Anul V, Nr. 3(15)/20 5I 1

Cum înclină comportamentuletic balanţa încrederii în audit

Editorial

idei, sugestii, experienţe

Mihai Daraban

Cosmin Şerbănescu

,

,

preşedintele Camerei de Comerţşi Industrie a României

preşedintele Institutului de Control Intern

InterviuRi

Controlul calităţii în cabinetele

de audit

Documentarea rticipării

la activitatea de inventariere

Diferenţe conceptuale între

viitorul standard IFRS 15

şi actualul IAS 11

Reflecţii privind ISA 805 din

perspectiva auditului

fondurilor europene 2014-2020

– experienţa franceză

- aplicaţie practică

pa

Sunt profesioniştii contabilipregătiţi pentru viitor?

tendinţe internaţionale

La Braşov va avea loc

Financiaral IV-lea Congres al Profesiei de Auditordin România

Agenda de desfăşurare a Congresului în plen şi pe ateliere,modalităţile de înscriere şi de participare cu comunicări, precum şi alte detalii

se regăsesc pe site-ul cafr.rohttp://congres. /

În ziua de 23 octombrie 2015, Camera Auditorilor Financiari din România organizează laBraşov cel de-al IV-lea Congres, având drept temă:

.

Congresul se înscrie într-o arie de preocupări ancorate în realitate şi îşi propune ca, prinparticiparea unor profesionişti recunoscuţi din ţară şi din străinătate, ai unor reprezentanţi aiorganismelor profesionale, ai autorităţilor de reglementare, ai mediului academic şi de afaceri,

membri ai organizaţiei noastre profesionale, să contureze o percepţie corectă şiproductivă asupra modului de aplicare a noilor reglementări europene, să asigure cunoaştereacelor mai bune interpretări şi practici în domeniu, să pună în evidenţă cele mai bune soluţiipentru asimilarea şi implementarea acestora.

Congresul va fi şi un bun prilej pentru a marca sărbătorirea Zilei Naţionale a Auditoruluişi de a aduce cuvenitul omagiu membrilor acestei profesii, care se bucură de un

binemeritat prestigiu în societatea românească.

a unor

Financiar

Provocările profesiei de auditor– acţiuni pentru implementarea reglementărilor europenefinanciar

Editorial

Cum înclină comportamentul

etic balanţa încrederii în audit

Ciprian Mihăilescu,prim-vicepreşedinte al Consiliului

CAFR

Reportaj

Deschiderea Reprezentanţei regionale Vest la Timişoara

Cristina Radu, CAFR

InterviuRI

Mihai Daraban, preşedintele Camerei

de Comerţ şi Industrie a României:

Un audit financiar corect şi obiectiv este

un serviciu adus comunităţiide afaceri şi interesului public

Cosmin Şerbănescu, preşedintele Institutului de Control Intern:

Controlul intern fiabil şi eficient - punct de sprijin în misiunea de audit financiar

Idei, sugestii, experienţe

Controlul calităţii în cabinetele de audit

Janin Audas, Brigitte Guillebert, 01 Audit Assistance

Documentarea participării

la activitatea de inventariere

- aplicaţie practică

Mihai Grigore, auditor financiar

Anul IV, Nr. 3 (15)/2015

SUMAR

3 16

217

12 26

43

52

Diferenţe conceptuale întreviitorul standard IFRS 15„Venituri din contracte cuclienţii” şi actualul IAS 11„Contracte de construcţii”

Monica Ştefan, Alexandra Mutulescu, Soter & Partners

Reflecţii privind ISA 805 din perspectiva auditului

fondurilor europene 2014-2020

Alexandru Şuteu, auditor financiar

Provocări și tendinţe internaţionale

Sunt profesioniştii contabili pregătiţi pentru viitor?

Adriana Spiridon

35

tica reprezintă un subiect tentant pentruorice condei. S-au scris şi se vor maiscrie tone de articole, comentarii,lucrări de cercetare, acumulate în timpîn istoria umanităţii.

De ce? Poate că, deosebit de aspectul său morfo-logic sau intelectual, omul se distinge de regnuldin care s-a desprins pe parcursul evoluţiei princomportament, deci prin atitudinea faţă de ceeace îl înconjoară, de mediul cu care inter-relaţio-nează şi în primul rând faţă de semeni. De aiciideea că, dincolo de conformaţia şi intereseleunui individ sau ale unei organizaţii, nevoia deetică în comportamentul uman derivă din cerinţe-le de supravieţuire şi dezvoltare ale societăţii decare aparţin.

Să depăşim totuşi această digresiune, făcândpasul spre etica în profesia noastră cea de toatezilele – auditul financiar. Cred că cititorii vor fide acord cu aserţiunea că etica – sau mai exactcomportamentul etic, recunoscut şi acceptat alprofesiei contabile şi reunit într-un cod de norme– nu reprezintă în totalitate un rod al inspiraţieidivine. Mai degrabă, este vorba de un procescomplex, evoluat istoric, pe baza experienţeiumane în afaceri şi a cerinţelor specifice ale fie-cărei epoci şi a rezultantei vectorilor uneori con-tradictorii ai intereselor factorilor implicaţi înprofesie. Spre a ne feri de abstractizări să adu-cem în atenţie o observaţie pertinentă, regăsită înliteratura de specialitate şi anume faptul că, deşiinteresele de ordin financiar ale auditorilor nu

coincid întotdeauna cu interesul public, etica con-stituie soluţia de eliminare a asperităţilor, liantuldintre cele două feluri de interese, canalizândmunca auditorilor pentru ca aceasta să răspundănevoilor societăţii. Prin această prismă capătăînţeles şi deplină justificare atât girul de încrede-re, cât şi pretenţia exigentă din partea utilizatori-lor de informaţii faţă de activitatea - deopotrivăprofesionistă, dar în aceeaşi măsură şi etică - aauditorilor financiari. Deci dacă auditorilor finan-ciari li s-a încredinţat un mandat social, apoi aceştia poartă şi răspunderea îndeplinirii corecte a acestuia, pe măsura aşteptărilor celor care le-au dat credit.

Se discută, pe bună dreptate, despre independenţaauditorului. Desigur, nimeni nu ar trebui să influ-enţeze exprimarea opiniei auditorului asupraraportărilor financiare examinate. Dar auditorulnu trăieşte într-un glob de sticlă: dincolo de nor-mele tehnice pe care este obligat să le respecte –Standardele Internaţionale de Audit – el are şiconstrângeri şi îndrumări de comportament, for-mulate în Codul etic al profesioniştilor contabili.Conformarea cu aceste norme reprezintă, aşadar,cea mai bună garanţie pentru faptul că auditorulîşi îndeplineşte rolul social de a contribui lamoralizarea mediului de afaceri, a mediuluisocial în general, în care acţionează.

Tema încrederii în onestitatea şi profesionalismulauditorilor a intervenit adesea pregnant în atenţiepe plan internaţional în ultimele decenii, pe fon-dul unor fraude financiare la care s-a asociat

Dr. Ciprian Mihăilescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului CAFR

Cum înclinăcomportamentul eticbalanţa încrederii în audit

E ... deşiinteresele de ordin

financiar aleauditorilornu coincid

întotdeaunacu interesulpublic, etica

constituiesoluţia de

eliminare aasperităţilor,liantul dintre

cele douăfeluri deinterese,

canalizândmunca

auditorilorpentru caaceasta sărăspundănevoilorsocietăţii

editorial

Anul 4 - 3/2015 3

comportamentul lipsit de etică al unor firmereputate. De aici şi tendinţa de întărire a monito-rizării profesiei contabile în general, inclusiv acelei de audit, prin înfiinţarea unor organisme desupraveghere şi prin elaborarea unor reguli maistricte – prin Directiva Europeană 43/2006,urmată de încă două Directive Europene 34/2013şi 56/2014, precum şi de un Regulament alParlamentului European şi al Consiliului privindcerinţe specifice referitoare la auditul statutar alentităţilor de interes public, a căror transpunereîn legislaţia naţională reprezintă o preocuparemajoră a instituţiilor cu drept de iniţiativă legisla-tivă a perioadei în care ne aflăm.

În materie de comportament, cartea de căpătâi pecare a adoptat-o încă de la bun început CameraAuditorilor Financiari din România a fost Coduletic al profesioniştilor contabili emis de IFAC,inclusiv toate versiunile ulterioare. La fel ca şiStandardele Internaţionale de Audit, în ale cărorsecţiuni regăsim adesea referiri la etică. Prinurmare se poate spune că respectarea cerinţelorCodului Etic al profesiei constituie o componentăintrinsecă a procedurilor de audit.

Chestiunea asupra căreia dorim să vă reţinematenţia şi să o comentăm pe scurt se referă larelaţia existentă între auditorul financiar şi orga-nizaţia profesională care îl reprezintă – CameraAuditorilor Financiari din România, în domeniulrespectării şi aplicării comandamentelor de ordinetic în activitatea profesională. Deloc întâmplă-tor, aspecte de această natură au revenit pregnantîn dezbaterile de la Conferinţa CAFR din septem-brie 2014 şi au fost reiterate în dezbaterile laConferinţa care a avut loc recent. Fie că a fostpus în atenţie comportamentul incorect al unorauditori sau firme de audit cu ocazia licitaţiilorpentru atribuirea unor contracte de servicii deaudit specifice profesiei noastre, care au generato concurenţă neloială pe piaţă, fie că au fostpuse în evidenţă unele constatări ale departamen-telor de resort ale Executivului, respectivDepartamentul de monitorizare şi competenţăprofesională şi cel de Etică, conduită profesionalăşi investigaţii, fie alte aspecte care pun în cauzăatât comportamentul profesional, cât şi cel etic.

În esenţă, s-a constatat faptul că uniiauditori/firme de audit s-au abătut de la aplicareacu stricteţe a principiilor fundamentale de etică -integritate, obiectivitate, competenţă profesionalăşi atenţie cuvenită, confidenţialitate, comporta-

ment profesional - atunci când desfăşoarămisiuni de audit, emiţând rapoarte de audit încare opinia exprimată nu este suficient de binefundamentată pe baza concluziilor obţinute caurmare a derulării procedurilor pe care le presu-pune o misiune de audit sau opinia enunţată prinraportul de audit este viciată, din cauza adoptăriiunor soluţii necorespunzătoare cu privire la iden-tificarea, reducerea sau eliminarea efectivă aameninţărilor la adresa conformităţii cu principii-le eticii.

Ni s-a părut nefiresc să constatăm noi, cei caream fost aleşi de curând la conducerea Camerei,că în cazurile în care se ivesc situaţii neobişnuiteîn aplicarea cerinţelor specifice din Cod, ce dauposibilitatea de apariţie a unor rezultate dispro-porţionate sau care nu sunt în interesul public,auditorul/firma de audit nu se consultă decât ara-reori cu organismul profesional (CAFR) sau cuautoritatea de reglementare a domeniului. De ce?Ne întrebăm şi dacă în asemenea împrejurări nueste vorba şi despre o lipsă de încredere a unorauditori în organismul lor profesional, în capaci-tatea acestuia de a-i ajuta efectiv.

În alte situaţii auditorii financiari/firmele de auditnu reuşesc ca în procesul de negociere cu clientulsă definească în mod clar natura misiunii de auditce urmează a fi solicitată şi executată, aria decuprindere, precum şi cerinţele standardelor deaudit aplicabile în identificarea celor mai relevan-te probe de audit, motiv ce concură la distorsio-narea onorariilor percepute pentru serviciile efec-tuate.

Au fost multe sau puţine asemenea probleme? Nuacest lucru este important. Ceea ce contează estefaptul că noul Consiliu ales în Conferinţa din sep-tembrie 2014 a cuprins în programul său strategicpropuneri şi idei formulate cu această ocazie şi ainclus în agenda sa cotidiană acţiuni de rezolvarea chestiunilor de această natură din sfera eticii şideontologiei. Deci se ştie ce şi mai ales cum şiunde este necesar să se acţioneze.

Astfel, s-a considerat că este nevoie să se acordeo mai mare atenţie formării şi consolidării cultu-rii organizaţionale, scop în care aspectele deordin etic, deontologic au căpătat o mai mareconsistenţă practică în programele de pregătireprofesională, pornind de la stagiari şi continuândcu pregătirea continuă. Pe de altă parte, prinreorganizarea inspecţiei de profil s-a asiguratcadrul ca Departamentul de monitorizare şi com-

4

editorial

petenţă profesională să devină mai eficient, maidinamic şi riguros.

În acelaşi timp, situaţii punctuale, în care s-auaflat unii membri sau stagiari, cărora nu li segăsise rezolvare, trenau sau deveniseră presanteau fost rând pe rând puse pe făgaşul normal.

Desigur, sunt şi cazuri ce implică aspecte eticecare depăşesc sfera relaţiilor cu membrii şi ţinîndeosebi de funcţionarea pieţei de audit finan-ciar. Măsurile în acest domeniu au în vederecunoaşterea mai bună a acestei pieţe şi dezvolta-rea ei. În această direcţie pot fi menţionate efor-turile care se depun în colaborare cu MinisterulFondurilor Europene pentru perfecţionarea meca-nismului de certificare a auditorilor financiaricalificaţi pentru a presta servicii de audit aferenteproiectelor europene, dar şi pentru stabilirea unorresponsabilităţi clare pentru persoanele implicateîn procesarea documentaţiei aferente fonduriloreuropene, pentru eliminarea unor neconcordanţe,ambiguităţi şi prevenirea unor disfuncţii sau prac-tici deficitare. În esenţă, aşadar, obiectivul urmă-rit este de a asigura atât calitatea prestaţiilor auditorilor în acest segment de piaţă, dar şicorectitudinea, moralitatea contractelor de servi-cii aferente.

De altfel, Consiliul Camerei are în vedere o for-mulă posibilă de monitorizare a pieţei serviciilorde audit, fireşte cu mare atenţie şi grijă pentru anu se aduce atingere regulilor concurenţiale pre-văzute de lege.

Până la urmă scopul pe care îl urmărim este săasigurăm în mediul de afaceri un climat de încre-dere în profesionalismul, dar şi în comportamen-tul etic demonstrat în practica auditului. Şi, toto-dată, să clădim încrederea membrilor în disponi-bilitatea şi capacitatea Camerei de a-i sprijiniatunci când au nevoie.

În acest sens, Consiliul a promovat şi va promo-va perseverent un comportament constructiv,civilizat în relaţiile cu celelalte instituţii şi organi-zaţii, cum sunt Consiliul pentru Supravegherea înInteres Public a Profesiei Contabile sauMinisterul Finanţelor Publice, cu care putemadopta căi şi metode de conlucrare corectă şi efi-cientă, inclusiv în domeniul promovării conduiteietice în activitatea profesiei.

Este locul să amintim aici că la nivelul organiza-ţiilor profesionale internaţionale se fac eforturimari pentru îmbunătăţirea continuă a Standar -delor tehnice de audit, de calitate, de etică înfuncţie de rolul şi locul acestora în plan interna-ţional, regional sau naţional.

Am amintit anterior de noile reglementări dereformare a auditului, adoptate la nivel europeanprin Directiva 2014/56/UE şi Regulamentul537/2014 al UE. Schimbările aduse de noilereglementări se referă în principal la integritatea,independenţa, obiectivitatea, responsabilitatea,transparenţa şi fiabilitatea auditorilor statutari şiale firmelor de audit şi la necesitatea elaborăriiunor reglementări distincte cu privire la auditulentităţilor de interes public, în vederea aplicăriiuniforme a normelor de către auditori şi firme deaudit. De asemenea, se are în vedere garantareafaptului că onorariile de audit nu sunt condiţiona-te în nicio împrejurare, pentru a nu se ajunge laexecutarea unor misiuni de audit de proastă cali-tate şi pentru evitarea în toate situaţiile date aconflictelor de interese, elaborându-se cerinţeimperative care să contribuie la eliminarea tutu-ror aspectelor care periclitează independenţa. Înfine, este prevăzută transparentizarea rapoartelorîntocmite de auditorii statutari şi de firmele deaudit prin furnizarea informaţiilor financiarecomplete necesare factorilor interesaţi.

5Anul 4 - 3/2015

editorial

În mod concret, credem că ar fi de interes să văsupunem atenţiei câteva noutăţi în pregătire înmateria eticii profesionale. În cadrul Consiliuluipentru Standarde Internaţionale de Etică pentruContabili (IESBA) se depun în acest momenteforturi pentru revizuirea Codului etic al profe-sioniştilor contabili, în ideea de a apropia cerinţe-le acestuia de prevederile celorlalte standarde.Astfel, se doreşte creşterea nivelului de înţelegerea noului Cod de către toţi utilizatorii, cât şi pre-luarea facilă în legislaţia şi reglementările naţio-nale a unui nou produs, definit ca StandardeleInternaţionale de Etică, a cărui construcţie să fierealizată pe scheletul ISA (în capitole, obiective,dispoziţii sau cerinţe de aplicare şi alte materialeexplicative şi – acolo unde este cazul – anexe, încadrul fiecărei secţiuni, care la rândul lor vor fireaşezate). Limbajul utilizat va fi mai simplu, cuexpresii şi fraze mai puţin complexe, iar terme-nul audit va cuprinde şi misiunile de revizuire,acordând conceptului de independenţă o dimen-siune sporită. Procedurile de control al calităţii lanivelul firmelor de audit vor fi astfel elaborateîncât să asigure o implementare adecvată a aces-tora şi să degaje informaţii pertinente cu privirela identificarea persoanei/persoanelor cu autorita-tea necesară şi care se fac responsabile pentruadoptarea măsurilor corespunzătoare privind con-trolul calităţii, în concordanţă cu prevederileCodului Etic. Se are în vedere asigurarea respec-tării acestor prevederi de către persoanele rele-vante din cadrul firmei, comunicarea ameninţări-lor şi încălcarea independenţei către persoaneleresponsabile să acţioneze corespunzător în nume-le firmei, în concordanţă cu cerinţele Codului, învederea luării măsurilor de protecţie adecvate.

La nivelul organizaţiilor internaţionale există spe-ranţa – şi se consideră că există şi premisele - căprocesul de clarificare, revizuire şi reformulare aStandardelor Internaţionale de Audit şi a CoduluiEtic va conduce la sporirea eficienţei acestora,elaborându-se obiective şi cerinţe mai clare, pen-tru ca auditorii/firmele de audit să realizeze pres-tarea unor servicii de asigurare de un înalt nivelcalitativ, pentru o gamă tot mai largă de stakehol-deri.

*

Consecvent liniei sale de comunicare transparen-tă, deschisă cu membrii şi stagiarii Camerei,Consiliul a pus şi va pune şi mai pregnant înperioada care urmează accent pe consultare şi

dialog. Există toată deschiderea pentru dezbatereaproblemelor de natură etică, inclusiv pentru sesi-zarea ameninţărilor la adresa profesiei, a inde-pendenţei şi integrităţii ei, pentru receptarea ori-căror idei şi opinii ce pot ajuta la acest demers.Contăm în acelaşi timp şi pe înţelegerea, sprijinulşi chiar pe implicarea membrilor Camerei pentruîndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus.

Într-un interviu acordat recent revistei „Practicide Audit” o reputată profesionistă, Eileen Rae,director financiar ACCA, întrebată fiind dacă, încondiţiile unor schimbări previzibile în profilulprofesiei, etica va trebui să se adapteze noilorrealităţi, a opinat: „Principiile etice vor rămânevalabile. Ar trebui să fim cu toţii conştienţi deCodul de Etică al IFAC pentru profesioniştii con-tabili şi să îmbunătăţim pe deplin spiritul codu-lui. Interesant este că dintre cele mai multe pozi-ţii de conducere într-o organizaţie, probabil doarprofesionistul contabil are un astfel de cod.”Oare de ce? – ne întrebăm. Simplu: pentru că,până la urmă, profesia noastră dă reperele deîncredere în viaţa socială.

O percepţie care ne onorează, dar mai ales neobligă!

6

editorial

a 19 iunie 2015, la Timişoara, a fostinaugurată cea de a patra reprezentanţăregională a Camerei AuditorilorFinanciari din România, cele înfiinţateanterior având sediile la Iaşi, Braşov şiCluj-Napoca.

La eveniment au luat parte membri ai ConsiliuluiCAFR, ai Comitetului de Excelenţă, ai Comisieide Audit Statutar, auditori de onoare, auditorifinanciari din judeţele aflate în zona noii repre-zentanţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şiTimiş, reprezentanţi ai organismului de suprave-ghere CSIPPC, ai organismelor profesionale dinregiunea Vest, primarul municipiului Timişoara –

Nicolae Robu, reporteri ai posturilor locale deteleviziune – TVR Timişoara şi Digi 24Timişoara.

În cuvântul de deschidere, lect. univ. dr. GabrielRadu, preşedintele Camerei AuditorilorFinanciari din România, a salutat invitaţii şimembrii Camerei prezenţi şi a mulţumit persona-lităţilor locale care au fost alături la acest eveni-ment important din viaţa profesiei.

A urmat momentul tăierii panglicii inaugurale decătre preşedintele Gabriel Radu şi primarul muni-cipiului Timişoara, Nicolae Robu, care a decla-rat:

7Anul 4 - 3/2015

Reportaj

Deschiderea Reprezentanţei regionaleVest la Timişoara

L

„Mă bucur să fiualături de dumnea-voastră la acestmoment inaugural.Doresc să adresezun călduros «Bunvenit la Repre zen -tanţa regională VestTimişoara a Came -rei AuditorilorFinanciari dinRomânia» oaspeţilornoştri. Este un se -diu frumos, modernşi sunt încântat cănoua Reprezentanţă

are şi va avea parte de condiţii foarte bune delucru aici. Cred că în Timişoara şi în zona devest a ţării este mult de lucru pentru dumnea-voastră, auditorii financiari, pentru că vorbimdespre un oraş cu un puls economic foarte sănă-tos, despre o regiune puternică din punct devedere economic şi rolul dumneavoastră este unulextrem de important.

Vă urez mult succes în activitatea dumneavoastrăşi vă asigur de toată deschiderea mea pentruacţiunile pe care le veţi întreprinde în viitor laTimişoara.”

În continuare Adela Pleşa, director în cadrulConsiliului pentru Supravegherea în InteresPublic al Profesiei Contabile, a transmis un mesajde salut din partea preşedintelui CorneliuCazacu, în care se spune:

„Îmi face o deosebită plăcere să adresez un salutcălduros tuturor participanţilor la inaugurarea uneinoi reprezentanţe teritoriale, cea de-a patradeschisă de Camera Auditorilor Financiari din

România, respectivReprezentanţaregională Vest de laTimişoara.

Având în vedereexperienţa ante -rioară în funcţio na -rea reprezentanţelorteritoriale din Iaşi,Braşov şi Cluj, suntsigur că se va reuşi,în cadrul noii re pre -zentanţe, asigurareaunei comunicărieficiente cu membrii

din această zonă, consultarea acestora asupra celormai importante probleme ale organismului pro -fesional, în special şi ale profesiei de audit, îngeneral, precum şi diseminarea rapidă a celor mairecente şi importante noutăţi şi cerinţeprofesionale.

Suntem convinşi că, odată cu înfiinţarea noiireprezentanţe, membrii Camerei vor beneficiaprompt de avantajul unei legături mai operativepentru rezolvarea aspectelor de interes pentruaceştia.

Un aspect foarte important în acest moment îlconstituie Directiva 56/2014 de modificare aDirectivei europene care reglementează activita-tea de audit statutar (Directiva 43/2006) deoareceproiectul de transpunere a acestei directiveurmează să intre în vigoare cel mai târziu la datade 17 iunie 2016. Ca urmare a acestor modifi-cări, organismul de supraveghere - Consiliul pen-tru Supravegherea în Interes Public a ProfesieiContabile sau CSIPPC - va avea competenţă spo-rită pe toate domeniile de activitate desfăşurate deCAFR: autorizare, formare profesională, inspec-ţii etc. În proiectul actual de modificare a legisla-ţiei în domeniu, organismul de supraveghere areposibilitatea să delege Camerei AuditorilorFinanciari din România atribuţiile pentru careeste prevăzută în directivă posibilitatea delegării,în condiţiile în care competent va rămâneCSIPPC.

CSIPPC este un organism de supraveghere creatîn urma cerinţelor Uniunii Europene şi are rolulde a asigura îmbunătăţirea activităţii de audit şi,prin urmare, de a contribui semnificativ la creşte-rea credibilităţii situaţiilor financiare auditate,având, prin urmare, acelaşi obiectiv ca şi audito-rul.

