S`n`tate Sânziana, un remediuterapeutic ce-lg[se;ti la Hypericum

Castrave\ii ne\in greutateasub control

Pagina 5 Pagina 8

|inute ideale pentru o vacan\[ pe litoral~n aceast[ var[ sunt simpleși lejere ;i lipsite de accesorii

Pagina 7Frumuse]e&

IAnul XVI Nr. 789 Duminic[ 1 iulie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

La Zilele Atelierelor Deschisede Sculptură de anul acesta, 27 desculptori vă a;teaptă, douăweekenduri consecutiv, laadresele spațiilor lor de creație.Ca o previzualizare a atelierelor,vineri, 29 iunie 2018, orele 19.00,în sala Mare a InstitutuluiCultural Român din Bucure;ti, aavut loc deschiderea expozițieiSculpturi din AteliereDeschise. Expoziția va putea fivizitată p]n[ `n 13 iulie 2018, înorele de program ale instituției. În weekendurile 30 iunie-01iulie ;i 07-08 iulie 2018, înintervalul 12.00-20.00, sculptoriivă invită să descoperiți ceînseamnă un atelier de sculptură,cum este organizat el, ce ustensile;i materiale sunt folosite pentrurealizarea lucrărilor, modalitateaîn care se transpune schița uneiidei în materie. Arti;ti participanți la edițiacu num[rul doi< Giani IosifAmarandei, Alin Carpen,Alexandru Căzănaru, Titi Ceara,Cătălin Geană, Elena Gheorghe,Costel Iacob, Eugen Ilina, IonelIstoc, Ioan Ladea, Jorge Mafu,Andrei Marina, ConstantinMîrzea, Ioan Medruț, LaurențiuMogo;anu, Dan Munteanu,Dumitru Pasima, CristianPentelescu,  Adrian Pîrvu, AnaZoe Pop, Mircea Roman, CătălinOancea, Ileana Oancea, ElenaSurdu Stănescu, Nicolae Stoica,Marian Zidaru, Victoria Zidaru.

După Mako, fiica cea mare aprinţului Akishino, Ayako este a douaprinţesă a Japoniei care renunţă la titlulnobiliar în ultimii doi ani, pentru a secăsători cu un om din popor. În vârstăde 27 de ani, aceasta se va logodi cuKei Moriya, în vârstă de 32 de ani, an-gajat al unei companii de transport.Ayako este fiica prinţului Norihito de

Takamado, văr al împăratului Akihito,care a murit în 2002. Familia imperialăjaponeză a anun\at printr-un comuni-cat data ;i locul nun\ii< 12 octombrie,Tokyo. Ayako are o diplomă de masterîn asistenţă socială.

După ce va renunța la statutul ei,de prin\es[, va primi o rentă de aproapeun milion de dolari.

Costumul popular românesc reprezintă unul din-tre cele mai expresive domenii de afirmare a creati-vităţii feminine. Vechimea acestuia este dată de măr-turiile pe care istoria ni le furnizează prin intermediulizvoarelor sale. Figurinele de la Vinca-Turdaş, Vă-dastra, Gumelniţa şi Cucuteni din perioada neoliticăsau cele de la Cârna şi Gârla Mare din epoca bronzu-lui, pe care sunt incizate sau pictate ornamente, suntcele mai vechi mărturii privind preocuparea omuluifaţă de aspectul veşmintelor. Diversitatea interpretă-rilor împarte specialiştii în mai multe tabere, astfelcă unii le văd ca posibile ornamente ale portului po-pular, alţii le consideră motive rezultate din împletireaunor fibre.

