www.sindicatspiruharettimis.ro

„Orice şcoală se bucură să aibă mulţi copii, pentru că asta

înseamnă că şcoala are bani”pag. 2

Simpozion regional “Renaşterea culturii generale în educaţia contemporană”

pag. 3

Voluntariat și sponsorizări la Muzeul Satului Bănățean

pag. 4

Miss Boboc Liceul Alexandru Mocioni 2011

pag. 5

Rezultate bune la Şcoala cu clasele I-VIII din Ghilad

pag. 6

Cărpiniş: Activitate bogată într-o şcoală de tradiţie

pag. 7

Şcoli profesionale pentru tinerii fermieri

pag. 8

„COLUMNA 2000” de ziua Sfântului Apostol Andrei,

ocrotitorul românilor şi de Ziua Naţională a României

pag. 9

“Feeria fulgilor de nea”pag. 10

Învăţământul din Moraviţa în actualitate

pag. 11

Parteneriat în sprijinul educaţiei antiviolenţă

pag. 12

PUBLICAŢIE A SINDICATULUI INDEPENDENT AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR TIMIŞ

“Sindicatele sunt organizaţii fără caracter politic...” (Legea nr. 54/2003)

ANUL VII, NR. 4 (24), decembrie 2011ISSN 1841-8260

Dascălii, apostoliiînvăţământului românesc

Răsună clinchet de zurgălăi, se aud colinde şi în jur miroase a zăpada care va să vină. Nue clopoţel de început ori sfârşit de an şcolar. E clopoţel de colind, de sfârşit şi început de angreu pentru fiecare dascăl şi pentru învăţământul românesc.

De sărbători, numai de bine!Nu voi ridica piatra.Nu am în cine s-o arunc.În mine ar trebui să o arunc, ar trebui să mă lovesc singur cu ea, pentru cei peste 20 de

ani de când am tot mers la vot şi am cocoţat în capul ţării, la putere, aceeaşi şleahtă de min-cinoşi, aceeaşi clică pusă pe înavuţire, pe furăciune şi spoliat de ţară. În mine ar trebui să daucu piatra, ca fiecare român, de altfel. Până la urmă, încep, încet-încet, să cred că avem condu-cătorii pe care îi merităm!

Colind cu zurgălăi de iarnă la porţile copilăriei, când dascălul era apostol şi icoană sfân-tă. Dascălul era iubit şi respectat şi chiar dacă ciracii învăţau în condiţii precare, erau cuinima şi mintea mai deschise. Învăţau despre istoria ţării, chiar măsluită de mai-marii vremii,ca şi astăzi de altfel, despre geografie ori ştiinţele naturii, matematică ori limba română. Maiales limba română, pentru a şti să scrie şi să citească româneşte. Şi nu cred că greşesc cândspun că cei trei-patru ani de gimnaziu de atunci echivalează cu cei patru-cinci ani de liceu deastăzi.

Învăţământul de atunci, de lângă abac, era mai aproape de om decât este astăzi învăţă-mântul de lângă calculator, apropiat inevitabil de robot. Robot şi el este programat dupăinteresele unora şi altora. E monstruos să nu educi un copil aşa cum trebuie: în spiritulrespectului, adevărului, al muncii, al credinţei, în spiritul dragostei de om, a milosârdiei şiînţelegerii.

Un pom crescut strâmb de mic – strâmb va rămâne pentru totdeauna.Apostoli au fost dascălii români şi în vechime, pentru că în jurul lor şi al Bisericii ne-am

păstrat fiinţa naţională, graiul, scrisul şi istoria, obiceiurile şi tradiţia.Apostoli au fost dascălii noştri şi pe vremea comunismului, când, «legaţi de glie», au fost

puşi să ne facă să uităm credinţa şi sărbătorile. Îşi găseau curaj şi timp să strecoare în sufle-tele noastre câte o fărâmă de adevăr, istorie şi credinţă.

Dar mai ales apostoli sunt dascălii noştri astăzi, când sărăciţi şi înfometaţi sunt învrăjbiţiunii împotriva altora, puşi să facă şcoală într-un sistem schilod, shimbat după pohta fiecăreihoarde politice ajunsă vremelnic la putere. Sunt apostoli dascălii de azi pentru că dacă şi înalte vremuri au trăit modest ori în sărăcie, atunci în această perioadă li s-a luat şi ce aveaumai de preţ: respectul, onoarea şi puterea învăţăceilor de a crede în ei.

Cu atât mai trist este, cu cât apostolatul modern al dascălului în România a început odatăcu proclamarea aşa-zisei libertăţi cetăţeneşti şi aşa-zisului stat de drept.

Dascălul român e liber!E liber de toate drepturile din lume, în timp ce are obligaţiile tuturor dascălilor de pe

pământ!Repet, e liber de toate drepturile şi plin de toate obligaţiile. Nu ar fi nimic. În anumite

perioade din istorie li s-a mai întâmplat asta. Dar acum se atentează la demnitatea lor: suntdesconsideraţi, umiliţi, nerespectaţi.

Este cea mai neagră perioadă din istoria învăţământului românesc. Cu atât mai mult cucât ştim cu toţii că a lua onoarea şi demnitatea cuiva este mult mai grav decât a-l spolia debunurile materiale ori mijloacele de trai.

În jur răsună zvon de sărbători triste, dascăli – martiri ai învăţământului românesc.Petru Vasile TOMOIAGĂ

E D I T O R I A L

LLaaMMuull ţţ iiAAnnii !!

CC oo mm ii tt ee tt uu ll SS II II PP TT ii mm iişş SS pp ii rr uu HH aa rr ee tt

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 20112 Şcoala noastră

Localitatea Brestovăţ este reşedinţacomunei cu acelaşi nume, aşezată într-o zonăcolinară străbătută de dealurile Lipovei şi osuprafaţă întinsă de păduri de foioase.Învăţământul din localitate este atestat docu-mentar din anul 1920, când în comunaBrestovăţ existau trei şcolicare funcţionau în clădiridiferite – şcoala germană,şcoala slovacă şi şcoalaromână. În anul 1961 s-aconstruit actuala clădire aşcolii, unde funcţionează şiacum şcoala cu clasele I –VIII şi grădiniţa cu programnormal. Şcoala cu clasele I –VIII Brestovăţ funcţioneazăca unitate independentă, cupersonalitate juridică, cuclasele I – VIII, clase simul-tane, atât la ciclul primar, câtşi la cel gimnazial. De ase -menea, de şcoala cu clasele I– VIII mai aparţine şcoala cuclasele I – IV din Teş, locali-tate aparţinătoare co mu nei

Brestovăţ. De şcoala de la Brestovăţ a aparţi -nut şi şcoala cu clasele I – IV Coşari, darodată cu reorganizarea învăţământului preuni-versitar a fost comasată cu şcoala dinBrestovăţ.

Atât şcoala, cât şi grădiniţa cu programnormal beneficiază de toateutilităţile desfăşurării înbune condiţii a procesului deînvăţământ. Şcola şi gră-diniţa func ţio nează într-osingură clădire, care a fostrenovată şi modernizată, dis-punând de cinci săli: trei sălide clasă, o sală transformatăîn cabinet de informatică şialte săli mai mici. De aseme-nea, unitatea beneficiază deîncălzire centrală, apă curen-tă, grupuri sanitare la stan-darde cores punzătoare.

În acest an şcolar, nu s-au efectuat investiţii , acesteafiind făcute în anul şcolaranterior. Colaborarea estefoarte bună cu Primăria şi

Consiliul Local, care asigură fon-duri importante pesntru in vestiţii,igienizare, reparaţii cu rente,dotare materială cu apa ratură,mobilier, dotarea şcolii cu cărţipentru bibliotecă etc. personaluleste, pentru prima dată, în pro-porţie de 100% calificat şi în pro-porţie de 50% titular în şcoală. Înceea ce priveşte implicarea părinţilor în activ-itatea şcolii, este foarte redusă, deşi relaţiadintre familii şi şcoală este bună. Rata deabandon şcolar este inexistentă. Pentru aelimina acest fenomen, se impune o mai bunărelaţie a reprezentanţilor şcolii cu familiileelevilor. Cele mai mari greutăţi pe care leîntâmpină cadrele didactice de la Brestovăţsunt legate de navetă.

Resursele curriculare existente permit oabordare modernă a procesului de în văţământinstructiv-educativ. Astfel, programele şco-lare, ghidurile, criteriile de evaluare, meto -dologiile şi ordinele ministerului, precum şiîntreaga legislaţie şcolară sunt procurate de pesite-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării,prin reţeaua de internet. Ame najarea cabinetu-

lui de informatică, precum şi utilizarea video-proiectorului permit o concepţie modernă înabordarea procesului instructiv-educativ.

Şcoala se doreşte o instituţie integrată încomunitate, din care face parte, în care eleviisă beneficieze de şanse egale cu cei dinînvăţământul din mediul urban, să satisfacănevoia de a-i forma pentru dobândirea decompetenţe, să-şi pună în valoare abilităţile decomunicare, formând personalităţi distincte,integrate în comunitate. În acest context seînscrie colaborarea foarte bună cu autorităţilelocale: Primărie, Consiliul Local, Poliţie,Cantonul silvic şi comunitate.

Prof. Ionel STREIAN, director

Aproape 270 de copii învaţă la grădiniţele şi la şcolile depe raza comunei Topolovăţu Mare. Cei mai mulţi sunt la ciclulprimar, 100 de elevi, 70 de micuţi sunt la grădiniţă, iar restul

sunt în clasele V – VIII. Spre deose-bire de alte localităţi din mediul rural,la Topolovăţu Mare nu sunt problemecu abandonul şcolar, însă fluctuaţiisunt din cauză că părinţii sunt plecaţicu copiii în străinătate. Elevii urmeazăforme de învăţământ şi acolo, pentruperioade mai scurte, iar când se întorc,sunt reînscrişi la şcoală. Problemaapare când se fac estimările pentruanii şcolari care vin, deoarece nu esteniciodată clar câţi elevi vor fi. Deaceea, directorul şcolii, Marin Ţăranu,a cerut efectuarea unui „recensământ”al copiilor cu vârstele între 2 şi 6 ani.„Nu sunt multe cazuri de copii carepleacă şi revin, dar se creează o starede nesiguranţă, fiindcă nu ştii câţicopii o să fie în clasă la anul. La Ictar-

Budinţ, de exemplu, mamele se duc să nască în srăinătate, îicresc acolo până pe la 6 ani şi apoi îi aduc înapoi acasă, să facăşcoala. Nu avem un control foarte clar al acestor cazuri, de

aceea am şi cerut să meargă din casă în casă, să seîntrebe câţi copii sunt şi câţi ani au. Sunt patru-cinci cazuri poate, dar asta ajută să se facă o esti-mare pentru fiecare an şcolar”, ne spune profe-sorul.

Din punctul său de vedere, în viitor, şcolilemai mici riscă să dispară şi asta se va întâmpladacă se va intra pe finanţarea în funcţie de costulstandard pe elev, metodă care ar trebui să intre învigoare din 2012. „Orice şcoală se bucură să aibămulţi copii, pentru că asta înseamnă că şcoala aremulţi bani. Asta e realitatea. Dacă de la 1 ianua riese va intra pe costul standard per elev, se vor dez-volta şcolile mari şi la Timişoara să

vedeţi cum va fi. La noi lasat ne mai descurcăm cuprimăria. Şcolile cu copiimulţi, care şi-au arondat şigeneralele, o să vedeţi cedotări vor avea, atunci şco-lile mici vor dispărea.Părinţii vor spune că dacănu au dotări, îi duc la altăşcoală. Ăsta e viitorul.Dacă nici ministrul Edu -caţiei nu va fi abil să com-pleteze diferenţa de bani dela buget cu nişte bani, va fitare rău, pentru că vor fi şcoli care vorlucra pe 2-3 schimburii, pentru că nuau săli de clase şi în altele locuri vorsta şcolile cu sălile goale”, a opinatdirectorul şcolii din Topolovăţu Mare.

Relaţia dintre această unitate deînvăţământ şi Primăria dinlocalitate este una satisfăcă-toare, dorinţele cadrelor didac-tice fiind, în cea mai mare

parte, îndeplinite. S-au mai făcut la şcoli mici reabilitări, dareste nevoie de mai mulţi bani pentru tot ce ar fi necesar.„Avem limite rezonabile, ne stabilim nişte priorităţi şi ţinemcont că nu numai şcoala e în administrarea primăriei. Trebuie

să mai amenajăm terenul de sport, să facem o sală de sport calumea, să ne dotăm laboratoarele, să cumpărăm mobilier, cate -dre, dulapuri, câte nu ar fi de făcut... Ar trebui şi rezugrăvităşcoala pe interior, nu am mai făcut asta de 5 ani. Anul acestaam avut multe activităţi, nu a fost lună să nu fi avut unul-douăevenimente. Amintesc aici şi simpozioanele şi parteneriatelecu grădiniţe din Danemarca”, a concluzionat Ţăranu.

Alina SABOU

Şcoala cu clasele I – VIII din Brestovăţ

„Orice şcoală se bucură să aibă mulţi copii,pentru că asta înseamnă că şcoala are bani”

Recunoaşte Marin Ţăranu, directorul şcolii din Topolovăţu Mare

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 2011 3Eveniment

În data de 25. 11. 2011 la, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Timiş/ CJAP Timiş a avut loc simpozionul regional – “Renaşterea culturii generale în educaţia con-temporană”, ediţia a IV-a. La aceasta manifestare au participati 145 cadre didactice din care104 - cu lucrare/poster, 8 - membri în comisia ştiinţifică ,6 - moderatori ,7 - invitaţi ,20 –organizatori.

Organizatorii , în baza unui parteneriat a acestui eveniment, au fost (în ordineaasumării responsabilităţii în organizarea evenimentului, sumele alocate şi natura cheltuieliloraprobate):

- Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopeda gogică Timiş, substructură a CentrulJudeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Timiş

- Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş- Consiliul Judeţean TimişÎn cadrul evenimentului au avut loc următoarele activităţi:1.Deschiderea lucrărilor simpozionului, activitate în care personalităţi din domeniul

educaţiei au prezentat rolul culturii generale în formarea personalităţii tinerei generaţii şi înrealizarea obiectivelor curriculumului naţional .