În calitate de preşedinte al organismului desupraveghere aş dori, cu această ocazie, să îmiexprim satisfacţia cu privire la colaborareaConsiliului pentru Supravegherea în Interes Publica Profesiei Contabile cu noua conducere aCamerei Auditorilor Financiari din România, carea dovedit o disponibilitate mare pentru un dialogdeschis, profesional, contribuind la dezvoltareaunor relaţii cu adevărat constructive şi folositoareauditorilor din România.

Îmi exprim speranţa că dialogul şi colaborareadintre CSIPPC şi CAFR vor fi, în continuare, lafel de fructuoase, în interesul profesiei de auditdin România, în special şi al economieiRomâniei, în general.

8

Reportaj

În încheiere, adresez tuturor participanţilor laacest eveniment, membrilor Camerei AuditorilorFinanciari din România, mult succes şi realizăricât mai mari.”

De asemenea, reprezentanţi ai mediului universi-tar şi ai altor organisme profesionale cu careCAFR are încheiate protocoale de colaborare auţinut să formuleze calde aprecieri la ideea organi-zării acestei reprezentanţe şi au subliniat interesulpe care atât mediul academic, cât şi cel de afaceriîl acordă profesiei de auditor financiar.

Conf. univ. dr. Ovidiu Megan – decan,Facultatea de Economie şi AdministrareaAfacerilor, Universitatea de Vest Timişoara

„Bună ziua şi bineaţi venit la acesteveniment fericitpentru profesia deauditor şi pentruprofesia din aceastăregiune de vest. Cucertitudine, deschi-derea unei repre-zentanţe regionaleeste foarte impor-tantă din punct devedere administrativpentru dumneavoas-tră toţi şi, de ase-menea, pentru pro-

movarea profesiei pe piaţă de muncă, precum şipentru studenţi care, o bună parte dintre ei, şiaici vorbim de Facultatea de Economie şiAdministrarea Afacerilor, se orientează spredomeniul contabilităţii, iar cea de auditor finan-ciar este una dintre cele mai atractive.

Cu siguranţă, parteneriatul pe care noi îl imple-mentăm în acest moment se va dezvolta în acestcontext şi vă vom sprijini cu tineri care să ajutela activităţile de aici şi felicit echipa de manage-ment a Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia.

Vă doresc succes.”

Conf. univ. dr. Ovidiu Bunget – preşedinteleFilialei Timiş a CECCAR

„Am venit aici cu mare bucurie, fiind sigur căaceastă reprezentanţă a unui organism profesionalde talia Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia se alătură Corpului Experţilor Contabilişi Contabililor Autorizaţi din România, filialaTimiş, din perspectiva faptului că, în opinia mea,

dacă suntem maimulţi, dacă suntemoneşti, dacă suntemuniţi putem crea oimagine puternicăîn piaţa serviciilorde contabilitate şiaudit şi consider căîntotdeauna dezide-ratele CECCAR,respectiv ştiinţa, in -de pendenţa, morali-tatea, vor face faţăcu cinste zoneinoastre, zona devest, pentru că aicisunt şi colegii CECCAR din Arad, dinHunedoara şi din Caraş-Severin.

Felicitări Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia, felicitări Consiliului şi tuturor celorcare au depus mult efort pentru înfiinţarea acesteireprezentanţe în zonă.”

Dionisie Bojin – reprezentant al AsociaţieiNaţionale a Evaluatorilor din România, filialavest Timişoara

„Mă bucur că amfost invitaţi la acesteveniment, invitaţiecare se datoreazăcolaborării careexistă între ANE-VAR şi CAFR. Pede altă parte şi noi,evaluatorii, am in vi -tat Camera la con -ferinţele şi întâlniri-le noastre şi apre ci -ez că există o co la -bo rare foarte bu năîntre cele două or ga -nisme profesionale.

Văd că sunt prezente în sală foarte multe persoa-ne cu care am avut contacte în domeniul profe-sional de-a lungul timpului şi vreau să vă trans-mit că mă simt aproape de dumneavoastră.

Vă doresc succes şi ne dorim colaborare foartebună şi în continuare.”

În contextul acestui eveniment lect. univ. dr.Gabriel Radu, preşedintele CAFR, şi lect. univ.dr. Mirela Păunescu, vicepreşedinte al Consiliu -lui, au acordat interviuri posturilor locale de tele-viziune – TVR Timişoara şi Digi 24 Timişoara,în care au relevat importanţa deschiderii repre-

9Anul 4 - 3/2015

ReprezentanţA regionalĂ Vest - Timișoara

zentanţei de la Timişoara pentru permanentaapropiere faţă de membri prin sporirea eficienţeicomunicării cu aceştia şi consultarea lor asupracelor mai importante probleme ale organismuluinostru profesional. Nu în ultimul rând cei inter-vievaţi au subliniat existenţa multor proiecte pen-tru Timişoara şi pentru celelalte reprezentanţeextrem de interesante şi de utilitate maximă pen-tru auditorii financiari.

Lect. univ. dr. Gabriel Radu, pentru TVRTimişoara:

„Suntem astăzi, împreună cu dumneavoastră, laun eveniment foarte important pentru profesia deauditor şi anume deschiderea reprezentanţei deVest Timişoara a Camerei Auditorilor Financiaridin România. Dorim să precizăm că, în confor-mitate cu strategia Camerei Auditorilor Finan ci -ari, organism profesional înfiinţat de 16 ani,dorim să fim aproape de membri şi să venim înîntâmpinarea lor prin înfiinţarea acestor reprezen-tanţe. Conform hotărârilor Consiliilor din perioa-da anterioară există un plan de deschidere în teri-toriu a unor noi reprezentanţe. Astăzi am ajuns săinaugurăm reprezentanţa Timişoara, destinatăunui număr de peste 265 de auditori financiari şiunui număr important de firme de audit.

Până în prezent profesioniştii noştri apelau lacelelalte sedii, fie la Bucureşti, fie la Cluj-Napoca, Braşov sau Iaşi.

Anul viitor, cu ajutorul colegilor, vom înfiinţaîncă două reprezentanţe, conform planuluiConsiliului, care s-a propus în anul 2014, respec-tiv Craiova şi Constanţa, şi astfel vom închideacest cerc de reprezentare pe zone geografice.”

Lect. univ. dr. Gabriel Radu, pentru Digi 24Timişoara:

„În momentul de faţă, prin deschidereareprezentanţei din Timişoara, am venit însprijinul colegilor şi mai ales a zonei de business,pentru a fi cât mai apropiaţi de auditori. Lanivelul profesiei, chiar se doreşte ca, prindiscuţii, prin conferinţe sau alte întâniri comunecu reprezentanţii profesiei de contabil, deevaluator şi de auditor, să se poată explica multmai clar şi mai deschis despre acest tip de ser-vicii profesionale.”

Lect. univ. dr. Mirela Păunescu, pentru TVRTimişoara:

„Avem foarte multe proiecte pentru Timişoara şipentru celelalte reprezentanţe. În ultima perioadăCamera Auditorilor Financiari din România asemnat o serie de protocoale cu diverse instituţii

sau cu alte organisme profesionale, în baza căro-ra va veni în sprijinul auditorilor din ţară şi dinBucureşti cu diverse evenimente, cum ar fi cursuri de pregătire profesională, mese rotundesau întâlniri, în care membrii noştri să poatăschimba opinii şi să poată afla ultimele noutăţirelevante pentru ei.

Proiectele pe care le-am gândit sunt extrem deinteresante şi sperăm să fie de utilitate maximăpentru colegii noştri auditori. În acest moment nurămâne decât să aşteptaţi să vedeţi ce punem înpractică şi cum ne descurcăm.”

Lect. univ. dr. Mirela Păunescu, pentru Digi 24Timişoara:

„Având în vedere existenţa protocoalelor în che -iate între CAFR şi diverse universităţi, printrecare şi universităţile din Timişoara, avantajulpentru absolvenţii şi studenţii facultăţilor cuprofil economic care urmează cursurile unor pro-grame de master agreate de Cameră, îl reprezintăfaptul că pot începe drumul spre profesie, fiindscutiţi de examenul iniţial de stagiu”.

De asemenea, presa scrisă locală, precum şi ceaon-line a relatat despre acest eveniment înpublicaţiile „Ziua de Vest”, „Glasul Aradului”,„Vip Tim” şi „Actualitatea”.

La finalul evenimentului lect. univ. dr. GabrielRadu, preşedintele CAFR, a mulţumit tuturorcelor prezenţi şi a împărtăşit câteva gânduri lega-te de semnificaţia acestui moment important dinviaţa profesiei:

„Sunt onorat să mă aflu în mijlocul dumneavoas-tră, unde, ca şi la prima vizită pe care am făcut-ola sfârşitul anului trecut, după alegerile de laCAFR, cu ocazia consultării fiecărei zone pentrua identifica priorităţile şi a construi strategiaConsiliului pentru mandatul 2014-2017, m-ambucurat de deschiderea cu care am fost primit şim-am simţit ca acasă.

În programul Consiliului Camerei privind deschi-derea de noi reprezentanţe prioritatea a fostTimişoara şi s-au alocat resursele necesare, maiales financiare, pentru a putea fi prezenţi astăziaici.

Mă bucur să regăsesc în această împrejuraremulţi dintre colegii auditori care au fost prezenţianul trecut şi care au solicitat deschiderea acesteireprezentanţe.

Un alt motiv de bucurie şi emoţie îl reprezintăfaptul că se realizează prima inaugurare a uneireprezentanţe de către actualul Consiliu într-o

10

Reportaj

zonă foarte importantă cum este Timişoara, careeste o poartă importantă de intrare, atât pentruinvestiţii, cât şi pentru mediului economic înRomânia şi nu numai, constituind un reper pentrutot ce înseamnă profesionalismul, dar mai alesindependenţa şi calitatea serviciilor pe care mem-brii noştri, auditorii financiari, le prestează.

Tot astăzi a avut loc şedinţa Consiliului Camereila sediul noii reprezentanţe şi, în aceeaşi măsură,am avut emoţiile unei astfel de întâlniri.

Pentru anul următor în programul Consiliuluisunt prevăzute să se deschidă şi celelalte repre-zentanţe, respectiv Craiova şi Constanţa, pentrucă, aşa cum am spus şi cu alte ocazii, intenţio-năm să vă fim aproape şi îmi doresc ca sediileteritoriale să fie locul în care dumneavoastră săvă întâlniţi, să discutaţi probleme profesionale şisă vă simţiţi ca acasă.

Consiliul Camerei vă garantează că veţi aveamulte subiecte de discuţie şi dezbateri, pentru căaceastă locaţie va avea şi destinaţie de sală decursuri.

Vreau să mulţumesc în numele Consiliului şi almeu personal tuturor celor care s-au implicatdirect, pentru efortul depus în vederea deschideriiacestei reprezentanţe, în special domnului IoanMinda, membru al Consiliului, domnului direc-tor Marius Burduşel, alături de colegii din

Executiv şi mai ales Consiliului pentru alocarearesurselor financiare.

Fireşte, ne vom bizui în activitatea noii reprezen-tanţe pe sprijinul unor profesionişti cu experienţă,deopotrivă practicieni, dar şi universitari, precumşi al autorităţilor locale, împreună cu care inten-ţionăm să organizăm în viitor manifestări profe-sionale de prestigiu şi de utilitate semnificativăatât pentru membrii noştri, cât şi pentru viaţasocială a zonelor în care auditorii noştri îşi desfă-şoară misiunile în scopul satisfacerii interesuluipublic, legat de asigurarea unui mediu de încre-dere în afaceri.

Vă dorim succes, vă dorim să realizaţi indicatoriipe care vi i-aţi propus şi să ne revedem la eveni-mentele viitoare, inclusiv la Congresul profesieide auditor financiar organizat la Braşov, în lunaoctombrie.”

Sediul Reprezentanţei Vest Timişoara: str. Piaţa Consiliul Europei nr. 1

(clădirea ASIROM)Telefon: 0731. 031.028

Telefon/fax: 0256/374.159e-mail: centru.timisoara@cafr.ro

A consemnat, Cristina Radu

11Anul 4 - 3/2015

ReprezentanţA regionalĂ Vest - Timișoara

12

Interviu

Care apreciaţi că sunt, înmomentul de faţă, principaleleprovocări cu care se confruntămediul de afaceri şi cum văimplicaţi pentru a sprijinirezolvarea acestor probleme?

Camera de Comerţ a încercat din-totdeauna să fie un sprijin pentrumediul de afaceri din România.Sunt încă multe probleme de care selovesc agenţii economici, pe careîncercăm să le rezolvăm având dis-cuţii susţinute atât cu reprezentanţiimediului de afaceri, cât şi cu oficia-lii guvernamentali. În acest context,Camera de Comerţ şi Industrie acomandat chiar un studiu pentru aafla problemele reale şi urgente pecare le înfruntă mediul de afaceri.Am constatat astfel că 38% dintreagenţii economici reclamă fiscalita-tea ridicată şi 14% consideră că estefoarte dificil să găsească clienţi.Totodată, circa 11% dintre compa-nii consideră că o piedică majorăeste legislaţia. În mod evident,Camera de Comerţ şi Industrie areca prioritate rezolvarea a cât maimulte dintre aceste probleme, prindialog deschis şi transparent cuGuvernul.

Aţi adoptat o poziţie clară, desusţinere a promovării unormăsuri fiscale bine gândite, denatură să stimuleze o activitate

economică predictibilă şi profi-tabilă, poziţie relevată şi destudiul lansat de CCIR referi-tor la viziunea mediului deafaceri asupra economiei. Ceaţi întreprins în acest sens,cum vă argumentaţi demersul?

Încă de când am fost ales preşedinteal Camerei de Comerţ şi Industrieam declarat că dorim să fim parte-neri ai decidenţilor politici în zonade politică economică. Dialogul realeste cheia unui parteneriat viabil cumediul decizional – Executivul şiLegislativul. Suntem susţinători aimăsurilor de relaxare fiscală şiatenţia noastră se îndreaptă cătreîntreprinderile mici şi mijlocii, carereprezintă 99,7% din totalul compa-niilor din România. Camera deComerţ şi Industrie recomandă apli-carea unui prag minim de impozita-re pentru toate IMM-urile, indife-rent de numărul de angajaţi. Înplus, considerăm că este absolutnecesară, pentru consolidarea siste-mului fiscal, eficientizarea aparatu-lui public. Este foarte importantă înacest sens dezvoltarea administraţieipublice în sistem on-line. De ase-menea, creşterea gradului de profe-sionalizare a angajaţilor din siste-mul fiscal ar duce la crearea uneiculturi de conformitate a agenţiloreconomici cu obligaţiile fiscale pe

care le impune legislaţia în vigoare.Evident, nu trebuie să uităm de eva-ziunea fiscală. Efectele nocive aleacestui fenomen se răsfrâng nu doarasupra bugetului de stat, ci şi asu-pra performanţelor companiilor careîşi plătesc cu conştiinciozitate taxeleşi impozitele. Astfel, Camera deComerţ recomandă toleranţă zero laevaziunea fiscală şi, mai mult, iden-tificarea sectoarelor cu potenţialridicat în sfera evaziunii fiscale şiaplicarea unui control mai strict, învederea asigurării conformării cuobligaţiile fiscale.

Referitor la nivelul de încrede-re al întreprinzătorilor faţă deinstituţiile statului, dar şi dealte entităţi de interes public,precum băncile, societăţile deasigurări, bursa de valori, ceaprecieri pot fi formulate înaceastă privinţă şi ce ar trebuiîntreprins pentru îmbunătăţi-rea relaţiilor în acest cadru?

Trebuie să subliniez faptul că relaţiaîntre mediul de afaceri şi statulromân s-a îmbunătăţit. Şi în fiecarean încercăm să găsim un numitorcomun în ceea ce priveşte legislaţia,fiscalitatea. Dar mai avem un drumlung până să putem afirma că existăo relaţie bazată pe încredere absolu-tă între mediul de afaceri, bănci sausocietăţi de asigurări şi stat. Este

Un audit financiarcorect şi obiectiv este un serviciu adus comunităţii de afaceri şi interesului public

foarte important să ajungem însădin ce în ce mai aproape de acestideal, vital, de altfel, pentru econo-mia românească. Cum spuneam şimai devreme, este nevoie de unefort susţinut şi din partea statuluiromân atunci când vine vorba des-pre colaborarea cu agenţii econo-

mici. O deschidere mai mare ainstituţiilor statului în relaţia cumediul de afaceri este primordială.Totodată, se impune o eficientizarea sistemului de colectare a taxelor şiimpozitelor, astfel încât firmele săaibă convingerea că toţi actorii depe scena economică vor fi taxaţi

echitabil. Un sistem fiscal sustena-bil şi predictibil este cheia atrageriide investitori, dar şi un boost deîncredere pentru companiile careactivează deja pe piaţa din Ro -mânia. Firmele au nevoie de un ast-fel de sistem pentru a-şi putea pro-iecta afacerea pe mai mulţi ani.

Mihai Daraban a fost ales preşedinte al Camerei de Comerţ şiIndustrie a României în iunie 2014, după mai multe mandateîn calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie,Agricultură şi Navigaţie Constanţa (începând cu 2002) şi devicepreşedinte al CCIR (2002-2007, 2011-2014).

De formaţie inginer, abs ol vent al Universităţii Poli teh nicaBucu reşti, Facultatea de Mecanică, secţia: Maşini şiEchipamente Ter mice, studii completate prin Specializarea înShipmanagement, în cadrul Academiei Norvegiene deShipping din Oslo. Totodată, este absolvent al Cursului deManagement al Întreprinderilor din cadrul ProgramuluiTEMPUS pentru Europa de Est şi al Cole giului Naţio nal deApărare. În această calitate a coordonat echipe de imple men -tare în diverse proiecte cu finanţare euro peană. În prezenteste membru al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România şi pre ş edinte al organizaţiei judeţene(AGIR).

În funcţia de Preşedinte al CCINA Constanţa, a contribuit la con so lidarea comunităţii de afaceri dinjudeţ, prin stimularea contac te lor economice, comerciale şi investiţionale cu organizaţii reprezenta-tive ale mediului de afaceri – camere de comerţ, la nivel regional şi global.

Ca vicepreşedinte al CCIR a re prezentat comunitatea de business în relaţia cu decidentul politic şiorganis mele internaţionale, prin de mer suri de lobby şi advocacy pe lângă principalele instituţii cuimpact asu pra mediului de afaceri. Efor tu rile sale au avut drept scop asi gurarea condiţiilor optimedez vol tării afacerilor româneşti, prin creşterea vi zibilităţii comu nită ţii de afa ceri şi impulsionareaoportunităţilor de cooperare pe plan extern. În calitate de preşedinte al CCIR şi-a propus să reorien-teze Siste mul Cameral românesc către nevoile reale ale an tre prenoriatului. Priorităţile mandatuluisău vizează: poziţionarea CCIR drept fac tor de moderaţie între decidentul politic şi comunitatea deafaceri, lansarea companiilor româneşti pe piaţa externă, creşterea nivelului comerţului intern şiextern, relansarea învăţământului profesional, proiectarea Romexpo drept lider al industriei detârguri şi ex po ziţii din România. Noua strategie de dezvoltare a CCIR include pro iecte în sprijinulcompaniilor româneşti şi urmăreşte diversificarea por tofoliului de servicii camerale, instrumentenecesare antrepreno ri lor pentru a-şi creşte competitivitatea pe piaţa internaţională. Totodată, scopulasumat este acela de a reprezenta interesele comunităţii de afaceri în relaţie atât cu autorităţilecentrale, cât şi cu alte organizaţii publice sau private, la nivel local şi internaţional.

13Anul 4 - 3/2015

Interviu

Mihai Daraban, preşedintele CCIR

Camera de Comerţ şi Industrie asusţinut mereu dialogul cu partene-rii, ca factor decizional ce poateduce la o fluidizare a sistemului deafaceri din România. Guvernul tre-buie să aibă o orientare pro-busi-ness şi, de altfel, măsurile luate înultimul timp au avut ca efect oîmbunătăţire a situaţiei economice.Se poate şi mai bine şi este nevoiede mai bine. În acest sens, considercă este necesară îndreptarea atenţieicătre companiile mici, care au ceamai mare nevoie de ajutor pentru ase dezvolta. Ajutoarele financiarepe care le primesc tinerii care vorsă-şi deschidă o afacere, garanţiastatului pentru împrumuturile con-tractate de companiile mici suntproiecte care merg destul de bine,dar care pot fi îmbunătăţite.

Una din problemele importan-te ale dezvoltării economice o

reprezintă funcţionarea încăprea puţin eficientă a mecanis-mului de finanţare a unor pro-iecte din fonduri europene.Care este opinia dumneavoas-tră în legătură cu acest aspectşi cum se implică CCIR, Sis -temul Cameral în clarificareaşi adoptarea celor mai bunepractici în acest domeniu?

România va primi, între 2014 şi2020, fonduri cu 10% mai mari faţăde alocările din perioada 2007-2013. Este important să ne mobili-zăm pentru ca România să înregis-treze o absorbţie cât mai apropiatăde 100% din fondurile europene, încontextul în care avem o rată aabsorbţiei de fonduri structuraleeuropene redusă. Cu toate acestea,potrivit datelor ministerului deresort, sumele încasate de Româniade la Comisia Europeană în perioa-

da 2013 – 2014 sunt mult mai maridecât cele încasate în perioada 2007– 2012. Aşadar, avem convingereacă se poate şi că, în mod cert,antreprenorii şi firmele dinRomânia sunt dornice să facă per-formanţă, inclusiv în acest dome-niu. În plus, pe fondul unei tendinţeevidente de îmbunătăţire a climatu-lui de afaceri, inclusiv prin extinde-rea accesului la surse de finanţare,respectiv la fonduri europene,numărul firmelor care au intrat îninsolvenţă a scăzut cu 30% faţă de2013, conform datelor OficiuluiNaţional al Registrului Comerţului.

În opinia noastră, a SistemuluiCameral, acestea constituie premisepozitive pentru relansare economicăîntr-un ritm şi mai rapid şi pentrucreşterea absorbţiei fondurilor euro-pene, cu condiţia implementăriiunor măsuri corective, legate detransparenţa şi predictibilitateamediului de business din România.

Aş vrea să amintesc implicareaCamerei de Comerţ şi Industrie aRomâniei în a asigura asistenţă şiconsultanţă pentru membrii săi şiantreprenorii români, în accesareaşi implementarea proiectelor cufinanţare UE şi non-UE, urmărindtotodată formarea de consorţii şiparteneriate naţionale şi internaţio-nale. În plus, CCIR participă şi laelaborarea de studii şi analize lanivel european şi mondial, iniţiatede organismele regionale şi interna-ţionale unde este membră, în scopulîmbunătăţirii politicilor publice careau impact direct asupra activităţiiagenţilor economici din România.

Se cunoaşte faptul că una dinpreocupările de bază ale Ca -merei de Comerţ şi Industrie aRomâniei o constituie promo-varea firmelor din România şifacilitarea schimbului de infor-maţii asupra pieţei şi, în modspecific, asupra oportunităţilor

14

Interviu

de afaceri. Vă rugăm să treceţiîn revistă câteva din acţiunilepe care le-aţi întreprins pânăacum.

Anul acesta Camera de Comerţ şiIndustrie a României a găzduit vizi-tele de lucru a numeroşi oficiali,reprezentanţi ai ţărilor prietene cucare România întreprinde schimburieconomice importante pentru dez-voltarea economiei ţării noastre, dela ambasadori acreditaţi laBucureşti, până la preşedinţi destat. Vizitele de lucru ale E.S preşe-dintele Republicii Turce, RecepTayyip Erdoğan şi E.S. preşedinteleRepublicii Bulgaria, RosenPlevneliev s-au înscris în paginilede tradiţie şi istorie a Camerei deComerţ şi Industrie a României camomente memorabile şi totodatădeterminante în demersurile noastrede sprijinire a mediului de afaceri.

Am făcut parte din delegaţia oficia-lă condusă de primul ministruVictor Ponta, care a întreprins omisiune economică în Golf. Amavut o întrevedere cu TrezorierulOnorific al Camerei de Comerţ şiIndustrie Kuweit, Abdula S.AlHumaidi, cu care am discutat des-pre importanţa orientării Românieicătre pieţele extracomunitare, res-pectiv către cele din regiuneaGolfului Persic. De asemenea, por-nind de la resursele financiare alepartenerilor kuweitieni la care seadaugă şi intenţiile acestora de acolabora în iniţiative economice deamploare în Europa, ne-am întorsîn ţară cu aşteptări mari şi certitudi-nea că acestea se vor concretiza înproiecte sustenabile şi durabile.