Suzana Deak ;i CsereyCsaba< Dans, ritm

;i libertate

~ntronizarea arhiereului Timotei Bel, un dar de Centenar pentru Satu Mare

Armata chineză testează, înprezent, ceea ce ar putea devenicea mai puternică armă navalăcare a fost creată vreodată.Chinezii ar fi pe cale să creeze unputernic tun electric cu suportelectromagnetic, care ar puteadeveni operaţional până în 2025,raportează serviciile de informaţiiamericane, citate de CNBC. Contrar tunurilor clasice, careutilizează praful de puşcă pentrua-şi propulsa obuzele, tunurileelectrice utilizează energiaelectromagnetică în acest scop.Circulaţia unui puternic curentelectric combinat cu un câmpmagnetic între două şine paraleleconductoare de electricitatepermite propulsarea obuzelor. Această armă are un anumitavantaj< rentabilitatea sa. De fapt,racheta trasă dintr-un astfel detun poate atinge o ţintă situată lao distanţă de 200 km în doar 90de secunde. Potrivit agenţiilor deinformaţii americane, fiecaremuniţie a tunului ar costa între25.000 şi 50.000 de dolari, faţă de1,2 milioane de dolari atât câtcostă o singură rachetă decroazieră americană Tomahawk.

Portretul primarului Hérman realizat deartistul Moritz Goth este expus la

Muzeul de Art[ Satu Mare, `n Expozi\iapermanent[ Aurel Popp.

~n mandatul primarului Hérman Mihálya fost construit[ cea mai reprezentativ[

cl[dire din Satu Mare, hotelul-restaurantDacia. ~nt]i ca procuror al ora;ului Satu

Mare, apoi ca om politic s-a remarcatprin controversele cu alt mare om politic

din Satu Mare, Vasile Lucaciu.

Sărbătoarea de hirotonire a Preasfințitului Părinte Timotei Bel a fost una deosebită, prin prezențasoborului de Arhierei și preoți, prin mulțimea de credincioși veniți din toate părțile Pagina 10

Pagina 9

Pagina 11

afirmarea creativit[\iifeminine prin costumul

popular românesc

~nc[ o prin\es[ a Japoniei renun\[ la titlu

China ar putea avea cea mai

puternic[ arm[ naval[ din lume

Satu Mare subadministra\iaaustro-ungar[

Zilele atelierelorDeschise deSculptur[ laBucure;ti

Pagina 2

~n timpul primarului Hérman Mihály, existau 17 comisii ale consiliului local, una se ocupa de bordeluri, iar alta de eviden\a cailor

2 Informa\ia de Duminic[/1 iulie 2018

Comisiile de specialitate

În 30 decembrie 1898 a avut loc;edința extraordinară a consiliuluioră;enesc sub pre;edinția primaruluiHérman Mihály la care au fost aleseurmătoarele comisii de specialiate< 1. comisia de administrație publică, 2. comisia de validare, 3. comisa de conducere a consiliului, 4. comisia de evidență a cailor, 5. comisia de teatru, 6. comisia de construcții, 7. comisia bordelurilor (din care faceparte căpitanul de poliție ;i medicii decircumscripție ;i alți membri ale;i), 8. comisia pentru săraci,8. comisia pentru pensii, 10. comisia pentru combaterea inun-dațiilor, 11. comisia de audit financiar, 12. comisia de recrutare pentru armată, 13. comisia pentru cultură publică, 14. comisia de ordine publică, 15. comisia de politică ;i juridică,16, comisia pentru gospodării casnice;i economică, 17. comisia pentru iluminatul electric.

Din hotărârile consiliului oră;enesc

S-a adoptat, după modificările derigoare, măsurile pentru combatereaperonosporei viticole.

Consiliul a aprobat contractul cu

directorul de teatru Rakodozai Pál dinBudapesta.

Pentru organizarea concursului decai pe comitat de către asociația de gos-podari s-a alocat 400 de forinți. S-aaprobat mic;orarea taxei plătite de că-tre asociația vânătorilor pentru că s-atăiat mult din pădurile unde se poatevâna. Consiliul a acceptat contractulîncheiat cu antreprenorul Geralter Bélaprivind transformarea căii ferateoră;ene;ti de la Ferăstrăul lui Neus-chloss p]nă la depozitele feroviare, cutracțiune electrică. Pentru că chiar dacămai sunt probleme cu iluminatul pu-blic electric, nu încape îndoială că tre-cerea la tracțiune electrică a trenurilorpoate aduce ;i ceva foloase ora;ului,dar este mult mai avantajoasă dinpunct de vedere a siguranței circulațieifață de tracțiunea cu aburi.

