id psihopedagogia jocului (1)

20
NOTE ȘI ELEMENENTE DEFINITORII ALE JOCULUI Activitate specific umană – numai oamenii îl pot practica în adevăratul înțeles al cuvântului; similitudinea cu comportamentul numit „joc” al animalelor este neconcludentă Una din variatele activități ale omului; Este determinat de celelalte activități (învățarea, munca și creația) și le determină pe toate acestea; Este purtătorul unor elemente psihologice de esență neludică ale oricărei ocupații specific umane; Este o activitate conștientă ; cel care îl practică (inclusiv copilul preșcolar) îl conștientizează ca atare și nu-l confundă cu nici una dintre celelalte activități umane. Îl introduce pe acela pe care îl practică în specificitatea lumii imaginare pe care și-o crează jucătorul respectiv; Scopul jocului este acțiunea însăși, capabilă să îi satisfacă jucătorului imediat dorințele sau aspirațiile proprii; Prin atingerea unui asemenea scop, se restabilește echilibrul vieții psihice și se stimulează funcționalitatea de ansamblu a acesteia; DEFINIȚIA JOCULUI Jocul este o activitate specific umană, dominantă în copilărie, prin care își satisface imediat, după posibilități, propriile dorințe, acționând conștient și liber în lumea imaginară pe care și-o crează singur. CLASIFICAREA JOCURILOR (după criteriul registrului psihologic specific copiilor de 3-6 ani)

Upload: anna-gherghei

Post on 23-Oct-2015

19 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: Id Psihopedagogia Jocului (1)

NOTE ȘI ELEMENENTE DEFINITORII ALE JOCULUI

• Activitate specific umană – numai oamenii îl pot practica în adevăratul înțeles al cuvântului; similitudinea cu comportamentul numit „joc” al animalelor este neconcludentă

• Una din variatele activități ale omului;

• Este determinat de celelalte activități (învățarea, munca și creația) și le determină pe toate acestea;

• Este purtătorul unor elemente psihologice de esență neludică ale oricărei ocupații specific umane;

• Este o activitate conștientă ; cel care îl practică (inclusiv copilul preșcolar) îl conștientizează ca atare și nu-l confundă cu nici una dintre celelalte activități umane.

• Îl introduce pe acela pe care îl practică în specificitatea lumii imaginare pe care și-o crează jucătorul respectiv;

• Scopul jocului este acțiunea însăși, capabilă să îi satisfacă jucătorului imediat dorințele sau aspirațiile proprii;

• Prin atingerea unui asemenea scop, se restabilește echilibrul vieții psihice și se stimulează funcționalitatea de ansamblu a acesteia;

DEFINIȚIA JOCULUI

Jocul este o activitate specific umană, dominantă în copilărie, prin care își satisface imediat, după posibilități, propriile dorințe, acționând conștient și liber în lumea imaginară pe care și-o crează singur.

CLASIFICAREA JOCURILOR(după criteriul registrului psihologic specific copiilor de 3-6 ani)

• JOCURI SIMBOLICE Jocuri specifice preșcolarilor, jocuri cu reguli intrinseci

• JOCURI CU REGULI Jocuri nespecifice vârstei,dar indispensabile instruirii, jocuri cu reguli extrinseci

JOCURI SIMBOLICE(în funcție de evoluția comportamentului ludic al copilului): primare și evoluate

Page 2: Id Psihopedagogia Jocului (1)

JOCURI SIMBOLICE PRIMARE(în funcție de evoluția comportamentului ludic al copilului): jocuri imitative, jocuri de manipulare (jocuri exercițiu)

JOCURI SIMBOLICE EVOLUATE(în funcție de izvorul cunoașterii): jocuri cu subiecte din basme și povesti, jocuri cu subiecte din viața cotidiană

JOCURILE CU SUBIECTE DIN VIAȚA COTIDIANĂ (în funcție de domeniul care sugerează simularea): jocuri de construcții, jocuri de conviețuire socială

JOCURILE CU SUBIECTE DIN BASME ȘI POVEȘTI (în funcție de tehnica transpunerii scenice): jocuri dramatizări, dramatizări

JOCURLE CU REGULI(în funcție de natura obiectivelor educaționale): didactice și distractive

JOCURLE DIDACTICE(în funcție de domeniul dezvoltării): jocuri de mișcare (motrice), jocuri psihice (pentru dezvoltarea psihică)

JOCURLE PSIHICE ( JOCURILE PENTRU DEZVOLTAREA PSIHICĂ)(în funcție de laturile dezvoltării vieții psihice): jocuri cognitivă, jocuri de expresie afectivă

