NICOLAE IACOBIPROFESOR DE FLORICULTURA

LA $COALA DE HORTICULTURA GR. II, BUCURESTI

FLORI ANUALEs.

BISANUALE

CU 133 FIGURI IN TEXT

BLICLIRESTITIPOGRAFIA COPUZEANU. STR. ISVOR 97

1 9 3 1

. -

www.dacoromanica.ro

IN LOC DE PREFATA

Lipsa unui tratat de cultura florilor in limba romand eraadd nc simtird.

Nu numai $colile de specialitate, nu numai horticultoriisau prolesioni$tii, dar Coate categoriile sociale cu toti corn-ponentii acestor calegorii luati individual, simteau acest gol.

Dad la iveald aces! tratat atat de cornplect care cu-prinde: cultura generald a florilor, innutltirea, plantarea lalocul definitiv, intretinerea $i intrebuintarea lor, precum $iinstalatiile uneltele cele mai necesare in flordrie; descriindapoi cultura speciald celor mai importante flori anualesi bisanuale in a$a fel -Inc& once doritor de a avea it

floare in greidinita lui, gdseste bate sfaturile de care arenevoe, ai Meat o faptd pentru care to asigur vei,avea recuno$tinta sutelor de mii de suflete dornice de

dornice de a-si gasi odihna sufleteasca si tru-peascii in ingrijirea si infrumusetarea cdminului, care trebuesrz( fie adevaratul loc de recreatie si repaos ,si care trebuesd atraga si sa theme pe toti cei obositi de munca zilei,la pace, lini$te si multumire.

N-tul uitat nimic: nici numirile populare ale florilor,Wei origina lor, nici timpul de inflorire, nici culoarea sauportal si nici intrebuintarea fiedirel flori in parte. A-iariital pentru fiecare timpul si modal de inmultire, pilmantul

,si

"rums,

-a

www.dacoromanica.ro

4

cel mai prielnic, expozitia si in fine tot ceia ce era necesarattst pentru an horticallor care ar avea nevoe la un momentdat de anumite sfaturi practice, atilt pentru toti cei ce ar,dori sli se dedice in mod special acestei frumoase indelet-Weir', cat ,s1 on cnrui bun si iubitor gospodar sau gospo-dine, din orice clasti socialli ar face parte.

Prin aceste calling, cartea ti se recomandei singura tuturorscolilor, tuturor horticuliorilor si specialistilor, ca si tuturorsafletelor gingase cari inteleg si stia, ca fericirea nu sepoate ga si, de cat de cei patrunsi de frumos si bunatate.

OCTAVIAN RATIUDirectorul .Scoalei de Horticulture gr. II

Bucuresti

www.dacoromanica.ro

PARTE A I

I. INTRO DUCERE

Plante le ce ne servesc la construirea unei gradini,la ornarea vaselor 5i la diferite lucrari florale, le impartimin 4 mari grupe 5i anume:

1. Plante lemnoase, decorative 5i florifere;2. Plante vivace inclusiv cele bulboase;3. Plante anuale 5i bisanuale;4. Plante de sera.Cei mai multi amici ai plantelor se intereseaza numai

de o anumita grupare de plante, neglijand pe celelalte 5iprin aceasta pierd avantajele, ce le ofera alte grupari.Viitorul insa va cere, in ce prive5te intrebuintarea plantelor,o cunoa5tere cat mai amanuntita a acestor 4 grupari deplante.

Plante le anuale sunt Inca prea putin cunoscute, cu toateca se poate spune, ca cultura ion este foarte uwara. Elecresc foarte repede 5i sunt putin pretentioase in intretinerealor. Cine nu 5tie, ca multe din frumoasele noastre anualese pot semana direct la locul definitiv fara man prepa-rative. Avem plante anuale a caror inflorire dureaza numai2 saptamani, a unora 4 saptamani; iar a altora este de odurata mult mai lungs.

Astazi se pot numara bogate sortimente de plante anuale,cu o multime de variatiuni, ale caror flori sunt deseori

www.dacoromanica.ro

6

inzestrata cu un colorit n2inchipuit de bogat armonios_Unele cataloage sunt in parte foarte scrupulos aranjate,

dar cu toate acestea adesea nu corespunde nici pe departedescrierea unei varietati de plante sau ilustratia demodata,ce o insotege.

Dela pansele, cei dintai soli ai primaverii cu coloritulfor foarte variat 5i pans toamna tarziu, se randuesc spe-ciile cu o inflorire mai scurta, pe langa cele cu o duratalungs, can de multe ori, unele sunt nepasatoare fats debrumele usoare din acest anotimp inaintat. Cel mai bogattimp de inflorire este IunieIulie, incat putem vorbi cudrept cuvant de o adevarata risipa de flori in aceste Zuni.

Ce sunt plantele anuale ci bisanuale?

Dupe durata vegetatiei, obisnuim sa clasam plantele er-bacee in 3 grupe anume: anuale, bisanuale vivace. Anua-lele iii inchee durata vegetatiei in intervalul unui an, adicasemanate primavara, infloresc in timpul verii mor anainteaiernei, dupa ce au produs samanta.

Plante bisanuale sunt acelea, cari de regula nu inflorescin anul semanarii, ci in cel urmator; infloresc bogat inprimavara sau vara 5i mor dupa coacerea seminfelor. Rigurosluat, atat anualele cat 5i bisanualele infloresc numai odata,adica numai inteurr singur an, pe cand plantele vivace in-floresc mai multi ani dearandul, rezistand bine gerului.Printre anuale sunt inregimentate multe plant?, cari in Carafor de origins, din cauza ca nu exists ierni, sunt vivace;iar noi spre a ne putea bucura de frumusetea tor, le cul-tivam ca anuale. De asemenea se gasesc printre anuale,unele ce pot fi tratate ca bisanuale, cu conditia, ca sa lise dea posibilitatea iernarii la o anumita temperature cerutade ele. 0 granita riguroasa nu se poate trage intre anuale

bisanuale, precum nici intre plantele vivace 5i semi-arbuste, cari sunt inrudite cu arbugi. Pentru noi este sufi-dent sa 5tim ca sub denumirea de plante anuale intelegern

5i

1i

si si

gi

www.dacoromanica.ro

7

pe acelea, cari se inmultesc prin semanare primavara sautoamna, inflorind in vara intaia a vietei lor, producand siseminte. Nu in toate regiunile semintele se coc complect.Pentru producerea semintelor regiunile de ses sunt prielnice;insa majoritatea plantelor infloresc mult mai frumos side durata mai lungs in regiunile deluroase.

Mu lte anuale se pot semana la locul destinat, insasemanandu-le in rasadnita, se vor desvolta mult mai vi-viguros si inflorirea va fi mult mai bogata. Prin aceastacultura preparatoare se obtine frumusetea maxima a planteisi o inflorire mult mai timpurie. Allele se seamand dintoamna la locul destinat, obtinand prin acest procedeu odesvoltare mult mai viguroasa a plantei si o inflorirebogata, mai timpurie, de cat semanandu-le primavara.

II. CULTURA, NMULT1REA, PLANTATUL $1INTRETINEREA

1. Cultura.Chiar de la semanare plantele anuale ne dovedesc ca

cultura lor este nepretentioasa si usoara, si ca in condi-tiunile cele mai simple se pot obtine plante viguroase sifrumoase. Totus o parte din ele sunt mai pretentioase ince priveste cultura lor. In genere insa putem spune, ca culturaanualelor este simpla srusoard. Cu toate avantajele acestea,nu li se da atentia cuvenita. Aceasta observatie se poateface atat amatorului, cat si horticultorului, cad cultura lorrestransa o dovedeste cu prisosinta. Mai ales amatorulcu putine cheltueli isi poate impodobi gradina cu splendi-dele flori a anualelor, fara ca sa alba nevoie de prea maricunostinte horticole. Horticultorul este intrucatva vinovat,ca nu a cautat sa desvolte gustul amatorului, prin cultivareaa mai multor specii de plante anuale, caci astfel ar fi dat ocazieacestuia de a le vedea in floare in toata splendoarea lor siar fi simtit de sigur dorinta de a be poseda.

www.dacoromanica.ro

8

2. Inmulfirea.

Aproape in general anualele se inmultesc prin seminte.Ele produc seminte din belsug 5i puterea de germinatieeste foarte buns. Reproducerea fidela este in majoritateacazurilor foarte mare, asa ca urma5ii mo5tenesc toate call-tatile plantelor mume. Faptul ca ele mostenesc aceste calitatieste de mare insemnatate la selectionarea florilor pe culori.Trebuiesc selectionate necontenit pans ce varietatea si-aatins stabilitatea intr'un grad cat se poate de Malt, caci laintrebuintarea florilor de o culoare curata, variatiunile catde mici, dau o nota neplacuta. Timpul 5i felul de semanareeste foarte variat. In vederea scopului ce urmarim prin cul-tura lor, trebuie sa ne conducem dupa diferitele calitati anumeroaselor plante anuale, deaceea o cultura dupa un anu-mit tip, nu este potrivita. Vom pleca totdeauna dela prin-cipiul de a intrebuinta cele mai ieftine 5i usoare metodede cultura, cari ne dau maximum de succes. Fiindca meto-dele de cultura sunt variate la uncle genuri 5i specii, sepoate uza de mai multe, preferand insa pe cea mai simpla,mai practica si mai promitatoare in ce prive5te reusita ei.La anumite specii semanatul direct la locul definitiv esteimperios. Aceasta este in majoritatea cazurilor pentru plan-tele cu radacini pivotante, cari nu suporta bine sau de loctransplantatul. Uncle specii se pot semana direct la loculdefinitiv, insa o transplantare le este foarte prielnica. 0,mare parte din anuale cer o cultura mai ingrijita, adicasemanarea for sa se faca in rasadnite sau chiar in sera.Aceasta metoda se refers mai mult la Speciile cu semintefoarte fine 5i cari ca plantute tinere cresc foarte incet. Semai intrebuinteaza aceasta metoda de cultura 5i la anualelepe cari voim sa le avem mai timpuriu in floare, de catcele semanate direct afara.

www.dacoromanica.ro

9

a) Semcinalal la local definitiv.

Locul de semanare, unde planta trebuie sa-si sfarseascavegetatia, are nevoie de a fi preparat in acest scop. Maiintai pamantul va fi bine lucrat ingrasat la nevoie dupacerintele plantei. Cu toate ca anualele sunt plante putinpretentioase, totusi este foarte natural, ca vor creste maivoioase, cu cat vor gasi la indemana hrana abundenta pentrudesvoltarea lor. A le da un ingrasamant hranitor este demulte on necesar, insa nu in stare proaspata, ci descompusaproape in forma de pamant. Ingrasamantul nedescompusbine se da din toamna, bagand gunoiul de grajd in pamantprin sapare adanca, lasandu-1 in felii mari, spre a degerain timpul iernei. Pamanturile grele cer o astfel de lucrare,cad prin acest procedeu el se prezinta maruntit in prima-vara, parand a fi cernut. Cu cat pamantul va fi mai binepreparat, cu atat conditiunile de semanare primavara vorfi mai prielnice si desvoltarea plantelor va fi ideals. Speciaplantei hotaraste timpul semanatului. Unele se seamana pri-mavare mai devreme, altele mai tarziu. In nici un caz maidevreme, decat atunci, cand pamantul este suficient desvantat usor de lucrat. Un pamant Inca umed nu estepropriu pentru a se semana in el, insa in cele nisipoasese poate semana mai devreme, ca in cele grele. Acesteadin urma nu sunt favorabile pentru semanarea unor anu-mite specii atunci suntem nevoiti a face semanaturilein pamanturi ware si numai mai tarziu sa plantam rasa-durile in cele grele. Afars de aceasta mai hotaraste datasemanarii timpul de inflorire. Dupa cum semanam maidevreme sau mai tarziu vom putea av2a o specie de plantala diferite epoci in floare. Voim sa prelungim inflorireaunei specii de anuale cu vegetatia de durata scurta, atuncifacem semanaturi consecutive la diferite intervale astfelvom avea o inflorire treptata a acestei specii. Inainte'de a face semanaturi la locul definitiv, se mai maruntestebine suprafata solului. 0 lucrare mai adanca a parnantului,mai ales primavara tarziu se va inlatura, caci pamantul se

§i

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

10

va usca prea tare. Dupa ce am netezit cu o grebla binesuprafata locului de semanat, facem sentuelte paralele maimult sau mai putin adanci. Departarea intre sentulete de-pinde de desvoltarea speciei, iar adancimea for de marimeasemintei. Departarea intre sentulete variaza intre 20-40 cm.-si chiar mai mult. liceasta metoda de semanare in randurila locul definitiv este preferata celei prin imprastiere, de_oare ce planta capata distanta suficienta desvoltarii ei delainceput si scapam de plicticosul plivit de buruieni, caciputem pra§i cu sapaliga foarte usor printre randuri. Tot-deodata prin prasirea burianului se afaneaza pamantul,

Fig. 1. SAmAnarea In randuri

ceea ce e de mare folos plantei, cad aerul si caldura pa-trund cu mai multa usurinta spre radacini.

Daca sentuletele trebuiesc mai adanci, atunci se fac cuo sapaliga ascutita, daca nu, se marcheaza numai cu muchiaunei sipci, apasand-o in pamant. Sa nu se semene nici-odata prea des, mai ales cand samanta are o buns puterede germinatie. La semanat ne putem foarte usor iriela ide multe ori, unde trebuie sä fie o singura planta anrasarit 10-15 §i chiar mai multe. Samanta sä se imprastie

www.dacoromanica.ro

LI

cat se poate de unifotim in sentulete pe timp linistit, cadfind usoara, poate fi luata de vant.

De obicei se seamana dimineata sau seara, cand deregula atmosfera este linistita. Unora le este foarte greude a face semanaturi uniforme, mai ales cand coloareasemintei este inchisa sau samanta prea fins si nu sepoate deosebi de pamant. Spre a usura aceasta lucrarese amesteca bine samanta cu o cantitate de nisip fin cernut,de cel putin 10 on cantitatea semintelor sau acestea sevor tavali in creta pisata, spre a se albi. Prin acest proce-deu semanatul se va face mult mai usor, adica mai uni-form si tot odata vom economisi multa samanta. Dupasemanare se inveleste usor samanta cu pamant. Ca reguldgenerals se reoomanda, ca grosimea pamantului cu carese invelesc semintele, sa fie inca odata grosimea tor. Acestaeste numai punct de plecare, ce se refers mai mult lasemintele fine. Semintele mai mari de 2 mm. in diametruse pot inveli cu un strat de pamant mai Bros. Semintelemari se invelesc cu pamantul rezultat din sentulete; iarpentru cele marunte se prepara un pamant baligaros, cernut,amestecat cu mutt nisip. Spre a pune samanta bine incontact cu pamantul, cand semanatura se face in pamanturiusoare si mai ales prinravara tarziu, dupa acoperirea eieste necesar a se apasa cu o bucata de scandura suprafata

insamantat. Se stropeste apoi bine insa cu bagare deseama, spre a nu desveli semintele. Mai favorabil este, caimediat dupa semanare sa se stropeasca bine si apoi sa seinveleasca semintele, cad suprafata pamantului ramanandafanata, umiditatea se mentine timp mutt mai indelungat.

Plante le anuale cu o crestere inalta si cu seminte mari,se seamana de obicei in cuiburi, adica se pun in pamantcate 2-3 seminte apropiate intre ele la o departare deaproximativ 50-100 cm. si chiar mai mutt. Rceasta dis-tanta este o conditiune pentru desvoltarea ulterioara aplantei. Samanta se poate impinge cu degetul in pamantla adancimea necesara in forma de cuib.

tin

locillui

www.dacoromanica.ro

12

Semanaturilor ce se fac prin imprastiere, Ii se va da maimulta atenfiune, cu cat seminfele sunt mai fine. Suprafafapamantului trebuie sa fie foarte bine marunfita si netezita,semanand cat se poate de uniform si nu prea des. Invelireaseminfelor se face cu un strat subtire si uniform de pamanthumos, bine descompus foarte nisipos. 0 apasare usoardcu o scandura a suprafelei insamantate este necesara, sprea veni semintele bine in contact cu pamantul. De ad incolo avem grija, sa mentinem semanaturile umede, prinstropire usoara regulata.

Etichetarea corecta a semanaturilor nu trebuie neglijataniciodata, notand totdeodata si data semanarii. Foarte im-portant este etichetatul speciilor si mai ales mulfimea devarietafi.

b) Semdnatal pe brazde pentra obtinerea rasadalui.

Semanatul pe aceste brazde anume preparate se deose-beste de cel la locul definitiv, caci se seamana mai dessi plantele (rasadul) de aci se replanthaza, uncle avemnevoie pe distanfe mai mari. Brazdele acestea se Mcin locuri adapostite, primavara dupa incetarea brumei sauin timpul verii cand solul poate sa se incalzeasca repede,se cere ca pamantul sa fie permeabil humos. Adaposturilese pot face din garduri vii, iar pamanturile lipsite de cali-Valle de mai sus, se vor imbunatafi. In regiuni uscate se facpotecile din jurul brazdelor mai inalte de cat suprafafafor sau se imprejmuesc cu scanduri.

In ce priveste ingrijirea semanaturilor f acute in acestebrazde, sunt unele observatiuni de facut. In primul rand seva fine o umiditate constants a suprafetei semanate, cacifara aceasta nu vom avea o rasarire uniforms. Semand-turile, cari se fac din luna Mai pans in Iulie, trebuiesc tn-brite contra razelor solare prea tari, spiv a evita o uscare prearepede a pamantului si a preveni astfel distrugerea seminfeiin plina germinafie. Imediat ce plantele au inceput sa rasara,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

13

li se va da lumina suficienta, spre a se putea desvoltanormal. Trebuie sa fim atenti, ca pasarile sa nu culeagasemintele, sobolii sa nu distruga semanaturile prin musu-roaiele si gangurile lor, iar furnicile sa nu stranga semintele.In pamanturi pline de coropisnite sa nu se faca semana-turi, preferand mai bine semanarea in cutii. Brazdele cusemanaturi se vor tine curat de buruieni. Cand semanaturaa exit prea deasa, se va repica, adica rarim micele plantecat de curand, spre a obtine mai tarziu plante viguroase.

c) Senicinatal in rlisadnip.

Prin luna Martie incepem cu semanatul de anuale inrasadnite calde; iar pe la inceputul lui Aprilie urmam in

Fig. 2. Rasadnita calda gata de semanat.

cele reci. Pana la jumatatea lunei Mai obtinem plante binedesvoltate, bune de plantat afara la locul definitiv.

Modul cel mai intrebuintat la semanare este prin im-prastiere, insa la uncle specii se intrebuinteaza cu mult suc-ces 5i cel in randuri. Semanaturile de regula se repica si

-

G

`11 itESCO,

www.dacoromanica.ro

14

locul din rasadnita trebuie bine intrebuintat. Semintelese invelesc ceva mai subtiri ca afara, cu un strat de pamanthumos bine ,putrezit si amestecat cu mult nisip. Se apasadeasemenea suprafata insamantata cu o scandura si nu seuita etichetatul. Pand la incoltirea semintei se poate tinerasadnita umbrita sau chiar in intuneric. Imediat dupd ra-sarirea plantelor trebuie sa se is de pe giamuri in timpulzilei, orice acoperamant, care ar impiedica patrunderea lumi-nii in rasadnita. In timpul noptii rasadnitele se invelesc cu'ro-gojini sau obloane. Pentru a impiedica lungirea plantelor, peTanga lumina cat mai multa e nevoie si de aer cat mai mult.lAerul intareste plantele si face ca tesutul for sa fie mai re-zistent. Lipsa de premenire a aerului favorizeazd desvoltareatuturor boalelor, care ga'sesc in aerul inchis si umed din ra-sadnith' mediul cel mai prielnic pentru desvoltarea Tor. Deaceea on de cate on timpul ne permite, trebuie sa dam aer.

Pe timp friguros se da aer mai putin. Cercevelele seridica la un capat numai 3-5 cm. si se tin deschise cam2-3 ore intre 11-2 la amiaza, totdeauna din partea opusavantului, pentru ca plantele sa nu fie lovite prea tare decurentul rece al aerului de afara.

Pe masura insa ce timpul se incalzeste, cercevelele seridica tot mai sus si se tin mai mult timp ridicate, pentruca sa intre cat mai mult aer in rasadnita.

Ridicand cercevelele intotdeauna numai dela un capat,observam, ca plantele can cresc sub partea care nu seridica, incep sa se lungeasca, pentruca aerul nu ajungebins la ele. Din aceasta cauza este necesar, sa se ridicecercevelele alternativ, cand de la un capat, cand de lacelalalt, pentru ca toate plantele sa fie suficient de aerisite.Aerisirea mai are si rolul de a scobori temperatura ingra-madita in rasadnita. Cand razele soarelui au provocatridicarea temperaturei prea tare, o facem sa scada imediatprintr'o deschidere mai mare a .cercevelelor.

Cu cat vor avea mai mult aer, cu atat plantele vor uimai s4natoase. Nu tot asa S2 poate spune de culumina:

www.dacoromanica.ro

15

toate ca este foarte necesara asimilatiei plantelor, excesul eipoate fi foarte vatamator. In timpul iernei nu avem sa netemem de un exces de lumina; primavara insa, cand soa-rele straluceste cu putere, face sa se ridice temperatura dinrasadnite la peste +400 C., putand usor sa opareasca si saarda tesuturile delicate ale plantelor plapande crescute subgeam. Cand soarele e prea puternic, impiedicam patrun-derea luminii prea vii prin geamuri, pe cari le umbrim cu

Fig. 3.-- Aerisirea rasadnitei prin ridicarea alternativea cerceveldor.

pae, ostrete sau le stropim cu noroi sau var. Din cauza caprimavara timpul se schimba repede, umbrirea se face inasa fel, spre a o- putea inlatura imediat, ce vedem ca ceruls'a inorat. Umbrele se pun de regula intre orele 9 $i 10dimineata si se tin pane la 3-4 dupe amiaza, c'and tariasoarelui se mai potoleste. Fireste ca, dace in acest intervalcerul se inoreaza serios, umbrele se vor inlatura.

www.dacoromanica.ro

16

In cultura la rasadnita pe pat cald udatul se face cu oatenfiune mai deosebita. In special trebuie sa ne temem deumezeala prea mare, care poate provoca putrezirea plantelor.Pentruca balegarul in fermentatie produce vapori multi deapa, vom uda mai putin in rasadnitele de curand facutemai mult in cele mai vechi. De asemeni pe timp rece se udamai putin, iar pe masura ce temperatura se ridica, trebuiesporit udatul. Se va uda deobiceiu dimineata intre orele10 si 11, pentru ca plusul de umezeala sa mai dispara siplantele sa se svante in timpul, cat cercevelele sunt ridicate.Apa pentru udat trebuie sa aiba temperatura cat mai apro-piata de aceea din rasadnita. Daca apa este prea rece oincropim cu pufina apa calda. Stropitul mai abundent seface in partea de sus a rasadnitei, care se usuca mai repede,mai cu seams atunci cand e mai inclinata. Partea de jose intotdeauna mai umeda, pentruca atat picaturile de apacari se preling pe sub geamuri, cat si apa de Ia udat care sescurge pe pamant, yin la vale. Pe Tanga aceasta si umbrape care o arunca peretele rasadnitei, tine pamantul mai umed.

Nu trebuie nici odata sa asteptam ca plantele sa se ofi-kasca, spre a le uda, ci cand pamantul a inceput sa seusuce la suprafata. Semanaturile si plantele tinere se udamai putin, insa mai des si cu stropitoarea cu ciur, pe candcele mari, mai rar si mai abundent.

d) Semanaturile in sera.

0 parte din plantele anuale sunt mai pretenfioase si eletrebuiesc &emanate in rasadnite calde sau cel mai avanta-jios in sera, de oare ce supravegherea e mult mai usoara.In sera se seamana toate anualele cu seminte foarte finesi a caror desvoltare e foarte inceata numai cand sera nelipseste, vom semana la rasadnita calda. In sera se poateincepe cu semanatul de prin luna Ianuarie chiar maidevreme. Toate semanaturile se vor face foarte constiincios,adica, se vor intrebuinta vase foarte curate, ca: cutii, ghivece

si

,ci

si

www.dacoromanica.ro

17

sau altele. Fundul vasului va fi prevazut cu gauri, pentruca apa de prisos dela udat sa aiba o buna scurgere. Pesteaceste gauri se pun cioburi de ghivece, in asa fel, ca apasa se poata scurge cu multa usurinta. Ca compozitie bunade pamant se intrebuinteaza in genere un amestec de pamantde balegar bine putrezit, cu un adaus de pamant greu (ara-tura) nisipul suficient. Vase le se vor umple bine si uni-form cu pamant, lasand 1-2 cm. liber pans la suprafatalor. Semanatu1 se face cat se poate de uniform prin im-prastiere si apoi invelim semintele cu un strat foarte sub-tire de nisip fin cernut. Vase le cu semanaturi se uda custropitoarea cu ciur foarte fin, spre a nu spala semintele

numai atat, cat este nevoie de a mentine o umiditateconstants. Pans /a rasarire se tin vasele cu semanaturi umbritesi uncle se acopar chiar cu Beam. Dupa rasarire se indepar-teaza geamurile si se da lumina cu incetul se obisnuesterasadul cu aerul. Udatul depinde de temperatura serei, devremea de afara si de cresterea rasadului. Cu cat crestereaplantelor e mai inceata, cu cat vremea e mai rece si no-roasa, cu atat vom uda mai putin. La o crestere vioae, pesoare si caldura, e nevoie sa udam mai abundent si sastropim plantele pe frunze peste zi. Printr'un contact buncu aerul si lumina necesara, plantele vor fi ferite de a selungi sau a ramane plapande. Procedand astfel cu ele, vafi usor, sa le scoatem mai tarziu la rasadnita, und2 obisnuite complect cu aerul, vor fi plantate prin luna Mai lalocul destinat. Prin luna Aprilie pe timp frumos inlaturamgeamurile intai temporal, numai ziva apoi de tot, candnu mai ameninta temperaturi prea scazute, spre a fi plantelebine aclimatizate in vederea plantarii. De regula, pans laplantarea afara, toate semanaturile facute in sera se repicaodata apoi se pun la ghivece mici si la nevoie se maischimba in altele mai mari.

7

§i

§i

si

si

1i

www.dacoromanica.ro

18

e) Repicatul rasadului.

Sub aceasta denumire intelegem rarirea rasadului des,spre a-i da un spatiu mai mare, unde el se poate desvoltain voie mai departe. In west scop sccoatem cu atentie totragadul sau numai pe cel de pe locul unde e prea des, trans-plantandu-1 pe distante, ce ar prezenta spatiu suficient pansla plantarea la locul destinat.

Unele anuale au nevoie dupa o repicare, sa fie puse laghivece mici pana ce le plantam, unde dorim. Distanta derepicare intre rasaduri depinde de scopul ce-1 urmarim si dedesvoltarea inceata sau mai repede a plantei. De obiceiu,aceasta distanta variaza intre 3 si 10 cm. Pentru repicat, se

6,0

Fig. 4. Cutie pentru repicat rasadul.

prepara rasadnite, ca si pentru semanat sau se intrebuin-teaza cutii din scandura de brad. Marimea cea mai potri-vita a acestor cutii ar fi de 60 cm. lungi, pe 30 cm. late side 5-8 cm. inalte, prevazute la fund cu vre-o 3-4 gauride cel putin 2 cm. in diametru, foarte necesare pentruscurgerea apei. Repicarea in cutii este mai mult in uz insere si pentru usoara mutare a rasadului din rasadnita inrasadnita.

Prin repicare (rasadire), plantele iii inmultesc radacinile,asa ca prinderea for la plantarea la locul definitiv va fr maiusoara. Fiind puse la oarecare departare unele de altele,primesc lumina si aer mai mult, care le fortifica si le facsa ramana mai scurte si mai viguroase. Daca nu se rasa-desc, plantele se lungesc mult, cresc slabe 5i galbene. Rasa-

L.-1

www.dacoromanica.ro

19

direa la rasadnite trebueste sa fie facuta pe un timp$i caldut. Temperatura de afara va fi cu mai multe gradedeasupra lui 0 grade, pentru ca plantele tinere sa (nu,sufere, cat vor sta descoperite. Rasadnita in care se vorrepica plantele, trebue sa fie preparata cu cateva zile maiinainte, pentru a fi calda in momentul cand se va facelucrarea. Tinerile semanaturi se scot Vara pamant, insa cubagare de seams ca sa nu li se rupa radacinile. Numairadacina principals cand e prea lungs, se scurteaza, cacio predispune la ramificare $i o ferege de indoire la repicat.Cu un mic beti$or numit saditor, in forma de creion ascutitin grosime de 1-2 cm., se fac gaurile in pamant, in carese introduc in voie drept in jos, radacinile rasadului pansla ootiledoane; adica pans in primele doua frunzulite.De observat este, ca radacina principals sa nu se indoae

sa se apese pamantul in jurul plantelor tot cu saditorul,pentru ca radacinile sa is bine contact cu el. Se poate in-trebuinta degetul aratator in loc de saditor, de oare cepamantul preparat din rasadnita este foarte afanat.

Rasaditul este bine facut, cand pamantul a fost indesat inaka fel, ca radacinile plantelor sa nu ramana in goluri. Acestlucru se poate constata, cand tragem de plants, ea opunerezistenta.

Dupa rasadire plantele se stropesc $i se acopera cu cer-cevele, tinandu-le inchise, vre-o 2-3 zile pans cand auinceput sa-$i formeze radacini noui. Atunci incepem sa ledam aer, la inceput putin $i din C2 in ce mai mult.

Rasadurile din rasadnita raman de regula ad, papace s'au imputernicit bine $i a sosit timpul de plantare; celerepicate in cutii se pun in majoritatea cazurilor la ghivecemici chiar uncle specii au nevoie de a se schimba in ghi-vece mai mari.

La rasaditul in cutiile descrise mai sus Se procedeazala fel ca in rasadnita. Pamantul intrebuintat poate fi cevamai substantial, ca la semanare. Dupa ce eutia a fost corn-plect repicata, se uda usor $i apoi se pune in sera sau in

$i

linistit

si

si

si

www.dacoromanica.ro

20

rasadnita. and- la unele specii avem in vedere un at doilearepicat, it facem pe cel dintai mai des sau repicam 3-4fire la un loc, pe cari le despartim la rasaditul urmator. Prinacest procedeu se face si economic de loc in sera, intriuntimp cand e foarte pretios.1. Udatul acestor rasaduri se face cu atentie, caci de pre-ferat e o uscatura trecatoare, de cat o umiditate prea mare,care be poate fi foarte daunatoare. Cand pamantul e preauscat, rasadul se vestejeste, dar cand e prea ud, el cade,adica ii putrezesc radacinile. Din aceasta cauza pe timpnoros se uda foarte putin. Mai de preferat e sa lasamrasadul mai uscat, de cat sa-1 udam prea mult, caci plantava cauta, sa-si echilibreze situatia prin inmultirea radacinilor.

Printre rasadurile cu o erestere ineeata se va afana pa-mantul cu un betisor ascutit, spre a putea patrunde aerulsi caldura cu mai multa usurinta in el. Rasadul acesta astfeltratat va creste mult mai viguros.

Cine are timp si loc, sa-si repiee rasadul! Fiecare plantaformeaza o radacina mult mai bogata si bine ramificata,

decat ar putea-'o face la locul semanat. Cu cat rasadul vaparasi mai devreme locul unde a fost semanat, cu atat maibine pentru el.

f) Inmultirea prin buta,si.

La unele dintre plantele anuale si bisanuale se obisnuestesi inmultirea prin butasi. Sub aceasta denumire intelegem,punerea spre inradacinare a unui lastar nici prea crud,nici prea copt. Lungimea lastarului variaza intre 5-8 cm.El se fasoneaza, taindu-i frunzele de la baza de langamuguri, iar pe cele urmatoare le reducem de la o treimepana in jumatate din lungime, in cazul cand sunt prea maxi.

Vistfel lastarul preparat se repica la fel ca rasadul innisip curat, daca se poate chiar spalat, fie in ghivece, cutii,in inmultitor, in sera, sau chiar in rasadnita, preparatain acest scop. Butasii se repica la 3-4 cm. unul de altul,

iii

www.dacoromanica.ro

bagandu-i numai atat de adanc in nisip, cat au nevoie sastea drepti. Apoi se uda bine. Fie in sera sau rasadnita, eitrebuie tinuti cu aerul inchis ; adica nu vor fi pusi in contactcu aerul liber, pans ce nu s'au inradacinat, la fel cum s'a(procedat cu inradacinarea rasadului, insa cu deosebireaca inradacinarea butasilor va dura mai mult, cam intre una

Fig. 5. Un lastar fasonat si altul cu radacini (butasi).

pang 1E1 doua saptamani. In acest timp S2 va avea grijasa se mentina echilibrul intre evaporatia lastarului i absor-batia ape' din nisip ; adica, daca nisipul se va usca, butasulse vestejeste si daca e prea umed, putrezevte, caci el napoate evapora decat o anumita cantitate de apa, mai alesdaca aerul din sera sau rasadnita e deasemenea tare umed.Butasi: s( vor umbri pe soare, insa nu prea tare, spre anu opri asimilatia clorofiliana.

CEnc se observa, ca butasii au inceput sa creasca, edovada, ca s'au inradacinat. Atunci ii scoatem cu atentie,caci radacinile sunt foarte fragile si ii punem la ghivecemici ii aceeasi compozitie de pamant, cum se intrebuin-

9

A

www.dacoromanica.ro

22

teazu la rasadit. Asezam ghivecele cu butasi prinsi unulaltul intr'o rasadnita calda sau rece, dupa anotimp,

tinandu-i cu giurgiuvelele inchise cateva zile, apoi ii obis-nuin trepta: cu aerul la fel ca pe rasadul repicat.

Ir. undo cazuri, aceasta metoda de inmultire e de preferat.Cu toate acestea ea e o exceptie si se aplica numai canddorir sa avert_ o uniformitate in crestere sau in culoarea

Butasul mosteneste calitatile plantei mume si dinacest punct de vedere e pacat, ca pe aceasta cale nu se potinmulti multe plante anuale. In acest stop se aleg plantelecu calitatile dorite: le taiern tulpinele florale prin aceasta-provocam o lastarire noua, care ne va servi pentru inmultire. Udandu-le abundent si dandu-le ceva ingrasa-minte se vor obtine multi lastari vigurosi.

Cam prin luna August dispunem de suficienti lastarivigurosi destul de lungi pentru butasit.

Inainte de a face butasi, se prepara o rasadnitd' rem;adica neincalzita cu balegar, la fel ca pentru semanat,cu deosebirea, ca peste suprafata neteda a pamantului seadauga un strat de nisip curat in grosime de vre'o 3-4 cm.,pz care it netezim presam cu o scandura. Pe el tragemlinii paralele la distanta de 4-5 cm. intre ele sadimpe acestea la 3-4 cm. butasi, nu mai adanc de cat aunevoie de a sta drept in sus. Cand s'a terminat cu saditulbutasilor, se uda bine cu stropitoare cu un ciur fin si sepune peste rasadnita giurgiuvelele, care trebuie sa se asezebine pe tocul acesteia. Astfel vor sta giurgiuvelele pans cebutasii vor face radacini, and umbra usoara contra razelorsolare prea tari, presarand pe geamuri pae sau altceva. Sestropeste dupa nevoie, adica nu lasam butasii sa se venterjeasca, ci ii mentinem in stare proaspata pans la inrada-cinare, evitand insa umiditatea prea mare, care provoacaputrezirea. Dupa inradacinare se da treptat aer si luminasuficienta, inlaturand dupa un scurt timp giamurile. Candbutasii si-au format o radacina bogata se pun la ghivecemici si se tin cateva zile intr'o rasadnita inchisa. Dupd

lang,i

gi

gi

gadgi

pi

www.dacoromanica.ro

23

obisnuirea butasilor cu aerul liber, indepartam giurgiuvelelede tot, lasandu-i astfel pans toamna, insa avem grijaferim de brume. Iernarea for se face intr'o sera rece cu otemperature de +30 pane la +6° C. In tot timpul iernei,se uda foarte economic.

Pela inceputul lui Februarie putem face o noua seriede butasi, proveniti dela butasii din August. Prindereaacestora se va face in sera, in inmultitor, adica pe pa-turi calde cu nisip. Mai tarziu S2 poate face inradacinareabutasilor in rasadnite calde, la fel ca in timpul verii.

g) Cultura timpurie.

De multe on se naste cerinta, ca unor plante anuale pro-price pentru a le avea mai devreme in floare, sa le facemo cultura preparatoare, spre a le putea planta inflorite lalocul definitiv. Cultura preparatoare depinde da pretentiilespeciei si de timpul de plantare.

Pentru plantarea in primavara e nevoie, ca cultura prepa-ratoare sa se face sub Beam, in sera sau rasadnita; iarpentru plantarea de vara semanatul se poate face in rasad-nita rece sau pe brazde afara.

Cultura acelor anuale, pe cari voim sa le avem in Hoarepe la jumatatea lui Mai, se face la ghivece inmultirea forse incepe pe la inceputul lui Februarie. Cand rasadul edestul de mare se pune la ghivece mici. In majoritatea ca-zurilor se simte nevoia de a le schimba in ghivece mai marl,cam cu 3-4 saptamani inainte de a fi plantate la loculdestinat. Schimbatul e necesar atunci, cand radacinile planteiajunse la marginea ghiveciului au inceput sa se pasleze,adica formeaza o tesatura alba deasa. Pentru a .putea :on-trola starea radacinilor, scoatem ghiveciul. Intoarcem plantacu ghiveciul in sus, ciocanim marginea acestuia de toculrasadnitei planta va esi usor din ghiveciu. Dupe controlse pune planta iar in ghiveciu, la locul de unde a fast

sa--i_

si

si

www.dacoromanica.ro

24

scoasa. Paslirea tare a radacinilor provoaca o stagnare incresterea plantei.

Pentru o desvoltare viguroasa a plantei se mai intre-buinteaza in dozaj2 slabe odata pe saptamana ingrasamintelichide, atat natural, cat si chimic. Ficestea accelereaza maltcresterea plantelor si le mentin sanatoase.

Cultura preparatoare a plantelor in ghivece e un procedeusill si-1 intrebuintam mai mult la anualele, cari nu iii tindestul de bine pamantul pe radacini la transplantat. E multmai avantajos, daca cresterea plantelor pans la plantareala locul definitiv se poate face direct in pamantul rasadnitei,caci aceasta e mult mai simpla si mai ieftina.

3. Plantarea anualelor la locul definitiv §iintretinerea tor.

a) Prepararea terenulai.

Locul de plantare destinat anualelor, trebuie sa fie Iucratcu ingrijire pamantul sa contina substantele hranitoarenecesare desvoltarii lor. In genere, anualele nu sunt plantepretentioase, dar col putin sa indeplinim in masura Iargaconditiunile de mai sus. Un pamant de grading normal emai mult cad suficient, caci sub denumirea aceasta inteiegemun sol hranitor, care in fiecare an primeste o cantitatede ingrasamant sub forma de qunoiu de grajd putin des-compus, ca compensatie justa in schimbui color extrase decatre plante.

Toamna tarziu, dupa ce vegetatia s'a incheiat, curatimterenul de resturile de plante incepem cu raspandirea bale-garului sau daca ne sta la dispozitie, un compost substantial.Intrebuintarea gunoiului de grajd in stare proaspata nuse recomanda. E foarte favorabil, a se da pamantuluinecalcaros la fiecare 3 ani o mica cantitate de var in formade praf. Saparea adanca a pamantului se face de regulatoamna si iarna numai cand acesta nu e inghetat. Cu aceasta

si

si

www.dacoromanica.ro

25

ocazie ingra$amintele impra$tiate deasupra parnantului caddedesubt $i totdeodata avem grija sa indepartam buruienilevivace, mai ales pirul. Sapatul se face mare, adica pamantulramane cum a cazut din cazma fara a se grebla, spre ase aerisi bine $i degera adanc. Pamantul astfel tratatpe langa adaugarea ingrasamintelor necesare, se imbrinata-te$te fizicege intr'un mod ideal, de oare ce primavara seprezinta atat de maruntit, incat pare cernut.

Compostul $i balegarul putred insa se impra$tie iarna,spre a fi bagat printr'o sapare u$oara in pamant prima-vara. Inainte de a incepe plantarea anualelor pe razoare,se saps pamantul u$or sau se grebleaza energic, nivelandu-Itotdeodata.

b) Plantarea.

Data plantarii depinde de regula de vreme, caci cea maimare parte din plantele crescute la rasadnita sunt foartesensibile la racirea brusca a atmosferei $i mai ales labruma. Cu toate Ca uncle anuale suporta bine raceala $ichiar brumele usoare, se recomanda, a nu se incepe preydevrerne cu plantarea Ia locul definitiv. In regiunea de $esse poate incepe cu plantarea pe la jumatatea lui Aprilie,daca vremea e 'favorabila ; iar in regiunea de deal cam pe lajumatatea lunei Mai. In pozitii adapostite, expuse Ia soare,putem planta mai devreme, ca in cele neadapostite, reci sauin pamanturi grele. Dupa ce pamantul s'a desghetat corn-plect, s'a svantat bine $i a fost *runs de caldura solara,atunci abia ineepem cu plantarea anualelor. Plantele bisanualese planteaza la local definitiv toamna sau primavara devreme,de oare ce temperaturile scazute nu le fac nici un rau.

Toate plantele anuale, ce urmeaza sa fie plantate lalocul definitiv pe razoare, trebuiesc sa fie scurte i vigu-roase, in nici un caz slab2 $i lungi sau neaclimatizate su-ficient.

Cu o zi inainte de plantare se uda rasadul patrunzator,

www.dacoromanica.ro

26

spre arsi putea tine cat de mult pamant pe radacini. Prinwest procedeu avem mai multa garantie de prinderea rasa-dului 5i de cregerea lui voioasa mai departe. E Teooman-dabil, de a beneficia de o vreme favorabila plantarii, tidiedde o zi calda noroasa. Altfel suntem nevoiti a alege oreletarzii dupa masa, ferindu-ne de soarele prea tare 5i mai alesde vanturile uscate.

Plantarea pe razioare se face cat se poate de regulat 5i de

Fig. 6. Plantarea si udarea rasadului.

ingrijit, menajand totdeodata radacinile rasadului. Canti-tatea de rasad scoasa din rasadnita nu trebue5te sa fie preamare, spre a nu trece un timp prea indelungat pans laplantarea lui. Daca pamantul e bine lucrat, se prefersplantarea rasadului cu mana in locul lingurii plantatoaresau a saditorului. Pamantul in jurul plantei se apasa binecu mana, lasand o mica adancitura in jurul ei. Aceasta pal-nioara serve5te la strangerea apei necesare plantei la udat.De obioei se uda cu teava stropitoarei, umpland adancitura

www.dacoromanica.ro

27

din jurul plantei cu apa, dupa ce aceasta a disparut, setrage pamant uscat peste locul udat, ceea ce are ca rezultatmentinerea mai indelungata a umezelei.

La orice plantare se are in vedere pierderi si de aceease pastreaza pentru inlocuire o anumita cantitate de rasad.In ronturi nu e permis sa se vada goluri. Distanta de plan-tare trebuie sa fie asa calculate, ca Ia complecta inflorire aplantelor, sa pars rontul ca o singura bucata.

Planta trebuie sa alba spatiul suficient pentru complectaei desvoltare, caci altfel creste in sus din cauza inghesueleisau neputandu-se evapora apa sub ea, putrezeste. 0 plan-tare ceva mai departata e mult mai recomandabila, decat unaprea deasa. Despre distanta de plantare se va scrie lafiecare specie in parte.

c) Intretinerea.

Intretinerea mai departe a plantelor anuale e foarteusoard si simpla. Ea se margineste la udarea necesara,prasit, plivit de buruieni si la uncle specii ajutarea cu in-grasaminte lichide. Udatul anualelor nu se face prea des,insa patrunzator, adica nu se va stropi pamantul putin padeasupra, cum de obiceiu se face, ci in asa fel, ca parteade sus fosta uscata, sa S2 patrunda de apa pans la parteade jos Inca umeda.

0 lucrare principals la intretinerea anualelor e prasitul,adica spargerea coajei pamantului si afanarea lui, care a lostbatatorit de ploi si udat. Prin faramarea coajei pamantuluise inlesneste patrunderea agentilor atmosferici Ia rada-cinile plantelor, ceea ce e de mare importanta in viata lor.Prasitul, mai ales in pamanturile grele, e de mare folosplantelor, caci intrerupand capilaritatea lui prin sfaramareasuprafetci, iii mantine umiditatea un timp mult mai inde-lungat. Afars de aceasta, totdeodata distrugem buruianul.Aceasta lucrare se face de atatea on in timpul verii, de

§i

www.dacoromanica.ro

28

cate on pamantul a format coaja tare sau buruianul devineamenintator.

In ce priveste buruianul, el trebuie smuts sau prasit latimp, caci el rapeste din hrana plantelor cultivate, le inabuse,le transmite insecte vatamatoare si chiar boli crgptogamice.

Uncle specii au nevoie de a fi ciupite, adica them putindin varful tor, spre a se ramifica. Prin acest procedeuplanta ramificata va aduce mai multe flori deodata, avandastfel o infatisare mai frumoasa.

Relatiunile dintre planta si floare sunt deosebite, caci pecand uncle infloresc °data abundent si mor, altele inflo-resc treptat si uncle neintrerupt pans aproape de bruma.La categoria celor dintai nu se poate face nimic, sau foarteputin, spre a reactiona la o a doua inflorire; pe cat timpla cele cu o inflorire treptata, nu se obtine prin tundereaflorilor trecute numai o noua inflorire bogata, ci si dedurata mutt mai lunga.

d) IngreiAmintele.

Ca mijloc de desvoltare perfecta, mai ales la plantelecare au -nevoie de un pamant substantial, intrebuintam in-grasaminte sub forma lichida, mai rare on solids. 0 regulagenerala, in ce priveste intrebuintarea ingrasamintelor lichidesau solide la plantele anuale in timpul vegetatiei, nu se poatestabili, caci pretentiile diferitelor specii sunt variate. Plante lecu o crestere inceata nu au nevoie de multe materii hrani-toare, ca cele cu cresterea viguroasa. Ace lea cu o crestereviguroasa, a caror inaltime poate atinge mai multi metriintr'un an, au nevoie de, a fi ajutate cu ingrasaminte lichide,cand avem intentia de a obtine plante frumoase si binedesvoltate.

Stiut este, ca ingrasamintele azotoase se intrebuinteazapentru desvoltarea frunzelor, formarea mugurilor, cu uncuvant la cresterea voioasa si sanatoasa a plantei, pe candcele fosfatice pentru o inflorire bogata, coloritul mai intensiv

www.dacoromanica.ro

29

al florilor si la formarea semintelor; iar cele potasice pentruconstruirea tesutului lemnos, ce d'a plantei o tinuta buna.Plantele din familia Leguminosae nu au nevoie de ingra-saminte azotoasa, de oare ce prin intrebuintarea for crescfoarte viguros, desvoltand multe frunze mari, in daunainfloririi.

Ingrasamintele sunt de provenienta naturals chimica.Toate se intrebuinteaza foarte diluate cu apa si mai putinin stare solids, imprastiate foarte subtire printre plantebagate printr'o prasila in pamant, unde se dizoIva prinumezeala astfel plantele beneficiaza de ele..

Printre ingrasamintele naturale cele mai intrebuintatesunt: urina de grajd, balega de vite cornute, gunoiul depas'ari, mai ales cel de porumbei, faina de oase, fauna decoarne si sangele de vite. Din cauza, ca majoritatea acestoringrasaminte raspandesc un miros neplacut, se evita intre-buintarea for si sunt inlocuite cu cele chimice. Acestea fiindfoarte concentrate, curate si fara miros, se intrebuinteazain dozaje foarte slabe de 1-4 Brame la litru de apa astfelrevin destul de ieftine.

Ele se pot intrebuinta separat, ca ingrasaminte azotoase,ca: Salpetru de Chili ce contine 121/20/0 azot, Floranid cu400/0 azot; ca fosfatice: superfosfatul ce contine 200/0 fos-for, dublu superfosfat cu 400/0 fosfor; iar ca potasice: sarede kali de 400 /o. In comert se mai gasesc ingrasaminte corn-puse din dou'd din grupele de mai sus si asa zisele ingrasa-minte complecte, cari contin anumite procente de azot, fosforsi potasa.

Ingrasamintele complecte se °feed sub diferite denumiri,avand fiecare instructiuni de intrebuintare continutul in-grasamintelor solubile in procente. La not se gaseste la ma-gazinul de seminterie Flora", str. Carol I No. 19, Flo-ranid" ce contine 400/0' azot Nitrofoska" e un ingra-s6mant complect foarte bun, pentru intrebuintarea aproapein majoritatea cazurilor.

Ingrasamintele chimice se intrebuinteaza cel mai rational

si

si

si

$i

si

$i

si

www.dacoromanica.ro

30

dizolvate in apa. Se obisnuestej a se uda cu solutiuni de 1-4grame de ingrasamant chimic la 1 litru apa. Mai concentratesunt vatamatoare pentru unele specii. Spre a preintampinao greseala in aceasta directie e cel mai prudent a udaplantele cu o solutie slabs de 1 gr. la 1 litru de apa.Cu solutiuni asa de slabe se pot uda plantele aproapezilnic, mai ales pe cele din ghivece, pe cand cu mai con-centrate de 3-4 gr., numai odata sau de doua on pesaptamana.

Udatul plantelor din ronturi sau brazde cu ingrasamintese face pe timp noros sau daca nu se poate, atunci numaiseara, evitand timpul calduros cu soare. Dupa ce s'a datingrasamantul, se stropesc bine plantele cu apa curata, sprea spala partile atinse cu solutie.

Daca bagam ingrasamantul in forma de pulbere prinprasila in pamant, intrebuintam cel mutt 50 grame cu con-tinut complect pe 1 metru patrat in soluri neingrasate. Dupaimprastierea uniforms a ingrasamantului se uda patrun-zator, daca nu e speranta de vr'o ploae apropiata.

111. INSTALATII SI UNELTE.

1. Rasadnita.

Rasadnita este un fel de cutie fara fund acoperita cugiurgiuvele (ferestre) mobile. Aceasta cutie se numeste tocsau rams si spatiul interior serveste la adapostirea plantelorpe timp friguros. Ele sunt confectionate de obiceiu din scan-dura de brad, insa cele mai de preferat sunt din lemn depin (kiefer), caci acesta e foarte rasinos si rezista mult maibine la umezeala. Grosimea obisnuita a scandurilor intre-buintate la tocuri e de 3-4 cm., latimea intre 25-30 cm.,iar lungimea for depinde de latimea i numarul giurgiuvelelor.De obiceiu si practic fiind, se fac tocurile pentru 4 giurgiu-vele. Giurgiuvelele mai usor de manuit sunt cele de 1.50 m.lungi 5i 1 m. late. Daca pastram numarul de 4 giurgiuvele

www.dacoromanica.ro

31

cu dimensiunile de mai sus pentru formarea unui toc, atunciacesta va fi de 4 m. lung §i 1.50 m. lat. (Fig. 7). El se cons-truete in modul urmator : pentru partea de sus a tocului se iso scandura de 30 cm. lata, iar la cea de jos de 25 cm., unin-du-le la ambele capete. cu cate o scandura de 1.50 m. lun-gime. Dupa ce s'a incheiat tocul, acesta se mai prevede lapartea de deasupra cu trei stinghii groase de 4/6 cm.; iarlungi cat latimea tocului. Acestea se bat Ia nivel cu mar-ginea tocului, acolo unde unesc doua giur9iuvele, in wfel, ca fiecare acopere jumatate din latimea de 6 cm.

771/1/ Pr/d WtflINA WIMP iq- ,

.// if

._-_- ----7-_

__,-_-_-

---

- --.i ..-..4;..4.-;.. 1* ...0.,.......'.7,-.. ."...."

-.-_-----Z'

Fig. 7. Rasadnita pentru 4 gergeveie,

Cu§acii aceOia servesc de reazem giurgiuvelelor, aerul recede afara nu poate patrunde uFor printre ele §i apa de ploaieeste oondusa spre partea de jos a rasadnitei. Cu cat cultu,-rile se incep mai in iarna, cu atat mai multa grija se vaavea la incheerea tocurilor.

Giurgiuvelele se confectioneaza de obiceiu tot din brad,insa foarte avantajos e sa le construim din lemn de pin,care are o durata indoita ca bradul. Rama giurgiuvelei se facedin cu§aci de 4/6 cm., pe cand cele 3 §prosuri din inte-riorul ei, cari servesc Ia sustinerea celor 4 randuri de gia-muri, sa alba o grosime de 4/4 cm.

E foarte practic a se prevede giurgevelele sus jos

sesa

si

-

www.dacoromanica.ro

32

cu manere de fier. Partite laterale si cea de sus sunt pre-vazute cu un falt spre interior, (profil 1), iar cea dejos, fara numai de 3 cm. grosime, (profit 2), ca mar-ginea falturilor a celorlalte sprosuri sa fie la nivel cu su-prafata ei si giamurile sa se petreaca in voie vr'o 2 cm.,ca apa din ploi sa nu poata patrunde in rasadnita. Cele 3sprosuri puce in cepuri la distante egale in lungimea rameisunt faltuite pe ambele parti (profil 3).

Spre a asigura giurgiuvelelor o durabilitate mai inde-lungata, se vopsesc intai cu o vopsea preparata din pa-mantel (Ocker) cu ulei de in fiert dupa vr'o 2 saptamani,cand s'au uscat bine, se mai vopsesc odata cu alb din

J

.2 1) 3.

r A

Fig. 8. Profile de lemn fasonat ce serveste la facerea giurgiuvelelor.

zinkweiss, spre a fi mai luminoase. Cand s'a uscat 5i adoua vopsea bine, se pun giamurile.

In comert se gasesc giamuri subtiri, asa zise simple 5iceva mai groase, semiduble de dimensiuni mici, foarte pro-prii pentru acest scop, cad acestea aproape sau chiar sepotrivesc in spatiul dintre sprosuri. Latimea geamului delaun spros la altul trebuie sa aiba un joc de 1/2 cm., caci lemnulla umezeala se umfla giamul poate plesni din aceastacauza. Lungimea giamurilor sa nu depaseasca de 30-35 cm.si trecerea unui giam peste c2lalalt, sa nu fie mai mica de2 cm. si mai mare d2 3 cm. S2 bate cate o tinta de 11/2 cm.lungime deasupra giamului si una inaintea lui, pe cel dededesubt, ce serveste ca opritoare, spre a nu aluneca in jos.

E foarte recomandabil, ca fiecare sa-si prepare childsingur din praf de creta framantat bine cu ulei izegetal, caciin comert de multe on se gaseste Talsificat, Hind preparatcu ulei mineral, in loc de cel vegetal. Chitul falsificat,

1i

ai

1i

www.dacoromanica.ro

33

dupa ce a degerat, se faramiteazd primavara $i cade totjos. Se obisnueste, ca dupa ce s'au prins geamurile cutinte, sa se puns chitul deasupra lor; dar mult mai practici durabil e, a se ample faltul cu chit si apoi sa se apesg

giamurile in el, pans s'au a$ezat bine, se prinde cu tintesi daca voim mai chituim deasupra giamurilor, Ins ne-voie nu este. Chitul apasat afara din fait se strange si seintrebuinteaza din nou. Prin procedeul de mai sus chitultine aproape papa putrezeste giurgiuveaua, iar giamul selipeste perfect de lemn si nu lass sa treaca apa in inte-riorul rasadnitei.

Fig. 9. Rgsadnita rece pus pe groapg.

Rasadnita ar fi cea mai simply $i ieftind instalatie decultura, pe care si-ar putea-o face orice amator si iubitorde plante. Aci el poate sa-si inmulteasca plantele, cu ceamai mare usurinta, atat prin seminte, cat si prin butasi.