2.Desfăşurarea lucrărilor, activitate ce s-a derulat pe trei secţiuni:- “Curriculum şi cultură generală” - “Raportul cultură generală-cultură de specialitate”- “Cultura generală = finalitate a educaţiei”Fiecare secţiune a fost condusă de catre doi moderatori care au asigurat respectarea

regu lilor privind timpul acordat fiecărui participant pentru susţinerea lucrării, respectarea regu -lilor impuse de prevederile referitoare la originalitatea lucrărilor, precum si concluziile fiecăreilucrări/poster.

Au fost înscrişi ca participanţi cu lucrări: cadre didactice, elevi, studenţi din trei judeţe:Timiş, Caraş Severin şi Mehedinţi.

Fiecare participant la simpozion a primit o mapă ce cuprindea pliante ale CentruluiJudeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Timiş, precum şi ale Centrului Judeţean deAsistenţă Psihopedagogică Timiş, un CD cu ISSN, ce cuprindea toate lucrările prezentate, unpix personalizat pentru ediţia a IV a simpozionului, agenda lucrărilor simpozionului.

Fiecare partcipant a primit diplome înregistrate de către organizatori conform regula-mentelor în vigoare.

Suma alocată a fost de 4100 lei şi a fost cheltuită conform fişei de buget existentă ladosar: furnituri de birou, ecusoane, diplome, CD, afişe, servicii de inscripţionare a materialelorpromoţionale.

Evenimentul a avut un puternic caracter interactiv în care au putut fi exprimate opini-ile şi atitudinile participanţilor privind posibilitatea renaşterii valorilor culturii generale în edu-caţia contemporană.

Evenimentul se înscrie în strategia de dezvoltare a unei culturi organizaţionale care săaibă în componenţă valorile europene în domeniul educaţiei. Răspunde unei nevoi exprimatede beneficiari cu diverse ocazii privind necesitatea de comunicare şi informare vis-a-vis deaceste valori.

Cercetările individuale prezentate au demonstrat preocupări comune ale cadrelordidactice în vederea obţinerii plusvalorii în actul educţional şi dorinţa de perfecţionare profe-sională prin această modalitate de continuă de formare.

Feed-back-ul comisiei ştiinţifice, moderatorilor şi participanţilor a fost pozitiv, fiindbine apreciate, atât activităţile de organizare cât şi cele de desfăşurare, precum şi calitatealucrărilor.

A fost remarcabil entuziasmul care a insufleţit Secţiunea III ,,Postere”, fapt explicabilprin ponderea mare de elevi înscrişi, peste 80% din numărul participanţilor.

În concluzie, evenimentul a fost o reuşită şi este aşteptat cu entuziasm în anul 2012pentru a V-a sa ediţie.

Profesor psiholog,MODOG CRASNEANU DIANA

SIMPOZION REGIONAL„RENAŞTEREA CULTURII GENERALE ÎN EDUCAŢIA CONTEMPORANĂ”

- ediţia a IV-a-AGENDA ZILEI - PREZENTARE GENERALĂ

VINERI 25 NOIEMBRIE 2011

SECŢIUNEA I:CURRICULUM ŞI CULTURĂ GENERALĂ,

ora de începere a prezentărilor 15:00, Sala de conferinţe CJRAE/CJAP TIMIŞ, etajul IIIMODERATORI:

Prof. Lucia ANUCUŢA – Centrul Judeţean Judeţean de asistenţă psihopedagogică TimişProf. Mirela VIZITEU – Centrul Logopedic Interşcolar

SECŢIUNEA II:„RAPORTUL CULTURĂ GENERALĂ – CULTURĂ DE SPECIALITATE”, ora deîncepere a prezentărilor 15:00, Cabinetul de logopedie CJRAE/CJAP TIMIŞ, etajul III

MODERATORI: Prof. HAMZESCU DANA şi Prof. MIHAELA PASCU –

Centrul de Resurse pentru Educaţie Incluzivă

(continuare în pagina 5)

ORA ACTIVITATEA LOCUL DE DESF URARE

13.30-14.00 Înregistrarea participan ilor CJRAE/CJAP TIMI , etajul III

14.00-14.30 DESCHIDEREA SIMPOZIONULUI – Sesiune plenar

CJRAE/CJAP TIMI , etajul III, Sala de

conferin e

14.30-15.00 Împ r irea pe sec iuni a

participan ilor/Pauz de cafea

CJRAE/CJAP TIMI , etajul III

15.00-16.30 PREZENTAREA LUCR RILOR LA CELE 3 SEC IUNI ALE SIMPOZIONULUI

CJRAE/CJAP TIMI , etajul III

Sala de conferin e CJRAE–

Curriculum i cultur general

Cabinetul de logopedie CJRAE –

Raportul cultur general – cultur de

specialitate

Sala multifunc ional CJRAE –

Sec iunea Postere – Cultura general

= finalitate a educa iei

16.30-17.00 Pauz de cafea

17.00-18.30 PREZENTAREA LUCR RILOR LA CELE 3 SEC IUNI ALE SIMPOZIONULUI

CJRAE/CJAP TIMI , etajul III

Sala de conferin e CJRAE –

Curriculum i cultur general

Cabinetul de logopedie CJRAE –

Raportul cultur general – cultur de

specialitate

Sala multifunc ional CJRAE –

Sec iunea Postere – Cultura general

= finalitate a educa iei

18.30-19.00 Încheierea simpozionului CJRAE/CJAP TIMI , etajul III, Sala de

conferin e

NR. CRT. AUTOR/AUTORI TITLUL LUCR RII

1. MITRAN DELIA „Despre clasicism, azi”

2. SAMFIRESCU ISABELA MUNTEAN BIANCA ALEXANDRA TIRZIU SILVANA MEDEEA

„Dialogul intercultural”

3. GALE IULIANA „Cultura general -un ideal sau o realitate?”

4. SECHERE CAMELIA „Cultura organizationala Teorii, modele, tehnici de diagnoza”

5. KELEMEN IRINA GHEMIS DANIELA

„Curriculum i cultur general ”

6. CODRUTA DUMITRESCU „Proiectarea curricular centrat pe competen e”

7. PREOTESOIU KARINA „Rolul culturii generale în coal ”

8. DELIU ION „Dificult i în predarea disciplinelor exacte”

9. DELIU DANIELA „Comunicarea didactic blocaje i modalit i de dep ire a acestora”

10. VOICHESCU AURELIA „Atmosfera pedagogic pozitiv în coal ”

11. MAGU MIRELA „Repere comparative înv mântul românesc, înv mântul european”

12. CODREAN MARIANA – MARCELA TOMESCU ANAMARIA RODICA CRISB ANU ELEVII CLSELOR A II-A B, I A, I B

„Proiect de colaborare interprofesionala”

13. CODREAN MARIANA MARCELA ELEVII CLS, A III-A B

„Cavalerii cetatii timisoarei la carnavalul toamnei”

14. GUGONATU ADINA MARIA „Rolul disciplinelor scolare in formarea culturii generale”

15. SCHINTEIE VALERICA

„Alfabetizare func ional versus analfabetism func ional. A fi sau a nu fi în secolul XXI”

16. APETREI ALEXANDRA ZAHARIA SILVIA

„Cultura aliat sau du man”

17. RAICA LILIANA SUCIU ADELINA

„Importan a jocurilor de gandire în educa ie”

18. NEAM ZLATINCA CINTEAN LIA-MARIA

„S n tatea, bunul nostru cel mai de pre ”

19. BELU SILVIA BELU IONEL

„Curriculum i înv are”

20. B RAN MARIANA „Cultura ca identitate”

21. AV DANEI BOGDAN LOTH ADELA

‚Efectele televiziunii asupa min ii umane’

22. MOISI FLORIN LOTH ADELA

„Manipularea în mas ”

23. DAM E SOFIA LOTH ADELA

„Modele negative în mass-media”

24. BUICAN EMIL LOTH ADELA

„Efecte ale limbajului nonverbal’

R. NC. T N

AUTO. /AUTO. IN TITLULNLUC. . IIN

1 N PETREA IONEL Metod modern de predare in domeniul economic ”Firma de exercitiu”

2 N APAFAIAN MIHAELA-RALUCA R DULESCU CARMEN- ADINA

„Specificul înv rii la copiii cu deficien e mintale”

3 N ILIESCU MARIA „Muzica i cultura general ”

4 N BUGARI ALINA MAGDALENA TRIF ANDREEA RAMONA

„Instruirea asistat de calculator la copiii cu CES.”

5 N ZAHARIA SILVIA „Influen a culturii generale în orientarea colar i profesional ”

6 N BADEA BRIGITTE „Considera ii asupra raportului dintre cultura general i cultura de specialitate în educa ia

elevilor de liceu” 7 N CIURU CHIN MIODRAG „Argument pentru o cultur general temeinic ”

8 N BICA ROXANA „Integrarea în coala de mas a copiilor cu cerin e educative speciale”

9 N RANU DELIA ANDREEA „Copilul cu dificult i de înv are”

10 N POPESCU ADRIANA – COSTINA SUBU-BOSICA DALIANA CARMINA

„Cadrul didactic între cultura general i cea de specialitate’

11 N TOMA DIANA ANDRADA LEU OANA

„Luarea deciziei-cheia catre poarta succesului”

12 N ANA CORNELIA BALANGEAN LAURA

„Tulburarile de invatare”

13 N CODREAN MARIANA „Largirea sferei culturii generale a elevilor cu CES si de etnie roma prin intermediul activitatilor extrascolare, extracurriculare, cu inflexiuni

curriculare : SI EU SUNT COPIL” 14 N DOBRIN DORALINA

MILKO ARINA „Obiectivele si metodologia terapiei educationale a

psihomotricitatii” 15 N TAUT MARIA

IUGA AURA „Practici ale educa iei integrate i incluzive”

16 N OCOLISAN OLTITA RODICA „Curriculum, cultur general , cultur de specialitat, i raportul dintre ele”

17 N DIMA IONEL „Prezentarea lectiei în powerpoint”

18 N DIMA LUCIA „Chimia este îns si viata”

19 N PEPTAN MIHAIELA MARI ESCU ALINA

„Cultura general în educa ia special i special integrat ”

20 N CRACIUN HARIETA SIMONA „Modalitati de comunicare eficienta cu elevii autisti"

21 N LUNGU IASMINA “Autocunoa terea...în cultura general ?”

22 N MOCANU LIVIA BITEA ILEANA

„Conditiile unei evaluari scolare eficiente”

N

Simpozion regional “Renaşterea culturii generale în educaţia contemporană”

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 20114 EvenimentCentrul Regional de Prevenire, Evaluare și

Consiliere Antidrog TimișoaraPremieră:

CLUBUL VOLUNTARILORANTIDROG

În 16 decembrie 2011, în prezența Prefectului județului Timiș, domnul Mircea Băcală, a șefului BirouluiRegional Timișoara din cadrul Agenției Naționale Antidrog, doamna Mihaela Tomiță și a Inspectorului General alInspectoratului Județean Școlar Timiș, domnul Marin Popescu, s-a constituit Clubul Voluntarilor Antidrog din județulTimiș, ca o încununare a activităților desfășurate cu voluntarii, în cadrul Anului European al Voluntariatului, care auimplementat sub coordonarea metodologică a Centrului Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere AntidrogTimișoara, numeroase campanii, proiecte și acțiuni antidrog, pe tot parcursul anului 2011.

Cei 89 de voluntari antidrog acreditați, elevi, studenți și profesori, au beneficiat de pregătire specifică și au creatun adevărat curent antidrog la nivelul județului Timis. La constituirea clubului, au participat și doi studenți voluntaribelgieni, care vor desfășura o serie de activități de prevenire în mediul preuniversitar, în următoarele luni. Clubul s-a constituit cu sprijinul nemijlocit al Consiliului Județean Timiș, reprezentat prin consilierul județean FlorinRavășilă și a Direcției Județene de Tineret și Sport Timiș, reprezentată de domnișoara Crina Peța.

Constituirea Clubului Antidrog, a încheiat o saptămână extrem de bogată în evenimente antidrog, după ceMARŢI, 13 decembrie 2011, la sediul Centrului Regional de Afaceri Timişoara, în cadrul grupului de lucru CentrulRegional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timişoara a făcut prezentarea activităţilor derulate pe parcur-sul anului 2011, ocazie cu care au fost analizate şi supuse dezbaterii principalele dificultăţi întâmpinate, soluţiileidentificate, precum şi stabilirea principalelor priorităţi pentru anul 2012 .

Iar joi, 15 decembrie 2011, în cadrul Colegiului Pefectural, reprezentanții C.R.P.E.C.A. Timișoara, au prezentatRaportul de Evaluare a Activităților pe 2011 și a principalelor priorități pentru 2012. Pentru o analiză comparativăa activităților antidrog, desfășurate la nivelul județelor, Timiș, Arad și Caraș-Severin, tot joi, la sediul C.R.P.E.C.A.Timișoara, s-au întâlnit specialiștii din cele trei centre de prevenire, evaluare si consiliere antidrog din județeleamintite.

De altfel, după cum sublinia portalul timişorean TimişOnline (www.tion.ro) „Centrul Regional de PrevenireEvaluare şi Consiliere Antidrog din Timişoara desfăşoară în şcolile din oraş un proiect în premieră, destinat tinerilorcare au fost identificaţi că au consumat droguri. Dacă până acum proiectele derulate în şcoli avea ca scop prevenireaconsumului de droguri în rândul tinerilor, în acest an în şcoli consilierii de la centru desfăşoară un proiect pentru tine-rii care au consumat droguri, având ca scop reducerea riscului ca aceştia să devină dependenţi.

“FRED GOES NET”- „Intervenţii timpurii pentru consumatorii de droguri care au fost identificaţi/depistaţi pen-tru prima oară” se numeste proiectul care a început în premieră în şcolile din Timişoara. Specialiştii spun că impli-carea şcolii, a familiei, dar şi a societăţii rămâne cheia succesului. “Principalul obiectiv al proiectului este realizareade intervenţii timpurii asupra tinerilor care, ca urmare a consumului de droguri, au ajuns pentru prima oară în atenţiapoliţiei, şcolii sau angajatorilor, cu scopul de a reduce riscul de a deveni dependenţi de droguri. Intervenţia constăîntr-un interviu iniţial şi o intervenţie în grup (Cursul FRED). Participarea poate fi voluntară, poate fi iniţiată legalsau ca urmare a presiunii grupului de egali”, ne-a spus Mihaela Tomiţă, comisar şef în cadrul Centrului Regional dePrevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timişoara.