JOCURLE COGNITIVE(în funcție de sarcinile didactice specifice dezvoltării intelectuale): jocuri senzoriale, jocuri intelectuale

JOCURLE DIDACTICE (în funcție de complexitatea sarcinii didactice): jocuri didactice simple, jocuri didactice complexe

CATEGORII DE JOCURI REZULTATE DIN ENUMERARE:

Page 3: Id Psihopedagogia Jocului (1)

• JOCURILE DE MANIPULARE poartă, în general, numele materialelor și al jucăriilor pe care le mânuiește copilul

• JOCURILE IMITATIVE poartă numele acțiunilor sociale transfigurate

• JOCURI DE CONVIEȚUIRE SOCIALĂ se raportează la cunoaștere, motivație și îndemânare

• JOCURILE DE CONSTRUCȚIE se raportează la cunoaștere, motivație și la priceperea de a construi

• JOCURILE – DRAMATIZĂRI apar în funcție de impresiile pe care le produc poveștile și basmele învățate

• DRAMATIZĂRILE sunt sugerate de educatoare și au la bază scenarii elaborate de specialiști sau de educatoare

• JOCURILE MOTRICE SIMPLE se realizează cu sau fără jucării și materiale

• JOCURILE MOTRICE COMPLEXE se desfășoară mai cu seamă în cadrul activităților de învățate dirijată ( de educație fizică)

• JOCURILE DE EXPRESIE AFECTIVĂ: teatru cu păpuși, teatru de masă, tearalatismul, afectația, imitația, plânsul, râsul artificial

• JOCURILE SENZORALE sunt jocuri destinate sensibilizării diferiților analizatori

• JOCURILE INTELECTUALE sunt jocuri destinate exersării proceselor psihice

Cerințe de respectat de către educatoare în vederea organizării și desfășurării activităților la alegere

• Activitățile să se desfășoare în spiritul jocului – satisfacții de moment prin ele însăși

• Activitățile să se coreleze strâns cu obiectivele generale și cu cele imediate, concrete

• Toate activitățile trebuie să se desfășoare sub directa conducere și îndrumare a educatoarei

Poziția educatoarei în timpul îndrumării activității ludice a copiilor

Page 4: Id Psihopedagogia Jocului (1)

• În funcție de natura activităților la alegere și de specificul comportamentului copiilor, educatoarea este când absolut prezentă, când relativ absentă în tot ceea ce întreprind și realizează copiii.

• Educatoarea trebuie să întrețină activă participarea copiilor la activități. (elemente de noutate și de atractivitate→stimularea imaginației, a inventivității, a perseverenței, a inițiativei, a motivației ludice și contribuie la menținerea tonusului vieții psihice în ansamblu.

Obiective generale ale activităților la alegere:

• Să ofere copiilor ocazia (cadrul ludic specific) de afirmare plenară a disponibilităților ludice specifice

• Să formeze și să dezvolte capacitatea copiilor de a aborda teme variate de activitate și de a îmbogăți treptat conținutul acestora, în pas cu adâncirea cunoașterii și a perfectării priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor în activitatea de joc

• Să asigure trecerea treptată a copiilor de la jocul primar (de manipulare și imitativ) la cel evoluat (de creație) și de la jocul simbolic la jocul cu reguli

• Să asigure pregătirea psihomotorie necesară trecerii progresive de la jocul simbolic și jocul cu reguli la ocupația ludică tot mai variată sub aspectul conținutului

• Să contribuie la stimularea activității de învățare, de recuperare și de compensare a funcțiilor diminuate sau de dezvoltare a disponibilităților psihomotorii manifestate în activitate

• Să creeze buna dispoziție pentru viața și activitatea copiilor în grădiniță

Pregătirea activităților la alegere

• Proiectare de la o zi la alta ( jocurile de manipulare, jocurile imitative, jocurile de creație, unele ocupații ludice)

• Proiectare pe termen lung – săptămânal sau trimestrial (jocurile-dramatizări, dramatizările după șcenarii, unele ocupații ludice legate de vreme și de anotimp, jocurile cu reguli, jocurile distractive)

Organizarea activităților la alegere

Page 5: Id Psihopedagogia Jocului (1)

• Scop - crearea cadrului cel mai propice de desfășurare activă și în spirit creativ

• Copilul obține din start posibilitatea de a se manifesta și afirma pe planuri diferite:

►în ceea ce privește alegerea felului activității și a temei;

►în alegerea partenerilor de joc;

►în alegerea materialelor, a jucăriilor cerute de tema jocului;

►în elaborarea planului jocului;

- Cadrul jocului se amenajează în mod obișnuit dimineața sau cu o zi înainte, la încheierea programului din ziua precedentă și se continuă pe parcursul desfășurării lor.