Rasadnitele se intrebuinteaza dupa impreujrari i nevoi,reci sau calde. Cele red se pun direct pe pamant sau dea-supra unei gropi de forma tocului, cum se poate vedea infig. 9; iar Ia rasadnitele calde se intrebuinteaza materialecare fermenteaza $i astfel produc caldura. In cazul acesta,cel mai Ia indemana si mai bun ar fi balegarul de cal

3

si

www.dacoromanica.ro

34

amestecat cu pae, de curand iesit din grajd. In intreprinderimarl se incepe din toamna caratul balegarului pe local des -tinat, pentru facerea rasadnitelor;. insa.cpentru scopuri micise aduce atunci, cand avem nevoie. Natural, ca balegarulproaspat e mult superior celui adus din toamna, cu privirela puterea lui de incalzire si necesifa amestecarea ldr lafacerea rasadnitelor.

Cam pe la inceputul lunei Februarie incepem cu prega-tirea rasadnitelor calde si in acest scop asezam balegarul informa de pat, lat de 2.50 m. si inalt de vr'o 0,80 m.; iarlungimea depinde de numarul tocurilor, ce asezam intr'un sir.

Fig. 10. Profilul unei rAsadnite calde prin Februarie.

Grosimea balegarului variaza dupa anotimp, adica dacafacem rasadnita mai tarziu, de pilda pe la inceputul luiMartie va fi de vr'o 50 cm. si spre sfarsitul lunei e sufi-dent o grosime de 30 cm.

La facerea patului din balegar procedam astfel: dacaavem balegar vechiu, it amestecam cu cel proaspat sau ase-zarn cu furca un strat de vr'o 20 cm. grosime balegarproaspat, peste cel vechiu de aceeasi grosime, pe urma iarproaspat si asa mai departe pans am obtinut grosimea ne-cesara. E foarte recomandabil, ca fiecare strat in parte saSc batatoreasca cu picioarele, spre a se aseza bine si tot-deodata sa putem vedea, uncle mai e nevoie sa adaugam. Ba-legarul din aceste paturi trebuie asezat, cat se poate deuniform si bine calcat, formand o suprafata cat de nateda,

www.dacoromanica.ro

35

ca tocurile puse pe el, sa nu se deplaseze. Dupa ce s'auasezat tocurile pe patul de balegar, se pune in jurul foro prispa de balegar bine calcat, asa cum se poate vedeain schita.

La facerea paturilor calde si asezarea tocurilor trebuielucrat repede, mai ales pe timp geros, spre a evita, catse poate racirea balegarului. In acelasi scop, dupa ce s'aupus giurgiuvelele pe tocuri, se pun peste ele rogojini sauobloane. Dupa vr'o 2-3 zile balegarul incepe sa se in-cinga, producand aburi. Acesti aburi trebuiesc lasati sa iasadin rasadnita, tinand giurgiuvelele putin ridicate in timpulzilei. Dupa un interval de 4-5 zile, aburul incepe sa seimputineze atunci putem pune in rasadnita pamantulprgparat pentru semanaturi. Acest pamant preparat dintoamna si pastrat ad; ostit pans la intrebuintare, se corn-pune de regula din o parte pamant rezultat din putrezireacomplecta a balegarului, ce a servit la facerea rasadnitelor,o parte pamant greu (de aratura) si o parte nisip curat.Din cauza ca micile plante deabia rasarite nu au nevoie dehrana prea multa, este mai rational, ca pamantul sa fie maisarac, decat prea substantial.

Pentru semanaturi e suficient un strat de pamant ingrosime de 15 cm.; iar pentru repicat rasaduri in el se vapune vr'o 20 cm. Pamantul pus in rasadnita se va nivelabine cu o grebla, in asa fel, ca suprafata lui sa fie netedasi sa nu alba nici o inclinatie. Terminand cu aceasta lu-crare si cand pamantul s'a incalzit, se poate incepe cusernanarea sau repicarea rasadurilor inaintate.

Afar' de rasadnitele calde, se intrebuinteaza pentru uncleculturi rasadnite red, adica fara nici o incalzire artificiala.In vedereE: aceasta suprafata pamantului ce va fi ocupatade rasadnita, se va sapa si se va ingrasa la nevoie, dupa.,pretentiile plantelor ce se vor cultiva in ea. Spre siguranta,se pune o prispa de balegar proaspat in jurul rasadnitei,spre a feri plantele de ternperaturi prea variate, mai alesde raceala din timpul noptii.

si

www.dacoromanica.ro

36

Toate rasadnitele, mai ales cele calde, se invelesc intimpul noptii cu rogojini sau obloane, protejand prin aceastaplantele plapande de sub geamuri contra racelii. Pe limpcalduros 5i mai ales cu soare, se va da aer mai mutt saumai putin, dupa pretentiile plantelor. and soarele e preatare, se vor umbri giamurile cu ostrete (un fel de rogojinirare, facthe din trestie), sau presarand pe ele pae dinprispele rasadnitilor, on stropindu-le cu noroi, ceeace nueste insa bine pe timp variabil.

Locul cel mai prielnic destinat rasadnitelor, e cel tent devanturi reci 5i bine expus soarelui. In cazul cand nu dis-punem de adaposturi naturale, construim in mod provizoriuun adapost spre crivat, un fel de gard Malt din trestie,rogojini sau scanduri. and vremea s'a incalzit bine, seinlaturE aceste adaposturi. A5ezarea randurilor de rasad-nite cea mai favorabila e dela miaza-zi spre miaza-noapte.

2. Sere.

A oestea sunt localuri cu pereti construiti din beton,chramida sau din scanduri, invelite cu giamuri cu o sin-gura sau doua inclinatii, in forma de ooarna 5i incalzit2 cucaiorifer sau in mod rudimentar cu canal. Mobilierul inte-rior al serei ii formeaza parapetele 5i politele, pe cari sepun, ghivecele cu plante sau cutiile cu semanaturi. Pentru apaneoesara udatului se afla M sera un bazin sau un butoiu,pentru aflarea temperaturei un termometru pentru aeri-sirea ei ferestre mobile.

Sisteme de sera sunt foarte multe, mai ales pentru culturispeciale, incat descrierea for near cere foarte mult spatiu

nici nu sunt absolut necesare pentru cultura planteloranuale 5i bisanuale. Natural, daca ne sta la dispozitie oastfel de instalatie, este ideala pentru culturile timpurii,caci putem face unele semanaturi mult mai devreme in sera,ca in rasadnita, ceea ce e un mare avantaj, in ceeace pri-ev5te desvoltarea plantei 5i mai ales a infloririi ei. Un

si

si

www.dacoromanica.ro

37

amator insa, daca va lucra in mod inteligent cu rasadnitele,va putea obtine aproape aceleasi rezultate, ca si in sera.

Fig. 11. Interior de sera cu 2 inclinatii.

3. Unelte.

In cultura florilor anuale si bisanuale avem nevoie, pen -tru executarea diferitelor lucrari de: cazma, lopata, grebla,furca, lingura plantatoare, plantator sau saditor, sapaliga§i stropitoare. Mai sunt si alte unelte, de care insa un amatorse poate dispensa usor.

Casmaua sau harIetuI de calitate buns are partea lucra-www.dacoromanica.ro

38

toare de otel, ce poate avea diferite forme: dreapta, ascutitasau rotunjita. Cele cu partea de jos ascutita se intrebuin-

Fig. 12. Casmaua

teaza cu mult succes in pamanturi grele, argiloase; iar cele-lalte in pamanturi usoare. Coada cazmalei trebuie sa fie dinesenta de lemn tare, ca de pilda salcamul. Ea va fi dreaptasi neteda, daca se poate strunjita, spre a nu face bataila maini si se va termina rotund, in forma de bila sau cuun mic numar. Se recomanda sa se ba.De coada adanc incazma, spre a o proteja contra frangerii. lioeasta uneltaserveste la saparea pamantului, maruntirea si nivelarea lui.

Fig. 13. Lopata.

Lopata se aseamana mult cu cazmaua, e ceva mai lataputin adusa in sus. Ea e de ordinar din fier, avand parteade jos rotunjita sau dreapta cu marginile ridicate. Coadase face din aceeasi esenta de lemn ca si la casma, nu einsa dreapta, ci putin curbata.

Ea serveste la diferite lucrari, ca: nivelarea, amestecarea,darea pamantului prin ciur si altele.

Fig. 14. GreblaPartea lucratoare a greblei sunt dintii, iar cea condu-

\;",:1;,\)))i

www.dacoromanica.ro

39

catoare, sustinatonred acestora si coada.- Cele mai l'ezisfentegreble sunt cele de otel si se confectioneaza cu 8 pans la 16dinti drepti sau curbati. De preferat sunt cele cu 12 dinti,de oare ce se pot intrebuinta la on ce lucrare si nu suntprea grele la manuit. Cele mai bune cozi sunt lungi pansin 2 m., din lemn de frasin strunjit.

Aceasta unelta se intrebuinteaza la nivelarea solului, lafacerea straturilor si allele.

Fig. 15. Furca

Furca are ca parte lucratoare 3-4 dinti lungi putinzdusi. Cele mai practice si rezistente sunt cu 4 dinti deotel. Coada ei se face din acelasi lemn si de aceeasi forma,ca la lopata.

Ea se intrebuinteaza la asezarea balegarului in paturilecalde si la alte lucrari.

Partea lucratoare a lingurii plantatoare e din metal de

Fig. 16. Lingura plantatoare.

forma unei linguri lunguete cu marginile aduse; iar ceaconducatoare, un mailer scurt de lemn.

Ea serveste la plantarea in straturi a plantelor scoasedin ghivece allele.

Plantatorul sau saditorul e un fel de tams scurt si grosde vr'o 5-6 .cm. EI poate fi in intregime din lemn saupartea lucratoare ascutita imbracata in metal; iar cea con-ducatoare terminate rotund sau cu un mic umar.

Aceasta mica unelta serveste la plantatul rasadului.

si

si

www.dacoromanica.ro

40

Sapaliga este un fel de saps de dimensiune mica si deforma variata. Ea e confectionata din otel si se gasesc in

Fig. 17.Plantatorul sau sAditorul.

comert cu un singur taiusi drept in diferite marimi sau cuunul drept si eel opus ascutit sau bifurcat.

Aeeasta unelta de diferite forme si marimi se intrebuin-teaza in tot timpul verii Ia prasit.

Fig. 18. SApal'ga.

Stropitoarea e un fel de donita, prevazuta cu o teava,ce porneste oblic dela marginea de jos a vasului. Lungimeatevii trebuie sa treaca peste inaltimea donitei capul ei seprevede cu un ciur, spre a imprastia apa in forma deploaie. Gaurile ciururilor sunt de diferite marimi si desimi,fiecare pentru anumit stop. Afars de acestea, donita maie inzestrata cu un maner, ce poate avea diferite forme, sprea inlesni cat se poate de mult manuirea ei in timpul uda-tului. Forma si marimea stropitoarelor e foarte variata sidepinde mutt de intrebuintarea for. Cele pentru udat ingrading si Ia rasadnite au de ordinar o capacitate de 8=12litri; iar cele intrebuintate in sera si Ia semanaturi, sunt

st

www.dacoromanica.ro

4

de 2-5 litri. Stropitoarele de calitate buns sunt confec-

Fig. 19. Stopitoarea.

-tionate din tabla groasa zincata; iar ciururile for din tablade alama.

IV. INTREBUINTAREA PLANTELOR

1. Ca flori aide.

Jocul nesfarsit de colori al florilor anuale si chiar alebisanualelor ne atrage, ne dispune si astfel se nage do-rinta de a le avea cat mai aproape in jurul nostru si deaceea le taem florile, pentru a impodobi interiorul locuin-telor noastre. La unele specii, pe langa farmecul colorilorse mai asociaza si un miros suav, ce ne face si mai multa le dori. Desi florile unor specii nu au o durata lungs,in ce priveste conservarea Ion in stare taiata, totusi avemallele de o durabilitate neintrecuta, de pilda: gura leuluimixandrele iii terming in vase cu apa inflorirea treptata abobocilor. De frumusetea acestor flori Mete ne putem bu-cura de multe ori, mai mult de o saptamana. Ca flori

§i

www.dacoromanica.ro

42

taete conteaza mai mult, cele cu coada lungs sau cu tul-pinele florale inalte cu o tinuta dreapta. Asa dar, inprimul rand se va avea in vedere in scopul urmarit, spe-dile 5i varietatile de talie mijlocie 5i mai ales inalta.

Deasemenea 5i coloarea decide de multe ori, caci celedeschise 5i curate sunt cele mai preferate. Albul e cautat laanumite ocazii, pe cat timp colorile inchise cele vii suntmult dorite in timpul verii. In ceeace privege partea insem-nata de a se prefera intr'un an anumite colori, revine modei,a5a ca specialistul, ce se ocupa cu cultura anualelor pentruflori taete, trebuie sa fie perfect initiat in aceasta directie.El trebuie sa caute, sa iasa din comun, aducand totdeodataceva nou, caci altfel se va nage o supraproductie preturilevon fi derizorii. Mai trebuie sa cultive plantele in a5a fel,ca ele sa vina in floare in timpul, cand el s000tege lipsafor pe piata. Aniatorul cultiva ce-i place, caci la el con-teaza foarte mult gustul sau propriu.

Plante anuale bisanuale pentru flori taete pu se cul-tiva numai pentru sezonul de vara 5i toamna, ci chiar pansin iarna. Pentru cea mai rentabila cultura pentruflori taete e cea mai tarziu posibila 5i mai ales, cand cheI-tuelile de incalzire ale serelor sunt Inca foarte reduse.

Cultura plantelor pentru flori taete in timpul verii 5itoamnei e simpla uwara, pe cand cea care ne procuraflorile necesare in timpul iernei e mult mai Brea, caci elepretind o deosebita prioeputa ingrivjire in sera. Ale-gerea speciilor varietatilor pentru acest scup este foarterestransa, cad experientele in aceasta directie sunt Incaprea putine. Ca sortimentul acestor plante e a5a de sarac,vina principals ar fi, ca numai putine specii infloresc vo-ioase 5i bine colorate in acest anotimp lipsit de lumina sufi-cienta atat de necesara desvoltarii lor. Deci, succesuldepinde foarte mult de o puternica influents a luminei so-bare 5i de aceea rezultatele sunt atat de deosebite an de an.Cu cat toamna va fi mai .uscata cu soare, deci mai cal-duroasa, Cu atat va fi mai favorabila plantelor, cari suntdestinate unei culturi tarzii in iarna.

$i

$i

$i

$i

ai

ai

sperialiati,

gi

ai

gi

www.dacoromanica.ro

43

De fortat nu poate fi vorba la nici una din planteleanuale, caci toate nu pretind de cat o caldura putin tem-perate. Pe aceste plante trebuie sa le privim ca intarziatesau venite de timpuriu in Hoare provocate pe o cale catmai apropiata de cea in aer Tiber, au nevoie de o desvoltareinceata.

2. Ca plante de ghivece.

Un insemnat numar de anuale bisanuale din care seintrebuinteaza la plantarea straturilor, sunt admirabile plantepentru ghivece. Alegerea for trebuie facuta cu pricepere siatunci vom avea plante anuale inflorite in ghivece, aproapein orice timp al anului. Majoritatea se acomodeaza foarteusor in aceasta stare impusa 5i numai putine dintre anualesunt pretentioase, cerand o ingrijire mai atenta. 0 calitatede netagaduit 5i foarte avantagioasa, este durata desvol-tarii for relatif foarte scurta pang la o inflorire bogata.

In cultura la ghivece vom distinge doua grupe de anualei anume: plante crescute de mici in ghivece si acelea care

au fost cultivate in rasadnita sau pe brazde afara, scoasede aci puse in ghivece, cand sunt imbobocite sau chiaraproape inflorite. Aceasta deosebire de tratament este Impusde felul -de organizare al radacinilor. Plante le, ale carorradacini pivotante desvolta numai putine radacini laterale,trebuiesc cultivate dela inceput in ghivece, caci !ele nu suntin stare sa-si tins pamant pe radacini, dace ar fi culti-vate la brazde apoi scoase, spre a fi puse in ghivece.Altfel se prezinta acelea, care desvolta o bogata ramificatiede radacini. Ele tin perfect pamantul pe radacini, candsunt scoase, din brazde 5i puse in ghivece, fare ca sa beprovoace nici cea mai mica perturbare in crestere. Des-voltarea paltitelor in rasadnita sau la brazde este multmaifavorabila, cultura mai usoard in acela5 timp mai ieftina.

La culture anualelor directs in ghivece, ale gem fasadulcel mai viguros, spre a ne asigura dela inceput un SUCC2S

si

si

si

ci

cci

www.dacoromanica.ro

44

deplin. D2 regula cultivam numai o singura plants intr'unghiveciu. In majoritatea cazurilor intrebuintam un amestecde pamant, compus din pamant rezultat din balegarul derasadnita bine putrezit, compost 5i o mica parte de nisip.Cand ne lipseste compostul, it inlocuim cu pamant greu(pamant de aratura, daca se poate degerat), majorand cevapamantul din rasadnita. Proportia obisnuita este de 2 partipamant de rasadnita, 1 parte pamant greu 5i 1/2 partenisip. Plante le puse la ghivece, ca scopul de a fi cultivatemai departe in acestea, se trateaza la fel, ca si rasadulpus la ghivece pentru plantarea lui ulterioara la brazde,cu deosebirea, Ca Se va tine cont la timp de necesitateaschimbarei for in ghivece potrivit de mari. Spre indepli-nirea mai naturals a conditiunilor de crestere a plantelorin ghivece, Ie plantam cu acestea cu tot la brazde, dandu-leaci distanta suficienta desvoltarii lor.. Pe timp calduros seva uda abundant si se va stropi peste zi. Plante le bine in-radacinate si cu o crestere viguroasa au nevoie, sa fie udataregulat cu ingrasamant lichid.

Cultura celeilalte grupe de plante anuale este mult maiusoara Ace le plante, cari voim sa ne infloreasca in prima-vara, le plantam rasadul viguros inteo rasadnita tem-perate 5i la anumite specii chiar intr'una rece. Atatcat vremea nu ne ingaduie a le creste in aer liber, va ra-mane giamurile peste plante, insa vom aerisi din belsug,de cate on va fi posibil. Cand perioolul brumei a trecut,se vor inlatura definitiv giamurile.

Cele, cari voim sa ne vine mai tarziu in Hoare, setrateaza ca rasadul obisnuit, dandu-le la brazde spatiurnecesar, spre a se putea desvolta regulat 5i astfel sa capeteo forma frumoasa. Intretinerea for e la fel, ca a celor, ceraman definitiv pe straturi. Cand plantele s'au desvoltat binesi de regula bobocii s'au colorat, se scot cu bagare de seams,menajand cat se poate radacinile. E foarte recomandabil,ca inainte de a face aceasta operatic, cu o zi, sa se udeplantele patrunzator, spre a se tine bine pamantul pe ra-

timp,

si

www.dacoromanica.ro

45

dacini. Li se va da marimea de ghivece potrivita balului depamant si in loc de a pune atat dedesubtul cat si deasupraradacinilor tot pamant din brazde, spre a umple ghiveciulreglementar, e mult mai favorabil inradacinarii in vas,ca acesta sa fie inlocuit cu pamant baligaros. Prin regle-mehtar se intelege, ca pamantul sa fie bine apasat in jurulradacinilor si sä se last de un deget ghiveciul gol, ceeaceeste foarte necesar pentru a putea uda planta patrunzatordintr'o singura data. Dupa aceasta se aseaza plantele intr'orasadnita destul de inalta, ca giurgiuvelele puse pentruinradacinarea lor, sa nu le atinga. Cateva zile mai tarziuse va observa o stare mai vesela a plantelor si atunci ince-pem sa aerisim, inlaturand apoi de tot giamurile. Astfeltratate, plantele scoase din brazde, nu vor suferi deloc, ince priveste frumusetea lor.

3. Ca plante de balcoane ferestre.

Cand e vorba de ornarea balcoanelor sau a ferestrelorcu plante florifere, in primul rand se pomeneste de muscate. Si intr'adevar, rare on se vad alte plante intrebuintatein acest scop. De putin timp insa a inceput, ca muscatelesa fie inlocuite cu Petunia, pentru impodobirea acestora,caci valoarea plantelor anuale nu era si nici nu este incadestul de bine cunoscuta. Daca not ne intrebam, ce cali-tati trebuie sa alba o planta anuala, spre a fi de efectintr'un balcon sau la o fereastra, atunci raspunsul trebuiesa fie urmatorul. Planta trebuie sa se acomodeze usor cutraiul modest din cutia de balcon si in acelasi timp, sacreasca voioasa 5i sa infloreasca din belsug.

Afars de aceste conditiuni, ea trebuie sa suporte cuusurinta uscatura trecatoare 5i vanturile la care e adeseaexpusa. Cele mai preferate sunt acelea, cari infloresc nein-trerupt dela plantarea lor in cutii pand toamna tarziu.Toate aceste calitati le posecla muscata in gradul cel maiinalt, insa in verile prea calduroase in regiunile de ses,

si

www.dacoromanica.ro

46

ele se parlesc inoeteaza de a mai inflori. Printre anualeeste o planta, care poate sa inlocuiasca cu mult succesmuscata si aceasta este petunia. Coloritul viu foartevariat al florilor, cresterea voioasa, cu tulpinele lungi,flexibile pline de flori, ce se inlocuiesc neintrerupt, serevarsa elegant peste cutia balconului. Cladirile cu fatadelefor reci si monotone capata un deosebit farmec si viata,prin impodobirea for cu flori, ce raspandesc cu sinceritatedorul de a trai.

co mai mare neajuns in ceeace priveste intretinerea plan-telor in cutii pe balcoane sau la ferestre, este in majori-tatea cazurilor, marimea insuficienta a acestor vase. Deregula, din cauza spatiului prea restrans al balcoanelor,proprietarii acestora iii construesc cutiile destinate plan-tatului mult prea mici, asa ca pamantul pus in ele, e insu-ficient ca hrana necesara desvoltarii oomplecte a plantelor.Prhitectii ar trebui sa aiba in vedere astfel de aranjamenteornamentale la intocmirea planului de cladire, cad nu credsa existe orn, caruia sa nu-i faca placere prezenta uneiflori. In acest stop sa se prevada un loc mai spatios pebalcoane, pentru cutii suficient de late si adanci, asa caplantele sa alba hrana mai din belsug. De oarece pamantuldin cutii in cele mai multe cazuri e insuficient pentru hra-nirea plantelor, cum ea mai amintit, suntem nevoiti a pre-para un pamant cat mai substantial.

Cand conditiunile favorabile desvoltarii plantelor au fostindeplinite, atunci nu este neaparata nevoie, ca pamantuldin cutii sa fie inlocuit in fiecare an, ci numai ingrasat.Un ingrasamant ieftin foarte hranitor ar fi faina deoase, (oase macinate sau cazatura dela strunjit nasturi),ce se amesteca bine in proportie de 10-15 gr. la 1 kg.pamant din cutie.

In timpul vegetatiei nu trebuie sa lipseasca umiditateaneoesara, udand plantele seara patrunzator; iar pe vremesecetoasa se va uda si dimineata. Cu toate aceste ingrijiriplantele arata cate odata o crestere saracacioasa; atunci

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

47

suntem nevoiti, a ajuta cu ingrasaminte chimice dizolvatein apa, dupa cum s'a mai descris.

Desvoltarea plantelor ne va arata curand, daca s'audat ingrasaminte suficiente sau nu. 0 desvoltare insa preaviguroasa a frunzelor nu trebuie provocata, prin intre-buintarea multa de ingrasamant azotos, caci aceasta arinfluenta in rau in ce priveste inflorirea bogata. Asa dar,cu ingrasamintele pur azotoase trebuie sa fim prudentide aceea, spre o mai mare siguranta de reusita se reco-manda ingrasamintele complecte, cum e de pilda Nitro-phoska". Nu este nevoie, decat odata sau d2 cloud on p2saptamana sa se ude cu o solutie de 2-3 grame la 1

litru de apa.La plantarea acestor cutii vom prefers plante dela

ghivece mai avansate in desvoltarea lor, in stare imbobo-cita sau in floare. In timpul vegetatiei se vor taia toateflorile, ce s'au treout, spre a evita legarea semintei. Prinaceasta se provoaca o inflorire mai bogata i totdeodata dedurata mai lungs.

Cum vedeti, prin putina pricepere buns-vointa, sepoate face foarte mult in ce priveste impodobirea balcoa-nelor 5i a ferestrelor, ce da dovada de mult bun simt 5iin acelasi timp contribui2 la haina permanents de sal.-batoare a unui oral.

si

gi

www.dacoromanica.ro

PARTEA H-a

PLANTE ANUALE

Spre o orientare mai lesnicioasa in ce privete intrebuin-tarea lor, le vom imparti in mai multe categorii §i anume:

1. In plante florifere care servesc la plantarea ronturilorsau florile for se intrebuinteaza in stare proaspata taetela ornarea vaselor sau a diferitelor lucrari florale ;

2. In plante ornamentale prin forma sau coloritul frunzelor ;3. In plante agatatoare sau volubile, §i4. In aka zisele plante cu flori-de-pae.

1. Plante florifere care servesc la plantarea ron-turilor sau florile for se intrebuinteaza in stareproaspata taete la ornarea vaselor sau a diferitelorlucrari florale.

Alonzoa syn Alonsoa. Ruiz et Pay.

Dedicat botanistulai peruvian Alonso Zanoni.Rom. Alonzoa, fr. Alonzoa, ger. Alonzoa.Acest gen face parte din fam. Scrophulariaceae §i are 6

specii de plante erbacee sau sufrutescente, toate de originade prin Peru, Mexic §i Chile.

Alonzoa Warscewiczii Regel. syn. A. compacta /tort.A. grandiflora hort. de origina din muntii Peru, e o plantssufrutescente cultivate ca anuala. Crete intre 30-80 cm.inalta, inflorind din Iulie pans toamna. Crete foarte tu-

www.dacoromanica.ro

49

foasa cu ramificatiile glabre, patrunghiulare. Frunze le opusesunt oval-lanceolate, la baza aproape cordiforme, neegalincis-dentate, de un verde intensiv.

Florile sunt dispuse intr'un ciorchine rar si terminal,purtate de pedunculi lungi de 1-2 cm. Caliciul are 5 divi-ziuni egale de 5 mm. lungi, iar corola neregulata si in-toarsa in afara, de coloare rosie-roz luminoasa este pre-vazuta cu un tub scurt.

0 frumoasa variatiune este compactor, care creste inatta

Fig. 20. Alonzoa Warscewiczii

de vreo 30 cm. si infloreste mai de vreme; e de coloarestacojie inchisa.

Alonzoa incisifolia Ruiz ct Pay. syn. A. urticaefoliaStead., A. incisa hort. de origins din Chili, este o platasufrutescenta si o cultivam ca anuala. Creste cam 30-60cm. inalta si infloreste din Julie pane in toamna. Se asea-mana foarte mult cu precedenta, insa are florile mai micisi de coloare rosie deschisa.

Alonzoa linifolia. Roezl. syn. A. pumila hort., originaradin Mexic este o plants deasemenea sufrutescenta, cultivate

www.dacoromanica.ro

50

ca anuala. Cre$te bine ramificata de jos, are 30-40 cm.inaltime, cu frunzele linear-ascutite, asemanatoare celor dein. Florile sunt foarte numeroase de culoare ro$ie luminoasa,deta$andu-se bine de verdele inchis al frunzelor. Timpalde inflorire este din IunieSeptembrie.

Alonzoa produce un elect frumos in partere si platbandeprin culoarea florilor, abundenta lor, durata infloririi $i prinfinuta ei eleganta. S2 preteaza deasemenea bine in grupeman $i mici $i chiar ca plants de ghivece cultivate in sera,

Cultura. Ele eer o expozitie luminoasa si un pamantmijlociu. Cea mai indicate e cultura anuala $i in aceststop se seamana pela inceputul lui Martie in rasadnitatemperate. Se repica si se ciupe$te odata, spre a se ramificabine de jos. Prin Mai se planteaza la locul definitiv pedistanta de 30-40 cm., dupe ce rasadul s'a imputernicit.

Daca voim a avea plantele inflorite spre Lama, facemo semanatura prin Mai Iunie la ghivece kite° compozitiede pamant de padure sau de frunza, amestecat cu pamantde brazde, argilo-nisipos. In timpul culturei se sehimbaghivecele de cate on e nevoie si se ciupesc plantele, sprea se ramifica bine $i a nu inflori pans in Octombrie. Inacest interval li se va da ingra$aminte lichide, spre a lestimula cresterea.

;Alonzoa se poate inmulti u$or $i prin buta$i $i iarnain sere reci.

Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani $1rasare pans in 2 saptamani.

Amarantus L.

Etimol. in elena : a= nu, marainein = a se vesteji,cu aluzie la flori, cari isi pastreaza un timp indelungatculoare.

Rom. Stir, fr. Amarant, 9er. Amarant.Sunt plante erbacee anuale, erecte sau atarnatoare in

jos, ce fac parte din familia Amarantaceae, avand vr'o

www.dacoromanica.ro

51

45 de specii, raspandite pe tot globul pamantesc. Ca celemai des intalnite in cultura sunt:

Amarantus caudatus L. este originar din India si creste

Fig. 21. Amarantus caudatus

intre 60-100 cm. malt, inflorind din Iuni2 pans in toamna.Are tulpina groasa, erects, ramificata; frunzele alterne,

lungi, petiolate, eliptice sau oval-lanceolate $i scurt acumi-nate. Florile mici sunt aglomerate in verticile numeroase dis-puse in spice lungi si mari, formand impreund o panicula

www.dacoromanica.ro

lunga de coloare rosierietati avem:

Amarantus caudatusAmarantus caudatus

flori albe verzui.

52

inchisa, care atarna in jos. Ca va-

normalis lutea cu florile galbui.normalis albiflorus syn. viridis cu

Fig. 22, Amarantus paniculatus

Amarantus caudatus gibbosus hort., este o varietate maimult interesanta de cat frumoasa si mai putin viguroasa,avand florile de coloare rosie inchisa, aglomerate in smocuridistantate de marimea unei nuci §i dispuse intr'un spicterminal aplecat in jos; iar frunzele sunt de coloare cafeniepurpurie.

Toate varietatile acestei specii pitoresti se intrebuinteaza

I

. s,

4

g ,1k;

01150.7

R

4":" \

www.dacoromanica.ro

53

cu mull succes la diferite impodobiri in parcuri ci gradini,ca: in grupe, in platbande, solitare in peluze, plantatein vase mari sau terase, in fata bosch2telor altele.

Amarantus panicula tus L. syn. A. sanguineus L., esteoriginar din Indiile Orientale si creste intre 1-11/2 m.inalt, inflorind din Tulle pana in toamna. E o planta no-busta cu tulpina scurt paroasa, cu striatiuni rosii. Frunzelealterne, lungi petiolate sunt oval-lanceolate de culoarerosie ca sangele. Florile purpurii sunt parte dispuse inglomerule la subtioara frunzelor superioare, parte in spicelungi, formand o panicula mare ramificata, aproape erecta.

Aceasta specie aproape ca nu se mai vede prin gradini,ci o varietate a ei, Amarantus sanguineus nanus hort., carecreste cam de vr'o 50 cm. Malta si S2 poate intrebuinta

ca planta de bordura la ronturi cu plante inalte.Amarantus tricolor L. syn. A. gangeticus L. originar din

Indiile Orientale are tulpina groasa ramificata, ce cresteintre 75-100 cm. Malt. Frunzele tricolore, alterne, pe-tiolate sunt numeroase, ovale sau oblong-lanceolate, acu-minate, spre baza verde deschis sau galbene, la mijlocrosu purpuriu transparent sau carmin inchis, apbi o largepats galbena transparenta, care ocupa partea spre varfullimbului si terming de regula in verde. La unele din contraverdele este la baza limbului si rosul la varf. Florile verzirosietice, fare nici o valoare decorative, sunt numeroase,insirate in glomerule stranse dealungul tulpinei i rami-ficatiilor. Coloritul frunzelor este totdeauna subordonatunei bune culturi.

Foarte frumos colorat este varietatea splendens". Totla aceasta specie se mai numara varietatile horticole:

Amarantus bicolor _ruber hort. are frunzele tinere rosulucitor sau carmin transparent; iar cele imbatranite primesco coloare inchisa, °pack batand chiar in verde.

Amarantus melancholicus ruber hort. este o planta foarteinteresanta cu frunzele de coloare rosie-rozee lucioasa.

Amarantus tricolor coleifoljus hod. are frunzele rosii

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

54.

purpurii in partea centrals a limbului spre margine verdedeschis. Aceasta plants are infatisarea unui Coleus urias.

Amarantus salicifolius Veitch. este o specie originara dininsulele Philipine, care creste intre 80-100 cm. inalt cutulpina ramificata dela baza. Frunze le alterne sunt lungiintre 12 pans la 35 cm. si cam 1 cm. late, de forma Ii-neara cu marginile undulate aproape crete. In liner*

Fig. 23. Amarantus salicifolius

frunzele au o coloare metalica, bronzata, iar mai tarziuroz-purpuriu pal si mai pe urma da in portoCaliu panala rosu.

Prin cresterea eleganta, piramidala frumosul colorital frunzelor, grupate mai multe la un loc, sunt de un efectadmirabil. De asemenea se prezinta bine plantate in peluze

$i

si

www.dacoromanica.ro

55

sau in vase mari chiar ca plante de ghivece pentru timpurde toamna sunt foarte decorative prin coloritul lor.

Cultura. De oarece aceste plante sunt cu atat mai fru-moase, cu cat sunt mai viguroase $i tufoase, pentru aceastase va alege un pamant humps, Bras expus la soare saude nu ne sta la dispozitie, it vom imbunatati, prin adau-gare de compost, gunoi putred de grajd sau altele. Pe timpsecetos nu se va neglija cu udatul. Semanatul se poate facepela inceputul lui Aprilie in rasadnita temperate sau rece$i apoi rasadul se va repica sau pune la ghivece mica. Plan-tarea la locul definitiv se va face pela inceputul lui Maipe distante de 40-50 cm. rasad de rasad.

Se poate sernana $i direct la locul destinat dela 15cAprilie in sus, rarind plantele prea dese la timp, spre aavea spatiul suficient necesar desvoltarii for ulterioare.Restul culturii consta in pra5it indepartarea buruienilor.

Puterea de germinatie a semintelor este de 4 ani sfrasare intr'o saptamana.

Antirrhinum L.

Etimol. in elena: antiasemanator, rhinosnas.Rom. Gura leului, fr. Muffler, ger. LOwenmaul.Sunt plante erbacee anuale sau vivace, mai putin arbus-ti,.

cari fac parte din fam. Scrophulariaceae.;.11cest gen se compune din vre-o 25 de specii originare

de prin tinuturile temperate ale emisferei nordice. Singuraspecie pe care o avem ii culture este:

Antirrhinum majus L. de origins din Europa de Sud$i .Africa de Nord, este o plants vivace, ce se cultiva caanuala sau bisanuala. Creste intre 20-8G cm. inalta, in-florind cam peste 10 saptamani_ dela semanare, de ordinardin Iunie pans la brume. Ea este o plants glabra, ce seramifies dela baza, are frunzele inferioare opuse, oblong-lanceolate, iar cele superioare alterne lineare. Flori le nu-meroase scull pedunculate de culoare foarte variata sunt

si

ai

ii

www.dacoromanica.ro

56

dispuse in raceme sau spice dense. Coro la este de 4-5 cm.lungs, cu tubul umflat la baza, iar limbul bilabiat. Buza

superioara este bilobata5i curbata spre afara; iarcea inferioara trilobata.

Dupa inaltime am im-partit gura leului in 3grupe i anume, in va-rietati inalte, mijlocii 5ipitici.

Ca varietati inalte, cecresc intre 50-80 cm. a-vem:

Antirrhinum malusgrandiflorum KOnigirzVictoria, alb curat.

Antirrhinum majusgrandiflorum Othello, al-bastru violet.

Antirrhinum 'wildsgrandiflorum Rubin, ro5urubiniu.

Antirrhinum majusgrandiflorum Venus. rozdeschis cu gatul alb.

Antirrhinum majusgrandiflorum fl. pleno lu-team, galben.

Antirrhinum majusgrandiflorum fl. pleno de -licatum, roz liliachiu.

Antirrhinum majusmaximum Die Rose, rozfoarte frumps.

Fig. 21. Antirrhinum majus grandiflorus

www.dacoromanica.ro

57

Antirrhinum majus maximum Kanarienvogel, galben des-chis.

Varietatile mijlocii sunt intre 30-50 cm. inalte, ca:Antirrhinum majus nanum grandll. Gold Monarch, gal-

ben auriu.Antirrhinum majus nanum maximum Orangekonig, galben

teracota.Antirrhinum majus nanum maximum Schneesturm, alb

curat.Printre varietatile pitici cu o crestere de 15-20 cm.,

rare on pana la 25 cm. Malt, sunt de exemplu:

Fig. 25. Antirrhinum majus pumilum

Antirrhinum majus pumilum Brillantrosa, de coloare roza.Antirrhinum majus pumilum Crescia, rosu incbis.Antirrhinum majus,pumilum album, alb.Gura leului este una din cele mai placute plant2 de gra-

dina, de oarece infloreste abundent 5i aproape neintreruptpana la inghet. Afars de aceasta, varietatile inalte pe langaca se intrebuinteaza in grupe mari 5i platbande, dau unadmirabil material decorativ ca flori ta2t2, in vase cu apa,in care tin un timp ind2lungat. Cele mijlocii si pitici seintrebuinteaza in grupe mai mici, ca borduri, printre pietre

www.dacoromanica.ro

58

altele. Varietatile lui rtmilum se mai cultiva Cu 'successi la ghivece.

Caltura. Ii prieste orice pamant usor nisipos, expus lasoare i chiar la semi-umbra. Semanatul se poate face ladiferite epoci. De obicei se seamana prin imprastiere pelainceputul lui Martie in rasadnita calda sau la inceputullui Aprilie intriuna rece.

Spre a obtine o inflorire timpurie in primavara, facemo semanatura prin AugustSeptembrie afara pe brazda,invelind semintele cu nisip cernut. Cand rasadul s'a maritbinisor, se repica in rasadnite reci, unde vor puteaierna sau it repicam cafe 3-4 fire in ghivece de 10-12cm. in diametru, iernandu-1 in rasadnite reci adanci sauin sere reci. Rasadul nu sufera aproape de loc, cand sun-tern nevoiti sa tinem rasadnita inchisa 4-5 saptarnani dincauza gerului i astfel plantele sa fie lipsite de lumina 5i.aer suficient. Insa cum vremea s'a imbunatatit, aerisim-dam lumina din belsug. Primavara, cand rasadul s'a pusbine in vegetatie, ajutam din cand in cand cu ingrasamintelichide. Pela jumatatea lui Aprilie 5i chiar mai devremeplantain gura leului la locul definitiv pe distanta de 30-50ctn. dupa marimea varietatii. Cultivat in modul acesta, elva inflori prin AprilieMai. Pentru o uniformitate sigurain ce priveste coloarea florilor si cresterea plantelor, vominmulti gura leului prin butasi, cad prin seminte, on catde bine selectionate au fost ele, tot mai dau variatittni.!Afars de calitatile mostenite dela plantele mume prin in-multirea din butasi, ele vor inflori mai devreme, ca celeobtinute prin seminte.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani si rasarein 2 saptamani.

si

si

sf

www.dacoromanica.ro

Arctotis L.

Etimol, in elena: arctosurs, ous, otusureche.Rom. Arctotis, fr. Arctotis, ger. Barenohr.Sunt plante floconoase, erbacee, anuale, vivace sau su-

frutescente, cari fac parte din fam. Compositae, avand vre-o30 de specii de origins de prin Africa de Sud si unadin Abisinia.

Dintre anuale singura specie pe care o avem in cultura,este:

Arctotis grandis. Thunb. originara din Colonia Capului.

Fig. 25. Arctotis grandis

Aceasta plants cu tulpina ramificata dela baza creste pansla 80 cm. Malta, inflorind din Iunie pans la inghet. Frun-zele asezate in forma de rozeta sunt oblong-neregulat-lobatede culoare alburie. Florile numeroase sunt dispuse in capi-tule mari pans la 7 cm. in diametru, cu cele radiate decoloare alba pe fata si liliachii pe dos. Un cerc galben

www.dacoromanica.ro

60

inconjoara discul, iar florile tubuloase sent de un albastrudeschis.

Se aseamana foarte mult cu Dimorphotheca, cu care parea fi inrudita.

Planta este foarte florifera ornamentala, rezistandfoarte bine caldurilor mari din ses. Afars de intrebuin-tarea ei in grading, da admirabile flori taete.

Cu Itura. Le prieste pamanturi nisipoase, gunoite si ex-puse la soare. In oe priveste udatul trebuie sa fim prudenti,caci umiditatea prea abundenth cauzeaza putrezirea plantei.Se seamana primavara in rasadnita, se repica se plan-teaza prin Mai la locul destinat pe distanS6 de 30-40 cm.

Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 anirasare cam in doua saptamani.

Brachycome Cass.

Etimol. in limba brachgs=scurt, kome=par (papus).Rom. Brachgcome, fr. Brachgcome, ger. Kurzschopf.

Fig. 27. Brachycome iberidifolia

si

si

elena:

si

www.dacoromanica.ro

61

Sunt mici plante erbacee anuale sau vivace, ce fac partedin fam. Compositae. Acest gen se compune din vre-o 40de specii de origins de prin Australia, 3 din Noua Zelanda

una din Africa de Sud.Singura specie anuala ce se gra in culture, este:Brachgcome iberidifolia Beath., originara din Australia,

creste de 20-30 cm. inalta si infloreste cam la 10 sapta-mani dela semanare, de ordinar din IulieSeptembrie.Creste foarte ramificata dela baza, formand tufe de 20-25cm. in diametru chiar mai mult. Frunze le sunt alterne,penatisecate, cu segment-ingust-linear.

Florile sunt dispuse in capitule solitare, terminale, de22-25 mm. in diametru cu involucrul campanulat; celemarginale marisoare se ruleaza dupa inflorire i sunt laplanta tip de coloare albastra intensive cu o pea alba labaza, iar discul aproape negru. Ca varietati horticole avem:alba cu florile albe, rosea cu florile radiale de coloare roz-liliachiu i coerulea cu ele de un frumos albastru.

Brachycome iii deschide dinteodata un mare numar deflori, formand prin acestea un covor de o frumusete rare.Din cauza ca cresc tufoase pitice, se intrebuinteaza foartemult ca plante de bordura.

Ca tiara. Le prieste numai locuri expuse la soare si pa-manturi permeabile. Cea mai prielnica semanatura se facedela sfarsitul lui Martie pang in Aprilie in rasadnita tem-perate. Rasadul se repica si prin luna Mai se planteaza lalocul destinat pe distanta de 20-30 cm. si astfel vorflori prin Iunie. Semanat in randuri la locul definitiv prinAprilieMai vor fi in floare din Julie pans in Septembrie.Se poate semana prin Septembrie, repicand rasadul cate4-5 la ghivece de 10 cm. in diametru, iernandu-1 la rece

ferindu-1 de umiditate prea mare. Astfel se procedeazanumai spre a avea plantele inflorite devreme in primavara.Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani i rasarepana in 3 saptamani.

si

in-

4i

1i

gi

si

www.dacoromanica.ro

62

Calendula L.

Eiimol. in latine,ste: calendaeprima zi din land.Rom. Filimica, Galbinele, fr. Souci, ger. Ringelblume.Sunt plance erbacee anuale sau vivace, ce fac parte din

fam. Compositae. Acest gen are vre-o 15 specii originarede prin sudul Europei, nordul Africei si Colonia Capului.

Calendula officinalis L. e de origins din sudul Europei sicreste intre 30-50 cm. inalta, inflorind dupa 8-10 sap-tamani dela semanare, de ordinar din Iunie pana la inghet,mai ales in regiunile deluroase. Are tulpina erects, rami-ficata, fragila 4i glanduloasa cu un miros particular. Frun-zele alterne, sesile sunt oblonge pana la lanceolate cu mar-

Fig. 28. Calendula officinalis fl. pl. Orangekonig

ginile ciliate. Florile sunt dispuse in mari capitule terminalea caror coloare variaza dela alb, galben pana in rota por-

t. .1. ;iii

_

NIP " Nr

r

'"-st,-^- 49'

www.dacoromanica.ro

63

tocaliu. Cele t u capitulul Simplu ati discul neted cu floriletubuloase de coloare purpur negricioasa.

Ca varietati frumoase avem:C. off. f 1. pl. Goldleugel cu florile galben curat.C. off. fl. pl. Meteor cu florile portocalii striate cu

galben.C. off. ft. pl. OrangekOnig cu florile portocalii inchis.

C. off. fl. pl. Orangekugel cu florile portocalii si binebatute.

Calendula snfruticosa Vahl. originara din Tunis, Algeria,este o plants ramificata, pubescenta de un verde cenusiu, cuo tinuta mai putin erecta, avand frunzele alterne, inguste,linear-lanceolate. Capitulele mici, simple, foarte numeroasesunt de coloare galbena deschis.

Intrebuintarea aoestor galbinele e destul de variata, plan--tate in grupe, platbande, ronturi, combinate cu alte planteunioolore si mai ales in fonduri sau departari in parcarimari ies bine in relief din cauza eolorii luminoase a flo-rilor. De asemenea ca Hoare taiata se pastreaza in vase cuapa un timp indelungat.

Cultura. Calendula prefers pamanturile calcaroase, ex-puse la soare. Acolo, unde au fost odata cultivate, aparin anul viitor din semintele scuturate, alte plante. Sma-narea for se poate face din Martie pang in Mai afara pe-brazde si de aci se planteaza la locul definitiv pe distantade 30-40 cm. Se poate semana si direct la locul destinat,rarind plantele, unde samanta a cazut prea deasa. Se mai-pot face semanaturi toamna, insa rasadul se va iernarece. Suporta foarte bine transplantatul chiar si in stareimbobocita. Brumele si chiar un inghet trecator deC. +nu le distruge. Din acest punct de vedere se pot in--trebuinta cu mutt succes primavara devreme sau toamnalarziu la ornamentarea gradinilor. Calendula se recomandafoarte mult in regiunile de deal, unde be prieste bine si petimpul calduros.

1i

20--40

www.dacoromanica.ro

64

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani §i rasaredupa o s'aptamana.

Callistephus. Nees.

Etimol. in elena: kallosfrumos, stephoscoroand.Rom. Ochiul boului, fr. Reine Marguerite, ger. Som-

meraster.Acest gen face parte din fam. Compositae si are numai o

singura specie si anume:Callistephus chinensis Nees. syn. Aster chinensis L. Callis-

tephus hortensis Cass., originara din China, Japonia, este oplants erbaeee anuala, cu tulpina erects, hispida si bineramificata, inflorind din vara pans toamna. Frunze le alternesunt oval-spatulate, profund-dintate, cele inferioare petio-late, iar cele superioare sesile. Florile sunt dispuse in marisi frumoase capitule solitare la varful ramurilor; cele mar -ginale sunt ligulate si divers colorate, iar cele centraletubuloase si de coloare galbena.

Printr'o continua selectionare hibridizare de Care di-feriti cultivatori s'au obtinut o multime de varietati, in cepriveste inaltimea, forma, cresterea si precocitatea plantei.Pe langa foarte bogatul colorit al florilor, mai joaca unfoarte insemnat rol marimea si forma lor. 0 clasificare prac-tica a diverselor varietati se poate face dupa inaltimeaplantei, marimea si forma floarei.

Printre varietatile pitici avem urmatoarele:Triumph, este una dintre cele mai frumoase, ce nu de-

paseste 25 cm. inaltime, cu floarea in forma de bujor, cu6 8 cm. in diametru. Se ofera seleetionata in vre-o 9 colori.Este foarte buns plants pentru pus la ghivece si de bordura.

Pitic ca floarea de chrysanthema e de aceeasicu capitulele mari, lejere, de forma unei flori de chrysan-

si

inaltime,

www.dacoromanica.ro

65

thema. Aceasta varietate se gaseste in peste 40 dg coloriselectionata si are aceeasi intrebuintare ca si precedenta.

Victoria pitic are o tinuta buns, Cu flori mari bombate,pana la 10 cm. in diametru, selectionat in vre-o 30 decolori. Este o plants foarte rezistenta si se intrebuinteazain grupe, ronturi, borduri si la ghivece.

Pitic cu floarea de bujor (Paeonia) creste cam 30 cm.inalt, formand tufe compacte, acoperite de flori mari panala 10 cm. in diametru. Se gaseste de asemenea selectionatain vre-o 15 colori. Este o buns varietate de grupe, ronturi,borduri si ghivece.

Ca varietati de inaltime mijlocie avem:Victoria se aseamana la floare si port cu Victoria pitic,

insa creste pana la 45 cm. inalt. S2 intrebuinteaza in grupesi platbande.

Fig. 29. Callistephus chine-isis. Victoria pitic

Comet e o varietate, care creste intre 35-40 cm. limit,in forma de piramicia, aducand pana la 30 de flori semi-globuloase, in marime de 8-12 cm., selectionate pana acamin vre-o 15 colori. Mara de intrebuintarea for plantate

5www.dacoromanica.ro

66

in grupe, florile for furnizeaza un bun material, pentrudiferite lucrari florale.

Fig. 30. Callistephus chinesis Paeonia Perfection

Regina Pie(ei are o crestere neregulata pans la 40 cm.inalta si cu capitulele lungi petiolate. Valoarea consta inprecocitatea infloririi si serveste numai ca floare taiata.

Printre varietatile cele mai frumoase, inalte, sunt:Panic de Strut, este o varietate viguroasa, ce creste cam

50 cm. inalta, cu capitule pand la 15 cm. in diametru, alecaror petale sunt undulate. Se gilsesc selectionate in vre-o

www.dacoromanica.ro

67

15 culori. Admirabilele flori se intrebuinteaza foarte multin legatorie si in vase.

Hohenzollern uria se aseamana foarte mult cu varietateaprecedents, creste insa cam 70 cm. inalta. Are aceeasi in-treb uintare.

Paeonia Perfection (floare de bujor), creste intre 50-60cm. inalt in tufe stranse, de forma piramidala, purtand floride forma bujorului de 8-12 cm. in cliarnotr,, c- ofera

Fig. 31. Cailistephus chinensis american

selectionata in vre-o 20 de culori. Se intrebuinteaza ingrupe mari si ca floare taiata.

American, are o crestere inalta pans la 80 cm., camneregulata, cu capitulele mad lungi pedunculate de formachrgsanthemei. Fiind o varietate inca noua, coloritul flori-lor e mai restrans. Inflorirea e foarte tarzie si se prelun-geste pans la bruma. Frumoasele flori se intrebuinteazanumai in legatorie si in vase cu apa.

kg-'" . 4

1. 7',' V A ,..;' r!k!

, I .---k7PP--

<4 ..-- 14.P .4 A eA,

, ° 7 t

. -- r n 1

trgr'--1f.;-,.r. e o,,,, .,v - t,.,

\°1 '., ',1,.*.'

4:::' 4:s.'-s.-' .;

.;M_:4

1J,

www.dacoromanica.ro

68

e o rasa de asemenea noun, cu capiialele tic-rale lungi pedunculate, inflorind foarte tarziu bogat,in felul celor americane, avand aceeasi intrebuintare. S2gasege selectionata pe colori, ca precedenta.

De remarcat este marea durabilitate a ochiu-boului $i

ca floare taiata, tinuta in vase cu apa. S2 va schimba numaiapa din vase la 2-3 zile $i astfel florile vor rAmane intr'ostare proaspata pans la 2 saptamani.

Cultura. Cre$te in orice pamant bun de grading sau dearatura expus la soare, insa o desvoltare viguroasa idealsa plantei se poate obtine numai intr'un pamant substantial,ingra$ai din toamna cu balegar jumatate descompus saucompost. In timpul verii S2 va ajuta cu ingrasaminte lichidede on ce natura $i se va uda pe timp de seoeta patrunzator.Inmultirea ochiu boului se face numai prin seminte, pecari le semanam din Martie chiar mai devreme, pans inlAprilie in rasadnite; iar dela Aprilie afara pe brazde,cad rasadul rezista bine temperaturei scazute.

Samanta se impra$tie rar pe suprafata de semanat, carasadul sa aiba loc suficient, spre a se putea imputernicibine $i tot deodata coletul plantutelor sa fie ferite de'putrezire. Contra boalei cryptogamice, asa zisa boala creata,se vor tine semintele 1/2 ors intr'o solutie de 25 gr. Uspulunla 10 litri apa. Deasemenea se uda bine cu aceasta solutiepamantul destinat semanarii $i al repicatului.

Numai un rasad viguros asigura un rezultat bun. Inaceasta vedere, vom semana o cantitate de samanta multmai mare de cat avem nevoie de rasad, spre a putea alegenumai pe eel viguros, aruncand restul.

Samanta se invele$te pans la /2 cm. grosime cu nisipsau pamant foarte nisipos. Rasarirea in aer Tiber depindede temperatura de afara, pe cand in rasadnita e pansintr'o saptamana. Semanatul la locul definitiv nu da nici-odata un rezultat bun. Repicatul rasadului, cand are 2-4frunzulite este foarte de preferat. Acest repicat are o mareinraurire asupra ramificarii radacinii, care ii va fi de mare

$i

si

$1

si

www.dacoromanica.ro

69

folos plantei in desvoltarea ei ulterioara. Pe la inceputullunei Mai procedam cu plantatul rasadului la brazde. Dis-tanta de plantare depinde de desvoltarea ulterioara a plantei§i variaza intre 20-50 cm. In timpul verii se va pra$i decate on e nevoie $i uda mai ales p2 timp secetos, spre apreveni rugina, o boala cryptogamica.

Plante le cultivate la brazde suporta foarte bine, scoate-rea $i punerea la ghivece in stare imbobocita avansata sichiar inflorite. In vederea aceasta vom uda plantele cu o zisau doua inainte de a fi scoase, spre a-i inlesni tinereapamantului pe radacini.

tFifara de boalele cruptogamice aratate, ochiul bouluimai are ca du$mani pe larva gainu$ei (Melolontha vulgaris),care ataca planta la radacina; iar omida fruturelui denoapte Plusia gamma, mananca in timpul noptei inimaplantei $i ziva se ascunde in pamant in apropierea plantei.Ambele insecte se vor cauta $i omori, caci ele se vor mutala alte plante.

Pentru obtinerea de seminte de calitate superioara vomalege plantele cele mai frumoase $i vom lasa spre fructi-ficare numai capitulele principals; iar restul se va taia josInca in stare imbobocita.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani $i rasareintr'o saptamana.

Celosia L.Etimol. in elena: leeleosarzand, se referei la coloarea

jloarei.Rom. Creasta cocowlui, fr. Crete-de-cog, Celosie, ger.

Hahnenkamm, Brandschopf.Sunt plante anuale erbacee, rare on semi-arbu$ti sau

arbu$ti, cari fac parte din f am. Amarantaceae. Acest gen.are vr'o 30 de specii originare de prin tinuturile calde aleAsiei $i Africei.

Printre speciile anuale avem:Celosia cristata L. este originare din Ostindia, cu C

www.dacoromanica.ro

70

crestere de 20-50 cm. inaltime, inflorind in timpul verii..Are frunzele alterne, petiolate, oval-alungile si acuminate,de culoare verde sau purpurie. Florile mici sunt reunite lavarful tulpinei pe o axa dilatata in forma de creasta undu-lata. Acestea sunt lipsite de corola, au caliciul compus din 5sepale, de coloare lucioasa in diferite nuance de galben,roz, portocaliu $i rosu.

Variatiunile acestei specii consta in inaltimea plantei, in

Fig. 32. Celosia cristata.

forma crestei, ad undulata, aci compacts si in coloritulflorilor si al frunzelor, de exemplu:

Celosia cristata nana President Thiers, creste pans la20 cm. Malt, cu creasta rosie inchis si frunzele purpurii.

Celosia cristata kermesina, cre$te cam 30 cm. Malt, cucreasta de aceeasi coloare, cu frunzele verzi.

,

rr 77-

'ote....

1- :I%

° °

v.; :4,

N.

I E.IESCU.

1

www.dacoromanica.ro

71

Celosia cristata rosea, creste cam 30 cm. inalt, cu creastltroz inchis si frunzele verzi.

Celosia cristata aurea, creste cam 30- cm. inalt, cu creastade coloare galben-portocalie frunzele verzi.