Subcomisii

La ;edința consiliului, sub egidacomisiei de administrație publică s-auformat noi subcomisii, conform legii.

Acestea sunt< subcomisia de disci-plină, subcomisia de apel pentru or-fani, subcomisia pentru taxele dedrum, subcomisia pentru penitenciar,subcomisia de demitere fără apel, sub-comisia de gospodărire a pădurilor,subcomisia de abateri forestiere de gra-dul II., subcomisia pentru pensiile das-călilor.

Despre modul ̀ n care func\iona administra\ia maghiar[, ̀ nainte de anul 1918,s-a vorbit la modul general. Luate mai `n am[nunt, vedem c[ administra\ia dintimpul Austro-Ungariei era dominat[ de birocra\ie. Se \inea o eviden\[ foarteclar[ la toate bunurile. Se pl[tea impozit ;i pentru c]ini. D[m exemplul unuicet[\ean din Viile Satu Mare care f[cea o cerere la prim[rie ca s[ fie scutit de taxapentru c]ine pentru c[ a murit.

Consiliul local era organizat pe comisii. Existau 17 comisii ;i alte 8 subcomisii,acestea put]nd fi `nfiin\ate `n func\ie de problemele care se iveau.

Dup[ introducerea administra\iei rom]ne;ti mul\i rom]ni ̀ ;i aduceau aminte

c]t de bine func\iona administra\ia ungureasc[. Al\ii `;i aduceau aminte c]t de sever era regimul austro-ungar.Public[m `n cadrul programului nostru de prezentare a istoriei la rubrica

SATU MARE CENTENAR, c]teva articole ap[rute ̀ n presa vremii, respectiv ziarulSzamos numerele din 1 ianuarie 1899, 5 ianuarie 1899, 8 ianuarie 1899, 12ianuarie 1899 ;i 15 ianuarie 1899.

Cum Satu Mare are ;i `n prezent un primar de etnie maghiar[, sper[m c[ vaprelua ce a fost bun `n administra\iile trecute, at]t `n cea austro-ungar[, c]t ;i `ncea rom]neasc[ din perioada interbelic[.

SATU MARE #CENTENAR 1899

Fosta prim[rie a ora;ului Satu Mare pe locul c[reia, ̀ n timpul primarului HérmanMihály s-a construit actualul hotel Dacia

~n anul 1899 Satu Mare avea o comisie a bordelurilor, iar alta de eviden\a cailor

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Subsemnatul Nagy Károly jr. aducla cuno;tința onoratului Birou de im-pozite pentru câini, că am avut un câinecu numele de Vigyázó, după care amplătit un impozit pe anul 1898 ;i în aniiprecedenți, 1 adică un forint impozitde câine.

Însă câinele susamintit, după o boa-lă de 4 sau 5 zile, în data de 28 noiem-brie a anului trecut a murit pentru căa avut deja 18 ani. Acum vă raportezaceastă chestiune personal ;i oficial ;isolicit să fiu scutit de acest impozit peanul 1899 ;i pe anii următori ;i pe veci.Ata;ez declarația mea privind moarteacâinelui semnată cu mâna proprie. Vii-le Satu Mare, 15 decembrie 1898, sem-nat Nagy Károly jr.

Szamos, numerele din 1, 5, 8, 12 ;i 15 ianuarie 1899

Traducere Veres Istvan

Din Viile Satu Mare

Nagy Károly cere anularea impozitului

pe c]ine

Antreprenorul Gerstel Béla a în-aintat trei propuneri privind stația decale ferată de la Viile Satu Mare.

Într-una se propune ca stația să fieamplasată lângă cimitirul evreiesc, du-pă cea doua propunere stația ar trebuisă fie între cimitir ;i piață, după cea dea treia, stația ar trebui amplasată la in-trarea pe piață lângă casa lui Hirsch.