Îndrumarea activităților la alegere – repere

• Educatoarea conferă jocurilor și ocupațiilor ludice practicate de copii o autentică notă instructiv-educativă

copilul – impresia că el se joacă de-a ce vrea el

- impresia că efectuează un lucru din proprie inițiativă

Comportamente specifice:

Pune pe copii în situația de a transfigura imaginativ aspecte ale vieții sociale cunoscute de ei

Familiarizează preșcolarii cu acțiunile de joc mai dificile și mai complexe

Dezvoltă prin antrenament ludic, numeroase operații motrice și mentale implicate în activitatea de joc

Stimulează tendința copiilor de cooperare ludică

Pune pe copiiîn situația de a se confrunta cu problemele care cer o rezolvare spontană în manieră creativă

• Educatoarea are în vedere ca fiecare joc și fiecare ocupație ludică să se remarce prin finalitate specifică

• Exemple:

cum se realizează transfigurarea imaginară a realității;

Page 6: Id Psihopedagogia Jocului (1)

cum se face trecerea de la jocul de manipulare la cel imitativ și de la acesta la jocul de creație;

cum se face trecerea de la un joc de creație cu conținut sărac la jocul de creație cu conținut bogat și variat;

cum se face trecerea de la jocul primar la cel evoluat și de aici, la jocul cu reguli sau la ocupația ludică

Educatoarea se transpune în lumea jocului, așa cum procedează copiii înșiși

Exemple:

Se arată bucuroasă când vede o jucărie frumoasă sau un material atractiv;

Se arată puternic impresionată de acțiunile și faptele copiilor

Menține atmosfera de voioșie și de bună dispoziție pe parcursul desfășurării activităților la alegere

Educatoarea îndrumă jocurile și ocupațiile ludice atât din „interior”, cât și din „exterior”

Acționează din „interior” atunci când se integrează în jocul anumitor copii și îndeplinește un rol oarecare

Acționează din „exterior” atunci când intervine în ceea ce fac anumiți copii

Educatoarea are o prezență activă în tot ceea ce întreprind copiii:

• Educatoarea este relativ absentă în special prin statutul ei de educatoare. În această calitate, educatoarea:

participă, cu sprijinul copiilor, la amenajarea spațiului de joc

sugerează teme de joc

îi sprijină pe unii copii la efectuarea unor acțiuni ludice mai subtile

se integrează în jocurile copiilor

Întreține permanent atmosfera de joc în întreaga etapă rezervată activităților la alegere

• Educatoarea este aparent prezentă față depreocupările copiilor în sensul că le oferă deplină libertate în manifestare:

Page 7: Id Psihopedagogia Jocului (1)

în alegerea felului activității și a temei;

în gruparea partenerilor

în repartizarea rolurilor

în efectuarea acțiunilor de joc

în trecerea de la un joc la altul

în rezolvarea problemelor cu care se confruntă copiii în ceea ce întreprind

FELUL JUCĂRIILOR:

JUCĂRIA SPORTIVĂ ȘI PENTRU ANTRENAMENTE

Contribuie la dezvoltarea organismului dezvoltând forța musculară, vederea, agilitatea, capacitatea de apreciere a distanțelor, motricitatea

Exemple: mingea, cercul, coarda, popicele

JUCĂRIA PENTRU JOCURILE DE CREAȚIE

Semifabricat din care copilul își confecționează figuri cu care se joacă

Micul constructor – modele demontabile

Garnituri de semifabricate

JUCĂRIA TEMATICĂ – JUCĂRIA FIGURĂ

Înfățișează oameni, animale, mijloace de transport, mașini, mobilier

Dezvoltă spiritul creator, de imitație, prin intermediul căruia copilul își realizează, consolidează și lărgește experiențe socială

Orientează și concentrează atenția preșcolarului asupra obiectelor și fenomenelor mediului înconjurător

JUCĂRIA TEHNICĂ

Page 8: Id Psihopedagogia Jocului (1)

Îl apropie pe copil de cunoașterea proprietății materialelor, a proceselor și metodelor de prelucrare a acestora, de obținere și folosire a sursei de energie