In ultimii ani s'au fixat multe si frumoase varietati,cele pitici nedepasind 30 cm. inaltime, avand crests enormede 20-25 cm. in latime si 10-12 cm. in grosirne.

Cu aceste plante foarte cudoase prin infatisarea for sepot aranja interesante ronturi si chiar platbande, plantan-du-le dupa inaltime si pe colod in mod armonic. De ase-menea cultivate la ghivece sunt foarte bune plante comerciale.

Celosia cristata plumosa hOrt., syn. C. plumosa Voss., C.pyramidalis plumosa hort. ar fi de fapt o specie si nu ovariatiune dela C. cristata, caci unii o considers ca varietatea speciei C. argentea L. Ea este o plants bine si regulatramificata, ce se terming prin mad panicule, compuse din omultime de flori mici lucioase, dispuse in spice, a carorcolon sunt si mai variate, ca la C. cristata.

Celosia plumosa Thompsoni magnifjca hort., este o fru-moasa rasa cu variatiuni de colod, ca: aurea, kermesina,purpurea are §i frunzele putpurii.

De asemenea s'au obtinut varietati pitici, ce depasescputin peste 30 cm. inaltime, purtand numele de nano ".

Cultura. Sunt plante de soare, carora le prieste unmaul Bras bine lucrat. De regula se seamana la inceputullui Apfilie in rasadnita calda sau in cutii tinandu-le cald.Repicatul e foarte avantajos sa se faca in rasadnite calde.De ad rasadul marit se scoate si se pune la ghivece po-trivite marimii lor, intr'un amestec de pamant de rasadnitato nisip sau se planteaza prin Mai direct la locul destinat.2elosia la inceput se ingroapa cu ghivece in rasadnita

calla, se cultiva in aer umed si se ucla abundent. Pe masuraee timpul se incalzeste, aclimatizam plantele spre a fipregatite, pentru plantarea in ronturi sau pentru cultura maideparte la ghivece. De oarece Celosia la raceala stagneazain crestere, aceasta trebue evitata prin punerea giurgiuvelelor

si

pa-

si

ii

www.dacoromanica.ro

72

deasupra tocurilor de rasadnita. Distanta de plantare avarietatilor pitice este de 25-30 cm. i a celor inalte de35-40 cm. Spre a ajuta la o perfecta desvoltare a acestoranuale pe langa udatura abundenta, i se va mai da i

Fig. 33. Celosia plumosa Thompsoni magnificri

ingrasaminte lichide din cand in cand, mai ales daca 12,,-mantul e sarac.

Puterea de germinatie a semintei este de 5 ani si rasareintr'o saptamana.

www.dacoromanica.ro

73

Centaurea L.

Elimol. in elena: kentauros centaur.Rom. Vinetele, albastrale, fr. Centauree, ger. Flocken-

blume.Sunt plante erbacee in majoritate vivace si numai cateva

anuale, cari fac parte din fam. Compositae. Acest gen arevre-o 350 de specii de origins de prin Europa, Africade Nord, Asia si cateva din America.

Printre cele anuale sau cultivate ca anuale, avem:Centaurea Cyanus L. originara din Europa, creste prin

_grau si pe marginea soselelor, intre 30-90 cm. inaltime,inflorind de regula dupa 10 saptamani dela semanare. Eo planta putin fl000noasa alburie cu o tulpina ramificata.Are frunzele linear-lanceolate, cele inferioare dentate labaza si toate sunt alburii, matasos-paroase. Florile suntdispuse in frumoase capitule solitare la varful ramurilor,wand itivolucrul format din solzi pubescenti, ciliati si ne-griciosi. Florile la planta tip sunt de coloare albastra, rareon albe sau rosii; insa la varietatile horticole se intalnesteun colorit foarte variat.

Centaurea Cyanus nana compacta Victoria hort. este o fru-moasa varietate a aoesteia cu o crestere stransd, ce nu de-paseste 30 cm. in inaltime, inflorind foarte bogat in co-loare albastra.

Centaurea Cyanus flora pleno hort. este de asemenea ovarietate, care se deosebeste de celelalte prin florile oen-trale, cari sunt aproape d2 aceeasi marime si forma, ca sicele marginate. Plantele cresc pans la 90 cm. inalte si segasesc selectionate pe colori, ca: alba Para, alropurparPa,rosea, liliacind, azurea ,si allele.

Centaurea americana Nalt., originara din America Cen-trala creste cam 1,20 m. inalta, cu tulpina robusta, erects,putin ramificata, glabra; frunzele sesile, glabre sau usorparoase, cele inferioare oval-lanceolate, sinuat-dentate; iarcele superioare intregi, lanceolat-acuminate. Florile sunt la

www.dacoromanica.ro

74

varful ramificatiilor dispuse in capitule voluminoase, marlde 8-9 cm. in diametru, de coloare liliachiu deschisa, alba,rozee chiar purpuriu inchis.

Centaurea Amberboi Mill. syn. Amberboa odorata D. C.;Centaurea suaveolens hart. originara din Orient, cro4te

Fig. 34. Centaurea Amberboi

intre 30-60 cm. inaltime infloreste dupa 10 saptamanidela data semanarii.. Este o plants glabra, cu tulpina

ramificata, cu frunzele penatisecate cu lobi dintati.Florile galbene ca lamaia au un miros placut sunt reunitein capitule lungi-pedunculate. Involucrul ovoid e formatdin squame netede, stranse cu varful cafeniu. 0 rasafoarte frumoasa, ce se trage din aceasta specie este CentaureaMargaritae hort., care are florile marginale foarte marl,de forma cornetului adanc dintate de coloare alba cuvariatiuni In galben si roz.

Centaurea moschata L. syn. Amberboa moschata 0. C.,

M

si

$iri-

gida,

$i

$i

www.dacoromanica.ro

75

miginara din Orient difera de Centaurea Amberbbi printalia sa ceva mai scunda intre 50-70 cm. inalta, prin capi-tulele sale mai lungi pedunculate i ceva mai 'mid, decoloare violet-purpurie. InVolucrul e forniat din squamelucioase, netede stranse. Florile raspandesc un miros

Fig. 35. Centaurea imperialis

de mosc. Avem varietati frumoase, ca: alba cu flori albecurat, coeralea cu florile albastre spre centrul capitululuimai deschis colorat, rosea cu florile roz spre centru dease-menea mai deschis.

Centaurea imperialis hors. Aceasta specie de origins hor-ticola s'a obtinut prin incrucisarea C. moschata cu C. Mar-garitae cu care are mare asemanare; iar dela prima an

si

www.dacoromanica.ro

76

mai mostenit florile ceva ca culoare, cum se poate vedeala varietatile, Iphigenia roz-liliachiu, rosea roz splen-dens purpur inchis.

Cerdaurea depressa Bleb. originara din Caucaz, AsiaMica este o plants imbracata cu un puf lanos argintiu,cu tulpina foarte ramificata dela baza, de multe on culcata,apoi iar indreptandu-se in sus, atingand o inaltime de40-50 cm. Frunze le inferioare petiolate sunt oblong saulinear-lanceolat-ascutite. Involucrul ovoid e mai mare cala C. Cganus, iar florile albastre 5i spre centru rosietice.O frumoasa si foarte florifera varietate e KOnigin derKornblumen de coloare albastra ca cerul.

Intrebuintarea albastrelelor in genere este a celor pitice,ca borduri in gradini mai maxi, in grupe, platbande, prin-tre arbusti rani 5i cele mai inalt2 de preferinta ca floriMete.

Cu !bra. Le prieste once pamant expus la soare, nuprea umed, nici prea uscat, numai semanatura sa nu se MOprea tarziu, mai ales in terenuri uscate, cad plantele vorinflori slab 5i vor fi napadite de paduchi negri. Semanatufspeciilor C. Cganus, C. moschata, C. imperialis si C. de-pressa se face in MartieAprilie sau prin SeptembrieOctombrie. Ambele semanaturi se vor face in randuri de25-30 cm. distanta la locul definitiv, rarind la limprasadul prea des la 15 cm. unul de altul. Rasadul dintoamna se va proteja contra gerului prea mare cu un in-velis usor de frunze sau trestie subtire. In cazul candsuntem nevoiti s3 semanam prin Luna Mai, atunci vom aj utacultura cu udatura suficienta, caci altfel nu reuseste.americana 5i C. Amberboi se seamana prin Aprilie inrasadnita 5i pe urma se planteaza la locul destinat, cea din-tai pe distanta de 40-59 cm., iar a doua numai la 25-30 cm.

Spre a prelungi inflorirea pans in toamna, vom taia_toate capitulele trecute, spre a impiedica fructificarea.

Puterea de germinatie a semintei est ! cam de 3 anirasare intr'o saptamana.

si

C.

si

www.dacoromanica.ro

77

Chrysanthemum L.

Ltimol. in elenci: chrysosaur, anthemonfloare.Rom. Tufanica, fr. Chrgsantheme, ger. Wucherblume.Sunt plante erbaeee anuale vivace, putine arbusti, ce

fac parte din fam. Compositae. Acest gen are vr'o 140 despecii, ce cresc prin tinuturile temperate.

Printre cele anuale avem in cultura pc:Chrysanthemum coronarium L. syn., Ch. matricarioides

hart., Pinardia coronaria Less., Glebionis coronaria Cass., eri-ginara din Europa meridionala. Aceasta anuala devine insera vivace, creste intre 30-120 cm. inaltime inflo-reste afara din Iunie pans in Septembrie. Frunze le alternesunr profund sau dublu penatisecate cu lobi incis-dintati.Florile sunt dispuse in capitule terminale, pans la 4 cm.in diametru, lungi pedunculate. Coloritul florilor e alb siin diferite tonuri de galben.

Ca varietati mai remarcabile sunt:Chrys. cor. fl. pleno luteum, malt .de 120 cm., cu flori

galbene in volte.Chrys. cor. ft. pleno album, Malt de 120 cm. cu flori

albe involte.Chrys. cor. nanum /1. pleno Goldleonigin, malt 60 cm.

cu florile de coloare aurie si involte.Chrys. cor. nanum /1. pleno Weisse Perle, la fel, insa

florile albe.Chrysanthemum carinatum Schouboe syn., 'smells. vers--

color Cass., Chrys. tricolor hort. originara din Africa deVest este o planta glauscenta, ce creste intre 40-60 cm.inalta, avand inflorirea principals din Iunie pans in Sep-tembrie. Tulpinele groase, ramificate, au frunzele alterne,suculente, penatisecate. Florile sunt dispuse in capitule d2.4 cm. in diametru, cu cele ligulate dintate la varf de co-loare tipica alb suflat la baza cu liliachiu sau galbui; iarcele centrale tubulate de coloare purpurie sau hruna purpurie.

si

si

www.dacoromanica.ro

78

0 rasa foarte frumoasa a acestei specii este Chrysanthe-mum carinatum Burridgeanum (tricolor) /tort., care crestein forma de tufe mai compacte pans la 50 cm. inaltime,avand frunzele mai groase, mai putin lungi si mai adancdivizate, ca la planta tip. Capitulele mult mai frumoase sicate odata peste 5-6 cm. in diametru are florile albe sprevarf, purpuriu inchis pe la mijloc si galben la baza; ia

Fig. 35. Chrysanthemum carinatum Burridgeanum

pe cele centrale tubuloase negru purpuriu. Aceasta rasaa 'dat nastere la o multime de variatiuni in ce privestecoloritul florilor, carora li s'a dat numele de hybridum.

0 alts rasa cu capitulele involte si variatiuni de colorieste:

Chrys. carinatum Dunnetti album fl. p1. cu florile albe.Chrys. carinatum Dunnetti atrococcineum 11. p1. cu flo-

rile aramiu inchisChrys. carinatum Dunnetti purpureum fl. pl. cu florile

purpur-violet.Chrys. carinatum Dunnetti aureum fl. pl. cu florile

galbene.Chrysanthemum segetum L., originar din Europa este b

www.dacoromanica.ro

79

'Manta glabra, ramificata cu o crestere de 30-60 cm. inal-time, cu frunzele glauce, amplexicaule, dintate sau laciniate.La planta tip atat florile marginale, cat §i cele centraletubulate, sunt galbene.

Fig. 37. Chrgsanthemum coronarmin 11. pieiiu

Aceasta specie a dat frumoase varietati horticole, ca:Chrys. segetum Gloria, are capitulele de 8-10 cm. in

diametru, cu florile ligulate galben deschis, iar discul auriu.

P rd

aq

www.dacoromanica.ro

so

Chrys. segetum Gloria alba, florile ligulate albe, iardiscul galben.

Chrys. segctum Etoile d'or (Goldstern), creste cam 50cm. inalt, compact si cu florile d2 un auriu intensiv.

Varietatile cele doua dintai dau admirabile flori (12

taiat, iar ultima este o buns plants dz masiv2.In genere, toate aceste tufanici anuale sunt pretioase

Fig. 38. Chrysanthemum segetum Gloria

plante in ornarea parterelor, platbandelor, cele pitici caplante de borduri chiar la ghivece.

Caltura. Le prieste un pamant mai mult mineral, decathumos si expus la spare, se desvolta insa bine in oricepamant de grading. In famanturile prea grase i umede,creste prea viguros, infloreste mai putin si de aceea in astfelde terenuri se planteaza cu ghivece la locul definitiv.manatul se face de regula pe la inceputul lui Aprilie inrasadnite reci si cand rasadul s'a marit S2 planteaza laghivece sau la locul destinat pe distanta de 30-40 cm. Semai seamana §i direct afara in randuri d2 30-40 cm. pe lasfarsi`ul lui Aprilie, rarind mai tarziu rasadul, ca plantele

PLIESCy yot

.:. .

. , z,

. , . IliaVt''..4 " ..."6 ..I

A; 7 =2.

,;- Li- : ri4n L o o

- E

., . .

; U4,11 , e % ."'ItS 1

,--p,

....1 - 41

AP... : C

io

i .4

1. '' 4 o. 0 ,

§i

S2.-

www.dacoromanica.ro

8I

in desvoltarea for ulterioara sa aiba spatiul suficient des-voltarii lor. Se mai obi5nueste a se face si semanaturi prinAugustSeptembrie, repicand rasadul in ghivece ier-nandu-1 in rasadnite reci, spre a-1 planta in Aprilie lalocul definitiv sau a-I schimba in alt2 ghivece mai mari.Prin acest procedeu vom obtine plante viguroase, ce vorinflori mai devreme. Spre a, dobandi o inflorire mai tarzie,plante mai scundeL bine ramificate voluminoase, vomciupi rasadul si chiar plantele tinere.

Puterea de germinatie a semintei este de 3-4 anirasare in 1-2 saptamani.

Clarkia Plush

Etimol. Denumit du pa D. Clarke, ceipitan voiajor sibotanist.

Rom. Clarkia, fr. Clarkie, ger. Clarkie.Sunt plante erbacee anuale, care fac parte din lam.

Onogracea2. Acest gen are 4 sp2cii de origins din Americade Nord.

Clakia pulchella Pursh. originara din Californ. a, esteo planta glabra, ramificata dela baza, inalta intre 30-80cm. $i inflore$te dupa data semanarii prin IunieIulie panain Septembrie. Are frunzele alterne, lineare sau linear-lan-ceolate, intregi, ascutite. Florile mari, axilare, la planta tipde coloare roz pal sau purpurie sunt dispuse intr'un ciorchine foliaceu. Corola este compusa din 4 petale in formade cruse, lungi aproape de 212 cm., cu limbul profund silarg trilobat.

Aceasta specie a produs prin cultura selectionattdiferite varietati, sari S2 disting uncle prin dimensiuneatinuta plantei, altele prin coloritul florilor sau prin formapetalelor, aci intregi, aci mai mult sau mai puffin rotundesi in sfar$it altele cu florile batute. Astfel gasim catalogateurmatoarele frumoase varietati:

Clarkia pulchella /1. pleno alba, Cu florile alb2 batute.

$i

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

8,

Clarkia pulchella pulcherrima 11. pleno, cu flori ro§i car-min inchis batute.

Clarkia pulchella integripetala limbata, petalele roz cumarginile albe.

Clarkia pulchella integripetala purpurea, cu florile row.carmin inchis.

Afars de acestea de talie inalta avem o serie de varie-

Fig. 39. Clarkia pulchella

tati pitice sub numele de nana, ce cresc numai pans is30 cm. inalte.

Clarkia elegans Poir. syn. Clarkia neriifolia hurt. origi-Tiara din California, cre§te 50-60 cm. inalta §i infloregein acela§ timp cu precedenta. Are -tulpina cu ramificatiileglabre, verzi purpuri; frunzele alterne sunt ovale sau oval-lanceolate de un verde glauc. Florile cu petalele rotunde,la planta tip de coloare roz violacee. Varietatile cu florile

I'

ILJESCU

7:

-A

www.dacoromanica.ro

83

simple aproape nu se mai cultiva. Ca cele mai frumoaseprintre varietatile cu florile Mute sunt:

Clarkia elegans fl. pl. Brillant, cu flori rosi rozee lumi-noase.

Fig. 40. Clarkia elegans fl. pleno

Clarkia elegans fl. pl. Queen Mary, cu flori carmine.Clarkia elegans fl. pl. Dorothy, cu flori roze.Clarkia elegans fl. pl. alba, cu flori albe.

-X

F.

1

tE;,

A 10, celrf.7

1

www.dacoromanica.ro

84

Varietatile ambelor specii sunt frumoase plante de varkce iii gasesc intrebuintarea in gradini mari mid, fie ingrupe sau solitare. Se prefers cele cu flori involte, cari suntde un efect mai frumps. Semintele speciei Clarkia pulchelladau in numar mult mai mare d2 plante cu flori simpleca cele ale speciei Clarkia elegans.

Cuttartz. Le prieste once pamant bun de grading, atatexpus In snare, cat semi-umbros, insa unul mai sub-stantial nu le strica. S2 seamana de regula in rasadnitarece prin MartieAprilie sau direct la locul definitiv'prin Aprilie, rarind rasadul la 20-40 cm. si vom aveaplantele inflorite de prin Iunie pans in August. Semanareamai tarzie va da plante slabe cu o infatisare saraca. Semai poate semana prin Septembrie Octombrie, punandrasadul la ghivece mici, iernandu-1 la rece primavara IIplantain la locul destinat. Astfel obtinem o inflorite mai4impurie. Prin ciupirea plantelor tinere 12 silim sa se rami-fice, sa infloreasca mai bogat si mai indelung. Clarkia pre-fers regiunile deluroase, unde se desvolta admirabil.

Puterea Yle germinatie a semintei este d2 3 ani si rasqreinainte de 2 saptamani.

Convolvulus L

Ltinzol. in lat.: convolverea se incolaci, Cu aluzie latulpinele volubile a multor specii din acest gen.

Rom. Zorele pitici, fr. Belle-de-jour, ger. Winde.Sunt plante erbacee unele erecte, altele repente sau

volubile, mai putine sufrutescente pans la mici arbusti,cari fac parte din fam. Convolvulaceae. Aeest gen are vre-o150 de specii de origins de prin regiunile temperate §isubtropicale.

Convolvulus tricolor L. syn. C. versicolor Salisb. de ori-gina din Europa meridionala Nordul Africei, esteplanta anuala paroasa, nevolubila, crescand intre 20-40cm. inalta, inflorind din IunieSeptembrie. Are frunzeic

si

o

si

gi

si

si

www.dacoromanica.ro

85

oval-lanceolate, aproape spatulate sau oblonge, sesile,la baza. Florile mail, solitare, axilare, sunt purtate de-pedunculi lungi de 6-12 cm.; caliciul scurt tubulat termingprin 5 dinti lineari- ascutiti, pubesoenti; corola de 4-5 cm.in diametru e in forma de palnie foarte deschisa. La plantatip e floarea tricolors, partea de sus, adica marginea lim-bului albastra, mijlocul alb si spre gat galbenFructul e o capsula paroasa.

Ca varietati horticole frumoase avem:Con. tricolor albus, eu florile albe.Con. tricolor kermesinus violaceus, cu florile spre gat

albe, mijlocul rosu carmoisin si marginea violet inchis.Con. tricolor roseus superbus, cu flori de un roz frumas._Con. tricolor splendens, cu flori albastre deschis.Florile acestor zorele pitici stau ziva des:this?. noaptea

se inchid.Varietal le acestei specii ar merita mai multa atentie, dz

oarece e o planta rustics, cu o inflorire bogata, care du-reaza vre-o 3 luni si se poate intrebuinta foarte bine inplatbande, in grupe mici si marl, in ronturi, ca borduta sichiar ca planta d2 ghivece.

Cultura. Ii prieste orice pamant bun de grading, cevacalcaros, expus la soare. Se seamana direct la locul defi-nitiv prin Aprilie, de oarece suporta foarte prost transplan-tatul si numai ca planta mica.

Rasadul prea des se va rani la 20-30 cm. distanta,Se poate semana mai devrem2 in ghivece planta pe la_inceputul lui Mai la locul destinai

Puterea de germina,tie a semintei este de 3-4 anirasare in 1-2 saptamani.

Coreopsis 14

Etimol. in elena: korispaluche, op-isasemanare, co-loarea sau la uncle mirosul bobocilor.

Rom. Lipscanoaice, fr. Coreopsis, ger. Wannblume..

sulfuriu_

si

si

si

www.dacoromanica.ro

86

Sunt plante erbacee anuale sau vivace, foarte putin ar-busti, ce fac parte din fam. Compositae. Acest gen are vre-o70 de specii de origins de prin America de Nord i deSud si Africa tropicala.

Printre cele anuale in cultura avem:Coreopsis tinctoria Natal. syn. Calliopsis tinctoria D. C.,

Coreopsis elegans hort., Calliopsis bicolor Rchb., este oplanta glabra cu tulpina ramificata, erects ce creste intre50-100 cm. inalta, cu varietati horticole pitice intre 15-30cm. Frunze le radicale bipinatisecate stint dispuse in rozeta,iar cele caulinare opuse, sesile, multifide. Florile la planta

Fig. 41. Coreopsis tinctoria

tip dispuse in capitule terminale, cele marginale, ligulate,intinse trifide sunt galbene inchis; iar cele centrale tubu-lease de culoare negricioasa.

Ca frumoase varietati horticole avem:Coreopsis tinctoria purpurea, cu florile negre purpuri.

www.dacoromanica.ro

87

Coreopsis tinctoria marmorata, are discul purpuriu cuflorile marginale purpuri marmorate cu galben.

Coreopsis tinctoria hybrida semiplena, cu flori usor batute_Coreopsis tinctoria nana radiata, creste cam 20 cm. inalt sip

are florile marginale sucite.Coreopsis cardaminefolia Torr. et Gray. syn. Calliopsis

cardaminefolia D. C., Calliopsis cardaminefolia hybridaoriginara din Texas creste intre 20-60 cm. inalt, formand tufecompacte si inflorind toata vara pans in toamna. Are frun-zele bipinatisecate, cele inferioare cu lobi oval-oblongi, iarcele superioare eu lobi linear-spatulati. Capitulele foarte nu-meroase sunt mult mai mici ca la C. tinctoria. Ca varietatefrumoasa avem pe atrosanguinea cu florile catifelate de co-loare rosie-cafenie, pe lutea cu flori galben, pe marmo-rata cu florile galben marmorate cu rosu. Sub numele denana compacta, se gasesc foarte frumoase varietati, ce creseintre 20-30 cm. inalt2.

Coreopsis Drummondi Torr et Gray. syn. Coreopsis diver-sifolia Hook. Coreopsis pieta hort., Calliopsis DrummondiDon., originard din Texas este o plants paroasa cu tulpinaramificata, ce creste pans la 50 cm. inaltime, inflorind dimJulie pand in Septembrie. Are frunzele simple de multeon divizate in 3 sau 5 lobi oval-oblongi, intregi. Capitu-lele lungi-pedunculate stint de 3 cm. in diametru, cele mar-ginale de coloare galben inchis cu pete brune sau marmo-rate cu cafeniu, iar cele centrale galbui.

Lipscanoicele cele pitice se intrebuinteaza la formareazde borduri; iar cele inalte in grupe, platbande si mai ales.ca flori -Mete.

Cullum. Le prieste pamanturile ware, nisipoase si ex-puse la soare, Se seamand pe la inceputul lui Apri lie inrasadnite red cand rasadul s'a imputernicit, se planteaza.la locul edefinitiv: varietatile pitice la 20-30 cm. 5iinalte la 30-40 cm. distanta. De asemenea se poate semdna.la locul destinat in randuri de aceeasi distanta ca la plantat.rarind rasadul, unde e prea des. Plante le vor inflori mai

hort.,

5i

www.dacoromanica.ro

88

tarziu, insa incontinu pans la bruma.. Un mare avantajeste, ca suporta foarte bine transplantarea cu pamant peradacini in timpul vegetatiei $i astfel putem avea plantede rezerva pe o brazda, spre a inlocui pe cele semanatedevreme $i trecute de prin ronturi. Varietatile pitice sepreteaza mai bine pentru acest stop. S2 mai obisnueste sase faca o semanatura la brazda afar prin Septembrie $i

poi se ierneaza rasadul in rasadnite reci, avand astfelplante viguroase $i avansate in primavara. In regiuni cuierni blande rezista rasadul afara invelit numai cu cetinasau cu putina frunza.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani $i rasarepana in 2 saptamani.

Cosmos Cay.

Etimol. in elena: kosmosaranjament, podoabd.Rom. Cosmos, fr. Cosmos, ger. Schmuckkorbchen.

Fig. 42. Cosmos bipinnatus.--

www.dacoromanica.ro

89

Sunt plante erbacee anuale, sau vivace cultivate ca anuale,ce fac parte din fam. Compositae. Acest gen are vre-o15-20 de specii de origins de prin tinuturile mai calde aleAmericei dintre Bolivia si Arigona.

Cosmos bipinnatus Cay. syn. Cosmea bipinnata hort., ori-ginara din Mexic, este o plants glabra cu tulpinaramificata, ce creste pans la 120 cm. inalta, inflorind din

Fig. 113. Cosmos bipinnatus praecox grandiflorus fl. pleno

lulie pans in Octombri?,. Are frunzele opuse, bipinatisecatecu segmenti filiformi departati. Florile sunt dispuse in capi-tule aglomerate la varful pedunculului, cele ligulate oval-oblonge, usor dintate la varf, fungi de 2-3 cm. si latede peste 1 cm., de coloare roz violacee sau rosu purpuriu;gar discul e mic cu florile tubuloase galben2.

Ca varietati frumoase horticole avem:Cosmos bip. praecox roseus, 80 cm. inalt cu flori rozee.Cosmos bip. praecox albus, 80 cm. inalt cu flori alb2..

rigida,

www.dacoromanica.ro

90

Cosmos bip. praecox grandiflorus fl. pl., 80 cm. inaltou flod involte.

Cosmos bip. praecox nana rosea, 50 cm. inalt cu .florirozee.

Cosmos bip. Mamma Lennox, 120 cm, ,inalt, inflorestefoarte tarziu, cu flod foarte mad de coloare roza.

Cosmos se intrebuinteaza grupate in peluze, in platbandeca flori taete.Cullum. Ii prieste on ce pamant, insa intr'unul prea

gras se fiesvolta prea mult in frunze, Irr datum florilor.De regula se seamana pela sfarsitul Iui Martie in rasadnitacalda si mai tarziu chiar afard, se repica si prin Mai seplanteaza la Tocul definitiv pe distanta de 40-50 cm. Su-porta bine transplantatul. Unii obisnuesc sa ciupeasca plan-tele Inca -tinere in folosul rarnificarii, insa aceasta intarzieinflorirea. Acestei plante ii prieste mult mai bine regiunilede deal, decat sesul.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani rasarein vre-o 2 saptamani.

Delphinium Town.

Etimol. in elena: delphiniondelfin, se refers la formafloarei.

Rom. Nemtisori, Floare domneasca, fr. Pied d'alouette,ger. Rittersporn.

Sunt numai plante erbacee anuale vivace, ce fac partedin fam. Ranunculaceae. Acest gen are vre-o 120 de speciide origins de prin zonele temperate.

Printre cele anuale, urmatoarele sunt in cultura:Delphinium Ajacis L., originar din Orient, este o plants

glabra sau putin paroasa, cu tulpina aproape totdeaunasimpla, groasa fistuloasa, inalta intre 50-120 cm. Prun-zele sunt alterne, cele inferioare petiolate, iar cele superiaoresesile, descompuse in foliole lineare. Flori le numeroase,neregulate, cu un pinten egal de lung sau putin mai curtdecal floarea sunt reunite inteun simplu, elegant ciorchinesipciform de un colorit foarte variat.

si

Os

gi

si

www.dacoromanica.ro

91

Mara de diversitatea coloritului avem in ce privestecresterea, varietati inalte si pitici; iar ca forma floarei seimpart in simple, semiduble si duble.

Delphinium Ajacis elatum, creste peste 1 m. Malt, cuflorile simple dispuse intr'un racem dens.

Fig. 44. Delphinium Ajacis hgacinthiflorum fl. pieno

Delphinium Ajacis hyacinthiflorum fl. pl. variaza intre-30-100 cm. inaltime, cu flori involte dispuse intr'un mareracem cilindric.

Delphinium Ajacis rammeuliflorum fl. pl., are de aseme-nea variatiuni de inaltime florile involte -suet dispuse in-tr'un racem ascutit.

Delphinium Ajacis nanum fl. pl., creste pans la 50 cm.inalt, are florile bine batute dispuse intr'un racem

Varietatile pitice se intrebuinteaza in ronturi joasesi ca borduri; iar cele inalte in platbande, in grupe marl,in fata boschetelor, in fonduri si mai ales ca floare taiata.

Delphinium Consolida hort. syn. Delphinium ornatunrBouche, originar din Europa, este o plants usor paroask

foarte ramificata spre varf, ce creste intre 40-120 cm..

cilindric.

si

si

www.dacoromanica.ro

92

inalta. Frunze le alterne sunt divizate cu segmente lineare.Florile neregulate 'CU 5 sepale pubescente are pe cel pos-terior transformat intr'un pinten ascutit. Ele formeaza lavarful tulpinei ramificatiilor, ciorchine lungi de 20-30 cm.

Debi inflorege mai tarziu ca precedenta, cam din Iuniepans in Septembrie, are insa un mare avantaj, ca infloregemai indelungat.

Delphinium Consolida candelabrum

Fig. 45. Delphinium Consolidaimperiale fl. pleno

fl. p1. este o rasapitied., bine ramifica-ta, formand tufe de40 cm. in inaltime §iin diametru. Ramurilefoarte numeroase sedirijeaza orizontal intoate directiile, apoise indreapta in sus,terminand printr'unciorchine floral, ca-Oland astfel infki-§area unui candela-bru.

Delphinium Conso-lida imperiale fl. pl.create pans la 60 cm.inalt yi se deosebe§tela infati5are de pre-cedenta prin vigoareaaxului central al tul-pinei, care se rami-fied malt §i uniform,acoperindu-se din bel-§ug cu ciorchine deflori, cari tin mairnulte saptamani.

Delphinium Conso-lida elatum fl, pl. estecea mai inalta varie-

7,7

ir

'WS. /

, ,_,051

I u

^

r-- "

gI

,

-1

r1,41/4j.

,Pr Ick

. t.

i

www.dacoromanica.ro

93

tate, crescand peste 1 m., ramificandu-se bine.La toate varietatile de Delphinium anual lipseste numai

coloarea galbena. In schimb insa colorile rosii albastreintrunesc o multime de tonuri dela deschis pans la albastruinchis sau violet, aproape negru. De asemenea intalnimfoarte simpatice coloratiuni in cenusiu, aramiu cafeniu.

Delphinium Consolida se intrebuinteaza mai mult In for-marea de ronturi, grupe borduri, de cat ca floare taiata.

Caltura. Reuseste Inca destul de bine in terenuri sece-toase, calcaroase i chiar pe cele inclinate, insa cand urma-rim sa obtinem plante viguroase, deosebit de frumos des-voltate, le vom da un pamant substantial si bine lucrat.Expozitia cea mai favorabila acestei plante e in Win soare.Printr'o semanare direct la locul definitiv in toamna prinOctombrie, Noembrie se obtine rezultatele ceie mai bune.Semanarea se face in randuri d2 2J-25 cm. la varietatile,cari nu se desvolta mult in laturi si la cele pitici, rarindprimavara rasadul prea des iesit pe rand, la 10-15 cm.,iar varietatilor cu o desvoltare mai mare in Iaturi, ca depilda Del. Cons. candelabrum li se va da o distanta dubla.Din cauza, ca semintele au nevoie de un timp mai ind2-lungat pans la rasarire este mai avantajos a se semanatoamna, decat primavara. Afars de aceasta semanate dintoamna, plantele se desvolta cu mult mai viguros inflo-resc eu cateva saptamani mai devreme. Daca insa suntemnevoiti, sa semanam in primavara, atunci vom face -o ime-diat dupa desghet. Unii obisnuesc sa semene in rasadnitasi apoi sa planteze rasadul tank la locul definitiv. Acestprocedeu nu da rezultate bune, caci nemtisorii nu suportabine transplantatul, mai ales in regiunile de ses.

Puterea de germinatie a semintei este de 3-4 ani sirasare cam in 3 saptamani.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

94

Dianthus L.

Etimol. in elena: diosdumnezeesc, anthosfloare.Rom. Garoafa, fr. Oeillet, ger. Nelke.Sunt aproape toate plante erbacee vivace si numai cateva

specii, anuale sau sufrut2scente si fac parte din fam. Cary-ophyllaceae. Acest gen are vre-o 200 de specii de origin&de prin Europa de Sud, America de Nord si Asia.

Printre cele cari le numaram la anuale prin felul decultura, sunt urmatoarele:

Dianthus chinensis L., originara din China, este o plant&bisanuala pans la vivace, pe care not o cultivam ca anuala.Are tulpina noduroasd bine ramificata, cu ramurile la in-ceput intinse, apoi erecte, crescand intre 20-40 cm. Malta.Frunze le linear-lanceolate sunt de un verde frumos sauglauscente. Florile mari, numeroase, solitare la varful tutu-ror ramificatiilor sunt simple sau involte de tin coloritfoarte variat si catifelat. Caliciul este insotit de bractee li,near-lanceolate, ascutite, cam de lungimea tubului sau; iar corolacu petalele putin paroase si neregulat incis-dentate.

Prin incrucisari cu alte specii de garoafe s'au obtinuto multime de bastarzi si variatiuni, incat la unele e grew dea le cunoaste origina. Spre o orientare mai usoara s'augrupat, in garoafe chinezesti obisnuite, in garoafe chinezestiHeddewig (D. chin. Heddewigii hort.) si in asa zisele ga-roafe chinezesti cu frunzele glauscente (D. chin. glaucusRgl.).

Garoafele chinezeA obisnuite cresc intre 10-50 cm.Malt, avand frunzele de coloare verde deschis, florile rareon pans la 6-7 cm. in diametru, cu petalele numai dintate.In aceasta grupare avem varietati cu flori simple si in-volte, inalte intre 25-50 cm. si pitici intre 10-25 cm.inaltime.

Printre marele numar de varietati din aceasta grupdavem si pe asa zisa garoafa impardteasca, Dianthus chinensisimperialis hort. Ea creste numai pand la 20 cm. malt, cu

www.dacoromanica.ro

95

Florile involte, ce infloresc toata vara neintrerupt, dela albcurat pane la cel mai inchis ro$u purpuriu, allele baltate,allele ou fond alb sau ro$u, Sub numele de Dianthus im-perialis nanus hort. avem o frumoasa garoafa chinezeascapitica, ce se intrebuinteaza foarte mutt la borduri ghivece,mai ales cele de coloare ro$ie inchisa.

Fig. 46. Dianthus chinensis Heddewigii

Dianthus chinensis Heddewiaii hort. In aceasta grupa in-talnim plante cu o cregere intre 15-30 cm. inaltime cuo buna ramificatie dela baza. -Frunzele ii sunt in tineretedeseori verzi deschis sau verzi galbui, insa mai tarziu secoloreaza in verde cenu$iu sau albastrui. Florile mad pansla 8 cm. in diametru apar cate una sau 2-3 (a extremitateatulpinelor in colon luminoase catifelate.

Aceasta grupare se subimparte$te in 4 forme $i anume,in: normale, diadematus, giganteus $i laciniatus.

$i

www.dacoromanica.ro

96

Dianthus chinensis Heddewigii hort. sau garoafele chine-zesti Heddewigii normale sunt plante cu o crestere de 10-2Q cit. inaltime, cu frunzele glauscente si dela baza inco-voiate spre afara. Florile mari sunt cu petalele dintate pansla adanc dintate.

Ca varietati bune avem pe Reine de l'Orient cu floride coloare roz pal, Die Braut, cu florile albe spre centrurow inchis, atropurpureus floro pleno cu florile involtede un rosu cafeniu inchis si creste cam 25-30 cm. Malt.Una din cele mai frumoase este atropurpureus albo margi-nalia floro pleno (Manteau de Deuil) cu flori mari dublede coloare rosie cafenie inchisa, avand petalele conturatecu alb.

Dianthus chinensis Heddewigii diadematus hort., au ocrestere pitica compacts eu frunzele mari, florile dela 5-8cm. in diametru, cu un colorit si mai variat, ca la precedentele.

Dianthus chinensis Heddewigii giganteus hort., cresc pandla 30 cm. inaltime, cu tulpina putin ramificata, fiecare cucate o singura floare. Frunze le lungi de vre-o 6 cm. si late

Fig. 47. Dianthus chinensis Heddewigii giganteu3

www.dacoromanica.ro

97

de 1/2 cm. sunt cel putin in plantele mature de coloare verdecenusie, altfel mai mult verde galbui.

Dianthus chinensis Heddewigil laciniatus hort., cresc intre20-40 cm. Malt cu tulpinele drepte, avand frunzele decoloare verde cenusie 5i lungi pans la 10 cm. Florile suntfoarte mari, cu petalele adanc dintate, cele simple pans la10 cm. in diametru, cele involte insa numai pans la 8 cm.

Garoafele chinezesti prin inflorirea for abundenta si co-loritul foarte begat si luminos al florilor se intrebuinteazafoarte mult ca planta de grupe, in ronturi, ca borduri,ca floare taiata 5i chiar in ghivece.

Cultura. Cu toate ca aceste garoafe chinezesti se pottrata ca plante bisanuale, totu5i succesul cel mai desavarsitit avem in cultura de un an. Nefiind prea pretentioase in cepriveste compozitia pamantului, le prieste once pamant degrading. Prefers pozitia expusa la soare, insa suporta foartebine 51 semi-umbra.

Cand voim sa le avem mai devreme in floare, facem osemanatura pe la sfarsitul lui Martie intr'o rasadnita tern-perata; iar pentru mai tarziu, sernanam la brazde afara pela jumatatea lui Aprilie. Dupa 5-6 saptamani de la datasemanarii, cand rasadul s'a imputernicit bine si e suficientde aclimatizat, se incepe cu plantatul lui la locul destinat.Este foarte practic, de a se planta cite 3-4 fire de rasadla un loc pe distanta de 20-25 cm.

Plante le bine desvoltate si chiar inflorite suporta binetransplantatul sau punerea for in ghivece. Intretinerea forse rezuma in prasit, udat si tinerea culturii curat de buruieni.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani si rasarepans intr'o saptamana.

Dianthus Cargophyllus L. var. semperflorens hort. Aceastagaroafa de origins din Europa de Sud, este o plantaglauca, cu tulpina sublemnoasa ramificata dela baza, cecreste pans la 60 cm. Malt, aducand flori succesiv o bunsparte din an $1 chiar in timpul iernei, daca ii darn un adapost.Ea are frunzele glabre, opuse, linear-ascutite, caniculate si

www.dacoromanica.ro

93

cu nervura dorsals groasa. Florile mari, cu miros de cui-soare sunt aproape de toate colorile. Caliciul perzistent eformat dintr'o singura bucata cilindrica, divizata la varf in5 dinti lanceolat-ascutiti; iar la baza e prevazut cu maiInulte perechi de squamele opuse. Coro la la tipul cu florisimple este compusa din 5 petale alaturate lung unghiculatede lungimea caliciului, cu limbul intins, cuneiform, rotund,neregulat dintat, cu gatul galben.

Printre aceste garoafe, numite remontante si cultivate ca

Fig. 48. Dianthus Cargophgllus semperflorens Chabaud

plante anuale, avem 2 rase cari ne intereseaza mai mult, asazisele Marguerite si Chabaud.

Garoafele Marguerite i'§i au origina de prin Sudul Italieisi Siciliei, unde se mai intalnesc in gradinile satenilor. Elese disting printr'o inflorire voioasa i bogata, dand florimari i frumoase dupa 5 luni dela data semanarii. Prin

rp.

- 1_ CM

www.dacoromanica.ro

99

aceasta calitate pretioasa prin marea tendinta spre varia-tiuni, aceasta garoafa a servit mai tarziu la obtinerea raseiChabaud.

Un mare amic al florilor, farmacistul Chabaud din Toulon,a intrebuintat aceasta rasa la diferite incrucisari si expe-rientele lui au fost inooronate de succes. El le incrucisacu o multime de garoafe remontante foarte florifere, obti-nand astfel o noua rasa de garoafe, care au fost numiteChabaud. Prin aceasta incrucisare el intruni la un loccresterea voioasa inflorirea timpurie a garoafelor sudi-taline, cu florile nobile a garoafelor remontate, unind astfelsangele a doua rase florifere intr'un mod foarte fericit. Inafara de florile mad foarte frumos formate ale rasei degaroafe Chabaud, calitatea cea mai de seams e inflorireafor neintrerupta dela 7 luni dupa data semanarrii pans lainghet. Aceasta rasa de garoafe suporta multa caldurauscaciune, reusind astfel bine in regiunile calduroase si adevenit prin aceasta calitate o plants anuala de neinlocuit.

Afars de diversele intrebuintari in grading, garoafeleacestea ne mai dau admirabile lion taiete, cari puse in vasecu apa, stau in stare proaspata, pans ce se tree si apoiinlocuiti de boboci avansati.

Selectionarea pe colori curate se practica cu ravna decatre cultivatori de ani de zile si s'au obtinut rezultatefoarte frumoase in aceasta directie. Mai cu deosebire florileisi mentin coloare curata in alb, rosu deschis inchis, de catin roz, galben si portocaliu.

Ca varietati foarte frumoase si fixate se gasesc in cornedsub numele de Jeanne Dionis, alb curat, Marie Chabaud,galben ca pucioasa, La Perle, roz liliachiu, Etincelant,rosu deschis luminos, Legion d'honneur, rosu aramiu, Nero,rosu ca sangele altele.

Cultura. Prefers un pamant argilo-nisipos, caruia i seva adauga la sapat balegar putred de grajd, de preferintadela vite cornute. De asemenea cresc foarte sanatos intr'unpamant bun de grading sapat adanc, cu o pozitie libera

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

100

expusa la soare. Se obisnuege a se semana de prin Ianuariein cutii in sera temperate, insa putem avea o inflorire destulde timpurie imbel$ugata, semanandu-le spre sfarsitullui Februdrie in rasadnite nu prea calde. In acest scop seva Intrebuinta un pamant nisipos de compost bine des -compus. Cand plantutele s'au imputernicit se vor repica inaceea$i compozitie de pamant. Repicattil se va face cevamai rar, ca spatiul sa fie suficient, pentru desvoltarea forpans la plantare, caci altfel vom fi nevoiti de-a mai repicarasadul Inca odata sau sa-1 punem la ghivece mici. Cutiilecu repicaturi dela cele semanate in sera, se vor pune pepolite in sere temperate sau red pans la complecta for inra-dacinare. Cand timpul permite, se scot la rasadnite reci,ferind rasadul de raoe-ala umiditate prea mare. Imediatce brumele au Incetat, ineepem cu plantatul rasadului labrazde. Se planteaza 4 randuri pe brazde de 1,20 m.late $i pe rand la 25 cm. distanta. La scoaterea rasaduluidin cutii sau rasadnita se va menaja radacinile, cat e po-sibil $i se va iuda dupe plantare individual. In conditiunileacestea desvoltarea plantelor se va face repede 5i viguros

pe la jumatatea lui Iunie vor apare primele flori. Toateplantele cu flori simple se vor indeparta imediat, cand sevor cunoaste.

Acest proeedeu se va aplica si mai riguros, cand avemintentia de a obtine samanta superioara, vom indeparta $ipe cele mai putin Involte, cad polenizarea prin insectene aduce o degenerare. Greu $i cu multa truda se obtinenobilarea floarei prin hibridizare $i selectiune, insa foarteu$or se poate pierde.

Afars de cele observate mai sus, pentru obtinerea uneiseminte de calitate superioara, se aleg numai plantele cuo creStere stransa, frumos ramificate cu tulpineleTotdeauna se gasesc un numar de plante, cari deli au florifoarte frumoase mari si bine batute, insa tinuta for lase foartemult de dorit, de oarece tulpinele sunt subtiri $i cad pepamant. Toate aceste plante se vor indeparta, spre a evita

si

sf

si

si rigide.

www.dacoromanica.ro

101

mostenirea acestui defect generatiei viitoare. Cultivatottifrancezi au dat o deosebita atentie la cresterea dreapta atulpinelor si au numit aceasta tinuta tige de fer", adiedtulpina de fier.

Mari dusmani ai garoafelor sunt soarecii. Printre lii-secte avem paduchi Aphis, can colonizeaza partite tirtereale plantei urechelnita, ce gaureste capsulele cu setnirtte,mancandu-le. Contra, celor dint& se va strop', cu insecticide;iar pe ceilalti ii prindem in manunchiuti de pae umede, pusede eix seara printre plante, in care ei infra in timpul noptei.Larva gandacului Phytonomus polygon' gaureste vArfuriletulpinelor, provocand vestejirea Ior. Cand observam aceasta,taiem partea vestejita 5i o ardem, caci in interiorul et seafla larva.

Ca boli cryptogamice avem galbinarea si rugina, ce apace,cand cultura se face intr'un pamant neprielnic. Galbinareaspare la garoafele cultivate intr'un pamant etl mare-umiditatesau impermeabil; iar rugiha intennul prea ttsor, Planteleatacate de rugina se indeparteaza imediat si se arch.. Candterenul e infectat de aceasta boala, nu se va mai cultivape acest loc garoafe mai multi ani dearth-KU.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani si rasareintr'o s'aptamana.

Dimorphotheca Moench.

Etimol. in elena: dimorphoscu cloud theleeculle, vas.

Rom. Dimorphotheca, fr. Souci pluvial, ger. Kapkorbchen.Sunt plante erbace anuale 5i vivace sau subfrutescente,

ce fac parte din fam. Compositae. Acest gen are vre-o 20de specii de origins din Africa de Sud.

Dimorphotheca pluvialis Moench syn. D. annua Lees.Calendula pluvialis L. originara din Colonia Capului esteo plants anuala usor vascoasa 5i paroasa, care creste intre20-40 cm. inalt inflorind prin Iunie, Iulie. Frunzele alterne

si

infiitiairi,

www.dacoromanica.ro

102

sunt lanceolate, sinuat-dentate. Florile sunt dispuse in capi1tule terminale, destul de lungi pedunculate. Involucrul eformat de squame lanceolate, paros-vascoase. Florile mar,ginale lanceolate de 15-20 mm. lungi 3-5 mm. latesunt de un frumos alb in interior §i afara purpuriu, in-conjurand discul bombat de coloare galbena cu un cercpurpur violaceu.

Fig. 49. Dimorphotheca aurantiaca

Florile acestei plante nu se deschid decat dimineata petimp frumos si se inchid 'jar spre sears.

Ca varietati frumoase avem aurantiaca foarte florifera,cu florile de un portocaliu luminos §i aurantiaca hybridscu variatiuni in aceasta coloare.

Se intrebuinteaza in grupe in platbande.Cultura. Se cultiva in once pamant permeabil de gra-

ding expus la soare fara mare greutate. De obicei se seamanadirect la locul definitiv, rarind apoi rasadul, unde e preades la 15-20 cm. distanta. Transplantatul it suporta numaica rasad tanar.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani §i rasaredupa o saptamana.

si

si

www.dacoromanica.ro

103

Eschscholtzia Chain.

Etimol. dedicat zoologulai Eschscholtz din Dorpat, mortIn anal 1831.

Rom. Eschscholtzia, fr. Eschscholtzie, ger. Eschscholtzie.Sunt plante erbacee anuale pans la vivace i fac parte

din fam. Papaveraceae. Acest gen are vre-o 10 speciifoarte apropiate intre ele de origins din California.

Eschscholtzia californica Coham. syn. Chrgseis californica

Fig. 50. Eschscholtzia californica

Lindl., este o plants cu radacina pivotanta, foarte tufoasa,de un verde glauc, cu tulpinele mai mult culcate, de 40-60cm. inaltime, inflorind pe la sfarWul lui Mai pans aproapein toamna. Frunzele alterne, petiolate sunt tare penatifide cudiviziunile lineare. Florile 6-7 cm. sunt purtate de pe-dunculi drepti de peste 20 cm. lungi. Caliciul compus din

J r '

yhrl

rip. J

I I4r

- Fr

%.114:r'.4'' ° ..

'... . d ' E 1,,,...f.,..,,... ....1....:,

WA:E7e, l'.--,

a__ _ . , ....1,.,:k...., .1,,,VFIZ ri n-.7XT V GI 1.'. A ri. Pil lr,I: : ,-;

'9iirel c" IFJ. _

; .

www.dacoromanica.ro

104

2 sepale, cade odata eu deschiderea corolei, care se compiledin 4 petale largi obovate de un frumos galben, ceva maiinchis la baza. Florile nu se deschid pe timp ploios si chiarpe nor.

Prin cuItura s'au obtinut o multime de varietati, atat cuflori simple, cat involte, de coloare alba, diferite tonuride galben, portocaliu rosu.

Printre varietatile frumoase sunt urmatoarele:Eschscholtzia calif. caniculata Toreador, are florile in-

voalte, cu petalele caniculate, undulate, portocali-carmin Cu.galben bronzat.

Sschscholtzia calif. caniculata Robert Gardiner, la letinsa florile portocali.

Eschscholtzia calif. compacta Malvenklinigin, cu florile

Eschscholtzia calif. fl. plena Mandarin, cu florile involte,avand petalele portocalii, pe din afara de coloare mai inchisa.

Mai putin in cultura se intalnesc urmatoarele specii:Eschscholtzia maritima Benth., creste 40 cm. inalt, cu

flori galbene-portocalii.Eschscholtzia Douglasii Benth., creste 30 cm. inalt, cu

flori galbene-aurii.Eschscholtzia caespitosa Benth., cu o crestere gazonanta de

10-15 cm. inaltime, cu florile galbene-auriu luminoase.Aceste plante se intrebuinteaza in platbande, in grupe,

ca borduri ca flori taete. Florile involte tin mai mult instare taiata in apa, ca cele simple.

Cultura. Fiind plante foarte modeste, le priesc pamanturinisipoase, uscate, insa pretind o expozitie libera cu scare.Timpul si felul de semanare la fel ca la macul anual, adicasemanate la loeul definitiv in randuri de 30-40 cm. sirarind rasadul la 20-30 cm. distanta. Semanat toamnatarziu vor inflori prin Mai; iar primavara, din Julie 'Dana'in Octombrie. Nu suporta transplantatul.

Puterea de germinatie a semintei este de 2 ani rasarepans in 2 saptamani.

§i§i

ro§i-violet.

§i

5i

www.dacoromanica.ro

105

Gaillardia Fouger.

Etimol. Dedicat lui Gaillard de Charentonneau, amatorbotanist.

Rom. Fluturei, fr. Gaillarde, germ. Gaillardie.Sunt plante erbacee anuale, mai mult vivace, cari fac

parte din fam. Compositae. Acest gen are 12 specii aproapetoate de origins din America Centrals si de Nord, afarade una din Africa de Sud.

Gaillardia picta Sweet. syn., G. bicolor Lamk., G. Drum-mondi D. C., originara din Mexic, este o plants pubescenta,cu tulpina ramificata spre varf, crescand 40-50 cm. inalt,inflorind din Julie pans toamna. Are frunzele alterne, aproapesesile, lanceolate, intregi sau neregulat lobate sau dintate.Florile reunite in capitule, simple sau tubuloase, dupd va-rietati, sunt colorate de regula dinteun amestec de galbensi rosu pang in cafeniu. Involucrul este format din 2 sau 3randuri de foliole neegale, lanceolat-ascutite, paroase maiales pe margini. Florile marginale sunt lungi, largitetridentate la varf, de eoloare galbena in partea superioara,purpurie sau purpuriu-cafeniu in partea inferioara cu stria -tiuni longitudinale ceva mai inchise. Flori le centrale la va-rietatile simple sunt scurt tubuloase de coloare galben-porto-caliu, devenind mai tarziu negre-purpurii.

Gaillardia picta e de natura foarte variabila. Ea aprodus prin seminte probabil prin incrucisari, o mul-time de varietati, dintre care unele se gasesc prin cataloageridicate la rangul de specie, iar altele au disparut. Men-tinerea curata a unei varietati, nu se poate decat, inmul-tindu-le prin butasi sau diviziune.

Printre numeroasele varietati, ee se cultiva azi, citeznumai pe urmatoarele:

Gaillardia pieta alba marginata eu flori mari semi-involte.de coloare purpurie cu alb.

Gaillardia pitta salmonea, cu flori mari semi-duble, rosiirozee.

ft

ti si

www.dacoromanica.ro

106

Gaillardia pieta Lorenziana, la aceasta varietate florilemici tubuloase centrale sunt transformate in flori mari cucorola complecta, primind prin aceasta o aparenta globu-loasa cu totul particulars celorlalte varietati.

Fig. 51. Gaillardia pieta Lorenziana

Aceasta remarcabila varietate are un colorit foarte variatdela alburiu, 9alben, portocaliu pand la purpuriu de dife-rite tonuri §i combinatiuni.

Flutureiii in genere sunt foarte frumoase plante, pentruornamentarea platbandelor, florile servesc la diferite lucrdriflorale §i mai ales taete in vase sunt admirabile.

Gaillardia anthlgodon J. Gay., originara din Texas, esteo plants cu tulpina ramificata dela baza, formand tufe de40-80 cm. inalte. Frunze le alterne sunt scurt pubescente,intregi, oblongi; cele inferioare profund dintate. Florile

www.dacoromanica.ro

107

mari sunt reunite in capitule terminale de 6-7 cm. in dia.-metru, cu cele radiante de coloare rosie luminoasa pans inpurpuriu, iar cele centrale cafeniu inchis. Infloreste spretoamna. Aceasta specie se remarca prin eleganta coloritului§i abundenta florilor.

Intrebuintarea aceeasi ca la precedenta.Cultura. Prefers pamanturi nisipoase, nu prea umede,

expuse la soare si la nevoie suporta semi-umbdra. Daca se-manam in rasadnita calda prin MartieAprilie, repicandrasadul tot sub geam 5i prin Mai it plantam la locul destinatinfloririi pe distanta de 40-50 cm., it vom avea in floaredin Julie pans toamna. S2 poate semana 5i in rasadnitarem prin Mai, insa vor inflori mai tarziu. S2 mai poatetrata si ca planta bisanuala cu scopul de-a o avea prima-vara devreme in floare 5i atunci o vom semana prin Sep-tembrie la brazda afara, repicand rasadul la ghivece mici $i-1vom ierna in rasadnite reci, plantandu-1 prin Aprilie lalocul definitiv.

Puterea de germinatie a semintei este de 2 ani si rasarein 2 saptamani.

Godetia Spach.

Etimol. dedicat botanistului Ch. Godet din Neuchatel.Rom. Godetia, fr. Godetie, ger. Nachtkerze.Sunt plante erbacee sau frutescente mici cu diferite in-

fatisari, cari fac parte din fam. Onagraceae. Acest gensubordonat de Linne genului Oenothera au la un loc vre-o100 de specii de origins de prin America, excludand zonatropicala putine sunt din lumea veche.

Specii frumoase anuale 5i mult cultivate sunt:Godetia Whitneyi hod. syn. Oenothera Whitneyi A. Gray.

originara din California este o planta tufoasa, erects, finparoasa, cu tulpina aproape lemnoasa 5i cu partea de susacoperita de floH, creste intre 20-100 cm. inalt, inflorinddupa 10 saptamani dela semanare. Frunze le alterne sunt

5i

www.dacoromanica.ro

108

oval-acuminate. Florile axilare mari sunt montate pe capl-sule fusiforme; caliciul este un tub scurt, conic; iar cele4 petale sunt mari triangulare de coloare roz-liliachie cu opath rosiatica la planta tip. Florile au o marime de 6-10cm. In unele varietal.

