platforme impermea!ilein stive de &3 '2 m inaltime in straturi succesive de

reziduu alternand cu straturi de pamant1 Eezulta uncompost in interiorul caruia se dezvolta o ora termolacare ridica temperatura in interior la 3$'0$ grade1 Astfelse accelereaza procesul de descompunere a su!stantelororganice1 4ineralizarea este completa dupa 3'0 luni iarnasi '. luni vara

3). numerati cerintele sanitare in $edereade$ersarii apelor reziduale in apele de supraata

- caracterizarea sanitara a apei de suprafata primitoare

' caracterizarea sanitara a apei reziduale deversate

' epurarea apelor reziduale deversate

' dezinfectia apelor reziduale

4* Dezinectia apelor reziduale

• rmareste distrugerea germenilor patogeni se!azeaza pe aceleasi metode si utilizeaza aceleasisu!stante ca si in cazul apei pota!ile


24/43

• Cantitatile de su!stante dezinfectante sunt insa maimari si depind de gradul de epurare la care a fostsupusa apa reziduala anterior dezinfectiei

• Apa neepurata necesita atata su!stantadezinfectanta incat sa rezulte 2$'$ mg clor activ7dm apa rezidualaapa epurata mecanica necesita sarezulte &3'2$ mg clor activ7dm apa apa epurtata!iologic natural &$'&3 mg clor activ7 dm

• +ezinfectia apelor reziduale este o!ligatorie candacestea provin de la ta!acarii centre de ecarisa9spitale de !oli infectioase institute de micro!iologie

si virusologie inteprinderi de prelucrare a oaselor etc

41 De$ersarea apelor reziduale in ape subterane

Apele su!terane reprezinta sursa de apa pota!ila cea maivaloroasa iar deversarea apelor reziduale in acestea estein principal interzisa

• Insa cand volumul apei reziduale este redusprovenind de la comunitati izolate si cand apasu!terana din zona nu este utilizata in scop pota!ildeversarea se poate face

• In preala!il apa reziduala fa epurata mecanic sidezinfectata

• Apoi va indepartata in puturi a!sor!ante saufantini seci care nu se deschid direct in panza de apasu!terana eistand un strat de sol de 2' m grosimeprin care apa reziduala se ltreaza inainte sa a9ungain apa su!terana

42 oluarea solului cu substante c0imice utilizatein agricoltura


25/43

• Eeprezinta o pro!lema de sanatate a populatiei lumiide actualitate

• In scopul o!tinerii unor culturi superiore din punct de

vedere calitativ si cantitativ se utilizeaza mult si incantitate mare su!stante chimicesintetice( ingrasaminte !iostimulatori antidaunatori)

• 4a9oritatea su!stantelor sunt de natura organicaastfel ca sufera si ele un oarecare proces dedescompunere de !iodegradare in sol apoi suntmeta!olizate in ora telurica

• Acestea au o mare capacitate de adaptare astfel cadupa o perioada dispar din sol cu conditia insa capoluare sa nu e masiva si continua

• 8ista insa si su!stante utilizate in agricultura caresunt greu degrada!ile sau nedegrada!ile precumcompusi organici ai plum!ului si mercurului saruriale acidului arsenic1

• Aceste su!stante se acumuleaza in sol patrund inapa su!terana in plante animale si om

• In organismul uman se concentreaza in anumitetesuturi sau organe( adios nervos rinichi creier)provocand modicari ce nu au fost sucient evaluateinca

43. 9ecesitatea aportului ec0ilibrat de substantenutriti$e pentru organism si eecteledezec0ilibrului dintre necesar si aport

' +upa natura si rolul lor in organism su!stantelenutritive se impart in : proteine glucide lipide elementemineraalesi vitamine1


26/43

Alimentatia este echili!rata daca asigura cantitati optimedin toate su!stantele nutritive de care are nevoieorganismul in functie de diferite stari ziologice( virstase stare de sanatate stare de nutritie) si diferite conditii

ale mediului am!iant1 ?inand cont de acesti factoritre!uie realizat un echili!ru intre necesarul organismuluisi aportul alimentar 11+aca apare un dezechili!ru e inplus sau in minus si daca acesta se prelungeste esteafectata starea de sanatate