Proiectul are ca şi grup ţintă adolescenţii şi tinerii care au consumat droguri şi au fost identificaţi, dar care nu audevenit încă dependenţi. Se pune accentul pe cei cu vârsta între 14-21 ani, cu extindere până la 25 ani, iar interven -ţia constă într-un interviu iniţial care se realizează individual urmat de o intervenţie în grup de 8 ore. “La început aufost timoraţi, dar, fiind o activitatea de grup, faptul că sunt copii de aceeaşi vârstă, faptul că o condiţie în selecţia gru-pului a fost ca acei copii să fie toţi consumatori de acelaşi drog, porneam de la aceeaşi problemă, a fost o deschide-re pentru ei, faptul că nu este ceva oficial, faptul că nu a trebuit să fie un curs şcolăresc. Totul este altfel decât în modnormal”, ne-a povestit despre cum s-au petrecut cursurile până acum psihologul Centrului Antidrog din Timişoara,Mariana Iridon. Acesta nu este, însă singurul proiect desfăşurat de Centrul Antidrog din Timişoara în şcolile din oraş.Pe durata anului şcolar 2011-2012, alte cinci proiecte care au ca scop prevenirea consumului de dro guri, tutun, alcoolsau etnobotanice mai au loc în unităţile de învăţământ din Timişoara. Unul dintre ele îi vizează şi pe părinţi, prinimplicarea acestora în diferite activităţi alături de elevi pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare între părinţi şicopii.”

M.B.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prinProgramul Operaţional Sectorial pentru DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 1. „Educaţia şiformarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dez-voltării societăţii bazate pe cunoaştere”Domeniul major deintervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şiformare

Numărul de identificare al contractului: POS-DRU/87/1.3/S/55659

Obiectiv general:

Proiectul “Educatori pentru societatea cunoaşterii” îşipropune dezvoltarea competenţelor personalului didactic dinînvăţământul preuniversitar, prin intermediul unui programmultiregional inovativ de formare bazat pe domenii prioritareMECTS şi resurse digitale, în scopul abilitării curricularedurabile a acestora şi îmbunătăţirea capitalului uman din edu-caţie..

Obiectivele specifice: Îmbunătăţirea managementului şi calităţii programelor de

formare continuă şi perfecţionare obligatorie pentru personaluldidactic din cele două judeţe.

Dezvoltarea unei reţele funcţionale de profesionişti (mana-geri, universitari şi practicieni din învăţământul preuniversitar)

Asigurarea unui învăţământ de calitate prin programe deformare continuă acreditate.

Racordarea formării profesionale continue a cadrelordidactice la dimensiunile învăţării pe tot parcursul vieţii

Formarea, dezvoltarea competenţelor profesionale şi certi-ficarea unui număr de 100 de formatori şi 4.300 de cadredidactice din cele două regiuni de dezvoltare

Promovarea şi diseminarea rezultatelor şi exemplelor debună practică dezvoltate în cadrul proiectului.

Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Judeţean BihorParteneri:Inspectoratul Şcolar Judeţean TimişCasa Corpului Didactic BihorSIVECO România SA Casa Corpului Didactic Timiş

CENTRE DE FORMARE DIN JUD. TIMIŞ Liceul Teoretic „Ioan Jebelean“ Sânnicolau Mare Liceul Grigore Moisil Timişoara Grup Şcolar Industrial Transporturi Căi Ferate “Leonida”

Timişoara Grup Şcolar Silvic Timişoara Liceul Teoretic „W.Shakespeare“ Timişoara Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu“ Timişoara Grup Şcolar „Sfântul Nicolae“ Deta Grup Şcolar „Valeriu Braniste“ Lugoj CursuriFormarea competenţelor IT- certificare ECDL (25 cred-

ite);Metode interactive de predare-învăţare (17 credite);Managementul clasei de elevi - gestionarea situaţiilor de

criză (18 credite);Proiectarea şi implementarea curriculum-ului bazat pe

competenţe (17 credite);Conducerea, îndrumarea şi controlul în procesul instructiv

- educativ (17 credite).Cursurile au demarat simultan în toate cele opt centre în

data de 18 XI 2011 Profesor psiholog,

Diana MODOG CRĂSNEANU

Voluntariat și sponsorizări la Muzeul Satului Bănățean

Declarat An European al Voluntariatului, anul 2011 a fost beneficpentru muzeul nostru. Cu unii dintre vizitatorii noștri, cei ce au venitla muzeu nu numai odată și continuă să dorească să revină, am reușitsă stabilim relații parteneriale însuflându-le sentimente pozitive fațăde valorile tradiționale ale satului bănățean, sensibilizându-i cu privirela menirea muzeului nostru și conștientizându-i că aparțin unei comu-nități și că pot contribui laprogresul ei, în folosul tu -turor. Și iată că prieteniimu zeului, începând cu pre -școlarii din grădinițe, con-tinuând cu elevii mai mari,cu liceeni ori studenți pânăla reprezentanții unor firmedin Timișoara au devenitvo luntari ori sponsori și și-au adus aportul fie în cadrulactivităților de pedagogiemu zeală, fie cu ocazia unorevenimente culturale. Târ -gul de mește șuguri popu -lare, proiect finanțat deCJTimiș a avut și sprijinulsponsorilor din Timișoara,Continental Au to motiveProducts, RATT, Fabrica debere, ONG-ul Generația Tânără. Doi studenții au conceput afișul,invitația și diploma pentru târg iar afișele au fost tipărite cu sprijinulMitropoliei Banatului, un susținător deosebit al mai multor eveni-mente culturale ce promovează tradițiile noastre strămoșești. Pentruîntinerirea pădurii muzeului, am dezvoltat un parteneriat de cartier,între muzeu, Colegiul Silvic Casa Verde ( care ne oferă elevii volun-tari ) și firma Continental (care sponsorizează peste 70 de arbori anual,cu plantări în martie și decembrie). Alți elevi de la același colegiu par-ticipă anual la amenajarea grădinii cu flori din curțile gospodăriilordin muzeu în proiectul finanțat de CJTimiș Ocupații tradiționalețărănești. Și grădinițele au răspuns invitației noastre de a contribui laînfrumusețarea spațiului verde iar una din activitățile vizitei tematiceprogramate a fost plantarea unor flori aduse de copii. Amintim preș-colarii de la Grădinița cu P.P nr. 23 din Timișoara și pe cei de laGrădinița cu P.N Parța, care au plantat petunii în muzeu, în luna maiși copiii de la grupa mare de la Grădinița cu P.P. nr. 33, care au plan-tat o crizantemă uriașă în curtea Casei de olar din Birchiș, în octom-brie. Elevii de la Colegiul Tehnic Ion Mincu au adoptat Casa dinCăvăran, au tuns iarba, au sădit mușcate și tot ei sunt cei ce realizeazămachetele, releveele și interpretările plastice ale caselor din muzeu șiale bisericilor de lemn din zona etnografică Făget în două proiectefinanțate de CJTimiș și susținute de Mitropolia Banatului, cu scopulconstituirii acestor creații într-o expoziție permanentă în muzeu.Acestor prieteni ai Muzeului Satului Bănățean li se vor alătura, în anulcare vine și alți iubitori ai valorilor noastre tradiționale, de la cei maimici până la cei mai mari, atrași de o nouă ofertă culturală și de posi-bilitatea de a se implica în mai multe proiecte parteneriale de care vorbeneficia toți vizitatorii muzeului.

Melania CĂLĂRĂŞANU

“Educatori pentru societatea cunoaşterii”

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 2011 5Şcoala noastră

Miss Boboc Liceul Alexandru Mocioni 2011

Începutul de an şcolar a însemnat pentru elevii claselor a IX-a de la Liceul Alexandru Mo -cioni din Ciacova participarea la o activitate tradiţională, dar pe care ei au trăit-o pe viu pen-tru întâia dată. Este vorba despre Balul Bobocilor, un prilej pentru nou-veniţii în instituţia deînvăţământ să-şi cunoască mai bine colegii din clasele mai mari şi dascălii care se vor ocupade educaţia lor în viitorii ani. Atmosfera a fost una de sărbătoare, Balul Bobocilor coa gulândîntreaga suflare a şcolii. Au fost prezente la bal, alături de directorul Liceului «Ale xandruMocioni», prof. Dr. Dorin-Petrişor Treta, şi figuri importante ale administraţiei locale şi alepoliticii judeţene. Primarul oraşului Ciacova, Petru Filip, a participat şi el la bucuria proaspeţi-lor liceeni, alături de deputatul colegiului 10 Gheorghe Ciobanu, dar şi de Marin Po pescu,inspector şcolar general. Bobocii din clasa a IX-a au participat la o serie de concursuri, prin-tre care alergarea în sacori alergarea cu trei ouăpe o farfurie. Punctul cul-minant al serii l-a repre-zentat, fără în doială, de -sem narea celor mai fru-moşi boboci. Un juriunumeros a desemnat-o peMiss boboc - NicoletaBrân duşa -, din clasa a-IX-a S, în timp ce mistera fost ales Vlad Scurta,din clasa a-IX-a MI.Locul întâi la perechi le-arevenit Nicoletei Brân -duşa şi lui Cristian Hara -seniuc.

V.T.

Anul 2011 marchează pentru şcoala ciacoveană patruaniversări: 90 de ani de la înfiinţarea, la 19 martie 1921, aGimnaziului “Alexandru Mocioni” Ciacova, predecesorulliceului de astăzi, funcţionând în aceeaşi clădire edificată în1895 de către arhitectul ciacovean Josef Brandeisz; 55 de anide la înfiinţarea, în septembrie 1956, a Liceului Teoretic Cia -cova; 10 ani de la inaugurarea festivă, la 21 septembrie 2001,a clădirii renovate a Liceului Teoretic “Alexandru Mocioni”Ciacova; 170 de ani de la naşterea, la 4 noiembrie 1841, a ma -relui om politic şi cărturar bănăţean Alexandru Mocioni, prin-cipalul finanţator al clădirii monumentale a liceului teoreticcare îi poartă numele în Ciacova. Personalitatea copleşitoare apatronului spiritual al şcolii noastre ne determină să încercăm,în generoasele pagini ale acestei publicaţii locale, succintaevocare a acestuia, acum, la ceas aniversar. Cel mai reprezen-tativ vlăstar al familiei istorice Mocioni s-a născut la 4 noiem-brie 1841, la Pesta. El şi-a uimit contem po ranii, prin profundagândire politică, erudiţie şi inegalabila ge nerozitate de “mece-nate”, toate aceste calităţi fiind puse în sluj ba afirmării româ-nilor, aflaţi sub stăpânirea dualismului aus tro-ungar. MihaiEminescu, în ziarul “Timpul”, din 13 iunie 1881, pagina 1, i-afăcut o apreciere emblematică, evidenţiindu-i temeinica pregă-tire individuală şi judicioasa orientare po litică, Mocioni fiind,totodată, cunoscut pentru “înalta sa onorabilitate”. Eminescuscrie : “Putem felicita pe românii bănăţeni că au între ei unbărbat cu o atât de înaltă cultură şi aşa de largi vederi”.

Bănăţenii au fost conştienţi că Alexandru Mocioni estepersonalitatea providenţială pentru ei şi din acest motiv şi-aumanifestat devotamentul pentru el în împrejurarea luptelorelectorale pentru dietă (parlamentul Ungariei).

Alesul lor s-a impus ca un deputat de excepţie, apărând înopinia publică drept “atlet al libertăţii”, aşa cum a fost numitîn cunoscuta publicaţie maghiară a vremii, ziarul “Hon”, din 3iulie 1870. Larga lui viziune politică a fost învederată şi în alteîmprejurări ale dezbaterilor parlamentare, Alexandru Mocioniaducându-şi contribuţii esenţiale în privinţa conceperii refor-mei administrative a comitatelor (judeţelor) din anul 1870,precum şi a elaborării legii electorale, în 1872.

În istoria modernă a românilor, pe un loc însemnat se situ -

ează adunarea naţională din Timişoara, din 7 februarie 1869, lacare au participat vreo 600 de fruntaşi ai românilor, mobilizaţide mocioneştii Antoniu, Gheorghe, Alexandru, Zeno, Eugen şiVictor – şi ai sârbilor, în frunte cu vestitul lor lider, SvetozarMi letici. La această “conferinţă frăţească” al cărei scop eradezvoltarea luptei pentru naţionalitate, Alexan dru Mocioni apropus înfiinţarea “unui partid national de sine stătător”, pro-punerea fiind aprobată în unanimitate, Alexandru Mocioni aprezentat programul politic al Partidului Naţional.

Pe baza proiectului de moţiune comunicat de Vicenţiu Ba -beş, adunarea din 7 februarie 1869 a hotărât alegerea unuiComitet central al Partidului Naţional. Preşedinte al acestuia afost ales Alexandru Mocioni.

Alexandru Mocioni “cu a cărui minte – după cum subliniaNicolae Iorga – ne putem mândri” – a fost întotdeauna un în -dru mător de nădejde al vieţii politice româneşti din monarhiaaustro-ungară. Poate de aceea a existat motivaţia invitaţiei pecare Regele Carol I i-a făcut-o să-l viziteze la Sinaia, în anul1892. Desigur că Regele dorea să cunoască orientarea politicăa Partidului Naţional Român, în perioada “constituţionalismu-lui” maghiar, când, la ordinea zilei, începuse să fie problemaMemorandului. Fiind un bun credincios, Alexandru Mocioni apreţuit biserica şi a sprijinit-o pe tot parcursul vieţii sale, apre-ciindu-i fundamentalul rol în viaţa naţiunii. Alexandru Mo cio -ni şi membrii familiei sale au dăruit enorma sumă de 60.000 decoroane pentru zidirea catedralei din Sibiu. În privinţa sprijini-rii tineretului studios, dărnicia mocioneştilor a devenit prover-bială, membrii acestei familii acordând permanent burse pen-tru zeci şi zeci de studenţi. Alexandru şi Zeno Mocioni audăruit 24.000 coroane aur pentru construirea clădirii muzeului“Astrei” din Sibiu. Având în vedere asemenea donaţii, VasilePârvan sublinia că “vrednicii nobili de Mocioni sunt cei maimari binefăcători în viaţă ai românilor de peste munţi”.

Din tinereţe şi până la sfârşitul vieţii sale, Alexandru Mo -cioni a fost patronul Societăţii Academice “Petru Maior” dinBudapesta. În semn de recunoştinţă pentru binefacerile dinpartea lui Mocioni, Societatea “Petru Maior”, în localul săudin Budapesta, a dezvelit, în 4 noiembrie 1906, un bust algenerosului patron, realizat de sculptorul Liuba din Măidan.