Godetia Whitneyi nana Bril tante, 40 cm. malt cu florirosi roze luminoase.

Godetia Whitneyi nano Lady Albermarle, 40 cm. inalt,cu flori marl rosi.

Godetia Whitneyi nana Duchess d'Albany, 40 cm. Malt,cu crestere piramidala, cu florile mari albe.

Godetia Whitneyi nana Gloriosa, 30 cm. Malt, cu florilerosi inchise.

Godetia Whitneyi nana azaleaeflora /1. pl., 40 cm. maltcu florile involte de coloare roz cu pete carmine.

Godetia Whitneyi nana Brillant fl. pleno, 40 cm. Malt,cu flori de coloare rosie rozee.

Godetia Lindlegana Spach. syn. Oenothera LindleganaStead., originara din California, se aseamana mult cu pre-cedenta si are florile mari dispuse in ciorchine spiciformede un roz purpuriu pal, patat spre baza petalelor cu rozcarmin sau purpuriu, ce contrasteaza agreabil cu anterelegalbene. Creste intre 20-60 cm. Malt, inflorind de reguladin IunieAugust.

Aceasta specie a produs o frumoasa varietate pitica,ce se intalneste sub numele de Godetia Tom-Thumb sausub celui de Godetia Lihdleyana roseo-alba. De asemeneao foarte frumoasa varietate este Gode tia Lindleyana nanacompacta Bijou (Juwel) cu flori mici insa extrem de nume-roase, albe, la baza petalelor cu cote o path rosie carmin.Creste foarte compact in inaltime de 20-30 cm.

Godetia rubicunda Lindl. syn. Oenothera amoena Lehm.,Oenothera purpurea Curt., originara din California, arevarietati, ce cresc intre 50-120 cm. inalt cu acelasi timede inflorire ca la precedentele specii. Frunze le alterne,lanceolat-ascutite sunt de un verde cenusiu. Florile axilare,

www.dacoromanica.ro

109

marl, sunt dispuse in spice foliacee lungi de 15-25 cm.chiar mai mult. Ele sunt 1 2 cm. lungi pedunculate simontate pe un ovar cilindric, usor tetragonal, pe al carui

Fig. 52. Godetia rubicunda splendens.

varf se afla un caliciu cu 4 diviziuni lanceolat-ascutite. Co-rola compusa din 4 petale cu limbul oval de cam 35 mm.lung §i 25 mm. lat este de coloare rosie vinurie §i patatespre baza cu carmin purpuriu.

Godetia rubicunda splendens se distinge de planta tipprintr'o pats purpurie, ce ocupa baza mijlocul petalelor,

si

-.- 4

si

www.dacoromanica.ro

110

cari sunt mai mari si de coloare carmin purpurie luminoasa.Creste cam 1.20 m. inalt.

Godetia rubicunda splendens nana, este o foarte frumpasasi foarte florifera varietate pitica, ce se aseamana cu pre-cedenta la coloarea florilor, insa creste numai 25-30 cm.inalt.

Godetia rubicunda splendens /1. pl., are coloritul florilorinvolte liliachiu cu carmin luminos creste pans la 1.20m. inalt.

Toate specific de Godetia cu varietatile lor, princresterea for rapids, tinuta for stransa numeroaselefor flori mari de un colorit luminos matasos si au cuceritun loc de frunte intre plantele anuale.

Cele pitici se intrebuinteaza cu mult succes, ca plantede ghivece borduri, iar cele inalte in grupe, izolateca flori taiate.

In regiunile de deal desvoltarea este cea mai ideals.Cultura. Le prieste pamanturile mai uscate, calcaroase,

expuse la soare. In regiunile de ses, trebuie semanat pri-mavara devreme prin /VlartieAprilie, fie afara sau inrasadnita rece, pe cat timp in regiunile deluroase se poatesemana si in timpul verii, obtinand inca o inflorire destul

buns in toamna. Semanatul se face prin imprastiere rara.Rasadul se transplanteaza in stare tanara si nu mai adancdecat a fost la locul de semanare. E avantajos a se semanasi la locul definitiv in aceeasi epoca, rarind apoi planteleprea dese. Distanta de plantare la varietatile inalte se da30-40 cm., iar la cele pitici 20-25 cm. S2 recomandaciupirea plantelor tinere in folosul ramificarii si a unciinfloriri mai bogate.

Godetia este cate odata invadata de pared de pamantHa ltica si de paduchi Aphis.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani rasarepans inteo saptamana.

si

dg

$i

$i

www.dacoromanica.ro

1 1 1

Gypsophila L.

Etimol. in elena: gypsosipsos, calce, phileamica.Rom. Gipsarita, fr. Gypsophile, ger. Gipskraut.Sunt plante erbacee anuale sau vivace cu flori mici nu-

meroase, Wand parte din fam. Cargophyllaceae. Acest genare vre-o 50 de specii de origins de prin Europa de Sud,Asia §i Australia.

Printre speciile anuale intalnite mai mult in cultura sunt:Ggpsophila elegans Bieberst. syn. G. diffusa Fisch. et

Mey., originara din Caucaz, este o plants glabra, foarteramificata, crescand intre 30-50 cm. inalt, inflorind vara.Are frunzele sesile, opuse, de un verde glauc, cele inferi-oare lanceolat-spatulate pierzandu-se in petiol; iar cele su-perioare sunt lungi lanceolat-ascutite, aproape lineare. Flo-rile numeroase mici, axilare sau terminate sunt dispuse inpanicule bifurcate. Pedunculii subtiri sunt uniflori; caliciulare 5 sepale oval-lanceolate verzi; corola 5 petale albe dis-puse in stea. Exists o varietate horticold cu flori mai mari.

Fig. 53. Gypsophila clegans.ILIFSCV

www.dacoromanica.ro

112

Ggpsophila viscosa Murr. syn. G. elegans hort., de originsdin Orient, este confundata cu specia precedents, cu a caruitinuta si inaltime se aseamana. Aceasta planta difera princoloritul ei ceva mai glauc, tulpinele mai noduroase si maipuffin mladioasa. Florile ceva mai scurt pedunculate suntalbe, rozee sau rosietioe, usor odorante. Afars de acestedeosebiri planta mai e vascoasa.

Ca varietati frumoase sunt carminea cu florile de unroz plaout si kermesina de coloare rosie ca analina.

Aceste doua specii se intrebuinteaza in platbande si maiales in legatorie.

Ggpsophila muralis L., de origins din Europa, este omica planta de 5-15 cm. inaltime, formand tufe de 15-20cm. in diametru, inflorind din Julie pana in Octombrie cuflori foarte mici, insa foarte numeroase de coloare rozpurpurie deschis. Reuseste foarte bine intr'un pamant ar-gilo-calcaros sau argilo-silicios.

Se intrebuinteaza mai mult in alpine, pe ruine si altele.Cultura. In genere prefers un pamant uscat, calcaros

i expus la soare. Se seamana de preferinta la locul definitivprin AprilieMai in randuri de 20 cm. intre ele sau prinimprastiere. Speciile elegans viscosa, in vederea intre-buintarii for ca material de legatorie, se vor semana ladiferite epoci, spre a ne furniza tulpine inflorite in totcursul anului pana toamna tarziu.

Puterea de germinatie a semintei este de 2 ani rasarein 1 pana la 2 saptamani.

Helianthus L.

Etimol. in elena: hellos soare, anthoslloare.Rom. Floarea soarelui, fr. Soleil, ger. Sonnenblume.Sant plante erbacee anuale sau vivace, aspru paroase,

rare on glabre fac parte din fam. Compositae. Acestgen are vre-o 55 de specii de origins din America deNord, cateva din America Centrala si Peru.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

113

Ca anuale in culturd avem:Helianthus annuus L., originar din Peru, Mexic este o

plants hispid-paroasa cu tulpina robust& ce poate cre5te,cultivate bine pand la 4 m. inaltime, inflorind din yardpans in toamna. Frunze le mari, alterne, cordiforme, petio-late sunt neregulat dintate. Florile numeroase, galbene, suntdispuse intr'un foarte mare capitul plecat in jos, carepoate atinge adesea 50 cm. in diametru, cele marginateligulate sunt uniseriale; iar cele centrale tubuloase. Dupaformele florilor s'au impdrtit in 3 grupe 5i anume: simplex,tubulosus §i lingulosus.

In grupa simplex, adica simple cu un singur rand deflori ligulate pe marginile capitulului restul tubuloase,avem:

Helianthus annuus uniflorus hort. aduce un singur capitulfoarte mare.

Helianthus annuus macrophyllus giganteus hort. cu frun-zele i capitulul 5i mai mare ca la precedenta.

Fig. 54. Helianthus annuus.

5i

www.dacoromanica.ro

114

Helianthus annuls purpureus cu florile din capitul rosi-cafenii pans la cafeniu inchis.

In grupa tubulosus, adica capitulul e compus numai din.flori tubuloase.

Helianthus annuus globulosus fistulosus hort., este ceamai frumoasa varietate din aceasta grupa, creste pans la1.50 m. malt, aducand capitule pans la 30 cm. in diametru,can sunt compuse numai din flori tubuloase, toate binedesvoltate prin aceasta capata o forma globuloasa.

In grupa ligulosus, adica capitulul e compus numaidin flori ligulate.

Helianthus annuus sulphureus plenus hort., cu florilede coloarea pucioasei.

Helianthus annuus nanus fl. p1. hort., creste intre 60-80cm. malt, cu capitule de 15-18 cm. in diametru, cu florilede coloare galbena portocalie.

Helianthus debilis Nuttat. syn. H. praecox Engelm. et Gr.de origins din America de Nord, este o planta hispid-pa-roasa bine ramificata, care creste intre 40-100 cm. malt,inflorind din Iulie pans toamna. Frunzele ovate pans latriunghiulare sau cordiforme sunt dintate pe.margini. Disculeste de cam 11/2 cm. in diametru inconjurat de flori ligulategalbene. Dela aceasta specie s'a obtinut o rasa horticolafoarte frumoasa cu multe variatiuni, ce se gase5te in cata-loage sub numele de Helianthus cucumerifolius.

Helianthus debilis cucumerifolius nanus (Perkeo) creste60 cm. malt cu florile marginale galbene discul negru.

Helianthus debilis cucumerifolius Stella creste 150 cm.malt cu capitulele de 7-9 cm. mari, cu florile galbene.

Helianthus debilis cucumerifolius Diadem (Sirius) creste150 cm. Malt, cu florile marginale sufurii si cele centralenegre.

Intrebuintarea varietatilor de H. annuus este mai multizolate sau in grape, spre a masca parti goale in grading saupentru efecte in fonduri. Varietatile lui H. cucumerifolius,

si

si

www.dacoromanica.ro

115

cum e nanus, se poate intrebuinta ca plants de 136Mura ;iar cele inalte in grupe si ca flori taiate.

Cultura. Cere o expozitie in plin soare, creste oncepamant, fie sarac sau Bras, nisipos sau pietros, insA Planteviguroase si bine desvoltate se ob tin numai intr'un pamantbine ingrasat humos, caruia sa nu-i lipseasca umiditatea.In acest scop e foarte bine, ca locul destinat pentru floarea

Fig. 55. Helianthus debilis cucumerifolius.

soarelui, sa fie ingrasat din belsug in toamna cu latrina,compost si urina. Daca suntem nevoiti sa adam in timpulverii, vom face-o mai bine rar insa patrunzator, ferindcoletul plantei de apa, caci acesta putrezeste foarte usor.Se seamand de regula in cuiburi la 50-80 cm. distant&dupa desvoltarea varietatii, prin Aprilie, Mai, lasand nu-mai o singura plants viguroasa la cuib. S2 poate semanasi mai devreme in rasadnita calda, rasadul repicat sau pusla -ghivece si -de ati cu pamant pe radacin& se planteaza la

in

r I -

si

-

www.dacoromanica.ro

116

locul destinat, obtinand astfel o inflorire mai timpurie. Inpozitii expuse se va da plantelor man cate un tutore, serea nu fi doborate de vanturi.

Samanta are o putere de germinatie de 3 4 anirasare in 1 Wand la 2 saptamani.

Iberis L.

Etimol. in elena: iberiso planta ce creste in Iberia(Spania).

Rom. Limbusoara, Lilicele, fr. Thlaspi, ger. Schleifen-blume.

Sunt plante glabre erbacee sau subfrutescente, ce facparte din fam. Cruciferae. Acest gen are vre-o 20 despecii cu origina de prin Europa de Sud si Asia Mica.

Iberis amara L. syn. Thlaspi amarum Crantz., de originadin Europa de Sud este o planta erectd, ce creste intre20 25 cm. Malt, ramificata la varful tulpinei, formand vnfel de mare corimb. Frunze le alterne sunt oblongi-obtuse,putin dintate. Florile albe, cruciforme cu un miros suav suntscurt pedunculate dispuse in raceme la varful tuturor rami-ficatiilor. La inceput acestea sunt stranse, umbeliformeapoi se lungesc pe masura ce infloresc, luand forma unuiracem. Caliciul e compus din 4 sepale mici, corola din 4petale intregi intinse, dintre care cele 2 exterioare sunt maimari ca cele interioare.

Iberis amara coronaria imperialis hort., este o frumoasdvarietate, cu ciorchine florale foarte mari, ce dau admirabileflori pentru taiat.

Iberis umbellata L. syn. I. corgmbosa Moench., Thlaspiumbellatum Crantz., de origina din Europa de Sud, Spania,este o planta glabra, rigida, ramificata spre varf si cresteintre 15 40 cm. Malt. Frunze le dela baza sunt lanceolat-dintate, iar cele superioare lineare intregi. Florile rozee,violet liliachii sau purpurii sunt dispuse in corimbe umbeli-forme terminale, formand prin reunirea for o mare umbela.

5i

.5i

si

www.dacoromanica.ro

117

Ca varietati frumoase horticole avem:Iberis umbellata cardinal, are o crestere viguroasa, foarte

ratnificata si florile roz luminoase.Iberis umbellata lilacina, cu flori liliachii.Iberis umbellata hybrida nana, cresc numai pans la 25 cm.

Fig. 56. Iberis amara coronaria imperialis.

Malt, formand tufe compacte de 25 30 cm. in diametru.La aceasta rasa se vad plante cu flori albe, rozee, roz,roz-violaceu si rosu-violet.

Iberis in genere sunt bune plante pentru ronturi, plat-bande, borduri, de ghivece si ca flori taiete.

Cultura. Prefers un pamant argilo-nisipos, expus la soare,umbra si umiditatea prea mare nu o poate suporta, rezistainsa foarte bine la seceta. Cel mai favorabil timp de se-manare e in toamna prin Szptembrie, Octombrie, caci avemavantajul, de a obtine plante mult mai viguroase, mai flo-rifere si mai din vreme in floare, ca semanate primavara.Rasadul se repica in rasadnite reci la 10-12 cm. dis-tanta, in care va ierna si de unde prin Martie, Aprilie,se scoate cu pamant, plantandu-1 la locul definitiv pe dis-tanta de 40 cm. planta de planta. In ierni ware rezistarasadul repicat la brazde afara foarte bine, invelindu-1

www.dacoromanica.ro

118

uwr cu frnuze, cetina sau altele. Semanatura in primavaratrebuie sa se fac afara pe brazde cat se poate din vreme,prin Martie, Aprilie, ca rasadul sa scape de plaga puricilorde pamant. Ac.est rasad se repica la locul definitiv numaila 15-25 cm. distanta, caci nu s2 desvolta w de viguros,ca cel semanat in toamna. Sc poate semana si la loculdefinitiv. Semanatul la o epoca mai tarzie, nu da rezul-tate bune.

Cele semanate din toamna infloresc prin Mai, Iuniepans in Julie; iar cele dirt primavara din Iunie, Iulie sauin August, S2ptembrie.

Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani sirasare cam in 8 zile.

Impatiens L.

Etimol. in latineste: impatienssensibil.Rom. Cana le, Balsamine, fr. Balsamine, ger. Springkraut,

Balsamine.Sunt plante erbacee sau subfrutescente, cari fac parte

din fam. Balsarninaceae. gen are vre-o 130 de speciidintre care majoritatea e de origins de prin muntii Asiei

numai vre-o 20 de specii din Africa, 2 din America deNord si 3 din Europa Nordul Asiei.

Impatiens Balsamina L. syn. Balsamina hortensis. DC.,-originara din Indiile Orientale este o plania glabra cutulpina noduroasa suculenta, cu ramificatiile aranjate pira-midal, crescand pans la 60 cm. inalt inflorind din Iuniepans in toamna. Frunze le sunt lanceolate, dintate pe mar-gini, cele inferioare opuse, iar cele superioare alterne. Flo-rile mari pintenate, axilare, scurt pedunculate, formeaza undorchine foliaceu foarte alungit. Coloritul florilor e foartevadat, aci unicolor, ca alb, crem, de coloarea carnei, card-miziu, row ca focul, liliachiu, aci diferit sau regulat baltat,marmorat, stropit sau punctat.

Printr'o cultura priceputa s'a obtinut o dublare- frumoasa

A:vst

§i§i

§i

www.dacoromanica.ro

119

a floarei si azi se gasesc seminte oferite, cari dau plantecu flori mari, regulat si bine batute, ce se aseamana cu floareacameliei sau a trandafirului. De asemenea, in ce privesteinaltimea plantei s'au obtinut si varietati cu o crestere

Fig. 57. Impatiens Balsamina.

pitica de numai 20-30 cm. cu acelas colorit bogat atflorilor, ca si cele inalte.

www.dacoromanica.ro

120

Canalele cele inalte se intrebuinteaza in grupe, platbande,iar cele pitici ca plante de bordura chiar la ghivece. Candvoim sa formam ronturi cu canale, vom cauta ca mijloculacestuia sa fie ceva mai Malt, ca florile dela plantele cen-trale, sa fie mai bine vazute.

Cultura. Le priege once pdmant de grading, care nu eprea afanat, secetos sau argilos. Cea mai favorabila pozitiee cea expusa la soare, caci in cele semi-umbroase se lun-gesc, se ramified mai putin i nici infloritul nu e a$a bo9at.Pamanturile grase ingra'$amintele lichide date in timpulvegetatiei, ajuta- foarte mult la desvoltarea perfecta a ca-nalelor. Se seamana rar pela sfar$itul lui Martie sau ince-putul lui Aprilie direct in rasadnita temperate sau in cutii.La inceput tinem rasadul mai uscat, spre a evita ingalbe-nirea lui sau putrezirea coletului. Mai tarziu aceasta nu semai poate intampla, de oarece prin ridicarea temperatureide afara, ne va sta la dispozitie din belsug lumina $i aerul.In orice caz se va evita lungirea rasadului, repicandu-1 latimp. Pe la inceputul lui Mai se planteazd rasadul la loculdefinitiv pe distanta de 25-50 cm, dupe desvoltarea va-rietatii. Rasadul lung, care a cazut la plantare, nu se mairidica $i are nevoie de un tutore. Atat timp, cat plantelesunt tinere, nu au nevoie de umiditate prea mare, insacand s'au inradacinat bine la locul definitiv, Ii se va daapa din belsug. Transplantatul it suporta foarte bine, chiarca planta mare in stare de inflorire.

Se poate semana $i afara pe brazda prin AprilieMai $iapoi rasadul se trateaza in fel ca eel din rasadnita, insaplantele vor veni in floare mult mai tarziu. Se maipoate semana i direct la locul destinat, cu conditia ca ra-sadul prea des, sa se rareasca.

Samanta are o putere de germinatie de 6 ani $i rasarein 8 zile.

sf

si

www.dacoromanica.ro

121

Linaria Tourn.

Etimol. in latineste: linumin, se refers la frunzeleplantei, ce seamana cu ale inului.

Ram. Linarita, fr. Linaire, ger. Leinkraut.Sunt plante erbacee anuale, bisanuale sau vivace si numai

cateva sithfrutescente. Acest gen, ce face parte din fam.Scrophulariaceae are vre-o 130 de specii cu origins de prinOdle lumei vechi din emisfera nordica numai speciaLinaria canadensis e din America de Nord.

Linaria bipartita Willd. syn. L. elegans hort., originaradin Algeria este o plants erects cu tulpina simpla, de regularamificata la baza, ce creste cam 30-40 cm. inalt, inflo-rind din Iunie pans in Septembrie. Frunze le alterne suntglauce, linear-lanceolate. Florile scurt pedunculate sunt dis-puse in spice, ce se alungesc in timpul inflorirei. Caliciulare 5 dinti mici; corola 5 diviziuni foarte neregulate, celecloud superioare erecte si cele 3 inferioare incovoiate, aco-perind gatul. La baza tubului corolei porneste un pintenrecurbat. Coloarea corolei variaza dela violet-rosiatic pangla roz-purpuriu cu partea centrals alburie patata cu purpursau roz.

Linaria maroccana Hook., originara din Maroc, e o plantsdragalasa ou o desvoltare rapids, cu tulpina de 25-30 cm.inalt, ramificata dela baza, terminand printr'un lung spicde flori mari, prevazute cu cate un pinten ascutit, deg-sind corola in lungimea ei. Frunze le foarte inguste suntlineare.

0 foarte frumoasa varietate e Linaria maroccana roseahort. cu florile de un frumos roz carmin inchis.

Linaria maroccana hybrids hort., sunt frumoase varietaticu ramificatiile erecte lungi si subtiri, cari termin prin spicede flori, in frumoase tonuri de galben, roz sau rosu, liliachiusau violet, cu buza inferioara a floarei de ordinar alba,ce o distinge fats de celelalte varietati.

1i

www.dacoromanica.ro

122

Linaria se intrebuinteaza plantata in grupe sau platbande.si mai ales ca floare taiata.

Cullum. Ii prieste once pamant bun de grading, insaprefers unul usor si nisipos, expus la scare. Se seamanaprin AprilieMai in randuri sau rar prin imprastiere lalocul definitiv, rarind plantele prea dese la 10-15 cm. Sepoate semana si prin luna Septembrie, punand rasadul laghivece mici, spre a-I ierna in rasadnite sau sere reci;iar in Aprilie viitor se va planta la locul definitiv pe dis-tanta de 25 cm.

Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani sirasare pans in 2 saptamani.

Linum L.

Etirnol. in latineste: lituimin.Rom. In, fr. Lin, ger. Lein.Sunt plante erbacee anuale sau vivace si subfrutescente,

can fac parte din fam. Linaceae. Acest gen are vre-o 90de specii de origins de prin regiunile temperate si calde.

Linum grandiflorum Desf. syn. L. grandiflorum rubrfimhort., originar din Algeria este o planta bine ramificata delabaza, cu tulpinele cilindrice, netede, intre 20-40 cm. inalte,inflorind din Iunie, Julie pans in Septembrie, Octombrie.Frunze le alterne sunt linear-ascutite, de un verde glauc.Florile numeroase sunt dispuse in corimb paniculat lejersi purtate de cate un peduncul scurt. Caliciul cu 5 divi-ziuni linear-ascutite, ciliate pe margini este mai lung decatfructul. Coro la mai mare de 2 cm. in diametru, formats din5 petale intinse este de un frumos rosu luminos, striat labaza, ceva mai inchis si mai putin caduce, ca la speciilevivace.

Linum grandiflorum roseum hort., este o frumoasa varietate a acesteia cu florile de culoare roz-rosietica, mai putinluminoasa. Se reproduce bine prin seminte.

www.dacoromanica.ro

123

La aceasta plants anuala deli florile se trec repede,totusi prin abundenta inlocuirea neintrerupta a celor tre-cute, se afla in permanenta in floare din Julie pans intoamna prin aceasta calitate este o buns plants de grupe,in platbande chiar de bordura.

Cultura. Inului ii prieste un pamant usor substantial, nuprea umed numai in pozitii cu soare, caci florile raman

Fig. 58. - Linum grandifiorum roseum.

mai mult deschise si efectul prin aceasta e mai mare. Se-manarea se face de obicei prin Aprilie, inceputul lui Maiin randuri direct la locul definitiv, rarind rasadul treptat la15-20 cm. distanta. Se mai seamana si prin S2ptembrie labrazda afara, repicand mai multe fire la un ghiveci, spre ale ierna in rasadnite reci, ca primavara din vreme sa le-

plantam la locul definitiv pe distanta de 25-30 cm., divi-zand plantele din ghivece cu atentie, spre a le mentine cat

;41.1 f ?

0

tfLJESCLI.e ..----- °'

ti t

f

si

gi

sigi

www.dacoromanica.ro

124

se poate pamantul pe radacini. Astfel cultivate plantele vorinflori din Aprilie pans in Iu lie si chiar mai mult.

&manta recoltata in tarile nordice are nevoie de Inca unan pans Ia semanare, spre a'si complecta coacerea.

Puterea de germinatie a semintei este de 5 ani si rasareintro saptamana.

Lobelia L.

Etimol. Dedicat botanistulai flamand Math. de l'Obel, la-_finizat Lobelias.

Rom. Lobelia, fr. Lobe lie, ger. Lobe lie.Sunt plante erbacee anuale sau vivace, subfrutescente si

arbusti din fam. Campanulaceae. Acest gen are vre-o 200de specii de origins de prin regiunile temperate si calde.

Lobelia Erinus L. syn. L. decumbes hort., originara dinAfrica de Sud este o mica planta anuala, care devine vivacein sera, ad glabra, aci usor paroasa, cu tulpina foarte ra-mificata intre 10-30 cm. inalta, Inflorind din Iunie pansin toamna. Frunze le alterne sunt oblong-obovale, Ingustate inpetiol, obtus dintate, cele superioare lanceolat-lineare, a--proape Intregi. Florile mici de un albastru-azuriu la plantatip sunt dispuse in raceme terminale laxe, cu bracteele de con-sistenta frunzelor. Caliciul e conic cu 5 dinti lineari, putin.bilabiati, 3 superiori si 2 inferiori. Coro la are 5 diviziunineregulate, din care 2 superioare mici, erecte, de un albastrudeschis si 3 inferioare mult mai mari si mai late intinse injos, albastre cu una sau doua pete mici, albe Ia gat.

Aceasta mica si eleganta planta a produs prin culturanumeroase varietati, printre care se remarca urmatoarele:

Lobelia Erinus compacta Crystal Palace creste numai 10-15 cm. inalt, cu bate partile plantei brune rosietice. Areflorile de coloare albastru inchis-violaceu cu o pats albala centru. Din cauza cresterii compacte ea se intrebuinteazafoarte mult la borduri si ca planta de ghivece.

www.dacoromanica.ro

125

Lobelia Erinus compacta pumila alba, acelea$i calitati, cuflorile albe.

Fie. 59. Lobelia Erinus compacta pumila alba.

Lobelia Erinus compacta pumila splendeus, frunzele verzi,florile ultramarin inchis cu o pats mare alba centrals.

Lobelia Erinus compacta grandiflora superba, creste 25cm. inalt, cu flori mari de un albastru intensiv cu gatul alb.Frunze le sunt purpurii.

Pe langa varietatile cu crestere inalta si pitied, mai dis-tingem si varietati foarte frumoase cu florile involte, deacelasi colorit variat ca si la cele cu flori simple, adica:alb, albastru deschis $i inchis, violet, rosu cenu$iu $i rozliliachiu.

Lobelia Erinus compacta pumila fl. pleno Kathleen Mal-lard, este o foarte frumoasa varietate cu flori involte de co-loare albastra deschisa. In cultura sa nu i se dea pamantprea Bras, de oare ce acesta ii va favoriza desvoltarea frunze-lor in dauna infloririi. Lobeliile cu flori involte dau rare onseminte 5i de aceea suntem nevoiti a le inmulti aproapenumai prin butasi.

0 rasa aparte sunt varietatile cu ramurile lungi, care ser-vesc foarte mult la impodobirea vaselor suspendate $i abalcoanelor, printre care cele mai recomandabile sunt:

Lobelia Erinus pendula Saphir are ramurile lungi vigu-roase si florile albastre inchis cu centrul alb.

ILIESCU

www.dacoromanica.ro

126

Lobelia Erinus pendula Miranda cu flori roz-purpurii cucentral alb.

Lobelia Erinus pendula Age lina e foarte florifera, cu florialbe,

Collura. Le prieste un pamant humos, nu prea gras, cuexpozitie luminoasa. Seminte le de Lobelia fiind foarte fine,se apasa numai in pamant cu o scandura sau se invele$te

Fig, 60. -- Lobelia Erinus pendula Agelina.

putin cu nisip cernut fin. Semanarea se face la diferite epochIntai prin MartieAprilie in vase sau chiar in rasadniteaproape reci intr'un pamant humos nisipos. Dupe ce rasaduis'a merit putin, se repica in cutii cate 3-5 fire la un locla 2-3 cm. distanta sau in rasadnita aproape rece, mairar la 4-5 cm., de oarece, aci lasam plantele sa se desvoltebine $i apoi le plantam direct la locul definitiv pe distantade 15 cm. Al doilea se seamana prin AprilieMai la brazdeafara $1 prin Iunie se planteaza la locul destinat. Al treilea

k7 CIJS3t11

4 'n, ...

.04 `-

. -

..p... 74, 1.: 0..r, -,,..,-, ",.

. -... - I:Ker., )14:. .$- -.,,, I

Vi!.. ,i,.,

A

0

www.dacoromanica.ro

127

semanam pe la sfar$itul lui August inceputul lui Septembrietot afara pe brazde cand rasadul e maricel, i1 repicam inghivece de 10 cm. in diametru cate 5 smocuri a 3-5 firesau cate un singur smoc in ghivece de 7 cm. Plante le astfelpreparate vor ierna in sere temperate. Pe la sfar$itul luiFebruarie sau inceputul lui Martie vom diviza pe cele repicatecat!; 5 la ghivece vom planta pe fiecare in ghivece de7-10 cm. in diametru. De ati cultura va urma la rasadnitepapa la timpul de plantare. Acestor plante iernate Ii se vada o distanta de plantare mai mare de 20-30 cm., fiindplante mult mai desvoltate de cat cele semanate in prima-vara. Intretinerea in timpul verii se reduce la tinerea planrtelor curat de buruieni udat. Spre a provoca din nou oinflorire abundenta, dupa ce florile s'au trecut, se tund plan-tele pang la jumatatea inaltimii lor.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani $i rasarepana in 2 saptamani.

Lupinus L.

Etimol. in Wine*: lupus lup, cu aluzie la secaluireapcitntintului de Mire plantli

horn. Cafelute, Niprala, fr. Lupin, ger. Wolfsbohne,Lupine.

Sunt plante erbaoee anuale sau vivace, subfrutescente $ifourte putin arbu$ti, cari fac parte din fam. Leguminosae.AceEt gen are vre-o 80 de specii aproape toate de originaamei icana $i numai cateva din Europa.

Lupinus nanus Dougl., originar din California e o plantacu tuIpina ramificata dela baza in forma de rozeta, apoise indreapta in sus, crescand intre 20-30 cm. inalt, in-florind la 10 saptamani dela semanare. Frunze le sunt pe-tiolate, digitate cu 9-11 foliole lanceolat-lineare, lungi depeste 3 cm. Florile sunt reunite in numeroase spice lungi de8-10 cm. $i dispuse neregulat, insa deseori in verticile decate 5 pana in 8. Caliciul tubulos are 5 dinti neegali bila-

si

si

si

www.dacoromanica.ro

128

biati, cu buza inferioara mai scurta si profund bifida.Coro la are steagul erect, alb punctat cu albastru deschis,spre margine albastru mult mai inchis; aripele albastruiascund luntrea de coloare albs-brumata si putin paroasaspre varf

Aceastt specie a produs varietati, ca Lupinnus nanus ft.albus, cu flori albe, Lupinus nanus albo-coccineus cu florilealbe cu rosu

A ceastb specie pitica cu varietaile ei sunt foalre floriferesi produc un efect frumos, fie in borduri sau ronturi, fiein platbande combinate cu alte plante.

Lupinus hirsutus L. syn. L. pilosus hort., originar dinEL. ropy de Sud este o planta matatos paroasa, putin ra-mificata cu frunzele lungi petiolate, cu 5-7 sau chiar 9foliole oblongi digitate, crescand 50-60 cm. inalt si inflo-rind din Julie pans in Septembrie. Florile mari alterne sauverticilate sunt dispus2 in lungi spice de 10-12 cm., avandsteagul foarte mare cu marginea indoita spre afara de co-loare albastra ca cerul si aripele lipite pe luntrea de aceeasicoloare.

Ca frumoase varietal a acestei specii sunt Lupinus pilo-sus ft. albus cu flori albe si Lupinus pilosus /1. roseus cuflorile roz-pal.

Lupinus Hartwegii Lindl., originar din Mexic, este oplanta anuala pans la vivace cu tulpina putin ramificata, cres-cand 50-60 cm. inalt si inflorind din Julie yana in Octom-brie. Are frunzele lungi petiolate, digitate cu 7-9 foliolelanceolat-oblonge. Florile scurt pedunculate, putin vertici-late formeaza un spic lung de 20-30 cm. si uneori chiarmai lung, avand steagul albastru cu alb, cu mijlocul ce de-vine mai tarziu rosietic si cu luntrea albastruie, mult maiinchisa spre varf.

Lupinul Hartwegii albus are florile albe.Lupinul Hartwegii roseus are florile rozee patate cu rosu.Lupinus mutabilis Sweet., originar din Columbia, este o

planta glabra de un verde glauc cu tulpina spre varf ramifi-

www.dacoromanica.ro

129

cats, creste intre 1-1,50 m. Malt, inflorind din Julie pans inOctombrie. Frunze le petiolate, putin groase au 7-9 foliole di-gitate, oval-oblonge, ascutite, lungi de 4- 6cm. late de12-15 cm. Florile odorante, alterne sau putin vorticilate

Fig. 61. Lupines Hartwegii albus.

scurt pedunculate sunt grupate in spice putin stranse, lungide 20-25 cm., de coloare variabila. Florile dela baza spiculuiBunt albastre violacee, cu steagul alb-galbui, punctat cu rosuspre mijloc, cele dela varful spicului sunt de coloare ,multmai deschisa unele aproape albe.

9

si

4e,

=4,0

if"tg

AS

si

si

www.dacoromanica.ro

130

O foarte frumoasa varietate a acesteia este:Lupinus mutabilis Cruckshanksii Hook. syn. Lupinus Crnck-

shanksii Asa. Gray., originara din Peru are florile odorantealbe cu steagul galbui-rozeu, devenind mai tarziu mai multsau mai putin violet inchis.

Din aceasta varietate s'au produs prin incrucisari alte va-riatiuni, cari au stabilit o rasa horticola sub numele: LupinusCruckshanksii hybridus hort. Acestea au spicele florale de30-40 cm. si chiar de 50 cm. lungi. In cornett se gasescurmatoarele varietati fixate:

L. Crack. hybridus atrococcineus, floarea roz cu rosuinchis.

L. Crack. hybridus insignis, cu floarea purpurviolet.L. Crack. hybridus nigrescens, cu floarea albastru-vio-

let inchis.L. Crack. hybridus superbus, cu florile purpur, galbin

si alb.Aceste varietati sunt cele mai frumoase si recomandabile,

atat pentru ornarea gradinilor, cat pentru confectionarea debuchete pentru ornarea vaselor in apartamente.

Lupinus luteus L., originar din Europa de Sud, este oplants glabra, ramificata, de 60 cm. Malta, inflorind dinIunie pdna in Septembrie. Are frunzele digitate cu 7 -9foliole Olonge. Florile verticilate, aproape sesile sunt in-sotite de bractee obovate, mai scurte decat caliciul. Acesteflori dispuse in spice sunt galbene si foarte odorante.

Plantata cu alte specii contrasteaza prin coloritul florilorei galbene foarte agreabil si aceasta se intrebuinteaza instare taiata pentru diferite scopuri.

Cu /tura. Prefers pamanturi sanatoase, nisipoase si expusela soare. Cafelutele anuale nu suporta transplantatul si deaceea trebuie semanat direct la locul definitiv. Sc seamanain randuria rarind rasadul iesit prea des sau in cuiburi,cafe 2 3 seminte la 30 cm. departure unul de altul, inve-lindu-le cu pamant baligaros, spre a le inlesni incoltirza.Timpul semanarii e odata cu fasolea, cam pela sfarsitul Iui

si

www.dacoromanica.ro

131

Aprilie. Din cauza ca varietatile speciei L. Hartwegii infloresctarziu e avantajos a semana, cabe 2 boabe la ghivece mici prinluna Martie la rasadnita calda, obi$nuind treptat rasadulcu aerul, spre a-1 putea planta la inceputul lui Mai faraa-i scutura pamantul de pe radacini. In timpul verii cafelu-tele nu pretind aproape nici o ingrijire, de cat sä le udampe timp seoetos.

Puterea de germinatie a semintei este de 5 ani rasarepans in 2 saptamani.

Matthiola R. Br.

Etimol. dedicat mediczaai Pet. Andr. Matthiolus t 1577.Rom. Mixandra, fr. Giroflee ger. Levkoje.Sunt plante erbacee sau subfrutescente, care fac parte

din fam. Cruciferae. Acest gen are vre-o 30 de specii deorigins din Sudul $i Estul Europei, Asia de Est $i una dinAfrica.

Mathiola annaa Sweet., originara din Europa de Sudeste o planta moale pubescenta, verzui-eenu$ie, cu tulpinaaproape lemnoasa la baza $i ramificata spre varf, avandradacina pivotanta putin fibroasa. Inaltimea variaza intre20 5i 75 cm.; iar inflorirea dupa varietate $i timpul desemanare, din vara pang in iarna. Frunze le alterne suntintregi, lanceolat-obtuse $i se pierd in petiol. Ramificatiileflorifere aci sunt dispuse in piramida, aci in forma decandelabru. De regula axa centrals e foarte viguroasa $ise desvolta mai mult sau mai puffin. Florile odorante simplesau involte sent reunite in raceme terminale. Caliciul e dreptcu 4 sepale soofalcite spre bald; corola florilor simple are4 petale dispuse in cruce.

Tipul salbatec a fost foarte mult modificat printr'o cul-tura indelungata $i priceputa, in cat avem azi pe langamarimea floarei $i un foarte variat colorit. De asemeneamixandrele de vara au produs mai multe rase distinctive,fie prin inaltimea plantei, prin portul ei sau prin epoca

si

si

www.dacoromanica.ro

132

de inflorire, fie prin forma, prin marimea sau prin dis-pozitia florilor.

Printre rasele cele mai de seams dintre mixandrele deyard sunt urmatoarele:

Mixandre °biplane sau engleze,sti, zise i de Erfurt sunt

Fig. 62. Mixandra de vary englezeasca.

plante, care cresc papa la 30 cm. inaltime, cu axa central&mai mult sau mai putin alungita, inconjurata la baza denumeroase ramuri secundare scurte. Florile sunt de marimemijlocie, avand un bogat sortiment de peste 20 de colonselectionate.

.:e

...-4;.41!-V.:,.t.r.

Il`r&S!!1"

www.dacoromanica.ro

133

Mixandre' de yard engleze4i sunt plante ceva mai inalte,cu o crestere ceva mai piramidala si mai viguroasa, ca laprecedentele. Are axa principals alungita, ramurile secun-dare mult mai desvoltate, florile mult mai mari, insa in-floresc mai tarziu. Aceasta este o rasa foarte frumoasaa dat de asemenea numeroase varietati pe colori.

Mixandre de yard remontante, este o rasa ce se distingede precedenta, printr'o inflorire extrem de bogata si pre-

Fig. 63. Mixandra piramidala de vara cu flori mari.

Eungita, cu acelas bogat sortiment de colori al florilormarl. Furnizeaza admirabile flori Mete.

Mixandre de yard Victoria buchet, formeaza tufe foarteramificate compacte de vre-o 30 cm. inalte. Li se zicebuchet, de oarece florile yin multe deodata in floare si daplantei o infatisare de buchet. Coloritul florilor e de ase-menea foarte bogata.

Mixandre piramidale de yard cu flori marl, creste pansla 45 cm. inalte cu axa centred viguroasa si bine rami-

,

....r- 4%... .

j t', ....-

-..g

I Ittlit-5 - '

$i

si

www.dacoromanica.ro

134

ficata, avand florile foarte marl., bogat si bine selectionatepe colori. E o buns mixandra pentru taiat florile.

Mixandre de tiara' Excelsior, este o rasa mai noua, carese remaarca prin precocitatea sa si prin desvoltarea foarteviguroasa a axei principale lungs de 60-70 cm., avandnumai putine si mici ramificatii secundare. Florile suntfoarte mari si bine batute de un colorit selectionat mai res-trans. Se intrebuinteaza numai ca flori Mete in legatoriesi in vase.

Toate varietatile de mixandre de yard pitici se intrebuin-teaza ca plante de borduri, in ronturi si la ghivece, cele-

mijlocii si inalte, in grupe, platbande si mai ales ca floritaiete.

Matthiola graeca Sweet. syn., Cheiranthus graecus L.,Cheiranthus glaber Mill., asa zise mixandre grecesti saucu frunze lucioase, sunt plant? glabre, ceva mai rustice,dand un procent mai mare de flori invOlte, ca Matthiola.annua. De ordinar se impart in mixandre grecesti obisnuite si in mixandre grecesti cu flori .maxi. Ambele grupariau coloritul principal in alb, brun negricios, coloarea carnii,,roz, rosu carmin, rosu aramiu, violet si galben ca pucioasa..

Intrebuintarea e la fel ca la specia precedents.Cultura. Mixandrele pretind un teren expus la soarz,

compus dintr'un pamant de grading argilo-nisipos, ames-tecat cu pamant de rasadnita sau de compost. Afara deindeplinirea acestei conditii, trebuie sa ne procuram si asamanta de prima calitate, caci altfel rezultatul va fi me-diocru sau chiar prost. Principala semanatura se face prinimprastiere pela inceputul lunei Martie in rasadnita tern-perata sau cantitati mici, in cutii sau in ghivece intr'o seratemperata, invelindu-le usor cu nisip. Cum mixandreledupe origins sunt plante, cari suporta o temperature maijoasa, trebuie, ca si not sa le aerisim in rasadnita, cat S2poate de mult, evitand astfel temperaturi prea ridicate.Udatul rasadului se face numai dimineata, ca plantele saaiba timpul necesar, sa se svante pand seara, cad ante'

www.dacoromanica.ro

135

el cade, mai ales pe vreme noroasa. De asemenea candrasadul e prea des, ii putrezeste coletul. Primul repicatse face, cand rasadul si-a desvoltat 1-2 frunze caracte-ristice si al doilea, cand el este jenat in desvoltarea lui lalocul repicat. Repicarea sau plantarea la locul destinatse faae eel mai avantajos pe timp noros, intr'un pamantumed. Se va observa, ca rasadul sa nu se planteze preaadanc sau radacinile acestuia sa fie intoarse in sus laplantare. In momentul cand se scoate rasadul, e foarteprielnic, a se mocirli radacinile acestuia cu parti egalede argils si balega de vacs subtiata cu apa. Practic e,de a se planta mai des, adica la 10-112 cm., caci unclepier, iar altele cand vor inflori cu flori simple, vor fismulse afara astfel vor facce loc celor cu flori duble.distanta necesara intre plante variaza intre 20 si 30 cm.

Se mai pot face semanaturi direct afara pe brazde prinAprilieMai, tratand rasadul la fel,, insa va inflori atunciprin IulieSepternbrie.

La cultura mixandrelor in ghivece se obisnueste a seintrebuinta ghivece in marime de 15-18 cm. in diametru,pe cari le umplem cu un amestec de pamant campus dinpamant de rasadnita, de brazde si nisip. Dupa ce amapasat putin pamantul, repicam in el 6-8 fire de rasad.Cand suntem nevoiti a intrebuinta ghivece mai mici, vomreduce si numarul rasadului dupa marimea lui. De cate onse vor ivi plante cu flori simple, le vom indeparta, spre aface loc odor cu flori involte. Locul de cultura va fi binevazut de soare, ferit de ploi si brume. Nu vom uda cuteava, pans cc pamantul din ghivece nu s'a asezat. Udampatrunzator, atunci cand mixandrele incep sa infloreasca,fie seara sau dimineata 5i numai atunci cand pamantul dinghivece s'a uscat. Rezultate bune se pot obtine numaiprintr'o udare corecta.

Semintele de mixandre dau 60 pans la 80 la suta plantecu flori involte. Pentru a mari aceasta cifra a plantelor cuflori batute, vom selectiona rasadul la etatea de 4 5 sap-

si

si

www.dacoromanica.ro

tamani dupa repicat, ce ar corespunde cu timpul de plantat.De regula cele cu flori simple au frunzele de un verde in-chis, rotunjite la varf cu o infatisare mai stransa petulpina, pe cand cele cu flori involte au frunzele foartelungi, de un verde galbui, cu marginile frezate.

Contra fainarii e bine a se pulveriza rasadul cu Hoarede pucioasa odata sau de cloud on pans la plantare. Petimpuri seeetoase se infiinteaza pureci de pamant, cari potdistruge complect rasadul. Acestia se combat prin tinerea_terenului umed sau mai bine prinsi cu scanduri unse cude muste, pe care le agitam pe deasupra rasadulue si in-sectele de pe el, se prind pe cleiul scandurii de pe ambeleparti. Pe. vreme umeda ne fac paguba melcii fara casa.Acestia se prind cu foi de varza sau cu ghivece puse cuaura in jos in asa fel, ca ei sa poata intra in timpulnoptii inauntru. Dimineata ii strangem omoram. Stiuteste, ca numai mixandrele cu flori simple produc seminte._In vederea obtinerei unei seminte de calitate superioara vorn,selectiona coloarea, forma 5i marimea floarei, tinutainaltimea plantei.. Nu vom lasa mai mult de 10-12 siliquela baza tulpinei florale. Numai astfel vom putea obtine se-minte de calitate ireprosabila, can vor da plante cu floriinvolte pans la 800/o',.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 pans la 6ani si rasare in 8 pans la 14 zile.

Matricaria L.

Etimol. lat.: mater mama, nume ce face aluzie la pro-prietatile medicinale ale speciei ,principals.

Rom. Musatel, fr. Matricaire, ger. Kamille.Sunt plante erbacee sau vivace odorante sau neodorante,

cari fac parte din fam. Compositae. Acest gen are vre-o50 de specii de origins de prin Europa, Asia, Africa deSud $i o singura specie din California.

Matricaria inodora L. syn., Chrysanthemum inodorum L.,

ii

si

clei

si

si

www.dacoromanica.ro

137

Pyrethrum inodorum Smith., Matricaria grandiflorum hod.,originara din Europa, Asia 5i Africa de Nord, este oplanta glabra, verde inchis -si inodora cu tulpina erects,_spre varf ramificata, de 25 pand la 50 cm. inalta, inflorinddin Mai, Iunie pans in toamna. Are frunzele de 2-3 onpenatisecate, cu segmente linear- filiforme. Florile stintdispuse in capitule solitare la varful ramifizatillor. La

Fig. 64. Matricaria inodora eximia grandiflora pumila fl. p1.

planta tip florile centrale sunt tubuloase galbene, iar celeradiante ligulate, albe. Aceasta se intalneste foarte rarprin gradini, ci mai mult varietalile ei, de o frumusete multsuperioara, Ca:

Matricaria inodora eximia grandiflora fl. pl., are florile-tubuloase galbene transformate in flori ligulate albe.

Matricaria inodora eximia grandiflora pumila fl. pl., seaseamand cu precedenta, create insa numai 20 cm. malte o buns pinta de ghivece.

Matricaria inodora eximia grandiflora fl. pl. Tom Thumbaurea syn. Al. in. ex. nana 11. pl. Boule d'or (Goldball),-are aceleasi cdlitati ca precedenta, insa florile sunt toategalbene.

In genere Matricaria se intrzbuin4eaza in platbande, in

§i

1i

www.dacoromanica.ro

138

grupe, in -ronturi, ca borduri i ca material ieftin de le-gatorie.

Cultura. Cresc in orice pamant cu o expozitie liberkatat In soare, cat si la semi-umbra, insa prefers un pa-mant sanatos, ceva greu-argilos. Se seamana prin Martie-Aprilie in rasadnite red sau cutii si cand rasadul s'a impu-ternicit, se planteaza la locul definitiv pe distanta de20-40 cm. Pentru a obtine plante viguroase si mai dirtvreme in floare primavara,_ vom face o semanatura prinAugustSeptembrie la brazda afara. Dupa ce rasadul s'adesvoltat viguros, it punem in ghivece, spre a -i ierna inrasadnite reci, de unde prin MartieAprilie it plantam lalocul destinat. Pe ierni putin geroase rezista bine afara,daca it plantam devreme toamna In locul iernarii. Inmul-Urea prin butasi se practica, din cauza ca prin seminte nedau multe plante cu flori semi-duble si simple.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani Si rasarepans in 2 saptamani.

Mimulus L.

Etimol. in lat.: mimesmimicel, comediant, cu aluzie lacorola floarei de forma unei masti teatrale.

Rom. Mimulus, fr. Mimule, ger. Gauklerblume.Sunt plante erbacee anuale sau vivace arbusti, facand

parte din fam. Scrophulariaceae. Acest gen are vre-o 6Gde specii de origins de prin regiunile calde temperate aleglobului, exceptand Europa.

Mimulus cardinalis Dougl., originara din America de Nord,este o planta pubescent-vasooasa, cu un usor miros de mosc.Are tulpina simpla sau ramificata dela baza, care cresteintre 30-60 cm. inalta infloreste dupa 10-12 sapta-mani dela data semanarii. Frunze le opuse, ovale, sunt cre-nelate si tare nerviate. Pedunculii axilari, lungi de 8-10cm. sunt uniflori; caliciul peste 2 cm. lung; corola tubu-loasa lungs peste 41/2 cm., cu limbul in 5 diviziuni nere-

si

si

www.dacoromanica.ro

139

gulate; cele 2 superioare mai lungi, erecte, date pe spate,cele inferioare deschise, intinse; toate sunt ciliate pe mar-gini, colorate rosu purpuriu, portocaliu sau rosu luminos§i totdeauna patate cu purpur inchis 1a gat.

Acest Mimulus este de natura variabila din punctul devedere al coloritului florilor prin cultura s'a obtinut omultime de varietati.

Mimulus luteus L. syn., M. guttatits DC., originar dinCalifornia este o plants vivace de un verde deschis, usorparoasa, cu tulpina carnoasa, putin noduroasa, cu rami-ficatii erecte dela baza, crescand 30-60 cm. inalta si in--florind la 10-12 saptamani dupa semanare. Are frunzeleoval-lunguete sau aproape cordiforme, oele superioare sesilesau amplexicaule, cu marginile dintate. Coro la galbena,tubulos-deschisa, este lunga de 3 4 cm. si larga de 2-3cm., desfacandu-se intr'un limb compus din 2 buze, ceasuperioara cu 2 lobi intinsi, rotunzi; cea inferioara mailunga e impartita in 3 lobi rotunjiti, din care cei 2 lateraliegali, iar cel mijlociu mult mai mare. Gatul e de ordinarpunctat purpuriu sau cafeniu.

Mimulus luteus grandiflorus hod., e o frumoasa varietateoe se distinge prin florile ei foarte mari, de o coloare fru-moasa galbend punctata cu cafeniu.

Mimulus rivularis Nutt., de origins din America de Nord,este foarte apropiata de precedenta la infatisare si diferaprintr'o crestere mai pitica, prin frunzele brunate i prin-tr'o pats mare purpurie sau cafenie pe buza galbena infe-hoard a corolei.

Mimulus cupreus Hook., originar din Chili este o plantsmica, glabra, foarte ramificata, inalta de 20 30 cm. Arefrunzele opuse, de ordinar rosietic patate, cele inferioareoval-lanceolate, dintate i cele superioare sesile. Florile axi-lare sunt mai lungi pedunculate ca frunzele (2 3 cm.).Caliciul campanulat atinge a treia parte din lungimea co-rolei e de un verde rosietic, patat cu rosu-brun. Coro lae de marime mijlocie colorata galben-rosietic-aramiu,

si

sfsi

www.dacoromanica.ro

140

tinzand spre roz-galbui putin transparent, cu gatul galben._Buza inferioara mai iesita in afara e plisata spre gatul.punctat purpuriu; tubul corolei alungit in palnie.

Aceasta specie e mult mai rustled si mai florifera de catprecedenta, formand tufe destul de compacte, cu florile dea-supra frunzelor, ce se inlocuesc abundent din MaiIuniepans in Iu lieAugust.

Prin incrucisari pricepute 0. neintrerupte .cu speciile pre-cedente s'a modificat foarte mult tipul si s'a obtinut o mul-time de forme, cu marimea si mai ales coloritul florilorfoarte variat. Astfel s'a creat o noua rasa, putem zice speciehorticola, Mimulus cupreus hgbridus variegates hort. syn.,M. cupreus tigrinus hort., M. hgbridus tigrinus hart.

Aceste plante stint extern de variate in ce privestecoloritul florilor, caci intalnim la ele galben-portocaliu-purpur-brunat deschis, galben luminos, galben pal, galbenrozeu, rozeu, alburiu si alte nuantari. Pe coloarea de fondse intalnesc dela cele mai simple pang la cele mai bizaredesenuri, combinate in variate punctuatiuni, striatiuni, pete:si pestritaturi.

Mimulus cupreus hgbridus nanus hort., este o varietatepitica, care nu creste mai mult de 20 cm. si formeaza tufecompacte.

Mimulus cupreus hgbridus grandiflorus hart. Aceasta va-rietate depaseste tipul in ce priveste vigoarea, marimeafrunzelor si mai ales marimea florilor.

Mimulus moschatus Dougl., de origins din America deNord este o plants paros-vascoasa, raspandind un miros.de mosc, ce se simte dela distanta, inflorind din Mai pans_in Octombrie. Are tulpina ramificata, taratoare de 10-15cm. inalta, cu frunzele mici, oval-ascutite, dintate; pedunculii.florali de 1-2 cm. lungi; caliciul vascos; corola mica,.galbue.

Se cultiva mai mult la ghivece pentru mirosul ei demost.

In genre speciile cu variatiunile for se intrebuinteaza

www.dacoromanica.ro

141

la formarea de grupe, ronturi, ca plante de borduri si deghivece, la ornarea balcoanelor, verandelor 5i a diferitelorvase man.

Cultura. Ii prieste orice pamant bun proaspat, humor,nisipos, sau un pamant vechi de padure. In regiunile delu-

Fig. 65. Mimulus cupreus hybridus granditlorus.

roase reuseste bine si in plin soare, la ses numai la semi-umbra in pozitii ferite de curenti.

De regula se searnand prin MartieAprilie intr'o rasad-nita temperate, acoperind semintele fine cu un strat foartesubtire de nisip, repicand odata rasadul. Prin luna MaiplantAm rasadul la locul definitiv pe distanta de 25-40cm., dupd cum se desvolta specia sau varietatea de vigu-ros. Pentru o inflorire din luna Mai pans in Julie vom

www.dacoromanica.ro

142

semana prin Septembrie pe brazda afara 5i cand rasadulva avea 2-3 frunze, it repicam cate 3-4 fire la ghi-vece de 10 cm. in diametru sau cate un singur fir la ghi-vece mici, iernandu-le in sere reci sau rasadnite. Prin Fe-bruarieMartie se divizeaza rasadul repicat mai multe fireis un ghiveci 5i se pun cate unul in ghivece de aceea5i ma-rime; iar pe cele din ghivecele mici le vom schimba inghivece mai mari. Pe la sfar5itul lui Aprilie incepem cuplantatul is local definitiv pe distanta ceva mai mare ca laplantele inmultite in primavara, de oare ce acestea se des-volta mai viguros. De 5i Mimulus se inmulti25te foarte u5orprin buta5i, totu5i aceasta se face numai cu scopul de-a fixao variatiune, sere a obtine dela ea seminte selectionate.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani 5i rasarepana in 2 saptamani.

Mirabilis L.

Etimol. in lat.: mirabilis admirabil, minunat, cu aluziela coloritul diferit al florilor, adesea pe aceea5i planta.

Rom. Regina noptii, Noptita, fr. Belle-de-nuit, ger. Wun-derblume.