În mesajul pe care l-aţi trans-mis participanţilor la recentaConferinţă Anuală a CamereiAuditorilor Financiari dinRomânia, aţi apreciat aceastăconlucrare firească dintreCCIR şi CAFR. Prin ce acţi -uni va fi aplicat în practică

protocolul de colaborare dintreCCIR şi CAFR?

Considerăm că atât noi, în calitatede Cameră de Comerţ şi Industrienaţională, cât şi Camera AuditorilorFinanciari din România, urmărim oserie de obiective comune, de acăror îndeplinire depind în bunămăsură sănătatea şi configuraţiamediului de afaceri din România.Mă refer aici la importanţa de aavea baze financiare solide în deru-larea tranzacţiilor comerciale şiacces la informaţiile de naturăfinanciar-contabilă ale companiilorpartenere. Am putea evita astfel,lungul şir al neplăcerilor şi disfunc-ţionalităţi atât de costisitoare, gene-rate de incidentele de plată şi ampermite restabilirea încrederii înmediul de afaceri românesc.

Ne-am propus prin acest protocol săcolaborăm pentru informarea antre-

prenorilor în privinţa rolului şiimportanţei auditului şi preluareabunelor practici şi a reglementăriloreuropene din domeniu.

Ştim că un audit financiar corect şiobiectiv este un serviciu adus comu-nităţii de afaceri, interesului public,pentru că dă încredere finanţatori-lor, creditorilor şi partenerilorcomerciali în legătură cu guvernanţacorporativă. Ne-am propus să con-tribuim la organizarea de cursuri despecializare pentru auditori şi vomfi alături de partenerii noştri şi înorganizarea unor manifestări profe-sionale, seminarii, conferinţe, wor-kshop-uri sau dezbateri. Vă consi-derăm parteneri foarte serioşi şisper să realizăm multe proiecteîmpreună, pentru a promova intere-sele mediului de afaceri românesc.

A consemnat,Cristiana Rus

15Anul 4 - 3/2015

Interviu

Ce reprezintă Institutul deControl Intern şi care este sco-pul pentru care a fost creat ?

Institutul de Control Intern este oorganizaţie profesională, indepen-dentă şi autonomă, cu personalitatejuridică de drept privat, având caobiectiv principal să promoveze, săreprezinte, să organizeze, să coor-doneze şi să dezvolte identitatea şirecunoaşterea publică a profesiei despecialist control intern în România.Membrii Institutului sunt profesio-nişti în control intern, controlintern/managerial, audit intern,audit public intern, audit financiar,controlling, managementul riscului,antifraudă, conformitate şi guver-nanţă corporativă.

Institutul de Control Intern furni-zează metodologii de control intern,guidelines-uri, precum şi sfaturipractice legate de implementarea decontroale interne adecvate şi efi-ciente în cadrul organizaţiilor.

Misiunea Institutului de ControlIntern este să dezvolte permanentprofesia de specialist control internîn România, urmărind să se asigurecă viitorii profesionişti în controlulintern respectă cele mai înalte stan-darde profesionale şi de conduităetică.

16

Controlul intern fiabil şi eficient –

punct de sprijin în misiunea

de audit financiar

Este preşedintele Institutului de Control Intern (ICI) şi înacelaşi timp trainer, lector la conferinţe şi evenimentenaţionale şi internaţionale. De asemenea, este implicat activîn cercetarea ştiinţifică, publicând articole, studii şi lucrăriprofesionale în reviste de specialitate.

Domnul Şerbănescu are o bogată experienţă atât în domeniulcontrolului intern, auditului intern, cât şi în cel al audituluiextern, deţinând certificări emise de organisme profesionalede prestigiu.

Cunoştinţele teoretice în domeniul auditului intern, alcontrolului intern şi al managementului riscului sunt dublatede experienţa acumulată ca practician.

În mesajul pe care l-a transmis la Conferinţa anuală a CAFR,din 28 martie a.c., preşedintele ICI spunea, printre altele:„Nevoia de dezvoltare a profesiei de control intern mergemână în mână cu activităţile dumneavoastră de auditorifinanciari. Sunt sigur că împreună cu noul Consiliu al CAFRvom reuşi să dezvoltăm această relaţie foarte bună pe care oavem, să o ducem la un alt nivel atât de necesar dezvoltăriiprofesiei în România.”

Cosmin Şerbănescu, preşedintele Institutuluide Control Intern

De asemenea, Institutul se preocupăconstant ca serviciile de controlintern furnizate de specialiştii certi-ficaţi să crească în calitate, prindezvoltarea permanentă a sistemuluide competenţe profesionale, asigu-rându-se că membrii Institutului şicursanţii Academiei de Control In -tern participă activ la programe depregătire şi educaţie profesională.

Ce v-a determinat să vă dedi-caţi promovării controluluiintern şi dezvoltării competen-ţelor profesioniştilor care acti-vează în domeniul controluluiintern?

Pentru a răspunde la această între-bare, este necesar să facem un turde orizont asupra mediului socio-economic din România. Astfel vomsesiza o serie întreagă de factori derisc şi de decizii ineficiente econo-mic care se manifestă atât în organi-zaţiile private, cât şi în cele publicedin ţara noastră.

Analizând aceste serii de factorisocio-economici, vom constata căspecialiştii în control intern, în celemai multe cazuri, duc o luptă difici-lă cu managerii şi directorii deinstituţii în încercarea de a protejapatrimoniul public şi privat de risi-pă şi pierderi, de a îmbunătăţi şieficientiza constant procese, activi-tăţi şi sisteme de afaceri, de a pro-mova standarde înalte de indepen-denţă şi profesionalism, de a crea ocultură a managementului de risc şia controlului intern, pe scurt de acrea un mediu controlat, foarte bineorganizat metodologic, cu scopulrealizării obiectivelor şi maximizăriiprofitului - dacă ne referim la secto-rul privat, respectiv oferirii de ser-vicii optime cetăţeanului - dacă nereferim la sectorul public. Aceştiasunt tocmai cei cărora li se adresea-ză Institutul în încercarea comunăde a dezvolta competenţele şi abili-tăţile necesare.

Nu suntem nişte cavaleri ai speran-ţei, dar încercăm, prin eforturi

comune şi prin îmbinarea abilităţi-lor, cunoştinţelor şi experienţei deţi-nute, să punem bazele unei dezvol-tări profesioniste şi sustenabile asistemelor de control intern publicşi privat din România.

Totodată, cadrul legislativ din ţaranoastră a evoluat constant, astfel căo profesie cum este cea de auditorpublic intern de exemplu a dobânditatât un statut bine definit, precum şiun set clar de competenţe profesio-nale pe care trebuie să le deţină ceicare doresc să acceadă în aceastăprofesie.

Domeniile de expertiză aleInstitutului de Control Intern potcontribui la îmbunătăţirea curriculeiuniversitare din România, deficitară

în privinţa tematicii managementu-lui riscului, controlului intern şiguvernanţei.

Cum apreciaţi nivelul actual alcontrolului intern în companii-le private şi în instituţiile destat din România?

Există diferenţe reale de înţelegere,abordare şi implementare/maturitatea sistemelor de control intern întresectorul privat şi cel public dinRomânia.

Dacă ne referim la sectorul public,de cele mai multe ori putem consta-ta că sistemele de control suntimplementate formal, mediul publicabundând în abordări de genul“forme fără fond”. Astfel, suntsimplu de intuit nevoia de perfecţio-

17Anul 4 - 3/2015

Interviu

nare a acestor sisteme, precum şinevoia dezvoltării continue a abilită-ţilor deţinute de capitalul uman res-ponsabil de efectuarea şi coordona-rea acestor activităţi pe câtevadomenii de interes. Mă refer laimplementarea, evaluarea şi dezvol-tarea sistemului de control internmanagerial în vederea conformităţiicu cerinţele standardelor definiteprin OMFP 946 / 2005, republicat.Apoi, la managementul riscurilorspecifice sistemului financiar-conta-bil, administrării patrimoniului,achiziţiilor publice, mentenanţeiechipamentelor, derulării contracte-lor, sistemelor informatice etc. Şi,în fine, la aplicarea în instituţiilepublice a principiilor performanţeişi bunei guvernanţe.

Spre deosebire de sectorul public,sectorul financiar-bancar dinRomânia beneficiază de implemen-tarea unor sisteme eficiente şi adec-vate de control intern. Acest lucrueste datorat în mare măsură faptu-lui că băncile mamă ale filialelordin ţara noastră au impus şi facili-tat, prin politicile şi procedurileproprii, preluarea celor mai bunepractici internaţionale în materie deimplementare şi administrare cores-punzătoare a sistemelor de controlintern şi de management al riscului.

O confuzie des întâlnită în mediulde control intern din ţara noastrăeste cea dintre controlul intern şiauditul intern. De cele mai multeori şi cu precădere în sectorulpublic oamenii se aşteaptă ca rolulcontrolului intern să fie preluat decătre auditul intern, fără a i se daacestuia din urmă şansa exercităriisale în mod independent şi nepărti-nitor.

Există numeroase cazuri în caremanagerii de instituţii private saupublice au aşteptări false de la audi-tul intern, uitând că acesta nu estedecât o altă formă a controluluiintern, însă cu alt rol, alte caracte-ristici şi alte funcţii. Prin programe-le de pregătire propuse, materialele

editate şi lucrările de specialitate ceurmează a fi publicate în viitorulapropiat, Institutul de Control In -tern face demersuri pentru o maibună implementare şi cunoaştere anoţiunilor şi practicilor eficiente şiadecvate de control intern pentrume diul privat şi public dinRomânia.

În ţara noastră sintagma „con-trol intern” s-a impus cu oanumită întârziere şi cu difi-cultate în legislaţia şi în practi-ca tipului de economie refor-mat după evenimentele din1989. În ce măsură consideraţică acest concept este corespun-zător conturat la ora actualăsau mai creează confuzii deînţelegere şi interpretare?Altfel spus, în ce măsură con-sideraţi că în România există ocultură a controlului intern?

În mediul corporatist din Româniaîncă mai sunt confuzii în înţelege-rea, interpretarea şi aplicarea prin-cipiilor solide de control intern.Prin activităţile, cursurile, conferin-ţele şi proiectele în care ne impli-căm, cu sprijinul constant al mem-brilor, Institutul de Control Interncontribuie la clarificarea aspectelorteoretice şi practice legate de dife-renţele dintre audit intern şi controlintern, ştiut fiind faptul că relaţiadintre audit intern şi control interneste de la parte la întreg.

Profesioniştii în control intern im -plementează şi testează funcţionali-tatea sistemului de control intern,rolul auditului fiind de monitorizareşi supervizare independentă şi obi -ec tivă a funcţionalităţii optime acon troalelor interne. Constatăm căîn foarte multe situaţii managemen-tul a înţeles utilitatea, necesitatea şibeneficiile creării departamentelorde control intern, iar diferenţele deînţelegere a rolului celor două func-ţii de control intern sunt tot maimici.

Dacă discutăm despre o cultură acontrolului intern în România, înprezent ne aflăm în stadiul de creio-nare şi conturare a acesteia. Com -paniile din sectorul financiar-bancarşi corporaţiile mari, subsidiare aleunor grupuri transnaţionale sunt laun nivel la care putem discuta des-pre o cultură reală a controluluiintern.

Dar şi în aceste cazuri încă maisunt provocări legate de conturareaculturii de control intern, implicareacapitalului uman din toate paliereleorganizaţionale şi crearea unui cen-tru de excelenţă în practica contro-lului intern.

Se cunoaşte faptul că planifica-rea unei misiuni de audit fi -nan ciar şi, implicit, stabilireapragului de semnificaţie, potri-vit Standardelor Internaţionalede Audit adoptate în România,ţin seama de calitatea, de cre-dibilitatea controlului interndintr-o entitate. Cu alte cuvin-te, pentru un auditor esteesen ţial să se edifice în cemăsură se poate sau nu bizuipe controlul intern. Prin aceas-tă prismă, cum apreciaţi sta-diul de dezvoltare a controluluiintern în ţara noastră în ra -port cu cerinţele profesionaleşi eventual în comparaţie cusituaţia din celelalte ţări mem-bre ale Uniunii Europene?

Relaţia dintre auditorul financiar şipracticianul în control intern esteuna de simbioză. Standardele inter-naţionale de audit obligă auditorulsă evalueze calitatea şi credibilitateasistemului de control intern dincadrul entităţii auditate. Dacă, înurma evaluării sistemului de controlintern, auditorul financiar contată căentitatea auditată a implementatcontroale interne eficiente şi efica-ce, managementul a creat un cadrude control intern puternic reglemen-tat şi monitorizat adecvat, testele şi

18

Interviu

eşantioanele auditorului financiarvor fi mai reduse. Acest lucru poateînsemna finalizarea angajamentuluide audit într-un timp mai scurt şi,poate, un cost mai mic pentru enti-tatea auditată.

Controlul intern în România se aflăîntr-un stadiu de dezvoltare etapiza-tă pentru a se alinia celor mai bunepractici europene şi a se armonizacu standardele internaţionale. Suntîncă mulţi paşi de efectuat atât lanivel legislativ, cât şi la nivel demental colectiv, mod de acţiune şischimbări/transformări organizaţio-nale. Chiar dacă lucrurile nu evo-luează într-un ritm mai accelerat, seconstată un accent tot mai marecare se pune pe întărirea sistemelorde control intern atât în sectorulpublic, cât şi în cel privat.

Există un interes sporit pentru spe-cialiştii în control intern managerialîn ceea ce priveşte actualizarea şimodificarea OMFP 946/2005 princomasarea unor standarde şi clarifi-carea anumitor aspecte tehnice şimetodologice legate de implementa-rea codului controlului intern înentităţile publice din România şi ali-nierea la practica europeană îndomeniu.

În contextul specificului econo-miei româneşti, care estemodelul de control intern pecare îl recomandaţi entităţilor,având în vedere costurile, darşi beneficiile implicate?

Fiecare organizaţie în parte decideindividual care este sistemul de con-trol intern pe care doreşte să îlimplementeze, ţinând cont de cadrulintern normativ, legislaţia aplicabi-lă, cultura organizaţională, maturi-tatea controalelor interne, eficienţadorită, precum şi de tonul dat demanagementul senior prin exemplulpersonal, de politicile şi procedurileprin care controlează desfăşurareaoptimă a activităţilor operaţionalezilnice şi monitorizează concretiza-rea obiectivelor de afaceri. Astfel,

controlul intern diferă de la o orga-nizaţie la alta ca mod de implemen-tare. Totuşi, noţiunile, principiile,standardele şi modul de operaresunt comune oricărui sistem de con-trol intern eficient şi eficace, consti-tuind fundaţia pentru o dezvoltareorganizaţională armonioasă.

Organizaţiile cu sisteme de controlintern mature şi profesioniştii încontrol intern care le administreazăşi ajustează corespunzător pot conti-nua călătoria spre excelenţă în con-trol intern prin a implementa unuldin cele trei standarde internaţionalede control intern.

Costurile de implementare ale unuisistem de control intern pot variasemnificativ de la o industrie la

alta, în funcţie de nivelul de com-plexitate şi de capitalul uman capa-bil să îl gestioneze. Implementareaşi mentenanţa unui sistem de con-trol intern se poate face prin resurseumane proprii sau prin apelarea laun consultant extern. Institutul deControl Intern sprijină organizaţiileîn a implementa, ajusta şi monitori-za sisteme de control intern perso-nalizate, inclusiv prin intermediulsistemelor informatice de tipul por-talurilor colaborative.

Printre beneficiile implementăriiunui sistem de control intern adec-vat regăsim: maximizarea profitabi-lităţii, îndeplinirea ţintelor de afa-ceri, minimizarea fraudelor, admi-nistrarea adecvată a riscurilor, asi-gurarea performanţelor companiilor.

19Anul 4 - 3/2015

Interviu

Sintetizând, aş aprecia că obiective-le sistemului de control intern suntsă asigure eficacitatea şi eficienţaoperaţiunilor entităţii, credibilitatearaportărilor financiare, precum şiconformitatea cu legile şi reglemen-tările aplicabile.

Nerealizarea oricărui obiectiv dintrecele trei va compromite fără echi-voc performanţa unei companii.

Companiile din România vor con-ştientiza în această perioadă cu mul-tiple provocări de ordin financiarcă, în lipsa unui cadru intern binedefinit, prin care să fie promovateobiectivele sistemului de controlintern menţionate anterior, nu îşivor putea păstra credibilitatea înpiaţă.

În egală măsură, companiile nu vorputea deţine controlul efectiv asuprarezultatelor dacă nu au evaluatcorect riscurile şi nu au definit unplan de remediere a potenţialelordisfuncţionalităţi.

Pentru corporaţiile care doresc săîşi definească sau să îşi perfecţione-ze mecanismele de control internîntr-un timp relativ scurt, consultan-ţa din sfera controlului intern, aauditului intern şi a managementuluiriscului poate fi soluţia imediată înatingerea acestor obiective.

După această succintă trecereîn revistă a problematicii con-trolului intern şi a provocări-lor ce stau în faţa acestei acti-vităţi, vă propunem să punc-taţi ce strategie şi-a stabilitInstitutul de Control Intern?

Un sistem de control intern eficient,implementat adecvat şi monitorizatcorespunzător maximizează şanselede concretizare a obiectivelor orga-nizaţiei. Sprijinim constant speciali-ştii în control intern să implemente-ze în cadrul organizaţiilor în careîşi desfăşoară activitatea o cultură acontrolului intern la cele mai înaltestandarde profesionale. Îndeplinimacest deziderat prin mai multemoduri. Astfel, facilităm certifica-

rea profesională a competenţelor şiabilităţilor specialiştilor în controlintern, le oferim programe de mem-bership pentru a ne asigura că pro-fesioniştii în control intern deprind,încă de la începuturile carierei pro-fesionale, acele tehnici şi noţiuni decontrol intern care să îi transformetreptat în experţi şi consultanţiinterni pentru managementul senior.

Toţi membrii Institutului aderă laCodul Etic şi de Conduită, suntconsecvenţi dezvoltării profesionalecontinue şi atingerii standardelorînalte de excelenţă în activităţile pecare le întreprind.

Certificările profesionale oferitesunt recunoscute de mediul econo-mic şi academic. Categoriile decompetenţă profesionale sunt revi-zuite permanent şi încorporează celemai noi tendinţe în domeniu.

De asemenea, toate certificările suntdezvoltate de profesionişti cu vastăexperienţă practică, sunt analizateîn comisii de specialitate şi se aflăîn concordanţă cu standardul decontrol intern COSO.

Corpul de lectori al Institutului esteatent selectat şi evaluat, astfel încâtsă asigurăm cea mai bună experien-ţă de învăţare. În ansamblu,Institutul de Control Intern joacă unrol cheie de lider în creşterea profe-siei de control intern în România, îndezvoltarea şi certificarea compe-tenţelor specialiştilor în domeniu şiîn construirea încrederii investitori-lor şi stakeholderilor.

În ce măsură consideraţi a fiutilă colaborarea cu organizaţiireprezentând profesii înrudite?Ne referim, în speţă, la colabo-rarea cu Camera AuditorilorFinanciari din România. Cetipuri de acţiuni apreciaţi căpot fi promovate în aceastăconlucrare?

Institutul de Control Intern, îndemersurile constante de creştere aprofesiei de specialist în control

intern, de dezvoltare a competenţe-lor membrilor şi profesioniştilor încontrol intern, precum şi în calitatede organism profesional care coor-donează şi organizează profesia despecialist în control intern înRomânia, a încheiat acorduri decolaborare cu organisme profesiona-le prestigioase, cu scopuri şi obiec-tive asemănătoare. Un acord similarşi o colaborare fructuoasă se între-văd şi între Institutul de ControlIntern şi Camera AuditorilorFinanciari din România.

Dorim să furnizăm membrilorcomuni ai organismelor noastre pro-fesionale următorul pachet de bene-ficii, fără a fi limitativ. În primulrând mă refer la recunoaştereacursurilor de pregătire şi echiva-larea creditelor de educaţie profe-sională. Un beneficiu direct alacordului pentru membrii CAFR şiai Institutului de Control Intern esteşi recunoaşterea reciprocă a cursurilor de formare profesiona-lă continuă şi echivalarea credite-lor de educaţie profesională întreInstitutul de Control Intern şiCAFR. Apoi, avem în vedere par-ticiparea la evenimente, conferin-ţe, workshopuri de lucru pe temede interes comun, organizate fie deInstitutul de Control Intern, fie deCAFR sau în parteneriat. Sunteminteresaţi, de asemenea, de dezvol-tarea programelor de training şiformare profesională continuă.Astfel, Institutul de Control Internva colabora cu CAFR în dezvolta-rea tematicilor de interes comun şia programelor de training pentruprofesioniştii în domeniu, vom or -ga niza cursuri de formare profesio-nală continuă şi ne vom asiguraspri jin reciproc prin lectori speciali-zaţi.

În fine, vom promova un mecanismde schimb de informaţii de interescomun, de experienţă şi de bunepractici.

A consemnat,Daniela Ştefănuţ

20

Interviu

Orice cabinet de audit trebuie să administreze calitatea aceea ce realizează, adică să aibă în permanenţă oorganizare care să fie capabilă să realizeze ceea ce îlsatisface pe client şi care răspunde normelor de exerciţiuprofesional.

Administrarea calităţii trece prin introducerea unuisistem al calităţii în cadrul cabinetului. Ea necesită, deasemenea, o bună organizare a cabinetului şi acontrolului său intern.

Delimitări privind noţiunea de controlintern

Sistemul de control intern con-stituie ansamblul politicilor şiprocedurilor utilizate de condu-cerea unei entităţi pentru a asi-gura, în măsura posibilităţilor,gestiunea riguroasă şi eficace aactivităţilor sale.

Procedurile de control intern impli-că respectarea politicilor de gestiu-ne, protecţia activelor, prevenirea şidescoperirea neregularităţilor şi ine-xactităţilor, exactitatea şi exhausti-vitatea înregistrărilor contabile şiobţinerea la timpul stabilit a infor-

maţiilor financiare sau contabile fia-bile.

Sistemul de control intern se dez-voltă dincolo de domeniile legatedirect de sistemul contabil. Elcuprinde mediul general de controlintern, care este constituit dinansamblul comportamentelor, gra-delor de sensibilitate şi acţiunileconducerii privind sistemul de con-trol intern şi importanţa sa în entita-te. Acest mediu are o incidenţă asu-pra eficienţei procedurilor de con-trol intern specifice. Totuşi, mediulde control organizat nu constituie,în sine, o garanţie de eficienţă a sis-temului de control intern.

Elementele esenţiale care îlconstituie sunt următoarele:

è filosofia şi stilul de conducere;

è funcţia consiliului de adminis-traţie şi a comitetelor acestuia;

è structura entităţii şi metodele dedelegare a puterilor şiresponsabilităţilor;

è sistemul de control al conduce-rii, care cuprinde funcţia deaudit intern, politicile şi proce-durile relative la personal, pre-cum responsabilizareasarcinilor;

è procedurile de control, caredesemnează politicile şi proce-durile definite de conducere înscopul îndeplinirii directivelorspecifice ale entităţii, comple-mentare mediului general decontrol intern.

21Anul 4 - 3/2015

Idei, sugestii, experienţe

Controlul calităţii în cabinetele

de auditJanin Audas

Brigitte Guillebert

„01 AUDIT ASSISTANCE”Paris, Franţa

Limitele inerente ale controalelor interneSistemul de control intern nu oferăconducerii certitudinea că obiective-le fixate sunt îndeplinite şi aceastadin cauza limitelor inerente funcţio-nării întregului sistem. Acestelimite sunt:

è costul unui control intern nutrebuie să depăşească avantajelescontate ale acestuia;

è cea mai mare parte a controale-lor interne se referă la operaţiu-nile repetitive şi nu la celenerepetitive;

è riscul de eroare umană conducela neglijenţă, lipsă de atenţie,erori de apreciere sau la o înţe-legere greşită a instrucţiunilorcare nu poate fi total eliminată;

è posibilitatea de a scăpa controa-lelor interne prin complicitateaunui membru al conducerii saua unei alte persoane interne sauexterne entităţii;

è eventualitatea ca o persoanădelegată pentru a realiza uncontrol intern să abuzeze deprerogativele sale, spre exempluun membru al conducerii fiindexceptat controlului;

è posibilitatea ca procedurile sănu mai fie adaptate în spiritulevoluţiei situaţiei şi, aşadar, ca acestea să nu mai fie apli -cate.