+ezechili!ru in minus: apar !olile de nutritie precumdistroa proteica hipovitaminozele pelagra rahitismul

etc+ezechili!ru in plus: o!ezitatea dia!etul gutadislipidemile ateromatoza etc

44 9ecesarul de energiea organismului si eecteleaportolui neadec$at

• Se eprima in calorii

• ;urnizorii de energie pentru organism suntsu!stantele nutritive( proteine lipide glucide)

• *rin arderea unui gram de proteine sau glucide seeli!ereaza .& calorii iar prin arderea unui gram delipide se eli!ereaza F& calorii

• Chiar si in conditii de repaus a!solut organismul

consuma energie deoarece functiile vitale continuasa se desfasoare

• Consumul minim de egergie se numestemetabolism bazal


27/43

• n adult sanatos de apro 6$ Gg in conditii !azaleconsuma apro1 &0/$ cal72. ore

• Copiii si adolescentii au un meta!olism !azal mai

accentuat valori maime inregistrandu'se intre 2'ani ind de 2'23 cal7Gg corp7ora

• Scade treptat la adolescent &3'&6cal1Gg corp7ora siramane constant la & cal7Gg corp7ora intre 23'.3 aniapoi scade trenta intre 33'0$ ani este mai redus cu&3'2$ % fata de 23 ani

• +aca alimentatia nu asigura nr sucient de calorii

necesar organismului acesta este o!ligat sa apelezela resursele proprii mai intai la grasimea de rezervaapoi tesutul muscular

• In acest fel ritmul de crestere al copiilor si tinerilorincetineste adultul scade in greutate maselemusculare isi reduc volumul iar in formele avansatese a9unge la caseie1

• Cei su!alimentati au o putere de munca siconcentrare mai redusa precum si o rezistenta maiscazuta la !oli si infectii

4" olul proteinelor in organism

1 7 plastic : rol esential principal1 *articipa la formareadezvoltarea si reinoirea celulara

2 " intra in structura tuturor enzimelor si a unor su!stante

active care a9uta la desfasurarea tuturor proceselormeta!olice

" din proteine se formeaza hormonii endocrini:hipozari tiroidienipancreatici


28/43

. " mentin presiunea coloid " osmotica si echili!rul acido'!azic al organismului

3 " asigura apararea antiinfectioasa a organismului

0 " asigura trocitatea normala a organismului

6 " sursa de energie

4%. #alitatea proteinelor alimentare

- dupa continutul in aminoacizi avem:

roteine de clasa I/ sau cu valoare !iologica superiorace contin toti aminoacizii esentiali

Acestea sunt ma9oritatea proteinelor de origineanimal( oua peste carne lapte)

roteine de clasa II/ sau cu valoare !iologica medie:contin toti aminoacizii dar in cantitati reduse

Se gasesc in leguminose uscate( mazare soiafasoleuscata) si in cereale

roteine de clasa III sau cu valoare !iologica inferioara5din compozitia lor lipsesc mai multi aminoacizi esentialiiar cei eistenti sunt in cantitati inferiore( zeina care esteprincipala proteina a porum!ului)

4'. ectele consumului neadec$at de lipide

-consumul sporit de grasimi'favorizeaza instalareao!ezitoatii

'a!uzul de grasimi sarace in acizi grasi ne saturati ca side alimente !ogate in colesterol pot produce crestereacolesterolului in sange si depunerea lui pe peretiiarterelorprovocandsuccesivateromatozaaterosclerozaH?Ainfarct miocardic1


29/43

'lipsa lipidelor din alimentatie poate provoca eczeme saualte dermite1

4(. ectele consumului neadec$at de glucide

' lipsa totala din alimentatie a glucidelor sau carenta lorprovoaca dereglari ale meta!olismului proteic si lipidic

' astfel cand lipsa glucidelor este compensate princonsum sporit de proteine organismul in nevoia sa deenergie transforma o parte din acesti aminoacizi inglucoza prin mecanismul de neoglucogeneza.