Comisia pentru calea ferată a dez-bătut cele 3 propuneri ;i a stabilit castația să fie amplasată la capătul linieiferate ca ;i proprietarii de viță de viede dincolo de piață să beneficieze decirculația feroviară.

Stația căii ferate

În anul 1898 au fost înregistrate în re-gistrul matricol de stat 765 de na;teri, cu41 mai puține față de anul 1897, 735 dedecese, cu 100 mai multe față de 1897, 168de căsătorii, cu 18 mai puține față de anul1897 ;i 133 de anunțuri de intenție de că-sătorie, cu 15 mai multe față de anul 1897.

Oameni aparținând mai multor na-ții ;i-au încercat norocul în acest ora;,însă până acum nu s-a stabilit aici ni-ciun turc. Acum Bozsin Jarafin ;i Boz-sin Kristof au obținut autorizație de;edere ca să-;i vândă dulceața turceascăpe stradă, dacă va fi vorba de produseautentice.

Ciclismul face parte din acele sporturi,care nu doar că s-a bucurat ;i până acumde o apreciere deosebită, dar se practică încercuri din ce în ce mai largi, fiind apreciatăfoarte mult ;i de către doamne.

Față de această extindere continuă aciclismului, realitatea este că drumurilenoastre naționale sunt aproape total in-adecvate pentru practicarea ciclismului, ;inu avem un loc unde să împiedicăm aler-garea bicicli;tilor pe străzi, lucru ce estefoarte periculos din punct de vedere a si-guranței publice, bicicli;tii cauzând ;i pânăacum multe accidente cu vătămări corpo-rale serioase.

Acum avem ocazia să reparăm acestneajuns. Grădina Kossuth se întinde pe osuprafață de aproape 20 de hectare, ea vafi înzestrată cu diferite aparate de jucat, dece nu s-ar putea amenaja aici ;i o pistăpentru bicicli;ti, lucru care ar fi benefic ;ipentru deliciul iubitorilor de sport dar ;ipentru cei care se plimbă în grădină, ne-maivorbind de eliminarea fenomenelorsus-amintite.

Cu toate că nu putem fi de acord cuimpozitarea niciunui sport care căle;te or-ganismul, totu;i dacă ora;ul nu ar găsi sur-

se suficiente pentru amenajarea în acestfel a grădinei Kossuth, s-ar putea pretindeo contribuție minimă din partea asociațieibicicli;tilor sau a bicicli;tilor individuali,însă ora;ul să fie obligat la întreținereaacestei piste, fiind vorba de un interes pu-blic.

Mi;carea comunelor de pe Some;ulde Sus a fost încoronată de succes. Ul-timul for, ministrul agriculturii a apro-bat ca Păule;tiul, Ambudul ;i Petinulsă fie scutite să participe la asociațiade desecare a mla;tinilor legate de râulHomorod, la fel ;i Apateu, Corod, Cul-ciu Mare ;i Mic, Cără;eu ;i Lipău vorfi scutite să participe la această asocia-ție.

Totodată a fost abandonat planulconstruirii digului pe Some; în amontede Satu Mare.

Câte îmbolnăviri infecțioase au fost înora;ul nostru în 1898? În total 430 din care311 cazuri de rujeolă, 17 de difterie, 8 dedizenterie, 9 de varicelă, 1 sepsis postpar-tum, 1 meningită, 7 de trahom, 21 de an-ghină faringiană, 11 de tuse măgărească,18 de tifos, 5 de scarlatină. Au murit 16pacienți de rujeolă, 1 de dizenterie, 8 defifterie, 4 de tifos, 5 de scarlatină. În anul1897 s-au înregistrat 117 de astfel de îm-bolnăviri, din care 26 s-au terminat cu de-ces. Deci în 1898 numărul deceselor esteunul mai mic în ciuda faptului că s-au în-registrat îmbolnăviri mai multe.