Un mijloc de dotare cu un sistem decontrol intern eficace şi performantconstă în punerea în funcţiune aunui sistem de gestiune a calităţii.Acest fapt este adevărat pentruîntreprinderi şi pentru cabinetele deexpertiză contabilă şi comisariatelede conturi. Pentru a ilustra propu-nerea noastră vom relua un demersde gestiune a calităţii adaptat cabi-netelor de audit.

Sistemul de management al calităţiiManagementul calităţii constă în or -ganizarea unui cabinet în mod coe -rent şi raţional în scopul ca el să fieîn măsură să-şi îndeplinească obiec-tivele fixate de conducere. Revi -zuirea cu regularitate către amplifi-carea acestor obiective permitesituarea respectivului cabinet într-ospirală de progres numită în general„bucla de ameliorare continuă”:

Pentru a relua o expresie celebră,„controlul calităţii constă în organi-zarea cabinetului pentru ceea ce aînvăţat să facă în fiecare zi maibine decât ieri şi mai puţin binedecât mâine”.

Controlul calităţii implică:

è o bună cunoaştere a aşteptărilorclienţilor;

è o strategie clar definită de cătreconducere şi regăsită înobiectivele urmărite;

è punerea în funcţiune a unei

organizări interne capabilă sărăspundă şi unei gestiuni eficacea resurselor materiale şi umane;

è respectarea normelor de exerci-ţiu profesional de audit hotărâtede instituţia care le elaborează,în Franţa – Garde des Sceaux(NEP), a bunelor practici emiseşi recunoscute de entităţile spe-cifice de reprezentare, CNCC,respectiv H3C - în cazulFranţei, precum şi a doctrineiprofesionale.

Respectarea normelor profesionaleasigură o calitate tehnică a prestaţii-lor furnizate punând principiul apli-cării diligenţelor minime în realiza-rea acestora înainte de a emite oopinie.

Managementul calităţii nu esteorientat spre lucrările efectuate îndosarele în cauză, ci asupra organi-zării interne a cabinetului care per-mite realizarea unei prestaţii confor-me exigenţelor clientului şi regulilorprofesionale.

Aplicarea unei norme de calitate în cadrulcabinetuluiÎn prealabil, calitatea este necesarsă fi fost considerată ca un elementde strategie a cabinetului hotărâtăde ansamblul asociaţilor care îlcompun.

Aceasta presupune că toţi asociaţiisunt de acord pentru a respecta şiaplica norma de calitate care va fihotărâtă.

Această fază este indispensabilă şieste, probabil, ceea ce lipseşteactualmente cel mai mult din cadrulcabinetelor.

Norme profesionale =Calitatea efectuării misiunii

Norme de calitate = Calitateaorganizării cabinetului

22

Idei, sugestii, experienţe

CNCC - Compania naţională acomisarilor de conturi

DDL - Diligenţe legate direct demisiunea comisarului de conturi(auditorului)

H3C - Consiliul superior al comisa-rilor de conturi

NEP - Standarde profesionale

Glosar

Rolul conducerii cabinetului

Managementul demersului îi revineîn acest caz conducerii cabinetuluicare se află în centrul sistemului decalitate, căruia îi revin câtevaîndatoriri:

è să definească o politică de cali-tate în armonie cu strategiaglobală a cabinetului;

è să fixeze obiective măsurabilecare vor trebui să fie transmisetuturor nivelelor: asociaţi, sem-natari, directori de misiune, şefide misiune şi asistenţi;

è să comunice această politică şiaceste obiective tuturorcolaboratorilor;

è să pună la dispoziţie mijloacelenecesare pentru a îndepliniobiectivele fixate: competenţetehnice necesare, efectiv sufi-cient, instrumente operaţionale,documentaţie la zi;

è să aplice o politică de ameliora-re continuă.

Conducerea are, de asemenea, dato-ria să vegheze în permanenţă dacăexigenţele clienţilor sunt bine înţele-se de cabinet şi respectate, astfelîncât să fie compatibile cu normeleprofesionale. Totodată, îi revineobligaţia să se asigure de buna apli-care a sistemului de management alcalităţii în cadrul cabinetului şi căechipele nu produc „supra-calitate”dincolo de ceea ce aşteaptă clientulşi de ceea ce solicită normele profe-sionale; supra-calitatea constituie onon-calitate care generează unsupra-cost nefacturabil.

Conducerea va proceda la revizuiride aplicare a sistemului pentru ase asigura că acesta este respectat şică rămâne adaptat şi eficace.

Managementul resurselor

Cabinetului îi revine sarcina săorganizeze afectarea şi urmărirea

resurselor necesare realizării obiec-tivelor, mijloacelor umane şi mate-riale.

Resursele umane

Important este ca personalul careefectuează activitate profesională cuincidenţă asupra calităţii produsuluisă fie competent pe baza formaţieisale iniţiale şi profesionale, a abili-tăţilor şi experienţei sale.

Intră deci în atribuţiile cabinetului:

è să determine competenţele nece-sare pentru personalul careefectuează o activitate profesio-nală care are incidenţă asupracalităţii prestaţiilor oferite;

è să poată să formeze sau săîntreprindă alte acţiuni pentru asatisface nevoile sale (politicade recrutare);

è să evalueze eficacitateaacţiunilor întreprinse;

è să se asigure că membrii perso-nalului său au conştiinţa perti-nenţei şi importanţei activităţilorlor şi a manierei în care ei con-tribuie la realizarea obiectivelor„calitate”.

Mijloace materiale

Cade în obligaţia cabinetului sădetermine, să furnizeze şi să întreţi-nă infrastructurile necesare pentru aobţine conformitatea „produsului”.Ele cuprind:

è localurile, spaţiile de lucru şiinstalaţiile asociate;

è instrumentele şi echipamentele,materialele şi programeleasociate procesului;

è serviciile suport, aşa cum suntghidul de audit, logistica şi mij-loacele de comunicare.

Realizarea misiunii

Este important ca, după ce a avutloc acceptarea misiunii de auditconform procedurii prevăzute înNEP…, cabinetul să se asigure că

23Anul 4 - 3/2015

Controlul calităţii în cabinetele de audit

aceasta, definită prin lege, este bineînţeleasă de către client sau că eaintră bine în misiunile posibile con-forme unei norme DDL.

După caz, trebuie să se administre-ze resursele care au incidenţă asu-pra calităţii produsului final şi pro-ducerea (realizarea misiunii).

Standardele profesionale privindprogramarea lucrărilor şi delegareaşi supravegherea răspund perfectexigenţelor privind calitatea cabine-telor.

Realizarea misiunii trece prin maimulte etape succesive:

è atenţia acordată nevoilor clien-tului (discuţii cu clientul, scri-soarea de misiune, păstrareamisiunii);

è concepţia misiunii (planificareamisiunii, definirea echipelor);

è atragerea de eventuali partenerinecesari realizării prestaţiei,experţi şi/sau colaboratoriexterni;

è realizarea misiunii (programarealucrărilor, delegarea şi realiza-rea misiunii conform definiţiilorsale legale sau contractuale -DDL) şi în condiţiile prevăzute,supervizare şi rapoarte);

è controlul de conformitate (exa-minarea independenţei).

Măsuri, analize şi ameliorare

Nu există management al calităţiifără urmărirea externă a aplicăriipoliticii promovate de conducere:controlul calităţii.

Controlul calităţii se poate defini cafiind „politica şi procedurile adop-tate de cabinet, în scopul de a asi-gura, cu un grad de siguranţă rezo-nabil, că toate misiunile efectuatesunt realizate conform principiilorfundamentale care figurează în nor-mele de exerciţiu profesional”.

Cabinetul trebuie, aşadar, să plani-fice şi să utilizeze procesele de

supraveghere, măsurare, analiză şiameliorare necesare pentru:

è a demonstra conformitatea efec-tuării misiunii (cu normele şiregulile profesionale şiaşteptările clientului);

è a asigura conformitatea sistemu-lui de management al calităţii(audituri ale calităţii interne sauexternalizate);

è a ameliora în permanenţă efica-citatea sistemului de manage-ment al calităţii (supraveghereaşi măsurarea proceselor şi pres-taţiilor non-conforme).

Rezultatele diverselor controale:satisfacţia clienţilor, auditul intern,controlul proceselor, controlul pres-taţiilor, conformitatea prestaţiilor şialte surse de informaţii (sugestiilepersonalului) trebuie să fie centrali-zate şi analizate, iar indicatorii cali-tăţii vor fi calculaţi la interval dife-rit, ceea ce permite atunci să seîntocmească „tabloul de bord alcalităţii” prestaţiilor furnizate: cali-tatea percepută de către client, res-pectarea termenelor, gradul deimplicare a colaboratorilor, perfor-manţa sistemului de planificareinternă, controlul costurilor de pro-ducţie, rezultatul pe misiune, dar şipierderea clienţilor, apariţia de noiclienţi, evoluţia onorariilor peclient…

Analiza ansamblului acestor datetrebuie să permită să se apreciezeadecvarea între sistemul de manage-ment al calităţii cabinetului şi evolu-ţia proceselor calităţii prestaţiilorefectuate. Această sinteză pregăteştecontrolul conducerii.

Acţiuni preventive, acţiunicorective

Acţiunile preventive (pentru evita-rea apariţiei unui eveniment) şicorective (pentru împiedicarea repe-tării unei erori sau a unei disfunc-ţionalităţi) sunt două proceduri obli-gatorii în sistemul documentar al

managementului calităţii. Acesteacţiuni se inspiră din demersul deaudit prin riscuri (cu cât riscul estemai ridicat cu atât mai mult cabine-tul trebuie să aplice acţiuni preven-tive).

Monitorizarea non-conformităţilorşi a acţiunilor instituite pentruremedierea acestora este necesar săfie efectuate în scopul verificăriieficacităţii lor.

Aceste acţiuni pot fi delegate deasemenea unui operator extern.

Sistemul documentarNu poate exista un management alcalităţii fără o gestiune a documen-taţiei legată de calitate (sub oriceformă şi sub orice tip de suport).

Documentaţia sistemului demanagement al calităţii cuprinde:

è expresia documentată a politiciide calitate şi a obiectivelor„calitate”;

è un manual al calităţii;

è procedurile documentate;

è documentele necesare pentru aasigura planificarea, funcţiona-rea şi controlul eficacităţii pro-ceselor.

O procedură documentată presupu-ne ca aceasta să fie stabilită, docu-mentată, aplicată şi ţinută la zi.Sfera de incidenţă a documentaţieisistemului de management al calită-ţii diferă de la un cabinet la altuldatorită:

è dimensiunii sale şi tipului deactivităţi;

è complexităţii proceselor şi inte-racţiunile lor.

Manualul de asigurare a calităţii

Este util ca, la nivelul cabinetului săse stabilească şi să ţină la zi unmanual al calităţii care să cuprindă:

24

Idei, sugestii, experienţe

è domeniile de aplicare a sistemu-lui de management al calităţii,inclusiv detaliul şi justificareaexcepţiilor;

è procedurile documentate stabili-te pentru sistemul de manage-ment al calităţii sau referinţa laacestea;

è o descriere a interacţiunilorîntre procesele sistemului demanagement al calităţii.

Documentaţia sistemul de manage-ment al calităţii trebuie să fie con-trolată; nu se poate pretinde contro-lul calităţii în lipsa controlului.

O procedură documentată estenecesară pentru:

è a aproba documentele în privin-ţa adecvării lor înainte dedifuzare;

è revederea, actualizarea dacăeste necesară şi aprobarea dinnou a documentelor;

è să asigure că modificările şi sta-tutul versiunii în vigoare adocumentelor sunt identificate;

è să asigure disponibilităţile asu-pra locurilor de utilizare a ver-siunilor pertinente aledocumentelor aplicabile;

è să asigure că documentelerămân lizibile şi uşoridentificabile;

è să asigure că documentele deorigine externă sunt identificateşi că difuzarea lor estecontrolată;

è împiedicarea oricărei utilizărinedeliberate de documente peri-mate, identificarea lor adecvatădacă sunt păstrate într-un scopoarecare.

Pentru a asigura omogenitatea prac-ticilor cabinetului, trebuie ca docu-mentaţia privind calitatea să fie „lazi” şi ca personalul să aibă acces laultimele versiuni ale documentaţieidefinite, care constituie referinţa lorde lucru.

Controlul înregistrărilor saudocumentaţiei lucrărilor

Înregistrările sunt documente parti-culare care trebuie să fie stabilite şipăstrate pentru a constitui probaconformităţii cu exigenţele şi func-ţionarea eficace a sistemului demanagement al calităţii. Înregistră-rile trebuie să fie verificate şi sărămână lizibile, uşor de identificatşi accesibile. În context se impune afi stabilită o procedură documentatăpentru a asigura identificarea, stoca-rea, protecţia, accesibilitatea, duratade păstrare şi eliminarea înregistră-rilor.

O înregistrare în materie de calitateconstituie un document care oferăprobe tangibile ale activităţilor efec-tuate sau a rezultatelor obţinute. Unsuport este cel mai adesea scris, darpoate fi păstrat pe un suport dedate. Conservarea informatică este,aşadar, acceptabilă, în condiţiileexistenţei protejate şi accesibile înorice moment.

În misiunile de audit, dosarul con-troalelor anuale şi cel al datelorpermanente răspund obligaţiei deînregistrare.

Controlul calităţii, o obligaţie pentru cabinete, dar şi un atuconcurenţialNoi ştim că atunci când întreprinde-rea a pus în funcţiune un sistem demanagement al calităţii compatibilcu normele de calitate, sistemul săude control intern va fi foarte sigureficace şi că, în acest caz, auditorulva putea să se sprijine solid pe acestsistem.

În caz contrar, vor fi necesare teh-nici de audit complementare şi seva recomanda conducătorului misiu-nii să realizeze un demers în acestsens.

În mod simetric, cabinetele de auditau de câştigat prin angajarea într-undemers de control al calităţii; aceas-ta le va permite să asigure în pro-pria lor structură un control internfiabil şi astfel să câştige în credibili-tate, calitate necesară pentru păstra-rea mandatelor celor mai importantesau celor mai exigente.

Traducere şi adaptare, prof. univ. dr. Neculai Tabără

25Anul 4 - 3/2015

Acest articol a fost redactat cu ajutorul următoarelor lucrări, accesate pesite-ul CNCC,

- Normele CNCC, https://www.cncc.fr:

- Appréciation du contrôle interne, Colecţia CNCC „Notes d’informa-tions”,https://www.cncc.fr/resultats.html?cx=009134923892948371859%3A0hond5bwtta&cof=FORID%3A10%3BNB%3A1&ie=UTF-8&q=Notes+d%E2%80%99informations+&sa=OK

- Ordre des Experts-Comptables-AFNOR, Guide de lecture de la normeISO 9001 à l’usage de la profession comptable libérale, Colecţia«Référentiels de bonnes pratiques», septembrie 2003

- IFAC, Norma de calitate ISQC1, http://fidef.org/wp-content/uploads/2013/06/Norme-internationale-de-contr%C3%B4le-qualit%C3%A9.pdf;

- H3C, Le règlement sur le contrôle qualité de la profession de commis-saire aux comptes, http://www.h3c.org/publications.htm.

Referinţe bibliografice

Controlul calităţii în cabinetele de audit

Acordul de planificare a auditului

1. Prezentare generală(extras)

Termenii misiunii

Va fi efectuat un audit conformcerinţelor ISA. Cadrul de raportareva fi OMFP 1802/2014. Termeniimisiunii şi responsabilităţilor vor ficonform Acordului contractual şiDeclaraţiilor conducerii.

Pentru a putea obţine probe deaudit adecvate şi suficiente în vede-rea oferirii unei asigurări rezonabileasupra activelor, datoriilor şi capi-talurilor proprii, termenii misiuniide audit trebuie agreaţi şi formali-zaţi anterior emiterii deciziei deinventariere şi realizării efective aacesteia. Altfel, în funcţie de com-plexitatea activităţii societăţii audi-tate, auditorul se poate afla înimposibilitatea de a aplica prevede-rile ISA 501, paragraf 7, în sensul

Studiu de caz:Auditarea stocurilor

şi producţiei în curs laSOCIETATEA SA

26

Documentareaparticipării la activitatea de inventariere- aplicaţie practică

Din punct de vedere legislativ, o societate areobligaţia de a efectua inventarierea elementelor deactiv, datorii şi capitaluri proprii cel puţin o dată

pe parcursul unui exerciţiu financiar de funcţionare şitranzacţionare, în conformitate cu prevederile pct. 2 alin.(1) din Anexa 1 la OMFP 2861/2009 pentru aprobareaNormelor privind organizarea şi efectuarea inventarieriielementelor de natura activelor, datoriilor şi ca pi talurilorproprii.

Prezentul articol abordează, din punct de vedere practic,modalitatea de documentare a secţiunii G „Stocurile şiproducţia în curs”, cu obiectivul de realizare a testelor defond pe bază de participare la inventarierea anuală asocietăţii. Desigur, obiectivul fundamental este de a oferiauditorului asigurarea rezonabilă că stocurile şi celelalteelemente patrimoniale observate cu ocazia inventarieriianuale a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii nusunt denaturate semnificativ în situaţiile financiare.

Din punct de vedere contabil, cadrul de raportare finan -ciară utilizat de societate pentru întocmirea situaţiilorfinanciare anuale este reprezentat de OMFP 1802/2014(care a abrogat OMFP 3055/2009) pentru aprobarea Re -glementărilor contabile privind situaţiile financiare anu aleindividuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.

Mihai Grigore,auditor financiar

Idei, sugestii, experienţe

realizării de proceduri de auditalternative care să-i permită obţine-rea de suficiente probe de auditadecvate cu privire la existenţa şicondiţia activelor, datoriilor şi capi-talurilor proprii.

Prin urmare, dacă acest lucru nueste posibil, auditorul trebuie sămodifice opinia din raportul deaudit în conformitate cu prevederileISA 705.

Planificarea şi coordonarea

Activitatea de participare la inventa-riere este planificată de către unmanager de audit şi coordonată înteren de un senior cu experienţăcare va realiza revizuirea activităţiiechipei.

Cunoaşterea clientului

Societatea are ca principal obiect deactivitate realizarea de activităţi deînchiriere şi leasing cu maşini şiechipamente pentru construcţii (sis-teme de cofrare, schele, protecţieetc. pentru planşee, elemente desprijin, căţărare etc.).

Imobilizările corporale şi stocurilesocietăţii reprezintă tehnologie deultimă generaţie din punct de vede-re inovativ, iar din punct de vederefizic acestea pot fi utilizate în con-diţii de eficienţă economică ridicată.Politica grupului din care face partesocietatea este de a testa, repara şiînlocui periodic astfel de active caresunt uzate din punct de vederemoral şi, mai ales, fizic şi care arputea pune în pericol activitatea şichiar viaţa lucrătorilor în construc-ţii.

Prin urmare, nu este necesar a serealiza investiţii majore în retehno-logizare pentru eficientizarea activi-tăţii, ci doar cele planificate şi apro-bate în conformitate cu politica desecuritate şi calitate a grupului.

Mecanisme de control

Operaţiunea de inventariere fizică aactivelor se realizează şi prin testa-

rea mecanismelor de control aleclientului care cuprinde: utilizareasistemul de evidenţă contabilă elec-tronic STOCKcount SOFT, deciziade inventariere şi instrucţiunileanexă, manipularea şi supervizareainventarierii, confruntarea evidenţeifizice cu fişele de evidenţă informa-tică, controlul listelor şi al etichete-lor de identificare, verificarea inter-nă şi valorificarea rezultatelorinventarierii.

2. Planificarea auditului şi evaluarea riscuriloridentificate (extras)

Dimensiunea şi selectarea eşantionului

Auditorul va determina dimensiuneaeşantionului şi selectarea elemente-lor de observat în cadrul participăriila inventariere în conformitate cuprocedurile proprii, interne aleacestuia, luând în considerare urmă-toarele elemente: identificarea con-turilor semnificative comparativ cupragul de semnificaţie, aserţiunilerelevante elementelor inventariate(imobilizări corporale şi stocuri),procedurile de audit necesare a fiaplicate.

Analizând elementele nominalizateanterior, auditorul a constataturmătoarele:

è nivelul de încredere acordat ris-cului de control: auditorul nu seva baza pe controlul intern alsocietăţii

è evaluarea riscului inerent:ridicat

è riscul de audit: scăzut

è teste/proceduri de fond: teste dedetaliu şi pe bază de eşantionreprezentativ pentru a răspundenivelurilor de risc inerent şi deaudit identificate/cuantificate

è alte proceduri de fond: oriceteste pe bază de eşantion învederea identificării şi cuantifi-cării posibilelor erori materiale

ca răspuns la riscurile semnifi-cative identificate.

Conform metodologiei proprii audi-torului, luând în considerare ele-mentele evaluate anterior şi apli-când raţionamentul profesional,auditorul va stabili dimensiuneaeşantionului la valoarea minimă din-tre aplicarea unei metode de eşan-tionare statistică, respectiv 10% dinpopulaţie sau orice altă metodăbazată pe raţionament profesional(top 10 în funcţie de preţul unitar,top 10 în funcţie de volumul stocu-rilor, top 10 în funcţie de valoareatotală a stocurilor).

În ceea ce priveşte selectarea ele-mentelor, auditorul va aplica meto-da de eşantionare MUS (MonetaryUnit Sampling) care oferă veridici-tate eşantionului conformprincipiului 80/20, astfel:

è inventariere: au fost selectate 59elemente, distribuite 30/29scriptic – faptic (sheet to floor)respectiv faptic – scriptic (floorto sheet).

Testul „floor to sheet” se referă laprocedura de audit conform căreiaauditorul selectează un eşantion fap-tic de stocuri şi îl reconciliază cuevidenţele contabile (se asigură cănu există stocuri neînregistrate însistemul de evidenţă contabilă).

Testul „sheet to floor” se referă laprocedura de audit conform căreiaauditorul selectează un eşantion destocuri de pe lista de inventar (dinevidenţele contabile) şi îl reconcilia-ză cu stocurile existente faptic (seasigură că toate stocurile înregistra-te pe hârtie există şi în realitate).

Notă: Ca metodă alternativă,auditorul poate selecta unnumăr predefinit de elementece urmează a fi testate, spreexemplu 30 sau orice altnumăr, în funcţie de riscurileşi metodologia de audit apli-cată de fiecare auditor înparte.

27Anul 4 - 3/2015

Documentarea activităţii de inventariere

28

Idei, sugestii, experienţe

Teste privind verificareainventarierii; observareafizică; exemplificări şi abordări practice

1. Existenţa şi aplicareainstrucţiunilor de inventariere

Ca etapă premergătoare efectuării şiparticipării auditorului la inventarie-re, SOCIETATEA SA a emis odecizie în acest sens la care a ane-xat instrucţiuni, conforme cu proce-durile grupului, şi procesul verbalprivind instruirea membrilor echipe-lor de inventariere.

Toate aceste documente au fostpuse la dispoziţia auditorului cu 5zile înainte de participarea acestuiala inventariere.

Ca proceduri semnificativeenumerăm următoarele:

è Împărţirea pe secţiuni;

è Închiderea stocurilor din DES-COS (sistemul de evidenţă can-titativă a stocurilor utilizat declient) pentru numărareainventarului;

è Înmânarea listelor de număraredin DESCOS către Echipă;

è Distribuirea materialului descris;

è Desemnarea echipei pentrusecţiuni;

è Deplasarea prin depozitîmpreună cu echipele;

è Numărare şi marcare;

è Control;

è Documentaţia;

è Imprimarea diferenţelor deinventar;

è Corectarea stocurilor;

è Încheierea inventarului (înDESCOS);

è Informaţii privind încheiereainventarului.

2. Înţelegerea activităţii societăţii şi abordarea procedurilor de audit a inventarierii

SOCIETATEA SA are două tipuride activităţi închiriere, respectivvânzare de maşini şi echipamentepentru construcţii (sisteme de cofra-re, schele, protecţie etc. pentruplanşee, elemente de sprijin, căţăra-re etc.). Datorită acestor aspecte,activitatea şi rulajul stocurilor(material oferit spre vânzare) şi alimobilizărilor corporale (materialoferit spre închiriere) sunt complexeşi semnificative, existând riscul apa-riţiei erorilor ca urmare a manipulă-rii, înregistrării, recunoaşterii, eva-luării şi inventarierii acestora.

Prin urmare, organizarea activităţiide inventariere şi valorificarearezultatelor acesteia implică unimpact semnificativ asupra activuluişi datoriilor Societăţii prin observa-rea fizică şi evaluarea fiecărui ele-ment aflat în patrimoniul acesteia.Auditarea procesului de inventariereva implica din partea auditoruluiobţinerea unei asigurări rezonabileasupra observării fizice, evaluării şicompilării acestora. În cadrul aces-tei prezentări, ne vom axa doar petestele de detaliu referitoare laobservarea fizică a inventarierii,evaluarea şi compilarea rezultatelorfiind o etapă ulterioară şi premergă-toare închiderii anuale a conturilor(întocmirea situaţiilor financiare).