' In felul acesta se utilizeaza proteinele pentru producereade energie ceea ce nu este indicat

' daca lipsa sau carenta glucidelor este compensata prineces de lipide meta!olismul acestora este pertur!at elesunt oidate incomplet formandu'se si acumulandu'se inorganism corpi cetonici care det cresterea starii deacidoza a organismului1

' pentru ca meta!olismul lipidic si protidic sa sedesfasoare norma leste nevoie ca macar &$% dinvaloarea energetica sa provina din glucide

4). #onditii de impuricare a alimentelor

In unele situatii alimentele pot contine agenti nocivipentru consumator si pot deveni factor de im!olnavire

• Compozitia normala a produsului ca amigdalina din

sam!urii de caise piersici prune migdale solaninadin cartoi incoltiti toinele din ciuperci

• Alterarea produselor alimentare ceea ce determinaformarea unor su!stante toice ca histaminacadaverina aldehide si cetone


30/43

• nele microorganisme ce produc su!stante toicesau cancerigene precum toina stalococcia si toina!otulinica

• tila9e am!ala9e apa utilizata la spalarea acestorasau a alimentelor ca :plum! mercurcadmiuhidrocar!uri policiclice aromaticepesticidedetergenti etc

• tilizarea in eces a aditivilor sintetici alimentaripermisi(conservanti coloranti etc)

• Alimentele care contin astfel de su!stante se

numesc alimente insalu!re si determina !oli cepoarta denumirea de intoicatii alimentare

"*.#onditii de contaminare a alimentelor

Alimentele pot contine germeni patogeni pentru om carepot proveni de la:

• Animalul furnizor al produsului alimentar daca acestasufera de o maladie transmisi!ila precum

tu!erculozasalmoneloza antraetc

• *ersoane !olnave sau purtatoare de germenipatogeni care prin natura profesiei lor( mulgatormacelar !ucatar etc) vin in contact cualimentele conata minandu'le5 ei pot transmite fe!ratifoida dizenterie hepatita epidemicatu!erculozastalococii etc

• Om si animale in mod indirect prin de9ecte si produsepatologice care contamineaza apa utilizata laprepararea alimentelor

• Alimentele poarta denumirea de alimentecontaminate si determina toiinfectii alimentare


31/43

"1. 6oxiinectia alimentara cu almonella

' afectiune de tip infectios datorata actiunii directe atoinelor ela!orate de germeni

' perioada de incu!atie de 3'2. ore

' manifestari: greata varsaturi dureri a!dominalefe!ra

' surse de infectie: animale( porc rata gasca) dar si omsanatos purtator de salmonella

' alimente incriminate:carne si mai ales viscere de porcrata si gascapreparate in aspic oua mai ales rata si

gasca lapte cas maioneza preparate decofetarie1*ractic orice produs alimentar care dupa ce asuferit un proces termic este pastrat in conditiineigienice

"2. 6oxiinectia alimentara cu talococi

' afectiune de tip toic prin actiunea directa a toinelorasupra organismului toine care sunt rezistente termic

' perioada de incu!atie :$ minute pana la 0 ore

' de!ut !rusc violent cu greata varsaturi repetatecrampe a!dominale mai rar diaree

' surse de infectie:

' omul purtator de piodermite( panaritii furuncule) maiales la maini

' omul cu afectiuni rino'faringiene si otice

' animale producatoare de lapte prin infectarea ugerului

' alimente incriminate:mezeluri si preparate din carnetocata aspicurile laptele 1 casul !ranzeturi proaspete!udinci sueuri pra9ituri cu crema frisca maioneza etc


32/43

"3 6oxiinectia alimentara cu toxina botulinica

• 8ste provocata de !acilul !otulinic care este un!acil anaero! sporulat rezistent la tratamentul

termic• Actioneaza prin eotoina sa care este termola!ila si

care are predilectie pentru sistemul nervos

• *erioada de incu!atie:de la 2 ore pana la &/ zile

• +e!uteaza cu greata varsaturi si diaree si este putinalarmanata ceea ce favorizeaza evolutia ulerioara

• Apoi sunt afectati nervii oculomotori( tul!urari demo!ilitate oculara si palpe!rala)

• Afecteaza apoi ceilalti nervi cranieni

• Apar tul!urari de deglutitie uscaciune a guriidisartrie pana la afonie

• 4ortalitatea apare prin paralizie respiratorie sauinfectii respiratorii

• Surse de infectie: sunt multiple germenii gasandu'sepeste tot :sol apa

• Insa pentru a se dezvolta are nevoie de un mediustrict anaero! si de o sla!a concurenta micro!iana