Boli infecțioase

Victoria comunelorde pe Some;ul de Sus

Turci la Satu Mare

Mor\i mai mul\iPistă pentru biciclete în grădinaKossuth (Romei)

1 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

SATU MARE #CENTENAR1928Legea Cultelor din 1928 a b[gat zâzanie

`ntre ortodoc;i ;i greco-catolici

Duminica trecută a fost Duminicaîntrunirilor. La București s-au adunatzeci de oameni cerând ~naltei Regențealungarea de la cârma țării a guver-nului liberal. Pe tot cuprinsul Ardea-lului nostru s-au adunat credincioșiiBisericii Unite să demonstreze, contraurâtei Legi care a băgat zâzania în țarăîntre greco catolici și ortodocși.

Tot Duminica trecută s-au întru-nit și averescanii ardeleni la Cluj șiau arătat nenorocirile ce au adus pecapul românului guvernul actual. Ța-ra este în fierbere.

Regența a răspuns celor o mie dedelegați conduși de dl. Maniu, că lavreme va schimba guvernul, ceea cenu ne mulțumește, drept care toți de-putații naționali - țărăniști au părăsitParlamentul și astfel nu se vor maiputea face legi care să aibă valoare.

La Târgul Mureșului veteranulpreot Nistor cu pletele albe a fostcrunt bătut și călcat în picioare de că-tre jandarmii ministrului de interneDuca, iar crucile și praporii sătenilor

sub care au venit în oraș, să demons-treze contra nelegiuirii Legii Cultelorau fost rupte și praporii târâți în ță-rână.

Toate aceste sunt semne care peorice cetățean cu scaun la cap trebuiesă-l neliniștească.

Voința poporului unanimă, pen-tru alungarea guvernului liberal, nuare răsunet< prapuri, cruci și odăjdiicălcate în picioare, preoți bătuți în-semnează că guvernul nu are nimiccomun cu tot ce e drept și sfânt.

Să nu dea Dumnezeu să fie și mairău, pentru că, vedem pe zi ce merge,că țara sub o astfel de guvernare sescufundă tot mai adânc în mocirlanelegiuirilor.

Oamenii cinstiți sunt dați la o par-te, păcătoșii și hoții sunt privilegiați,toate toate merg de-a-ndoaselea lanoi. Dumnezeu să ne aibă în paza sacea sfântă!(Satu Mare, Anul X, Numărul 13 , du-minic[ 25 martie 1928, pag. 1)

Principala lege, care a fixat regimul cultelor în România ;i carea func\ionat până în anul 1948, a fost Legea pentru regimul generalal cultelor din 1928. Proiectul era liberal (la fel ca cel propus `n1925), propus de cabinetul condus de Ionel I.C. Brătianu (1922-1926) şi Vintilă Brătianu (1927-1928), prin miniştrii de la Culte şiArte, C. Banu şi, respectiv, Alexandru Lapedatu. A fost votată de unparlament cu o majoritate, tot liberală, în Senat la 31 martie, iar înAdunarea Deputaţilor la 6 aprilie 1928, fiind promulgată prin de-cretul publicat în M.O. din 22 aprilie şi instrucţiunile pentru apli-carea regimului cultelor.

La capitolul II referitor la raporturile dintre Stat ;i culte, legiui-torul a preferat sistemul superiorităţii Statului faţă de Biserică,numit ;i sistemul autonomiei biserice;ti, urmând a satisface atâtpretenţiunile juste ale Bisericii, cât ;i drepturile normale ce decurgdin suveranitatea Statului.

Cultele erau clasificate în culte istorice, culte noi ;i asociaţii re-ligioase. Astfel c[ la articolul 21 era specificat< pe lângă Biserica or-todoxă, a cărei organizare este stabilită prin lege specială, în Statulromân mai există următoarele culte istorice< a) Cultul român gre-co-catolic (unit)> b) Cultul catolic (de rit latin, grec-rutean şi ar-mean)> c) Cultul reformat (calvin)> d) Cultul evanghelic-luteran>e) Cultul unitarian> f) Cultul armeano-gregorian> g) Cultul mozaic(cu diferitele sale rituri)> h) Cultul mohamedan.