Alexandru Mocioni, pe cât a fost de apreciat în timpul vieţii,pe atât a fost de modest. Nevrând măriri, a refuzat funcţii înal-te în aparatul de administraţie austro-ungar, precum a fostaceea de secretar de stat. În ultima parte a vieţii, AcademiaRomână l-a înştiinţat că doreşte să-l primească în rândurilesale. Fiind deja bolnav şi ştiind că n-o să poată merge laBucureşti, la şedinţele înaltului for ştiinţific şi cultural al ţării,a refuzat titlul de academician. S-a stins din viaţă la Birchiş, în1 aprilie 1909, fiind înmormântat la mausoleul familiei de laFoeni. Înalta faţă bisericească dr. Miron Cristea, în panegiriculrostit la înmormântarea lui Alexandru Mocioni, a evidenţiatcalităţile celui atât de mult regretat de întreaga românitate.Între altele, spunea că: “Alexandru Mocioni n-a fost rege, dara fost regele gândirii luminate şi judecăţii înţelepte în toate tre-burile noastre obşteşti din ultimele decenii”.

În anul 1936, în Parcul Central din Timişoara i s-a ridicatun bust realizat de sculptorul C. Medrea, la dezvelirea căruiaau participat mii de oameni. În anul 1949, autorităţile comu-niste, în aberanta lor râvnă de a „epura ideologic” statuile ne -co res punzătoare din punct de vedere politic, au distrus acestbust al lui Mocioni, bronzul fiind folosit pentru confecţionareapeştilor de metal din Piaţa Operei! Pătruns de personalitateacovârşitoare a cărturarului bănăţean Alexandru Mocioni, ing.Petru Treta din Cebza a finanţat făurirea bustului care se aflăacum în faţa liceului nostru, executat de sculptorul OctavianMaxim şi dezvelit festiv la 31 octombrie 2002. La împlinireaa 100 de ani de la moartea lui Alexandru Mocioni, ConsiliulLocal Timişoara a finanţat bustul realizat de către sculptorulAurel Gheorghe Ardeleanu, ridicat în Parcul Central din Timi -şoara în anul 2009, în vecinătatea bustului lui Vicenţiu Babeş(1821-1907). Cele două personalităţi au colaborat pe tărâmpolitic, având acelaşi ideal istoric – cel al înfăptuirii uni tăţiinaţionale a neamului românesc.

Cu ocazia acestor aniversări marcante legate de învăţă -mântul ciacovean, felicităm pe foştii elevi şi cadre didactice,pe actualii elevi şi cadre didactice, precum şi pe toţi cei impli-caţi în perpetuarea liceului ciacovean, cu îndemnul specialpentru cei de astăzi de a se ridica la măreţia evenimentelor tre-cutului învăţământului nostru.

Prof. Dr. Dorin-Petrişor TRETA, Directorul Liceului “Alexandru Mocioni” Ciacova

ANIVERSĂRI ALE ŞCOLII CIACOVENE

Simpozion regional„Renaşterea culturii generale în educaţia contemporană”

(urmare din pagina 3)

SECŢIUNEA III: Postere „CULTURA GENERALĂ = FINALITATE A EDUCAŢIEI”,

ora de începere a prezentărilor 15:00, Sala multifuncţională CJRAE/CJAP TIMIŞ, etajul IIIMODERATORI:

Asist. univ. drd. Claudia BORCA - Universitatea de Vest din TimișoaraProf. Ana PAŞCALĂU - Centrul judeţean de asistenţă psihopedagogică TIMIŞ

NR. CRT.

AUTOR/AUTORI TITLUL LUCR RII

1. USCA ANA BRÎNDU ONI ANDA BIRTARIU ANDREI

„Cum ne raport m la cultura contemporan ”

2. IFRIM DOINA ROTARIU ODISEEA VASILIU CRISTINA

„Obiceiuri si traditii la romani”

3. PISAT MARIOARA STOICHESCU PATRICEA STOIA SIMONA LAURA IUSTIL - M RAN STANA-NICOLETA

„Cultura în tradi ie (educarea tinerilor prin:dans, grai i cântec str bun)”

4. MOLDOVAN RAUL EMANUI PITUT

„Finalitatea in educatie”

5. MOLDOVAN MIHAI CLAUDIU „Drumul educatiei”

6. MURAR AURELIA CACIULESCU LUCELIA GIURGIU IULIA

„Semnificatia numarului sapte”

7. TRIPA LAURA P UNESCU ANAIS VINTIL ANCA

”Cunoa terea e doar începutul”

8. SIRIANTU ADELINA USVAT ANDRADA BOLCHIS VANESA

„Farmecul culturii generale”

9. SIRIANTU ADELINA CUC ALEXANDRA IVAN ALEXANDRA

„Pe cararile educatiei”

10. CRAVE MIRELA GHIORGHIU PALENICI ROXANA TRAN ANDREEA

„Niciodat nu e prea târziu s înv m”

11. IZVERNARU ANCA POPI CAMELIA ADINA ZAHARIA SILVIA

„Rolul educa iei în via a femeii”

12. PETCU ANA-MARIA BEU MIHAELA GEORGESCU ANDREEA

„Cultur i educa ie”

13. CIOBANCA RAMONA LAVINIA DEMENENCO DANIELA GEORGETA

„Cultura generala intre real si ideal”

14. B RAN MARIANA „S ating stele”

15. MOCANU LIVIA JURCHELA CRISTIAN CIRLAN ALEXANDRU

”Intelepciunea schimba viitorul”

16. MOCANU LIVIA MILKO BOGDAN STEFAN BOGDAN

„Flacara cunoasterii”

17. MOCANU LIVIA MUNTEANU MAXIMILIAN EVI IONUT IUGA RUBEN EPURE VLAD

”Priveste in trecut si schimba viitorul”

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 20116 Şcoala noastră

SCURT BILANŢ AL ANULUI ŞCOLAR 2011-2012

Elevii şcolii din Ghilad, instituţie la care, după comasareaunităţilor de învăţământ, studiază şi copiii din satul aparţinătorGad, au început noul an şcolar în condiţii excelente, asiguratecu sprijinul nemijlocit al Primăriei şi al primarului CornelGuran. Astfel, înainte de începerea cursurilor, în septembrie, lacele două clădiri în care funcţionează şcoala precum şi la gră-diniţă au avut loc ample lucrări de igienizare. De asemenea,pentru că anotimpul rece este în toi, s-a asigurat cantitatea delemne necesară încălzirii sălilor de curs. Nu sunt problemelegate de alimentarea cu apă sau de canalizare ori grupuri sani-tare, care sunt capitole închise cu succes, după cum ne asigurădirectorul instituţiei, prof. Teodor Căpucean.

În acest an şcolar, structura didactică este următoarea: lagrădiniţă sunt înscrişi 92 de copii, ciclul primar are 104 elevi,iar cel gimnazial – 72. De pregătirea copiilor se ocupă patrueducatori, patru învăţători şi şapte profesori. Felul în care aceş-tia se ocupă de pregătirea elevilor se reflectă în rezultateleobţinute mai ales la examenul de capacitate, care se susţine laîncheierea ciclului gimnazial. Anul trecut, ne spune cu realămândrie directorul Căpucean, care a văzut multe în cei 20 deani de muncă la şcoala din Ghilad, promovabilitatea la clasa aVIII-a a fost de 90%, mult mai mare decât la alte şcoli.

O vizită la şcoala din Ghilad este suficientă pentru a-ţi daseama că aici dascălii şi elevii au acelaşi scop: educarea şi,respectiv, însuşirea cunoştinţelor, ca o condiţie esenţială pen-tru devenirea ulterioară a şcolarilor. Dovadă stă şi faptul că fie-care dintre elevii şcolii are fişă la bibliotecă, dar şi modul încare aceştia participă la ore. E de prisos să amintim că labora-torul de informatică, de exemplu, este luat pur şi simplu cuasalt de şcolarii din ciclul gimnazial, care, de altfel, la fineleclasei a VIII-a, vor susţine un examen şi din această materie.De asemenea, copiii participă activ şi la editarea, de două oripe an, a revistei şcolii, intitulată «Paşi pe nisip», iar pentrutruda lor, elevii sunt răsplătiţi. Conducerea şcolii s-a îngrijit casălile de clasă şi laboratoarele să ofere condiţii optime. Amin -tim în acest context că, recent, mobilierul din clase a fost pri-menit cu bănci primite ca donaţie din Olanda.

SPORTUL CONTRIBUIE

LA EDUCAREA ŞI SĂNĂTATEA COPIILOR

Un vechi dicton latin spune că trebuie să avem o mintesănătoasă, într-un corp sănătos. Copiii care învaţă la şcoala dinGhilad sunt îndrumaţi spre educaţia fizică, o componentăimportantă în dezvoltarea lor.

Şcoala are o echipă de fotbal, de care se ocupă profesorultitular de educaţie fizică, însă mai mulţi copii din cadrul insti-tuţiei sunt legitimaţi la echipa secundă a Unirii Ghilad, unde sepregătesc sub îndrumarea antrenorului Titi Nicolae.

Pe lângă pregătirea specifică vârstei şi pe care o fac laorele de curs, elevii din Ghilad sunt iniţiaţi, mai nou, în taine-le sportului minţii. Au fost achiziţionate mai multe şahuri, iarşcolarii sunt foarte receptivi în a desluşi tainele acestui sport.

EXCURSIILE, UNA DINTRE ACTIVITĂŢILEEXTRAŞCOLARE

Conducerea şcolii din Ghilad şi cadrele didactice de aicipun un accent deosebit şi pe activităţile extraşcolare. Dintreacestea, cu siguranţă, de cea mai mare apreciere se bucurăexcursiile.

Nu a fost an şcolar în care elevii de aici să nu viziteze atra-cţiile turistice ale zonei de vest a României, în special.Excursiile la Băile Herculane, de exemplu, au devenit tradiţio-nale, în fiecare an câte o clasă făcând o excursie în celebrastaţiune cărăşeană.

Anul acesta a fost rândul clasei coordonate de profesoaraMihaela Adam să viziteze Băile Herculane şi împrejurimileacesteia. Preşcolarii de la Grădiniţă au fost la Buziaş, iar copiiide la clasa a III-a au fost în anul 2010 la Băile Felix, PeşteraUrşilor, Mănăstirea Bodrog şi au vizitat Oradea şi Aradul.

Anul acesta, copiii coordonaţi de învăţătoarea GabrielaDamian au vizitat, la Timişoara, Grădina Zoologică şi MuzeulSatului, după care au servit o binemeritată masă la Mall.

Sunt doar câteva dintre reperele activităţilor extraşcolarede la Ghilad, excursii de pe urma cărora copiii au rămas nudoar cu amintiri dintre cele mai plăcute, ci şi cu o serie decunoştinţe care cu siguranţă le vor folosi în viitor.

DANSATORII DIN ANSAMBLUL ŞCOLII, MÂNDRIA GHILADULUI

Cele două grupe ale ansamblului de dansuri a şcolii dinGhilad au adus, nu de puţine ori, cuvinte de laudă şi aprecierila adresa celor care se ocupă de fenomenul cultural din comu-nă. Copiii şi tinerii care compun acest ansamblu se prezintă, defiecare dată când urcă pe scenă, cu programe variate, într-ocoregrafie realizată de soţii Grigore şi Floarea Munteanu. Aşas-a întâmplat şi anul acesta, când echipa de dansuri din Ghilada reprezentat localitatea la Festivalul-concurs «Lada cu zest-re». Evoluţia lor a fost din nou aplaudată, semn că la Ghiladtradiţiile şi obiceiurile, ducerea lor mai departe, reprezintă oparte importantă din viaţa comunităţii.

Dovadă a acestei afirmaţii o reprezintă şi invitaţiile pe careansamblul le primeşte cu diferite prilejuri. Unul dintre acesteal-a constituit Telemaratonul Speranţei, o acţiune caritabilă, lacare dansatorii din Ghilad au participat cu inima deschisă.

EXEMPLU DEMN DE URMAT

Elevii şcolii din Ghilad au dovedit, în luna septembrie,când a avut loc campania naţională de curăţenie «Let’s Do ItRomania», că îşi respectă în primul rând localitatea, darrespectă şi mediul încojurător. Şase cadre didactice şi 80 deelevi au participat voluntar la campania de curăţenie, reuşindsă igienizeze întreaga localitate centru de comună, dar şi satulaparţinător, Gad. Înarmaţi cu saci de plastic, tinerii au strânspet-urile, deşeurile de tot felul şi gunoaiele aruncate la întâm-plare de consătenii certaţi cu bunul simţ. Aproape 40 de ase-menea saci au fost adunaţi de către copiii din Ghilad, care audat un exemplu de spirit ecologic şi conştiinţă civică. Gestullor este un exemplu demn de urmat şi de ceilalţi locuitori aicomunei Ghilad, care trebuie să respecte vatra în care trăiescşi mediul ambiant. Se spune că orice formă de curăţenie teapropie de Dumnezeu. Copiii din Ghilad şi dascălii lor audemonstrat, cu acest prilej, că sunt mai aproape de Dumnezeu.

MICII JURNALIŞTI

Elevii claselor gimnaziale de la şcoala din Ghilad au posi-bilitatea să deprindă de mici tainele unei meserii nobile. Într-oepocă în care televiziunile, radiourile şi ziarele constituie prin-cipala sursă de informare, este clar că meseria de jurnalist esteuna tentantă. Sub îndrumarea profesorului Ilie Ivaşcă, eleviidin Ghilad învaţă cum se scriu ştirile, cum se aşează ele înpaginile ziarelor, care sunt principalele reguli deontologice şiaşa mai departe. Pe domnul profesor Ivaşcă l-am întâlnit chiarîn timpul unei ore de jurnalism. Copiii, cuminţi, fiecare lacomputerul său, redactau în linişte ştirile şi articolele cerute dedomnul profesor. Acesta îi tratează pe elevi ca pe nişte jurna-lişti adevăraţi. Astfel, el le dă subiecte de urmărit şi le trasea-ză sarcini editoriale. Am aflat că în zilele care urmau viziteinoastre la şcoala din Ghilad, una dintre eleve avea să realize-ze un interviu cu domnul primar Cornel Guran, în timp ce unbăiat, de data aceasta, va scrie prima cronică de sport din viaţasa, de la un meci de fotbal. Toate aceste articole, ştiri şi repor-taje vor fi publicate în «Jurnalul şcolii», iar cele mai bune din-tre ele vor fi selectate apoi de profesorul Ilie Ivaşcă şi publica-te în revista şcolii din Ghilad, «Paşi pe nisip».