Sunt plante erbacee vivace cu radacini napiforme sautuberculoase, care fac parte din fam. Ngctaginaceae. Acestgen are 24 de specii de origin:a de prin central Americeide Nord pana in Chili.

Mirabilis Jalapa L. syn. Ngctago hortepsis/uss., de originsdin Peru, se cultiva foarte u5or ca planta anuala. Este oplanta glabra sau pu[iry paroasa, cu radacinile napiformenegricioase, tulpina- nodurods.a, ramificata, inalta de 70-80cm. 5i inflore5te din IunieIulie pana in Octombrie. Frun-zele opuse sunt oval-ascutite, obtuse sau aproape cordiformela baza, petiolate., glabre sau adesea fin ciliate. Florile noc-turne se deschid seara dela apusul soarelui 5i stau deschisetoata noaptea. Ele sunt scurt pedunCulate 5i dispuse cate3 6 in fascicule terminals. Fiecare din aceste flori sunt

www.dacoromanica.ro

143

inconjurate de un involucru tubulos, campanulat cu 5 divi-ziuni, cari continua sa creased dupa inflorire $i perzistachiar dupa caderea semintei. Coro la in forma de palnie elungs de peste 4 cm., cu tubul ingust $i limbul foarte des-chis, aci unicolor alb, galben, roz, rosu, rosu-violet $i chiarliliachiu, aci baltat cu doua colon sau chiar cu trei. Se mai

Fig. 66. Mirabilis Jalapa

intalnesc in cultura $i varietati cu frunzele baltate cu verdegalbui.

Din Mirabilis cel obipuit s'a selectionat o rasa semi-pitica, care cre$te vre-o 50 cm. inalt, cu frunzele baltate$i cu florile de un colorit mai bogat.

Mirabilis Jalapa pirreia follis variegatis bort., este deasemenea o rasa foarte frumoasa cu o crestere de numai30 cm. inaltime, cu frunzele baltate.

www.dacoromanica.ro

144

Intrebuintarea varietatilor inalte e in grupe than sau inplatbande, iar a celor mici in ronturi si borduri.

Cu Ultra. Le prieste once pamant bun de grading, putinargilos adanc lucrat, expus la spare sau la semi-umbra. Seseamana prin Martie in rasadnita calda, pe la inceputul luiAprilie in rasadnita rem pe la sfarsitul lui Aprilie, afarape brazde sau chiar la locul definitiv. Prin Mai plantamrasadul la locul destinat pe distanta de 50-60 cm., vane-tatile inalte, 40-50 cm. cele mijlocii si 30 cm. cele pitici.Toamna tarziu, dupa incheerea vegetatiei, se pot scoate ra-dacinile napiforme pastra in timpul iernei in nisip uscat,ca cele de Dahlia si in primavara le plantam ceva maidistantat ca pe rasad. Radacinile bine pastrate, nu numaiCa vor inflori mai devreme, dar si mai bogat. Afars de in-tretinerea obisnuita din cursul verii pe timp secetos se vauda din belsug.

Puterea de 9erminatie a semintei este cel mult de 3 anisi rasare pans in 2 saptamani.

Nemesia Vent.

Etimil. Nemesia e un name tat de Dioscoride unei speciide gura leului.

Rom. Nemesia, fr. Nemesie, ger. Nemesie.Sunt plante delicate erbacee in majoritate anuale

numai cateva subfrutescente, can fac parte din fam. Scro-phulariaceae. Acest gen are vre-o 20 de specii de originsde prin Africa de Sud.

Nemesia versicolor E. May., este o plants erects, aproapeglabra, cu tulpina ramificata dela baza, care creste pans la45 cm. inalt, inflorind prin IulieAugust. Are frunzele o-puse, petiolate, cele inferioare oval-lanceolate, dintate, iarcele superioare lineare. Florile mici, foarte numeroase, scurfpedunculate sunt dispuse in ciorchine terminale. Caliciul are5 diviziuni; corola e cu limbul intins, impartit in douabuze, cea superioara trilobata si pintenata, iar cea infe-

gi

$i

gi0i

gi

www.dacoromanica.ro

145

rioara intreaga sau bidintata. Coloarea florilor e albastru,violet 5i alb.

Nemesia versicolor compacta tricolor hort., este o varie-fate pitica, care cre5te numai pans la 20 cm. malt 5i secaracterizeaza prin coloritul alb, rozeu, violaceu al florilor.

Nemesia strumosa Benth., originara din Colonia Capului,este o plants ramificata dela baza de 30-40 cm. inaltase deosibeste de precedenta prin corola bilabiad cu bazasuperioara scurf& dar lata si divizata in 4 lobi rotunzi;buza inferioara e mult mai mare 5i lea de 2-3 cm.

Aceasta specie se remarca prin marea gams de colori aflorilor, variand dela alb la rop, trecand dela roz-car-mineu la galben 5i portocaliu, cu sau fara pete de diversecolon.

Fig. 67. -- Nemesia strumosa grandiflora nana compacta.

Foarte frumoase varietati ale acestei specii, cari se ga-sesc selectionate pe colori, stint:

Nemesia strumosa grandiflora hort., create cam 30 cm.Ina lt.

Nemesia strumosa grandiflora nana compacta hort., cre5tenumai 20 cm. inalt, formand tufe compacte.

Nemesia are diferite intrebuintari in grading, ca: ingrupe, ronturi, borduri 5i mai ales varietatile pitice stint_bane plante de ghivece.

Cultura. Le prieste pamanturile usoare, insa substantiate,

si

www.dacoromanica.ro

146

expuse la soare. Se seamana prin Martie, Aprilie, in ra-sadnita temperate sau pe la inceputul lui Mai direct la loculdefinitiv, insa atunci vor inflori prin Iu lieAugust. Distaniaintre plante va fi de 15 pana la 20 cm. Cand voim sa avernNemesie in luna Mai in floare, semanam prin Septembrie $itratam rasadul la fel ca pe Linaria. Plantatul la locul des-tinat al rasadului iernat se face ceva mai Tar, la vre-o 25 cm.Imediat dupe ce florile s'au trecut, tundem plantele ;Dana lajumatate din inaltimea lor, spre a provoca o inflorire dinnou mai curand si mai bogata.

Puterea de germinatie a semintei -este de 2-3 anirasare pana in 2 saptamani.

Nicotina L

Etimol. Dedicat ambasadoralai francez Jean Nicot laicartea din Lisabona, care a introdus tutunul in Franfa pela 1560.

Rom. Tutun, fr. Tabac, ger. Tabak.Acest gen face parte din fam. Solanaceae, avand vre-o

40 de specii, printre care uncle sunt erbacee anuale sauvivace, iar altele subfrutescente pana la arbusti cu originade prin America de Est si cea subtropicala, numai catevadin Australia.

Cele mai de seamy cultivate ca plante anuale, sunt:Nicotiana affinis Moore., este o planta vascos-pubescenta,

originara din America meridionala, unde creste vivace, insala not se cultiva numai ca planta anuala. Are tulpina rami-ficata de la baza, mai mult sau mai puffin aripata, inaltapana la 100 cm., inflorind de prin Iunie pana toamna tar-ziu. Frunzele alterne, sesile, oblong-lanceolate, lung acu-minate sunt pe margini puffin undulate, cele inferioare in-gustate la baza. Florile numeroase, odorante, de coloarealba la planta tip sunt dispuse in raceme, formand o pani-cula mare la varful tulpinei. Corola se compune dintr'un tublung pana la 10 cm. umflat puffin la gat, iar limbul divizat

§i

www.dacoromanica.ro

147

in 5 lobi ascutiti. In timpul zilei floarea se strange, Mina-nand in schimb toata noaptea deschisa.

Nicotiana affinis hybrida hort., s'a obtinut prin incruci-sarea cu Nicotiana Forgetiana, dela care a mostenit coloarearosie si de la Nicotiana affinis portul elegant, abundentaflorilor, precum marimea si lungimea tubului corolei. Colo-ritul florilor variaza in diferite tonuri, dela roz pal, rosu,liliachiu pana la violet inchis.

Aceasta rasa horticola de tutun ar merita sä fie mai mult

Fig. 68. Nicotiana affinis hybrida.

Intrebuintata in gradinile noastre, mai ales in regiunile dedes, unde infloreste neintrerupt din Iu lie pana toamna tarziu.

Nicotiana Forgetiana hort., orgiinara din America deSud, este o plants foarte ramificata, cam de 100 cm.

inflorind din Iu lie pana in Octombrie.Are -frunzele radicale mari, oblonge, florae sunt mult mai

mid ca la precedenta, insa extrem de numeroase, cu tubulscurf limbul d culoare rosie inchis purpurie.

inal-time,

si

www.dacoromanica.ro

148

Asa numita Nicotiana Sanderae a carui origins nu secunoaate, se banueate a fi o simpla variatiune a specieiN. Forgetiana, adica N. Forgetiana M-me Sander. Aceasta_varietate are florile mai mad de coloare roz luminoasacreate ceva mai putin inalta.

Nicotiana Forgetiana hybrida hort., este de asemenea oincruciaare cu N. affinis, mentionandu-ai insa caracterelede N. Forgetiana. Rezultatul principal e coloarea florilor,ca alb curat toala gama dintre roz ai row inchis pangin violet, la fel cum se intalneate coloritul florilor ai la N.affinis hybrida.

Nicotiana silvestris Spegg el Comes., originara din Ar-gentina, este o planta viguroasa vivace, acoperita de penvascoai, depaaind 1,50 tn. inaltime, not insa o cultivamca anuala. Frunze le alterne, mad, sunt intregi, de un verdeinchis, atingand in complecta for desvoltare pans la 60 cm_lungime ai 30 cm. latime, cu forma oval - lanceolate. Tulpina§i fiecare ramificatie, ce se naate la subtioarea fiecarei frunzeadulte, poarta un ciorchine paniculat de flod, dispusebuchete de 8-15. Coro la tubuloasa e de 8-10 cm. lungs,cu limbul mic, campus din 5 lobi egali de un alb curataproape transparent.

Aceasta specie e o planta ornamentals de primul rangyatat prin frunzele mari, cat g prin florile ei, cari incep sainfloreasca din Iunie urmeaza pans la sfaraitul toamnei,raspandind un miros placut, ce ne aminteate pe eel de lamaie.

Nicotiana colossea E. Andre, syn. N. tomentosa Ruiz. etPay., originara din Peru, e o planta tome_ntoasa, subfru-tescenta, robusta, care create pans la 3 m. inaltime in primulan. Are tulpina simpla sau putin ramificata, purtand frunze-ovale, de 70-120 cm. lungi g de 40-60 cm. late. Florilesunt relativ mid, insa foarte numeroase, dispuse in panicule-ai nu apar decat in anul al doilea. In acest stop plantelede un an se scot toamna al se ierneaza in sera temperatesau calda, spre a le planta in anul viitor prin Mai, inteurrpamant permeabil, humos, expus la soare.

ai

In

si

si

www.dacoromanica.ro

149

Cine doreste sa obtind plante mari si frumoase inteurtsingur an, va semana prin Februarie si va suprima totilastarii laterali, ce vor apare pe la subtiorile frunzeloradulte.

Fig. 69. Nicotin silvestris.

La acest tutun atat de florifer si de asa lungs durata,cum rar se intalneste la plantele anuale, se mai adaugalInca la speciile N. affinis si N. silvestris mirosul for pu

www.dacoromanica.ro

150

ternic si placut, mai ales pe timp dimineata chiarseara. Asa dar, prin aoeste calitati, se recomanda foarte sta-ruitor intrebuintarea for in fata boschetelor, in fonduri, ingrupe, in platbande, ca borduri, taete in vase si chiar inghivece.

Cu Ultra. Le prieste un pamant humos, adanc lucratexpus la snare. La saparea terenului se va baga balegar derasadnita din belwg in pamant. Semanarea se face de re-gula pe la inceputul lui Martie pang in Aprilie in rasadnitacalda sau in cutii rasadul se repica cat' de curand, cadel se desvolta foarte repede. E avantagios, ca rasadul sase puna in ghivece mid inainte de a fi plantat afara. Pe ininceputul lui Mai plantam rasadul in locul definitiv pe dis-tanta de 40 60 cm., afara de N. colossea, care creste cumult mai mare, ii dam pang la 100 cm. La plantare vomalege numai rasadul viguros, cad numai acesta ne asiguraun rezultat bun. Se recomanda, ca dupa plantare sa sepuna in jurul plantelor un strat de balegar de rasadnitajumatate descompus, care va ajuta mutt la mentinerea umi-ditatii in pamant. In timpul verii vom uda patrunzator sivom da ingrasaminte lichide, cad numai plante bine hranitevor inflori bogat va desvolta frunze frumoase si re-_zistente. Tutunul se poate inmulti vara prin butasi.

Puferea de germinatie a semintei este de 4 anisi rasarepans in 2 saptamani.

Nigella L.

Etimol. in lat.: nigellusnegricios, cu gruzie la coloarea_semintelor.

Rom. Chica-voinicului, fr, Nigelle, ger. Schwarziciimel.Sunt plante erbacee anuale, can fac parte din fam. Rn-

-nunculaceae. Acest gen are vre-or 16 specii de origina deprin Europa Centrals sau de Sud si din Orient.

Nigella damascena L., de origina din Orient, este o plantscu tulpina erects, ramificata, crescand pans la 50 cm.

linistit

si iiisi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

151

inalta, cu frunzele alterne, d2 2 sau de 3 on penatipartite,inflorind dela 8 pank la 10 saptamani dupe semanare. Florilede regula semi-involte, de coloare albastruie sau albastru_deschis, sunt de 3-31/2 cm. in diametru, inconjurate de un-involucru verde multifid cu segmente lineare, can se con-funda foarte i4or cu frunzele.

Fig. 70. -- Nigz.11a damascena 11. pl. Miss Jekyll.

Printre varietatile frumoase se numara urmatoarele:Nigel la damascena /1. pl. Miss Jekyll, cu flori albastre-,

bine batute.

www.dacoromanica.ro

152

Nigel la damascena fi. pl. Miss Jekyll alba, Ia fel insacu florile albe.

Nigel la damascena nana fl. p1., cu flori albastre involte,cre§te 25-30 cm. inalt.

Nigel la damascena nana albo 11. plena, la fel insa florilealbe.

Nigel la hispanica L., originara din sudul Europe!, se asea-mana cu precedenta, insa are florile mar! de 4-5 cm. indiametru, compuse din 5 sepale petaloide de un albastryliliachiu sau purpuriu pe deasupra 5i verzui pe dedesubt.Petalele 5-10 la numar, albastre verzui sunt in forma demid tuburi cu 2 buze neegale §i dispuse in coroana injutul pistilului.

Aceste plante anuale cu florile lor curioase se intrebuin-teaza in platbande, ronturi, ca borduri §i foarte mult inlegatorie sau la ornarea vaselor.

Cultura. Le priege orice pamant nu- prea greu uscat,expus la soare. Se seamana direct la locul definitiv prin Mar-tieAprilie, rarind rasadul prea des la 15-20 cm. unulde altul va inflori prin IunieIulie. Cine dorete sa albaNigel la inflorita 'Ana in toamna, va trebui sa face sema-naturi Ia diferite epoci.

Puterea de germinatie a semintei este de 2 pana la 3ani §i rasare pana in 2 saptamani.

Papaver G.

Etimol. in lat.: papavermac.Rom. Mac, fr. Pavot, ger. 7Ytohn.Sunt plante erbacee anuale sau vivace cu seva laptoasa

alba fac parte din fam. Papaveraceae.Acest gen are vre-o 30 de specii de origins de prin

Europa, Asia temperate, Australia §i Africa de Sud.Papaver somniferum L. syn. Papaver hortense Huss., de

prigina din Persia, este o plants glauca cu un miros ne-placut. Are tulpina rigida, erects, fistuloasa, rare on rami-

si

si

si

www.dacoromanica.ro

153

ficat, intre 60-120 cm. inalta, cu timpul de inflorircr-intre Iunie Fugust. Are frunzele glabre, alterne, sesile,adanci lobate si dintate. Pedunculul uniflor are bobocul aple-cat in jos, inainte de a inflori. Caliciul compus din 2-3sepale, cade jos in timpul, cand floarea se deschide. Florile-simple au 4-6 petale, aproape rotunde, de un colorit denedescris de variat, ca de pilda de la alb curat pans lanegru violet, in cele mai splendide tonuri. Numai galbenalbastru curat lipseste din sortiment. S'a fixat un foarte marenumar de maci de grading, atat cu florile simple, cat cuele involte. Prin modificarea staminelor in petale lanceolat-lineare intregi sau fimbriate la varf, ale varietatilor cu florisimple, s'a obtinut cele cu flori involte.

Reuniunea acestor petale da floarei o infatisare globu-loasa. Ca varietati horticole foarte frumoase avem:

P. somniferum hybridunt, cu flori simple si petalele intregi.

Fig. 71. Papaver somniferum laciniatum fl. pl.

P. somniferum paeoniflorum /1. pl., cu flori batute pe-talele intregi.

P. somniferum laciniatum 11. pl., cu flori batute peta-lele la varf fimbriate.

si

si

si

sf

si

www.dacoromanica.ro

154

Toate aceste varietati cresc cam 90 cm. inalte si florileau un joc de colori foarte bogat. La aceste 3 grupe devarietati se mai adauga o rasa pitied sub numele de nana,care intrunege aceleasi calitati, ca cele descrise mai sus,insa cresc intre 40-80 cm. inaltime.

Macii de grading sunt plante cu flori inteadevar foartefrumoase, insa au un defect, se tree prea repede. Din aceasta.cauza se recomanda, a-i semana printre plante cu o vegetatiemult mai lungs, spre a le masca west neajuns si dupd in-florirea for ii vom smulge afara. Spre a intrebuinta avan-tajos florile taiete, trebuesc recoltate in stare imbobocita a-vansata, cat de dimineata, cad daca florile se deschid inapa, au o durata mai lungs. Se recomanda, ca imediatdup8 taierea florilor, sä bagam pedunculii lor cativa centi-metri adanc in apa aproape fierbinte. Acest procedeu face,ca seva laptoasa sä porneasca in sus, in loc sä curga afara..Pe urma se pun florile in vase cu and race si astfel tratatese vor mentine in stare proaspata mai multe zile. VarietatileCu flori batute se ofilesc mai repede ca floare Math', de cat,cele simple.

Papaver Rhoeas L., originar din Europa, este o *nth'ramificata dela baza, awperita cu peri aspri_perpendiculari,crescand intre 30 60 cm. inalt si inflorind din MaiIu liesi cate odata toamna iar. Frunze le alterne sunt penati-partitecu segmenti, incis-dintati. Florile dela planta tip sunt deun ro$u foarte luminos, cu cate o pats neagra la baza pe-talelor.

Varietatile horticole cu Hod involte au un bogat joc de-colori, intre alb, rosu rozeu, rwu carmin, purpuriu si unele..cu petalele pe margin albe.

Tot la aceasta specie se numara si Papaver. Rhoeas fl. pl.japonica/1z cu flori mici si bine batute de origins japoneza.

Papaver Rhoeas pumilum, sunt dragalase plante de nu-mai 30 cm. inaltime, impodobite cu flori din belsug.

Asa numita rasa Shirley, se crede a fi obtinuta din Pa-paver Rhoeas, de oare ce florile lor mari se aseamand cu ale

www.dacoromanica.ro

155

acestuia, avand insa pata dela baza petalelor in loc de nea-gra, alb si staminele in loc de negre, galbene. Coloritulflorilor e tot asa de bogat ca si la ceilalti maci, cu deo-

Fig. 72. Papaver Rhoeas fl. pl.

. ".e

co

www.dacoromanica.ro

156

sebire ca au un luciu matasos, culori mai mult deschise, deli-cate 5i luminoase, cu o infati5are foarte gratioasa. Timpulde inflorire are loc pe la jumatatea lui Iunie pana lasfar5itul lui Iu lie.

Papaver dubium L. syn. Papaver umbrosum hori., originardin Caucaz, este foarte asemanator cu P. Rhoeas 51, nu s'alamurit Inca, daca e vre-o varietate a acestuia sau vre-ospecie noua.

Papaver glaucum Boiss. et tlausskn., originar din Orient,este o planta cu tulpina bine ramificata dela baza, cres-cand 40-50 cm. Malt, Inflorind din MaiIulie. Are frun-zele de un verde glauc, cele radlcale scurt petiolate, iarcele caulinare sesile, oblongi, mai mult sau mai putin pro-fund, neegal lobate, incis-dentate. Sepalele sunt glabre,glauce; petalele cele 2 exterioare sunt flabeliforme, late de12 cm. 51 lungi de 6 cm., de un ro5u luminos; iar cele 2interioare mai mici, de aceeasi coloare au cate o path mareneagra-purpurie deasupra bazei lor.

Ace 5ti maci au aceea5i. intrebuintare 5i aceea5i cultura ca 5iPapaver somniferum.

Madi cresc in once pamant, fie uscat sau umed,fie sarac sau Bras, expus la scare, Irma natural cu oarecarideosebiri in desvoltarea lor. Ei nu suporta transplantareadecat numai ca plante foarte tinere 5i atunci, nu fara odesvoltare nefavorabila 5i aceasta din cauza radacinii pivo-tante. Semanarea se face de aceea numai direct la loculdestinat 5i cat se poate din vreme, prin Martie sau eelmai tarziu la inceputul lui Aprilie. Plante le cele mai vigu-roase 5i mai devreme in floare le obtinem prin semanareainaintea inghetului, toamna, ca semintele sa rasara prima-vara imediat, cand timpul be e favorabil. Samanta fiindfoarte fins se amesteca cu mult nisip, spre a se putea semanamai uor 5i mai rar. Se seamana in randuri de 25-30 cm.5i rasadul unde a iesit prea des, se rare5te la 15-20 cm.pe rand, ca plantele sa se poata desvolta normal, dandastfel flori mari 5i bine colorate. In timpul vegetatiei nu

5i

Collura.

www.dacoromanica.ro

157

reclama decat o ingrijire obisnuita plantelor anuale ingenere.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 4 ani sit asare pans in 8 zile.

Petunia. fuss.

Etimol. in limba brazilianA: petun tutun.Rom. Petunie, fr. Petunia, ger. Petunie.Sunt plante glandulos-paroase erbacee anuale pans in

subfrutescente, can fac parte din f am. Solanaceae. Acest genare 12 specii de origins din Brazilia de Sud si Argentina.

Petunia ngctaginiflora hiss. syn. Nicotiana nyctaginifloraiehm., originara din America meridionala este o plantsTamificata dela baza, cu tulpina ce se poate ridica intre40-60 cm. inalt, inflorind din vara pans toamna tarziu.Are frunzele alterne, oblong--ovale sau obtuse, scurt petiolate-sau sesile, cele superioare oval-cordiforme, sesile cate douasau aproape opuse. Pedunculii axilari terming printeo fru-moasa si mare floare alba, tare mirositoare. Corola in formade palnie e vasooasa, lanos-paroasa pe din afara, cu tubulde 3 sau 4 on mai lung decat caliciul cu 5 diviziuni; corolacu limbul intins, prezinta 5 linii 5i are 5 lobi scurti.

Petunia violacea Lindl. syn. Petunia mirabilis Reich.,Petunia phoenicea D. Don., originara din Brazilia este multmai florifera ca precedenta si difera de aceasta prin tulpinelemai mici si ramificate numai in partea superioara. Are frun-zele petiolate oval-lanceolate sau oval-ascutite; florile pur-puriu-violete si catifelate sunt numai seara putin odorante,corola mult mai mica decat la specia precedenta in formade palnie sau campanulata, cu tubul umflat si cam de aceeasilungime cu limbul, caliciul cu diviziunile lineare, limbul co-rolei cu lobi scurti si obtusi.

Petunia hllbrida hori. Acest nume s'a dat tuturor varieta--tilor de Petunia, cari nu prezinta nici o asemanare tipica cuspeciile descrise mai sus, de oarece ele s'au obtinut prin

www.dacoromanica.ro

158

incrucisarea acestora si prin a hibrizilor acestora. Intr'unmod inteligent, an cu an, s'au incrucisat varietatile pe caleartificiala si s'a obtinut pans azi o multime de varietati,cu flori albe curat, roz, rosi-purpurii catifelate, albastredeschis pans la albastre inchis, aci unicolore, aci bicolore,oculate, vargate sau cu gatul nerviat. Afars de marea va-riatiune a colorilor si a desenurilor, forma floarei Inca ediferita, caci unele sunt intregi, altele fimbriate, altele un-dulate 5i altele involte. De asemenea marimea si bogatiaflorilor joaca un rol insemnat. Inaltimea si tinuta plantei iidetermine intrebuintarea ei.

Fig. 73. Petunia hybrida

Varietatile de Petuniamari astfel grupate:

Petunia hybrida,mici, ca:

Petunia hybridacatifelate.

sunt

compacta nana Himmelsroschen

hybrida se gasesc in cataloage

cele obisnuite cu florile simple

atropurpurea Cu florile rosii purpurii

www.dacoromanica.ro

159

Petunia hybrida compacta nana Himmelsriischen, cu floriroz.

Petunia hhybrida compacta nana Schneeglocke, cu florilealbe curat.

Petunia hybrida compacta nana Senator cu florile albastruinchis cu gatul alb.

Petunia hybr. fl. pl. ca precedentele insa cu flori involte.Petunia hybr. 11. p1. azaleiflora alba, cu flori albe involte.Petunia hybr. fl. pl. Rosa Bonheur, cu flori roz involte.Petunia hybr. ft. pl. maculata, cu flori purpuri baltate cu

alb si involte.Petunia hybr. pendula, cu ramuri lungi, cazatoare in joscu flori simple.Petunia hybr. pendula violacea (Rathaus Petunie), cu

flori albastre inchis, catifelate.Petunia hybr. pendula rosea, cu florile roz curat.Petunia hybr. grandiflora, cu florile simple, mari.

Fig. 74. Petunia hybrida grandiflora nana

I

AleirTal -111.71

Old'

§i

www.dacoromanica.ro

160

Petunia hybr. grandiflora kermesina, cu florile purpurii,foarte mari.

Petunia hybr. grandiflora nana, formeaza tufe de 25 cm._inalte, cu coloritul florilor variat.

Petunia hybr. grandiflora fimbriata, are florile mari sim-ple fimbriate pe margini.

Petunia hybr. grandiflora fimbriata Brillantrosa, cu flo-rile roz foarte frumoase.

Petunia hybr. grandiflora fimbriata Miranda, cu florilecarmin inchis.

Petunia hybr. grandiflora fimbriata nana, cresc pand la30 cm. inalt, cu coloritul florilor variat.

Petunia hybr. grandiflora superbissjma, are florile sim-ple, mari, undulate cu gatul nerviat.

Petunia hybr. grandiflora superbissima Regele Alphons,,cu florile fimbriate, purpur-inchis, cu gatul negru.

Petunia hybr. grandiflora superbissima quadricolor, cuflorile mari, roz deschis, cu nervurile purpurii si cu 5 pete-lunguiete spre fund, de coloare galbuie pe fond inchis.

Petunia hybr. grandiflora fl. pleno, are florile mari siinvolte.

La aceasta grupa de varietati coloritul e ceva mai res-trans i intalnim ca colori principale, pe: alba, rosea, vio-lacea, albo-lutea sau referindu-se la forma floarei, fimbriatasau in ce priveste cresterea nana robusta. Inmultirea petu-niilor involte prin seminte, cla totdeauna un procent mai mic'sau mai mare de plante cu flori simple.

Putinele antere ce contin polen fertil al florilor involte,se intrebuinteazd la fecundarea artificiala a petuniilor simplealese in acest scop.

Petunia e indiscutabil una din cele mai frumoase planteanuale, care ne orneaza gradinile mari si mid, fie grupate,in ronturi, ca bordurd si allele. VarietatiIe pendula, sunt ad-mirabile plante de balcoane, terase si de vase suspendate,cele pitici, cu cresterea compacts, fie cu flori mid sau marifie simple sau duble, dau foarte frumoase plante de ghivece.

www.dacoromanica.ro

161

Cultura. Le prieste orice pamant de grading nu preaumed, expus la soare, la nevoie se desvolta Inca destul debine 5i la semi-umbra. Data semanarii depinde mult detimpul de inflorire. Pentru a avea plante devreme in floaresa semanam pe la jumatatea lui Februarie in cutii saughivece intr'un pamant normal nisipos, invelind samantauSor cu nisip. Cutiile cu semanatura se tin in sera sau larasdanita calda. Cand rasadul a iesit prea des, il repicam

Fig. 75.Petunia hybrida grandiflora fl, pleno.

mai curand, spre a nu cadea. Daca repicaturile au inceputsa se jeneze in cutie, incepem sa le punem la ghivece mici simai tarziu le mai schimbam odata in ghivece .mai mari. Pela inceputul lunei Mai, cand le plantam la locul definitiv, eleincep sa infloreasca si astfel avem ocazia, sa le selectionampe colori. In intreprinderi mari se mai fac semanaturi trep-tate din Martie pang chiar in Mai, Ia inceput in rasadnitecalde, apoi in red 5i prin Mai chiar la brazde afara, Ia unloc adapostit. Semanaturile din urma dau plante slabe 5iyin tarziu in floare. La plantarea la locul destinat se va dala bordura 30-40 cm. distanta; iar in ronturi sau grupedela 40 la 60 cm. Se recomanda, ca plantele mai imbatra-nite sa fie scurtate din' cand in cand, spre a le reintineri,

11

.

www.dacoromanica.ro

162

adica a le sili sa dea lastari laterali prin acestia sa. in-ceapa o dispozitie mai buns de inflorire.

Cultura petuniilor la ghivece se face intr'un pamant hu-tnos substantial, scbimbandu-le ghivecele de cate on sesimte nevoia si se va ajuta cu ingrasaminte lichide din candin cand, spre a putea obtine rezultate inteadevar bune.

Inmultirea prin butasi se mai face numai la varietatilecu flori involt2 sau la plante cu deosebite calitati, pe carenot voim sa le fixam pentru anume scopuri. Timpul celmai prielnic de inmultire prin butasi, in vederea iernariiplantelor, e luna August. Dela plantele obtinute prin butasiin August, se vor face alti butasi prin Februarie in seraintr'un pamant humos, foarte nisipos cu fond cald. In ve-derea inmultirii, plantele mume se pun intr'o sera calda,ca lastarii laterali sa porneasca mai din belsug. Iernareaplantelor mume se face in sere temperate sau chiar reci.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani si rasare!Ana in 2 saptamani.

Plox L.

Elimol. in elena: phlox flacarii, ea aluzie la colorile lu-minoase ale florilor.

Rom. Brumarele, scanteute, fr. Phlox, ger. Flammenblume.Sunt plante erbacee vivace, mai putin anuale 5i subfru-

tescente, cari fac parte din fam. Polemoniaceae. Acest genare 27 specii de origins din America si Asia ruseasca.

Phlox Drummondi Hook.., originar din Texas este oplants anuala, paros-hispida, cu tulpina ramificata, cres-cand intre 20-50 cm. inalt si inflorind din 'yard pana intoamna neintrerupt. Are frunzele oblonge sau lanceolate,cele inferioare de regula opuse, cele superioare alterne. Flo -rile numeroase sunt reunite in corimb la varful tulpinei. Cali-ciul are 5 dinti ascutiti; corola e lung tubulata, cu limbulintins, 5 lobat. La putin2 plante anuale se intalneste un assde bogat, variat luminos colorit al florilor, ca la aceasta

si

5i

www.dacoromanica.ro

163

specie. Unele varietati au florile unicolore, altele cu ochiu.iar altele sunt marmorate sau striate. Semintele se vand pecoloarea florilor, de oarece Phlox -u1 se poate usor selectiona.

Fig. 76. Phlox Drummondi nana compacta.

Dupa forma florilor se impart in cloud grupe $i anume,in rotundata $i stellaris.

La grupa rotundata, adica cu marginile florilor rotunjite,se numara urmatoarele varietati:

Phlox Drummondi grandiflora, cu florile mari pans la2 cm. in diametru, are numeroase varietati selectionate pecolori.

Phlox Drummondi -hortensiaeflora, creste pans la 30 cm.inalt si se caracterizeaza prin dispozitia florilor, in felulhortensiilor.

Phlox Drummondi nana compacta, cu o crestere pitica,stransd de ,numai 15-25 cm. inaltime.

La grupa stellaris, adica cu florile.in forma de stea, senumara urmatoarele varietati:

Phlox Drummondi fimbriata syn. laciniata.Phlox Drummondi cuspidata slim. stellata.Phlox Drummondi cuspidata nana compacta.Toate aceste varietati an aceleasi calitati $i bogat colorit,

ca si cele din grupa rotundata.Aceasta plants anuala se bucura de o mare preferinta

in ornarea gradinilor, mai ales in regiunile de deal, unde

www.dacoromanica.ro

164

se desvolta in toata splendoarea ei. Cine k-a vazut odatain plina floare, fie in platbande, in grupe mari sau mici,fie ca bordura, nu va uita nici °data impresia placuta, carei-a facut-o aceasta planta. Afars de aceasta intrebuin-tare, varietatile pitice sunt admirabile plante de ghivece.

Cultura. Le prieste once pamant bun de grading, nuprea umed, expus la soare pans la semi-umbros. Prin Fe-bruarieMartie se incepe cu semanatul in rasadnite tern-

Fig. 77.Phlox Drumtnondi grand; flora.

perate si chiar reci. and rasadul a iesit prea des, it repicamin rasadnite red si de aci ii plantam la locul definitiv pedistanta de 20-30 cm. Plantatul se poate face foartedevreme, de oare ce rasadul suporta bine brumele usoare.E foarte practic a se semana pe la inceputul lui Aprilie di-rect la locul destinat in randuri de 25-30 cm., rarind apoirasadul prea des la 10-15 cm. Deasemenea se mai seamana

www.dacoromanica.ro

165

prin luna Septembrie, repicand rasadul in ghivece sau inrasadnita rece, uncle va ierna. Spre primavara, se mai re-pica" inca odata rasadul la vre-o 10 cm. distanta, fie inrasadnita rece sau dace vremea permite, la brazde afara. Dead, prin Aprilie se scoate rasadul viguros cu pamant peradacini si se planteaza la locul definitiv, insa ceva mai rar,ca cel obtinut prin semanarea in primavara. Spre a dis-pune rasadul la o ramificare mai intensive, i se va ciupidin varf.

In vederea selectionarii pe coloti plantele se inmultescprin butasi prin luna Septembrie. Acestia pusi la ghivecemid, se ierneaza in rasadnite reci aproape de Beam sau insere reci pe polite, tinandu-le numai putin umed si bineaerate de cate on permite vremea.

Puterea de germinatie a semintei este de 2 ani si rasarein 2 pans la 3 saptamani.

Portulaca Tourn.

Etimologia cuvantulai nesigarli.Rom. AgurijoarS, fr. Pourprier, ger. Portulak.Sunt plance erbacee suculente, can fac parte din fam.

Portulacaceae. Acest gen are vre-o 20 de specii de originsde prin regiunile fropicale §i subtropicale.

Portulaca grandiflora Hook. originara din America deSud este o mica planta suculenta, cu tulpina carnoasa, ci-lindrica, ramificata, la inceput culcata, apoi erects inaltaintre 12-20 cm. Are frunzele alterne, carnoase, linear-lanceolate, cilindrice, ascutite, paroase, sau aproape glabre.Florile foarte mad si foarte frumoase se deschid numai Iasoare. Coloarea for la planta tip este tosie-violet lumi-noasa, marcata spre baza cu o pats alba triunghiulara.Aceste flori sunt terminate si se nasc succesiv Ia subtioarafrunzelor, situate la varful tuturor ramurilor. Ele sunt corn -puce dintr'un caliciu sudat de ovar si de 4-6 petale oval-rotunjite, putin crescute Ia bazd.

si

si

www.dacoromanica.ro

166

Aceasta plants a produs prin cultura si selectionare,multe frumoase varietati, a caror seminte se gasesc oferitein comert pe coloarea si forma florilor.

Portulaca grandiflora fl. pl. alba, cu flori albe, involtz.

Fig. 78.Portulaca grandiflora.

Portulaca grandiflora fl. pl. aurea, cu flori galbene, in-volte.

Portulaca grandiflora fl. pl. rosea, cu flori roz, involte.Portulaca grandiflora fl. pl. splendens, cu flori caramizii,

involte.Portulaca grandiflora 11. pl. Thellusonii, cu flori rosii lu-

minoase, inalte.Toate varietatile cu flori involte dau o buns parte de

plante cu flori simple. Agurijoara infloreste mai bogatin arsita soarelui, in pamanturi nisipoase-uscate, decat in-

www.dacoromanica.ro

167

tr'unul umed 5i mai ales umbrit. Inflore5te de regula dinIunie pans in Septembrie.

Cu ea se poate forma frumoase ronturi bombate sau bor-duri 5i chiar cultiva la ghivece. Locuri sarace uscate, undealte plante nu reusesc, cu agurijoara se poate obtine rezul-tate Inca foarte bune.

Collura. Data de semanare se orienteaza dupe timpul deinflorire, a5a ca putem semana prin Martie intro rasadnitatemperate sau prin Aprilie inteuna rece. Plantutele cand5i-au desvoltat cateva frunzulite se vor repica in ghivece saucutii. Prin luna Mai rasadul se va planta la locul definitivpe distanta de 15-20 cm. Se poate semana 5i direct lalocul destinat prin luna Mai. De regula din samanta scu-turata, unde Portulaca a fost cultivata, apare in anul viitoraltele.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani rasarepans in doua saptamani.

Reseda L.

Eiimol. in lat.: resedarea relinisti, a insandlosi, en alu-zie la pretinsele proprielati medicinale calmante.

Rom. Rozeta, Rezeda, fr. Reseda, ger. Reseda.Sunt plante erbaoee anuale sau vivace, cari fac parte

din fam. Resedaceae. A2est gen are 26 de specii de originsdin Europa de Sud, Africa de Nord 5i Asia Mica.

Singura 5i mult cultivata specie este:Reseda odorata L., originara din Egipt, este o planta

cu tulpina ramificata, anguloasa. Are frunzele alterne, lan-ceolate, intregi sau tripartite; florile galbene verzui, micifoarte odorante sunt neregulate, ermafrodite si dispuse inraceme spiciforme, terminate. Staminele sunt foarte nume-roase eu anterele ro5ii-caramizii.

Printre varietatile horticole cele mai frumoase sunt:Reseda odorata.grandiflora Gabriele (imperialis) cu ra-

cemul mare 5i florile ro5ietice.

5i

gt

gi

www.dacoromanica.ro

168

Reseda odorata grandiflora Machet Golden, cu florilegalbene.

Reseda odorata grandiflora Machet Rubin, cu florile ro$ii-aramii.

Reseda odorata grandiflora Machet While Pearl, cu flo-rile mari

Reseda odorata grandiflora Machet Victoria, cu florilemari, ro$ii-cafenii inchis.

Fig. 79.Reseda odorata grandiflora_Machet.

Toate variatiunile lui Machet cu florile mari au o cre$-tere piramidala $i sunt bune plante pentru cultura Ia ghivece.Florile de rozeta sunt foarte mutt cautate in legatorie, pen-tru mirosul for foarte placut.

Cultura. Le prieste once pamant aflat de mai multi aniin cultura, cu o expozitie libera cu soare chiar semi-umbrita, insa intr'unul bine ingrasat $i nu prea umed vaavea desvoltarea cea mai favorabila. Semanatul Ia brazdeafara it facem cat devrem2, cam prin luna Martie, mai

albe.

$.,;.,

"

.74 CVt-. ,or,s-=..*':

,

i41.d.°°41A1,,

j1P1'

Prik .)

os

si

www.dacoromanica.ro

169

ales data pamantul e infectat de purecele de pamant (Hal-tica), care distruge rasadul de rozeta semanat prea tarziu.Foarte recomandabil e, de-a creste rasadul Ia ghivece mici

apoi a-1 plants Ia brazda afara pe distanta de 30-40cm. In vederea ramificarii se va ciupi varful rasadului.

Din cauza intemperiilor rezultatul culturii la ghivece e multmai asigurat. Cu scopul de-a inflori rozeta prin Luna Mai,facem o semanatura prin Martie intr'o rasadnita tempe-rata. Cand rasadul s'a marit, it repicam intr'un amestec departi egale de pamant de brazde sau de aratura, de frunza,de rasadnita cu adausul suficient de nisip. De ordinar seintrebuinteaza ghivece in marime de 12-13 cm. in diametru,cari se umple cu compozitia de pamant de mai sus, repicandtate 3-4 fire mai spre marginea vasului. In fundul ghive-ciului, peste ciobul respectiv, se va pune un strat de nisipin grosime de vre-un centimetru, de oare ce rozeta nu se vamai schimba in alt ghiveci mai mare. Ghivecele cu repica-turile de rozeta se a5eaza intr'o rasadnita aproape de geam

numai dupa ce s'au inradacinat bine, se aeriseste dinbelsug, inlaturand geamurile complect, cand vremea ne. per-mite. Plante le trebuie regulat 5i bine udate. Toti bobocii, carispar prea de timpuriu, adica, cand plantele sunt Inca slabe,se vor inlatura in folosul desvoltarii.

Se poate semana si direct in ghivece de 12-20 cm. indiametru, in compozitia de pamant aratata mai sus, lasandclupa marimea vasului, numai 3 pans la 6 plante tipice.

Spre a avea rozeta in timpul iernei sau spre primavarain floare, o vom semana prin August, Septembrie. Ghivecele.ou semanaturi se aseaza intr'o rasadnita aproape de geam.Cand rasadul s'a marit, se rareste si-1 vom tine, cat ne vaingadui vremea, fara geamuri. La prima amenintate de in-ghet, bagam ghivecele cu rozeta in sere rece aproape degeam, unde sub influenta aerului si a luminei, vor ramaneplante compacte, cu o inflorire bogata, raspandind un trimsputernic.

Rozeta nu suporta transplantatul de cat ca rasad mic sau

si

si

www.dacoromanica.ro

17Q

ca planta din ghiveci. Cultivate in sera ea devine plantavivace. Cand planta leaga samanta,- nu prea mai inflorestesi de aceea Horne trecute trebuiesc thiate.

Puterea de _germinatie a semintei este de 6 ani inclusivsi rasare in vre-o 8 zile.

Rudbeckia L.

Elimol. Dedicat prof. de botanicif Klaus Rubbeck din Up-sala, mart in anal 1702.

Rom. Riudbeckia, fr. Rudbeckie, ger. Rudbeckie.Sunt plante erbacee aspre-paroase, in majoritate vivace,

can fac parte din f am. Compositae. Acest gen are vre-o30 de specii de origins de prin America de Nord siAmerica Centrals.

Rudbeckia bicolor Null., originara din America de Nord,este o planta anuala ramificata dela baza, cu tulpina intre30-60 cm. inalta, inflorind din August pand in Septem-brie. Are frunzele lanceolate pand la oblonge, cele bazilare siobovate, aproape -intregi de 21/2 pand la 6 cm. lungi, aproapesesile. Florile sunt dispuse in capitule de 5-8 cm. indiametru, cele ligulate de coloare galbend curat sau patatela b Eva cu Brun-purpuriu, cele centrale tubulate negre.

Frumoase varietai sunt: superba 5i semiplena.Rudbeckia hirta L. syn. R. gracilis Nutt., originara din

America de Nord este o planta mai mutt bisanuala, asprupubescent& ramificata dela baza, care creste intre 30-100cm. Malt, inflorind din Iulie pand in Septembrie. Are frun-zele de 21/2 pans in 15 cm. lungi, oval-acuminate, cele cau-linare, sesile, linear-lanceolate, dintate. Florile marginale,ligulate sunt galbene, cele centrale negre.

Rudbeckia amplexicaulis Vahl. syn. Dracopis amplexicaulisCass., originara din Mexic, este o planta anuala glabra, cutulpina erects, tufoasa, intre 50 pans la 100 cm. inalta,inflorind din Iulie pand in August. Are frunzele alterne, am-plexicaule, oval-oblonge. Florile ligulate pand la 2 cm. lungi,

www.dacoromanica.ro

171

curbate in jos sunt galbene portocalii; iar discul e coniccu florlie tubulate purpurii.

Rudbeckia este o bung plants de platbande si grupata

Fig. 80. Rudbeckia bicolor semiplena.

cal altele la un loc. De asemenea pie furnizeaza admirabile floritalete, pentru once intrebuintare.

Caltura. Le prieste orice pamant nu prea greu, expusla soare. Gel mai avantajos -e, de a le semana prin Apriliein rasadnita rece si la repicat sa le scurtam din radacini,spre a se ramifies mai bine, caci altfel sufera la plantareafor la locul definitiv prin luna Mai. Se planteaza la dis-

liLiEscu .11..., .. VS.- Y., 1

www.dacoromanica.ro

172

tanta de 30 -40 cm. Semanatul direct la locul de3tinat in-floririi, rare on der rezultate bune.

Puterea de germinatie a sernintei este de 1-2 ani si ra-sare in 1-2 saptamani.

Salpigossis Ruiz et Pay.

Etimol, in elena: salpinatrompelii, cu a-luzie la fornia pistilului.

Rom. Salpiglossis, fr. Salpiglossis, ger. Trompetenzunge.Sunt plante erbacee anuale, vascos-pubescente, can far

parte din fam. Solanaceae. Aoest gen e reprezentat Printeosingura specie.

Salpiglossis sinuata Ruiz. et Pay. syn. S. atropurpureaGrab., S. variabilis bort., originar din Chili, Peru, esteo plants erecta; mai mull sau mai putin ramificata, intre50-100 cm. inalta,.inflorind din Iunie pans in August. Arefrunzele alterne, eliptic-oblonge, sinuat-dentate sau pinati-fide, cele superioare sesile, de regula intregi, mai muff saumai putin lanceolat-lineare. Floarea mare, IA forma depalnie suficient pedunculata are 5 lobi sinuati la varf,dintre care cel superior e eel mai mare. Interiorul floarei efoarte variat colorat, ca de pilda: pe un fond alburiu, gal-ben, brun irrchis, roz, violet, etc. sunt aplicate striatiuni sauvinisoare longitudinale, fie albastrui, galbene aurii sau brune,can data. o infatitare particulars floarei:

De mai multi ani s'au fixat mai multe varietati pe colonsi se poate obtine inmultirea for prin seminte aproape curata.D2, asemenea si rasa de varietati pitice sub numele de nana,cart nu cresc mai inalte de 30 cm., iii mostenesc prin se-minte calitatile.

Aoeasta anua1a se intrebuinteaza numai in ronturi aproapeder marginea drumurilor, spre a fi mai bine observate caplante de ghiveee.

Cullura. Pretind un pamant proaspat, substantial, humos-argilos, ceva in panta spre a se svanta usor, expus la soare

glossalbnba,.

si

1t

www.dacoromanica.ro

173

sau la semi-umbra. Pentru imbunatatirea solului se vaintrebuinta numai gunoi bine descompus. Se seamana prinMartie in rasadnita calda, se repica si se pune la ghivecemid, tratandu-le pans in Mai, la timpul de plantare, ca si

Fig. 81.Solpiglossis sinuata.

pe celelalte anuale, cand le plantam la 15-20 cm. distanta.Se poate semana pe la sfarsitul lui Aprilie direct la loculdefinitiv apoi ran rasadul prea des la 15-20 cm. E reco-mandabil, ca sa avem totdeauna o rezerva de plante la ghi-vece, spre a putea inlocui, pe cele care pier in ronturi.Udatul se face numai, cand pamantul e uscat bine, ferindtulpinele plantelor. Ploile indelungate le pot distruge.

Puterea de germinafie a semintei este de 4 ani rasarepana in 2 saptamani.

5i

si

www.dacoromanica.ro

174

Scabioasa I.

Elimol. in latinele: scabiesaspru, scabie, cu aluzie lapla

Rom. Scabiosa, Muscata dracului, fr. Scabieuse, ger. Sca-biose.

Sunt plante erbacee anuale sau vivace, paroase, rare onglabre, care fac parte din fam. Dipsaceae. Acest gen are vre-o80 de specii de origins de prin regiunile temperate ale glo-bului.

Scabiosa atropurpurea L. syn. Asterocephalus atropurpnreusSpreng., originara din Sudul Europei, este o planta usorpubescent& cu tulpina ramificata, erects de 50-100 cm.inalta, inflorind din Julie pans in Octombrie. Are frunzeleoblonge, neregulat dintate sau incise, cele caulinare, penati-fide cu lobi lanceolat-lineari. Florile numeroase cu mirosde mosc, sunt de coloare purpura-catifelata la planta tip,aglomerate pe un receptacol aproape sferic, ce se alun-geste pe masura, ce florile se tree. Aceste capitule suntpurtate de pedunculi lungi, subtiri rigizi. Sub ele se aflaun fel de guleras compus din mici frunze lineare, arcuite,pe care 1-am putea numi caliciul general, caci fiecare floaredin capitul are caliciul ei propriu. Coro la are forma unuicornet deschis, limbul 5 diviziuni, cea superioara, cea maimare, cele 2 inferioare, cele mai mici cele mijlocii demarime intermediara. Florile de pe margini, cari se desfacintai sunt de dimensiune mult mai mare si de forma maineregulata, ca cele centrale, cari se desvolta treptat, pemasura, ce receptacolul se lungeste.

Aceasta planta a produs prin culture, multe frumoasevarietati, in oe priveste marimea coloritul foarte bogatal florilor.

Dupe inaltimea plantelor se grupeazA_ cum urrneaza:Scabiosa atrop. grandiflora fl. p1. cresc intre 75-100 cm.

inalt si au florile maxi dispuse in capitule de cam 6 cm. indiametru, cu un frumos si foarte variat colorit.

$i

$i

si .

si

www.dacoromanica.ro

175

Scabiosa atrop. grandiflora nana fl. p1. cresc cam 60 cm.inalt si florile au acelas colorit bogat.

Scablosa atrop. grandiflora compacta fl. pl. cresc cam45 cm. inalt si afara de calitatile celor de mai sus, are ocrestere mai compacta.

Scablosa atrop. grandiflora pumila syn. Tom. Thumb, crescintrc 15-20 cm. inalt si sunt cele mai pitice, formand tufecompacte foarte florifere.

Fig. 82. Scabiosa atropurpurea grandiflora fl. p1.

Varietatile de Scabiosa sunt foarte frumoase plante, pen-tru platbande, ronturi si borduri, atat in gradini mari cat simid; tar florile dela cele inalte sunt admirabile in kgatoriesi in vase. Tinuta plantelor, inflorirea for abundenta si in-delungata 5i extrema for rusticitate, le fac foarte pretioase.

Daiwa. Le prieste orice pamant de grading, insa pre-fers unul mai u§or si calcaros, expus la soare, mai putinsemi-umbros. E cel mai preferabil a se semana ye la ince-putul lui Aprilie in rasadnita rece si cand rasadul s'a impu-

www.dacoromanica.ro

176

ternicit bine, se va planta la locul definitiv pe distanta de25-30 cm. varietatile cele pitice; iar cele inalte 1a 40-50cm. Chiar plante aproape inflorite suporta bine transplan-tatul, natural cu pamantul nescuturat de pe radacini. Pe lajumatatea lui Apri lie se poate semana direct la locul deli-nitiv, ins plantele nu se vor desvolta asa de vigurosvor inflori mai tarziu, ca cele sernanate mai devreme.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 anisare pans in 2 saptamani.

Schizanthus Ruiz. et Pay.

Elimo!. in elena: schizeina spinteca, anthosfloare eaaluzie la corola malt spintecatli.

Rom, Schizanthus, fr. Sdhizanthe, ger. Spaltblume.Sunt plante erbacee anuale mai mult sau mai putin vas-

coase, can fac parte din fam. Scrophulariaceae. Acest genare 11 specii de origins din Chili.

Dintre aceste specii, cele mai frumoase in cultura suntSchizanthus retusus Hook., este o planta erects foarte

ramificata dela baza, crescand cam- 60 -8J cm. Malt, in-florind in timpul verii. Are frunzele opuse, glabre, penati-partite ou segmenti neregulati, dintati. Florile foarte ele-gante sunt dispuse in mari cime paniculate. Are caliciultubulos cu dinti linear-aseutiti, corola egal divizata, depa-sind caliciul cu peste inca °data lungimea lui, are limbuldeschis, impartit in 2 buze, cea superioara, trilobata si ceainferioara compusa din 2 parti laterale de 2-4 on divizatede coloare roza deschis. Lobul mijlociu mai lung si maiputin lat e de coloare aurie la mijloc cu vinisoare purpuriiinchis pornite dela baza.

Aceasta specie are o frumoasa varietati2 cu florile albe,afara de lobul mijlociu din corola care e patat cu galben Sise numeste Schizanthus retusus albus.

Schizanthus Grahami -Estero -specie `-foarte apropiatacelei pr2cedente cu d2osebirea ca are f iodic de un frumos

ra-

-Gill.

si

1i

www.dacoromanica.ro

177

colorit roz, neavand petele galbene, ce caracterizeaza pe Sch.retusus. Are mai multe varietati frumoase, printre care seremarca: Wiacinus, albus §i carmineus.

Schizanthus pinnatus Ruiz. et Pay., este o plants Oros-glanduloask foarte ramificata, inalta intre 30-60 cm., cuacelasi timp de inflorire ca celelalte. Florile numeroase aubaza inferioara violet sau liliachie, mai malt sau .mai putininchis, cea superioara mai pal colorata, are 3 lobi, din carecel mijlociu galbui, patat purpuriu.

Aceasta specie are multe si frumoase varietati horticole, ca:Schizanthus pinnatus roseus, cu florile roz si alb.Schizanthus pinnatus papilionaceus, cu florile in 4 colori.Schizanthus pinnatus nanus cornpactas nu depaseste 40-

50 cm. inaltime. A fost selectionat din Sch. papilionaccus.

Fig. 83.Schizanthus wisetonensis.

C

.1.: °

11/10..41 1.,

a °

www.dacoromanica.ro

178

Prin incrucisarea speciilor Schizanthus Grahami cu Schi-zanthus pinnatus, s'a obtinut un foarte frumos hibrid, putemzice o specie horticold, ce se gaseste suh numele de Schi-zanthus wisetonensis, cu o crestere compacts de cam 40 cm.inalta, presdrata de o multime de flori de un colorit foartevariat. Din aceasta s'a selectionat o alts variatiune cu ocrestere de numai 25 cm. inaltime, caruia i s'a dat numelede nanus. Schizanthus sunt admirabile plante pentru regiu-nile de deal, unde se desvolta in toata splendoarea lor, in-trebuintandu-le in grupe, platbande, pe cele pitici in ron-turi, in borduri si ca plante de ghivece. Florile for se potintrebuinta cu mult succes si in stare taiata.

Cultura. Prefers un pamant permeabil nisipos, ceva cal-caros si expus in soare. In regiunile deluroase se obisnuestea se semana prin Martie intro rasadnita temperata, repi-cand rasadul, cate 3 fire in ghivece de 10 cm. sau in maimars de 12-15 cm. in diametru, cate 4-5 rasaduri. Pe lajumatatea lui Mai incepem cu plantatul la Iocul definitiv pedistanta de 30 cm., despartind rasadul. In regiunile de sese foarte recomandabil a se face semarratura prin lung Sep-tembrie la un loc semi-umbros, punand rasadul la ghivecetot in felul de mai sus aratat. Cu inceperea frigului punemghivecele cu rasad intro sera rece, aproape de Beam, undele vom ierna la o temperature de +40 pans la +80 C.

Semanaturile facute la alte dati sau altfel, nu dau rezultatebune la ses.

Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani sirasare pans in 2 saptamani.

Senecio L.

Etimol. in lat.: senexbaran, matur, cu aluzie la papusulcenugu.