Pe lista celor interzise figurau< secta nazarinenilor, a adventi;tilorreformaţi, a secerătorilor, a penticostali;tilor, a inochenti;tilor, abisericii lui Dumnezeu apostolice, a martorilor lui Dumnezeu (Ie-hova), a stundi;tilor, a duhoborţilor, a molocanilor ;i a studenţilor

în Biblie (mileni;tilor). Toate cultele cu excepţia celui romano-catolic, erau autocefale.

Legea intervenea pentru a împiedica anumite legături cu autorităţidin afară. Cultele nu puteau crea eparhii, dieceze etc. peste cele exis-tente ;i nu puteau schimba titulatura, întinderea ;i sediul lor, decâtdupă aprobarea Guvernului, dată prin lege specială. Cheltuielilepentru întreţinerea cultelor se vor acoperi în primul rând din mij-loacele proprii> statul putea acorda ajutoare, în raport cu numărulcredincio;ilor, cu situaţia materială a cultului respectiv ;i cu nevoilesale reale. Se prevedea dreptul cultelor de a face instrucţie religioasăelevilor de credinţa lor din ;colile publice ;i particulare, precum ;idreptul de a săvâr;i, prin preoţii lor, în armată, în spitalele civile ;imilitare, orfelinate, ;coli corecţionale ;i penitenciare, pentru cre-dincio;ii lor, servicii religioase de orice natură, cu observarea legilorsau regulamentelor instituţiilor respective.

În condiţiile realizării Marii Uniri ;i, implicit, a cre;terii numă-rului de credincio;i, s-a impus ca Biserica Ortodoxă română să fieridicată la cea mai înaltă treaptă ierarhică.    

Punctele vulnerabile ce au determinat polemici au fost, pe lângăproblema ierarhizării Bisericilor, problemă de principiu, ;i cele careîncălcau statutele Bisericii Greco-Catolice şi nu ţineau seama dedreptul canonic. Pe tema legii s-a scris destul de mult în epocă. Pu-blic[m dou[ articole din ziarul Satu Mare. Cu titluri sugestive -“Noi ;i Voi” ;i “|ara `n fierbere” - cele dou[ articole de fond dinziarul s[tm[rean consider[ guvernul liberal vinovat pentru noualege care urma s[ distrug[ leg[turile de veacuri dintre ardelenii or-todoc;i ;i greco-catolici.

Unui general bun i se cere ca atunci,c]nd a preg[tit atacul, ̀ n aceea;i vremes[ aib[ ;i un plan bine chibzuit `n ve-derea unei eventuale retrageri.

Guvernul are de furc[ pe diferitelefronturi cu ne`mp[cata opozi\ie ̀ n par-lament ;i `n afar[ de parlament.

Sor\ii de izb]nd[ sunt f[r[ ̀ ndoial[de partea opozi\iei, care este ̀ n preajmaatacului decisiv.

Dac[ ar fi un singur cuv]nt delaud[ pentru actualul guvern nefast, arfi iscusin\a cu care ;i-a preg[tit potecape care are s[ o retrag[.

Liberalii spre ru;inea preo\ilorrom]ni de rit catolic, care fac parte dinacest partid, au avut funesta idee s[arunce o nou[ bomb[, un nou fel de,,Noi ;i Voi”, care s[ distrug[ leg[turilede veacuri dintre ardeleni prin noualege a cultelor.

De unde p]n[ azi cele dou[ bisericirom]ne din Ardeal tr[iau pa;nice lao-lalt[, ;i au dat dovad[ totdeauna decristalin sentiment rom]nesc la 1848

;i la 1918, azi aceast[ dumnezeiasc[pace este t]r]t[ de murdara aren[ po-litic[ militant[ ;i aruncat[ ca s[ deaur]te spectacole de circ pentru distra-rea du;manilor no;tri din[untru ;i di-nafar[ de hotare.

P]n[ ieri Blajul ;i Sibiul ̀ n\elegeauc[ luptele politice s[ le fac[ bra\ la bra\ca adev[ra\ii doi sinceri fra\i indivizi-bili ̀ n sentimente, azi aceast[ natural[`nfr[\ire i s-a p[rut pa;ei intern ;i Qui-jotului extern, marelui Vintil[, un nodgordian ;i imit]nd pe Makedon a ridi-cat sabia Legii Cultelor care avea t[i;ularticolului 47 ;i a vrut s[ izbeasc[ ;i s[distrug[ astfel unitatea Ardealului.