Dezvoltă copiilor inventivitatea tehnică, capacitatea constructivă, ajută la formarea deprinderilor de muncă

JUCĂRIA DE MASĂ

Jucăria cu ajutorul căreia copiii sunt angajați în jocuri cu reguli

Exemple: loto, ilustrații pereche, domino

Dezvoltă ingeniozitatea, atenția, orientarea rapidă pentru identificarea formei, pregătirea în vederea scris-cititului, a calculului

JUCĂRIA DISTRACTIVĂ

Determină râsul vesel, sănătos al copilului, îl fac să se bucure, educându-i simțul umorului

Jucării de amuzament

Se bazează pe producerea unor sunete sau mișcări neașteptate (un iepuraș care sare, măscăriciul făcând tumbe pe o scăriță, rața care măcăie etc.)

JUCĂRIA MUZICALĂ

- Păsări care cântă

- Instrumente muzicale

- Jucării care execută o melodie

- Trenuri muzicale

Dezvoltă auzul muzical

Trebuie executate astfel încât să producă un sunet plăcut, o melodie simplă

JUCĂRIA TEATRALĂ

- Teatrul de umbre

- Panorama

- Teatrul de jucării

- Marionetele

Page 9: Id Psihopedagogia Jocului (1)

Pregătesc copiii pentru vizionarea spectacolului de teatru și pentru realizarea personală a unor roluri

Îmbogățesc percepția artistică a copilului

CERINȚE SPECIFICE FAȚĂ DE EXECUȚIA JUCĂRIEI

• Trebuie să stimuleze dorința de acțiune în joc

• Trebuie să ofere o imagine expresivă, vie, destinată acțiunii, nu contemplării

• După tipul ei, trebuie să îl antreneze pe copilsub aspectul dezvoltării fizice, să îi lărgească orizontul cunoașterii, să îi consolideze experiența, să îl familiarizeze sub o formă atraăgătoare cu legi ale fizicii, chimiei, mecanicii, să îi educe simțul umorului, să acționeze în colectiv

• Trebuie să conțină mai multe elemente emoționale și dinamism asigurat prin:

- Mobilitatea părților sale;

- Atributele de joc suplimentar(ex. la soldați armele, tobele, steagurile)

- Respectarea componenței dimensionale a jucăriilor, fapt care permite combinarea, gruparea diferitelor jucării într-o temă comună de joc;

- Mecanisme automate cu ajutorul cărora jucăria se poate autopropulsa;

- Mecanisme sonore

- Colorit viu, vesel, plecând de la modelul real;

- Combinarea de materiale diferite

- Finisarea jucăriilor să nu permită rănirea (zgârâierea, tăierea, înțeparea) celor ce le mânuiesc

- Materialele folosite să permită întreținerea igienică a obiectelor respective

Metodica utilizării jucăriilor în grădiniță – grupele mici

• Fiindcă atenția și interesele copiilor preșcolari sunt instabile, educatoarea are sarcina de a alege premeditat jucăriile, a le așeza la loc vizibil pentru a putea fi observate cu ușurință, a începe să se joace cu ele

• Când copiii au între 3 și 4 ani, li se acordă atenție deosebită jucăriilor folosite în jocurile de mișcare și în antrenamente care contribuie la dezvoltarea mișcărilor: mingea, roata,

Page 10: Id Psihopedagogia Jocului (1)

cercul, coarda, hățurile – care îi obligă să alerge, să arunce, să ridice, să rostogolească; utilizarea lor reclamă timp și spațiu (în aer liber)

• Folosirea acestor jucării – o dată/de două ori pe zi;

• Educatoarea are de urmărit: dozarea mișcărilor în timp, alternarea mișcărilor, angajarea întregului organism în mișcare

• Jocurile didactice de mărime mijlocie , care solicită copilul în acțiuni de:

- așezare (mozaicul)

- Scoatere și ordonare (cănuțe ce descresc în dimensiune, piese de intercalat, piramide de diferite culori, forme, cuburi etc.)