• Alimente incriminate: semiconservele de carnepeste si legume preparate in conditii neigienice sipastrate acoperite cu strat de ulei5 conserve decarne peste legume sterilizate insucient saurecontaminate afumaturile si carnatii pastrati timpindelungat in untura

"4. 6eniaza


33/43

' parazitoza transmisa prin alimente

' ?enia solium( gazda intermediara porcinele pana a9ungla stadiul infestant)

' ?enia saginata( gazda !ovinele)

• Ouale acestor paraziti de pe sol a9ung odata cuhrana in intestinul animalelor

• Apoi a9ung in circulatia sangvina si apoi se eaza inmuschi

• Apar vizi!ile su! forma unor vezicule vizivile cu

ochiul li!er si pline de lichid clar in care plutestecapul viitoarei tenii

• Cei mai infestati muschi sunt: cardiac intercostali1lim!a care consumati fara sa e preparati termiccorespunzator duc la infestarea umana

"" 6ric0ineloza

• +ata de trichinela spiralis

• *arazit mic de &'. mm al carui ciclu evolutiv sedesfasoara in organismul unei singure gazde

• ;orma adulta paraziteaza intestinul unor animalesal!atice precum mistret lupso!olan dar si a unoranimale domestice( porc caine pisica)

• ;emelele parazitului patrund in su!mucoasaintestinala unde depun em!rionii

• Cei mai infestati muschi sunt:diafragmul intercostalimasticatori lim!ii si gatului


34/43

• ?recerea parazitului de la un animal la altul se faceprin ingerarea de tesuturi care contin larve vii ( e1*orcul domestic mananca so!olanul viu )

• Omul contacteaza !ala accidental prin consumul depreparate netratate sau insucient tratate termic dincarne de porc mistret sau urs

• *rolaia se face prin administratrea hraneipreparate termic pentru porcii domestici precum siprin eaminarea trichineoscopica a animaluluisacricat

30 Calculul valorii nutritive si a ratiei alimentare

• Se efectueaza in unitatile in care se prega teste si se

serveste in mod organizat mancarea ( gradinite licee

cantine etc)

• Calculul se face atat zilnic cat si prin sonda9 pe o

perioada de 6'&$ zile consecutive in perioadele maidecitare in alimente diverse ale anului( primavara

toamna)

• Se utilizeaza in acest scop sele de alimentatie zilnica

care contin meniul zilei pentru dimineata pranz si

seara5numarul de consumatori la ecare masa servita5

alimentele date in consum

• ;iecare cantitate de aliment se transforma in grame

• Se insumeaza gramele din ecare aliment de acelas fel

utilizat in perioada respectiva


35/43

• Eezulta astfel un nr de grame de !ranza un nr grame

de lapte etc

• ;iecare acest nr de grame se imparte la nr de

consumatori din perioada studiata si la nr de zilealeacelei perioade

• Se o!tine cate grame din ecare aliment a primit o

persoana7pe zi din meniul perioadei studiate

"' #ontinutul si adresabilitatea examenelor

medicale prolactice la copii si tineri

8amenele medicale prolactice se impart in

• eamene periodice

• eamene de !ilant

8amenele periodice se efectueaza anual si tuturor

categoriilor de varsta

Acestea cuprind:

• eamenul dezvoltarii zice prin somatoscopie

somatometrieziometrie

• depistarea tul!urarilor de vedere

• depistarea tul!urarilor de auz

• depistarea intarzierii in dezvoltarea neuropsihica

8amenele de !ilant se efectueaza copiilor la '0'6 ani

la intrarea in colectivitate in clasa II,,III=II sau ultimul

an de scoala profesionala studentilor anul II seste

efectuat de medic si asistent si cuprinde eamen clinic


36/43

general pe aparate si siteme eamenul dezvoltarii zice

prin somatoscopie somatometrie ziometrie eamen

oftalmlogic eamen OE# eamen

endocrinologiceamenul dezvoltarii neuropsihice la '0'6ani depistare silis la clasa =II scoala profesionala si

studentii de anul II precum si BC< la grupele conform

programului 4S( 4inisterul sanatatii)