O GRĂDINIŢĂ MODEL

Aproape o sută de copii preşcolari frecventează cursurilegrădiniţei din Ghilad. Graţie Primăriei, grădiniţaşii beneficiazăde condiţii pentru care i-ar invidia chiar şi cei de la oraş. Oclădire modernă, cu săli de curs impecabile, amenajate dupăultimele standarde, o sală de mese ultramodernă, grupuri san-itare care îndeplinesc toate condiţiile de igienă, acestea suntdotările grădiniţei din Ghilad. Investiţia Primăriei merită totrespectul, iar copiii apreciază acest lucru, fie şi numai dacăamintim de seriozitatea cu care se pregătesc să devină şcolariide mâine. Cele patru educatoare care se ocupă de tinerele vlăs-tare din comuna Ghilad au şi ele motive de bucurie. Părinţii îşilasă bucuroşi copiii în grija lor, ştiind că aici au tot ce le tre-buie şi că sunt în siguranţă. În plus, educaţia lor primeşte, lavârstele acestea fragede, un prim imbold pentru ce are săurmeze în viitor.

P. V. TOMOIAGĂ

Rezultate bune la Şcoala cu clasele I-VIII din Ghilad

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 2011 7Școala noastrăCei aproape 550 de preşcolari şi şcolari din localităţile

Cărpiniş şi Iecea Mică s-au pregătit să întâmpine aşa cum secuvine Sărbătorile de Iarnă şi, în special, Crăciunul. Copiii,sub îndrumarea profesoarei de religie Luminiţa Ardelean, auconfecţionat machete de biserici şi au realizat, după propriaimaginaţie şi propriul talent, Ieslea în care s-a născut IisusHristos. O parte dintre acestea au fost expuse în sălile de clasăori în cancelaria dascălilor, toate reuşind să te aducă maiaproape de spiritul sărbătorilor creştine de iarnă. Punctul cul-minant al programului, serbarea de Crăciun. Pentru aceasta,copiii au pregătit temeinic programul: un scurt recital de colin-de tradiţionale şi o piesă de teatru cu tematică religioasă, în toncu marea sărbă toare celebrată de Crăciun.

La şcoala din Iecea Mică programul se deruleză după ace-laşi model. În 19 decembrie, elevii de aici au prezentat, în faţadascălilor, a părinţilor şi a rudelor, colinde şi o piesă de teatru.În acelaşi timp, un grup de elevide la şcoala din Cărpiniş s-a pre-gătit pentru a colinda, tot deCrăciun, la sediul MitropolieiBanatului din Timişoara.

Până la Crăciun, a rămasdeschisă expoziţia de machete debiserici şi iesle, care, aşa cumarătam anterior, se îmbogăţeştecu fiecare zi care trece. O altăacţiune de Crăciun coordonatăde profesoara Luminiţa Ardeleanse intitulează “Inimă pentru ini -mă şi suflet pentru suflet”. Cam -pania a vizat strângerea de banipentru copiii nevoiaşi şi daruriconstând în pacheţele cu cadouride Crăciun, totul pentru a leînsenina sărbătorile de iar nă.

Anton BORBELY

Cărpiniş:Activitate bogată într-o

şcoală de tradiţieŞcoală cu o tradiţie de peste 200 de ani, instituţia de

învăţământ din Cărpiniş se ocupă astăzi de educaţia a aproape550 de preşcolari şi şcolari din localitatea centru de comună şisatul Iecea Mică. În Cărpiniş se pregătesc pentru şcoală 126 depreşcolari, învaţă 165 de copii la ciclul primar şi alţi 143 lagimnaziu. La Iecea Mică sunt 23 de copii la grădiniţă, 36 laciclul primar şi 48 la gimnaziu. De pregătirea copiilor de la

ambele şcoli se ocupă 43 de cadre didactice, coordonate dedirectorul Marinela Bîrneţiu, profesoară de geografie. În peri -oada scursă din acest an şcolar, elevii din Cărpiniş şi Iecea

Mică au participat deja la o serie de activităţi extraşcolare.În luna octombrie, 60 de elevi din Cărpiniş au fost specta-

tori la piesa «Cenu şăreasa», jucată pe scena Teatrului Naţionaldin Timişoara. La începutul lunii noiembrie a avut loc tradiţio-nala sărbătoare de Halloween, pe care copiii de la şcoala dinCărpiniş au marcat-o şi în acest an. Elevii s-au întrecut, dinnou, în sculptarea dovlecilor, dar şi în etalarea costumelor, amâncărurilor şi băuturilor specifice acestei manifestări. Ceimai inspiraţi dintre elevi au fost premiaţi pentru costume şipentru modul în care au modelat dovlecii.

Tot pentru elevii din centrul de comună, în 10 noiembrie afost organizat, la Căminul Cultural, un spectacol de circ.Preşcolarii de la grădiniţă au avut parte şi ei de o reprezentaţie,

cea a teatrului de păpuşi «Bondocelul», din Arad.Copiii de la instituţia de învăţământ cărpinişană au marcat

şi «Săptămâna antiviolenţă», în perioada 14-18 noiembrie2011, prin realizarea de postere cu mesaje specifice.

Condiţii mai bune pentru elevi

Elevii din Cărpiniş şi Iecea Mică au întâmpinat cu bucurieînceputul noului an şcolar. Aceasta şi pentru că, în septembrie,instituţiile de învăţământ din Cărpiniş şi Iecea Mică i-auîntâmpinat în condiţii dintre cele mai bune. Şcolile din celedouă localităţi au fost reabilitate în vacanţa mare, astfel încâtsă ofere posibilitatea elevilor şi dascălilor să-şi desfăşoareactivitatea fără probleme. Primarul comunei Cărpiniş, IoanSima, spune că s-au derulat, în perioada vacanţei de vară,ample lucrări de reabilitare şi reparaţii. Mai mult, la şcoalamică din Cărpiniş s-a rezolvat definitiv problema încălzirii înanotimpul rece. Aici a fost montată o centrală termică pe com-bustibil solid, care asigură încălzirea centrală în întreaga clădi-re. Din modul în care arată şcolile de pe raza comunei, îţi poţida seama că edilii de aici pun un accent deosebit pe educareatinerilor.

Anton BORBELY

Grădiniţa cu P.P. nr. 12 din Timişoara,gră diniţă cu tradiţie, a fost gazda schimbuluide experienţă din cadrul cercului pedagogic,desfăşurat la grupa mijlocie, în data de 18 mai2011. Întregul colectiv al Grădiniţelor cu P.P.nr. 12 şi cu P.N. 7, îndrumat de doamna direc-tor Adriana Căta, au colaborat în vederearealizării schimbului cu tema “Intercultu -ralitatea în învăţământul preşcolar.“

Respectul celor cu care convieţuim, drep-tul la liberă exprimare social-culturală,respectarea valorilor culturale de neam şiinteretnice, sentimentul de apartenenţă la ungrup, cel de toleranţă, de egalitate, sunt com-portamente şi atitudini pe care dascălii leformează tinerei generaţii printr-o educatie înspirit civic, pentru democraţie, pentrurespectarea drepturilor omului

Ţările alese pentru a fi reprezentate aufost: Ungaria, Germania, Serbia şi Spania.Timişoara a fost şi rămâne un oraş multi-etnic. Aici încă există numeroase minorităţietnice, precum cea sârbă, bulgară, maghiară,germană sau evreiască, minorităţi care con-vieţuiesc împreună în înţelegere. Nu degeabase tot spune ca Banatul reprezintă o imaginela scară redusa a unei Europe a diversităţiientice, cartierul nostru (Elisabetin) fiind încădin secolul XVI un model de convieţuire aetniilor, un model de prietenie şi frăţie.

S-a început cu o parte teoretică, prezen -tare pregătită şi susţinută de doamnele meto -diste Stela Şimon şi Angela Borlovan, subegida Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş,

cu sprijinul doamnei Inspector LaviniaSupuran. În a doua parte s-a pus accentul pelatura practică, participantele fiind împărţiteîn patru grupuri. Pentru început fiecare grup apregătit şi prezentat materialul despre ţara pecare o reprezenta, s-au confecţionat banderole

cu steagul ţărilor, s-au preparat salatetradiţionale specifice celor patru ţări, apoiechipele au refăcut întregul din bucăţi (puz-zle- costume tradiţionale pe siluete date). Aurmat degustarea salatelor preparate şiînvăţarea unui dans tradiţional german

(Fröchliches Kreis). Întreaga activitate s-a defăşurat fluent şi

conform programului, accentul punându-se pemunca în echipe şi pe colaborare. În perioadapreşcolară gradul de toleranţă este maxim,motiv pentru care cadrului didactic îi revinesarcina de a-l învăţa pe copil cum să coop-ereze.

Educaţia pentru drepturile omului pune înjoc valori şi atitudini care pot fi formate celmai bine în perioada copilăriei. Curiozitatea şireceptivitatea specifice primelor etape în edu-caţia copilului constituie factori faviorizanţiîn asumarea acestor valori şi atitudini. Pentrua fi cu adevărat eficientă, educaţia pentrudrepturile omului care include acceptareadiversităţii şi crearea unei punţi interculturaletrebuie să evite strategiile strict expozitive şisă pună în joc metode bazate pe acţiune. Oasemenea educaţie presupune o formare adec-vată tuturor educatorilor în sensul conştien-tizării şi punerii în practică a unor valori şi ati-tudini specifice acceptării diversităţii cerezultă din diferenţele de cultură şi tradiţie.

Un învăţământ „pentru toţi”, este unul câtse poate de individualizat, care exclude spec-ulaţiile fals democratice. Într-un stat evoluat,democraţia este inseparabilă de educaţie.

Lider sindicat educatoare: Iliana KAFONY

Profesor: Monica TINCU

SCHIMB DE EXPERIENŢĂ

www.sindicatspiruharettimis.ro

La Grup Şcolar de Poştă şi Teleco mu -nicaţii Timişoara a avut loc întâlnirea finalăcu elevii participanţi la proiectul de mobilităţişi părinţii acestora.

Aflăm de la dl. Stoica Viorel, lider alSindicatului Independent al InvăţământuluiPreuniversitar din Judeţul Timiş, Spiru Haretcă Proiectul Leonardo nr: LLP-LdV/2010/RO/021, în valoare de 46 000 deeuro, a fost aprobat şi finanţat de cătreAgenţia Naţională pentru Programe

Comunitare în Domeniul Educaţiei şiFormării Profesionale.

Proiectul a avut următoarele obiective:facilitarea inserţiei profesionale a partici-panţilor pe piaţa europeană a muncii, dez-voltarea de abilităţi practice în domeniultelematicii, creşterea capacităţii de adaptare aelevilor la un mediu de lucru străin,îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare înlimba franceză.

Cu această ocazie au fost înmânate

elevilor participanţi Certifi -catele europene de mobilitateEuropass atestând finalizareastagiului de pregătire practicădesfăşurat la Liceul HippolyteFontaine din oraşul Dijon ,Franţa – şcoala parteneră înproiectul de mobilitate.

Părinţii elevilor şi-auexprimat satisfacţia în legăturacu modul de organizare şi deru-

lare a pro -iectului dinpunct de vedere edu-caţional, cultural, in -struc tiv-educativ şi fi -nanciar.

Participanţii, viitoritehnicieni de telecomu-nicaţii, domeniu demare actualitate lanivelul Uniunii Euro -pene, conform decizieinr.1336/97/CE privind oserie de orientări sprereţelele de telecomuni-caţii europene, au bene-ficiat de o bogată expe-rienţă practică, avândacces la o serie deechipamente şi tehno -logii de ultimă gener-aţie. Pe tot parcursulstagiului elevii români

au lucrat în echipe mixte alături de colegii lorfrancezi.

Pe lângă pregătirea de specialitate, eleviiparticipanti au descoperit elemente de cultură,istorie, civilizaţie, tradiţie, viaţă economică şisocială ale regiunii Burgundia din Franţa. Deasemenea, în cadrul activităţilor culturale, ele-vii au beneficiat de o excursie de o zi la Paris.

Echipa de proiect (prof. LăcrămioaraHuzoiu, prof. Nicoleta Herişanu, prof. SilviuAndonie) apreciază că impactul asupra dez-voltării competenţelor profesionale şi perso -nale va fi unul semnificativ pentru exercitareameseriei de Tehnician de telecomunicaţii.

Experienţa acumulată în timpul proiectu-lui va contribui la evidenţierea elevilor cabuni profesionişti şi va facilita integrarea lorpe piata europeană a muncii.

Redactori:prof. Silviu ANDONIE

prof. Zeno STOICA

COMUNICAT DE PRESĂ Proiect Leonardo:

Stagiu de formare profesională pentru dobândirea de competenţe practice în domeniul telematicii

decembrie 20118 Școala noastrăDIPLOMAŢI LA ŞCOALĂ

La 5 septembrie 2006, ministrul consilier al Ambasadei Germaniei laBucureşti, Hans Jörg Neumann, şi consulul german la Timişoara, Rolf Maruhn,au vizitat Şcoala Agricolă din Voiteg (foto).

În această localitate s-a derulat cu sprijin german un proiect de realizare aunui centru-pilot de pregătire profesională a agricultorilor din Timiş. Centrul afost amenajat în fosta şcoală agricolă întemeiată la Voiteg în anul 1927 şi tot cuajutor din partea Germaniei. Scoala Agricola din Voiteg şi-a început activitatea in1927 in urma unei colaborării dintre fermierii svabi, Ministerul Agriculturii şi deExterne din acea perioada şi Universitatea Hohenheim din Stuttgart. Sub aceastadenumire a funcţionat până în 1949.

La preluarea şcolii de către Universitatea de Ştiinţe Agricole şi MedicinăVeterinară a Banatului din Timişoara, în anul 2000, infrastructura era puternicafectată şi a necesitat investiţii importante. Pentru renovarea clădirii şi realizareaproiectului, landul Baden-Württemberg a oferit o importantă donaţie în bani, cares-a adăugat la contribuţia Guvernului României. Cunoştinţele transmise fermieri-lor timişeni se bazează pe experienţa de zeci de ani a centrului agricol din Baden-Württemberg.

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională înDomeniul Agriculturii s-a constituit în anul 2007, la iniţiativa Universităţii deŞtiinte Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, cu sprijinulcentrului de pregătire Deula/Kirchheim u. Teck, Baden-Württemberg dinGermania şi al Forumului Democrat al Germanilor din Banat, ca „şcoală de agri-cultură” pentru pregatirea practică a agricultorilor.