Rom. Senecio, fr. Senecon, ger. Greiskraut, Kreuzkraut.Sunt plante erbacee in majoritate vivace, ceva bisanualenumai cateva anuale, subfrutescente si frutescente, carisi

www.dacoromanica.ro

179

fac parte din fam. Compositae. Acest gen .are vre-o 1000de specii, raspandite pe tot globul pamantesc. Singuradintre cele anuale care conteaza in cultura, e:

Senecio elegans L. syn. Senecio pseudo-elegans Less.,originara din Africa d2 Sud, este o planta ceva vascos-pubescent& erects, paniculat ramificata, cu o cregere de30-50 cm. inalt, inflorind din Julie pans in Octombrie.Are frunzele alterne, putin carnoase, penatisecate cu lobiovali-obtusi, neegal dintati. Florile in capitule aglomerate

Fig. 84. Senecio elegans fl. pl.

la varful pedunculului sunt dispuse in raceme corimbiforme.Involucrul cilindric e compus dintr'un singur rand de bracteelineare, inconjurate de un alt rand de bractee la baza. Ca-pitulul dela planta tip are florile ligulate violet inchis §icele centrale tubuloase galbene aurii.

Aceasta specie a produs multe §i interesante varietati,atat cu capitule simple, cat §i duble.

Senecio elegans fl. pl. coeraleas, cu florile albastre li-liachii.

Senecio elegans 11. pl. carneus, cu florile rozee.Senecio elegans fl. pl. ruber, cu florile ro§ii. I

-

www.dacoromanica.ro

180

La varietatile cu capitulul simplu, contrasteaza foarte-placut florile eentrale galbene cu cele marginate de dife--rite colori.

0 rasa sub numele de nana, ne da foarte frumoase va-rietal, ce cresc numai 15-30 cm. inalte, cu acelasi bogatcolorit al florilor, ca si la cele inalte. ,

Senecio sunt bune plante de grupe, platbande, borduride ghivece si chiar ca flori taiete.

Se recomanda, ca imediat ce o build parte din flori s'autrecut, plantele sa fie scurtate cu 1/3 pang la 1/2 din inal-timea tor, spre a provoca mai curand pornirea a o seriade ramuri florifere.

Cul tura. Le prieste o expozitie libera cu soare Iii unmant nu prea greu de grading. S2 seamand de regula prinMartieAprilie in rasadnita temperate, se repicd ()datatot intr'o rasadnita si de aci rasadul selpoate planta la loculdefinitiv prin luna. Mai pe distanta de 20-30 cm. Pentruo reusita mai buns in regiunile de ses se va semana prinSeptembrie, se va creste rasadul la ghivece, pe 'care it yarnierna rece, fie la rasadnita sau sera, spre a-I planta inprimavara viitoare prin cursul lunei Aprilie, caci plantelesuporta foarte bine brumele. Cu scopul de a ale pastry dife-rite calitati sau un anume colorit al florilor, se vorprin butasi, dandu-le aceleasi ingrijiri, ca rasadului ob-tinut in toamna.

In regiunile de deal se poate obtine rezultatP Inca bune,semanand prin Mai afara la brazde sau chiar Ia locul defi-ni'iv, rarind rasadul prea des.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani rasarein 1 pans la 2 sdptamani.

Statice L.Elimol. in elena: Stalikeastrigenl, cu aluzie la proprie-

latea medicinala a planlei.Rom. Statice, fr. Statice, ger. Wiederstoss.Sunt plante erbacee vivace si numai cateva anuale si

pa-

inmulti

$i

if

www.dacoromanica.ro

'St

subfrutescente, cari fac parte din fam. Plumbaginaceae. Rustgen are vre-o 120 de specii raspandite pe tot globul pa-mantesc.

Statice sinuata L., originara din Sicilia, Palestina, Africade Nord, este o planta bisanuala pans la vivace, acoperitade perisori hispizi, crescand intre 40 60 cm. inalta siinflorind din Julie pans in Octombrie. Are frunzele sinuat-penatisecate, cu lobii rotunjiti. Cele bazilare sunt grupatein rozeta, din al caror mijloc se ridica tulpine rigide, rami-ficate, ce termina in panicule corimbiforme. Aceste tulpinese prezinta cu 3-5 unghiuri aripate si diferit crispate. Flo-rile de un albastru mai mult sau mai putin inchis, variazain alburiu sau galben deschis si sunt inconjurate de uncaliciu tubulos, glabru. Aceste flori sunt reunite in spiculecate 3-4, insotite de 3 bractee, formand spice scurte uni-laterale, grupate in forma unei cime ramificate, corim-biforme.

Fig. 85. Statice sinuata.

www.dacoromanica.ro

182

Tulpinele florale dela aceasta specie se taie pe timpuscat, pans ce florile n'au inceput sa se Areaca se pun laumbra, sa se usuce. In aceasta stare se intrebuinteaza intimpul iernei la decorarea de vase, la buchete §i altele.

Statice Bonduelll Lestib., originara din Algeria, este oplants anuala pans la vivace, ce se aseamana mult cu pre-cedenta, diferind prin a create ceva mai pitic, prin florilegalbene aurii prin pedunculul claviform al micilor grupede flori.

Are aceleasi intrebuintari ca §i Statice sinuata.Statice Suworowii Regel., originara din Asia Centrals,

este o plants anuala, ce create intre 25-40 :cm. inalt, in-

Fig. 86. Statice Suworowii.

florind in timpul verii. Are frunzele toate bazilare dispusein rozeta, subtiri, glabre, lung-lanceolate, intregi sau diferitdintate. Tulpina anguloasa se ramifica in marlspice, compuse din spicule de 2-5 flori de -coloare TOZ-rosietica.

Aceasta specie se intrebuinteaza ca plantA de grupa,de bordura ca floare Math in stare proaspata.

si

$i

floral

gi

www.dacoromanica.ro

183

Cultura. Aceste plante pretind un pamant substantial-calcaros si bine drenat, expus la ware. La un pamant ar-gilo-nisipos, daca i se va adauga pamant humos, va fifoarte potrivit acestei culturi. Se searnana prin FebruarieMartie in ghivece bine drenate cu pietris, peste care s'a.pus un pamant usor nisipos. Semanaturile se tin in sera_sau rasadnita calda si se va uda foarte moderat. RepicatuLse face in ghivece mici, pe care le linem un timp sub geam,spre a se inradacina si prin AprilieMai it plantam 1alocal definitiv prin distanta de 50-60 crn. S2 poate face

cultura bisanuala, semanand din Iunie pana in Septem-brie, insa in climatul nostru foarte capricios, nu reusestedecat rare ori.

Inaintea semanarii se vor scoate semintele inchise in par-tile foliacee, cartilaginoase, caci fara aceasta precautitinegerminatia e inceata sau de multe ori nu fse produce de loc..

Statice Suworowii se cultiva numai anual.Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani si

rasare in 1-3 saptamani.

Tagetes L.

Etimol. Tages uurnele unui flu at zeului Jupiter.Rom. Vasdoage, Craite, fr. Tagete, ger. Sammetblume_Sunt plante erbacee anuale, in genre tare mirositoare,

can fac parte din fain. Compositae. Aoest gen are -vre-ct20 de specii cu origins de prin tinuturile calde ale Ame-ricei.

Tagetes patula L., originara din Mexic, este o plantserects, ramificata dela baza, ce formeaza tufe compacteinalte de 20 pana la 60 cm., inflorind din Iulie pana iratoamna.

Are frunzele alterne sau opuse, glabre, penatisecatecu diviziuni lanceolat-ascutite. Florile de coloare bruna ca-tifelata, cu marginile galbene sau portocalii sunt dispusein capitule solitare, lungi pedunculate; involucrul aproape

si

www.dacoromanica.ro

184

angulos e format din bractee concrescute si ascutite; florilernarginale ligulate, mai mutt de 10 sunt femele, pe candcele centrale ermafrodite sunt mici si tubuloase.

Varietatile acestei specii se impart in 3 grupe si anume:in Simplex, tubulosus §i ligulosus.

Fig. 87. - Tagetes patula nana.

La varietatile simplex se numara acelea, can au numaipe marginea capitulului flori ligulate si restul sunt micitubuloase, ca de pilda:

Tagetes patula nana bicolor (Legion d'honneur), e o ,fru-moasa varietate pitica, de cam 20 cm. inalta, foarte florifera,cu florile galbene si brun catifelate.

Tagetes patula nana Goldrand, cu aceleasi calitati, ca i

precedenta, avand insa florile brune pe margini cu galben.La varietatile tubulosus se numara acelea, can au toate

florile din capitul tubuloase. La aceasta grupg se mai dis-tinge varietati inalte de 40-60 cm. si pitice de 20-30 cm.inaltime. .

Printre cele inalte avem, pe Tagetes patula aurea /is-

4 11

0

.7 1*.14 -3

.

=

11 ...,.

I c.

,"'

C.'I

" . '/. .U!

www.dacoromanica.ro

185

tulosa plena, cu florile galbene; iar ca pitice, pe Tagetespatula nana lutea fistulosa plena, cu florile galbene $i pe-Tagetes patula nana fistulosa aurantiaca plena, cu florileportocalii.

La varietatile ligulosus se numara acelea ale caror floridin capitul sunt toate ligulate.

In aceasta grupare se gasesc varietati inalte, intre 40-70

Fig. 88. Tagetes erecta.

cm., mici cam 30 cm. $i pitice numai pans la 20 cm.inaltime.

Printre varietatile inalte asa zise elatior" sunt:Tagetes patula fl. pleno Meteor, cu flori galbene striate.

cu portocaliu.Tagetes patula fl. pleno aurea, cu flori portocalii deschis.Tagetes patula 11. pleno pulchra, cu flori galbene cu brun.Printre varietatile cele mici, asa zise nana" avem:Tagetes patula 11. pl. nana Morgenreite, cu flori galbene,

pal, stropite cu rosu.

- -

7,k4N

7=1".1:

www.dacoromanica.ro

186

Tagetes' patula /1. pl. nana pulchra, cu flori galbeenecu brun.

Printre varietati pitici, asa zise pumila", avem:Tagetes patula 11. p1. pumila Liliput, cu florile grune.Tagetes patula fl. pumila Liliput Goldgelb, cu florile

galbene.Tagetes erecta L. syn. Tagetes major Gaertn., originar

din Mexic, este o plants ee raspandeste un miros patrun-zator neplacut, cu tulpina erects, robusta si ramificata, pansaproape 100 cm. inalta, inflorind din Iu lie pans toamna.Are frunzele opuse, penatisecate, cu segmente lanceolate,serrulat-dentate; florile galbene sunt dispuse in capitulemari frumoase, lung pedunculate, reunite in corimbe, cele-marginale mai mult de 10 sunt ligulate 5i cele centrale tu-buloase. Involucrul e angulos-sulcat, cu unghiurile rotunjite.

Dela aceasta specie nu avem varietati horticole cu capi-tule simple, ci numai cu flori tubuloasz sau ligulate.

La ambele grupari se gasesc varieta l. inalte de cam 75cm. 5i pitice de 45 cm. inaltime cu florile de aceleasi colorica 5i la Tagetes patula.

Tagetes signata Bartl., originara din Mexic, este o plantstulpina foarte ramificata, formand tufe foarte dese pans

la 60 cm. inaltime, cu flori mici, insa extrem de numeroase,inflorind din Iu lie pans in toamna. Are frunzele alterne sauopuse, elegant penatisecate, cu segmente ingust-lanceolat, din-tat. Florile dispuse in capitule mici, cu florile marginale deo coloare galbena frumoasa, patate cu purpur-cafeniu-cati-felat la baza.

Intrebuintarea crailelor e destul de variata, cad le intal-nim in platbande, grupe, ronturi, ca plante de bordura 5ichiar ca floare taiata, daca nu displace mirosul.

Mirosul plantei intregi nu e tocmai placut, insa se corn-penseaZa prin tinuta build a ei, prin frunzele,abundente, care5i le pastreaza in tot timpul vegetatiei chiar pe caldurimarl 5i mai ales prin bogata 5i neintrerupta inflorire. Flo-rile se detaesaza bine de frunzisul verde inchis, wind astfel

p1.

ru

si

si

www.dacoromanica.ro

187

coloarea 5i mai bine in relief. Suporta bine seceta, insa lee foarte favorabil udatul 5i rare on sunt atacate de insecte.Inca un avantaj destul de important e, ca suporta binetransplantatul chiar in timpul infloririi.

Fig. 89. Tagetes signata.

Cu Mira. Cresc in once pamant fara mare pretentie deintretinere, insa prefers un pamant sanatos, nu prea grascu o expozitie luminoasa calda. Cel mai simplu faramare cheltuiala, e de a le semana pe la jumatatea JunaiAprilie la brazde afara, ferindu-le de brume. De ad serepica pe alte brazde, de unde se scot cu pamant pe ra-dacini, plantandu-le la locul definitiv pe distanta de 25-40 cm. pe cele pitici 5i la 50-60 cm. pe cele inalta.Cand voim sa avem craitele mai devreme in floare, lesemanam in rasadnite calde prin Marti?, aerisindu-le catde mult posibil 5i cand vremea permite, le repicam labrazde afara sau le plantain chiar la locul destinat, Incaz ca le semanam 5i mai devreme pe la sfar5itu; luiFebruarie, inceputul lui Martie, atunci le vom cultiva laghivece pans la timpul de plantare.

Puterea de germinlatie a semintei este de 4 ani rasareintr'o saptamana.

-

gd gi

51

www.dacoromanica.ro

188

Tropaeolum L.

Etimol. in lat.: tropaeolummici trope, ca chiviirti,.scut, cu aluzie la forma floarei si a frunzei.

Rom. Caltunasi, fr. Capucine, ger. Kapuzinerkesse.Sunt plante erbacee anuale sau vivace, cari fac parte

din fam. Tropaeolaceae. Acest gen are vre-o 25 de speciicu origina de prin America.

Tropaeolum majus L., originar din Peru, este o plantacu un usor miros de piper, ale caror varietati ureatoare. cresc pand paste 2 m. inaltime, inflorind din vara 'Danaloamna. Are frunzele alterne, peltate, cilindric-lungi-petio-late. Florile man si neregulate, drept pintenate sunt purtatede pendunculi axilari, de cam aceeasi lungime, ca petiolulfrunzelor. Coro la la planta tip e galben aurie.

Varietatile horticole sunt de diferite colori inaltimi..Asa avem printre cele inalte, cu o crestere de cam 2 m.

Tropaeolum majus Per le (La Aerie), e o varietate foarte-viguroasa cu florile albe-creme.

Tropaeolum maim Vesuv, cu frunzele verzi inchis si flo-rile roz-galbui.

Tropaeolum maps coccineum fol. aureis, frunzele galbuiflori rosii.Tropaeolum maim Golellzdnig, cu frunzele verde inchis

florile aurii.Aceste varietati S2 intrebuinteaza la ornarea balcoanelor,

teraselor altele.Ca frumoase varietati pitice, cari cresc cam 40 cm. inalt,

:sunt:Tropaeolum majus nanum brillante, florile de un rosu

frumos inchis se degajeaza bine de frunzele bronzate.Tropaeolum nzajus nanum Imperatrice des Indes, are

frunzele brumate florile abundente sunt de un rosu lu-zninos.

Tropaeolum majus nanum Aurora, are florile roz-galbene.

si

inaltime.

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

189

Aceste varietati pitice se intrebuinteaza in ronturi, caplante de borduri si de ghivece.

Tropaeolum Lobblanum Hook., originar din muntii Co-lumbiei este o plants cu o crestere viguroasa, crescand pansla 4 m. inalta, cu o inflorire ceva mai devreme 5i mai pre-

Fig. 90. Tropaeolum Lobbianum.

lungita. Se aseamana foarte mult cu precedenta, avand insflorile ro5ii, insa varietatile horticole sunt diferit chloratesi diferit inalte.

Ca varietati frumoase inalte avem:Tropaeolum Lobbianum cardinale, are frunze mici 5i flori

foarte numeroase de un rosu inchis luminos.

www.dacoromanica.ro

190

Tropaeolum Lobbianum Princesse Victorie-Louise, cu flo-ri albe galbui, avand o path carmine la .baza petalelor.

Tropaeolum Lobbianum Rudolf Virchow, cu flori rosii casangele.

S'au obtinut 5i varietati pitice de numai 25 cm. inalte, ca:Tropaeolum Lobbianum compactum Othello, cu flori ro5ii

negricioase 5i frunzele verzi inchis.Tropaeolum Lobbianum compactum Kirschrot, cu florile

ro5ii 5i frunzele verzi inchis.Intrebuintarea varietatilor acestei specii e 1a fel ca cele

dela T. majus.Tropaeolum minus L., originar din Peru, este o plants

mai putin urcatoare de cam 40-60 cm. inalt, avand infki-5area unui T. Lobbianum in miniature cu florile ro5ii por-tocaiii. Se intalneste rar in culture.

Tropaeolum peregrinum Jacq. syn. T. canariensis hart.,T. aduncum Sm. originar din Peru, este o plants urcatoare,pana la 4 m. inalta, bine ramificata, glabra, inflorind dinTube pana toamna. Are frunzele aproape rotunde, paltnate,cu 5-7 lobi profunzi obtuzi. Florile mici, foarte numeroas2,galbene deschis, au eele 3 petale inferioare mai miciinguste, iar cele 2 superioare, mai marl, laciniate 5i cu pin-tenul in forma de carlig.

Aceasta specie merits ,sa fie mai mult cultivate, de oarececreate mai vigurios infloreste mai bogat ca T. majus.

Cu liars. Le prie5te ore pamant bun de gradina, expusla soare 5i chiar la semi- umbra. In pamanturi prea prase sauin pozitii umbroase, cresc prea mult in frunze in dauna in-floririi. Cel mai practic e, a se semana pe la inceputul luiAprilie cate 2-4 seminte in ghivece de 9-12 cm. in dia-metru, tinandu-le in rasadnita temperate sau chiar rece. Pe lainceputul lui Mai le plantam la locul definitiv pe distantade 50-60 cm. pe cele urcatoare 5i la 30-40 cm. p2 celepitici. Se poate semana 5i direct la locul definitiv pe lasfar5itul lui Aprilie, fie in randuri, fie in cuiburi, pe aceea5idistanta ca 5i la plantare. Prin acest procedeu se pierde

si

si

www.dacoromanica.ro

191

din timp, cad plantele vor inflori mai tarziu 5i adesea instare tanara sunt vatamate de pureci de pamant 5i demelci fara casa.

Se pot inmulti foarte mor prin buta5i, cum se obi5nue5tela varietatile cu flori involte. Bobocii fructele crude se punin otet, can pot inlocui caperele.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani 5i Hi-sare pana in 2 saptamani.

Verbena L.

nesigurd.Rom. Urzicuta, Verbena, fr. Verveine, ger. Eisenhut.Sunt plante erbacee anuale sau vivace, semi-arbu5ti 5i nu

mai putin arbugi, can fac parte din fam. Verbenaceae.Acest gen are vre-o 80 de specii, cele mai multe de ori-gina din America tropicala subtropicala.

Verbena hgbrida hort. syn. Verbena hortensis hort., de-vine vivace iernata in sera. Ea este o plants repent-ascen-denta, cu ramificatiile dela baza patrunghiulare, ce inflo-re5te din Mai pana in toamna. Are frunzele opuse, petio-late, evident-nerviate, oval-oblonge, aproape trilobate, incis-penatifide, cu lobi mari dintati. Florile de diferite colorisunt numeroase 5i dispuse in spice dense, umbeliforme.Coro la cu tubul mai lung decat caliciul 5 dintat, are lagatul limbului un inel de peri albi 5i 5 lobi neegali.

S'au obtinut prin incruciprea speciilor V. chamaedri/o-lia cu V. ph!ogiflora, plante cu flori unicolore; iar prinincusiarea speciilor V. teacrioides cu V. phlogiflora §i a V.tenera cu V. incisa sau cu V. erinoides, cele cu flori baltate,a5a zise italiene5ti.

Din aceste incruci5ari de mai sus s'au format 3 grupedupa inaltimea plantelor. De regula, varietatile cu florilecu ochiu, cresc cel mai inalt, cam 50 cm., cele unicoloresunt de inaltime mijlocie, iar cele italienesti sunt cele maipitic.Q.

gi

gi

www.dacoromanica.ro

192

Cateva foarte frumoase varietati, sunt:Verbena hybrida uuriculaeflora syn. oculata are florile

cu ochiu de colon variate.Verbena hybrida . Mammut (grandiflora), e de fapt o

rasa noua cu florile mai marl ca la preoedenta.Verbena hybrida compacta (erecta) candidissima, cu flori

albe.Verbena hybrida compacta (erecta) De fiance, cu flori

rosii luminoase.Verbena hybrida compacta (erecta) violacea, cu flori violet

inchis.Varietatile compacta" cresc stranse, cam 25 cm. inalt,

neavand nevoie die a fi ancorate cu canine, ca cele inalte.

Fig. 91. -- Verbena hybrida Mammut.

Verbenzle se numara printre putinele plante anuale, carise bucura de multa atentie la impodobirea gradinilor mari

mici. Frumusetea si bogatul colorit al florilor, durata lungade inflorire, modestia plantei in ce priveste compozitia so-lului si a intretinerei ei, ne obliga a-i da o vasta intrebuin-

si

www.dacoromanica.ro

193

tare. Dupd felul de desvoltare al plantei se intrebuintee.ain grupe mad sau mici, platbande, borduri, la terase, locuriinclinate, in vaze mari si altele. Varidatile compacta" dauadmirabile Plante de .ghivece.

Verbena venosa Gill: et Hook., originara din America deSud este o planta aspru paroasa cu tulpina ramificata delabaza, 'inalta de 25-40 cm., inflorind din Iunie pans inOctombrie. Are frunzele scabre, oblong-cuneiforme, crenelatdintate. Florile de un violet-albastrui sunt reunite in spiceterrninale, aproape umbeliforme.

Aceasta nrzicuta e intrebuintata in platbande, ronturisau grupe marl.

Verbena pulchella Sweet. syn. V. tenera Spreng., or iginara din America de Sud, este o planta leper paroasa,bine ramificata, a carui inaltime nu depaseste 15-20 cm.Frunzele- opuse sunt penatifide. Florile de un roz-violetsunt grupate in spice umbeliforme, solitare sau terne. Va-rietatea Mahoneti" are florile mai rosii e mai florifera.

Se intrebuinteaza in ronturi mid, ca planta de bordurachiar de ghivece.Verbena teucrioides Gill. et Hook., syn. V. scordioides

originara din America de Sud, este o planta maimult sau mai putin paroasa, cu tulpinele numeroase culcatepe sol, in care, dupa ce s'a inradacinat, se indreapta insus, atingarid o inaltime de 30-40 cm., inflorind din varapang toamna. Are frunzele opuse, scurt-petiolate, cele in-ferioare oval sau oblonge cele superioare aproape triun-ghiular-lanceolate, neegal incis-dentate. Florile sunt tareodorante, de coloare alba sau rozee, dispuse in raceme -um-beliforrne, simple sau terne.

lntrebuintarea ca si la precedenta.Caltnra. Le prieste foarte bine un pamant argilo-nisipos

permeabil, cad intr'unul prea substantial si umed, plantelecresc prea mult in ramuri frunze, inflorind prea putin.Pentru o cultura ideals 5 va alege 1a soare, un pamant de

13

Cham.,

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

194

mijloc, mai uscat sau daca nut, i se va adauga nisip, argils,var, spre a-1 imbunatati in acest scop.

Verbena se inmulteste prin semi* si butasi. Se preferscea prin seminte de oare ce da plante mai viguroase simult mai florifere. De obicei se seamana prin Martie, A-prilie, in rasadnite calde sau in vase in sera, se repicaodata si apoi se pun la ghivece mici, tinandu-le tot inrasadnita. Prin Mai se planteaza la locul definitiv pedistanta de 25-40 cm. Se poate semana si direct la loculdestinat prin Aprilie,Mai, spre a obtine o inflorire bogat5spre finele verii pans toamna tarziu. S2 poate aplica si cul-tura bisanuala, semanandu-le prin AugustSeptembrie Inbrazda afara si apoi plantand rasadul in ghivece mici, itiernam in rasadnite reci, ca prin Aprilie sa-1 plantainuncle dorim. In vederea selectionarii, inmultim Verbena prinbutasi, pe care ii facem pfimavara sau prin IulieAugust.

Plante le tinere bine aclimatizate suporta foarte binebrumele usoare.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani si rasarein 2 pans in 3 saptamani.

Zinnia L.

Etimol. Dedicat prof. dr. loh. Gottfried Zinn din Gdifin-gen, mart 1759.

Rom. Carciumarese, fr. Zinnia, ger. Zinnie.Sunt plante erbacee anuale sau subfrutescente, glabre sau

paroase, cari fac parte din fam. Compositae. Acest g2nare 12 specii de origins din Mexic, Texas si Arizona.

Zinnia elegans Jack. syn. Zinnia violacea Cay., originaradin Mexic, est2 o plants cu tulpina ramificata, erects, rigida,acoperita cu peri aspri, intre 30-80 cm. inalta, inflorinddin Iunie, Iu lie pana in toamna. Are frunzele opuse, aspre,sesile, cordiform-ovale, undulate, amplexicaule, ascutite. Flo-rile dispuse in mari si frumoase capitule sunt solitare lavarful pedunculelor cilindrice, mai lungi decat frunzele,

www.dacoromanica.ro

195

cele marginale ligulate sunt obovale, aproape orbiculare,uniseriale in capitulele simple $1 multiseriale in cele batute;iar cele centrale sunt tubuloase galbene. Coloritul florilorligulate e foarte variat, lipsind albastrul. Florile a$ezate

Fig. 92. Zinnia elegans granditlora robubta pieilissiina.

pe un receptacol mai mult sau mai putin conic, se des-volta treptat dinspre margine spre varf, pe masura cereceptacolul cre$te. Dupd fecundatie florile capata o coloarero$iatica sau bruna.

Frumoase $i selectionate pe colori sunt urmatoarele va-rietati:

'-..i.e-"o t .el',...-rte vi

...., -

..7, L

=TO'

1

9 M54.7_ itY7..

N.2°':

.' - 1 --". 1 i .-.. -"4 3r... -N; 1:44`..v.

,..-..- t . ,,,-

4. .,a ,.1- ..,...-.2c.-_;.. ...

41 C. "t- f4; " 11 O' Min + :"L"'.a

Lig:0v'. .. ...,

l,,:3 C

.,cn :40....,

o _9.

"4 ALI _tar--

L,

,., ,...c...._z_

www.dacoromanica.ro

196

Zinnia elegans 11. pl. cu capitule frumoase si bine batute.Zinnia elegans 11. pl. pumila, cu capitule mai mici, crestere

mai mica.Zinnia elegans 11. pl. Liliput, pitica, cu capitule mici

globuloase.Zinnia elegans fl. pl. laciniata, cu florile laciniate, in

capitule mari globuloase.

Fig. 93. Zinnia Haageana.

Zinnia elegans fl. pl. dahliaeflora, varietate mai noua,cu florile din capitul asemanatoare celor de Dahlia.

Zinnia elegans grandiflora robusta plenissima, cu capitu-lele foarte man si mai bogat colorate.

Zinnia elegans 11. pl. maxima, are o crestere foarte vigu-roasa, producand capitule intre 12-1p cm. in diametru, cuun colorit neobisnuit de bogat.

Zinnia Haageana Regel. syn. Z. mexicana hort., originaradin Mexic, este o plants rosiatica, aspru paroasa, ramifi-cata dela baza de 30 40 cm. inalta, inflorind din Julie

www.dacoromanica.ro

197

pans in -Octombrie. Are frunzele opuse, sesile, scabre, celeinferioare oval-lanceolate, jar cele superioare mai inguste.Capitulele de marime mijlocie au un petiol de 6-12 cm.lung. Florile marginale ligulate in numar de 7-11 suntoval-eliptice de coloare galbena-portocalie cu 3 4 dintila varf, lungi de 12-46 mm. si late de 7-8 mm. Recep-tacolul conic e prevazut cu flori tubuloase galbene portocalii,brune sau negricioase.

Ca varietati frumoase sunt urmatoarele:Zinnia Haagena fl. pleno, la aceasta varietate florile

Fig. 94. Zinnia elegans fl. p1. pumila.

tubuloase sunt transformate in ligulatz de culoare portocalie.Zinnia Haageana hybrida fl. pl. (Perfection), cu florile

de diferite colori.Carciumaresele se intrebuinteaza atat in geadini mari,

cat si mici, in grupe, platbande, ronturi sau borduri, fie

4

d.

. v.

www.dacoromanica.ro

198

selectionate pe culori, fie arnestecate. Ele rezista foartemult la seceta, mai ales varietatile Z. Haageana. De ase-menea ne da foarte frumoase si durabile flori taiete, pentruornarea vaselor.

Cultura. Le prieste orice pamant bun de grading expusla soare chiar la semi-umbra. Se seamana prin AprilieMai afara pe brazde intr'un pamant gunoit expus la scare

adapostit. Cand rasadul desvoltat cateva frunze serepica, fie la locul definitiv, fie pe alts brazda, unde i seva da spatiul suficient (8-10 cm.), spre a fi plantat maitarziu pe distanta, ce variaza intre 30-50 cm. Spre a ob-tine plank avansate, se seamana in rasadnite calde prinlunile Martie, Aprilie, repicand rasadul in alts rasadnitacalda sau punandu-1 in ghivece mici, ca prin Mai sa fieplantat la locul definitiv. Se mai poate semana la nevoie sila locul definitiv, insa rezultatul e slab, de oare ce inflorestemai putin, cu flori mai mici, mai ales daca raritul nu s'afacut la timp suficient. In timpul verii nu au nevoie dealts ingrijire, decat sa se praseasca de cateva on si candseceta persists sa se udz patrunzator, in folosul desvoltarii.Carciumaresele cu capitulele simple se multumesc cu pamantmai sarac si rezista chiar mar 'bine la seceta.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani si rasarepans intr'o saptamana.

$i

$i $i-a

$i

www.dacoromanica.ro

2. PLANTE ORNAMENTALE PRIN FORMASAU COLORITUL FRUNZELOR

Kochia Schrad.

Elimol. Dedicat prof. Dan. With. Koch din Erlangen,decedal 1849.

Rom. Maturi de grading, fr. Kochie, ger. Kochie.Sunt plante erbacee, lemnificandu-se la baza sau mici ar-

busti, cari fac parte din fam. Chenopodiaoeae. Acest genare vre-o 30 de specii de origins de prin Europa si Asia.

Kochia trichophglla Slapf., originard din China este oplants anuala extrem de ramificata; formand tufe marifoarte regulate papa la 1,20 m. inalte de forma unui ou.Are frunzele foarte lungi si subtiri, fin paroase la baza,ca si ramurile sunt de un verde deschis, cari toarpna laprima brume incep sa se coloreze in rosu purpuriu. inacest timp florile apar in mici gloxnerule axilare, insotitede foarte reduse bractee. Florile apetale mici, rosiatice, suntfare nici o valoare decorative.

Kochia Childsi hort., se aseamand cu precedenta, avandfrunzele de un verde proaspat, ramanand mai pill&

Maturile de grading se intrebuinteaza ca plante verzi deornament, fie solitare sau in grupe raslete pe peluze, inplatbande sau in alte combinatii si chiar ca plants deghivece.

Cultura. Le prieste pamanturile argiloase, expuse lasoare. Se poate sem'ana la inceputul lui Aprilie afara pe

www.dacoromanica.ro

203

brazda, repica odata ca plants putin thsvoltata se planteazdla locul definitiv pe distanta de 80 100 cm. Se poate sernanaceva mai devrem2 la rasadnita sub geam, repicand rasadul laghivece mici si din acestea, plantam la locul destinat sau

Fig. 95. -- Kochia Childsi.

schimbandu-le treptat la ghivece din ce in ce mai mari,cultivandu-le astfel, ca plante de ghivece.

Puterea de germinatie a semintei este de 2 3 ani sirasare intr'o saptamana.

\ %.c \

' -/-;o ' h '

*. " i ; / '' . -

p = i' -- ,-. rl . .

i-: 1 . , l'

aro

'i .,` 7 ..All

II

.

_

si

www.dacoromanica.ro

201

Perilla L.

Etimol. necanoscata.Rom. perilla, fr. Peri lla, ger. Paine.E singura specie din acest gen, facand parte din lam.

Labiatae.Perilla nankinensis Desne. syn. P. ocimoides L., origi-

nara din India de Est, China, Japonia, esta o planta robustapiramidal ramificata, raspandind un miros cam greu, cresteintro 1 2 panA la 1 m. inalta si inflorind vara tarziu. Tul-pina i ramificatiile patrate, putin paroase, au frunze op use,petiolate, oval-ascutite, tare nerviate, undulate si dintatede coloare neagra-purpurie sau de un purpur-violaceu pededesubt si un purpur bronzat p2 fata. Florile putin apa-rente sunt de un roz rosiatic, dispuse in ciorchine la varfultulpinei si ramificatiilor.

Partea ornamentals a acestei plante curioase sunt frun-zele ei colorate. Ficeasta coloratiune ne face a o intrebuintadeseori in decorarea gradinilor, in platbande, p2 peluze sauin fata arbustilor, in grupe sau de multe on ca bordura laronturi mari. Plantata cu pricepere in asociatie cu alte plantede coloare alba, roza, galbend, portocalie sau rosie, se obtinecontraste de mare efect.

Prin ciupirea plantelor tinere se obtine plante pitice sifoarte ramificate, bune pentru borduri la ronturi mai joase.Varietati frumoase ale acestei plante sunt:

Perilla nankinensis Jo!. atropurpureis e o plantade coloare brund violacee, cu frunzele adanc laciniate, undu-late sau crispate.

Petil.'a nankinensis macropkylla crispa cornpacta, cu frunzefoarte mari, undulat-crispate, aproape campanulate sunt maiputin rosiatice ca la precedenta, insa mai bronzate.

Peri lla nankinensis variegata, are frunzele rosii inchis,baltate cu alb.

Cultura. Le prieste bine aproape orice pamant, expus lasoare 5i chiar la semi-umbra. S2 seamana pe la sfarsitul lui.Martie in rasadnita calda 5i se repica. Cand nu avem nevoie

la ^ielalie5

www.dacoromanica.ro

202

de plante marl mai din vreme, le semanam pe la jumatatealui Aprilie afara pe brazde. Semanarea se face totdeauna Tarprin imprastiere, caci rasadul se desvolta foarte repede si

Fig. 96. Perilla nankinensis.

repicatul se face din vreme, ca rasadul sa nu se lungeasca.Distanta de plantare variaza dupa varietate, intre 30-50 cm..

Puterea de germinatie a semintei este numai de 2 ani sirasare pana intr'o saptamana.

Ricinus L.

Etimol. in lat.: ricinus-cafiusii , cu aluzie la forma semintei.Rom. Ricin, Capusa, fr. Ricin, ger. Wunderbaum.Acest gen e reprezentat printr'o singura specie si face

parte din fam. Euphorbiaceae.

6.6

-a

4

4

www.dacoromanica.ro

203

Ricinus communis L., originar de prin Indii si Africa,este o planta anuala pans la arborescenta, dace se cultivain sera. La not in cultura de 1 an, creste intre 2-4 m., insain Cara de origins peste 8 m. Aceasta planta robusta aretulpina dreapta, ramificata, fistuloasa, cilindrica, articulate,rosiatica sau glauca. Are frunzele alterne, foarte mari, lungipetiolate, peltat-palmatilobate, cu 5-7-9 si chiar 11 lobi,oval-ascutiti, neegal dintati. Florile monoice sunt dispuse inraceme terminate, cele femele rosiatice la varf, cele mascule

Fig. 97.Ricinus communis sanguineus.

galbui la baza. Fructul e o capsule mare, spinoasa cu 3 loji,in care se afla cafe o samanta de forma unui bob mare defasole foarte tucitoare, de coloare bruna, impestritata pur-puriu sau negricios. Miezul e alb si uleios din care se ob-tine uleiul de recina.

Aceasta planta anuala uriasa a produs o multime de

!... . -

* 7-11k4c,

r''... c2 Ai

. . --7.-ii.-.--.1x..,..y-,-44_

. -..4...v4-. -' ' 44.- 17".5: 7'

, . _ g ......... ._,

. .4.- 4,4 . -*-:,' z?,, . r-. - - .- - 4 6r il'..9-:" . lt. 44 l'-'", f:%.' 3.41%,>. t t . :t ?*,,4, ee. .,:!.,, ,I., .-,.1- - dis -

.. -. . b n . :i.A'" ' : .,

,r...,..$ . - . ,..'- . N.' r, Ip.t F.. 4,4, , '. .

, -. , ... . - -*-.. \tty, V . .. 4. 5*(.4., .

3; --- 'LI -..04-4.-- i. k--. .

-

.rac,

4

-v.,.

f,

.$ 1.4; ,%.'s411'. 1'7'1 °.

..t14 c- . . .

&le °!-:;- ,

.1t:JES,c,"u

www.dacoromanica.ro

204

varietati interesante, cari se reproduc exact prin sernintesi cari au fost ridicate la rangul de specii de unii autori.Ele difera intre ele, prin inaltime, prin coloritul tulpinei suea frunzelor, unele prin infloreseenta, altele prin fructele lor,aci spinoas2, aci glabre uncle prin marimea semintelor.

Cele mai principale varietati sunt urrnatoarele:Ricinus minor hort., este o plants verde glauscenta, de

cam 1,50 m. inalta, cu fructele verzi sau verzi-glauscente,cu spini moi, foarte numerosi. Se planteaza pe distantade 1 m.

Ricinus africanus albidus hors., se remarca printeun co-lorit verde alburiu-argintat Si fructele au spini rani, insafoarte mari. Se planteaza pe distanta de 1.50 m.

Ricinus purpureus hort., syn. R. lividus Jack., se carac-terizeaza printr'un colorit verde rosiatic, lucitor. Frunze le,'sunt rosii purpurii pe fats si verde inchis pe dos. Se plan-ieaza pe distanta de 1,50 m.

Ricinus sanclineus. port. E o frumdasa varietate de cu-loare purpurie deschis, care are ciorchine marl cu fructe rosiica sangele. S2 planteaza pe distant de 1,50 m.

Ricinus zanzibariensis hore., -e cea mai inalta varietate,cu frunze enorme, de un colorit variat, ca: verde argintiu,verde glauc, rosiatic sau rosu inchis. Se planteaza pe dis-tanta de 1,50 m.

Ricinus cambodgensis hart., se caracterizeaza printr'uncolorit verde-purput-inchis, aproape negru. Se planteaza,pe distanta de 1 m.

Cu ricinul se poate forma grupe mari sau mici de 3 sau 5plante pe peluze sau se intrebuinteaza combinat cu alteplante.

Cultura. Ricinul pretinde pentru desvoltarea lui viguroasa,un pamant sanatos foarte Bras, expus la soare, dandu-iin timpul verii apa din abundenta. La locul definitiv seseamana eel mai tarziu pe la finele lui Aprilie, acoperind.semintele cu vre-o 2 cm. pamant. Cea mai din vreme semd-natura o fa.ein prin Martie punand eke o samanta la un_

§i

§i

www.dacoromanica.ro

205

ghiveci mic umplut cu pamant balegaros-nisipos, schim-band mai tarziu rasadul in ghivece mai mari cu pamant maigras. Pe la inceputul lui Mai plantam ricinul la locul defi-

Fig. 98.Ricinus communis zanzibariensis.

nitiv pe distantele indicate la varietati. Cultura preparatoarese face in sera sau la rasadnita calda.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani si rasarein 1 2 saptamani.

v..

.1Airs (

Ar- .

www.dacoromanica.ro

206

3, PLANTE AGATATOARE SAU VOLUBILE

Cobaea Cov.

Etimol. dedicat iezuitului botanist spaniol Varnadez Coba.Rom. Cobea, fr. Cobee ger. Cobea.Sunt plante erbacee glabre, agatatoare, subfrutescente sau

frutescente, cari fac parte din f am. Polemoniaceae.Acest gen are 5 specii de origins din America tropicala

de Est, dintre Peru si Mexic.Cobaea scandens Cay., originara din Mexic, este o

plants agatatoare erbacee, care la not se ridica numai pansla 7-8 m., pe cand in Cara de origins papa la 20 in.Are frunzele alterne, sesile, compus-paripinate, terminandprintr'un carcel bifurcat, cu cate 2-3 perechi de folioleopuse, petiolate. Florile mari in form4 tle Clopot aunt pur-tate de lungi pedunculi; caliciul glue, scampanulat, ,cu 5 lobifoliacei, perzistand dupa inflorire; corola lungs tIe 6-8cm. si larga de peste 4 cm., la inceput -verde, se coloreazadin ce in ce intr'un nerviat, vu limbul divizatin 5 lobi rotunjiti si ceva undulati, inflorind din Iu lie, Au-gust pans la bruma. Fructul maricel obovat da seminte latearipate.

Are o variatiune cu flori albe, ce poarta numele de Co-baea scandens /lore albido.

De oarece Cobaea create foarte repede, se intrebuinteazala ornarea de ziduri, pergole, garduri inalte, balcoane,chioscuri, interioarele serelor sau a gradinilor de iarna.asemenea se mai planteaza la radacina arborilor, pe care 1111intarzie sa se agate pans in earful lor, de uncle cade apoiin jos in frumoase ghirlande inflorite. Planta are un mareavantaj, ca nu prea e atacata de insecte si daca nu se facprea mari greseli de cultura, ea iii -mentine in stare fru-moasa toate frunzele de sus pans jos, pans la bruma.

Ca llara. Cel mai favorabil se desvolta intr'un pamantsubstantial, sanatos, argilo humps, insa create destul_de

violet-albastrui,

flu

www.dacoromanica.ro

207

bine in orice pamant bun de grading cu o expozitie semi-umbroasa. In plin soare se va uda din belsug in cursul verii.Semintele mari se seamana prin FebruarieMartie in cutiein sera sau in rasadnita calda, intro compozitie de pamantde rasadnita, de aratura nisip. De aci se scot $i se plan-

Fig. 99.Cobaea scandent..

teaza cute un fir la un ghiveci mic, tinandu-le pe fond cald.In vedrea plantarii la locul definitiv, se aclimatizeaza planteletreptat $i la nevoie se schimba in ghivece mai mari. Li seva pune fiecarei plante cate un beti$or, spre a se putea agata

$i

www.dacoromanica.ro

208

de el si evita astfel frangerea lor. Dupe scopul pe .care iturmarim, vom planta Cobaea pe distanta de 1-2 m. Elese pot inmulti foarte usor prin butasi, die in rasadnitacalda sau in inmultitor.

Puterea de germinatie a semintei este de numai 1 ansi rasare pana in 2 saptamani.

Dolichos L.

Etimol. in elena: dolichoslung, dat de Dioscoride unorspecii cu teci lungi.

Rom. Faso le japoneza, fr. Dolique, ger. Bohnenwinde.Sunt plante erbacee volubile, cari fac parte din fam.

Leguminosae. Acest gen are vre-o 30 de specii de originsde prin tinuturile mai calde ale Africei, Asiei, Australieinumai cateva din America de Sud.

Dolichos Lab lab L. syn. Lab lab vulgaris originaradin India de Est, este o planta anuala, glabra, cu tulpinavolubila, ramificata, care se ridica pana la 3 4 m.inflorind din Septembrie pana toamna. Are frunzele alterne,trifoliate cu foliole intregi, oval-ascutite. Florile violetz,scurt-pedunculate, sent dispus2 in ciorchine lejere, care apardeasupra frunzelor, asemanatoare celor de fasolei Fructule o pastae late de 2 3 cm. si lungs de 5-6 cm., de unfrurnos violet-purpur-lucitor cu semintele mari, ca cele defasole, de coloare neagra cu o dunga alba.

Aceasta specie a produs mai multe varietati, ca:Dolichos Lab lab purpureus hort. syn. Dolichos Lab lab

sudanensis hort., e mult mai florifera si mai timpurie, caprecedenta, avand tulpina ramificatiile violet inchis, frun-zele violacee, florile roz violaceu, cari produc mari pastai decoloare rosie-vinurie. Aceasta foarte decorative varietate,atat prin florile cat si pastSile ei, infloreste de prin Augustpana la bruma.

Dolichos Lab lab albus hortr., are florile alb2 si nu crestemai inalt de 70-80 cm.

si

Sari.,

si

si

www.dacoromanica.ro

209

Rceste plante volubile s2 intrebuinteaza cu sucoes, numaiin regiunile de ses, la ornarea de garduri, chioscuri, celecu o crestere mai mica, in platband2 si allele.

Cul tura. Le prieste once parnant de grading, expus lasoare. In regiunile de ses se pate semana pe la sfarsitul

Pig. 100. Dolichos Lab lab sudanensis.

lui Aprilie direct la locul definitiv in cuiburi de 50 60cm. unul de altul. Spre a 12 avea mai devreme in floare,le vom semana pe la inceputul lui Aprilie in ghivece micicate un bob. So vor tine id rasadnita calda la inceput, apoi

14www.dacoromanica.ro

210

se vor aclimatiza, ca pe la inceputul lui Mai sa le plantainla locul destinat.

Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani si rasarein 1-2 saptamani.

Eccremocarpus Ruiz. et Pay.

Etimol. In elena: ekkremamai a atarna in jos, karpostract, cu aluzie la pozitia fructului.

Rom. Eccremocarpus, fr. Eccremocarpe, ger. Hangefruch-tranke.

Sunt plante erbacee vivace sau subfrutescente, agatatoare,cari fac parte din fam. Bignoniaoeae. Acest gen are 3 speedde origina din America de Sud.

Eccremocarpus scaber Ruiz. et Pay., syn. Calampelisscabra Don., de origina din Chili, este o plants vivace cutulpina sore baza lemnoasa, agatatoare, anguloasa, ramifi-cata, pana. lu 5 m. inalta, inflorind din Iunie pans intoamna. Are frunzele opuse, aspru-paroase, bipinatisecate,cu foliole cordiform scobite la baza, rar dentate, cu petiolulcomun prelungit intr'un camel ramificat. Florile destul delungi pedunculate, de coloare rosie-portocalie,luminoasa suntdispuse in raceme. Caliciul e campanulat, cu 5 lobi ascutiti;corola de ordinar aplecata in jos, tubuloasa, d2 2 cm. lungs,mult mai ingustata la baza terming prin 5 lobi rotunjitisi intorsi sere afara. Fructul e o capsula ovals cu semintenumeroase, lenticulare, negre, inconjurate de o membranaargintie.

Intrebuintarea acestei specii e mai mult la ornarea deziduri joase, grilaje, verande si balcoane. Frumusetea planteiiese in evidenta atunci, cand numeroase ramuri nu se maiurea si cad in jos, impodobite cu flori.

Cultura. Le prieste orice pamant substantial de grading,insa in caz ca e prea argilos sau calcaros, i se va adaugapamant balegaros. Locul destinat va fi cat se poate feritde curenti si expus la scare. Se seamana pe la inceputul

www.dacoromanica.ro

211

lui Martie intr'un pamant usor, nisipos, in ghivece sau cutii,can se tin umede si calde. Cand rasadul s'a imputernicit, serepica la ghivece mici, tinandu-le pe fond cald, it obisnuimtreptat, din ce in ce mai mult cu aerul, pans ce se aclima-

Fig. 101. Eccremocarpu' scaber.

tizeaza complect apoi it plantam prin Mai la locul des-tinat pe distanta de 75-100 cm.

Spre a obtine plante foarte viguroase, semanam prinJulie August la rasadnita rece, crestem plantele la ghivece,

si

www.dacoromanica.ro

212

iernandu-le in sere reci, luminoase, udandu-le in acest in-terval numai la nevoie. In timpul culturii la ghivece, li seva pune tutori subtiri, spre a se agata de ei, caci astfelse frang foarte u$or.

Puterea de germinatie a semintei este de numai 1 an $1rasare !Ana in 2 saptamani.

Humulus L.

Etimol in lat.: humus pOmant, cu aluzie la tulpina,cand aceasta nu e sprijinita $i se intinde pe pamant.

Rom. Hamei, fr. Houblon, ger. Hopfen.Sunt plante erbacee anuale sau vivace volubite, cari fac

parte din fam. Moraceae (dupa Englert). Acest gen are 2specii, una anuala de origins din Japonia $i una vivace dinEuropa.

Humulus japonicus Sieb. et Zacc., este o planta anualavolubila, foarte viguroasa, care S2 poate urea peste 6 m.inalt Frunze le foarte numeroase au petiolul mai lung decatlatimea limbului, aspru-paros sau cu mid ghimpi intorsi,°wise, mari, cu 5-7 lobi ascutiti, dintati, cordiforme labaza, de ordinar de un verde mult mai deschis pe dos. Flo-rilo dioice sunt galbene verzui, cele mascule dispuse in ra-ceme ramificate, petiolate, periantul squamiform cu 5 divi-zfuni; iar cele femele cate 2 la subtioara frunzelor suntimbricate $i reunite in spice compacte, ovoide sau subglobu-loase, constituind un con.

Humulus japonicus foliis variegatis hort., este o foartefrumoasa varie'tate, care se deosibeste de tip, prin curioasabaltatura a frunzelor cu alb $i galbui pe fondul verde inchislucitor. Se reproduce foarte bine prin seminte.

Hameiul japonez se remarca prin vegetatia sa rapida, prinabundenta $i eleganta frunzelor, meritand astfel sa fieintrebuintat la ornarea chio$curi, bolti, pergole, grilaje,tulpine de arbori uscati $i altele. Nefiind sau prea putin ata-

www.dacoromanica.ro

213

cats de insecte §i boli crgptogamice, are avantajul sa-sipastreze coloarea frumoasa a frunzelor pans toamna tarziu_

Cultura. Ii prieste orice pamant, fie calcaros sau argilonisipos, expus la soare si adapostit de vanturi puternice. Se

Fig. 102.Humulus japonicus iollib variegatis.

seamana prin Martie direct la locul definitiv, rarind plaittele la cel putin 30 cm. Hameiul japonez odata cultivat,din semintele scuturate rasare in primavara viitoare

_ A-.... ...,' .. 4-,. :,,,,.9 1,1,11Aseg,

www.dacoromanica.ro

214

si n'avem decat sa ne scoatem rasadul, spre a-I plantaunde avem nevoie.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani si rasaredupa felul de semanare mai devreme sau mai tarziu.

Ipomoea L.

Etimol. in elena: ips, iposrams; omoios asemllndtor,cu aluzia la tulpina

Rom. Zorele, fr. Ipotnee, ger. Prunkwinde.Sunt plante erbacee anuale sau vivace numai cateva

specii de arbusti, ad volubili, ad taratori, cari fac parte dinfam. Convolvulaceae. Hoest gen -are Vre-o 400 de specii,raspandite prin tegiunile mai calde ale globuluf pamantesc.

A. Cu-.corola in fornul de palnie sau clopot.

Ipomoea purpurea Roth. syn. tonvolvtdus virrpareu.s L.,Pharbitls hispida Choisy, original% din America Centralssi de Sud, este o planta cu tulpina ramifidata -dela baza,acoperita Cu pen reversi, volubira, 'peste 4'm. inaltime, in-florind din Iulie, August pans in toamna. Are frunzelelealterne, petiolate, intregi, tordiform, acuminate, pubescente.Florile .mari, purpuriu-inchis, stint dispuse sate 3 pans la 5in raceme 'thnbeliforme pe un peduncul comun. Caliciul cu5 diviziuni e aspru-paros; corola in forma de palnie e deordinar cutata, de 4t rm. lung% si de 4-5 cm. lard.Fructul e o capsula cu 3-4 loji. Florile stau deschide dedimineata pans catre -ora 10, pe timp noros cateva -oremai mutt.

Ca varietati hortioole frumoase sunt:Ipomoea purpurea alba, cu florile albe.Ipomoea purpurea kermesina, cu flori rosii Iuminoase.Ipomoea purpurea atrocoerulea, cu flori albastre inchis.Ipomoea purpurea tricolor, cu florile colorate alb, violet

si rosu.

acolo,

volubild.

si

www.dacoromanica.ro

215

Ipomoea rubro-coerulea Hook., originara din Mexic, esteo planta foarte viguroasa, asemanatoare precedentei, lushare tulpinele $i petiolele frunzelor prevazute cu spini, acimai rar, ad mai desi. Florile sunt foarte maxi pans la 10

Fig. 103.Ipomoea purpurea.

cm. in diametru de coloare albastru cobalt, spre gat alburiu,inflorind spre sfarsitul lui Septembrie pans la inghet.

Ipomoea rubro-coerulea praecox hort., e o varietate cuaceleasi calitati ca planta tip, cu deosebire ca infloreste depe la sfarsitul lui August pans la bruma.

Aceasta specie e de o frumusete remarcabila, atat prinuriasele ei flori, cat si prin superbul colorit at lor. Ar trebui

www.dacoromanica.ro

216

sa fie mult mai mult cultivata, cacti cu drept cuvant omerita.

Ipomoea limbata Voss., syn. Pharbitis limbata Lindl., ori-ginara din lava, este o plants volubilA acoperita cu perireveri i inflorqte prin vara. Are frunzele cordiforme, in,tregi Sa LI trilobate, ascutite. Pedunculit cu o singura floare

Fig. 104.Ipomoea rubrocoerulea praecox.

palniata mare de 7 cm. in diametru de coloare violet inchis,marginat cu alb.

Frumoase varietati ale acestei specii sunt:Ipomoea limbata grandiflora superba bort., cu florile al-

bastre deschis, marginate cu alb.Ipomoea limbata hybrida, cu florile liliachii, marginate cu

albastru azureu.Ipomoea hederacea hort. syn. Pharbitis hederacea Choisy,

Ipomoea Nil Roth., originara din America de Sud, este o

° 2

f.

'-aNt-

Ffir tv17-..tiFT.:1;srzi ,T43 /71`4!.

)20 ,4-1r

e

1

www.dacoromanica.ro

217

planta cu volubila 2 3 m., inflorind din Iu liepana in Octombrie. Are frunzele trilobate, cu lobi lateralilanceolat-ascutiti 5i pe cel mijlociu mult mai mare 5i dilatatIa baza. Pedunculul poarta 1-3 flori, cu corola de marimemijlocie, de un albastru azureu deschis spre varf 5i alburiula baza.

Ipomoea hederecea grandiflora superba hort., este o 'ru-moasa varietate a acestei specii, cu o desvoltare mai vigu-roasa 5i cu florile mari de coloare albastra ca cerul, mar -ginate cu alb. Inflore5te ceva mai tarziu 5i pretinde o pozitie-cakluroasa, adapostita.

Tot la aceasta specie se numara 5i rasa imperialis, carese distinge printr'o cre5tere foarte viguroasa de peste 3 1-inaltime, cu frunzele mari de forma celei dela I. hederacea,.avand florile de 4 5 cm. in diametru; de un colorit variat.

Ipomoea Bona -nos L. syn. Ipomoea grandiflora alba bort.,Ipomoea mexicana' hort., originara din America meridionala,este o planta volubila de peste 3 m. inalta, glabra sau rarparoasa. Are frunzele alterne, glabre de un verde frumos,lat-oval-acuminate. Pedunculul multiflor e lung de 15-20,cm.; corola in forma de palnie,, cu tubul foarte alungit,limbut4larg deschis de peste 8 cm. in diametru, un rozpal sau -liliachiu deschis. Florile se deschid de regula dupace apune soarele 5i fin pana dimineata.

Din cauza ca aceasta specie incepe sa infloreasca tar-ziu se seamana devreme in sera sau in rasadnite calde Iaghivece mici.

B. Cu corola tubaloasd.

Ipomoea Quamoclit L., syn. Quamoclit vulgaris Choisy,Convolvulus pennatus Lamk., originara din India, esteplanta cu tulpinele subtiri volubile pana la 200 m. inalte,inflorind de prin Iulie pana in Octombrie. Are frunzelealterne, pectinat-multifide, cu segmente lineare, ascutite.Florile ro5ii sunt solitare la varful pedunculilor axilari;

tulpina

.de

o

www.dacoromanica.ro

218

caliciul cu 5 diviziuni oval-lanceolate; corola tubuloasa arelimbul intins de cant 1 cm. in diametru, cu 5 lobi aproapeascutiti.

Ca varietati horticole avem pe alba cu florile alhepe rosea cu flori roz.

Ipomoea coccinea L. syn., Quamoclit coccinea Moench.,Convolvulus coccineus Spreng., originara din America deSud, Anti le, este .o planta v.olubila, care poate trece peste5 m. inaltime, inflorind din 'lune pans in Octombrie. Arefrunzele alterne, de ordinar cordiform-ascutite 5i uneorioval-ascutite. Pedunculul terming prin 3 sau mai multeflori usor mirositoare, cu tubul drept de cam 3 cm. lung,limbul intins, ro5u-luminos.