"(. tabilirea $arstei la data examinarii

' sta!ilirea varstei la data eaminarii se face dupa

urmatoarea formula:

data nasterii su!iectului(an lunaziua)

e 2$&31$/12$'

2$&1$F12/@

&1&$122

' s'a luat o luna@$ zile rezulta 3$'2/5 s'a luat un an@&2luni rezulta &26@&F &F'F@&$

+eci copilul eaminat are &an&$ luni22zile

+upa calcule se procedeaza la urmatoarele rotun9iri:

'pentru copiii intre $'&2 luni se ia in considerare varsta in

luni implinite la data eaminari7' 2 saptamani

' pentru copiii cuprinsi intre &3si 0 luni se ia in

considerare varsta trimestri ala la data eaminarii 7' &

luna si &3 zile


37/43

' pentru copiii cuprinsi intre .si &/ ani se ia in

considerare varsta anuala implinita la data eaminarii 7'

0 luni

").#e se poate e$identia prin somatometrie:

Este metoda prin care se apreciaza principalii indicatori

somatometrici:

• inaltimea care pana la varsta de ani se determina cu

pediometrul iar dupa ani cu taliometru

• greutatea care se apreciaza cu cantarul de persoane

• perimetrul toracic care se masoara cu panglica metrica

• perimetrul cranian care se masoara cu panglica metrica

pozitionata posterior la nivelul protu!erantei occipitale

eterne iar anterior la nivelil arcadelor sprancenoase

%*. Aprecierea coloanei $ertebrale normal

conormatee considera normal conformata cand indeplineste

urmatoarele criterii:

• in plan frontal linia apozelor spinoase este situta pe

verticala care pleaca de la nivelul protu!erantei

occipitale eterne si cade in pliul interfesier

• in plan sagital verticala pornita de laagus atingepartea anterioara a umarului taie marginea inferioara

a cutiei toraci cela 9umatatea distantei dintre planul

anterior si cel posterior al trunchiului si trece prin


38/43

centrul fetei eterne a marelui trovante pana la

mi9locul plantei

%1. Aprecierea posturii la copii si tineri

' se apreciaza prin studierea aspectului su!iectului privit

prol

*oate :

• postura foarte !una cand aele longitudinale ale

capului trunchiului si mem!relor inferiore se aa in

acelas plan frontal toracele proemina cu umerii si

omoplatii situati simetric a!domenul este plat iar

cur!urile coloanei nu prezinta devieri pronuntate in

plan sagital

• postura satisfacatoare:cand cele ae amintite

prezinta o deviatie unghiulara redusa intre ele caul

usor plecat inainte toracele mai putin !om!at iar

cur!ura coloanei dorsale este mai accentuata• postura rea cand toracele sau a!domenul este

proeminent cur!urile coloanei verte!rale accentuate

iar aul mem!relor inferiore este deviat anterior

• postura foarte rea atunci cand toate a!aterile de mai

sus sunt foarte accentuate

%2. tabilirea diagnosticului indi$idual dede$oltare zica la copii si tineri

• se face in raport cu varsta seul si mediul de

provenienta al individului prin compararea datelor

rezultate cu valorile de referinta nationala sta!ilite pe


39/43

!aza masuratorilor efectuate pe tara din 6 in 6 ani si

evaluate de Institutul de sanatate pu!lica !ucuresti

• se apreciaza initial daca su!iectul investigat are indici

somatometrici cuprinsi in anumite clase sigmale

• in functie de sigma( a!atere sau deviatie standard) se

descriu urmatorii indici

• foarte mari cuprinsi intre valoarea medie 2 sigma si

valoarea medie sigma

• mari cuprinsi intre media 2 sigma si media& sigma

• 4i9locii 2 cuprinsi intre & sigma si medie

• 4i9locii & cuprinsi intre medie si medie " & sigma

• 4ici cuprinsi intre '& sigma si media '2 sigma

• ;oarte mici cuprinsi intre media '2 sigma si media '

sigma

%3 Depistarea $iciilor de reractie la copii si tineri

din colecti$itati

• Se realizeaza cu a9utorul optotipului

• Aparatul se amplaseaza in asa fel incat lumina sa cada

pe el

• Su!iectul eaminat se aseaza la o distanta cuprinsaintre si 3 metri fata de optotip si cu spatele la sursa

de lumina


40/43

• +eterminarea acuitatii vizuale se face separat la ecare

ochi in parte acoperindu' se succesiv fara apasarea

celuilalt ochi

• Citirea semnelor se face de sus in 9os

• Su!iectul cu o !una acuitate vizuala citeste toate

randurile corec

• In acest caz se noteaza ,AO@& ( ,8+8E8A A4-BI#OE

OCHI)