Obiectivul general al Centrului de pregătire şi perfecţionare este formareaprofesională a agricultorilor, care include cursuri de iniţiere, perfecţionare, spe-cializare, calificare, recalificare, precum şi diverse întâlniri tematice.

Dintre obiectivele specifice fac parte dobândirea de informaţii, cunoştinţe şideprinderi relevante, care să permită gospodărirea durabilă a terenurilor agricole,creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, modernizarea sectoruluiagricol, determinând astfel reducerea şomajului în zona rurală.

Centrul de pregătire şi perfecţionare este o unitate de pregătire practică „ocasă deschisă”, non-profit, pentru adulţii care doresc să-şi însuşească cunoştinţeteoretice şi practice conforme cu cel mai nou standard al tehnicii agricole înconcordanţă cu cerinţele de protecţie a mediului înconjurător.

Cursurile oferite sunt de perfecţionare pentru mecanici agricoli (80 de ore) şide calificare pentru lucrători în cultura plantelor (360 de ore).

OPINII

Şcoli profesionale

pentru tinerii

fermieriTrei deputaţi au depus un proiect de lege

privind reânfiinţarea şcolilor profesionale cu profilagricol , care să funcţioneze pe lângă liceele cuacelaşi profil. Liceele agricole care înfiinţeazăşcoli profesionale cu profil agricol , zootehnic şisanitar veterinar vor încheia cu unităţile agricoledin zonă contracte de practică şcolară . În perioadade practică , elevii vor fi stimulaţi cu suma de 250lei lunar.

Se doreşte astfel să se formeze un personal cal-ificat în agricultură, deoarece nu mai avem mecani-ci, nu mai avem zootehnişti, nu mai avem fermiericu pregătire profesională devărată, dobândită înpractică. Tinerii pleacă din şcoli fără orizont, iarpământ rămâne pârloagă. Toţi aceşti tineri voravea, după terminarea şcolii o meserie, şansa la unloc de muncă. Vor fi profesioniştii agricultorii iarfermierii îi vor căuta.

Desfiinţarea şcolilor profesionale a avut unimpact negativ asupra sistemului educaţional dinRomânia şi s-a făcut în interesul financiar al uni-versităţilor, care au câştigat mai mulţi studenţi.Desfiinţarea şcolilor profesionale a fost făcută cuunicul scop de a duce cât mai mulţi tineri pe undrum care nu este al lor, bacalaureat şi universita-te, pentru ca fabricile de diplome să aibă cât maimulţi clienţi pe care să-i jupoaie de bani, în multesituaţii, liceele agricole au fost lăsate în paraginădin cauza intereselor imobiliare.

Modelul de şcoli profesionale care se va intro-duce începând cu anul şcolar 2012-2013 vizeazăexact umplerea acelor nevoi din domeniul agricolşi punerea în acord cu piaţa muncii. Înainte de1990 şi câţiva ani după a funcţionat o şcoală profe-sională românească eficientă şi normală. Dupăclasa a X-a, între 16-19 ani, pe baza de contracte deşcolarizare între şcoli şi unităţi economice şi întreacestea şi elevi, prin care elevilor li se asiguraulocuri de muncă un număr de ani după terminareaşcolii şi o bursa de şcolarizare. Elevii de la şcoalaprofesională nu aveau acces la examenul de baca-laureat, nu ajungeau la facultate, aveau în program

2-3 zile pe săptămâna de instruire practică, în ate-liere proprii sau, pentru beneficiarii de contracte deşcolarizare, la agenţii economici care-i şi angajau.

Prima sacrificată a fost instruirea practică. Dela 2-3 zile pe săptămână s-a ajuns la 2-3 ore pe săp-tămână. Cum Grupurile Şcolare şi ColegiileTehnice nu mai aveau o bază de instruire practică,pentru că utilajele erau foarte vechi şi uzate moral,contracte de şcolarizare cu agenţi economici numai existau, Şcoala de Arte şi Meserii a devenitvarianta mai lungă a liceului, mai ales după ridica-rea restricţiei de susţinere a bacalaureatului şi acce-sului la facultate. S-a ajuns în situaţia în care erauînmatriculaţi în universităţi aproape toţi absolvenţiicu examen de bacalaureat, dintre care, o bunaparte, la 23-24 de ani reveneau în piaţa muncii, cutimp şi bani cheltuiţi, dar fără vreo calificare, şiluau totul de la zero. Căci piaţa muncii nu ţine contde dorinţele şi speranţele de mărire, îmbogăţire şiboierie ale elevilor şi părinţilor. Aşa se face căavem taximetrişti cu 2-3 facultăţi (doar cu numelefacultăţi), instalatori, vânzătoare şi muncitorititraţi.

La nivelul judeţului Timiş mai funcţionează 6şcoli cu profil agricol din care 3 sunt licee, cu câteuna sau două clase de profil. Grupul Şcolar AgricolIulian Dracea, Grupul Şcolar Silvic din Timişoaraşi Grupul Şcolar Agricol din Sânnicolau Mare, auîn total circa 210 elevi.

S-au desfiinţat sau sunt pe cale de desfiinţareliceele de profil agricol din Ciacova, Lugoj şiLovrin.

De asemenea s-au transformat din licee agrico-le în licee cu profil tehnic şi servicii liceele dinBiled, Orţişoara, Jimbolia, Peciu Nou etc.

Pe lângă unele din aceste licee există şi câte oşcoală profesională de profil agricol. Este foartelimpede că interesul manifestat în ultimii 20 de anipentru aceste şcoli este proporţional cu rezultateleobţinute în agricultură, adică aproape 50% din ceeace ştiam că se întâmplă în acest domeniu înainte de1990.

Dr. Tiberiu LELESCU

Echipa de proiect de la Grup Şcolar de Poştăşi Telecomunicaţii Timişoara in Paris, Franta.

Grup Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii Timişoara, Str. Ştefan Cicio Pop Nr. 2 Tel-Fax. 0256490156

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 2011 9EvenimentMARI PERSONALITĂȚIBĂNĂȚENEAniversare 110

ION STOIA-UDREA(1901-1977)

Ion Stoia-Udrea s-a născut la 25 decembrie 1901, în local-itatea Greoni, judeţul Caraş-Severin A urmat şcoala primară şio parte din studiile gimnaziale în satul natal. Cursurile liceale şile va face la Biserica Albă (azi în Serbia), Braşov şi Lugoj, iarcele universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie dinBucureşti (între 1920-1924). În anul şcolar 1924-1925, a

funcţionat ca profesor la Balcic (aziîn Bulgaria) şi din 1925 până în1927, a fost angajat pe un post deprofesor la Liceul „General IonDragalina” din Oraviţa. Începând cu1925 a îndeplinit funcţia de redactorla „Opinia noastră” din Oraviţa, iarîn 1926 – câteva luni – a fost la Vienapentru cercetări istorice referitoare laistoria României. Aceste investigaţiile va continua periodic (în intervalulcuprins între anii 1927-1930), înarhivele din Viena şi Budapesta. Totîn această perioadă el a urmat cursuri

de actorie şi regie la München şi Berlin.În intervalul 1930-1931 Ion Stoia-Udrea va funcţiona ca

redactor la „Vestul” din Timişoara. Începând din luna mai 1932,în Timişoara, editează gazeta „Vrerea”, care, din anul 1933, adevenit revistă săptămânală de informare politică, economică şiculturală. Aceasta îşi va înceta apariţia în anul 1938, fiindinterzisă datorită faptului că Ion Stoia-Udrea s-a manifestat ple-nar ca membru în Comitetul provizoriu al Ligii împotrivarăzboiului. Va fi reînfiinţată după Al Doilea Război Mondial, în1945, când va apărea, sporadic, o scurtă perioadă, până în 1947.Atunci a fondat şi Editura „Vrerea”. În 1948 gazeta „Vrerea”este suprimată din ordinul autorităţilor comu-niste, care în anulurmător îl vor aresta dealtfel şi pe Ion Stoia-Udrea. Eliberat dinînchisoare în anul 1950, remarcabilul om de cultură se varetrage în satul natal, Greoni, după care va reveni cu domicili-ul în Timişoara, ca în cele din urmă să se stabilească definitivla Greoni, unde se va stinge din viaţă la 13 octombrie 1977.

A fost unul dintre întemeietorii cenaclului literal-cultural-artistic, improvizat în Cafeneaua Spieluhr din Timişoara, care astimulat dezvoltarea vieţii spirituale a oraşului. Aici, Ion Stoia-Udrea, împreună cu scriitorul Virgil Birou şi sculptorul RomulLadea au constituit valorosul grup, cunoscut sub numele de„Trifoiul cărăşan”.

Personalitate puternică, poliva-lentă (poet, publicist, traducător,jur nalist, editor şi istoric), IonStoia-Udrea s-a bucurat de recu -noaş tere ca scriitor, fiind pus lalocul cuvenit în cadrul istoriei liter-aturii. Din păcate nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Ion Stoia-Udrea,ca istoric, căci lucrările sale istori-ografice nu au fost valorizate pânăîn prezent (aşa cum ar fi meritat),decât într-o foarte mică măsură.

Opera (selectiv): Biserica gr.[eco]-ort. [odoxă] din Lipova, mo -no grafie, Timişoara, 1930; GhidulBa na tului (în colaborare cu Emil Grădinariu), Editura „Vre -rea”, Timişoara, 1936, 335 p.; Marginale la istoria bănăţeană,Editura Insti tutului Cultural de Vest, Timişoara, 1940, 127p.;Ghidul oraşului Timişoara, Editura Institutului Cultural deVest, Timişoara, 1941, 134 p.+39 anexe;Studii şi documentebănăţene de istorie, artă şi etnografie, vol. I-II, Editura „Vre -rea”, Timişoara, 1943; Veacul de foc, poem dramatic, Editura„Vrerea”, Timişoara, 1945; Răscoala ţărănească din Banat dela 1738-1739, Editura Unirea Patrioţilor, Timişoara, 1945, 56 p.Referinţe: Gheorghe Juma, Mic dicţionar al personalităţilorculturale din Caraş-Severin¸ Reşiţa, 1976, p. 48-51; GheorgheLuchescu, Din galeria personalităţilor timişene¸ Editura„Dacia Europa Nova”, Lugoj, 1996, p. 263-264; Vic to ria I.Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitori lor dinCaraş-Severin, Editura Timpul, Reşiţa, 1998, p. 239-240;

Mircea Şerbănescu, Timişoara, memorie literară 1919-1947 – istorie literară şi amintiri¸ Editura Augusta, Timişoara,2000, p. 39-45; Dicţionar al Scriitorilor din Banat (concepţie,coordonare generală şi revizie: Alexandru Ruja), Editura Uni -ver sităţii de Vest, Timişoara, 2005, p. 708-710; Tiberiu Cio -banu, Ghidul Banatului, în Monografism bănăţean. (Istoriamedievală a Banatului reflectată în monografii alcătuite în adoua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a sec-olului al XX-lea), Editura Eurostampa, Timişoara, 2008, p. 69-73; Idem, Ion Stoia-Udrea, în Istoriografia românească dinperioada 1918-1948 referitoare la Evul Mediu bănăţean,Editura Eurostampa, Timişoara, 2009, p. 247-266, 318-320;Idem, Istoria Banatului medieval reflectată în opera lui IonStoia-Udrea, în „Studii de Istorie a Banatului”, XXXII-XXXI-II (2008-2009), Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2009,p. 236-246.

Conf. univ. dr. TIBERIU CIOBANU

În ziua de 30 noiembrie 2011, la ora 15, a avut loc, înincinta Bisericii Parohiei Ortodoxe Române Timisoara-Dacia, deschiderea oficială a celei de-a XXII-a ediţii aSimpozionului internaţional COLUMNA 2000, ediţie dedi-cată ZILEI SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI, OCROTI-TORUL ROMÂNILOR ŞI ZILEI NAŢIONALE AROMÂNIEI. Manifestarea a fost organizată de AsociaţiaNaţională „Cultul Eroilor” din România-Filiala Timiş,Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici”Timişoara, Universitatea „Ioan Slavici” Timişoara, Liceul„Ioan Slavici” Timişoara, Despărţământul „Ioachim Miloia”Timişoara al Astrei, Societatea Culturală „Patrimoniu”

Timişoara, Sindicatul Independent al ÎnvăţământuluiPreuniversitar din judeţul Timiş - Federaţia „Spiru Haret”,Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş, sub egidaConsiliului Judeţean Timiş, care a cofinanţat prin Agenda saculturală, pe anul 2011, acest simpozion.