Anul 4 - 3/201529

Documentarea activităţii de inventariere

30

Idei, sugestii, experienţe

31Anul 4 - 3/2015

Documentarea activităţii de inventariere

6. Inventarierea pe listeseparate

Având în vedere că în containerulREMAT nu au fost găsite stocuridatorită faptului că operaţiunea decasare a fost realizată anterior

inventarierii şi nici alte elementedegradate nu au fost descoperite cuocazia inventarierii, singurele listeseparate au fost întocmite pentrubunurile aflate în custodie laSOCIETATEA SA şi care aparţi-

neau unui partener al societăţii,PARTENER TRUSTCONSTRUCŢII ŞI ECHIPAMEN-TE SRL.

Notă: Pentru a putea verificatotalitatea elementelor aflateîn custodie, echipa de inventa-riere şi echipa de auditori par-ticipanţi la inventariere ausolicitat şi verificat Dispoziţiade livrare şi Nota de recepţieîn custodie aflate la gestiona-rul Societăţii şi referenţiată cuG10.5.1.

Constatarea auditorului este că res-pectivele materiale concordă atâtdin punct de vedere scriptic, cât şifaptic.

5. Cut-off / independenţaexerciţiilor

Pentru a evalua independenţa exer-ciţiilor, sunt notate ultimele 5 docu-mente de recepţie, respectiv delivrare aflate în posesia gestionaru-

lui, având dată anterioară celei deîncepere a inventarierii, respectiv30.11.2015.

Înregistrarea în contabilitate a aces-tor documente va fi urmărită atât peteren cu ocazia inventarierii, acolo

unde aceste elemente ar trebui să fieînregistrate, dar, mai ales, vor filuate în considerare cu ocazia pro-cedurilor de audit aplicate la fineleperioadei, adică la 31.12.2015, învederea testării înregistrării acestoraîn perioada corectă.

32

Idei, sugestii, experienţe

7. Independenţa exerciţiilor /livrări ulterioare inventarierii

Pentru a evalua independenţa exer-ciţiilor, sunt verificate primeledocumente de livrare din ziua urmă-toare operaţiunii de inventariere,

adică 01.12.2015.

După cum se observă, ultimele 4documente de livrare sunt întocmiteulterior livrării mărfurilor din stoc,ceea ce ar putea crea probleme deindependenţă a exerciţiilor dacălivrările nu sunt operate în sistemulDESCOS anterior datei efectuării

inventarierii, adică 30.11.2015.

Prin urmare, respectivele documen-te şi repere livrate vor fi urmăriteîn vederea verificării contabilizăriilor în evidenţa cantitativă şi valori-că la finele exerciţiului financiar, înmomentul valorificării rezultatelorinventarierii.

33Anul 4 - 3/2015

8. Concluzii privind participarea auditorului la inventariere pentruexerciţiul 2015, conformOMFP 2861/2009

Societatea a organizat activitatea deinventariere în baza prevederilorurmătoarelor documente:

è documentele care au formalizatactivitatea anuală de inventarie-

re sunt: Decizia nr. 14 privindcomisiile de inventariere şiDecizia nr. 15 privind inventa-rierea – inclusiv instruireacomisiilor, modelul de liste deinventar, schiţa de împărţire aplatformei pe secţiuni şi a aces-tora pe echipe de inventariere,precum şi Procedura Grupuluide inventariere;

è a fost întocmită declaraţia iniţia-lă a gestionarului (Societatea

are un singur gestionar pentrutoată platforma – restul fiindmanipulatori responsabili);

è în calitate de auditori am asistatla inventarierea secţiunilor g(Service Mese, Framax, Frami1.30/1.40), h (Frami 4.10,Frami accesorii, Paleţi h) şi k(Hală depozit), notând cantităţi-le inventariate în paralel cucomisiile.

Documentarea activităţii de inventariere

Echipa auditorului formată din 4persoane, având în componenţă 2juniori, 1 intern şi 1 senior coordo-nator, a concluzionat următoarele înscrisoarea prezentată managerului şipartenerului misiunii de audit cuprivire la respectarea legislaţiei şi aprocedurii de inventariere:

è pe parcursul inventarierii activi-tatea de livrare a fost sistată,programul şi perioada inventa-rierii fiind afişate la loc vizibil,iar partenerii au fost înştiinţaţiprin anexă la factura lunii ante-rioare; returnările de la clienţiau fost încheiate în sistemulDESCOS în data de29.11.2015, iar cele ce au sositla data efectuării inventarieriiau fost depozitate într-o zonătampon şi vor fi înregistrate însistemul DESCOS în prima zi alunii următoare (decembrie);

è casările au fost realizate înaintede începerea activităţii de inven-tariere, astfel că la data inventa-rului containerul CASAT eragol;

è inventarierea a fost realizatăprin numărarea elementeloraflate în gestiune, de la stângala dreapta, de jos în sus şi mar-carea celor numărate cu unevidenţiator;

è rezultatele inventarierii au fostconsemnate în listele prelimina-re de inventariere printate dinevidenţele Societăţii şi careaveau completate numai câmpu-rile „Art. Nr.” şi „Denumire”(fără cantităţi);

è bunurile Societăţii sunt grupatepe sorto-tipo-dimensiuni (uzateşi noi dispuse unele în spatelecelorlalte), codificate şi identifi-cate prin etichete de raft; caurmare a numărării, rezultatulinventarierii este consemnat îneticheta „INVENTAR luna/anulSOCIETATEA”;

è rezultatul consemnat în listelepreliminare de inventariere este

adunat la stocul confirmat decătre terţi, care reprezintă sto-cul aflat pe şantiere, şi estecomparat cu stocul înregistrat însistemul de evidenţă cantitativăDESCOS; pentru reperele lacare rezultă diferenţe,Societatea realizează o a douanumărare conform proceduriiproprii de inventariere; cea de-adoua numărare este realizată deo comisie diferită în componen-ţă faţă de cea care a număratiniţial; listele finale de inventa-riere vor fi întocmite după com-parare şi realizarea celei de adoua numărători; diferenţeleconstatate şi regularizate înDESCOS sunt reglate în siste-mul de evidenţă cantitativ-valo-ric SEPHORA, iar apoi suntintroduse manual în sistemul deevidenţă contabilă (ERP);

è Societatea are înregistrată camarfă în custodie, marfă retur-nată de IGREC SRL conformavizelor de însoţire nr. 100 şi101/21.08.2015; aceasta repre-zintă de fapt marfă cumpăratăde IGREC SRL de la SOCIE-TATE şi care nu a fost achitată;Societatea anticipează o posibilăacţionare în justiţie deoareceIGREC SRL are în sold şi con-

travaloarea unor facturi de chi-rie neachitate.

Concluzia generalăObservarea inventarierii fizice astocurilor reprezintă un test de con-trol. Pentru a putea testa inventarie-rea fizică a stocurilor, auditorul tre-buie să verifice modalitatea de apli-care a procedurilor propriiSocietăţii privind activitatea deinventariere. În acest sens, auditorulva compara rezultatul inventarieriifizice cu evidenţele din sistemulpermanent DESCOS. Plecând de lapremiza că sistemul de evidenţăDESCOS este fiabil, auditorul a tes-tat şi observat inventarierea fizică astocurilor la un moment intermediardin cursul exerciţiului financiar2015, respectiv la data de30.11.2015.

În concluzie, metodologia prezenta-tă în articolul de faţă reprezintă oabordare specifică adaptată activită-ţii Societăţii client. În funcţie deacest specific, abordarea poate fidiferită şi dezvoltată în aşa fel încâtsă asigure furnizarea de probe deaudit suficiente şi adecvate cu privi-re la evidenţa contabilă a stocurilor,observarea fizică şi evaluarea soldu-lui final ale acestora.

34

Idei, sugestii, experienţe

Arens, Alvin A.; Loebbecke, James K., Audit: O abordare integrată, Ediţia 8,Editura ARC, Chişinău, 2003

Ţurlea, Eugeniu, Procedurile Analitice – Exemple Practice,http://restant2012.cafr.ro/files/1513/6183/5519/eugeniu_turlea.pdf, accesat ladata de 10.01.2015

Wampler, Bruce; McEacharn, Michelle, Monetary-Unit Sampling Using MicrosoftExcel, May 2005, www.cpajournal.com/download/unit.xls, accesat la datade20.01.2015

ICAS în colaborare cu CAFR, Ghid pentru un Audit de Calitate, Print Group,2012

IFAC, traducere din limba engleză de către CAFR, Manual de ReglementăriInternaţionale de Control al Calităţii, Audit, Revizuire, Alte Servicii deAsigurare şi Servicii Conexe – Ediţia 2012, Bucureşti 2013

Kaplan Financial Limited, ACCA Paper F8, Kaplan Publishing UK, 2013OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile

financiare anuale şi situaţiile financiare anuale consoidate, publicat în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014

Bibliografie

IntroducereObiectivul iniţial al IAS 11 a fostacela de a „prescrie” un tratamentcontabil unitar al veniturilor şi chel-tuielilor asociate cu contractele deconstrucţii sau proiecte cu termenlung de realizare. Ca atare,

è un contract de construcţii esteun contract negociat în modspecific pentru construirea unuiactiv sau a unui grup de activeinter-relaţionate

è cheltuielile şi veniturile contrac-tuale sunt recunoscute luând careferinţă stadiul de finalizare aactivităţilor prevăzute de con-tract, în condiţiile în care rezul-tatul respectivului contract deconstrucţii poate fi estimat înmod credibil.

În caz contrar, venitul este recunos-cut doar la nivelul costurilor recu-perabile efectuate până la momentulraportării (respectiv, recunoaştereaveniturilor din producţie realizată,

35Anul 4 - 3/2015

Diferenţe conceptuale între viitorul standard IFRS 15

„Venituri din contracte cu clienţii” şi actualul IAS 11

„Contracte de construcţii”În numărul de faţă al revistei continuăm seria articolelor de -dicate noutăţilor conceptuale şi de tratament aduse de viitorulstandard IFRS 15 începând cu 1 ianuarie 2017, de aceastădată prin prisma particularităţilor reprezentate de contabi -litatea contractelor de construcţii, ce fac obiectul IAS 11.

Considerăm că acest sector special al construcţiilor, alactivelor cu ciclu lung de fabricaţie în general, precum şi alproiectelor de lungă durată ridică probleme în special înrecunoaşterea progresivă a veniturilor, în aducerea marjeiaferente serviciilor prestate în perioada de raportare şi a nu oamâna până la predarea finală şi facturarea efectivă. Poate deaici şi nevoia de a defini mai clar criteriile şi condiţiile în carese poate aplica tratamentul „recunoaşterii progresive” amarjei operaţionale pe durata contractului.

Monica Ştefan, FCCA, Audit Partner

Alexandra Mutulescu, ACCA, Senior Audit Manager

Soter & Partners

la nivelul costurilor direct atribuibi-le).

Aparent nimic mai simplu, mai alesîn contabilitatea noastră locală undelucrurile sunt dictate şi de fiscalchiar mai mult decât de contabil: serecunosc cheltuielile la perioadă şi,dacă stadiul este finalizat, se poaterecunoaşte şi venitul (adică marjaplus cost) la perioadă, printr-unestimat („accrual”) de venit. Încazul în care stadiul nu este finali-zat la perioadă, nu este prudent camarja să fie recunoscută, ca atarevenitul va fi recunoscut doar lanivelul costurilor, prin capitalizareacheltuielilor atribuibile în„Producţie în curs”.

Cât despre stabilirea gradului definalizare, în contabilitatea statutarăse utilizează foarte mult ca docu-ment justificativ „Procesul verbalde predare – primire” sau„Procesul verbal de execuţie alucrărilor”. Astfel, din punct devedere fiscal există o justificarelegată de momentul recunoaşteriivenitului, taxării efective, precum şicolectării de TVA pe serviciul pres-tat, fără ca în practică să existemereu o corelaţie între data acestuiproces verbal şi stadiul efectiv definalizare.

Dificultatea vine însă la stabilireaacestui grad de finalizare, la etapi-zarea lucrării în mod credibil, lagăsirea necesarului de flux denumerar pentru plata taxelor ce sevor genera în momentul recunoaşte-rii unei creanţe şi a unui venit la unanumit stadiu de finalizare a lucră-rii; de multe ori neîncasarea sumeifacturate de la client sau întârziereaîncasării după acerbe negocieri,obligativitatea colectării de TVA şiplăţii de impozit, deşi factura nueste încasată, determină în practicăentitatea să îşi amâne recunoaştereaveniturilor sau să amâne momentulsemnării Procesului verbal de finali-zare stadiu.

În acest context dificil atât din

punct de vedere financiar, cât şieconomic, IFRS 15 „Venituri dincontracte cu clienţii” îşi doreşte săaducă mai multe clarificări, precumşi o schimbare de tratament contabilîntr-un mod echitabil şi corect. Pescurt, acesta cumulează şi omoge-nizează principiile de recunoaşte-re a veniturilor din toate sectoarelede activitate. Astfel, sectorul con-strucţiilor îşi va „pierde” regulilespecifice de contabilizare a contrac-telor aplicate până acum sau, altfelspus, şi alte domenii similare voradopta reguli unitare de raportare.

Cea mai importantă schimbare înceea ce priveşte contabilitatea con-tractelor de construcţii este aceeacă, în conformitate cu IFRS 15,recunoaşterea progresivă a venituri-lor va fi permisă nu în funcţie denatura contractului, ci în măsura încare drepturile şi obligaţiile con-tractuale îndeplinesc anumite cri-terii şi acest lucru îl vom analizaîn cele ce urmează.

O altă schimbare importantă estereprezentată de prevederile referi-toare la „pierderile estimate” peproiecte de construcţii. Dacă IAS11 prevede un tratament specific şianume faptul că o pierdere aferentăunui contract de construcţii ar tre-bui recunoscută în contul de profitşi pierdere în momentul în careaceasta devine probabilă, IFRS 15nu conţine această cerinţă! O astfelde schimbare poate afecta momen-tul recunoaşterii pierderilor res-pective şi modalitatea de cuantifi-care a acestora, aşa cum vom ana-liza în continuare.

Obligaţiile contractualeIFRS 15 cere unei entităţi să identi-fice obligaţiile contractuale aferen-te oricărui contract încheiat cu unclient. O obligaţie contractuală con-stă în promisiunea de a transfera unbun sau un serviciu către client şireprezintă unitatea de contabiliza-

36

Idei, sugestii, experienţe

re a contractului respectiv. În noulstandard această sintagmă – „obli-gaţii contractuale” – reprezintăcheia definitorie pentru stabilireatratamentului.

Ca să facem o diferenţiere, conformIAS 11, un contract de construcţiicare se referă la o combinaţie deactive inter-relaţionate sau interde-pendente este contabilizat ca untot unitar. Desigur, există şi excep-ţii ce pot determina contrariul – deexemplu, există propuneri sau nego-cieri separate sau activele construiteşi care fac subiectul contractuluidiferă în mod semnificativ.

Conform IFRS 15, un bun sau ser-viciu este distinct faţă de altebunuri şi servicii, reprezentând oobligaţie contractuală, dacă:

è clientul poate beneficia de bunulsau serviciul respectiv fie indi-vidual, fie împreună cu alteresurse care se află deja ladispoziţia clientului; şi

è promisiunea de a transferabunul sau serviciul către clientpoate fi identificată separatfaţă de alte promisiuni incluseîn contract.

În lipsa unei inter-relaţionări întreelementele sau serviciile livrate,contractul nu se va putea consideraca un tot unitar, ci elementele salese vor considera separat, deşi elefac parte din acelaşi contract. Acestaspect reprezintă o mare deosebirefaţă de IAS 11, unde, dacă două saumai multe contracte au fost negocia-te împreună şi lucrările respectivesunt inter-relaţionate, ele se vorcontabiliza ca un singur contract.

Un alt exemplu este cel în care uncontract îi oferă clientului opţiuneade a comanda unul sau mai multeactive adiţionale. IAS 11 cere cafiecare activ adiţional construit săfie contabilizat separat numai înurmătoarele condiţii:

è activul adiţional solicitat diferăsemnificativ de cel iniţial sau

è preţul activului adiţional estenegociat separat.

IFRS 15 face apel la raţionamentulprofesional şi, mai mult, ca ajutorpentru definirea situaţiilor ce potapărea, standardul include indicaţiiadiţionale pentru determinarea înde-plinirii criteriilor de mai sus,precum:

è entitatea nu furnizează un servi-ciu semnificativ de integrare abunului sau serviciului împreu-nă cu alte bunuri sau serviciipromise prin contract;

è bunul sau serviciul nu modificăsau personalizează semnificativun alt bun sau serviciu promisprin contract; sau

è bunul sau serviciul nu depindesau nu este inter-relaţionat înmod semnificativ cu alte bunurisau servicii promise prin con-tract.

Criteriile de mai sus sunt în modspecial de interes în sectorul deconstrucţii datorită naturii integra-te a activităţilor de contractare şi afaptului că bunurile şi serviciileindividuale care teoretic ar putea fiachiziţionate separat sunt deseori înmod semnificativ dependente şiinter-relaţionate în domeniul con-strucţiilor.

Astfel înţelegem că, de pildă, acti-vităţile administrative sau cele pecare o entitate trebuie să le efectue-ze pentru a duce la îndeplinire uncontract, dar care nu transferă unbun sau serviciu către client nuintră în sfera obligaţiilor contractua-le.

În concluzie, spre deosebire de pre-vederile curente ale IAS 11, aplica-rea noilor reglementări va necesitaexercitarea raţionamentului profe-sional în a stabili dacă bunurile sauserviciile prevăzute de contractreprezintă o singură obligaţie con-tractuală sau obligaţii diferite ce tre-buie să fie contabilizate separat.

37Anul 4 - 3/2015

Diferenţe conceptuale

Contracte în colaborare O speţă aparte a contractelor cuclienţii este reprezentată de con-tractele în colaborare sau tranzac-ţiile în care o terţă parte este posibilsă nu fie numită Beneficiar sauClient. Terţa parte poate fi unantreprenor sau un colaborator sauun partener într-un consorţiu, careîmparte riscurile şi beneficiile dez-voltării unui produs.

În funcţie de circumstanţe, contrac-tele în colaborare pot avea caracte-ristici de relaţie „vânzător - cumpă-rător” sau mai bine zis terţa partepoate fi intermediar în contract.Acest tip de contracte poate intra însfera IFRS 15, cel puţin parţial,dacă se respectă criteriile de defini-ţie a Clientului la o analiză corectăa contractului (conform filozofieicelor 5 paşi propusă de IFRS 15).

Din practica întâlnită ne-am gânditaici la contractele de integrare ser-vicii IT, precum şi în domeniul far-maceutic (al elaborării şi/sau testăriide medicamente, analize şi studiiclinice). Teoria face referire şi ladomenii ca bio-tehnologie, petrol şigaze sau medical.

La acest moment IASB a decis sănu aducă îndrumări suplimentare,explicând faptul că este dificil săoferi îndrumări de aplicare care săse adreseze tuturor situaţiilor şi spe-ţelor practice. Ca atare se încurajea-ză raţionamentul profesional şi ana-lizarea relaţiei cu terţa parte prinprisma relaţiei „vânzător - cumpără-tor”.

Modificările ulterioare ale contractuluiIAS 11 specifică faptul că, pentruca o sumă aferentă unei modificăria contractului să fie inclusă în veni-tul recunoscut aferent contractuluirespectiv, modificarea trebuie să fieaprobată sau probabilă (de exemplu,într-un stadiu avansat de negociere).

Spre deosebire de standardul actual,IFRS 15 defineşte o modificare con-tractuală ca pe o schimbare inter-venită în obiectul sau preţul (sauambele) contractului, care esteaprobată de părţi, în scris, verbalsau implicit pe baza practicilorcomerciale uzuale.

Entitatea va trebui de asemenea sădetermine dacă modificarea surveni-tă ar trebui sau nu contabilizatăca un contract separat. În modobişnuit, adăugirile la un contractde construcţii care nu afecteazăbunurile sau serviciile livrate nu vorfi considerate separat de contractuliniţial.

Ca atare, la întrebarea:Modificările aduse contractuluidetermină schimbarea contractu-lui (i.e. au efect asupra obiectuluişi preţului contractului) ?

a. Dacă răspunsul este da – con-tractul se va considera un con-tract distinct

b. Dacă răspunsul este nu – se vacontinua analizarea bunurilor şise va stabili dacă bunurile răma-se de livrat în contract sunt dife-rite de cele deja livrate.

i. Dacă da, atunci se va consi-dera contractul iniţial încheiatşi se va începe un contractnou

ii. Dacă nu, atunci se va trecela modificări pe valoareacontractului şi se va analizadacă preţul este diferit.

l Dacă nu, recunoaştereavenitului va continua pro-porţional cu producţiapredată

l Dacă da, atunci trebuiefăcută o evaluare a esti-mărilor de venit şi modifi-cările de valoare sunt alo-cate pe porţiunea rămasăde contract.

Ca principiu general, dacă modifi-carea ulterioară de contract este o

continuare a contractului iniţial şi seîndeplinesc criteriile de recunoaşte-re, atunci la momentul modificăriientitatea va reestima atât valoareatotală a contractului, cât şi gradulde finalizare, acest lucru putândnecesita ajustarea veniturilor recu-noscute până la momentul respectiv.

Un element sensibil pe care îlvedem este cel în cazul contractelororale, considerate valabile în cadruldreptului anglo-saxon. IFRS 15 vinecu clarificări specifice şi pentrucontractele orale şi asta pentru areuşi să îmbine cerinţele de unifica-re a standardelor americane cu celeinternaţionale. Din fericire, dreptulcontinental european se bazează pecontractele scrise, agreate de ambe-le părţi.

În concluzie, cerinţele IFRS 15 înceea ce priveşte modificările ulte-rioare ale contractelor de construcţiisunt mai stricte decât cele ale IAS11 şi ar putea rezulta în recunoaşte-rea efectelor acestor modificări maitârziu pe IFRS 15 decât o cere IAS11. Această diferenţă reflectă abor-darea generală a noului standard cao entitate să contabilizeze drepturileşi obligaţiile legale prevăzute con-tractual.

Costurile pre-contractualeParticiparea la licitaţii, mai ales încazul contractelor de construcţiicivile, drumuri, poduri etc., poatedetermina o serie de costuri pre-contractuale sau preliminare deobţinere semnificative şi aici nu nereferim la servicii de marketing sauanaliză a pieţei, studii de marketingsau lobby. Conform IAS 11, chel-tuielile pre-contractuale includacele costuri direct atribuibile acti-vităţii generale de contractare a fur-nizorului (costuri de due diligence,costuri interne de licitaţie experţietc.), în măsura în care acestea potfi alocate în mod rezonabil contrac-tului, precum şi alte costuri care pot

38

Idei, sugestii, experienţe

fi solicitate în mod specific clientu-lui, în conformitate cu termeniicontractuali. În general se prevedecapitalizarea acestor costuri de lamomentul în care recuperarea cos-turilor devine „probabilă”.

Cutuma ne învaţă însă că este dificilde stabilit „momentul” de la care seîncepe capitalizarea acestor costurişi de regulă se va alege momentulîn care se stabileşte câştigătorulunei licitaţii, pentru că din acelmoment este clar că orice cost înacest sens va fi premergător semnă-rii unui contract şi intenţia părţilornu este aceea de a ieşi din contractîn această fază.

IFRS 15 nu prezintă o opinie diferi-tă legată de capitalizare, însă aduceclarificări mult mai detaliate în pri-vinţa naturii cheltuielilor ce facobiectul capitalizării. Astfel, preve-de faptul că o entitate va recunoaşteun activ în contul costurilor incre-mentale de obţinere a unui contractdoar în măsura în care acestea suntrecuperabile. Pentru alte costuridecât cele de obţinere a unui con-tract, ele pot fi capitalizate în măsu-ra în care îndeplinesc criteriile pen-tru a fi considerate costuri deexecuţie, şi anume:

è sunt direct legate de contractsau de un contract anticipat;

è generează sau îmbunătăţescresursele utilizate în îndeplini-rea obligaţiilor contractuale; şi

è se estimează că vor fi recupera-te.