Ipomoea coccinea luteola hort. syn. QumcOlit luteola Don.,este o varietate a acesteia, ee se deosibeste numai prin co-loarea floarei galbena, putin rosiatic6 sau ocru deschis.

Toate speciile de zorele cu varietatile for se intrebuin-teaza ca plante urcatoare la ornarea de garduri, chioscuri,ziduri, pergole, balcoane, ferestre 5i altele.

Cultura. Le prie5te once pamant sanatos, ceva calcaros,cu o pozitie ceva adapostita expusa 1a scare. Ipomoea parpurea 5.i I. Quamoclit se poate semana direct la locul definitivpe la sfarsitul lui APrilie, insa dad tinem la o inflorire maitimpurie, atunci vom semana in ghivece mici cate 2 boabesau cate 3-5 in ghivece mai mari de cam 10 cm. in dia-metru, la inceputul Iui Aprilie si nu vom lasa mai multde 2 plante la ghiveci. Acestea se vor tine la rasadnitapans ce timpul s'a incalzit bine, cand le VDM planta la loculdestinat. Toate celelalte specii se vor semana numai inghivece la aceeasi data, avand pretentia la mai multa cal-dura fiindca acestea nu au nici timpul suficient, pentru ase desvolta favorabil, semanandu-le direct afara. Distantade plantare depinde de intrebuintare, in on ce caz nu maiputin de 50 cm. la cele cu o desvoltare foarte viguroasa.

Puterea de germinatie a semintei este de 3-4 ani 5irasare in 1-2 saptamani.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

219

Lathyrus L.

Etimol. in elena: lathyros se namea o specie de naut_Rom. Sangele voinicului, fr. Gesse, Pois de senteur, ger_

Duftwicke, Platterbse.Sunt plante erbacee anuale sau vivace, erecte sau urca-

toare, facand parte din fam. Leguminosae. Acest gen are

Fig. 105.Lathyrus odoratus.

vre-o 170 de specii de origins din emisfera nordicaglobului parnantesc cateva din America de Sud.

Lathyrus odoratus L., originar din sudul Italiei, Sicilia,este o planta anuala agatatoare, cu tulpina aripata, rami-ficata, urcandu-se pans la 2 m. inaltime, inflorind din lunie

1, F.' .- -41

hl

P V°

,'AS. 1I t

- A./.4*-1. 7 2.1

.',.

It lei lift :YIA

,,r Al.....1

1 .i

1 ..;;;itt A Ttr.-ellj?-,-..7,

.) i!- .:' I, 4Il 2 :,.*J.

r . 'I .1.-* . 1.! 1... "4 '-,r7S;,;. -1- 1 ,. t .. ° 1 '

V' .6 '''. : '.f' ./ T._,,

1_4 . 41%.t*.1 ... , : , r=

f . vit, - , ,-,: -,

t -T ..d.,

',* c IA,.. r

.

?

r i

AELSP.3

4

§i

a

www.dacoromanica.ro

220

pana inspre toamna. Are frunzele penati-compuse, cu 2perechi de foliole plane, oval-oblonge, terminand printr'uncdrcel ramificat; la baza sunt prevazute cu 2 stipule oval-lanceolate-semisagitate.

Pedunculul floral axilar e mult mai lung deck frunzelesi terming printr'un ciorchine de 2-3 flori foarte odorante,scurt pedunculate si de coloare violets la planta tip. Floareae compusa dintr'un steag mare obovat drept in sus, o luntrestramba la baza si 2 aripi de cam aceiasi mdrime. Fructule o pastae turtita paroasa.

Prin culturd incrucisari s'au obtinut cu timpul o mul--time de variatiuni in ce priveste coloritul si forma floarei,precocitatea ei cresterea plantei.

Cam pe la anul 1900 Lathyrus odoratus a capatat oameliorare importanta prin introducerea varietatii Countess$pencer, care apoi a dat nastere la o serie intreaga devarietati foarte frumoase, cu flori mari undulate. Va-rietatile rasei Spencer prin frumusetea coloritului florilor nouiintroduce, a acaparat toate culturile. Din coloritul foartevariat al multimei de varietati obtinute in ultimii ani, ne efoarte greu, sa alegem pe cea mai frumoasa. Frumuseteaflorilor depinde ins foarte mull de culturd si de condi-tunile climaterice.

0 alegere de varietati frumoase din marele sortiment deLathyrus odoratus s'ar putea compune din urmatoarele:

Aurora, alb nuantat' cu roz, Blue Monarch, albastru sa-turat, Feuerkreuz, portocaliu cu viiniu, R. F. Felon, TOZ,-albastrui, Illuminator, rosu-visiniu, Edna May, alb, FloraNorton, albastru deschis curat, George Shawayer, cu floareafoarte mare roz-portocaliu, Othello, cafeniu inchis, Pim-pinelle, cu floare foarte mare rosie luminoasa, PresidentHarding, roz-galbui inchis, Rosabella, roz frumos, RoyalSovereign, portocaliu, Sultan, cu floarea foarte mare ca-feniu inchis, Gelb, galben deschis, Henry Eckford, ioz-galben deschis, Kiinigin Alexandra, rosu deschis luminos,Herkules, roz deschis pe fond alb, Oriental, roz-aramiu,

sisi

si

1i

www.dacoromanica.ro

221

Wedgewood, albastru curat, White King, alb curat, RoyalPurple, row purpuriu, Navy Blue, ultramarin $i altele.

Numai cand avem ocazia sa vedem aceasta plants anualaurcatoare bine cultivate, numai atunci ne putem da seams,

106.Lathyrus odoratus White King.

ca nu e nici o mirare, ca $i-a castigat atata dragoste $iaprecciere in cercul cunoscatorilor. Prin cre§terea svelta aplantei, forma ginga$6 $i un colorit superb al floarei, inele mai dese cazuri mirositoare, cu o durata lungs de

1.1g.

or

www.dacoromanica.ro

222

inflorire, ne-o face foarte pretioasd. Cea mai favorabilddesvoltare o are in regiunile deluroase, unde inflore5te abun-dent si coloritul florilor e admirabil, pe cand in §es, dincauza caldurilor excesive iii pierde mult din frumusetea ei.

Lathyrus cultivat in mod rational e o plants de primarang, mai ales pentru ornarea gardurilor mici, spaliere sauimpletituri. rare de sarma §i chiar pe Florile taietktinute in apa iii pastreaza frumusetea timp indelungat.

De vre-o 25 de ani s'a introdus din America o rasanoua cu inflorire timpurie, sib numele de Lathyrus odo-talus praecox. Aceasta rasa nu era a5a de frumoasa ca rasaSpencer, insa acum prin diferite incrucisari. sta azi pe ace-lag nivel, in ce prive5te frumusetea florilor, inflorind insamult mai devreme ca rasa europeana.

Cultura. Le priege un pfimant substantial, nu prea greu,cu o pozitie libera, bine expusa la snare, caci Ia umbra sedesvolta slab §i se lunge5te. Umiditatea prea mare Ii e totatat de neprielnica, ca uscaciunea. Cu cat pamantul leprieste, cu atat mai viguros cresc plantele cu atat maibogat mai indelungat vor inflori. Bogatul sistem radacinospretinde un sol adanc lucrat 5i din acest motiv locul des-tinat pentru cultura for se desfunda din toamna Ia 2 caz-male adancime. Cand pamantul in adancime e sarac in.materii hranitoare, se va schimba cu unul substantial; iardaca e prea greu, se va amesteca cu balegar putred degrajd. Se va adauga praf de var la pamanturile prea putirrcalcaroase. Suprafata solului se va ingra5a in orice cazcu balegar de grajd putred sau faina de oase.

Cand suntem nevoiti sa schimbam tot pamantul, atundumplem groapa sau 5antul cu un amestec de pamant bunde grading, de frurize 5i compost. Semanatul se face la locurdestinat primavara devreme, imediat ce pamantul s'a svantatde umezeala iernei, cam pe la sfar5itul lui Martie. Pe-terenul preparat se trap sentulete de 5 cm. adancime lacate 1 m. departare unul de altul, in care se pun Ia fiecare5 10 cm. distanta, cate un bob de Lathyrus. Mai tarziiE

araci_

si

si

it

gi

www.dacoromanica.ro

223

-plantele prea dese se raresc la 15-20 cm. departare intreele si cele rAmase se musuroiesc usor, Land au crescutvre-o 2 cm. inalte. De aci incolo avem grija a le uda adeseapatrunzator si a le tine prin prasila suprafata parnantuluiafanat si curat de buruieni. Pe timp secetos e de marefolos un asternut de balegar paios scurt printre plante, sprea-i mentine pamantului umiditatea necesara si totdeodatase va uda cu ingrasaminte lichide slabe odata la 2 sapta-mani. Land voim sa avem sangele voinicului mai dinvreme in floare, vom face o semanatura pe la sfarsitul luiFebruarie in sera sau rasadnita, punand cate un bob intr'unghiveci mic, acoperindu-I ca un deget grosime pamant. Rä-sadul obtinut la ghivece se obisnueste treptat cu aerul deafara, ca prin Aprilie sä-1 putem planta la locul definitiv,Para a-i vatama radacinile sau chiar sa-i cads pamantul depe ele. Procedeul acesta de cultura se recomanda in re-giunile de ses, ca plantele sa infloreasca pe la sfarsitul luiMai, cu mult inaintea caldurilor mari.

Cand ne lipsesc garduri sau alte instalatii, can pot servica sprijin plantelor, vom pune Inca inaintea semanarii,araci, tarsuri sau vom intinde 3-4 randuri de sarma dea-supra santuletelor pe pad mai grosi, inalti pans la 2 m.Once floare se inlatura cat de curand, spre a evita legareasemintelot, can slabesc plantele si prin aceasta ingradesteinfloritul. Recoltarea regulata dimineata a florilor printaiere, nu prin rupere, predispune planta la o inflorirepermanents.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani si rasarein 1 2 saptamani.

Maurandia Or leg.

Etimol. Plants =mita dapiz' doctoral Mauranday pro -Jesor de botanicci la Cartagena.

Rom. Maurandia, fr. Maurandie, ger. Maurandie.Sunt plante erbacee anuale sau vivace, parte urcatoare,

www.dacoromanica.ro

224

can fac parte din fam. Scrophulariaceae. Acest gen are 5specii de origins din Mexic.

Maurandia Barclaiana Lindl., este o plants anuala, cedevine vivace in sera, glabra, ramificata, care se agatd cupetiolii suciti ai frunzelor pang la 4 m. inaltime, inflorind

Fig. 107. Maurandia 13arclaiana grandiflora rosea.

din Iunie pans in Octombrie. Are frunzele de un verdeplacut, alterne, triangulare, cordiforme sau lanceolate. Florilepedunculate, de 4 cm. lungi, violet inchis, sunt numai cate unala axa frunzei. Caliciul neregulat, paros-glandulos are 5dinti linear-lanceolati, dintre care 3 mai mari si 2 mai mici;corola tubuloasa, paroasa, terming prin 5 lobi neegali,rotunjiti, formand 4 buze, cea superioara cu 2 lobi erecti,egali si mult mai mari, ca cei 3 lobi intinsi ai buzei de jos.

www.dacoromanica.ro

225

Gatul §i interiorul tubului sunt alburiu colorati. Fructul eo capsula ovoids sau globuloasa, ce se deschide spre varfin 5 valve.

Maurandia Barclaiana coccinea hort., are florile ro§ii sauroz luminoase cu gatul interior mai pal colorat.

Maurandia Barclaiana alba horl., cu florile albe curat,mai puffin viguroasa.

Maurandia Barclaiana grandiflora rosea, cu florile mari,rozee.

Maurandia Barclaiana grandiflora atropurpurea, cu florilemari, violet inchis.

Maurandia semperflorens Jack. syn. M. scandens Pers.,e o specie asemanatoare precedentei in crestere si in timpulde inflorire. Are frunzele triangulare, ascutite, mari si nere-gulat dintate. Coro la larg deschisa e lungs de vre-o 4 cm.,cu lobi intorsi d2 un ro§u violaceu.

Aceste plante agatatoare, elegante, se intrebuinteaza laornarea balcoanelor, ferestrelor, teraselor, grilaje mid sialtele.

Cul tura. Reusesc in orice pamant sanatos afanat, insaintriunul nisipo-argilo-humos le prieste eel mai bine. Li seva da o expozitie cu soare ferita de curenti prea tari. Seseamana pe la sfarsitul lui Februarie, inceputul lui Martie,in vase in sera sau in rasadnita calda. Rasadul se va repicala ghivece, care se va tine de asemenea cald, obisnuindu-1treptat cu aerul, ca pe in jumatatea lui Mai sa fie complectaclimatizat, spre a putea fi plantat la locul destinat. Spatiulintre plante va fi de 60 cm. Cu scopul de a avea planteviguroase §i mai devreme in Hoare primavara, se seamanaprin August afara pe o brazda, punand apoi plantele tinerein ghivece de cam 10 cm. in diametru ietnandu-le intr'osera la o temperatura de +50 pana la +100 C.

Inmultirea se mai poste face foarte usor prin butaiin orice timp.

Puterea de germinatie a semintei este de 1 2 aril_ sirasare pana in 2 saptamani.

si

si

.5www.dacoromanica.ro

226

Mina Cerv.

Etimol. Acest gen de plante a lost dedicat ministruluimexicanz Don Francisco Xavier Mina.

Rom. Mina, fr. Mina,ger. Mina-Primkwinde.

Sunt plante erbaceeanuale, volubil2, carifac parte din fam.Convolvulvaceae. Acestgen are numai 2 spe-cii de origins din M2-XiC.

Mina lobata Cerv.syn., Ipomoea MinaVoss., Ipomoea versi-color Benth. et Hook.,Quamoclit Mina Don.,este o planta glabra,foarte ramificata, maiales spre varf, cres-cand intre 3 pans la 6m. inaltime, inflorinddin August pans labruma. Are frunzelecordiforme, mai multsau mai putin profundlobate. Florile nume-roase sunt de o fru-moasa coloare porto-calie, purtate de unpeduncul bifurcat lapartea superioara in 2ciorchine scorpioide

k lg. 106. Mina lobata.

.

"

' ,-,121,;!" 1: .:43..:.` .*

P-44111I .-.1

.a.Q.14 --r.P: "

°

.

. .e,4' tti54' 7

f-

t4tiqt

www.dacoromanica.ro

227

foarte alungite. Aceste flori lungi de 21/2 cm., scurt petiolate,sunt de multe on in numar de 30-40. Coro la se compunedintr'un tub ingust la baza, care se large$te brusc pans lavarf, terminand prin 5 dinti mici. Fructul e o capsula cu 4loji, can contin cate o samanta.

Ficeasta frumoasa planta e abia prin luna Septembriein plina floare, Spre a-i scoate frumusetea $i mai multin relief, o plantain in triunghiu cu laturi egale de 80 cm.,punandu-le la fiecare planta.cate un arac inalt, pe care iilegam la varf impreuna, formand ,astfel o piramida. Plan-tele se vor urea nand in varful ei $i apoi vor cadea rarnurilcin jos pline de flori.

Cu ltura. Le prie$te un pamant nu prea Bras, afanit,putin humos, mai mult mineral, cu o pozitie bine vazutade scare $i adapostita. Se seamana pe la inceputul luiMartie in ghivece pe pat cald, de aci se repica cate tin firla ghivece de 10 cm. in diametru, tinandu-le tot cald.Treptat cu desvoltarea se aclimatizeaza in vederea plantarei

li se da la nevoie cate un mic tutorei spre a se incolacipe el. Plantarea se face prin Mai la distanta de 50-60 cm.sau mai bine cum s'a descris mai sus. Cand planta e inplina vigoare se poate ajuta cu Ingra$aminte lichide.

Puterea de germina[ie a semintei este de 1-2 anirasare cam in 3 saptamani.

Thunbergia E.

Dedicat botanistalui suedez C. P. Thunbergia.Rom. Thunbergia, fr. Thunbergie, ger. Thunbergie.Surat plante erbacee anuale sau vivace, in majoritate vo-

lubile, mai putine erecte, cari fac parte din fam. Acanthaceae.Ficest gen are vre-o 30 de specii de origins din zonatropicala si de Sud a Africei, din Madagascar si din par-tile calde ale Asiei.

Thunbergia alata Bojer, de origins din Africa de Sud,este o planta anuala moale- pubescenta, ce in sera deviiie

Filmed

si

$i

www.dacoromanica.ro

228

vivace, se urea cam 112 m. Malt, inflorind de prin Juniepans in toamna. Are frunzele opuse, cu petiolul aripat,limbul hastat, cu lobii ascutiti. Pedunculul e uniflor; cali-ciul compus din 10 12 mid diviziuni e acoperit impreuna

Fig. 109. riiimueigta alata aurantiaca.

cu 3/4 din tubul corolei de doua mari bractee foliacee,oval-ascutite; corola in forma de palnie cu limbul intinsgalben §i gatul interior negru. Tubul e lung de 212-3 cm.;limbul intins, impartit in 5 lobi rotunjiti, aproape egali, ein diametru de peste 3 cm.

I

791Ci.

4.1

Jr.

V'

; 4-- =.v.

. .*

..-rd A

s

-. . ° ' . r I IL IESCU

www.dacoromanica.ro

22.9

Aceasta specie a produs mai multe varietati horticole,ca : albiflora, are limbul alb $i gatul cafeniu, alba puraBakeri sau candida, cu florile albe curat, lutea, cu florilegalbene curat, aurantiaca, cu limbul portocaliu $i gatulnegru.

Thunbergia sunt plante cz servesc la ornarea de micispaliere, de mici grilaje sau le intrebuintam la acoperireasolului in masive rare sau in vase suspendate $i altele.

Cultura, Le prieste Uri pamant permeabil nisipo-argilo-calcaros amestecat cu humus, in pozitii cu soare adapos-tite. De ordinar se cultiva ca planta' anuala, insa Bacavoim sa le intretinem mai multi ani, le iernam in sera la otemperature de +3° pans la +6° C. Le semanam prinMartie la ghivece, fie in sera sau la rasadnita calda, repicain°data rasadul $i apoi ii punem la ghivece, tinandu-1 cald.Treptat cu timpul aclimatizam plantele, ca prin luna Maisä le putem planta la locul definitiv pe distanta de 50-80 cm.

La recoltarea semintelor trebuie sa fim atenti, cad cap-sulele pleznesc inainte de a parea coapte $i astfel se-mintele se pierd.

Puterea de germinatie a semintei este de 2 ani 5i

rasare in 2 -3 saptamani.

4. PLANTE CU FLORI-DE-PAE

Ammobium R. Brown.

Etimol. in elena: ammosnisipos, cu aluziela solid nisipos, ce ii prieste.

Rom. Imortela alba, fr. Ammobium, ger. Papierknop-chen.

Sunt plante erbacee anuale -sau vivaoe, cari fac partedin fam. Compositae. Acest gen are numai 2 specii d2origins din Australia.

$i

bias vials,

www.dacoromanica.ro

230

Ammobium alatum R. Brown. syn. A. spatulatumGaudich., este o planta acoperita de numerosi peri moi,matasosi, argintii, cu tulpina ramificata, tare aripata, cecreste pans la 50 cm. inalta, inflorind din Iu lie pans labruma. Are frunzele radicale oblong-lanceolate, dispuse inrozeta tufoasa si cele caulinare mult mai inguste. Florilenumeroase dispuse in capitule de 2 cm. in diametru, for-meaza un corimb paniculat. Involucrul compus din squamelescarioase de coloare alba ca sideful e mai lung decat discalconic cu florile galbene, sari mai tarziu devin negricioase..

Fig. 110. Ammobium alatum.

Ammobium alatum grandiflorum hort., cu bracteele albscurate, are capitulele peste Inca °data atat de mari cala planta tip.

In gradina se intrebuinteaza rar si numai asociata cualte plante sau in mici grupe. Principala intrebuintare oare ca floare taiata uscata in buch2te sau coroane durabile.

_h.

al

. . . eel

"-*

17J .F:1

tUESCOW

www.dacoromanica.ro

231

In acest scop se recolteaza florile, inainte ca discul galbena fie vizibile. S2 leaga manunchiuri si se atarna in magazii

sau alte localuri umbroase si bine aerisite, spre a se usca.Se obisnueste de unii ca pe aceste capitule albe sa le colo-reze cu analina in diferita tonuri de roz, rosu sau violet.

Cultura. Prefers pamanturile nisipoase, insa se desvoltadestul de bine in orice pamant da grading, expus la soave.Se seamana pe la sfarsitul lui Martie, inceputul lui Apriliein rasadnita rece, de unde rasadul se repica direct la loculdestinat pe la inceputul lunei Mai pe distanta de 30-40 cm.

Puterea de germinatie a semintelor este de 2 ani sirasare cam intr'o saptamana.

Gomphrena L.

Etimol. Schimbarea cuvantului Gromphaena" dat uneispecii de Amarantus de Mire Plinius.

Rom. Gomphrena, fr. Amarantoide, ger. Kugelamarant.Sunt plante erbacee anuale sau vivace, cari fac parte

din fam. Amarantaceae. Acest gen are vre-o 70 de specii,de origins de prin tinuturile mai calde ale Americei siAustraliei si numai una e raspandita prin Africa si Asia.

Gomphrena globosa L., originara din Indii le orientale,este o plants anuala, moale paroasa, ramificata dela baza, curamificatiile la inceput intins2, apoi ascendente, sonde, no-duroase, care creste pans la 30 cm. Malt, inflorind dinJulie pans in Octombrie. Are frunzele scurt petiolate, opuse,oval-lanceolate sau oblonge, ascutite sau obtuse. Florile de unviolet lucitor dispuse in capitule globuloase sunt aci soli-tare, aci reunite cate 2-3 la subtioara a cloud frunzulite,situate la extremitatea pedunculului, lung de 8-12 cm.

Frumusetea nu consta ca de regula in corola floarei, cadaceasta lipseste complect si nici in caliciul cu 5 sepale micifloconoase si de multe on invizibile, ci in squamelele saubracteele uscate, scarioase, ce acopera caliciul.

Aceasta specie a dat nastere la numeroase variatiuni,

www.dacoromanica.ro

232

in ce priveste coloritul florilor, ca: alba, rubra, carnea,rosea, variegata (alb vargat cu violet) si altele.

0 foarte frumoasa rasa florifera pitica, ce nu depa-seste 15 cm. inaltime e Gomphrena globosa nana com-pada, care se ofera selectionata pe colori. Acestea se intre-buinteaza ca plante de borduri.

Fig. 111. Gomphrena globosa.

Gomphrena aurantiaca Desne. syn Gomphrena globosaaurantiaca Hovegana hort., Gomphrena Haageana K/otzsch.,originara din Mexic, se aseamana foarte mult cu precedenta.Are frunzele opuse, aproape sesile, oblong-ascutite sauobtuse, usor paroase, de un verde pal cenusiu. Florile dis-pute in capitule ovoide, mai man ca la specia G. globosa,insa mai putin numeroase si de coloare galben-portocalielucitoare.

In cultura pretinde mai multa caldura ca cele obisnuite.Afara de obisnuita intrebuintare a plantelor in grading,

$i

Ts

1

W.V111,31,11-7.01MMFT1-7-1. 1111111101-111

'Ill%) 44

V

r.

- ILIaCu:

si

www.dacoromanica.ro

233

florile for in stare uscata ne furnizzaza un pretios mate-rial de legatorie i pentru ornarea vaselor in interior petimp de iarna, in lipsa florilor proaspete atunci scumpe.La uscarea acestor flori foarte durabile se procedeaza lafel ca la Ammobium.

Collura. Le prieste numai pamanturi permeabile, humoasesi substantiate, in pozitii adapostite in plin snare. Se sea -mane prin Martie Aprilie in rasadnita calda, repica.mrasadul in alts rasadnita, spre a se desvolta viguros siprin Mai it plantain la locul definitiv pe distanta de 25-30cm. Foarte avantajos desvoltarii plantei e de a plantarasadul direct in rasadnitele recite, cari in timpul nerdstau goale. Aci vor gasi hrana abundenta si se vor des -volta extrem de viguros.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani siAsare pand in 2 saptamani.

Helichrysum DC.

Etimol. in elena: heliossoare, chrysos aur, cu aluziela florae aurii, lacioase.

Rom. Flori-de-pae, Imortele, fr. Imortelle, Helichruse,ger. Strohblume.

Sunt plante erbacee, subfrutesoente sau frutescente, carifac parte din fam. Compositae. Acest gen are vre-o 200de specii, cu origina de prin Europa, Asia, Australia siaproape jurnatate din specii din Africa.

Helichrysum bracteatum Willd. syn. H. crysanthum Pers.,Xeranthemum bracteatum Vent., originar din Australia, esteeste o planta vivace, cultivate ca anuala, cu tuipina rigida,ramificata dela baza, inalta intre 40-120 cm., inflorinddin Julie pana toamna. Are frunzele alterne, linear-lanceolate,ingustate in petiol, intregi sau putin dintate, glabre sau putinparoase. Florile sunt dispuse in capitule terminale, solitare,lungi pedunculate, insotite de un involucru format dinbractee lanceolate, scarioase, galbene, rozee, purpurii sau

www.dacoromanica.ro

234

albe, ce depa$esc discal cu flori tubuloase galbene sau putirtportocalii.

Aceasta floare-de-pae a produs multe frumoase varietati, printre care se remarca urmatoarele:

H. bracteatum album hort., cu bracteele discul alb.H. bracteatum rubrum hort., cu bracteele ro$ii $i discul

galben.

Fig. 112. Helychrysum bracteatum montruusum fl. p1.

H. bracteatum nanum luteum hort., 40 cm. inalt cu florile galbene.

H. bracteatum nanum atrosanguineum hort., cu bracteelro$ii ca sangele inchis.

H. bracteatum monstruosum 11. pl. album, cu florile albe.H. bracteatum monstruosum IL pl. luteum, cu florile

galbene luminoase.H. bracteatum monstruosum 11. p1. roseum, cu florile ro$ii

rozee.H. bracteatum monstruosum 11. pl. Silherrose, cu flori

roz argintii.

- - e ),:-1,2 4

I

1

r

§i

§i

www.dacoromanica.ro

235

Varietatile de monstruosum se caracterizeaza prin capi--tulele mai mari (pans la 5 cm. in diametru), cu bractee mainumeroase, din care o parte acopera aproape discul, dandu-io infatisare mai globuloasa.

De asemenea sub numele de monstruosum nanum avemvarietati cu o crestere de numai 20-40 cm. inaltime, cuaproape aceleasi colon la flori, cum le intalnim la celeinalte.

Variatiunea colorilor si inflorirea neintrerupta din varapans la bruma, tinuta si diferite inaltimi ale plantei, ii dadiferite intrebuintari, ca: plante de borduri si de ghivece,cele pitice; iar in ronturi, grupe platbande pe cele inaite.

Florile for se mai intrebuinteaza foarte mult iarna,in stare uscata, ca material ieftin d2 legatorie pentruacest scup, florile se recolteaza Inainte, ca ele sa fie corn-plect inflorite. Se leaga manunchiuri, cari se atarna cuflorile in jos in localuri umbrite si bine aerisite. Cele cuflorile albe se coloreaza foarte usor cu analina.

Cultura. Le prieste orice pamant substantial de gradinasi permeabil, expus la soare. De ordinar se seamana prinMartie, inceputul lui Aprili2, in rasadnite temperate, rasadulse repica apoi in rasadnite red, de unde prin Mai se plan-teaza la locul definitiv pe distanta, ce difera dupa varie-tate dela 25 la 40 cm. Se poate smana prin Aprflie siafara pe brazde, repicand rasadul pe la sfarsitul lui Maidirect la locul destinat infloririi. De asemenea se mai facsemanaturi i toamna prin Septembrie afara pe brazderepicand rasadul la ghivece, pe care it iernam in incaperireci la +30 pana la +60 C. Pe la inceputul lui Martiese pune rasadul cate un fir la ghivece mici, tinandu-1 Incaun timp sub geamuri 5i pe la sfarsitul lui Aprilie it plantamla locul definitiv. Prin acest procedeu vom avea plante maiviguroase, cari vor inflori cu o lung mai devreme.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani rasaredupa 1 saptamana.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

236

Roccardia Neck.

Etimol. Dedicat botanistulai Klaudius Roccard.Rom. Roccardia, fr. Roccardie, ger. Roccardie.Sunt plante erbacee anua.e s-a vivace, patine subfru-

tescente, cari fac parte din fam. Compositae. Acest gen are

Fig. 114. Roccardia Manglesii

vre-o 48 de specii de origins din Australia si Africade Sud.

Roccardia Manglesii Voss. syn. Rhodanthe ManglesiiLindl., Helipterum Manglesii F. Muell., originara din Aus-tralia, este o plants anuala, cu tulpina erects, ramificatadela bazia, inalta intre 20-40 cm., inflorind la 10 sap-tamani dela data semanarii. Are frunzele glauce, oblong-obtuse, amplexicaule. Florile sunt dispuse in capitule pur-tate de pedunculi subtiri, la inceput aplecate in jos, iar

www.dacoromanica.ro

237

in timpul infloririi drept in sus. Involucrul conic e campusdin mai multe randuri de squamele membranoase, cele infe-rioare satinate alburii, intermediarele rozee, iar cele supe-rioare de un frumos roz in interior cu o mica path maiinchisa spre baza, inconjurand discul turtit de coloaregalbena aurie.

Printre varietatile frumoase avem pe maculata, care emai robusta ca planta tip, cu capitulele florale mai ,:sarisi de o coloare mai luminoasa, roz purpuriu sau carminsatinat. Discul e galben luminos, inconjurat de un inel rozluminos sau carmin inchis, vizibil numai cand floarea edeschisa. 0 variaiiune dela aceasta e maculata alba, aleCarel squamele sunt albe si discul galben. 0 varietate su-perioara e flore pleno, ale carei squamele roz luminoasesunt mai numeroase ca la precedentele florile fertile alediscului reduce la numar. Acestea sunt acoperite d2 squa-mele, incat capitulul capata o infAtisare globuloasA.

Roccardia rosea Voss. syn. Acroclinium roseum hook.,Helipterum roseum Benth., de angina din Australia, este oplanta glabra, foarte ramificata dela baza, intre 30-50 cm.inaltA, inflorind dupa 10-12 saptarnani dela data sema-narii. Are frunzele glance, alterne, sesile, lanceolate saulineare. Florile galbene sunt dispuse in capitule terminale,la inceput aplecate, apoi erecte, inconjurate de un involucruformat din numeroase squamele scarioase de un frumosroz lucitor in interior. Aceste capitule sunt de peste 2 cm.in diametru.

Ca varietati avem pe alba cu squamele albe si floriledin disc galbene, flore pleno sunt mai recomandabile, deoare ce au squamele mai numeroase se gasesc in colorilealb si roz.

Intrebuintarea acestor specii de plante e la fel ca laHelichrysum.

Cultura. Le prieste pamanturile nisipo-humoase, in celecari contin mult calcar sau kali, nu reusesc culturile deRoccardia. Pozitia terenului trebuie sa fie libera si vazuta de

5i

si

www.dacoromanica.ro

238

soare, caci altfel se infiinteaza paduchii (Alphis) pe plante.De ordinar se seamana in Martie Aprilie intr'o rasadnitarece cu pamant de padure nisipos. E bine a se repica rasa-dul in ghivece mici, tinandu-le un timp sub geam si prinluna Mai le plantam la locul definitiv pe distanta de 15-25

Fig. 114. Roccardia rosea.

cm. Cine intentioneaza sa le cultive la ghivece, va semanamai devreme intr'o rasadnita calda sau in sera in vase,repicand rasadul cate 25-30 de fire in ghivece de 16-18cm. in diametru. Afars de compozitia de pamant pretinsade plante, li se va mai da un bun drenaj de nisip, cascurgerea apei dela udat sa fie asigurata.

Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani si rasarecam dupa o saptamana.

I

RI?...44.

www.dacoromanica.ro

239

Xeranthemum Tourn.

Etimol. in elena: xerosuscat, anthemonfloare, cu a-luzie la &are, care se pastreazd in stare uscata.

Rom. Plevaita, Cununite, Imortele, fr. Xerantheme, ger.Papierblume.

Sunt plante erbacee anuale erecte, cari fac parte dinfam. Compositae. A.cest gen are vre-o 5 specii de originade prin Europa 5i Orient.

Xeranthemum annuum L. syn. X. radiatum Lamk., X.ornatum Cass., de origina din Europa de Sud, este o plantsalb-lanoasa cu tulpina ramificata dela baza, inalta de 30-60cm., inflorind dupa 10 saptamani dela data semanarii. Arefrunzele alterne, putin numeroase, sesile, lineare sau oblonge,intregi. Florile mici rozee sunt dispuse in capitule solitarela varful pedunculilor lungi, subtiri 5i rigizi; cele centralesunt regulate, ermafrodite 5i fertile; iar cele marginalefemele nefructifere au corola neregulat-bilabiata. Involucrulsemiglobulos, glabru, e format din numeroase bractee sca-rioase, ovale, ascutite, cele interne mai lungi, intinse 5i

radiante de coloare rode purpurie.Xeranthemum annuum superbissimum hort., e o varietate

bine fixata 5i se distinge printre multele variatiuni aleacestei plante, prin asp2ctul frumos al florilor sale. Florilecentrale sunt toate transformate in lame petaloide, formandun semiglob. Din aceasta rasa s'au selectionat varietati cuflori albe, rozee, purpurii, violet deschis 5i violet inchis.

Prin eleganta florilor aceasta inmortela cu varlets tileei frumoase, 52 intrebuinteaza la ornarea platbandelor, ingrupe, in ronturi 5i ca borduri.

Durabilitatea capitulelor in stare uscata le face foarteproprii pentru intrebuintarea for in diferite lucrari de lega-torie in timpul iernei. Florile se recolteaza inainte de ainflori complect 5i se usuca la umbra la fel ca celelalteflori-de-pae. Spre a le colora in ro5u, florile proaspattaiete 5i legate in manunchiuri mici, se bags cateva secunde

www.dacoromanica.ro

240

intr'o solutie d2 1 parte acid sulfuric sau acid nitric cu10 12 parti apa. Dupa ce florile au fost astfel tratate, elese scutura de lichidul de prison, si spre a se usca, le atarnamcu capitulele in jos intr'ui local bine aerisit si umbros.

Cullum. Le prieste pamanturile permeabile, mai multuscate, decat umede, insa nu prea sarace. Semanarea lor

rig. 115. Xeranthemum annuum superbissimum.

se poate face pe la inceputul lui Aprilie intr'o rasadnitarece si cand rasadul s'a desvoltat bine, it plantain directla locul destinat pe distanta de 25 cm. Pe la inceputullui Alai §i chiar mai devreme putem semana direct la loculdefinitiv, rarind rasadul prea des. S2 obisnueste a se se-

www.dacoromanica.ro

241

njana si prin Luna Septembrie la un loc adapostit, intr'unpamant nisipos, invelind rasadul in timpul iernei usor cucetina, spre a-1 proteja contra intemperiilor. Plante le obti-nute prin semanarea din toamna vor inflori prin luna Iunie.

Puterea de germinatie a semintei este de 1 2 ani Sirasare dupa o saptaman'a.

J6

www.dacoromanica.ro

242

PARTEA III -a

PLANTE BISANUALE

In intelesul botanic, plante bisanuale sunt mica, earlin primul an forrneaza o tulpina scurta, frunze $i radacini;iar in anul al doilea produc flori fructe $i apoi moare.

In intelesul hortiool insa, avem in vedere desvoltareatratate ca bisanuale, caci in el treilea sau mai multi anicea mai perfecta a plantei $i de aceea intalnim des plantevivace tratate ca bisanuale, caci in al treilea sau dupa maimulti ani plantele vivace pierd din frumusetea florilor.Rcestea devin mai mici, mai putine chiar coloritul lor,la unele nu mai corespunde, de oarece planta sufera d2batranete.

Cultura acestor plante difera numai in ce prive$te rusti-citatea speciei, timpul de desvoltare in primul an $i demarimea semintelor. 0 park insemnata dintre acestea iiipetrec iarna afara pe brazda fare vreun inveli$ protectorcontra gerurilor, o and parte sub adapostul oetinei, trestiei,frunzelor sau a altor materiale similare; iar o a treia Ca-tegorie se ierneaza in rasadnite sau sere reci. In ce pri-veste desvoltarea plantelor in primul an, ele trebuie saintre in lama, nici prea marl, nici prea mici, caci in cazuldintai, umiditatea prea mare le provoaca putrezirea $i incazul al doilea ele sunt mai u$or expuse distrugerii pringer in timpul iernei. Data 5i felul de semanare depinde demarimea semintelor $i de desvoltarea plantei pans In ier-nare. La unele specii rasadul are nevoie de a fi repicatodata; tar la allele se seamana mai rar $i dupa ce acesta$i-a .desvoltat 3-4 frunze, se repica direct pe brazde,uncle va ierna. Plantarea rasadului trebuie terminate cu celputin 2 saptamani inainte de a incepe gerul, caci altfel

si

si

www.dacoromanica.ro

243

plantele neinradacinate bine, sunt expuse de a fi distrusein timpul iernei.

In vederea unei infloriri mai timpurii, a sigurantei ier-narii sau in scop comercial, se mai cultiva afara de spe-ciile, can au nevoie de o iernare la rasadnite sau serered si din cele care rezista foarte bine iarna afara pebrazde.

Althaea L.

Etimol. in elena: althaianalba, dela altheeisvinde-cativ, a inscincitosi, cu aluzie la proprietatea de-a mula.

Rom. Nalba, fr. Rose-Tremiere, ger. Stockmalve.Sunt plante erbacee anuale, bisanuale sau vivace, paroas2,

can fac parte din fam. Malvaeeae. Ripest gen are vre-o15 specii de origins din zonele temperate ale lumei vechi.

Althaea rosea Cay. syn. Alcea rosea L., de origins dinSiria, este o plants acoperita cu peri aspri, bisanuala panala vivace, cu tulpina dreapta, cilindrica, simpla sau putinramificata in partea mijlocie, de 2-3 m. inalta, inflorinddin IulieSeptembrie. Are frunzele mari, alterne, petiolate,cordiforme, cu 5-7 lobi, neega"- crenate si sgrobuntoase.Florile mari pana la 10 cm. in diametru §i chiar mai mutt,simple sau involte sunt axilare, sesile i dispuse in lungispice terminate. Au caliciul dublu, eel exterior mai scurt, cu46-9 segmente si eel interior cu 5 diviziuni in forma decups pe care se reazema corola. Caliciul se inchide dupa cecorola a cazut, acoperind semintele. Corola e formats laflorile simple din 5 petale sudate la baza, tare nerviate,intregi sau crenate spre varf, de coloare foarte variata.

Prin incrucisari selectionad eau obtinut o multime devariatiuni de colori, de forma Muei si de inaltimea plantei.Petalele exterioare dela florile involte sau mai mutt delacele semi-involte sunt mai lungi ca cele centrale, formandun fel de guler in jurul acestora. La florile foarte batute,petalele marginate nu depa§esc pe cele din interior, for-

si

www.dacoromanica.ro

Fig. 116. - Althaea rosea

244

mand un fel de guler in jurul aces-tora. La florile foarte batute, pe-talele marginale nu depa$esc pe celedin interior, formand o mare floareregulata, sferica sau foarte born-bata. La varietatile foarte apreciatesi cu florile tare batute, acesteasunt uneori numeroase, stranse simascate de frunze. In acest caz ebine de a se suprima aceste frunze,ca marele spic floral sa iasa binein relief.

Printre colorile foarte variate intonuri, se remarca: alb curat, gal-ben, roz, row deschis, row in-chis, violet, purpur pans la brun,negru si altele. Afars de varieta-tile unicolore, unele flori sunt mar-ginate de alte colori, unele baltatesau nuantate in diferite feluri, iaraltele au fata petalelor de-o co-loare $i dosul de alta. Sunt $i va-rietati cu petalele florilor undulate,mototolite sau crete.

In cataloagele mari se grupeazaaceste varietati de regula astfel:nalbe involte obisnuite, nalbe in-volte engleze$ti si nalbe involteChaters. Varietatile involte obisnuiteau petalele marginale mai lungi,ca cele din interior; cele engle-ze$ti au florile bine batute Varaguler $i cu spicul floral mult pre-lungit peste florile inflorite, pecand la Chaters acesta e compact$i neprelungit peste florile inflorite,ca la precedentele.

It

4 .

It

'At

3

www.dacoromanica.ro

245

Toate aceste grupe au $i varietati pitice.Nalba e o planta ornamentals de mare $i pitoresc elect

fie plantata izolata sau in forma de grupe pe peluze, ireplatbande, printre arbusti rani, pe langa ziduri $i allele_Se poate intrebuinta $i ca floare ta'iata in vase mari cuapa, conservandu-se timp indelungat totdeodata bobociiavansati infloresc treptat.

Cultura. Pretind un pamant substantial proaspat adanelucrat cu pozitie libera cat se poate bine vazuta despare. Umiditatea din, timpul iernei iar nu gerul provoacamulte pierderi printre plante, cari se vad abia in primavara..Spre a preintampina acest neajuns intru catva, se va cauta.ca pamantul sa fie permeabil $i daca avem posibilitatea,sa dam plantelor spre sfar$itul iernei un inveli$ u$or decetina sau trestle, spre a evita desghetul pe timp cu soare,ca apoi sa inghete noaptea din nou. In timpul verii pe secetae foarte bine, a uda din cand in cand patrunzator, sprea preveni rugina frunzelor, o boala provocata de ciupercaparazitara Puccinia Malvacearum, cal e apara in forma defete ovoide glomerate de coloare bruna negricioasa. Aczasta_boala cryptogamica mai apare si pe timpuri ploioasz in-delungate.

Inmultirea se obi$nue$te mutt sa se faca toatnna prindivizarea plantelor de 2 ani sau primavara prin buta$i,deta$and de langa tulpina lastari tineri, cari se inradacineaza_foarte u$or. Acest procedau se aplica mai mutt, cu scopu[de-a mentine anumite calitati ale unei specii.

Inmultirea cantitativa mai u$oara se face prin seminte,semanandul-e prin imprastiere sau mai bine in randuri primlunile Mai, Iunie, pe brazde preparate. Cand rasadul are2-3 frunze, it repicam la 15-20 cm. distanta, scurtand_din radacinile prea lungi. Repicatul it facem in mici $en-tulete, a$a ca rasadul va veni ceva mai adanc, ca de reguld,.din motivul ca in jurul coletului se formeaza radacini fine,care vor ajuta planta la o inradacinare buns la transplan-tatul mai tarziu la local definitiv, cu care ocazie radacinil

$i

gi

pi

www.dacoromanica.ro

246

principale au mult de suferit. Plantatul la locul definitiv itfacem toamna prin OctombrieNoembrie sau primavara prinKlartieAprilie la o departare de 80-100 cm. planta deplanta.

In timpul inflorirei apare gandacul Apion malvarum acarui larva gaure$te semintele atat crude, cat coapte.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani $i rasarecam in 8 zil2.

Bel lis L.

Elimol. in lat.: bellusfrumps, dra gut, cu aluzie la floare.Rom. Para lute, Banuti. fr. Paquerette, ger. Massliebchen,

-TausendschOn.Sunt plante erbacee vivace, pitice, cari fac parte din

fam. Compositae. Acest gen are vre-o 8 specii cu originade prin tinuturile din emisfera nordica.

Bel lis perennis L., de origina din Europa este o plantavivace cultivate ca bisanuala, care se intalne$te adeseaprin livezi $i fanate, inflorind din 11/lartie cam pang in Iunie.Are frunzele, toate radicale, ovale-spatulate, crenate pe mar-gini i putin paroase, formand o rozeta intinsa. Florilsunt dispuse in capitule solitare la varful pedunculului,cam de 10 cm. lung, oe iese din mijlocul tufei de frunzeradicale. Capitulee la planta tip sunt simple, adrica florilemarginale ligulate un sangur rand, albe sau rozee $i celecentrale tubuloase galbene.

Prin cultura s'au produs un insemnat numar -de varie-tati, atat ca coloare, cat si ca forma floarei, in ce prive$tecapitulele, semi-involte $i involte.

Dupa forma florilor din capitul se impart in 2 grupe $ianume, in:

1. Ligulosa, adica cu toate florile din capitul ligulatesau numai cu un neincemnat numar de flori tubuloase gal-bene printre celelalte.

2. Fistulosa sau tubulosa, adica cu majoritatea florilor

$i

www.dacoromanica.ro

247

tubuloase, de marimea §i coloarea celor putin ligulate. Aceste2 grupe se numesc Bellis perennis /lore pleno, facandu-saaluzie la florile centrale galbene modificate.

Foarte raspandite sunt varietatile de paralute cu florileliguloase, ca Longfellow are capitulele marl., lungi pe-dunculate, cu florile roz-rosu inchis, Queen Victoria, cuflorile albe curat, Die Braid, are capitulele mari cu florilzalbe.

0 foarte frumoasd rasa cu florile foarte marl d2 o re-centa introducere, ne-a dat urmatoarele varietati:

Bellis perennis monstruosa fl. pleno Hellrosa, cu florileligulate roz deschis.

Bellis perennis monstruosa 11. pleno Weiss, cu florileligulate albe.

Bellis perennis monstruosa fl. pleno tubulosa Bernina,cu florile tubuloase albe.

Bellis perennis monstruosa fl. pleno tubulosa Monterosa,cu florile tubuloase roz.

Fig. 117. Bellis perennis monstruosa fl. pleno.

www.dacoromanica.ro

248

Bellis perennis nzonstruosa 11. pleno tubulosa Tit lis, cuflorile tubuloase carmin.

Bellis perennis monstruosa 11. pleno tubulosa Aelltna,cu florile tubuloase ro$ii inchis.

Paralutele se intrebuinteaza primavara la formarea deronturi, borduri sau la diferite aranjamente pe colori, fiesingure sau in combinatie cu alte specii de plane cu acelasLimp de inflorire. De asemenea sunt foarte frumoase plantede ghivece, mai ales varieta tile cu capitule man.

Cultura. Le priege orice pamant bun de grading expusla soare. Varietatile cu capitule mari sunt sensibile geru-rilor mad $i din acest motiv suntem nevoiti a le. inveli u$orcu cetina sau trestle subfire in timpul iernei. Frunza, pae saualt material similar nu se va intrebuinta in acest scop, de-oare ce provoaca putrezirea plantelor. Plante batrane aducdin an in an flori mai mid $i de aceea suntem nevoiti acreste in fiecare an plante tinere. Inmultirea se face pe douacal, prin seminte $i prin divizare. Din cauza ca numaiflorile tubuloase galbene dau seminte, caci celelalte suntsterile, suntem nevoiti a recolta seminte dela capitulele carimai prezinta cateva flori tubuloase printre celelalte.buna parte din plantele obtinute pe aceasta cale va aducecapitule semi-involte $i chiar simple. Semanatul i1 facem dinIulie pans in August, intro rasadnita rece sau cutii intr'unpamant nisipos-humos, tinand semnatura umeda cevaumbrita. Rasadul se obisnue$te treptat cu aerul $i lumina,11 repicam odata chiar de cloud ori. Cand acesta e destulde viguros it piantam la brazde la 15-20 cm. distanfa, uncleramane peste iarna. Transplantatul in primavara iI suportafoarte bine chiar si ca plants inflorita.

Se practica foarte mult inmultirea prin divizare, deoare ce plantele obtinute pe aceasta cale, mostenesc exactcalitatile plantei mume. In acest scop, dupa ce florile s'autrecut la plantele destinate inmultirii, ele se scot $i se divi-zeaza, cat se poak de mult, scurtandu-le din radacinile prea

0

of

ai

ai

www.dacoromanica.ro

249

lungi. Astfel preparate se planteaza la brazde pe aceeasidistant& ca rasadul.

Afars de cultura la brazde se obipueste mult, a sepune rasadul la ghivece de 9-10 cm. intr'un pamant de2 parti pamant de rasadnita, 1 parte greu si nisip suffi-cient. Cand se apropie inghetul le asezam in rasadnite reci,acoperindu-le pe ger. Aci ierneaza foarte bine $i le apartca plante frumoase inflorite mai devreme in primavara_

Puterea de germinatie a seminlei este de 3 ani $i rasarepans intro saptamana.

Campanula L.

Etimol. in lat.: campanulaclopolel, ditninatival dela-campanaclopot, cu aluzie la forma floarei.

Rom. Clopotei, fr. Campanule, ger. Glockenblume.Sunt plante erbacee in majoritate vivace, putine bis-

anuale $i anuale sau subfrutescente, cari fac parte din Mtn,Campanulaceae. Acest gen are vre-o 200 de specii in majo-ritate de origins din regiunea mediteranee $i restul dirtzonele temperate nordice.

Campanula Medium L. syn. C. grandiflora Lamk., Mediumgrandiflorum Spach., originara din sudul Frantei, este oplanta bisanuala, aspra paroasa, cu tulpina erects, robusta,piramidal ramificata, de 50-80 cm. inalta, inflorind dirtIunie pans in August. Are frunzele sesile, oblong-lanceo-late sau lanceolate, pierzandu-se in petiol, crenelat-dentate,cele radicale sunt dispuse in rozeta $i cele tulpinale alterne,semi -'amplexicaule. Florile mari sunt aplecate in jos, campa-nulate, lungi de 4-5 cm. $i largi de_peste 3 cm., terminandin 5 lobi oval-ascutiti, intorsi spre afara; caliciul hispidparos are 5 lobi foliacei. Florile de coloare violet-albastruiela planta tip, sunt dispuse intr'o mare panicula multiflora.

Fructul e o capsula cu 5 despartituri, cari contin semintemarunte. Aceasta planta a produs numeroase varietati, atatcu flori simple, cat $i involte, in colori a4be, roze, liliachhiialbastre deschis $i albastre inchis.

gi

al

www.dacoromanica.ro

250

Campanula Medium calycanthema hort., sunt plante cu-rioase si foarte frumoase obtinute din specia precedents,prin transformarea caliciului inteun larg puler foliaceu deaceeasi coloare ca si corola. Prin aceasta dispozitie floarea

Fig. 118. Campanula Medium.

-pare formats din doua corole suprapuse, din care una elarg deschisa, pe cand cealalta campanulata. Durata inflo-ririi la aceasta rasa e mai lungs ca la Campanula Mediumobisnuita.

Variatiunea colorilor la flori e la fel ca la precedentasi se reproduce destul de bine prin seminte.

Toate varietatile de Campanula Medium produc un marefrumos efect in ornamentarea gradinilor, fie plantate in

grupe marl sau raslete in platbande sau in ronturi corn-pacte. De as2menea se intrebuinteaza mult ca Hoare taiata§i chiar ca plants de ghivece.

Cultura. Le prieste once pamant substantial nu prea

tr!'71'-'274k"---r-T47- -

t

70

M' /yam -.,9

s "J

c .-t'

"1014,

rn,

i

www.dacoromanica.ro

251

umed, cu pozitie libera, expusa la soare. Semanatul II facemprin Mai, Iunie, pe brazda afara, invelind semintele fineusor cu nisip cernut, tinandu-le umbrite pans Ia rasarire.Cand rasadul s'a imputernicit II repicam pe alte brazdesi de aci it plantam in toamna la locul destinat la 40 -50cm. distanta. Plante le semanate direct Ia locul destinat in-floririi, se desvolta mult mai viguros, ca cele transplantate.

Clopoteii reusisc bine si in gradinile de pe tarmurilemarii.

Puterea de germinatie a semintei este 2-3 ani si rasarepans in 2 saptamani.

Cheiranthus L

Etimol. In limba arabd Kheyry e nume de miccunea sianthos in limba elenci inseamnti floare.

Rom. Micsunele-ruginite, Micsandra-galbena, fr. Girofleejaune, g2r. Gold lack, Gelbveil.

Sunt plante erbacee sau subfrutesoente, cari fac partedin fam. Cruciferae. Acest gen are vre-o 12 specii de ori-gina din Europa, Africa d2 Nord, Asia de Est si Americade Nord.

Cheiranthus Cheiri L., originar din Europa de Sud, esteo plants bisanuala pans la subfrutescenta, cu tulpinacu ramificatiile anguloase drepte, inalta de 50-80 cm., in-florind din primavara pans in yard. Are frunzele verdeinchis, lanceolate sau linear-lanceolate, ascutite, intregide multe on undulate, mai intai usor pubescente, apoiglabre. Florile numeroase raspandesc un miros foarte placutsi -sunt reunite spre varful ramurilor, inteun ciorchine maimult sau mai putin strans, ce se alungeste treptat cu in-florirea. Ele S2 aseamana foarte mult cu florile de mixandre,cu deosebirea, ca ooloritul for e mult mai restrans, avandpe cea tipica, galben in diferite tonuri.

Printre multele varietati de micsunele ruginite avem 2grupe distincte si anume, una cu flori simple si cea de adoua, cu Pori involte.

www.dacoromanica.ro

252

Printre cele simple se pot recomanda ca foarte frumoase:Goliath, cu floarea foarte mare, brund inchis, 50-60 cm.

inalta, timpurie.

Fig. 119. Lheiranthus Lheiii Goliath.

Goliath Fortschriti, cu acelea0 calitati, insa coloarea floa-rei purpur-violet.

Vulkan, cu florile de coloare rosie ca sangele, 40 cm.inalta.

Mascott, cu florile mari aurii, 40 cm. inalt.Surprise, cu florile rosii-portocalii batand in roz, 40

cm. inalta.Feuerkonig, cu florile carmin cu portocaliu, 50 cm. inalta.Horticultorii germani si-au facut o specialitate, in ce

priveste micsunelele ruginite cu flori involte. Ei le-au im-

5

4i

.d"°""---'4 ,

I .." I

oie

,3.11

1,17; . °-r'

ktEscu

www.dacoromanica.ro

253

partit in doua grupe, in asa zisele Stangen-Lack, adicamicsunele ruginite cu un singur ciorchine floral pe tulpinaneramificata si in Busch-Lack, micsunele ruginite in formade tufe.

Ambele grupe au varietati inalte si pitici, cu deosebirea,ca la Stangen-Lack cele inalte cresc intre 60-70 cm. si

ig. 1GU. -

cele pitici intre 30-35 cm., pe cand la Busch-Lack, celeinalte 40-60 cm. si vele pitici 25-30 cm.

Aceste variatiuni de inaltime au la randul for varietati

in; i

-11111136:4:- -lark -k Jtaugcn Lack.

www.dacoromanica.ro

254

dupa coloarea florilor, ca: galbui, galben deschis, galbenauriu, brun inchis si violet.

Micsunelele ruginite cu florile involte sunt mai plapande,ca cele cu flori simple.

Ele se intrebuineaza in genere mai mutt pentru pla-cutul miros ce-1 raspandesc, atat in gradini, cat caplants de ghivece in apartamente, Ca floare taiata, continuasa infloreasca in ape. Spre a le avea din Februarie infloare, tinem nlantele in sere red aproape de Beam, aeri-sindu-le la orice ocazie, ca pe mixandrele de iarna.

Cul tura. Aceasta se face la fel, ca la mixandrele bisanuale,cum se poate vedea la Mathiola incana lenestralis.

Semintele dau un procent mai mate de plante cu floriinvolte, decat mixandrele.

Puterea de germinatie a semintei este de 5-6 anirasare cam intro saptamana.

Dianthus L.

Etimol. in elena: dinsdumnezeesc, anthosfloare.Rom. Garoafa, fr. Oeillet, ger. Nelke.Sunt aproape Coate plante erbacee vivace, 5i numai cateva

specii, anuale sau subfrutescente 5i fac parte din fam. Ca-ryophyllaceae. Acest gen are vre-o 200 de specii de originade prin Europa, America de Nord 5i Asia.

Dianthus barbatus rom. Garofite-de-grading, fr. Oeillet-de-poete, ger. Bart-Nelke, originara din Europa, este aplants bisanuala pana la vivace, glabra, cu tulpina tufoasa,inalta de 30 40 cm., inflorind din Iunie pana in August.Are frunzele lanceolate, recurbate, cu cele radicale pierdutein petiol 5i cele tulpinale sesile. Flori le foarte numeroase,fara miros, sunt dispuse in fascicule, grupate inteunul saumai multe buchete terminale. Caliciul e insotit de bracteelineare; corola compusa din 5 petale intinse 5i fin dintatepe margini. Coloritul florilor variaza dela roz la rosu casangele pana la cel mai intensiv rosu, purpuriu, violet si

L.,

$i

Si

Si

si

www.dacoromanica.ro

255

81b, fiind aproape totdeauna striate sau palate cu punctede ccoloare mai inchisa sau de pete dispuse in cerc in jurulgatului. Aceasta specie a produs o multime de varietatifoarte frumoase, cari se remarca prin coloritul florilor 5ichiar al frunzelor.