Programul manifestării a cuprins: Ceremonial dedeschidere; Binecuvântarea simpozionului de către PreaOnoratul Părinte dr. Ioan Bude, Paroh al ParohieiOrtodoxe Române Timisoara-Dacia şi Protopop alProtopopiatului Timişoara I; Cuvânt de salut din parteaorganizatorilor (dipl. ing. Răzvan Hrenoschi, directoral Direcţiei pentru Cooperare şi Informatică din cadrulConsiliului Judeţean Timiş; Prea Onoratul Părinte dr.Ioan Bude, Paroh al Parohiei Ortodoxe RomâneTimisoara-Dacia şi Protopop al ProtopopiatuluiTimişoara I; prof. univ dr. ing. ec. Titus Slavici, preşed-inte al Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ „IoanSlavici” Timişoara; prof. univ. dr.ing. Dumitru Mnerie,rector al Universităţii „Ioan Slavici” Timişoara; prof.Virgil Popescu, preşedinte al Sindicatului Independental Învăţământului Preuniversitar din judeţul Timiş -Federaţia „Spiru Haret”; Aurel Turcuş, preşedinte alSocietăţii Culturale „Patrimoniu” Timişoara şi alDespărţământului „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei;conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, preşedinte alAsociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România -Filiala Timiş, director al Liceului „Ioan Slavici”Timişoara şi responsabil de proiect); Prezentarea invi-taţilor şi a oaspeţilor de onoare ( Prea Onoratul Părintedrd. Zaharia Pereş, consilier cultural al MitropolieiBanatului; Vasile Barbu, preşedinte al Societăţii LiterarArtistice„Tibiscus” din Uzdin, Voivodina-Serbia; prof.univ. dr. Adrian Bejan, membru al Colectivului de isto-rie din Departamentul de Studii Româneşti al Facultăţiide Litere, Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii deVest Timişoara; dr. Ioan Haţegan, cercetător ştiinţific Ila Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” alAcademiei Române-Filiala Timişoara, preşedinte alSocietăţii Culturale „Banatul” din Timişoara; prof. univ.dr. Doina Benea, director al Centrului de Studii de Istorie şiArheologie al Universităţii de Vest Timişoara; prof. univ. dr.Radu Păiuşan, preşedinte al Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni,preşedinte de onoare al Societăţii de Ştiinţe Istorice dinRomânia - Filiala Timiş; lect. univ. dr.Eusebiu Narai, mem-bru al Colectivului de istorie din Departamentul de StudiiRomâneşti al Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie dincadrul Universităţii de Vest Timişoara; col.Mircea Cosor,

comandant al Centrului Militar Zonal Timiş; lt. col. (r) jr.Nicolae Drăgan , şef al Cercului Militar Timişoara; prof. dr.Mihai Pârvulescu , director al Eco-şcolii „Take Ionescu”Timişoara şi preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice dinRomânia–Filiala Timiş; prof. dr. Sorin Ionescu , istoric;prof. Delia Georgescu ,istoric; lect. univ. ing. Mircea C.Popa, preşedinte al Asociaţiei Foştilor Refugiaţi, Strămutaţişi Expulzaţi din Ardealul de Nord A.R.D.E.A.N. dinTimişoara şi vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale aRomânilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940-1945” ;prof. ing. Stelu Iordache, director general al TV EuropaNova Timişoara; prof. dr. Ludwig Holczinger, istoric;

Sorin Pribac, istoric; drd. Laurenţiu Nistorescu,istoric, redactor la cotidianul „Renaşterea Bănăţeană”Timişoara; poeta Corina Rujan, membru al UniuniiScriitorilor din România; Elena Posa, contabil şef S.C.Linde Gaz România S.R.L.; poeta Ana Caia; prof. IonelCionchin, vicepreşedinte al Asociaţiei IstoricilorBănăţeni; prof. Alexandru Gyuris, preşedinte alAsociaţiei Profesorilor de Istorie din România „Clio” -filiala Timiş; poeta Ana Ghiaur; prof. Petru Şandor,inspector de specialitate la I.S.J. Timiş; Olimpia Berca, scriitor, membru în Uniunea Scriitorilor din România;Eugen Dorcescu , scriitor, doctor în filologie, critic lit-erar, membru în Uniunea Scriitorilor din România; prof.Diana Sarca, vicepreşedinte S.I.I.P. Timiş „SpiruHaret”, prof. Otilia Breban, vicepreşedinte S.I.I.P.Timiş „Spiru Haret”; Alexandra Sirca, asistent înRelaţii Publice şi Comunicare S.I.I.P. Timiş „SpiruHaret” şi alţii); Comunicări ştiinţifice în plen (susţinutede: Ioan Bude, Zaharia Pereş, Vasile Barbu, RaduPăiuşan, Doina Benea, Adrian Bejan, Ioan Haţegan,Dumitru Mnerie, Aurel Turcuş, Virgil Popescu, OtiliaBreban, Diana Sarca şi Tiberiu Ciobanu); Lansărieditoriale (cu această ocazie au fost prezentate revistele„Columna 2000” nr. 47-48 ⁄2011 şi „Clio” nr. 1-4 ⁄2011.De asemenea au fost prezentate volumele: Germanii dinBanat. O viziune istorică şi socio-antropologică asupraevoluţiei şi existenţei unei etnii în Europa de sud-est,Editura Mirton, Timişoara, 2011 de Ludwig–AntonHolczinger şi Sorin Pribac; Drumul către nemurire,Editura Eurostampa, Timişoara, 2011 de Otilia Breban;Cu durerea pre durere călcând, Editura Eurostampa,Timişoara, 2011 de Aurel Turcuş şi „Fortissimus athle-ta Christi”, Iancu de Hunedoara 555, EdituraEurostampa, Timişoara, 2011 de Tiberiu Ciobanu.Despre cele două reviste au vorbit Ioan Haţegan şi

Eusebiu Narai, iar despre cele patru cărţi au vorbit TiberiuCiobanu, Aurel Turcuş, Eugen Dorcescu şi respectiv IoanHaţegan) şi Audiţii corale religioase. Începând cu ora 17 s-au susţinut Comunicări ştiinţifice pe secţiuni.

Manifestarea s-a bucurat de un real interes, la ea luândparte un număr foarte mare de persoane. Această ediţie asimpozionului „Columna 2000” (ca dealtfel şi cele prece-dente) a fost puternic mediatizată în presa scrisă şi audio-vizuală locală şi naţională, aşteptându-ne ca acest lucru să seîntâmple şi în cea internaţională, de limbă română.

prof. OTILIA BREBANvicepreşedinte S.I.I.P. Timiş - „Spiru Haret”

„COLUMNA 2000” de ziua Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul românilor

şi de Ziua Naţională a României

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 201110 Școala noastră

Chiar dacă ceva mai greu, învăţământulrural prinde şi el cheag, înscriindu-se pe coor-donate noi în peisajul educaţional românesc.Încet-încet şcolile din comune şi sate suntdotate la standardele europene: grupuri san-itare moderne, apă, încălzire centrală, iarinstituţiile şcolare sunt dotate cu laboratoarede fizică şi biologie, cu cabinete de informa -tică. În aceste condiţii, micii „ciraci” pot să-şidesfăşoare activităţile şcolare în cele maibune condiţii.

După cum aflăm de la directoarea Şcoliicu clasele I-VIII Giulvăz, Tania Popescu, înaceastă comună noul an şcolar 2011-2012 ademarat în cele mai bune condiţii, iar înprimele luni s-au obţinut rezultate destul debune atât în activităţile specifice şcolii, cât şiîn cele extraşcolare. Cei peste 400 de elevigiulvăzeni instruiţi de aproximativ 30 decadre didactice şi-au însuşit aşa cum trebuie

cunoştinţele, iar acum, în prejma sărbătorilorde iarnă, aşteaptă binevenita vacanţă.

Vorbind despre şcoala din Giulvăz, direc-toarea şcolii, Tania Popescu, ne spune: „Înultimii ani, şcoala din Giulvăz s-a ridicat la unstandard care ne dă posibilitatea să ne des-făşurăm activităţile specifice într-un mediupropice. Avem încălzire centrală în ambeleşcoli, laboratoare performante de informaticăşi sală de sport la standarde europene.”

În ultima perioadă, elevi de la şcoala cuclasele I-VIII Giulvăz au participat şi lanumeroase activităţi extraşcolare.

STOP VIOLENŢEI – CAMPANIE ANTI-VIOLENŢĂ

Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş aorganizat campania de prevenire şi combaterea violenţei în mediul şcolar. În această perioadă şcolile au desfăşurat activităţi pro-

prii, cu mesaj anti-violenţă. Au fost identifi-cate formele dema nifestare a vio-lenţei în şcoală,cauzele violenţeielevilor şi au fostevidenţiaţi factoriide risc în apariţiaviolenţei. S-a insis-tat, mai cu seamă,pe măsuri de pre-venire şi de com-batere a acestuifenomen pentru că„Non-violenţa estearma celor puter -nici”. Elevii giul-văzeni au identifi-cat şi definit for -mele de violenţăşcolară şi s-a arătatcă pentru comba -terea violenţei tre-buie identificatăcau za acestui tip decomportament. Deasemenea, au fostprezentate conse -cinţele com por ta -men telor agresiveîn contextul şcolar.

La aceastăcam panie, elevii dela şcoala din CraiNou au participat lasecţiunea „Afiş an -ti-violenţă” cu câtetrei elevi din fie -care clasă de gim-naziu, iar la secţi-unea „Desen” aufost prezentate înconcurs câte cincidesene de la fiecareclasă I-VIII dinGiulvăz şi CraiNou.

Prin acţiuniledesfăşurate, toţifactorii implicaţi autransmis următorulmesaj: o educaţie

sănătoasă anti-violenţă duce la prevenirea şidiminuarea acestui fenomen.

ACTIVITATEA CULTURALĂ

Pentru că în această toamnă localitateaCrai Nou a împlinit 85 de ani de atestare do -cumentară, de la marea sărbătoare a localităţiinu au lipsit micii elevi ai şcolii Crai Nou, careau ţinut să participe la eveniment prin maimulte acţiuni. Astfel a luat naştere un panoudedicat sărbătorii intitulat „Toate-s vechi şinouă toate”. În panou au putut fi văzutefotografii mai vechi sau mai noi, „în oglindă”,care ilustrează istoria şi viaţa localităţii. Pepanou au fost expuse şi au putut fi văzutefotografii de „ieri” şi de „azi” ale şcolii, alebisericii, ale parcului, ale echipei de fotbal,ale ansamblului folcloric şi altele.

Prin grija prof. Gina Milovan şi a educa-toarei Claudia Hîrtie, la festivitatea localităţiia fost prezent şi Ansamblul Folcloric al şcoliiCrai Nou, iar Alexandra Trif, din clasa a VIII-a la şcoala din Crai Nou, a interpretatmelodia „Iorgovan, frumoasă floare”, melodiedin repertoriul binecunoscutului solist demuzică populară Petrică Moise.

Tot cu acest prilej, învăţătoarea MirelaToader a recitat versuri din volumul de curândapărut al lui Teodor Jurca, om al locului.

MOŞ NICOLAE ŞI MOŞ CRĂCIUN LA ŞCOALĂ

Cum sărbătorile de iarnă ne sunt în prag,nici în acest an Moş Nicolae şi Moş Crăciunnu au ocolit instituţiile de învăţământ dinGiulvăz. Pentru că aici, ca pretutindeni în ţaranoastră, sunt copii frumoşi, cuminţi şi maiales buni la învăţătură, Moş Nicolae le-a adusdulciuri, în special celor mici de la Grădiniţadin comună.

Cei mai mari l-au aşteptat pe MoşCrăciun, participând la concursul „Cea maifrumoasă clasă care îl aşteaptă pe MoşCrăciun”, împodobind clasele cu ornamentespecifice sărbătorilor de iarnă.

Astfel, şi în acest an, cei peste 400 depreşcolari şi şcolari de la Şcoala cu clasele I-VIII din Giulvăz au fost „premiaţi” de săr-bători cu daruri şi dulciuri.

Vasile TOMOIAGĂ

Şcoala giulvăzană la zi

“Feeria fulgilor de nea”Cunoscuta ;coală de dans condusă de doamna prof. Ana Valkay a prezentat, cu ocazia Cră -

ciu nului, publicului amator de balet din Timişoara un spectacol devenit tradiţional pentru ti -mişoreni: “Feeria fulgilor de nea”. De 20 de ani Studioul de Dans “Prof. Ana Valkay” pre gă -teşte mici baleri pentru marea scenă a Operei timişorene, iar acest spectacol de Crăciun este

ocazia prin care micii balerini îşi dovedesc măiestria.Regia artistică, coregrafia, precum şi prezentarea spectacolului de duminică poartă semnă-

tura unică a maestrului Francisc Valkay, celebrul coregraf cu care Timişoara se mândreşte depeste 50 de ani. La prezentarea spectacolului maestrul Valkay a fost secondat de Roxana Morun,prezentatoarea TVR Timisoara, într-o atmosferă cu adevărat festivă. În acest an cuplul de mariartişti şi pedagogi ai baletului timişorean, Ana şi Francisc Valkay (foto jos), au uimit publiculcu un spectacol frumos ca un basm de iarnă, pe muzica de Ceaikovski, Minkus, Strauss.

Micuţele balerine:Alice Poenaru şi Samira Aradi

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 2011 11Școala noastră

În comuna Moraviţa învăţământul are otradiţie îndelungată şi bogată. În instituţiile deînvăţământ din comuna noastră învaţă peste300 de elevi, incluzându-i aici şi pe cei dinînvăţământul preşcolar. În comună funcţio-nează grădiniţe cu program normal înMoraviţa şi Stamora Germană. Şcolarii dinDejan şi Gaiu Mic au la dispoziţie un micro-buz şcolar cu care fac deplasarea în centrul de

comună. De educaţia elevilor de aici, nespune directorul şcolii din Moraviţa, profeso-rul Ioan Dumitru Turculeţu, se ocupă 18 cadredidactice, toate calificate – patru educatori,şase învăţători şi opt profesori.

Şcoala beneficiază de condiţii optimepentru derularea procesului educaţional, iar înprimul semestru al anului viitor va devenifuncţional şi cabinetul de informatică al şco-lii.

ÎN VIZITĂ LA FABRICA LUI MOŞCRĂCIUN

Mii de prichindei vin în fiecare an, înpreajma sărbătorilor de iarnă, la Fabrica deornamente de Crăciun de la Gottlob.Cunoscută drept “Fabrica lui Moş Crăciun”,

unitatea din Gottlob a fost gazdă şi pentru gră-diniţa şi din grupele mari ale grădiniţelor dinStamora Germană şi Moraviţa, precum şi pen-tru colegii lor din ciclul primar de la şcoliledin cele două localităţi. Prichindeii au fostîntâmpinaţi cu căldură şi li s-a explicat, pas cupas, cum se realizează ornamentele careîmpodobesc Bradul de Crăciun. Toate între-bările pe care le-au avut în legătură cu modulîn care prind viaţă obiectele în fabrica lui MoşCrăciun şi-au găsit răspuns, iar cei mici au

primit, la final, şi cadouri - globuri şi beteală.Dascălii care i-au însoţit pe cei mici în aceastăaventură au fost educatoarea Daniela Andreişi învăţătoarea Ecaterina Pârvuţ.

ÎN DRUMEŢIE PRIN ŢARĂ

Un capitol aparte al activităţilor extraşco-lare îl reprezintă excursiile. Acest capitol a

fost unul bogat în evenimente pentru eleviiinstituţiilor de învăţământ din comuna Mo -raviţa. Elevii de aici au avut prilejul să vizite-ze câteva dintre cele mai atractive locuri dinţară, atât din punct de vedere turistic, cât şi dinpunct de vedere istoric. În văţătoarea Eca te -rina Pârvuţ amin teşte printre cele mai reuşiteexcursii de drumeţiile pe Valea Oltului, pe ceade la Bra şov ori Porţile de Fier. Elevii din Mo -raviţa au mai vizitat Cetatea De vei şi au colin-dat prin Munţii Apu seni. O aventură de neui-tat pentru elevii participanţi a fost excursiadin Moldova, de la Humuleşti. Lo ca li ta teanatală a po vestitorului Ion Creangă le-a rămasîntipărită în minte copiilor din Moraviţa, la felca şi casa în care a văzut lumina zilei autorulcelebrelor “Amintiri din copilărie”.