În concluzie, prezenţa unor criteriide recunoaştere şi atribuirea unuimoment clar de recunoaştere faceca IFRS 15 să fie ceva mai clar,dar în acelaşi timp se evidenţiazăsimilitudinea de sens între termenulde „probabil” utilizat de IAS 11 şisintagma înlocuitoare din IFRS 15„care se aşteaptă să fie recupe-rat”. Semantica acestor cuvintepoate să afecteze „alocarea” cheltu-ielilor semnificative întreprinse pen-tru câştigarea de contracte.

Costurile contractualeDacă anterior IAS 11 era oarecumpermisiv în legătură cu cheltuielilepre-contractuale, în cazul capitaliză-rii costurilor contractuale IAS 11nu permite capitalizarea dacă nupot fi atribuite contractului sauactivităţilor contractuale. Acestecosturi includ:

è costuri generale şiadministrative nerecuperabile;

è costuri de vânzare;

è costuri de cercetare-dezvoltarenerecuperabile;

è amortizarea mijloacelor fixecare nu sunt utilizate în efectua-rea prestaţiei contractului.

Conform IFRS 15, o entitate varecunoaşte un activ în contul cheltu-ielilor efectuate pentru ducerea laîndeplinire a unui contract (produc-ţie în curs), atunci când sunt satisfă-cute criteriile de recunoaştere.Astfel, următoarele costuri nu sunteligibile pentru capitalizare:

è costurile generale şi administra-tive (cu excepţia celor care potfi refacturate către client);

è costul pierderilor de materiale,personal sau de alte resursenerecuperabile prin contract;

è costuri legate de prestaţii dejaefectuate (prestaţii trecute); şi

è costuri pentru care entitatea nupoate determina dacă se referăla prestaţii deja efectuate sauneefectuate.

Un element interesant este legat decheltuielile efectuate în legătură cuactivităţile contractuale viitoare,care sunt capitalizate numai în con-diţiile în care entitatea se aşteaptăsă le recupereze.

În concluzie, atât IAS 11, cât şiIFRS 15 conţin indicaţii privindcapitalizarea sau recunoaşterea cos-turilor, doar că detaliile acestoradiferă, iar entităţile vor trebui să

analizeze eligibilitatea la capitaliza-re a costurilor implicate în proiecteîn funcţie de noile criterii.

Vom reveni într-un articol viitor cuexemple practice legate de acestaspect.

Recunoaşterea veniturilor– în timp sau la un anumitmomentAcest aspect este poate cel maiimportant dintre toate elementele denoutate propuse de IFRS 15 în con-textul contractelor de servicii şipoate avea un impact semnificativodată cu intrarea lui în vigoare. Decând s-au iniţiat discuţiile emiteriiacestui standard general, utilizatoriise întrebau dacă se vor menţineprincipiile de recunoaştere a venitu-lui contractual în mod similar sta-diului de finalizare din IAS 11.

Conform IAS 11, veniturile con-tractuale includ suma agreată ini-ţial prin contract, plus eventualelevenituri rezultate din suplimentarealucrărilor şi potenţialele penalităţisau plăţi stimulente, în măsura încare acestea îndeplinesc cumulativurmătoarele două condiţii:

è prestarea serviciilor esteefectuată, şi

è pot fi măsurate în mod credibil.

Dacă rezultatul contractului poate fiestimat în mod credibil, veniturileşi cheltuielile legate de acesta vortrebui recunoscute proporţional custadiul de finalizare al activităţiicontractate. Această metodă de con-tabilizare este cunoscută sub denu-mirea de procent de finalizare.

În practică există mai multe metodede calcul al stadiului de finalizare şicuantificarea efectului său însituaţiile financiare:

è o metodă este aceea a aplicăriiasupra veniturilor a procentuluide costuri efectiv realizate din

39Anul 4 - 3/2015

Diferenţe conceptuale

total costuri bugetate. Atenţie!Aceste costuri bugetate suntconstant adaptate şi revizuite lanoile condiţii economice depiaţă şi la aranjamenteleexistente cu furnizorii;

è revizuirea stadiului tehnic derealizare a lucrării; şi aici esteimportantă prezenţa unui eva-luator tehnic care poate stabiliconcret stadiul de realizare;

è stadiul fizic de realizare a pro-iectului, în sensul îndepliniriietapelor contractuale şi predăriilor către Beneficiar.

În ceea ce priveşte IFRS 15, venitu-rile sunt recunoscute în momentulîn care sau pe măsură ce obligaţiilecontractuale sunt îndeplinite, printransferul controlului asupra unuibun sau serviciu către client – cualte cuvinte, realizarea efectivă aprestaţiei contractuale.

Astfel, o entitate va recunoaştevenituri pe o perioadă de timp dacăunul sau mai multe din criteriile demai jos sunt îndeplinite:

è clientul primeşte şi consumăsimultan beneficiile furnizate deentitate pe măsura furnizăriiacestora - de exemplu, în cazulserviciilor recurente sau derutină

è prestaţia entităţii creează sauîmbunătăţeşte un activ controlatde client în timp ce activul estecreat sau îmbunătăţit - de exem-

plu,un activconstruit lalocaţia clientului

è prestaţia entităţii nu creea-ză un activ care să aibă outilizare alternativă pentruentitate, iar entitatea are dreptulcontractual de a primi plataprestaţiei efectuate până lamomentul respectiv.

Atragem atenţia asupra faptului că,spre deosebire de prevederile curen-te, conform IFRS 15 recunoaştereagraduală a venitului nu este trata-mentul contabil automat aplicabiltuturor contractelor de construc-ţii. Dacă nici unul din criteriile demai sus nu este îndeplinit, atuncientitatea va recunoaşte venitul inmomentul în care se face transferulcontrolului asupra bunului sau ser-viciului către client, ceea ce poatesă nu intervină până la momentulfinalizării lucrărilor.

În concluzie, o entitate va trebui săanalizeze atent structura contracte-lor de construcţii încheiate cu clien-ţii şi impactul potenţial pe carenoile reglementări ale IFRS 15 îl vaavea asupra modalităţii de recunoaş-tere a veniturilor lor.

Vom reveni într-un articol ulteriorcu exemple practice legate de acestelement contractual.

Recunoaşterea veniturilor– contravaloare variabilăDe cele mai multe ori contractul deconstrucţii este cu contravaloarevariabilă pentru ca responsabilitateacheltuielilor adiţionale să fie trans-ferată la Beneficiar, prin facturare.

Conform IAS 11, venitul contrac-tual este în general recunoscut lavaloarea justă a contravalorii de pri-mit. Cuantificarea venitului poate fiimpactată de diverse incertitudini,(ca, de exemplu, discounturi, redu-ceri de preţ, stimulente, bonusuri deperformanţă, penalităţi sau alte ele-mente similare), caz în care se vaestima cât de probabilă este încasa-rea lui. Standardul cere ca venitulestimativ să fie actualizat pemăsură ce se produc evenimentelegeneratoare de modificări şi pemăsură ce incertitudinile sunt cla-rificate.

Conform IFRS 15, entitatea vacuantifica contravaloarea pe care

40

Idei, sugestii, experienţe

este îndreptăţită să o primească, uti-lizând următoarele metode cereflectă „realizarea serviciului”:

è valoarea estimată – media pon-derată de probabilităţi a sumelorposibile; sau

è suma cea mai probabilă – celmai probabil rezultat al contrac-tului (metodă care poate fi maiadecvată în situaţia în care uncontract are doar două rezultateposibile, de exemplu, un comi-sion de succes care va fi sau nuîncasat).

De asemenea, o entitate va includeo contravaloare variabilă în preţultranzacţiei numai în măsura în careeste foarte probabil ca evenimente-le viitoare să nu genereze o reversa-re semnificativă a venitului recunos-cut.

Factorii care pot indica faptul că ocontravaloare variabilă poate rezultaîntr-o reversare semnificativă devenit includ următoarele:

è suma contravalorii este în modsubstanţial influenţată de factoriexterni entităţii;

è incertitudinea legată de sumarespectivă nu se aşteaptă a seclarifica în viitorul apropiat;

è entitatea are un istoric de modi-ficări contractuale şi reduceri depreţ legate de contracte sausituaţii similare;

è experienţa entităţii cu acest tipde contracte este limitată sauface dificilă previzionarearezultatului; sau

è contractul are un număr marede contravalori posibile şi cugrad diferit de probabilitate.

Criteriul colectării sumei contractatepare a fi o dilemă şi cu siguranţădetermină utilizarea extensivă araţionamentului profesional. ÎnBazele Concluziilor, IASB menţio-nează că şi în cazul în care entitateaconsideră că se va încasa o partedin valoarea contractată iniţială

este suficientă analizarea celorlaltecriterii de definire a contractuluiconform IFRS 15. Riscul pe carenoi îl vedem, ca auditori, este acelacă vom fi puşi în situaţia de a nebaza pe unele argumentări ale con-ducerii legate de posibilitatea derecuperare a sumelor contractate,pe minute informale sau reprezen-tări legate de informaţii care să nepermită să ne formăm o opinie clarăasupra veniturilor recunoscute.

Un exemplu interesant este cazulexpus chiar în Standard (ExemplulIFRS 15.IE7-IE9) al unei societăţifarmaceutice care vrea să intre într-o piaţă nouă şi încheie un contractde livrare a 1.000 de unităţi demedicamente, pentru valoarea con-tractată de 1.000.000 UnităţiValorice (o să le numim UV).

Este prima oară când se vinde peaceastă piaţă şi economia locală esteîn mari dificultăţi şi schimbări. Caatare, este posibil ca suma contrac-tată să nu fie recuperată integral.Deşi există riscul necolectării, enti-tatea vânzătoare crede în potenţialuleconomic al regiunii şi al economieilocale în următorii 3 ani şi speră caaceastă relaţie de început să fie ceacare va pune bazele relaţiei pe ter-men lung de colaborare.

Ca atare, conform prevederilorparagrafelor 9 şi 15, se pare cărecunoaşterea contractului este înde-plinită, dar trebuie luate în conside-rare şi prevederile paragrafelor 47şi 52. Dacă se acceptă reducereavalorii contractuale, entitatea accep-tă că acest contract este unul varia-bil şi noua valoare este de 400.000UV. Astfel, având în vedere proba-bilitatea încasării doar a celor 400.000 UV, contractul se va înre-gistra în contabilitate la aceastăvaloare şi astfel toate criteriileexpuse in IFRS 15 sunt îndeplinite.

În concluzie, IFRS 15 nu solicită înmod specific ca contravaloarea con-tractuală să fie estimată în modcredibil, ci ca sumele variabile să

fie estimate utilizând metodeledescrise mai sus, de stabilire a„realizării contractului”, aplica-rea acestora necesitând utilizarearaţionamentului profesional alcontabilului.

Vom reveni într-un articol viitor cuexemple practice legate de acest cri-teriu, menţionate în standard.

Contractele generatoarede pierderiPotrivit IAS 11, în situaţia în carerezultatul nu poate fi estimat în modcredibil, nu ar trebui recunoscutprofit pentru respectivul contract,veniturile fiind recunoscute doar înmăsura în care cheltuielile efectuateîn legătură cu lucrările sunt recupe-rabile, costurile contractuale fiindrecunoscute în contul de profit şipierdere imediat ce apar.

Noul IFRS 15 nu prevede cerinţespecifice pentru astfel de situaţii,astfel că proiectele ce au ca rezultatpierderi estimate vor fi consideratecontracte oneroase şi vor faceobiectul IAS 37 „Provizioane şiDatorii şi Active Potenţiale”.

În fapt IFRS 15 se referă la „depre-cierea costurilor cumulate/capitali-zate” într-un mod sistematic, con-secvent cu cel al transferării bunuri-lor şi serviciilor în cadrul contractu-lui de bază. Dacă există modificăriîn maniera de transfer sau modifi-cări ale contractului de bază, atunciestimarea deprecierii urmează prin-cipiile IAS 8.

Impactul acestei modificări, în opi-nia noastră, este acela că, în timpce IAS 11 cuantifică pierderileţinând cont de costurile totale alecontractului, IAS 37 nu ia în consi-derare decât „costurile inevitabile”de ducere la îndeplinire a proiectu-lui, fără a explica în mod clar ce seînţelege prin noţiunea de „costuriinevitabile aferente contractelor deconstrucţii”.

41Anul 4 - 3/2015

Diferenţe conceptuale

Elemente ce trebuie prezentate în notele explicative la situaţiilefinanciareIAS 11 prevede prezentarea în note-le explicative a următoarelor infor-maţii în legătură cu contractele deconstrucţii:

è pierderea estimată recunoscutăîn contul de profit şi pierdere alperioadei (dacă este cazul);

è suma totală a veniturilorrecunoscute;

è metoda utilizată pentrudeterminarea veniturilor;

è metoda utilizată pentru determi-narea gradului de finalizare alucrărilor;

şi, pentru contractele aflate în cursla data situaţiilor financiare:

è totalul cheltuielilor efectuatepână la momentul respectiv şiprofitul recunoscut;

è suma avansurilor primite de laclient;

è suma garanţiilor.

IFRS 15 include cerinţe cantitativeşi calitative adiţionale de prezentarefaţă de standardul actual, cerinţemai extinse şi care vor presupuneun efort mai semnificativ de colec-tare a informaţiilor necesare, multedin aceste cerinţe fiind de naturănarativă. Dintre acestea, cele maiimportante includ:

è entitatea va prezenta informaţiireferitoare la contractele înche-iate cu clienţii, pentru a facilitaînţelegerea de către utilizatoriisituaţiilor financiare a sumelor,plasării în timp şi gradului deincertitudine legat de veniturileşi fluxurile de numerar aferentecontractelor respective;

è adiţional, o entitate va prezentao reconciliere între soldurile ini-

ţiale şi finale ale datoriilor şiactivelor contractuale, furnizân-du-se de asemenea şi explicaţiireferitoare la variaţiilesemnificative;

è entitatea va furniza informaţiireferitoare la obligaţiile salecontractuale, incluzând perioadaobişnuită în care se deruleazăprestaţia, termenii de plată,natura bunurilor şi serviciilor,obligaţiile de a returna sau de adespăgubi, precum şieventualele garanţii oferite;

è pentru contractele ce se desfă-şoară pe o perioadă mai marede un an se va menţiona cât dinpreţul total al tranzacţiei esteaferent prestaţiilor rămase deefectuat la sfârşitul perioadei;

è alte cerinţe de prezentare sereferă la furnizarea de informa-ţii despre raţionamentele semni-ficative utilizate în aplicareaIFRS 15, metodele folosite pen-tru determinarea preţurilor şirecunoaşterea veniturilor, costu-rilor şi activelor şi justificareaadecvării acestora.

ConcluziiÎn multe situaţii, entităţile care voraplica IFRS 15 pentru contabiliza-rea contractelor de construcţii nuvor descoperi diferenţe semnificati-

ve între tratamentul contabil actualşi cel prevăzut de noul standard.

Multe business-uri vor trebui să-şischimbe metodologia de raportare şiprezentare. De exemplu, în telefo-nie, firmele care vând telefonie şiocazional „elemente specifice” gra-tuite (tip handset sau bluetooth)pentru a spori vânzările şi a le fide-liza, nu vor mai înregistra acesteelemente pe costuri de marketing,ci vor trebui să se reorganizeze şisă poată aloca venituri la costurileexistente.

Este însă de subliniat încă o datăfaptul că IFRS 15 introduce multeconcepte noi pentru recunoaştereacosturilor şi veniturilor, ceea ce vanecesita o atenţie sporită la detaliiletranzacţiilor şi o exercitare maisem nificativă a raţionamentului pro-fesional.

Este important de menţionat fap-tul că, în urma discuţiilor de ulti-mă oră dintre IASB şi FASB, s-adecis amâ narea intrării în vigoarea noului standard de recunoaşterea veniturilor cu un an, respectivpână la 1 ianuarie 2018. Motivulinvocat pentru această modificarea fost faptul că IASB intenţionea-ză să pu blice un Exposure Draftreferitor la IFRS 15 cu o serie declarificări su plimentare, ce arurma să fie adăugate formeiactuale a standardului.

42

Idei, sugestii, experienţe

Deloitte, IAS 11 — Construction Contracts, accesibil la:http://www.iasplus.com/en/standards/ias/ias11

Grand Thorthon, Revista IFRS News, Ediţie Specială din iunie 2014

IASB, IFRS 15, publicat pe www.ifrs.org

IASB, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, Ediţia 2009, editu-ra CECCAR

KPMG, IFRS. Impacts on the construction industry of the new revenue stan-dard, sept. 2014, accesibil la:www.kpmg.com/CN/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Newsletters/First-Impressions/Documents/First-Impressions-O-201409-Impacts-on-the-construction-industry-of-the-new-revenue-standard.pdf

Bibliografie

IntroducereCererile de rambursare aferenteproiectelor finanţate din fondurieuropene sunt supuse audituluiinformaţiilor financiare incluse înacestea. De asemenea, cererile derambursare, însoţite de raportultehnico-financiar, situaţia de evi-denţă a cheltuielilor, dar şi dedocumente financiar-contabile justi-ficative (facturi, extrase de cont,state de salarii etc.) şi care suntaferente finanţărilor incluse în con-tractele de finanţare sunt examinatede auditor, acestea trebuind să fieîntocmite în conformitate cu cerin-ţele contractului de finanţare şi aleAutorităţii de Management sau aleOrganismului Intermediar(AM/OI). Cheltuielile eligibile vorfi doar acelea care îndeplinesc con-diţiile din contractul de finanţare,dar şi din Hotărârea Guvernului nr.759 din 11 iulie 2007 privind regu-lile de eligibilitate a cheltuielilorefectuate în cadrul operaţiunilorfinanţate prin programele operaţio-nale, precum şi din Instrucţiunileemise de AM/OI.

Auditarea cheltuielilor aferente pro-iectelor finanţate din fonduri comu-nitare se va finaliza prin întocmireaunui raport de audit. Acesta va fi

43Anul 4 - 3/2015

Reflecţii privind ISA 805 din perspectiva auditului fondurilor europene 2014-2020

Accesarea fondurilor europene de către România în perioada2007-2013 a fost deficitară, iar pentru următoarea perioadă,2014-2020, se presupune, se intenţionează şi se acţionează,

cu sinceritate, la nivel guvernamental şi politic, astfel încât sistemulde implementare a fondurilor europene să capete eficienţă, utilitateefectivă pentru România şi coerenţă. Componenta privind auditareaproiectelor devine esenţială, servind scopului final al finanţării şiaccesării fondurilor cu impact efectiv asupra investiţiilor necesare îneco nomia României. În acest context, obiectivul misiunii privind audi -tul componentelor individuale ale situaţiilor financiare îl reprezintă au -ditul cererilor de rambursare privind contractele de finanţare din fon -duri europene. Auditarea proiectelor finanţate din fonduri europeneeste impusă ca obligaţie a beneficiarilor de fonduri, prin înseşi contrac -tele de finanţare încheiate de aceştia cu autorităţile de management.

Încercăm prin prezentul material să furnizăm un model teoreticorientativ în ceea ce priveşte procedura de auditare a proiectelorfinanţate din fonduri europene, proiecte aferente perioadei 2014-2020,oferind o procedură concretă prin care auditorul financiar atinge obiec-tivele auditului proiectelor finanţate din fonduri comunitare, cum ar fi:verificarea realităţii, legalităţii şi eligibilităţii cheltuielilor declarate decei care accesează astfel de fonduri. Verificarea se face în conformitatecu legislaţia în vigoare, regulile aplicabile contractului de finanţare aproiectului auditat şi în baza standardelor internaţionale de audit, încazul de faţă proiecte aferente perioadei 2014-2020, ISA 805 -„Considerente speciale - Audituri ale componentelor individuale alesituaţiilor financiare şi ale elementelor specifice, ale conturilor sauaspectelor unei situaţii financiare”.

Alexandru Şuteu,auditor financiar

întocmit cu respectarea cerinţelorISA 805, precum şi ale ISA 700 –706 / ISAE 3000. Auditorul vaefectua o misiune de asigurare rezo-nabilă asupra situaţiei financiare înconformitate cu standardul interna-ţional privind misiunile de asigura-re, altele decât auditurile sau revi-zuirile informaţiilor financiare isto-rice - ISAE 3000. Acest standardcere ca auditorul să respecte cerin-ţele părţilor A şi B ale Codului Etical Profesioniştilor Contabili emis deConsiliul pentru StandardeleInternaţionale de Etică pentruContabili (Codul IESBA), inclusivcerinţele de independenţă, să imple-menteze proceduri de control alcalităţii care sunt aplicabile misiuniiindividuale în conformitate cu pre-

vederile Standardului Internaţionalprivind Controlul Calităţii ISCQ 1,controlul calităţii pentru firmelecare efectuează audit şi revizuire ainformaţiilor financiare istorice,precum şi ca auditorul să planificeşi să realizeze misiunea în vedereaobţinerii asigurării rezonabile căsituaţiile analizate nu cuprind gre-şeli semnificative cauzate prin eroa-re, omisiune sau denaturare.

Raportul auditorului independentpoate include o opinie fără rezerve,cu rezerve, contrară sau imposibili-tatea exprimării unei opinii.Menţionăm că în situaţia formulăriiunei opinii cu rezerve sau contrară,ori a exprimării imposibilităţii for-mării unei opinii de audit nuînseamnă că auditorul nu şi-a înde-

plinit obligaţiile ce îi revin în cadrulmisiunii de audit, acesta fiindîndreptăţit la încasarea onorariuluiconvenit prin scrisoarea de misiuneşi prin contract.

Fonduri, instituţii cu rol în administrarea fondurilor europene, Programe OperaţionaleSectoriale şi RegionaleFonduri: Finanţare nerambursabilăfonduri structurale UE şi Schemede ajutor de stat – Co-finanţare,surse publice naţionale.

Instituţiile care au roluri în adminis-trarea fondurilor europene la nivel

44

Idei, sugestii, experienţe

comunitar sunt: ComisiaEuropeană; Oficiul European deLuptă Antifraudă (OLAF);Departamentul pentru LuptaAntifraudă (DLAF), urmând a ajun-ge până la nivel naţional - Autori -tatea de Audit (AA), Autoritatea decertificare şi plată (ACP),Autoritatea pentru coordonareainstrumentelor structurale (ACIS),Autoritatea de management (AM),Organisme intermediare (OI) şi, înfinal, Beneficiarul.

Tipurile de verificări realizate deautorităţi sunt: înaintea aprobăriiproiectului (AM/OI), în implemen-tarea proiectului (AM/OI, auditorfinanciar, AA, ACP, DLAF/OLAF,CE), după finalizarea proiectului(AM/OI, AA, DLAF/OLAF, CE).

Prin urmare, constatăm că intervenţia auditorului financiar este în faza de implementare a proiectului.

Pentru perioada 2014-2020 progra-mele privind accesarea fonduriloreuropene la care se poate aplicasunt: Programul Naţional de Dez -voltare Rurală 2014-2020, Progra -mul Operaţional Infra structură Mare2014-2020; Programul OperaţionalCapital Uman 2014-2020; Progra -mul Operaţional Sectorial Infra -struc tură de Mediu; ProgramulOperaţional Competitivitate 2014-2020; Programul OperaţionalSec torial Infrastructură deTransport; Programul Operaţionalpentru Asis tenţă Tehnică 2014-2020; Progra mul OperaţionalDezvoltarea CapacităţiiAdministrative.

Pentru auditare, în elaborarea şidocumentarea procedurilor de audit,în vederea conformităţii cu Stan -dardele Internaţionale de Audit, înspeţa dată cu ISA 805, se foloseşteGHIDUL pentru un audit de calita-te, GHID care se utilizează înce-pând cu anul 2011 (când a apărutprima ediţie), deci se aplică, impli-

cit, şi pentru fondurile aferente pro-iectelor finanţate din fondurilecomunităţii europene din perioada2014-2020.

Sinteză privind Standardul internaţionalde audit (ISA) 805ISA 805 „Considerente speciale -audituri ale componentelor indivi-duale ale situaţiilor financiare aleelementelor specifice, ale conturilorsau aspectelor unei situaţii financia-re” are următoarea structură: Intro -ducere; Domeniul de aplicare; Dataintrării în vigoare; Obiectiv; Defi -niţii; Cerinţe; Considerente privindacceptarea misiunii; Considerenteprivind planificarea şi efectuareaauditului; Formularea unei opinii şiconsiderente privind raportarea;Aplicare şi alte materiale explica-tive: Domeniul de aplicare al pre-zentului ISA (ISA 805);Considerente privind acceptareamisiunii; Considerente privind pla-nificarea şi efectuarea auditului;Formularea unei opinii şi conside-rente privind raportarea; Anexa 1:Exemple de elemente specifice,conturi sau aspecte ale unei situaţiifinanciare; Anexa 2: Exemple derapoarte ale auditorilor asupra uneicomponente a situaţiilor financiareşi asupra unui element specific alunei situaţii financiare.