• +aca su!iectul nu distinge corect toate randurile se va

nota pentru ecare ochi fractiunea tiparita in stanga

optotipului corespunzatoare randului de semne citita

corect (275 J)

• Eezultatele se consemneaza astfel ,O+ ( vedere ochi

drept@ 5 vedere ochi stang@)

%4. Depistarea discromatopsiei la copii si tineri din

colecti$itati

' discromatopsia reprezinta tul!urarea simtului vederii

colorate

' i se da su!iectului cartea cu teste( diferite numere sau

forme geometrice in diverse culori) daca nu recunoaste

una dintre culori este suspect de discromatopsie

%". Depistarea tulburarilor de auz la copii si tineri

din colecti$itati

' se face in ca!ine tele de medicina generala prin metoda

vocii soptite si metoda vocii conversazionale


41/43

' se considera decit de auz su!iectul care nu aude vocea

conversationala de la o distanta de .'3 metri si vocea

soptita de la o distanta de $13'$1/ metri

' depistarea tul!urarilor vesti!ulare se realizeaza prin

pro!e vesti!olare spmtane ca semn Eom!erg sensi!ilizat

prezent verti9 nistagmus

%%. Depistarea inarzierilor in dez$oltarea

neuropsi0ica la copii si tineri

' se face in mod diferentiat pe grupe de varsta

rmareste cunoasterea dezvoltarii psihice in general si a

principalelor aspecte ale dezvoltarii celor . domenii

comportamentale ( motor cognitivver!al si social

afectiv) in vederea sta!ilirii diagnosticului de normali tate

sau su!normali tate psihica

• #a sugar si la copilul mic pana la ani se utilizeazametode care pun in evidenta:

• Eeactiile generale si specice acestora la stimuli

sensoriali elementari si la prezenta o!iectelor si

persoanelor din 9urul sau

• 8volutia motricitatii mersul apucarea si

manuirea o!iectelor

• +ezvoltarea lim!a9ului

• Eeactiile emozionale ale copilului in relatiile

cupersoanele din 9ur


42/43

• #a copii cuprinsi intre .'0 ani se utilizeaza:

• *ro!e de ecienta pentru functiile gandirii

cunostinte si aptitudini

• *ro!e care se adreseaza unor functii psihice

isolate( atentie memorie perceptie etc)

• *ro!e pentru eaminarea aptitudinilor

• 8aminarile se realizeaza anual

%'. tabilirea diagnosticului indi$idual de

de$oltare neuropsi0ica la copii si tineri

' se realizeaza in raport cu caracteristicile de devoltare

corespunzatoare varstei

' se utilizeaza ta!ele cu puncta9 de refe rinata

' pentru copii $'0 ani:

Consemnarea datelor se face individual pentru ecarepro!a in parte

• +iagnosticul individual se face cu a9utorul formulei:

puncta9 individual = &$$7 puncta9 de referinta

• ,alori 63'&$$ atesta normali tate psihica

• Su!normalitatea se caracterizeaza prin valori mai mici

de 63

• #a copii peste 0 ani:

• *rincipalele cai de cunoastere psicologica

sunt o!servatia si eperimentul metode


43/43

fundamnetale in cele mai multe domenii ale

stiintei

• In cercetarea psicologica mai utilizate sunt

convor!irea chestionarulancheta analizapsicologica

• #a copii si tineri cea mai utilizata metoda

este cea a testelor dintre care:

• 4atricele progressive colorate

pentru copii intre 3'&& ani si

evidentiaza potentialul intelectualal su!iectului prin relevarea

a!ilitatii de a reconstitui o imagine

descompusa

• ?estele clasice de inteligenta Binet'

simon( contin pro!e preponderent

ver!ale

• *ro!a desenului gurii umane utila

pentru o!tinerea informatiilor

orientative cu privire la dezvoltarea

mintala

igiena-rez

Documents