MANIFESTĂRIDE 1 IUNIE

Ziua Inter na -ţională a Copiluluia fost marcată şi încomuna Moraviţa.Cei mai mici lo -cuitori ai aşezăriis-au întrecut, cuacest prilej, înacţiuni care mai decare în ton cu exu-beranţa vârsteicopilăriei.

Cadrele didac-tice i-au co ordonatpe durata întregiizile.

Au avut loccon cursuri şi între-ceri de tot felul,

care mai de care mai distractive: copiii s-auîntrecut în concursuri de golit găleţi, au peda-lat într-o întrecere ciclistă şi au dat ce au avutmai bun în competiţia fotbalistică deschisăpentru elevii claselor I-VIII. A fost o zi reuşi-tă, la capătul căreia copiii au fost obosiţi, darmulţumiţi că au petrecut o zi de neuitat. Tot cuacest prilej, o parte dintre co piii din comunaMoraviţa au participat, la Buziaş, la Fes tivalulpăpuşilor, venind de acolo cu amintiri deneuitat.

ÎMPREUNĂ, PENTRU O COMUNĂ

MAI CURATĂ

Elevii din Moraviţa audat dovadă, încă o dată, căsunt viitori cetăţeni denădejde ai aşezării noastre.În luna septembrie a acestuian, peste o sută dintre ei euparticipat la campania de curăţenie «Let’s DoIt Romania», acţiune care a mobilizat mii devoluntari în întreaga ţară. Copiii, coordonaţi

de profesorii Ioan Dumitru Turculeţu, MarianPripas, Marian Strizu,Adrian Baciu, ElenaTătoane, Liliana Măran,Mărioara Pera şi LaviniaŢura, au ecologizat în -treg perimetrul comunei,reuşind, la ca pătul uneizile de muncă asiduă, săadune peste o sută desaci cu deşeuri aruncatede oameni certaţi cubunul simţ. Acţiunea s-abu curat de sprijinul Pri -măriei Comunei Mora -viţa. “Let’s Do It, Ro mâ -nia!” este proiectul tutu-ror celor care cred că înţara noastră se întâmplăşi lucruri pozitive, atunci când fiecare estedispus să contribuie, chiar cu foarte puţin: osingură zi, pentru o Românie curată. Elevii,dascălii şi reprezentanţii administraţiei localedin Moraviţa au demonstrat că, atunci cândeste vorba despre aspectul şi, dacă vreţi, sănă-tatea comunei, nici un efort nu este de prisos.

EVOLUŢIE APRECIATĂ LAFESTIVALUL «LADA CU ZESTRE»

Şi în acest an artiştii dinMoraviţa au reprezentat cucinste comuna la tradiţiona-lul festival de tradiţii şi obi-ceiuri populare «Lada cuzestre». Primarul comunei,Ion Fiştea, a fost mereu ală-turi de micii reprezentanţi aicomunei, pentru că ei aufost cei care au avut şi anulacesta o prezenţă lăudată şiîncununată cu obţinerea pre-miului I. Să spunem căaceastă distincţie vine dupăce, la ediţia de anul trecut afestivalului, comuna noastrăa obţinut Premiul Special lasecţiunea teatru popular.Anul acesta, elevii din cla-

sele a V-a şi a VI-a au prezentat «paparudele»,

un obicei prin care înaintaşii noştri invocauploaia. Evoluţia copiilor a fost încântătoare,juriul apreciind că ei merită diploma pentrulocul I. Au reprezentat cu cinste comuna ele-vii Mi haela Zalouschi, Ionela Manolache,Darius Ma nolache, Darla Pop, FlorentinaMedinţu, Alexandra Boltaşiu, Cla udiu Barb,

Be nia min Stăvărache şiAdrian Laţcu. Coordo -natorul copiilor a fostprofesorul MarianStrizu.

Îi felicităm încă odată pe reprezentanţiinoştri la Festivalul «La -da cu zestre» şi sun temsiguri că ne vor repre-zenta cu acelaşi succes şiîn anul care vine.

Să mai amintim cămicii dansatori din co -muna noastră au evoluatşi în deschiderea Rugiidin acest an, din ziua de8 august.

MOŞ NICOLAE ŞI MOŞ CRĂCIUN AU FOST LA COPIII DIN MORAVIŢA

Copiii din comuna noastră i-au primit încadru festiv pe cei mai aşteptaţi moşi din lunadecembrie. Moş Nicolae şi Moş Crăciun aufost întâmpinaţi în cadrul unei serbări la careau luat parte elevii din clasele I-VIII.Cântecele, colindele, dansurile şi poeziilecelor mici au încântat asistenţa, iar cei doimoş au oferit cadouri tuturor. Putem spune căla şcoala din Moraviţa Sărbătorile de Iarnă auvenit un pic mai devreme în acest an, atât pen-tru elevi, cât şi pentru dascăli.

Consiliul Local şi Primăria Moraviţa aupregătit pachete pentru copiii de la şcoală şipentru angajaţii instituţiei, care au fost înmâ-nate cu acest prilej.

P.V.T.

Învăţământul din Moraviţa în actualitate

www.sindicatspiruharettimis.ro

decembrie 201112 Eveniment

CĂUTAŢI-NE!

Preuniversitaria la dispoziţia

dumneavoastră!Aveţi de spus ceva?Vreţi să semnalaţi

abuzuri, nedreptăţi?Vă preocupă ceea ce se

întâmplă în învăţământulromânesc şi timişorean?

Tiparul executat la S.C. FED PRINT S.A. Timişoara

Virgil Popescu - fondator şi directorColectivul de redacţie:

OTILIA BREBAN - redactor şefŞTEFAN IONICĂ - redactor - profesionalCONSTANTIN OSAIN - redactor - social

IOANA BERARU - redactor - juridicRedacţia “Preuniversitaria”:

Timişoara str. Dr. Liviu Gabor, nr 4, tel-fax: 0256/490 267

ÎNTÂLNIRE ARMÂNEASCĂLA TIMIŞOARA

Sâmbătă, 3 decembrie 2011, în capitala Banatului s-au întâlnit armâni din Ţară şi dinBalcani. La ora 13.30 a fost organizată o conferinţă de presă la care au fost prezenţi lideriiarmânilor participanţi la adunare, printre care preşedintele Filialei (Farei) Timişoara SteryiuToza, preşedintele Farei din România Steryiu Samara, reprezentantul armânilor din Albania, dela Tirana, Hrista Goci, secretarul general a Farei din România Steryiu Beca, preşedinteleFilialei din Constanţa Ioţa Trandu, preşedintele Filialei Călăraşi Zicu Gheorghe, preşedinteleFilialei Ialomiţa Muşat Gabriel, reprezentantul Filialei Bucureşti Bajdechi Puiu. Discursurilecelor prezenţi s-au referit la statutul de minoritate al armânilor, la necesitatea introducerii lim-bii armâne în şcoala şi biserică, dar şi mass-media în limba armână. În Banat trăiesc în jur de400 de armâni, iar în judeţul Timiş cele mai multe familii le găsim în localităţile Dudeşti, Variaş,Jimbolia, Pişchia, Sânandrei, Săcălaz, dar şi în Timişoara.

În aceeaşi zi, la ora 17, în sala Capitol a Filarmonicii Banatul, în prezenţa a sute de spec-

tatori. au luat cuvântul, regizorul Eugen Matzota, preşedintele Filialei Timisoara Steryiu Toza,preşedintele Farei din România Steryiu Samara, reprezentantul armânilor din Albania, HristoGoci, preşedintele PSD Titu Bojin, primarul din Dudeştii Noi, Alin Nica, directorul executiv alDirecţiei de Cooperare şi Informatică din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, Răzvan Hrenoschi,directorul Muzeului Satului Claudiu Ilaş. De altfel, la Mu zeul Satului Bănăţean, cu sprijinfinanciar al Consiliului Judeţean Timiş, urmează ca în cursul anului 2012 să fie ridicată o casătradiţională armânească, aşa cum există ea în satele din Balcani de unde, cu sute de ani în urmă,au plecat spre Ţările Române şi Europa Centrală mii de armâni din cauza prigoanei naţionale

A urmat apoi un spectacol tradiţional de muzică, poezie şi dansuri armâneşti cu participa-rea lui Victor Enache, Boatsea Pindului, trupa de dansuri Iholu, Florentina Costea. Tinerii armâni îmbrăcaţi în port popular au jucat dansuri tradiţionale, iar vârstnicii au cântat şi au reci-tat poezii. La evenimentul care a avut loc la Timişoara au venit armâni din Banat, din FilialeleConstanţa, Bucureşti, Călăraşi, Ialomiţa, din Albania, Macedonia şi Serbia. Gazde primitoarele-au fost Liceul CFR Dimitrie Leonida (director Marius Huzoiu) şi Liceul Sportiv «Banatul»(director Marius Cociu, acesta şi el din stirpe armânească).

M.B.

Parteneriat în sprijinul educaţiei

antiviolenţă În sfera preocupărilor pentru

iniţierea şi derularea unor acţiunimenite să prevină violenţa (violen ţăexprimată în orice formă) se înscrievizita unei delegaţii din Turcia laInspectoratul Şco lar Judeţean Timiş şiîn unităţi de învăţământ din judeţulTimiş, în perioada 14 – 18 noiembrie2011.

Delegaţia turcă a fost formată dinopt cadre didactice şi reprezentanţi aiBurdur Provincial Na tio nal EducationDirectorate şi s-au afla în a treia mobil-itate planificată în Proiectul comun„Viaţa fă ră violenţă este dreptulmeu”, finanţat prin Pro gra mulComenius Regio. Comenius esteprima com ponentă a Programului deÎnvăţare pe Tot Par cursul Vieţii. Seadresează instituţiilor de învăţământpreuniversitar de stat şi private (de lagrădiniţe la şcoli postliceale) şi tuturormembrilor co mu nităţii educaţionalecare îşi desfaşoară activitatea în acestsector: elevilor, tuturor categoriilor depersonal didactic, precum şi autorităţi-lor locale, asociaţiilor de părinţi sauONG-urilor care activează în domeniuleducaţional.

Comenius Regio sunt proiecte departeneriat în care se pot implica celmult două regiuni din do uă ţări diferiteparticipante în program (regiuni dedezvoltare, judeţ, municipiu etc).Fiecare din regiu nile implicate în par-teneriat este reprezentată de minim 3parteneri locali, astfel: Instituţia coor-donatoare; cel puţin o instituţie şcola-ră; Un alt partener relevant.

În Proiectul “Viaţa fără violenţăeste dreptul meu” parteneriatul cuprin-de Colegiul Silvic “Casa Verde”Timişoara, Liceul Teoretic Periam,Şcoala cu clasele I-VIII Variaş, ClubulCopiilor Jimbolia, Organizaţia “SalvaţiCopiii” şi Inspectoratul Şcolar Ju -deţean Timiş (instituţie coordonatoarea activităţilor părţii române). Parteneriiturci au fost prezenţi la activităţi înşcolile partenere, la o acţiune a Orga -nizaţiei “Salvaţi Copiii” şi la sediulI.Ş.J. Timiş un de s-au întâlnit cu mem-bri ai Comisiei judeţene de prevenire şicombatere a violenţei în mediul şcolar.

S.I.

„SUNTEM CREATIVI”

Cei mai multi elevi îndrăgesc activităţile care le solicită imaginaţiacreatoare şi care le scot în evidenţă aptitudinile. Acestea au o puternicăinfluenţă asupra dezvoltării lor, le dau încredere în forţele proprii şi ledezvoltă simţul estetic. Astfel au posibilitatea să-şi exprime gândurile şiideile fără a se simţi îngrădiţi. Ei dau frâu liber imaginaţiei şi realizea-ză lucrări deosebite, care îi ajută să fie recunoscuţi de cei din jur caadevarate talente. Se implică cu deosebită plăcere în tot ce înseamnăactivitate extracurriculară, lucrează cu entuziasm, învaţă să accepte şiideile partenerilor, se ajută reciproc, îşi îmbogăţesc cunoştinţele, leagăfrumoase prietenii.

În acest sens, şcoala cu clasele I-VIII, nr.21 «Vincenţiu Babeş» dinTimişoara, reprezentată prin doamna director prof. Anghelina Barbu şiprof. înv. primar, la clasa a III-a D, Daniela Csizmarik şi şcoala cu clase-le I-VIII din Săcălaz, structura şcoala cu clasele I-VIII Beregsău Mare,reprezentată prin domnul director Ioan Petrica şi institutor la clasa a III-a Stratenia Cozari, au încheiat un parteneriat educaţional, propunându-şiumătoarele : Atragerea elevilor în organizarea unor activităţi cu carac-ter extracurricular ; Comunicare între elevii şcolilor din cele douălocalităţi; Legarea de prietenii între elevii celor două şcoli;Desfăşurarea de diverse activităţi între elevii celor două şcoli;Implicarea elevilor în activităţi care se realizează în echipă; Stimulareaşi promovarea capacităţilor creatoare ale elevilor prin expoziţii cu dife-rite lucrări ; Schimbul de metode concrete de lucru ; Stimularea inter-esului părinţilor şi copiilor prin implicarea acestora în activităţi.

În data de 16.12.2011, partenerii din Beregsău Mare au sosit în

Timişoara, dornici să-i cunoască pe colegii din Timişoara şi să participela activitatea practică, artistico-plastică: În aşteptarea lui Moş Crăciun .Atmosfera caldă şi primitoare, colindele care au intrat în sufletele copii-lor şi nu numai, au dus la reuşita lecţiei. Copiii, împărţiţi în mai multegrupe : Spiriduşii, Brăduţii, Oamenii de zăpadă, Fulgii, Clopoţeii şi

Colindătorii, au realizat podoabe de Crăciun şi au discutat despre semni-ficaţia acestei sărbători. S-au folosit diferite materiale şi tehnici de lucru,creativitatea elevilor şi-a spus cuvântul. La final, micuţii au fost răsplă-tiţi pe măsură, cu laude, aprecieri şi delicioasele saloane.

Ne-am despărţit urându-ne « Sărbători fericite « , dorindu-le copii-lor un « Moş Crăciun » cât mai darnic şi urmând să ne reîntâlnim cuocazia unei alte sărbători, cea a Paştelui. Atunci elevii din Timişoaravor face o mini-excursie, acasă la prietenii lor de la sat, pentru a obser-va natura şi activităţile oamenilor în anotimpul primăvara, pregătiriledinaintea sosirii iepuraşului.

Prof. înv. primar: Daniela CSIZMARIK Institutor: StrateniaCOZARI