Fig. 121. Dianthus barbatus.

Dianthus barbatus candidus, cu florile albe.Dianthus barbatus fulgens, cu florile ro5ii grena.Dianthus barbatus nigricans, se distinge prin coloritul

plantei brun-negricios, cu florile rosii-brun inchis.

-.7 4

f

'5 \*.: 7= .1,.-,

.

i,";:z

-;

'10,5140,_

www.dacoromanica.ro

256

Diathus barbatus oculatus marginatus. Aceasta rasa areo path alba la gatul floarei si o mica bordura pe margineapetalelor.

Dianthus barbatus nanus. La aceasta rasa se intalneste-acelasi colorit al florilor, insa creste numai 25 cm. inalt.

Dianthus barbatus flora piano, este o rasa cu florileinvolte, de un colorit foarte variat. Acestea, inmultite prinseminte, ne dau un insemnat procent de plante cu florisimple; iar cele absolut involte sunt sterile si suntem nevoitidin aceasta cauza, sa le inmultim prin diviziune sau butasi.

Garofitele de grading se intrebuinteaza in platbande,grupe, ronturi, ca borduri in jurul masivelor si in lega-torie ca flori taiate.

Cu ltura. Se multumesc cu orice pamant expus la soarerfiind plante rustiee; insa in pamanturi mai substantiate sevor desvolta mai viguros, vor inflori mai bogat si maiindelungat. In pamanturi grase intarzie infloritul. Le se-manam prin Mai Iunie afara pe brazda, repicam rasaduIodata 5i prin SeptembrieOctombrie le plantam pe altebrazde la 20-30 cm. distanta, unde pot ierna. Pe terenuriexpuse sau regiuni aspre, se va da plantelor in timpul ierneiun invelis usor de frunze sau alt material similar.

La inmultirea prin divizare sau butasi se proeedeaza, dupdce florile eau trecut.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani 5i rasarein 1-2 saptamani.

Dianthus Cargophgllus L. syn. D. coronarius Larnk., rom.Garoafe de grading, fr. Oeillet des fleuristes; ger. Garten-Nelke, Land-Nelke de origins din Europa de Sud, esteo plants glauca cu coletul subfrutescent 5i ramificatadela baza, inalta pans la 60 cm. inflorind de regula prinIunie Iu lie. Tulpinele florale noduroase, simple sau putinramificate apar in anul urmator. Frunze le opuse, linear-ascutite, caniculate, cu nervura dorsals groasa, iii reducdin lungimea tor, cu cat se apropie de varf.

Florile terminale de diferite colori sunt foarte odorante.

www.dacoromanica.ro

257

Caliciul perzistent, cilindric, dintrTo singura bucata, ter-mina prin 5 dinti lanceolati-ascutiti si la baza e insotit demai multe perechi de squamele ascutite, opuse, cele superioare mai lungi, ajungand pans la un sfert din lungimea call-ciului. Coro la dela floarea simpla e compusa din 5 petalelung unghiculate, cu limbul crenat, intins si cu gatul galben.Fructul e o capsula cilindro-conics, pantecoasa, care sedeschide la varf in 4 valve.

Fig. 122. Dianthus Caryophylius

Aceasta frumoasa specie de garoafa s'a impartit in 2grupe: garoafe neremontante si in garoafe remontante, siacestea la randul lor s'au grupat in diferite rase.

Grupa garoafelor neremontante adica acelea cart inflo-resc o singura data in anul al doilea, ne-a dat asa zisele ga-roafe Grenadin (Dianthus ruber Desf). Aceste garoafe ingenere foarte odorante au coloarea tipica rosie sau roza,insa prin selectionare eau obtinut varietati cu flori albe

baltate. Ca frumoase varietati sunt: Mont-Blanc, cu florialbe involte, MohrenkOnig, cu flori rosii inchis in volte $i

7

sigi

www.dacoromanica.ro

958

Graizat, cu florile stacojii involte, cam de 35 cm. inalt.0 alta foarte frumoasa rasa de garoafe bisanuale e asa zisagaroafel de Viena, care se caracterizeaza printr'o tinutastransa tufoasa, cu flori foarte numeroase, de coloare va-riata, inflorind cu o lung inaintea oelor grenadine.

Printre ode mai de seams variethti din aceasta rash, sunt:Triumph, cu florile roz de diferite tonuri, Tausendschon,

cu flori rtaz deschis, Morgenrole cu flori roze intensiv, Weiss,cu florile alb curat

Atat garoafele Grenadin cat si cele de Viena, se intrebuin-teaza in grupe mari, in platbande, ca borduri si cel maimult ca flori thiete.

Collura. La fel ca la Diathus barbatus.

Digitalis L.

Etimol. in kit.: digitusdeget sau /los digitalis floarcadegetarului, cu aluzie la forma corolei.

Rom. Degetel, Degetarita, fr. Digitale, ger. Fingerhut.Sunt plante erbacee bisanuale sau vivace, can fac parte

din fam. Scrophulariaceae. Acest gen are ure-o 18 speciide origind de prin Europa, Asia Centrals si cea de Vest.

Digitalis purpurea L., de origind din Sudul Europei. Esteo plants bisanuala pans la vivace, foarte veninoasa, cu tul-pina erects, simpla sau putin ramificata, alburiu pubescenth,inalta de peste 1 m., inflorind din TunieAugust. Arefrunzele radicale dispuse in rozeta, oval-lanceolate sau o-blonge, crenelat-dintate, cele tulpinale alterne, aproape sesile,pubescente pe partea inferioarh. Florile scurt pedunculat2se afla la subtioara unor mici bractee foliacee, lanceolat-as-culite. Ele sunt aplecate in jos si dispuse in ciorchine uni-laterale lungi de 50-80 cm., putin arcuite spre varf. Cali-ciul campanulat e aproape 1 cm. lung cu 5 diviziuni. Corolaneregulata, tubulat-campanulata, e hind de 4-5 cm. silarga de 2-3 cm. roz-purpuriu la exterior si cu interiorulalburiu patat si punctata cu brun sau purpuriu. Varful

§i

§i allele.

www.dacoromanica.ro

corolei se largeste intr'un limb scurt, usor bilabiat. Buzasuperioara e intreaga, lar.g obtusa, rotunjita si cea inferi-card are 3 diviziuni cu lobul mijlociu mai mare. Fructul e

o capsula cu 2 camere, careconfine foarte numeroase 5i fineseminte.

Digitalis purpurea rosea cucorola roz deschis si interio-rul brun tigrat.

Digitalis purpurea alba, cucorola alba la exterior si lainterior.

0 foarte frumoasa rasa rus-tics si viguroasa, ce se cultivale preferinta este Digitalis pur-purea gloxiniaellora, care sedistinge prin marea for inflo-resoenta compusa din flori maimari si mai numeroase ca laplanta tip, totdeauna punctatesi pestritate in interiorul tu-bului.

Exists varietati fixate cu tu-bul roz sau rosu-purpuriu, punc-tate cu brun sau purpuriu, unel2

Fig. 123.Digitalis purpurea punctate cu alb, cu carmin-pur-puriu 5i una chiar cu florile roz.

Digitalis purpurea maculata superba hort. Are florilein interior patate si punctate d2 un efect admirabil.

Digitalis purpurea monstruosa hort e o frumoasa varie-tate, a ccarui floare mare din varful ciorchinelui, prezintao fasciatie in forma de cups intinsa.

Digitalis grandiflora Lamk syn. Digitalis ambigua Mum,,originara din Alpi, este o specie foarte veninoasa, bisanuala

259

eice:

g:

° .

=

.Ag

-.44-.

, .6

www.dacoromanica.ro

260

pana la vivace, cu tulpina erects in partea superioara, im-preuna cu pedunculii glandulos-paroasa, inalta de 80-120-cm., inflorind prin IunieIulie. Are frunzele oblong-lan-ceolate, serrat-dintate, ciliate si acoperite cu Red moi. Flo-rile se aseamana la forma cu ale precedentei, sunt insa cevamai mid si mai rare in ciorchinele unilateral de coloaregalbina pal, cu vine brune in interior.

Aceste plante foarte ornamentale prin tulpina for floralase intrebuinteaza risipite in platbande, in grupe mari, la gar-nisirea de boschete rare, in ruine prin stancarii.

Cultura. Le prieste terenurile mai uscate, permeabile, cal-caroase, expus2 la soare, insa se desvolta destul de bine inorice pamant mineral.

Din Aprilie pana in Iunie putem semana degetarita afarape brazde, invelind-o usor cu nisip. Cand rasadul s'a im-puternicit bine, il repicam pe brazde la 25 cm. distanta,spre a-1 planta apoi prin OctombrieNoembrie sau inprimavara viitoare prin /Vlartie la locul de inflorire la50 50 cm.

Desi transplantatul it suporta foarte bine, totusi e maiavantajos rezultatele mai bune; it da semanarea directsla locul destinat plantei, pentru a inflori.

Puterea d2 germinatie a semintei este de 3 ani si rasarepana in 2 saptamani.

Erysimum L.

Etimol. in elena: eryomaia salva, cu aluzie la proprie-tatile sale medicinale.

Rom. Mixandre-salbatioe; fr. Erysimum ; ger. Schoten-dotter.

Sunt plante erbacee anuale, bisanuale sau vivace, carifac parte din fam. Cruciferae. Aoest gen are vre-o 70 despecii de origina de prin Europa de Sud, Rusia, Asiasi America de Nord.

gi

$i

www.dacoromanica.ro

261

Erysimum pulchellum Boiss. syn. Cheiranthus pulchellusWi 11d., de origins din Orient, este o plants gazonanta vivacea tarei inaltime variaza intre 15--,30 cm. inflorind din Aprilie,Mai, pang aproape in Septembrie.

Ramificatiile foarte numeroase prevafute cu frunze mici,acoperite cu pen trifizi sunt eliptic-alungite, scobit-dintate§i terming printr'un ciorchine floral alungit cu flori placut

Fig, 124. Erysimum pulchellum.

mirositoare de un frumos galben sulfuriu, cruciforme decam 1 cm. diametru 5i tot atat de lung pedunculate.

Erysimum Marschallianum Andrz., de origins de prinCaucaz, este o plants bisanuala pans la vivace, cu ramifi-catiile lemnificate la baza, intinse, apoi erecte, inalte de15-20 cm. inflorind din Maiu, Tunic pans in IulieAugust.Are frunzele de un verde intensiv, lanceolat-lineare. Florilemaii de un galben portocaliu luminos, dispuse in largiciorchine, la inceput scurf umbeliforme, apoi treptat cuinflorirea, se alungesc.

it

Slikk-;-kr

T,,; .

1:lukscu.

-,.

rp-;"

www.dacoromanica.ro

262

Aceasta specie fiind delicata, se ierneaza numai sub gea-

Ergsimum murale Desf., este o specie introdusa de putiniani in cultura pe litoralul mediteranian. Aceasta dragalasemica planta, cu frunzele de un verde iniensiv, formeaza tufecompacte, de cam 15-20 cm. inalte, acoperite de o multimede flori frumoase galbene aurii.

Intrebuintarea mixandrelor salbatice in geaere e ca plantade bordura, in platbande, in grupe, in ronturi, fie singuresau combinate cu alte plante bisanuale. S2 preteaza foartebine pe tercnuri inclinate, caci suporta bine seceta.

Cu !tura. Le priests once pamant de grading mai uscat,expus la spare. Se seamana de regula prin luna August siapoi repicam rasadul viguros pe alt2 brazde la 10-15 cm.distanta.

In primavara viitoare le sooatem cu pamant pe rada-cini, spre a le planta la 30 cm. distanta la locul destinatinflorirei. In climatul nostru e de preferat cultura la ghi-vece, iernarea in rasadnite reci apoi plantate primavaraacolo, unde dorim sa infloreasca. Spre a provoca plantele laramificare, se vor ciupi, cand sunt tinere.

Inmultirea se poate obtine prin butasi facuti prinAugust, Septembrie.

Puterea de germinatie a semintei este da 4 ani rasarein 10 15 zile.

Hesperis L.

Etimol. Iii elena: hrsperosseara, cu aluzie la mirosulputernic ce'l raspandesc florile spre sears.

Rom. Nopticioasa, Liliacele, fr. Julienne, ger. Nachtviole.Sunt plante erbacee, erecte, anuale sau vivace, cari fac

parte din fam. Cruciferae. Acest gen are vre-o 20 despecii de origins din Europa si Asia.

Hesperis maironalis L., de origins din Europa, este oplants glabra sau pubesoenta, cu peri glandulosi-ramificati,

si

si

mnri.

si

www.dacoromanica.ro

263

avand tulpina dreapta, ramificata, intre 50-80 cm. inalta,5i inflorind prin Mai, Iunie. Are frunzele alterne, oval-lan-ceolate, ascutite 5i dintate. Florile cu un miros placut, suntde coloare purpurie sau violets, dispuse in ciorchine pani-culat, la inceput strans, apoi alungit. Caliciul are 4 sepaleimpreunate mai scurte ca unghia petalei. Petalele cruci-forme, ovale, intinse, sunt cam 1 cm. lungi. Fructele suntsilique lineare cu valve uninerviate, lungi de 8-10 cm.

Hesperis matronalis candidissima horl., e o frumoasavarietate cu florile albe putin liliachii, cand se tree 5i taremirositoare.

Hesperis matronalis candissima nana port., e o plantafoarte ramificata, avand acelea5i calitati ca 5i precedenta,insa nu depa5e5te 60 cm. inaltime.

Afars de varietati cu flori simple avem 5i involte, atatalbe, cat 5i de coloare violets.

Hesperis violacea Boiss., de origins din Asia Mica, esteo planta vivace mica, cu tulpina ramificata dela baza, ceiese din mijlocul frunzelor radicale, inflorind prin Mai,Tunic. Are frunzele radicale, oblong -.alungite, scurt paroase,neregulat dintate, iar cele caulinare lanceolat ascutita, putin5i mare dintate la baza. Florile foarte abundente, sunt dis-puse in lungi spice terminale; caliciul violaceu, hispid, umflatla baza; petalele limbului rotunlite sunt violet deschis,nerviate cu violet-ro5iatic.

Hesperis maritima Lamk. syn. Cheiranthus maritimus L.,.Malcolmia maritima R. Brown., e de fapt o planta anualaoriginara din regiunea mediteraniana, ce cre5te intre 20-30cm. inalta, inflorind, cam 10 saptamani dela semanare. Aretulpina ramificata, la inceput intinsa 5i apoi dreapta insus cu frunzele alterne, de un verde cenu5iu, oval-eliptice,cele superioare lineare. Florile u5or odorante stint scurtpedunculate, reunite in ciorchine terminale alungite. Petalelelimbului stint obovate, u5or bilobate la varf, de coloarecarminee, apoi liliachie, striate mai inchis 5i ceva verzuila baza.

www.dacoromanica.ro

264

Si aceasta specie a dat variatiuni cu flori albe 5i roz.0 noua 5i frumoasa rasa, care se caracterizeaza printeo.crestere stransa, pitied 5i foarte florifera, nedepa5ind 15cm. inaltime e Hesperis mariiima compacta hort. Aceastaspecie cu varietatile ei se cultiva foarte mult ca plants,anuala, insa reu5e5te foarte bine 5i ca plants bisanuala,semanata in Septembrie.

Toate speciile de Hesperis cu varietatile sale dupa inal-time se intrebuinteaza aci ca plants de grupe, de platbande,ronturi, aci de borduri sau ghivece. Pe langa intrebuin-tarea diversa in gradina aceste plante ne mai furnizeazdun frumos material' de legatorie.

Culiura. Le prie5te orice pamant bun de gradina, expusla soare chiar la semi-umbra. Le semanam rar prinimpra5tiere pe brazde prin Aprilie, Mai 5i dupa ce rasaduls'a imputernicit, it plantam pe alte brazde la distantade 25-30 cm., unde ramane pans in primavara, candscoatem plantele cu pamant pe radacini 5i le plantamacolo, unde voim sa infloreasca. Transplantatul it suportdfoarte bine.

Varietatile cu flori involte se inmultesc, dupa (le au in-florit, prin divizare sau buta5i.

Rtat H. matronalis, cat 5i H. violacea dau rezultateiecele mai bune, numai cultivandu-le ca bisanuale.

Du5mani ai acestor plante sunt purecii de pamant 5imelcii fara casa.

Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani 5i ra-sare cam inteo saptamana.

Lunaria L,

Etimol. in lat.: tunaland, cu aluzie la forma fructului.Rom. Pana-sburatorului, fr. Lunaire, ger. Mondviole.Acest gen are 2 specii de plante erbacee, una bisanuala

5i una vivace, cari fac parte din fam. Cruciferae, cu ori-gina din Europa.

gi

www.dacoromanica.ro

265

Lunaria annua L. syn. L. biennis Moench., L. InodoraLamk., este o plants bisanuala, putin paroasa sau glabracu tulpina piramidal-ramificata de 80-100 cm. malta, in-florind prin Mai, Iunie. Are frunzele alterne, oval-cordi-form-ascutite, neregulat dintate, cele inferioare petiolate sicele superioare sesile. Florile numeroase dispuse in cior-chine stranse pe fiecare ramificatie, formeaza o vasta pani-cula. Caliciul e campus din 4 diviziuni si corola din 4petale lungi unghiculate cu limbul obovat, intins, de unfrumos violet purpuriu. Fructul e o silicula mare, plankmembranoasa, alburie, matasos-lucioasa, lat -'ovals, rotunjitala unele capete cu semintele rotund-cordiforme.

Pe langa frumusetea florilor in timpul infloririi, maiau un deosebit farmec fructele for in stare uscata.Acestea se conserva foarte bine pe ramurile uscate ale plantei§i se intrebuinteaza la ornarea vaselor in timpul iernei inapartamente.

Ca frumoase varietati horticole sunt:Lunaria annua alba hart., cu florile albe curat.Lunaria annua kermesina hart., cu florile rosii inchis.Lunaria annua foliis variegatis hart., are florile rosii

deschis frunzele mari, lat marginate cu alb si galben.In gradini se intrebuinteaza aceste plante in platbande,

grupe sau risipite pe peluze.Cu tiara. Le prieste orice pamant de grading mai permeabil

cu o expunere semi-umbroasa. Semanarea o facem afarape brazde prin Mai-Iunie, repicam rasadul imputernicit pealte brazde prin August, Septembrie it plantam la loculdefinitiv pe distanta de 40-50 cm.

Lunaria e uneori atacata de melcii cu fara casa.Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani rasare

cam intr'o saptamana.

si

si

si

si

si$i

www.dacoromanica.ro

266

Matthiola R. Brown.

Etimol. dedicat mediralui Pet. Andr. Matthiolus, mortla 1577.

Rom. Mixandra, fr. Giroflee, ger. Levkoje.Sunt plante erbacee sau subfrutescente, cari fa: parte din

fam. Cruciferae. Acest gen are vre-o 30 de specii de ori-gina din Sud si Estul Europei, Asia de Est si o speciedin Africa.

Matthiola incana R. Br. syn. M. incana hiberna port.,Cheiranthus incanus L., originara din Europa meridionala,este o plants bisanuala robusta, cu tulpina ramificata, lem-noasa la baza, inalta de 50-60 cm. si chiar mai mult,inflorind din iarna pans in primavara tarziu. Are frunzelelanceolat-obtuse intregi, acoperite cu peri lanosi, care leda o eoloare alba eenusie. Ramurile secundare drepte,numeroase, terming in mici ciorchine florale. Reestea In ran-dul for se ramified si ele, producand flori si astfel sepoate prelungi inflorirea plantei pand in vara, mai alesdaca cele trecute S2 vor taia la timp. Colorile florilor sunttot asa de variate ca si In mixandrele anuale si se gasescseminte in comert bine selectionate pe varietati.

0 foarte frumoasa rasa sunt mixandrele de iarna deNissa, cam 60 cm. inalte, cu flori marl si odorante, cari azise cultiva in stil mare pe litoralul mediteranian pentruexport ca flori Mete. La not se cultiva in vederea inflo-rirei in timpul iernei in sere red bine aerisite, intrebuin-tandu-le tot taiete in legatorie si in vase.

0 frumoasa colectie d2 variztati de mixandre de Nissa,ar fi urmatoarea:

Mont Blanc, cu ciorchine lung cu numeroase flori albe.Bianca, foarte florifera, cu flori marl albe.Abandantia, cu flori numeroase roz-carmineu.Aurora, cu florile aurii-rozee.Kanariengelb, cu florile galben curat.Regina Alexandra, cu florile roz-liliachiu deschis.

www.dacoromanica.ro

267

Hellblau, cu florile albastre deschis.Cote d'Azur, cu florile foarte frumoas2 violete.Matthiola fenestralis R. Brown., syn. Cheiranthus fenes-

trails L., originard din insula Creta, este o plants bisanualasublemnoasa cu tulpina simpla sau putin ramifi:a'A, inalta

Fig. 125. Mixandre de Nissa.

de 40-50 cm. Are frunzele numeroase, ingramadite, magisi viguroase, mai mult sau mai putin undulate, obovate,floconoase, de un verde glauc. Tulpina terming printeunmare ciorchine foarte alungit, insotit rare on la baza sa decateva ramurele secundare cu putine flori. Florile marl., bine

www.dacoromanica.ro

268

batute, sunt de coloare roz-carmin-purpuriu, ro$ii, violet$i albe.

0 frumoasa rasa mai mult sau mai putin ramificata oformeaza Mixandrele parisiene, cari se cultiva mult in 4varietati principale anume: cu flori albe, roz, ro$ii $iviolete.

De asemenea $i asa zisele Mixandre imperiale Cocar-deau, cari cresc cam 30-40 cm. inalt Si sunt mai maltsau mai putin ramificate, se intalnesc foarte des in cultura.Cocardeau au 4 varietati principale, ca $i mixandrele pari-siene, pe cand cele imperiale sunt mai bogate in sortiment.

Mixandrele de lama se intrebuinteaza in genere ca floritaiete in timpul iernei $i ca plante de ghivece, mai alesvarietatile mai pitice. Cand sunt semanate tarziu, infloritulse prelungege pang in luna Mai $i atunci i-se poate da $io intrebuintare in gradina.

Cullum. Le prie$te pamanturile nisipo-argiloase,sate din bel$ug cu balegar sau compost $i bine lucrate,expuse la soare. Mixandrele bisanuale le semanam prinMai, Iunie $i chiar in Julie, in rasadnite red intriunmant nisipos, putin humos. Cand rasadul s'a desvoltatsuficient, it repicam la 4-5 cm. distanta, reducand putindin radacina. E foarte recomandabil, a se pune pestebrazda cu rasadul repicat, o rasadnita cu geamuri numaipans la inradacinarea for apoi o vom inlatura-o. Peste3-4 saptamani dela repicat, transplantam din nou rasadulpe alte brazde la distanta de 25-30 cm. in toate sensurile.In timpul verii se uda, $i S2 pra$42$te de cate on e nevoie,ca plantele sa se desvolte nestanjenite. Prin luna Octom-brie scoatem mixandrele dela brazde $i le plantam la ghi-vece potrivite marimii radacinilor. La aoeasta operatie, inmajoritatea cazurilor pamantul cade de pe radacini $i pe celelungi trebuiesc scurtate, spre a se potrivi in ghivece. Plante lepuse la ghivece se vor a$eza la umbra sau mai bine inasadnite umbrite, unde se vor stropi u$or, pans ce inra-

dacinarea e asigurata, cad, prin acest procedeu vom mic-

$i

§i

ingra-

pa"-

si

www.dacoromanica.ro

269

fora transpiratia vom ajuta inradacinarea. Dupa ceinradacinarea s'a produs, aerisim din ce in ce mai mult,pana ce plantele pot ramane expuse in aer Tiber in plinsoare. Numai in caz de ploi abundente se vor pane geamu-rile pe rasadnite, aerisindu-le cat de mult posibil. Pesteiarna le vom tine in rasadnite adanci sau mai bine in serered, uncle le vom lasa sa rabde putin de sete, caci umidi-tatea prea mare provoaca putrezirea frunzelor. Totdeo-data plantele tinute mai uscat rezista malt mai bine la ger,daca ar patrunde in rasadnita. Pe geruri mari afara deinvelirea cercevelelor cu obloane, se va pune sore sigu-ranta peste rasadnite un strat de balegar paios. De Cateon termometrul va fi peste 00, se va aerisi rasadn4ele.Mara de sere reci rasadnite adanci se mai pot utilizaorice incapere aerisita, nu prea intunecoasa umeda. Mi-xandrele iernate se scot afara, fie ca le intrebuintam cughivece, fie ca le plantam pe brazde in 30-40 cm. dis-tanta in vederea taiatului florilor sau in gradina cu scopulornamentarii. Cand soarele iarna e ceva mai puternic,cam prin Februarie, cu scopul de-a inflori plantele maidevreme, se tree cele mai avansate inteo sera mai caldade +60 pana la +100 C.

Cultura acestor mixandre se poate face si numai laghivece intr'un pamant nisipo-argilos, aproape indoit cupamant humos din baligi de vacs. Ghivecelor li se va daun bun drenaj de nisip si S2 vor schimba de cate onradacinile vor incepe sa se pasleasca spre marginea Tor.Fifara d2 aceasta masura se va uda odata chiar de (lonaon pe saptamana cu ingrasaminte lichide.

Ca dusmani mai seriosi ai mixandrelor sunt pureciide pamant si melcii fard casa.

Puterea de germinatie a semintei este de 4-6 ani sirasare in 8 pana la 14 zile.

si

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

270

Myosotis L.

Etimol. in elena: mys, myosparece, ous, otosureche,cu aluzie la forma frunzelor.

Rom. Nu-ma-uita, Mgosotis, fr. Mgosotis, Ne m'oubliez,ger. Vergissmeinicht.

Sunt plante erbacee anuale, bisanuale si vivace, cari fac

Fig. 126. Myosotis palustris grandiflora.

parte din fam. Boraginaceae. Acest gen are vre-o 50 despecii de origins din zonele temperate.

Myosotis palustris Roth., syn. Al. scorpioides L. Al.perennis Moench., de origins din Europa crest2 prin locuriumede si paduri de prin regiunile deluroas2; este o plantsvivace, moale paroasa, cu rizom oblic, repent, tulpinganguloasa, erects de 20 25 cm. inalta, inflorind din Mai

PP.

F8A

r.7 4 0,

'. 9". .0

sr-- V -gi .tee.,, - el-lai.. -:Or k;.° °' 6. ',+:c,' 4 , J, " ...9

. , o - =Azratle.

P41!

=-1 .

qt.

-

www.dacoromanica.ro

2';1

pans in August. Are frunzele alterne, oblong-lanceolate,ascutite. Florile scurt pedunculate, sunt dispuse in spicescorpioide. Caliciul are 5 dinti egali, ceva mai scurti catubul corolei, care termina printeun limb intins cu 5diviziuni ovale, de vre-o 7 mm. in diametru, de un coloritalbastru ca cerul si cu gatul alburiu.

Printre varietatile frumoase produse de aceasta speciesunt:

Myosotis palustris grandiflora hort., se distinge prinflori mai mari.

Myosotis palustris semperflorens hort., se remarca prin-tr'o inflorire mai indelungata, cu florile albastre deschis.

Aceasta specie se intrebuinteaza foarte mult p2 margi-nea apelor, ca floare taiata in legatorie, Ia ornarea vaselorsi la jardiniere.

Cultura. Le prieste (nice pamant de grading umed, ex-pus la soare; iar in cele uscate, Ia semi-umbra. Semanatulit facem prin Aprilie, Mai, pe brazde umbrite, repicandrasadul °data pe alte brazde prin August iI pIantam lalocul definitiv sau pe brazde Ia distanta de 20 cm.

Inmultirea se mai poate face usor toamna sau primavara,prin divizarea tufelor chiar prin butasi. Aceste metoclede inmultire le aplicam numai atunci, cand tinem Ia uni-formitatea varietatii.

Myosotis alpestris Schmidt., de origina din Europa, esteo planta bisanuala pans la vivace, aspru paroasa, bine rami-ficata dela baza, formand tufe de 20-40 cm. inalte, cariinfloresc din Aprilie pans in Mai. Are frunzele alterne, sesile,oval-lanceolate. Ramificatiile axilare termina prin racemescorpioide, la inceput stranse, apoi alungite, compuse dinnumeroase flori mid albastre deschis cu gatul galben.Florile imbobocite sunt de un roz-liliachiu si nu devinalbastre, decat la complecta for inflorire.

Aceasta specie a produs multe si frumoase varietali ca:Myosotis alpestris nano compacta coerulea hort., Cu flori

albastre;

Si

si

www.dacoromanica.ro

2.72

Myosotis alpestris nana compacta alba hort., Cu florialbe.

Myosotis alpestris nana compacta rosea hort., cu flori roz.Toate 3 varietati cresc numai 10 cm. Malt.

Fig. 127. Myosotis alpestris compacta Victoria.

Myosotis alpestris compacta Victoria hort., cu flori al-bastre.

Myosotis alpestris compacta Victoria rosea hort., cuflori roz.

Myosotis alpestris compacta Victoria alba hort., cu florialbe.

Varietatile Victoria can cresc cam 20 cm. malt, auntbune plante de bordura, ronturi si ghivece si chiar cafloare taiata.

01_1ESc11_

www.dacoromanica.ro

273

Myosotis alpestris elegantissima hort., e o frumoasavarietate cu o crestere compacts piramidala, inalta de 20-30cm. si are si aceasta 3 varietati de coloare bine fixate, inalb, albastru si roz.

Toate varietatile lui Myosotis alpestris au un rol insem-nat in ornarea gradinilor primavara, atat singure cat sicombinate cu alte plante bisanuale.

Fig. 128. Myosotis alpestris elegantissima.

Cultura. Le prieste once pamant de grading mai humos,cresc aproape bine in once pozitie, insa prefers pe ceasemi-umbroasa. Inmultirea e foarte usoara prin seminte,semanandu-le prin Iunie, Iu lie si chiar August, de or-dinar afara pe brazde la semi-umbra. Daca rasadul a rasaritmai rar nu e nevoie de a-1 repica, ci id lasam pe loc panase imputerniceste si apoi ii plantam la brazde pe distantade 15-20 cm., unde va ierna. S2 poate scoate de ad intoamna, spre a le planta la locul destinat infloririi. Culturala ghivece se face la fel ca la pansele, iernandu-le de ase-meni in rasadnite reci.

18

1,147.44t

- .

7.iugs;p,

www.dacoromanica.ro

274

Myosotis dissitiflora Baker., de origins din Elvetia, esteo plants bisanuala 'Dana la vivace, acoperita cu peri scurti-

aspri, care creste intre 20-30cm. inalt, cu o tendinta maimult intinsa decat dreapta insus, inflorind din Mai pana inlulie. Are frunzele mai marlca speciile precedente. Florilecunt aproape 1 cm. in dia-metru, cu lobi mai alungitidand corolei o forma mai ste-lata ca la celelalte, cu galamarcat de un ochiu galben.Florile la inceput rozee se co-loreaza repede, pe masura cese deschid, intr'un albastrucurat.Myosotis dissitifloraperfecta

hort, e n varietate cu florilemai marl.Myosotis dissitijora splendensport., cu florile albastre inchis.Aceasta specie se intrebuin-teaza la garnisirea partilorumbroase in grading si caplants de ghivece si e su-perioara tuturor speciilor deMyosotis in ce priveste, ca

Fig. 129. Myosotis dissitiflora floare taiata, intrebuintata ladiferite lucrari de legatorie.

Cultura. Ea reuseste foarte bine in once pamant bun degrading, insa cu conditia de a o uda mai des. Sernanatuise face intre 15 Julie si 15 August; iar la restul cultureiprocedam la fel ca la Myosotis alpestris.

Puterea de germinatie a semintei este de 2 3 ani 5irasare in 2 pana la 3 saptamani.

perfecta.

94.

*

I;9

:

'

-

www.dacoromanica.ro

275

Silene L.

Etimol. Dupa zeal grec Silenos inso(itorul pantecos aJui Baccus, cu aluzie la caliciul umflat.

Rom. Silene, Gusa-porumbelului, fr. Silene, ger. Leim-kraut.

Sunt plante erbacee anuale, bisanuale sau vivace pansla subfrutescente cu diferite infatisari, cari fac parte dinfam. Cargophyllaceae. Acest gen are vre-o 300 de speciiraspandite peste tot globul pam'antesc.

Silene pendula L. syn. S. rosea hort., S. graeca hort.,originara din Grecia, Creta, Sicilia, este o plants anuala!Ana in bisanuala, moale paroasa putin vascoasa sprevarf, cu tulpina bine ramificata, inalta intre 20-50 cm.,inflorind de ordinar in Mai, Iunie. Are frunzele op use,sesile, cele inferioare obovate si cele tulpinale oblongi saulanceolate. Florile axilare, foarte numeroase, intai erecte,apoi aplecate in jos, de un roz placut sant dispuse intr'unciorchine foliaceu. Din caliciul umflat-campanulat, cu pe-dunculul ceva mai scurt decat lungimea lui iese corola tu-buloasa, care terming printr'un limb intins divizat in 5lamine bipartite. Fructul e o capsula.

Prin tendinta ei de a varia si prin cultura indelungatA,aceasta specie a produs un mare numar de varietati horti-cole, printre care se remarca mai mult urmatoarele:

Silene pendula 11. pleno, cu florile involte roz.Silene pendula 11. plena alba, cu flori involte albe.Silene pendula 11. pleno Juwel, cu flori involte roz-galbui.Silene pendula 11. pleno ruberrima, cu flori involte, pur-

pur-rozee.Toate aceste varietati cresc cam 25 cm. inalt.Silene pendula compacta fl. pl. Fliederblau, cu flori

involte liliachii.Silene pendula compacta /1. pl. Plirsichbliite, cu Hort

involte rozee.Silent pendula compacta /1. pl. alba, cu flori involte albe,

si

www.dacoromanica.ro

276

Silene pendula compacta 11. pl. ruberrima (Triumph), cuflori involte rosii inchis.

Fig. 130. Silene pendula compacta fl. pl.

Varietatile compacta cresc numai 10 cm. inalt.Silene pendula Bonnetti fl. pl., cu florile involte, rosii

purpurii.Silene pendula Bonnetti fl. pl. cameo, cu florile involte

roz-rosietice.Silene pendula Bonnetti compacta 11. p1., cu florile involte

rosii-rozee.Rasa Bonnetti se distinge de celelalte prin coloritul flo-

rilor mai mult sau mai putin purpuriu $i toate partileplantei sunt glabre.

In regiunile de deal toate varietatile de Silene se potcultiva, ca plante anuale, semanandu-le prin /Aortic, Aprilie

vor inflori prin Iu lie, August; insa in regiunile de ses,spre a obtine plante inteadevar frumoase, le vom cultivanumai ca bisanuale.

Silene in genre sunt plante foarte florifere $i de o

ILJECU or-1.1_6

gi

www.dacoromanica.ro

277

frumusete remarcabila, cu cari se pot forma ronturi siborduri joase sau combinate cu alte plante cu acelasi timpde inflorire.

Cu Ultra. Le prieste pamanturile permeabile, expuse lascare. Semanatul it facem ca la pansele la brazdeafara, prin August, Septembrie. Dupa ce rasadul sTa impu-ternicit, i1 plantam pe brazde la 15-20 cm. distanta, iarla locul destinat infloririi la 30-40 cm. E foarte reco-mandal3i1, ca plantele in timpul iernei sa fie protejate contragerurilor prea mari cu un invelis subtire de frunze sau_alte materiale similare. Ele nu suporta umiditatea preamare si de aceea cultura la ghivece cu iernarea for in rasad-nice reci, e preferata la noi, cad prin acest sistem averaposibilitatea, a inlatura cauza distrugerii plantelor.

La rasadnita Ins trebuie sa dam in timpul iernei lu-mina aer, de cate on ne permite vremea, spre a evitaetiolarea plantelor. Plante le prea tare desvoltate din toamna,nu ierneaza bine.

Puterea de germinatie a semintelor este de 3 ani sirasare in 1 pans la 2 saptamani.

Viola L.

Etimol. Viola 2n latine,ste inseamai micxnea.In acest gen sunt plante erbacee, putine subfrutescente,

in numar de vre-o 150 de specii de origins din diferiteparti ale globului pamantesc, cari fac parte din fam. Vio-laceae.

Viola tricolor L., rom. Pansele, fr. Pensee, ger. Stief-matterchen, de origins nesigura, este o plants bisanuala.pans la vivace, ce se poate cultiva ca anuala in anumiteconditiuni. Are tulpina ascendents sau erects, anguloasa,ramificata dela baza, a carui inaltime variaza intre 15-25cm. Frunze le sunt neegal crenate, cele superioare oblonge-sau lanceolate si cele inferioare oval-cordiforme, insotitde doui mari stipuli foliacei, mai mult sau mai putin adane

si

gi

si

www.dacoromanica.ro

278

Florile neregulate, solitare, marl, axilare, sunt pur-tate de pedunculi lungi. Limbul e oblic sau vertical, corn-pus din 5 petale neegale, 2 superioare adesea unicolore,2 laterale una inferioara cu desen i coloare foartevariabila. Coloritul tipic al limbului e violet, galben si alb.Petala inferioara de ordinar mai mare ca celelalte, prezintala baza pe partea din afara un fel de pinten. Caliciul ecompus din 5 sepale lanceolate, acuminate. Fructul e ocapsula ovoids sau cilindro-conics, care se deschide lamaturitate in 3 valve, imprastiind semintele brune saugalbui.

Viola tricolor maxima hart. syn. Viola tricolor hOrteasishort., este o rasa foarte frumoasa de pansele a carei ori-gina e foarte discutata. Unii spun, ca s'a obtinut prinincrucisarea mai multor specii botanice, altii prin selec-tionarea variatiunilor dela Viola tricolor; iar altii consi-ders aceastti rasa, ca o varietate dela Viola altaica Pall.

Panselele sunt plante cu coloritul florilor foarte pre-disous variatiunilor, de aceea numarul de varietati obtinutee considerabil tinde sa creases si sa se modifice faraintrerupere. Printre numeroasele varietati de pansele unelesunt unicolore, ca: alb, galbui, galben, aramiu, rozeu,violet, albastrui, albastru deschis, albastru inchis, cafeniu,purpuriu, negru catifelat i altele. Elsa mai numeroase va-riatiuni se gasesc la florile cu petale patate pe fond galbencu alb. Unele flori sunt striate, altele baltate sau palate,altele cu ochiu mare la mijloc altele nuantate in diferitemoduri, prezentand desenuri din cele mai bizare, de un-colorit combinat cu totul deosebit. Ca variatiuni in formafloarei sunt cele cu petalele undulate sau mototolitecele semi-invoalte sau chiar invoalte. Varietatile cele douadin urma stint foarte delicate 5i se inmultesc prin butasi,iernEndu-lc sub geam sau afara, numai atunci cand pozitiae foarte favorabila. Unele varietati au un miros pronuntat§i agreabil, cum sunt cele cu flori rozee, aramii sau rosietice.

Din multimea de varietati de pansele, cele mai remar-

si

hi

www.dacoromanica.ro

279

cabile si mai fixate in ce priveste reproducerea prin se-minte, sunt urmatoarele:

Viola tricolor maxima alba pura, cu flori albe curat.Viola tricolor maxima aurea Tiara, cu flori galbene curat.Viola tricolor maxima Diana, cu florile galben-sulfuriu_Viola tricolor maxima Victoria, cu florile rosietice.Viola tricolor maxima Cardinal, cu florile in diferite-

tonuri de rosu.Viola tricolor maxima Lord Beaconsfield, purpur violet

cu petalele de sus alburii.Viola tricolor maxima Veilchenblau, cu flori albastre

inchis.Viola tricolor maxima Mohrenkeinig, cu florile negre ca-

tifelate.Din rasa maxima s'a obtinut o noua rasa, asa numita

hienzalis a carei calitate, e o inflorire mull mai timpurie.

Flo. 131. Viola tricolor maxima hiemalis.

Printre cele mai reunite selectionari sunt urmatoarele:Viola tricolor maxima hiemafis Helios, cu florile gal-

bene curat.

14-,-;:

.1,.'.? .. ,-":_q_

.%',,, "TLit. .f ' '1.I . le

.

- .r.'t -4 .tq,-,,,,,..,4,,_0e, ,..._,.,,,,:,Jk,:, , ,1&,,,ttl.' :1_!,.:1k.. : , - _-,, ., ,,,,,,,F .

. ,

www.dacoromanica.ro

280

Viola tricolor maxima hiemalis Schneesturm, cu florilezlbe curat.

Viola tricolor maxima hiemalis Himmelskonigin, cu florilealbastre deschis.

Viola tricolor maxima hiemalis Mars, cu florile albastreinch is.

Viola tricolor maxima hiemalis Wodan, cu florile negre.Rasa Trimardeau se distinge prin marimea florilor si

regularitatea formei petalelor, din care cele superioare suntin genere unicolore, de un violet mai mult sau mai putininchis sau deschis; iar cele laterale cea inferioara suntde un colorit omogen, avand fiecare cate o path maretotdeauna de coloare inchisa, ce se intinde pans spre hazapetalei. Aceste pete sunt fimbriate spre varf, ocupand ingenere 2/3 din suprafata petalei si restul treimii formeazao larga bordura.

Rase le de pansele Odier, Cassier §i Bugot, se deosibescde Trimardeau, avand si cele 2 petale de sus patate la felca cele laterale, asemenea §i cea de jos, asa ca fiecare petalsare cate o pats mare.

Ultimul cuvant dintre panselele cu 5 pete it are rasapariziana, ale carei varietati produc cele mai mari flori.

Germania este o foarte frumoasa rasa de pansele cupetalele tare undulate si de un bogat si variat colorit.

0 noua frumoasa rasa de pansele cu flori foarte marie Geante de Roggli. La aoestea coloritul e cald si joacain tonurile de galben, aramiu si rosu.

Panselele sunt cele mai raspandite plante de primavara,cari se intrebuinteaza in gradini, in ronturi, platbande, laformarea de mozaicuri florifere ca borduri. De esemenease cultiva si ca plants de ghivece si florile taiete se potintrebuinta si in legatorie.

In regiunile de ses panselele se cultiva numai ca plantebisanuale, de oare ce caldurile prea mari nu le potsuporta, pe cand in regiunile de deal din cauza climatului

temperat, se poate cultiva ca o plants vivace

si

si

mai si

www.dacoromanica.ro

281

chiar ca una anuala. Ad inflore§te toata vara pan&toamna tarziu. De preferat e tot cultura de doi aniin regiunile de deal, de oare ce planta iii strange inprimul an suficiente materii de rezerva, pe care ea le folo

Fig. 132. Viola tricolor maxima Germania.

seste cu mult succes in al doilea an, cand inflorirea va Iextrem de bogata, viguroasa, si de un colorit al florilormai intensiv.

Ca ltura. Le priege orice pamant bun de grading, insaprefera unul humo-nisipo argilos, . {pus la soa 2 0 des-voltare ideala a plantei o °Nine.] numai intr o pozitie

- _t." .

si

www.dacoromanica.ro

282

libera si ferita de prea mita umiditate. Modul de inmul-tire in regiunile de ses cel mai uzual si care a dat tot-deauna rezultate bune, e de a semana panselele cel maidevreme pana la sfarsitul lui Julie si cel mai tarziu pe lasfarsitul lui August. In regiunile de deal trebuie sa lesemanarn prin. luna Julie, de oare ce Inghetul incepe detimpuriu si plantele trebuesc neaparat bine inradacinate pana iniarna. Cantitati mari de seminte se seamana afara pe brazde,pe cand cantitati mici, in cutii sau ghivece. Cernem pamantulpe care it vom intrebuinta in vase si daca se poate sa fiede urmatoarea compozitie: 1/3 pamant de frunze, 1/3 pa-mant de baligi de vacs, 1/3 pamant de aratura sau degr6dine si adausul suficient de nisip. Pentru semanarea inmere preparam brazdele pe un teren neinfectat de coro-pisnite, liber si expus la ware. Foarte practic e, sa facemmarginile brazdelor ridicate in sus, ca pe aoestea sa sesprijine obloanele sau rogojinile, cu cari le vom acoperiin timpul germinatiei semintelor. Prin aceasta avem avan-tajul, ca umiditatea necesara germinatiei sa He constantssi sa fim totdeodata pusi la adapost contra ploilor toren-tiale, care ar spala semitrtele. Invelitul semintelor e maiavantajos sa -1 facem cu nisip curat in grosime de 1/2 cm.,decal cv pamanturi cari prind coaja si sunt in generepline ct. seminte de buruieni. Imediat, cand primele plantutevor apare, invelisul favorabil germinatiei semintelor vafi inlaturat de tot, de oare ce plantele S2 lung2sc foarte re-pede la intuneric. De ad incolo cat timp IrasaduI e mic, se vaumbri usor, numai cand soarele e prea tare 5i aceasta, campana pc la inceputul lui Septembrie, de unde incolo nu maie new:qt nici de aceasta precautiune. Rasadul obtinut invase are nevoie sa fie odata repicat, pe cat timp celsemanat la brazde, se lass sa se imputerniceasca bine sinumai cand are 4-5 frunze, it plantam pe brazde la vre-o15 cm. distanta. Aci pot ramane pe brazde pana in pH-mavarE-, sau daca vremea e favorabila in toamna 5i panselelesunt mari, se pot planta Inca in toamna la locul destinat

www.dacoromanica.ro

'983

infloririi. Pe terenuri expuse vanturilor se recomanda, capanselele in timpul iern2i A. S2 acopere cu frunze, impras-tiindu-lc rar pe de-asupra plantelor. De preferat insa, inacelas scop e trestle sau cetina, caci acestea nu sunt Matede vant asa usor ca frunzele. Inve lisul protector se puneodatt. cu inceperea inghetului si se inlatura pe la inceputullui Martie. Primavara cand primele flori de pansele iii lacaparitia, incepern cu scoaterea plantelor d2 pe brazde, sprea le planta in ronturi pe distanta d2 20-25 cm.

Culture pacselelor la ghivece se face intrIun amestecde 2 parti pamant de rasadnita, 1 parte pamant de ara-tura si 1 parte nisip, intrebuintand ghivece de 9-10cm. in diametru. Rasadul scos, in loc sal- plantam labrazde, it punem cate un fir la un ghiveci, iernandu-lein rasadnite reci. Primavara, cand plantele si-a inceputbine vegetatia, e foarte recomandabil a le uda cu ingrasa-minte lichide, mai ales cand raman mai indelungat laghivece.

In regiunile de ses panselele iii pastreaza tinuta fry-moasa si dau flori mari, rare on pana la jumatatea luiIunie. De aci inoolo, din cauza caldurilor prea mari, plan-tele se lungesc florile devin mai mici si din ce in cemai putine. Aceasta e cauza, pentru care not cultivam pan-selele in s2S numai ca planta bisanuala.

Puterea de germinatie a semintei este de 2 ani sirasare in 10--12 zile.

Viola carnuta L., originara din Pyrinei e o planta bisa-nuala !Ana la vivace, care creste intre 15 30 cm. inalt,inflorind in regiunile de ses din Martie pana in Iu lie; iarin regiunile de deal infloreste pane" toamna tarziu.

Planta are ramificatiile ascendente, cu frunzele foartenumeroase, scurt petiolate, glabre, oblong-lanceolate, din-tate si insotite de 2 mari stipuli profund Pedun-culul axilar, lung de vre-o 10 cm., e rotund si glabru, pur-tand o floare albastra-liliachie de forma ,panselelor, cu

inci51.

gi

www.dacoromanica.ro

284

petala inferioara prelungita intr'un pinten mai lung de catcaliciul.

Fig. 133. Viola cornuta.

S'au obtinut multe §i frumoase varietati horticole, ca:Viola cornuta Admiration, cu florile mari, albastre inchis.Viola cornuta G. Wermig, cu florile foarte numeroase,

lungi pedunculate, de coloare albastra inchis.Viola cornuta perfecta, cu flori mari albastre deschis.Viola cornuta perfecta alba, foarte florifera, cu flori de

coloare alba.Viola cornuta aurea, cu florile galbene.Viola cornuta Firmament, cu florile albastre ca cerul.Viola cornuta Nivea, cu florile albe.Toate varietalile de Viola cornuta se intrebuinteaza cu mai

malt succes in regiunile de deal la formarea de borduri,

J

6

www.dacoromanica.ro

285

mici ronturi, in platbande, la ornarea talusurilor chiarca planta de ghivece.

Cultura se face la fel ca la pansele.Viola Munbgana Bois et Reut. syn. Viola cornuta Desf.,

Viola calcarata Munby, de origins din Algeria, este oplanta bisanuala pans la vivace. Aeeasta Viola e una dintrecele mai frumoase plante gazonante $i prin abundentacoloritul florilor se aseamana mult cu micsunekle (Violaodorata), pe cand forma for se apropie de pansele. Aretulpinele subtiri $i extrem de ramificate, formand tuferotunde intinse pe pamant, latindu-se repede imprejur.Florilc de un frumos violet sunt foarte numeroase $i seinlocuiesc aproape fera intrerupere in tot timpul anului,exeeptand gerurile.

Viola Manbyana lutea, e o varietate cu florile galben2deschis, avand cateva striatiuni purpurii spre baza peta-elor.

Mara de intrebuintarea variata a plantelor in gradina,florile loi sunt foarte cautate in legatorie.

Cultura. Aceasta specie are acelea$i pretentii la solla expozitia terenului, ca penselele, insa semanatul itfacem mai devreme prin Aprilie, Mai. Rasadul it repicamde vre-o 2 on $i in toamna it plantam la locul definitiv.In anul viitor, prin Aprilie, vor spare primele flori. S2poate semana $i mai tarziu in vara, insa rezultatul va fimediocru, caci desvoltarea plantei e mai inceata ca lapansele si din aceasta cauza ele vor intra mai slabe in-lama $i vor inflori mult mai tarziu. Cu toate ca plantapoate trai mai multi ani inteun mediu favorabil, culturebisanuala e cea mai.. indicate., de oarece plantele mai IA-trane de 2 ani se degarnisesc.

$i

§i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Fag.

1. Introducerea . . 5

Ce sunt plantele anuale bisanuale? 6

II. Cultura, Inmultirea, plantatul s1 intretinerea.1. Cultura 72. Inmultirea . . .

a) Serngnatul la locul definitiv 9b) Semanatul pe brazde pentru obtinerea lasadului 12c) Szmanatul In rasadnita 13d) Semlnaturile to serA . 16e) Repicatul rasadului 18j) Inmultirea prin butasi .. 20g) Cultura timpurie .... .. 23

3. Plantarea anualelor la locul definitiv ci intretinerea for 24

a) Prepararea terenului ... 24b) Plantarea .... 25c) Intrebuintarea ..... 27d) Ingrasamintele 28

III. Instalatii unelte

1. Rasadnite 302. Sere 36

IV, Intrebuintarea plantelor

1. Ca flori Mete ........ 412, Ca Plante de ghivece 433. Ca Plante de balcoane ci ferestr. 45

si

.

ti

.

.

.

www.dacoromanica.ro

288

AlonzoaAlthaeaAmarantusAmmob JuinAntirrhinumArctotis

Brachy °erneCalendula .CallistephusCampanulaCelosia . .

CentaureaCheiranthus . .

Chry santhemu i .

Clark ia.CobaeaConvolvulus.CoreoptsisCosmosDelphiniumDianthus. .

DigitalisDimorpho theca .

Dolichos. . .

Eccremocarpus .

Erysimum. . .

EschscholtziaGaillardia .Go delta. .

GomphrenaGyps philaHelianihus .

Helichr y sum .Hesperis .

Humulus. .

Iber is.ImpatiensIpomoea

PARTEA

Pn-g.

94,

4824350

2295559

246606264

2496973

2517781

20684858891

254258101208210260103105107231111

112233262212116118214

II:a si a Iii-a

KochiaLathy rus.Linaria.LinumLobeliaLunariaLupinusMatt hiola

Pag.199219121122124264127

131,266Matricaria 136Maurandia 223Mimulus 138.Mina 226Mir abilis. 142

oso tis 27Nemesia 144Niootiana 146Nigella 15PPapaver . 152Perilla 201Petunia 157

b lox 162Portulaca . . 165Reseda . . 167Ricinus . . 202Roccardia 236Rudbeckia 170Salpiglossis 172Scahiosa . 174Schizanthus 176Senecio 178Silene 275Static2 180Tagete3 . . 227Thun bergia 183Tropaeolum 188.Verbena 191Viola 277Xeranthemum 239Zinnia 194

Bellis.

.

.

.

.

. . .

.

. . .

,

:

. ,

. .

. .

. .

.

.

.

. .

.

. .

.

.

,

.

. .

. .

.

.

. .

. .

,

. . .

. .

www.dacoromanica.ro

1 Alant2 Andorn3 Angelika

4 Anserine5 Arnika6 Augentrost

7 Baldrian8 Barlapp9 Barlauch

1 Barentraube2 Benediktendistel3 Berberitze

4 Eberwurz5 Ehrenpreis6 Enzian

7 Erdrauch8 Engels68

7 -erff s

www.dacoromanica.ro

1 Frauenmantli2 Goldrute

3 Hauhechel4 Hirtentaschel

5 Gundelrebe6 Huflattich

1 Johanniskraut2 Herzblatt

3 Kamille4 Klette

5 Kalmus6 Kornelkirsche

"6

www.dacoromanica.ro

4

1 Knabenkraut2 Hornklee3 Konigskerze

4 Odermennig5 Rainfarn

1 Ringelblume2 Salbei3 Schafgarbe

4 Sanikel5 Storchschnabel

5

-.(Mfr

.1 -

www.dacoromanica.ro

1 Taubnessel2 Seifenkraut

3 Tausendguldenkraut4 Vogelmiere

5 Tormentill6 Spitzwegerich

1 Wermut2 Wegwarte3 WiesengeiBbart

4 Zinnkraut5 Wundklee

8

,

www.dacoromanica.ro

?Idea der Wissenschaft,die an Schulen gelehrt wird, gibt es ein altes Wissen urnKrafte, die im Menschen und in der Natur wirksam sind.

Der Mensch und seine SterneVon Leidinger-Ulreich

Eine Einfilhrung in die Astrologie. Mit Beschreibung derastrologischen Monatstypen, unter beson:3erer Berucicsichtigungder korperlichen und geistigen Veranlagung, Berufseignungund Ehefahigkeit. VIII. Auflage..TB.-Nr. 890/892 S 1'56, RM '90, KE 7'50

Was steht in Diner Hand?Von A. Ulreidi

Lehrbuch der Irlandlesekunst und Schicksalsdeutung. Mit28 Abbildungen. IV. Auflage.TB.-Nr. 905/907 S 1'56, RM '90, Ice 7'50

Pant er zu mir pant sie zu mir?Von A. Ulreidi

Handbuch der allgemeinen Menschenkenntnis fur das taglicheLeben und insbesonl3ere fur die Wahl des Ehepartners. Mit21 Abbildungen. ^%

TB.-Nr. 991/993 S 1'56, RM '90, KE 7'50

Die WiinschelruteVon Emmerich Herzog

Die ErdOlfunde in Osterreich eine Leistung von Ruten-gangern bestatigen den Wert der Wunschelrute, derenWesen und Handhabung in diesem Buds beschrieben wird.TB.-Nr. 360/361 S 1'04, RM '60, KE 5'

Das Erlebnis der HandschriftVon Georg Strelisker

DaB ein Lehrbuch auch spannend sein kann, beweist dieseAnleitung zur modernen Schriftanalyse. Mit 47 Abbildungenim Text und 75 Schriftproben auf 24 Tafeln.TB.-Nr. 1122/1128 S 3'64, RM 2'10, KE 17'50

Durch jede Buchhandlung zu beziehen! Verlag der

TAGBLATT-BIBLIOTHEK, WIEN I.I,

h3 Ai(1r

www.dacoromanica.ro