- Educatoarea are datoria de a supraveghea astfel jocuri pentru că nu le pot folosi singuri multă vreme; este atentă la: cum a ales piesele, cum a așezat materialul, dacă distinge corect culoarea, forma, numărul pieselor;

- Educatoarea formulează întrebări pentru a verifica copiiiîn privința cunoașterii dimensiunilor, formelor, culorilor, dezvoltării capacității de a realiza combinații

- Jocurile tematice pe bază de jucării-figuri

- Figurine reprezentând animale ( cu deosebire)

- Copilul o cercetează, o mânuiește, se joacă cu ele fără a le uni în complexe

- Educatoarea: încurajează tendința copilului de a folosi în joc și alte materiale: scândurele, cuburi, bețișoare pentru a construi o căsuță, o colivie; urmărește desfășurarea jocului și atrage atenția copiilor asupra materialelor auxiliare, sugerează copiilor să folosească jucăriile în colectiv, să îmbogățească conținutul jocului, introduce material suplimentar dacă interesul copiilor se diminuează

- Este nepotrivit ca educatoarea să introducă pentru îmbogățirea conținutului jocului un material absolut nou deoarece acesta va distrage atenția și va întrerupe desfășurarea jocului, se pot ivi momente de dezordine

- Este de dorit a se oferi copiilor mai multe exemplare din același material nou sau jucărie nouă în vederea evitării unui eventual conflict

- Materialele de construc ție îi dezvoltă copilului inițiativa în construcții, îl ajută să dobândească deprinderi de mânuire a diferitelor obiecte, îl orientează în privința

Page 11: Id Psihopedagogia Jocului (1)

formelor, a dimensiunilor, a greutății, educă simțul echilibrului, al stabilității, deschide posibilități pentru efectuarea diferitelor construcții

- Educatoarea are de asigurat materiale de construcții suficiente astfel încât să poată fi folosite concomitent de mai mulți copii (la început mai simple, apoi material mai complex)

- Copiii pot folosi seturi fără schițe

Păstrarea jucăriilor

• Este necesar să existe o rezervă suficientă de jucării care se înlocuiesc periodic.

• Rezervele se păstrează în afara spațiului jocului pentru a nu oferi prilej de tentații și tensiune inutile.

Metodica utilizării jucăriilor în grădiniță – grupele mari

• Jucăriile trebuie să servească examinarea, punerea în funcțiune, descifrarea tehnicii, dirijarea acestora→jucării mai complicate ale căror detalii tehnice, construcție, trebuie să se apropie de obiectul real

• Jucării de mișcare – cele care dezvoltă mișcările coordonate: loviturile ritmice, fuga, balansarea, aruncarea la țintă, prinsul

- Popice

- Coarda

- Scândura pentru balansat

- Jucăriile figuri – de ales jucăriile-grupuri pe anumite teme care conferă un anumit orizont jocului tematic

- Fixează și extind experiența copilului, îi dezvoltă imaginația creatoare, contribuie la închegarea colectivului, imprimă o notă de bucurie vieții copilului.

- Jucăriile folosite în cadrul jocurilor tematice

Dacă jucăriile sau figurile nu sunt suficiente, educatoarea poate propune copiilor să le confecționeze pe loc (din carton sau hârtie) sau să proiecteze executarea cu mijloace proprii a unor obiecte mai complicate, care vor reclama o perioadă mai lungă de timp.

Page 12: Id Psihopedagogia Jocului (1)

Educatoarea urmărește în permanență conținutul și desfășurarea jocului, raporturile dintre copii, le aduce aminte despre modul de folosire a unor jucării, le dă indicații pentru folosirea materialului suplimentar.

Folosirea materialelor în jocurile de construcții

Educatoarea se apropie cu mult tact de copii, îi ajută pe cei rămași în urmă, nu realizează sublinieri prea accentuate a celor care lucrează bine pentru a nu crea o atmosferă de diferențiere.

Educatoarea îi stimulează pe copii pentru a crea construcții din ce în ce mai complicate, fără a cicălin copilul care se abate de la tema stabilită

Educatoarea oferă copiilor sarcini cu caracter de joc. De ex. : ea realizează o construcție simplă și le cere apoi copiilor să o reproducă după modelul creat.

Erori care pot să apară în îndrumarea jocurilor

• Educatoarea ignoră inițiativa copilului, inventivitatea sa creatoare și îi „dictează” sugerând conținutul, forma de desfășurare și condițiile jocului.

• Educatoarea îi lasă pe copii să se joace în „deplină libertate”.

• Educatoarea impune copiilor interdicția de a atinge jucăria fără permisiunea ei. SE instaurează, astfel, fie dezordinea, fie starea de apsivitate

• Lipsa de materiale și jucării

• Viața copilului devine mai tristă, lipsită de conținut

• Este frânată dezvoltarea copilului

• Este afectată componenta socială a personalității copilului

Page 13: Id Psihopedagogia Jocului (1)

Grupa mare - 40

Jocuri de conviețuire socialăDe-a magazinul cu jucăriiDe-a FAMILIADe-a șantierul de construcțiiDe-a cosmonauții

Jocuri de construcțieNe facem singuri jucăriiOrașul nostruFerma de păsări

Jocuri cu subiecte din basme și poveștiDe-a „Punguța cu doi bani”De-a „Albă ca zăpada”Greierele și furnica

Jocuri motrico-simboliceCine sosește primul?De-a caii și călărețiiLupul și vânătoriiRândunica își caută cuibul

Jocuri de circulație rutieră Micii automobiliștiCe știm despre circulație?