Referitor la auditul componentelorindividuale ale situaţiilor financiaresau al unui element specific, contsau aspect dintr-o situaţie financia-ră, obiectivul standardului de audit805 este de a aborda adecvat consi-derentele specifice care suntrelevante pentru:

è Acceptarea misiunii;

è Planificarea şi efectuareamisiunii;

è Formularea unei opinii şi rapor-tarea cu privire la componenta

individuală a unei situaţii finan-ciare sau la elementul specific,contul sau aspectul unei situaţiifinanciare.

Auditarea proiectelor fondurilor europene 2014-2020, ISA 805/ISAE 3000Contractare, independenţă,planificare, efectuarea testelor, finalizare

Pentru auditarea cheltuielilor afe-rente cererilor de rambursare aleProiectelor de accesare a finanţări-lor din fonduri comunitare se întoc-meşte un dosar de audit pentru fie-care Cerere de rambursare a cheltu-ielilor.

Scopul procedurilor agreate a foststabilit exclusiv de către Autoritateade Management şi procedurile aufost realizate exclusiv pentru a spri-jini Autoritatea de Management/Or ganismul Intermediar în a evaluadacă cheltuielile solicitate de Bene -ficiarul finanţării din fonduri comu-nitare în Cererea de rambursare a cheltuielilor au fost realizate(„realitatea desfăşurării”), suntexacte („exactitate”), legale şi eligibile.

În efectuarea unei misiuni de auditprivind auditarea unei cereri derambursare a cheltuielilor pentruproiecte de finanţare din fonduriUE se parcurg următoarele etape:

1. Cererea de informaţii;

2. Contractul şi scrisoarea demisiune;

3. Independenţa;

4. Planificarea;

5. Efectuarea testărilor (verifi-carea);

6. Finalizarea.

45Anul 4 - 3/2015

auditului fondurilor europene

În conformitate cu HotărâreaConsiliului CAFR nr. 39 din 19septembrie 2013 pentru aprobareaprocedurilor privind revizuirea cali-tăţii activităţii de audit financiar şi a

altor activităţi desfăşurate de audito-rii financiari, se constată că avem36 de proceduri, structurate dupăacum urmează:

1. Cererea de informaţii

Cererea de informaţii va fi adaptatăîn funcţie de specificul activităţiifiecărui Proiect, respectiv al fiecă-rui Beneficiar.

46

Idei, sugestii, experienţe

CERERE DE INFORMAŢII (exemplu)Informăm Beneficiarul că faţă de documentele specificate în cele ce urmează s-ar putea să solicităm

pe parcursul misiunii şi alte documente pe care le considerăm necesare. În măsura în care informaţiile sunt disponibile şi în format electronic, vă rugăm să le furnizaţi ca atare.

GENERAL1. Contractul de finanţare cu toate anexele. 2. Copii de pe acte adiţionale la contractul de finanţare, inclusiv modificările anexelor (dacă este cazul)3. Copii de pe acorduri de parteneriat (dacă este cazul)4. Copii de pe acte adiţionale la acordul de parteneriat (dacă este cazul)5. Copii de pe alte notificări către Organismul Intermediar depuse până la data prezentei cereri de informaţii.6. Copie de pe notificarea privind contul bancar utilizat pentru proiectul respectiv .7. Anexa 2, respectiv Bugetul detaliat pe solicitant, cât şi pe parteneri la Contractul de finanţare.8. Formatul electronic al DOSARULUI Proiectului9. Lista locaţiilor de implementare a proiectului.10. Lista experţilor implicaţi în derularea proiectului.

2. Contractul şi scrisoarea de misiune

Contractul

Pentru forma contractului se poateapela la o parte din prevederile dinmodelul de contract de prestări ser-

vicii de auditare a situaţiilor finan-ciare, elaborat de CAFR (www.cafr.ro), dar, în esenţă, conţinutulcontractului este impus de AM/OI.

Scrisoarea de misiune

Având în vedere faptul că forma

contractului este predefinită deAM/OI – a se vedea OUG 34/2006privind atribuirea contractelor deachiziţie publică, a contractelor deconcesiune de lucrări publice şi acontractelor de concesiune de servi-cii - şi nu o putem modifica, este

47Anul 4 - 3/2015

11. Declaraţie pe proprie răspundere a Beneficiarului (SC ... SRL)

12. Rapoartele de activitate lunare ale tuturor persoanelor implicate în derularea proiectului.

RAPOARTE 1. Contractele de prestări servicii

2. Procesele verbale de recepţie şi Rapoartele de lucru aferente serviciilor contractate

ACHIZIŢII 1. Copie de pe Nota justificativă pentru stabilirea procedurii de atribuire;

2. Anunţ publicitar privind achiziţia respectivă;

3. Documentaţia pentru ofertanţi privind atribuirea contractelor de achiziţii;

4. Copie de pe contractul de achiziţie cu anexele respective (dacă este cazul);

5. Copie de pe procesul verbal de recepţie a serviciilor /produselor;

DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE CHELTUIELI AFERENTE ACTIVITĂŢILOR SUBCONTRACTATE :1. Cheltuieli aferente diverselor achiziţii de servicii de specializare, pentru care Beneficiarul nu are expertiza necesară, inclu-

siv managementul proiectului şi consultanţa juridică: contract şi acte adiţionale, factura fiscală, garanţie de bună execuţie -dacă este cazul, proces-verbal de recepţie – dacă este cazul, Raport de activitate lunar pentru fiecare din activităţile exter-nalizate, completat de către reprezentantul legal al contractorului responsabil de acele activităţi sau raportul de activitatelunar pentru fiecare dintre activităţile externalizate, completat de către PFA – unde este cazul.

2. Copie de pe OP/chitanţă /dispoziţie de plată – dacă este cazul .

DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE CHELTUIELI AFERENTE TAXELOR 1. Factura fiscală emisă de instituţia abilitată /documentul emis de instituţia abilitată prin care se adevereşte plata taxei;

2. Copie de pe OP/chitanţă /dispoziţie de plată – dacă este cazul.

MENŢIONĂM CĂ:

Beneficiarul (SC ____________________ SRL) trebuie să ţină o evidenţă contabilă folosind conturi analitice distincte pentru PRO-IECT. Sistemul contabil utilizat va fi în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

Pentru a obţine o eficienţă maximă a timpului alocat misiunii, vă rugăm ca, pentru orice nelămurire faţă de cerinţele de mai sus, săne contactaţi, oricând, la numărul de contact: ______________________ sau pe e-mail, la adresa: _______________ .

AUDITOR PROIECT,

______________________________

BENEFICIAR PROIECT,

SC ____________________________ SRL,

Data : ____________”

auditului fondurilor europene

necesară întocmirea unei scrisori deangajament în care să includem pre-vederi pe care nu le-am putut impu-ne prin contract.

3. Independenţa

Ne demonstrăm independenţa apli-când Secţiunea B2 (ISA 300 şi ISA200) din GHID – Acceptarea numi-rii sau a renumirii (în fapt accepta-rea misiunii), care conţine teste, unchestionar şi un tabel ce conţineCONSIDERENTE ETICE (B2/7-GHID), prin analiza cărora se iadecizia dacă se acceptă sau numisiunea.

Din secţiunea B2, în auditul proiec-telor europene se aplică numaiTESTELE, nu se aplică şi chestio-narul, dacă în tabel se enumeră maimulte ameninţări, se trec ameninţă-rile în scrisoarea de angajament şise acceptă misiunea.

Testele aplicabile de la secţiunea B2sunt: Testele 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 23,24 din GHID. Testul 16 (onorariineachitate) nu se aplică.

4. Planificarea

În această etapă sunt aplicabile sec-ţiunile B1, B3, B5, B7, B9, B10,B11 şi C (testele 1, 2, 3, 4, 5),doar chestionarele din GHID.Verificarea se va face 100%.

5. Efectuarea testelor (planificarea)

Secţiunea B1 – Planificareaauditului

è Planul de audit – testul 1, eun formular pe care trebuiesă-l completăm, nu se facteste, se semnează acestformular;

è Testul 1 – se aplică (veziB2);

è Testul 2 – dacă au fost pro-bleme de etică, partenerul peprobleme de etică faceverificarea, se aplică;

è Testul 3 – dacă am întocmito scrisoare de angajament seaplică; se menţionează laaceastă secţiune că s-a întoc-mit scrisoarea de angaja-ment; aceasta se găseşte lareferinţa „x” în dosarul „y”;

è Testul 4 – se verifică comu-nicarea de la ultima cererede informaţii;

è Testul 5 – se aplică;

è Testul 6 – cu ocazia organi-zării primei întâlniri de lucrucu clientul, vom avea o pro -bă semnată de ambele părţi;

è Testul 7 – NU se aplică;

è Testul 8 – se aplică;

è Testul 9 – se aplică;

è Testul 10 – se aplică;

è Testul 11 – se aplică;

è Testele 12, 13, 14, 15, 17,18, 19, 20 – NU se aplică;

è Testul 21 – se aplică, exis-tenţa afiliaţilor se documen-tează prin referire laDeclaraţiile conducerii;

è Testele 22-25–se aplică;

è Testul 26 – NU se aplică;

è Testul 27 – se aplică, se ob -ţin scrisori de confirmare aleterţilor, se face confirmarearulajelor;

è Testele 28-30 se aplică, re -viz uirea se face de un coleg;

è Testul 31 – NU se aplică;

è Testele 32 – 36 , se aplică;

è Testul 37 – NU se aplică.

Secţiunea B3 – Cunoaştereaclientului

è Se aplică testele2,3,4,9,10,11;

è Testele 1,5,6,7,8 – nu seaplică.

Secţiunea B4 – nu se aplică

Secţiunea B5 – se foloseşteraţionamentul profesional

Secţiunea B6 – nu se aplică

Secţiunea B7 – se folosescraţionamentul profesional şiinstrucţiunile AM/OI

Secţiunea B8 – nu se aplică

Secţiunea B9 – Acordul deplanificare a auditului. Nu areteste, este un formular pe care-lcompletează echipa de audit lafinalul planificării.

Secţiunea B10 – Lista de veri-ficare a informaţiilor perma-nente

Această secţiune nu are teste, conţi-ne un chestionar în care auditorulbifează dacă a obţinut toate infor-maţiile despre client, dacă s-audocumentat secţiunile B1 şi B10. Sebifează documentarea fără a aveateste.

Secţiunea C1- Sisteme conta-bile şi controale interne (doarchestionarele)

Confirmăm că am înţeles sistemelecontabile şi controalele interne învigoare, prin revizuirea probelor pecare le deţinem cu privire la acestesisteme.

6. Efectuarea testărilor(Verificarea)

Secţiunea D – imobilizări ne -corporale: se aplică testele 1-6şi 9, testele 7 şi 8 nu se aplică;

Secţiunea E – imobilizări corpo-rale: se aplică testele 1-5, 7-14,16,17; nu se aplică 6, 15, 18-20;

Secţiune F, H, L, M, Q, S, V:nu se aplică;

Secţiunea G – Secţiunea G1: seaplică testele 1-3, 6-9; nu seaplică 4-5, 10-28;

– Secţiu nea G2: se aplică tes-tele 1, 3-6,16; nu se aplică2, 7-15;

48

Idei, sugestii, experienţe

Secţiunea I – conturi la bănci şicasa: se aplică 1, 2, 5, 7 şi 11;nu se aplică 3, 4, 6, 8, 9 şi 10;

Secţiunea J– creditori: se aplică1-4, 10-12, 14, 16, 17 şi 19; nuse aplică 5-9, 13, 15, 18;

– Scrisorile de confirmare sefac pe rulaj şi nu pe sold;

Secţiunea K – impozite: se apli-că testele 1-4, 6-8; nu se aplică5 şi 9-12;

Secţiunea N – vânzări şi veni-turi: se aplică numai pentrucomisionul de la bancă, testelede la 1 la 10;

Secţiunea O – achiziţii şi cheltu-ieli: se aplică testele 1, 2, 4 şi6; nu se aplică 3 şi 5;

Secţiunea P– salarii: se aplicătestele 1, 2, 3, 5 şi 6; nu seaplică 4 ;

Secţiunea R – părţi afiliate: seaplică testele de la 1 la 14;

Secţiunea T: se aplică testele dela 1 la 16;

Secţiunea U: se aplică 1, 3, 5-9, nu se aplică 2 şi 4;

7. Etapa de finalizare

SECŢIUNEA A1, A2, A4, A5,A6, A8, A9, A10, A12, A13,A14

Secţiunea A1– copie de pesituaţiile financiare;

Secţiunea A2 – scrisoarea dereprezentare semnată: nu areteste, conţine declaraţiile condu-cerii (ISA 580 adaptat pe prin-cipiul fondurilor)

NOTĂ: Declaraţiile conducerii seiau pe specificul auditării fondu-rilor:

– V-am pus la dispoziţiedocumente.

– V-am pus la dispoziţie toateinformaţiile referitoare lafraude.

– Etc.

Secţiunea A3 – lista de verifica-re a aspectelor viitoare: NU seaplică;

Secţiunea A4 – revizuirea lacald: se aplică;

Secţiunea A5 – finalizarea audi-tului: se aplică, responsabilii de

misiune vor trece prin celelalteetape, se face perierea dosarului;

Secţiunea A6 – aspecte semnifi-cative: se aplică 1, 2 şi 7-18; nuse aplică 3-6;

Secţiunea A7 – revizuirea scri-sorii către cei însărcinaţi cuguvernarea: În această secţiuneprezentăm aspecte de naturăoperaţională. La fonduri putematrage atenţia asupra unor pro-bleme care au apărut la licitaţii.Se aplică testele de la 1 la 16;

Secţiunea A8 – revizuirea scri-sorii de reprezentare: se aplicătestele de la 1 la 13.

Secţiunea A9 – sumarul erori-lor: dacă ar fi fost o misiune deaudit financiar, aici centralizamajustările, în schimb la auditulfondurilor europene centralizămcheltuielile neeligibile, deci seaplică;

Secţiunea A10 – revizuireasituaţiilor financiare: se aplicăparţial doar testul 3, celelalteteste 1, 2 ,4 şi 5 nu suntaplicabile;

Secţiunea A11 – revizuirea ana-litică finală: nu se aplică (pentrucă nu am comparabilitate);

Secţiunea A12 – evenimente ul -terioare: se aplică testele 1-12;

Secţiunea A13 – continuitateaactivităţii: se aplică testele de la1 la 12;

Secţiunea A14 – raportul deaudit: se aplică testele 1-2, 4-9;nu se aplică testul 3.

ConcluzieAvem secţiuni care nu se aplicădeloc, majoritatea sunt secţiuni apli-cabile cu diverse teste.

Dacă la entitatea căreia îi auditămfondurile europene avem şi un con-tract de audit financiar, nu putemaccepta misiunea. Misiunea de auditfinanciar nu poate fi combinată cuniciun fel de audit de altă natură.

49Anul 4 - 3/2015

auditului fondurilor europene

RAPORTUL DE AUDIT, conform ISA 805 (model)

RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT

Destinatar : …………….

Nume Beneficiar: ……………

1. Identificarea informaţiilor financiare auditate

Am auditat informaţiile financiare anexate ale [Nume Beneficiar] („Beneficiarul”) incluse în cererea de rambursare nr……. /data………… a Proiectului „………….”, finanţat prin nume program………… cu contractul …………… („Contractul de finanţare”) carecuprinde „Evidenţa Cheltuielilor eligibile” şi „Situaţia plăţilor” (denumite în continuare „Situaţia financiară”), întocmită pentru cea dea …………. perioadă intermediară, cuprinsă între ………… - ………….. Situaţia financiară a fost întocmită de către conducere înconformitate cu cerinţele prevăzute în HG 759/2007, Ordinele…….., precum şi cu termenii prevăzuţi în Contractul de Finanţare……………… (denumite în continuare cadrul de raportare cu scop special). Situaţia financiară menţionată se referă la:

Suma totală a cheltuielilor eligibile aferente perioadei a …..-a intermediare: ………………………..RON

2. Responsabilitatea conducerii pentru situaţia financiară

Conducerea Beneficiarului este responsabilă pentru întocmirea şi prezentarea situaţiei financiare în conformitate cu cadrul deraportare identificat mai sus şi pentru acel control intern pe care conducerea îl consideră necesar pentru a permite întocmireasituaţiei financiare, care să nu conţină denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.

3. Responsabilitatea auditorului

Responsabilitatea noastră este de a exprima o opinie cu privire la situaţia financiară, pe baza auditului nostru. Am desfăşurat audi-tul în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România. Aceste standar-de prevăd conformitatea cu cerinţele etice, planificarea şi desfăşurarea auditului în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile cuprivire la măsura în care situaţia financiară este lipsită de denaturări semnificative.

Un audit implică efectuarea de proceduri în vederea obţinerii de probe de audit cu privire la valorile şi prezentările din situaţiafinanciară. Procedurile selectate depind de raţionamentul profesional al auditorului, inclusiv de evaluarea riscurilor de denaturaresemnificativă a situaţiei financiare, cauzată fie de fraudă, fie de eroare. În efectuarea acestor evaluări, auditorul ia în considerarecontrolul intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea situaţiei financiare în vederea conceperii de proceduri de audit care să fieadecvate circumstanţelor şi nu cu scopul exprimării unei opinii cu privire la eficienţa controlului intern al Beneficiarului. Un auditinclude, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile folosite şi a caracterului rezonabil al estimărilor conta-bile efectuate de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiei financiare.

Considerăm că probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia noastră deaudit.

4.Opinia

În opinia noastră, situaţia financiară anexată, pentru perioada ………….. – …………. este întocmită, sub toate aspectele semnifica-tive, în conformitate cu cerinţele prevăzute în H.G.759/2007, Ordinele…….., precum şi cu termenii prevăzuţi în Contractul deFinanţare ……………...

50

Idei, sugestii, experienţe

5. Bazele întocmirii şi restricţionarea distribuiriiFără a ne modifica opinia, atragem atenţia că Situaţia financiară este întocmită strict în conformitate cu cadrul special de raportareprevăzut anterior şi este pregătită cu scopul de a sta la baza rambursării cheltuielilor considerate eligibile de către UniuneaEuropeană. Situaţia financiară este întocmită pentru a îi permite Beneficiarului să îndeplinească cerinţele de raportare către[Autoritatea de Management/Organism Intermediar] din cadrul [………..] în conformitate cu cerinţele contractului de finanţare, şi nuconstituie un set complet de situaţii financiare al [Beneficiarului] întocmite în conformitate cu [se va scrie Ordinul reglementării con-tabile aplicat de Beneficiar]. În consecinţă, este posibil ca situaţia financiară să nu fie adecvată pentru alte scopuri. Acest raport al auditorului independent este adresat exclusiv conducerii Beneficiarului, în ansamblu, în scopul transmiterii salecătre Autoritatea de Management. Auditul nostru a fost efectuat pentru a putea raporta conducerii Beneficiarului acele aspecte pecare trebuie să le raportăm într-un raport de audit independent şi nu în alte scopuri. În măsura permisă de lege, nu acceptăm şi nune asumăm responsabilitatea decât faţă de Beneficiar şi de conducerea acestuia în ansamblu, pentru auditul nostru, pentru acestraport şi pentru opinia formată. Raportul nostru nu poate fi distribuit sau utilizat de către alte părţi, altele decât [Beneficiarul] sau[Autoritatea de Management/Organism Intermediar]. Autoritatea de Management poate face cunoscut acest Raport organismelorabilitate din Uniunea Europeană care au drepturi reglementate de a îl accesa.

[Semnătura auditorului]

[Nume firmă audit][Data raportului auditorului][Adresa auditorului]

51Anul 4 - 3/2015

IAASB, Manual de Reglementări Internaţionale deControl al Calităţii, Audit, Revizuire, Alte Serviciide Asigurare şi Servicii Conexe, Ediţia 2012,Tradus şi republicat de Camera AuditorilorFinanciari din România, Bucureşti, 2013;

ICAS şi CAFR, Ghid pentru un Audit de Calitate,2012, „Asistenţă în elaborarea şi documentareaprocedurilor de audit, În vederea conformităţii cuStandardele Internaţionale de Audit clarificate”,Bucureşti, 2012;

CAFR, Hotărârea Consiliului Camerei nr. 39 din 19septembrie 2013 pentru aprobarea procedurilor pri-vind revizuirea calităţii activităţii de audit financiarşi a altor activităţi desfăşurate de auditorii finan-ciari, publicată în Monitorul Oficial nr. 163 bis din6 martie 2014;

www.fonduri-ue.ro

Referinţe bibliografice

ConcluzieParcurgerea etapelor misiunii de audit al unui fond european, aşa cum au fost acestea descrise mai sus, permite auditoru-lui să se asigure, în condiţiile şi termenii Standardelor Internaţionale de Audit, că finanţarea nerambursabilă accesată decătre entitatea al cărui proiect a fost auditat, a fost destinată unor cheltuieli urmate de o cerere de rambursare ale căreisume sunt reale, legale, exacte şi eligibile.

auditului fondurilor europene

IntroducereMajoritatea produselor şi serviciilornoi, care vor domina piaţa până în2025 nu au fost încă inventate.Companiile care generează schim-bări majore (precum Google,Netflix şi Uber), precum şi inovaţii(ca Bitcoin), secvenţe ieftine deADN, crowdfunding şi tipărirea 3Dprovoacă schimbări masive, care auloc mai repede decât îşi imagineazălumea. (...) De asemenea, să nuuităm că ne apropiem cu paşi repezide o planetă inter-conectată, undeinternetul pe mobil leagă miliardede oameni.

Inteligenţa artificială şi maşinileinteligente vor intra în competiţie

pentru locurile de muncă. Talentul,chiar mai mult decât inovaţia, poatefoarte bine să determine avantajecompetiţionale.

Avalanşa schimbărilor necesită oadaptare rapidă şi capacitatea de aprezice mai devreme ce urmează săse întâmple. De fapt, competenţacea mai apreciată a liderilor va fiabilitatea lor de a gestiona situaţiileîn ciuda incertitudinii şi complexită-ţii lor, pentru a naviga eficient cătreviitor. Prin urmare, profesioniştiicontabili (lideri de încredere) vorjuca un rol vital în pregătirea clien-ţilor lor, atât în sectoarele publice,cât şi în cele private, pentru a facefaţă valului de schimbări cu uşurin-ţă şi competenţă.

Profesionistul contabil al viitoruluiUn studiu recent, intitulat„Profesionistul contabil al viitoru-lui” se constituie într-o analiză anivelului de pregătire a profesioniş-tilor contabili pentru a se adaptaschimbărilor şi riscurilor viitoare,cu care se vor confrunta ei şi clien-ţii lor.

Nivelul viitor de pregătire este defi-nit drept capacitatea de a fi lacurent, de a prezice şi de a se adap-ta noilor provocări, inovaţii tehno-logice, tendinţe şi modificări alemediului de afaceri, numărului de

52

Provocări și tendinţe internaţionale

Sunt profesioniştiicontabili pregătiţipentru viitor?Trăim într-o lume caracterizată prin schimbare, o schimbare fără precedent, masivă,deosebit de accelerată, care ne va afecta radical modul de a lucra, stilul de viaţă,societatea în general şi pentru care majoritatea companiilor nu sunt încă pe deplinpregătite. Există reglementări noi care sfidează raţionamentele de afaceri din trecut.Noile modele de business, pieţele globalizate, noile clase de active şi noii factori de riscfac ca acest viitor rapid să constituie o provocare deosebită, dar mai ales o oportunitate.Toţi trebuie să ne pregătim pentru un viitor în care inovaţia şi perturbările aferentefiecărui aspect al societăţii vor afecta mediul de afaceri.

Adriana Spiridon

locuitori şi mediului social. Ideeaeste că prin creşterea nivelului vii-tor de pregătire, organizaţiile vordeveni mult mai agile şi mai suste-nabile. Acest studiu analizează câtde pregătite sunt firmele de profe-sionişti contabili de astăzi pentruviitor şi ce trebuie făcut pentru caacestea să poată răspunde provocă-rilor unui viitor care se apropie curapiditate.

Rolul profesionistului contabil seschimbă – şi este şi cazul să seschimbe – pentru ca firmele să îşi poată ajuta clienţii să ţină pasul cu tendinţele în permanentămodificare care rescriu regulile de afaceri.