Jocuei senzorialeCe a cumpărat mama de la piață?Ghici cine e la telefon?Ce culoare se potrivește?

Jocuri intelectuale

Cine găsește mai multe perechi?C e a uitat pictorul să deseneze?Povestește ce ai visatHai să facem o poveste!Cum se numesc toate acestea la un loc?Găsește drumul lui Azorel spre cușcăUnde e mai multă apă?Jocul mut

Jocuri de mișcare cu text și cânt

FamiliaTăranul e pe câmpUrsul doarmeUnu-doiDansul rozelorUnul după altul

Jocul cu caracter moralÎn vizită la prietenul meuLa teatruCe-a uitat piticul să spună

Ocupații ludice

Suntem prietenii naturiiMicii grădinariSă înșirăm mărgele pentru păpușiSă împodobim farfuria

Page 14: Id Psihopedagogia Jocului (1)

Grupa mijlocie - 22

Jocuri de exersare a pronunției corecteAlbinuța și șarpeleFoculBate vântul

Jocuri de atențieCe s-a schimbat?Care e locul?Unde stă piticul?

Jocuri logico-matematiceMulte-puțineAșază la culoarea potrivităMulte fructe- puține legume

Jocuri de analiză și sinteză mintalăDin jumătate întregPrin ce se deosebește?Ce nu e la fel?

Jocuri cu text și cânt Piticii și ariciiTrec soldații

Jocuri de cunoaștere a mediului înconjurător Cu ce ne îmbrăcăm astăzi?După mine cine vine?

Jocuri cu caracter moralSă primim musafiriEste ziua păpușiiLa plimbareÎn vizită la bunici

Ocupații ludice Decupăm fluturi și floriCovoraș de frunze

Grupa mică - 44

Jocuri de manipulare și jocuri imitative

Conducem masinaMergem la plimbare cu căruciorulSpălăm și ștergem vaseleFacem plăcințeleFacem curat în bucătărieMedicul consultă păpușa

Jocuri omnomatopeice

Facem ca gâșteleFă ca ursulețulFacem ca ploaiaPuișori veniți la mine!Plouă, bate vântul, a ieșit soarele!

Jocuri pentru dezoltarea sensibilității tactile Să cântărim cu palmeleSpune cum este!

Jocuri pentru dezoltarea sensibilității vizuale Magazinul cu fructeCare e mai mic, care e mai mare!

Jocuri pentru dezoltarea sensibilității auditive Cum bate toba?Cine face așa?Cum face mașina?

Page 15: Id Psihopedagogia Jocului (1)

Jocuri pentru dezoltarea sensibilității gustative Ghici ce gust are!

Jocuri de stimulare a comunicării oraleSpune-i păpușii ce ai făcut azi!Cu cine îți place să te joci la grădiniță?Cum o ajuți pe mama la treabă?

Jocuri de exersare a pronunției corecteCocoșul și găinaCuculBroasca

Jocuri de orientare spațială Unde s-a ascuns piticul?

Jocuri logico-matematiceȘirag de mărgele mari sau miciAșază-mă la căsuța mea!Să construim un tren lung din toate părțile

Jocuri de cunoaștere a mediului înconjurătorSăculețul cu surprizeDe-a musafiriiMergem la cumpărături

Jocuri de mișcare cu text și cântStopulBatistuțaCoroanaDansul rozelor

Jocuri de atenție Du mâna unde îți spun eu!Fii atent să nu greșești!

Jocuri pentru însușirea normelor de comportare civilizată

Îl învățăm pe ursuleț să spună mulțumescAtenție la semaforCere-i frumos păpușii o jucărie!Ce spune păpușa când sosește la grădiniță?

Ocupații ludice Să îngrijim plantele

Total 106

0-10 nota 1

10-20 nota 2

20-30 nota 3

30-40 nota 4

40-50 nota 5

50- 60 nota 6

60-70 nota 7

70-80 nota 8

80-90 nota 9

90-106 nota 10

Page 16: Id Psihopedagogia Jocului (1)