Acei profesionişti contabili caresunt pregătiţi pentru viitor vor figata să se adapteze rapid dacă pose-dă agilitatea necesară pentru a reuşiîntr-o lume în care mantra viitoareva fi: „supravieţuieşte cel maiputernic”. Nivelul de pregătire esteo competenţă de leadership care artrebui cultivată prin învăţare pe totparcursul vieţii şi nu ar trebui văzutca un produs final la un momentdat.

Despre studiuAcest studiu a fost sponsorizat deCPA.com, o filială a InstitutuluiProfesioniştilor Contabili dinAmerica (AICPA), cea mai mare organizaţie naţională pro -fesională care reprezintă profesiacontabilă.

Studiul a fost derulat de dr. JamesCanton şi Institutul pentru Pre -viziuni Globale, un grup de reflec-ţie important care oferă consilierecompaniilor cu privire la tendinţeleşi previziunile privind viitorul afa-cerilor, pieţelor şi societăţii.Orizontul de timp luat în considera-re acoperă perioada din prezent ânăîn 2025. El a luat în calcul răspun-surile primite de la peste 400 defirme de contabilitate din SUA.

Top 10 informaţii-cheieextrase pe baza studiuluiConform rezultatelor finale, au fostobservate următoarele informaţii-cheie, reprezentând provocări majo-re cărora profesioniştii contabili vortrebui să le facă faţă pe viitor.Aşadar, profesioniştii contabili:

1. Au mult de lucru pentru a-şicreşte capacităţile necesare înviitor.

53Anul 4 - 3/2015

pregătiţi pentru viitor?

2. Trebuie să înţeleagă şi săîmbrăţişeze tehnologiile emer-gente într-un timp cât maiscurt, pentru a fi pe aceeaşi lun-gime de undă cu clienţii lor,care se confruntă cu o economieglobală competitivă.

3. Vor experimenta o schimbaredramatică a rolului lor, care leva cere să îşi dezvolte agilitateade afaceri pentru a răspundecerinţelor pieţei viitoare.

4. Trebuie să fie mereu la curentcu modul în care globalizareaşi tranzacţiile de afaceri trans-frontaliere se vor accelera şi săse facă auziţi în mediul de afa-ceri.

5. Trebuie să îşi consolideze cu -noştinţele referitoare la inova-ţiile emergente, precum cloudcomputing, analiza predictivă şitehnologiile big data, pentru aputea dezvolta cu succes opera-ţiunile de afaceri viitoare.

6. Trebuie să înţeleagă că tehno-logiile emergente, precummaşinile cu inteligenţă artificia-lă, computerele la purtător,roboţii şi tipărirea 3D vor

schimba regulile jocului şi vorinfluenţa semnificativ afacerileşi societatea viitorului.

7. Trebuie să înţeleagă nevoiaunei forţe de muncă consoli-date, pentru a răspunde cores-punzător nevoilor culturale dife-rite ale mediului de afaceri alviitorului.

8. Trebuie să înţeleagă mai bineimpactul conectivităţii mobile şial modelelor de afaceri digitale.

9. Trebuie să se adapteze sufi-cient de repede schimbărilor,pentru a ţine pasul cu cerinţeleclienţilor lor care vizează inova-ţiile.

10. Trebuie să se pregătească pen-tru şi să se aştepte să parcurgăun drum plin de complexităţi şipresărat cu incertitudini impusede autorităţi, inclusiv noi regle-mentări şi schimbări economice.

Rezultatele detaliateale studiuluiRezultatele studiului sunt organizatepe baza celor patru domenii cheie:

1. Tehnologie şi Inovaţie, 2. Talent şi forţă de muncă, 3. Globalizare şi piaţă şi 4. Evoluţia rolului profesioniştilorcontabili. Aspectele identificateinclud şi o categorie suplimentară:Răspunderea socială şi dezvoltareadurabilă.

Tehnologia disruptivă

1. Doar 8% dintre respon-denţi cred că profesia estepregătită acum să facăfaţă viitorului

Profesioniştii contabili recunosc cătrebuie să înveţe mai repede pentrua fi pregătiţi pentru viitor şi a ţinepasul cu piaţa viitorului. Ei trebuiesă continue să îşi păstreze relevanţapentru clienţii lor – clienţi care sevor confrunta, de asemenea, cu pro-vocări majore ale pieţei, generatede modificări ale competiţiei, tehno-logiei disruptive (o nouă inovaretehnologică, produs sau serviciucare eventual răstoarnă tehnologiadominantă existentă în piaţă), de oforţă de lucru diferită şi de globali-zare.

54

Provocări și tendinţe internaţionale

Respondenţii cred, totodată, căexistă o curbă de învăţare semnifi-cativă, care vizează nivelul de pre-gătire pentru viitor – de la identifi-carea noilor soluţii la contractareatalentelor şi păstrarea lor, până laacumularea de cunoştinţe specializa-te privind inovaţia, îmbrăţişareaschimbării şi asistenţa acordatăclienţilor în ceea ce priveşte o maibună gestionare a provocărilor vii-toare aferente globalizării, inovaţieişi competiţiei.

2. 10% dintre firmele de pro-fesionişti contabili se con-sideră inovative; 82%recunosc că trebuie săînţeleagă mai bine inovaţia

Profesioniştii contabili nu se identi-fică drept inovativi, dar sunt con-ştienţi de importanţa inovaţiei. Eitrebuie să fie capabili să ţină ritmulcu inovaţiile disruptive cu care seconfruntă clienţii lor. Noile valoricreate pe baza inovaţiilor (conecti-vitatea mobilă, comerţul electronic,tehnologiile big data şi cloud com-puting) afectează fiecare sector deactivitate, de la sănătate până la ser-vicii financiare. Profesioniştii conta-bili trebuie să depună eforturi pen-tru a înţelege mai bine inovaţiile şia le integra în activitatea lor.

3. Profesioniştii contabili,mai precis 80% dintre ei,au indicat necesitatea de a înţelege mai bine ten -dinţele tehnologiilor emergente

Deşi respondenţii au recunoscutimportanţa tendinţelor tehnologice,nu au fost clari cu privire la benefi-ciile pentru profesia contabilă.Tehnologiile care au fost considera-te cele mai importante în ceea cepriveşte efectul lor asupra viitoruluicompaniilor au fost: cloud compu-ting, comunicarea socială/social

media, comerţul electronic, tehnolo-giile big data şi analiza predictivă.

4. 58% dintre profesioniştiicontabili au fost de acordcă este importantă creareaunei culturi a inovaţiei şi aînvăţării pentru atingereasuccesului

Profesionistul viitorului trebuie săcaute să dezvolte şi să creeze o cul-tură a inovaţiei şi perfecţionării lanivelul organizaţiilor lor. Aceasta leva permite liderilor firmelor să sepregătească mai bine pentru schim-bare. Organizaţiile care adoptă ocultură a inovaţiei, care recompen-sează inovaţia şi care atrag angajaţicentraţi pe inovaţie aduc o valoaresporită.

Profesia contabilă nu va putea facefaţă schimbărilor pieţei dacă nu vatraversa un proces de afaceri funda-mental, de leadership, dar şi degestiune a talentelor interne, pentrua ţine ritmul cu mediul mereu înschimbare al clienţilor.

5. Profesionistul contabil alviitorului va folosi interne-tul pentru a le furnizaclienţilor procese de afa-ceri digitale, în următoriicinci ani

Previziunile pentru profesia contabi-lă, în ceea ce priveşte tendinţele vii-toare, urmăresc aceleaşi linii gene-rale consecvente cu celelalte sectoa-re de activitate care trec la un viitordigital. Avantajul competitiv al ace-lor sectoare de activitate care trec laprocese digitale de afaceri, distribu-ţie şi producţie este central pentruviitorul lor. Suntem martori ai uneitransformări masive a fuziunii din-tre mediul de afaceri şi tehnologie,iar procesele de afaceri digitale vortrebui inventate pentru a sprijiniaceastă trecere.

Procesele digitale pot acoperi anali-za riscului, fiscalitatea şi alte servi-cii contabile care pot fi furnizateprin tehnologia cloud. În proporţiede 90%, respondenţii au convenitcă viitorul digital al profesiei seapropie în viteză.

6. Mai puţin de 20% dintreprofesioniştii contabilicred că viitoarele inovaţiidisruptive vor influenţamajor mediul de afaceripână în 2025

Topul inovaţiilor tehnologice pânăîn 2025:

1. Fabricarea/ producţia 3D

2. Banii digitali

3. Maşini inteligente/ inteligen-ţa artificială

4. Internetul obiectelor

5. Distribuţia digitală

Profesioniştii contabili nu recunoscpe deplin rolul pe care inovaţia dis-ruptivă îl va juca în mediul de afa-ceri al viitorului. Aceştia vor trebuisă înţeleagă, să descopere, să sefamiliarizeze cu şi să gestionezenoile tehnologii, pentru a puteaînţelege industriile emergente carevor aduce valoare şi avantaje com-petitive.

Când totul va avea o adresă deinternet şi va fi mereu pornit, cândcomputerele se vor putea mişca şivorbi, când banii digitali (precumBitcoin) vor fi acceptaţi peste tot (şise estimează că acest lucru se vaîntâmpla până în 2025), viitorul nuva mai părea atât de straniu.

Inteligenţa artificială/automatizatăpoate avea un efect productiv, nudoar de a crea spaimă în rândulprofesiei contabile a viitorului.Maşinăriile inteligente şi compute-rele cloud vor putea furniza serviciicontabile şi vor putea calcula decla-

55Anul 4 - 3/2015

pregătiţi pentru viitor?

raţiile fiscale în beneficiul profesio-niştilor contabili, crescând capacita-tea de funcţionare a cabinetelormari. Se anticipează că exploatareamaşinăriilor inteligente care vorderula activităţi şi vor înlocui saucompleta talentele umane va creştepână în 2020.

Talentul şi forţa de muncăîn schimbare

7. În proporţie de 80%, pro-fesioniştii contabili suntîngrijoraţi de recrutareatalentelor care le va per-mite să răspundă nevoilorviitoare

Îngrijorarea universală a profesio-niştilor contabili actuali este căcererea de servicii va creşte, darrezervorul de talente poate fi insufi-cient pentru a răspunde cererii.Recrutarea şi păstrarea angajaţilortalentaţi, nu doar a unor resurseumane inteligente şi capabile să facăfaţă unui viitor complex şi nesigur,a fost o temă des întâlnită care areieşit din studiu.

Majoritatea profesioniştilor contabiliau fost de părere că va exista ocompetiţie din ce în ce mai marepentru talente în rândul profesioniş-tilor contabili, al companiilor şi lanivel de jurisdicţie geografică.Timpul necesar, educaţia, experien-ţa şi pregătirea unui profesionistcontabil, toate sunt extensive, aşacum sunt şi responsabilităţile lorîntr-o lume presărată cu schimbărişi riscuri complexe.

8. Forţa de lucru în schimba-re este foarte importantăde înţeles, apreciază 51%dintre respondenţi

Imigraţia, diversitatea şi schimbări-le cu privire la gen transformă forţade lucru, cel puţin la nivelulStatelor Unite. Segmentul de popu-

laţie cu cea mai mare creştere înStatele Unite este cel de origine his-panică. Ei domină imigraţia deastăzi şi situaţia se va menţine înurmătorii 50 de ani. Femeile depă-şesc numărul bărbaţilor care lucrea-ză. Aşadar, trebuie înţelese schim-bările de pe piaţa de muncă, pentrua putea fi regândite strategiile derecrutare şi păstrare de talente.Profesia contabilă se va bate pentrutalente nu doar în cadrul profesiei,ci şi cu alte sectoare de activitate,dat fiind că nivelul aptitudinilorgenerează competiţie.

Globalizarea şi piaţa

9. 45% din firmele de profe-sionişti contabili recunosccă trebuie să îşi pregăteas-că clienţii pentru o piaţăglobală

Profesioniştii contabili trebuie săînţeleagă cât de mult vor fi afectatecompaniile, pe viitor, de către ocompetiţie globală în creştere şi depieţele emergente. Multe organizaţiise vor extinde la nivel global şipână în 2025 pieţele emergente dinAsia şi Africa vor cunoaşte o creş-tere semnificativă în ceea ce priveş-te clasa mijlocie. Bogăţia globală vasuferi o tranziţie majoră, pe măsurăce economiile în curs de dezvoltare,în special India şi China, vor intrape piaţa globală. Competiţia în creş-tere va afecta viitorul companiilor,creând un mediu mult mai dinamic,în care agilitatea şi viteza vor con-stitui aptitudini critice.

10. 78% dintre respondenţiconsideră că trebuie să îşipregătească clienţii pentruprovocările complexe afe-rente pieţei viitoare

Rolul central al profesioniştilor con-tabili ai viitorului va fi poate maidegrabă consultativ - nu doar reac-tiv, dar proactiv: vor veni în ajuto-

rul clienţilor, sprijinindu-i pe ace-ştia să facă faţă schimbărilor dincâmpul de muncă, noilor tehnologiişi riscuri economice şi pieţei.

11. Reglementările guverna-mentale stau în caleamediului de afaceri / pro-ductivităţii şi creşterii pie-ţei - consideră 70% dintrerespondenţi

Potrivit sondajului, reglementărileguvernamentale contribuie la o pro-ductivitate scăzută şi împiedicăcreşterea economică. Pentru compa-niile mici şi mijlocii care reprezin-tă, peste tot în lume, motorul decreştere al produsului intern brut şioferă cele mai multe locuri demuncă, această previziune este unapericuloasă.

Profesioniştii contabili chestionaţiau fost destul de serioşi şi au con-venit că această tendinţă, dacă nuva fi inversată, va stopa egalitateaeconomică la care speră factorii dedecizie politică şi va frustra antre-prenorii de la toate nivelurile eco-nomiei.

Cum reglementările guvernamentalecontinuă din ce în ce mai mult săstea în calea economiei în revenirede astăzi sau a unei economii necu-noscute din viitor, productivitateanu poate fi exploatată la maxim.

12. Doar 25% dintre respon-denţi recunosc că se apro-pie o competiţie globalăcrescândă şi că trebuie săfie conştienţi de impactulglobalizării asupra afaceri-lor

Profesioniştii contabili trebuie săconştientizeze mai bine nu doar glo-balizarea, ci şi factorii promotoricompetitivi ai economiei globalecare vor contura viitorul afacerilor– precum noua clasă mijlocie globa-lă, creşterea pieţelor emergente şiaccentuarea fluxurilor comerciale

56

Provocări și tendinţe internaţionale

transfrontaliere. Profesioniştii con-tabili ar trebui să analizeze tendinţe-le comerciale care apar, pe măsurăce lumea clienţilor lor se schimbă înviteză.

Evoluţia rolului profesioniştilor contabili

13. În proporţie de 80%, profesioniştii contabiliconsideră că rolul lor vasuferi modificări impor-tante în viitor – până în2025 vor oferi mai multeservicii privind dezvolta-rea întreprinderilor,gestiunea riscului şi servicii de consiliere

Mai multe servicii consultative carevor ajuta o companie să crească şisă gestioneze riscurile se întrevăd laorizont. Evoluţia rolului profesio-niştilor contabili prevede ca aceştiasă fie într-o relaţie mai strânsă cuclienţii, să fie conştienţi de globali-zare, să înţeleagă mai bine instru-mentele digitale şi să îşi aducăaportul la procesele de afaceri carecreează valoare. Toate acestea vorcontribui la pregătirea profesieipentru viitor.

Cu cât profesionistul va deveni maiagil, mai dinamic şi mai predictiv –utilizând date şi tehnologii pentru afurniza informaţii şi servicii respon-sabile – cu atât va creşte valoareasa.

14. 58% dintre respondenţisunt de acord că înţelege-rea forţei de lucru, ainovaţiilor şi a manage-mentului schimbării suntprincipalele tendinţe lacare trebuie să lucreze înprezent. Ei înţeleg că aces-te tendinţe le vor modificasemnificativ rolul.

Tendinţele vor juca un rol majorpentru profesioniştii contabili şiclienţii lor, care se vor lupta totoda-tă cu schimbările sociale, de afacerişi economice. Înţelegerea acestortendinţe poate fi decisivă pentru unnou model de afaceri, un nou pro-dus sau serviciu, chiar pentru ofuziune sau achiziţie. Profesioniştiicontabili au făcut un clasament alprincipalilor trei factori care vorafecta cel mai mult rolul lor viitor:schimbările aferente forţei demuncă, managementul schimbăriişi inovaţia.

O forţă de muncă mai diversă dinpunct de vedere cultural, mai globa-lă şi mai tânără va face organizaţiilesă intre în competiţie pentru talent,iar talentul calificat poate să nu fiedisponibil în cantităţi prea mari.Acest factor sugerează că firmele deprofesionişti contabili trebuie să îşiasigure angajaţi care vor ţine pasulcu globalizarea şi cu progresul ţări-lor cu economii de piaţă emergente,care vor fi dominate de angajaţi maitineri şi cu o provenienţă culturalămai diversă. Flexibilitatea va fi tră-sătura-cheie în abordarea forţei demuncă în schimbare.

Managementul schimbării reprezintăo competenţă necesară şi valoroasăcare afectează sistemele financiareşi performanţa în afaceri; acestapoate fi o povară în calea producti-vităţii unei companii, dar poate, înacelaşi timp, să fie un accelerator alperformanţei.

Inovaţia a fost percepută drept unfactor viitor important, dat fiind cătehnologia reprezintă o necunoscu-tă, care poate aduce schimbări vasteşi exponenţiale pe piaţă sau la nive-lul întreprinderii.

Evoluţia nevoilor clienţilor

15. 16% dintre profesioniştiicontabili admit că fiecarecompanie trebuie să îşifacă griji cu privire la răs-punderea socială şi dezvol-tarea durabilă

Schimbările climatice. Răspundereasocială. Dezvoltarea durabilă.Protecţia mediului. Toate acestetendinţe îi vor stimula pe consuma-tori să devină mai activi într-o eră atransparenţei afacerilor şi a comuni-cării sociale. Ele vor constitui fiefactori de risc pentru o întreprinde-

57Anul 4 - 3/2015

pregătiţi pentru viitor?

re, fie o oportunitate strategică ceva crea un avantaj competitiv, înfuncţie de nivelul de pregătire pen-tru viitor.

Consumatorul se va aştepta ca fie-care companie să adopte măsuri pri-vind răspunderea socială şi ca aces-tea să demonstreze un angajamentcu privire la dezvoltarea durabilă,care va contribui la crearea uneilumi mai bune. Profesioniştii conta-bili trebuie să fie conştienţi de valo-rile pe care le vor saluta consuma-torii, care se vor axa mai mult peun viitor sustenabil.

Concluzii Evoluţia rolului profesioniştilor contabilişi capacitatea de a facefaţă viitoruluiÎn final, firmele de profesionişticontabili trebuie să îşi crească nive-lul de competenţă, pentru a seîndrepta către un viitor de succes.De fapt, fiecare companie din fieca-re sector de activitate trebuie să îşiperfecţioneze previziunile privindviitorul. Înţelegând factorii care nevor influenţa viitorul, putem conce-pe un viitor pe care ni-l dorim maibun. Aceasta este ideea principală –să avem capacitatea de a luamăsuri, cu scopul de a ne adaptamai uşor şi de a înregistra progrese.

Profesioniştii contabili trebuie săînveţe cum să acţioneze în caz deschimbare şi, în acelaşi timp, cumsă îşi ghideze clienţii, cum să vinăîn întâmpinarea lor. Şi cum profe-sionistul contabil este văzut dreptun consilier de încredere al clienţi-lor săi, acesta va trebui să îşi încor-poreze în setul de cunoştinţe o nouăabilitate – capacitatea de a face faţăprovocărilor viitoare complexe şirapide.

Apelul la acţiune cu care vine aceststudiu înseamnă de fapt că profesio-niştii contabili trebuie să se adapte-

ze globalizării, să înţeleagă inovaţii-le tehnologice şi să ia măsuri acum,pentru a se pregăti pentru schimbă-rile aferente forţei de muncă.

Modul în care profesioniştii conta-bili vin în sprijinul clienţilor lor, înceea ce priveşte abordarea noilortendinţe, va defini destinul acesteiprofesii. Faptul că aceştia îşi punîntrebări serioase de pe acum, pre-cum Ce se întâmplă cu forţa noas-tră de lucru? Cum este competiţiaafectată de tehnologie? În ce felpoate globalizarea să îmi afectezeclienţii? demonstrează spiritul lorvizionar.

Probabil că rolul tradiţional al pro-fesioniştilor contabili va fi transfor-mat semnificativ de aceste tendinţe.Profesioniştii contabili trebuie săfacă faţă schimbării în moduri carevor crea noi valori pentru firma lorşi pentru clienţii lor. Vor trece

printr-o transformare interesantă,orientându-se către servicii maiavansate de consiliere şi dezvoltarea întreprinderilor care necesită com-petenţe consultative dedicate şi deplanificare strategică.

Deşi studiul a avut o inerentă limi-tare prin referirea la profesia conta-bilă într-un spaţiu definit - SUA,considerăm că, în bună măsură,analiza respectivă, prin observaţiileşi concluziile sale, prezintă interespentru profesia în ansamblu, inclu-siv din România. Astfel, profesioni-ştii contabili români pot să afle dinrezultatele acestui studiu cum să sepregătească pentru viitor şi careeste finalitatea acestei pregătiri,pentru a le putea permite clienţilorsă facă acelaşi lucru – să atingăsuccesul şi să construiască întreprin-deri sustenabile.

58

Provocări și tendinţe internaţionale

http://www.accountingtoday.com/blogs/accounting-tomorrow/cpa-com-study-gauges-firms-readiness-for-the-future-73011-1.html

http://www.cpa.com/press-releases/cpacom-study-takes-pulse-cpa-futurehttp://media.cpa2biz.com/Publication/ClientSolutions/pdf/CPA-of-the-Future-

Survey.pdf

Bibliografie

Două cărţi, acelaşi autorAdrian Doru Bîgioi

Teoria generală a guvernanţei corporative

Aplicarea conceptelor privind guvernanţa corporativăîn cadrul entităţilor din România

L

-

ector univ. dr. , cercetător în domeniul profesiei contabile şi al guvernanţei corporative, apublicat recent la editura ASE Bucureşti două lucrări, pe care le recomandăm cititorilor interesaţi.

Demersul acestei lucrări porneşte de la consideraţiile cuprinse înliteratura de specialitate privind existenţa unui potenţial conflictîntre teoria unicităţii puterii, susţinută de către curentul contractualist, şi teoria separaţiei puterilor, enunţată de către iluminişti.Pentru a-şi susţine ideile, autorul propune îmbunătăţirea cadruluiteoretic actual privind guvernanţa corporativă, adăugând la teoriileexistente deja, o serie de teorii susţinute în cadrul altor discipline decercetare, cum sunt sociologia, filosofia şi dreptul.

Printre acestea autorul se referă la: teoria separaţiei puterilor,teoria dreptului de proprietate, teoria libertăţii contractuale, teoriaobligaţiilor complexe, teoria opozabilităţii, teoria nulităţii absoluteşi teoria nulităţii relative, teoria răspunderii contractuale şidelictuale.

În ultima parte a lucrării sunt puse în evidenţă unele aspecte conceptuale privind profesia contabilă, prin prismarecomandărilor internaţionale privind guvernanţa corporativă, autorul exprimându-şi dorinţa de a continuaexplorarea teoriilor menţionate, în cadrul unor lucrări viitoare.

Cea de-a doua carte are un caracter pragmatic, abordând aspecte legate deaplicarea conceptelor privind guvernanţa corporativă în cadrul entităţilordin România. Pentru a îndeplini acest obiectiv al cercetării, suntanalizate principiile internaţionale privind guvernanţa corporativă prinprisma normelor naţionale. Astfel, printre temele supuse cercetării pot fimenţionate: emiterea unui cod de guvernanţă corporativă, garantareadrepturilor acţionarilor, convocarea adunărilor generale, validitateadeliberărilor adunărilor generale extraordinare, numireaadministratorilor, atribuţiile membrilor consiliului de administraţie,sistemul monist de administrare, sistemul dualist de administrare,consiliul de supraveghere, directoratul, independenţa administratorilor,comitetele consultative, conducerea executivă, remunerarea membrilororganelor de conducere, diseminarea informaţiilor, conflictele de

interese, responsabilitatea socială. De asemenea, pentru a testa validitatea acestor concepte în practică, au fostelaborate diverse studii care au avut ca obiectiv aplicarea principiilor privind guvernanţa corporativă de cătreentităţile din România, ale căror rezultate sunt prezentate în cadrul lucrării.

Semnal editorial

9 7 7 2 2 8 4 6 6 9 0 0 6

ISSN 2284-6697