E ridicol ;i este un act de impietatece a vrut s[ fac[ acest domn, aceast[groteasc[ figur[ a ̀ nainta;ului s[u frate,dar este dureros c[ s-a aflat ;i un Ar-delean pe domnul Lapedatu, care s[`ntocmeasc[ acest proiect de lege. Lup-tele par s[ fie `ncepute cu manifestulde la Gherla.

|inem s[ arunc[m ;i noi o p[rere

care s[ fie eventual ;i un cuv]nt de or-dine. S[ nu se agite nimeni pe aceast[chestiune, s[ r[m]n[ lumea calm[,`ncrez[toare ;i s[ a;tepte comanda ceva veni de la b[rba\ii no;tri politici.Lupta ce se va da nu va fi ;i nu estepermis s[ fie o lupt[ religioas[ ci o lupt[de caracter pur politic, deci comandatrebuie s[ ne vin[ de la politicieniino;tri, care singuri sunt `n m[sur[, s[ne dea sfaturile cele mai bune.

Ast[zi este mai sigur ca niciodat[c[ guvernul va c[dea pe tema LegiiCultelor, deci acest proiect de lege tre-buie privit ca o iscusit[ cale de retragerece ;i-a preg[tit-o guvernul ca s[ fier[sturnat, ru;inos cum ar merita defapt, ci s[ cad[ pe o tem[ oarecare, cume obiceiul c[derii guvernului, ce se re-zum[ la masele populare.

~n niciun caz, nu credem c[ aceast[idee va persista mult pe arena politic[a \[rii noastre. (Satu Mare, Anul X, num[rul 11, 9martie 1928, pag. 1)

Sub acest titlu a apărut în lunadecembrie nr. 46 al gazetei noas-tre un articol trimis de un săteandin comuna Sătmărel, scrisoareplină de adevărat amar contrapreotului Gavrilă Pop, care afir-mativ ia de la săteni pentru o în-mormântare suma de 1500 lei,pentru un botez o zi cu jugul șipentru o mărturisire o zi cu bra-țele, etc.

În zilele acestea am primit o scri-soare de protestare contra acestui ar-ticol semnat de mai mulți preoți dinși de sub Codru, în frunte cu proto-

popul domnul Romul Buzilă. Din întreg cuprinsul acestui proces

nu putem să descifrăm altceva decât oplatonică protestare și atât.

Preoțimea, 14 la număr protestea-ză cu o oarecare vehemență destul desemnificativă contra publicării aceluiarticol amintit și se declară solidarăîntru toate cu preotul Gavrilă din Ji-dani. La rândul nostru rectificăm,adică am rectifica dar ce, în definitivce am avea de rectificat, pentru căaceasta au uitat-o domnii preoți să ne-o scrie. Ce anume? Că părintele nucere suma de 1500 de lei pentru o în-mormântare? Că nu cere o zi cu carul, sau alta cu

brațul, pentru un botez, sau pentru omărturisire? Dar noi nu o putemaceasta rectifica, până când avem lamâna noastră o plângere scrisă în așafel și cu astfel de acuze. Contrar, îl ru-găm respectuos, foarte respectuos pepărintele Gavrilă să ne dea o desmin-țire, să dovedească lumii că, nu ia atâtși că se pricepe la secarea bălților (dacăși pentru aceasta afirmație s-ar fi jignitsfinția sa).

Îl rugăm chiar și noi și foarte stă-ruitor pentru că nouă care avem che-marea să facem să iasă în lume plân-gerile și necazurile tuturor, nu ne poateimpune o simplă protestare în genulaceleia trimise de către domnii preoți

din și de sub Codru.Nu protest, domnilor, ci desmin-

țire, pe care o vom publica în întregi-me, rezervându-ne dreptul să o con-trolăm, doar noi avem oarecare răs-pundere asupra celor scrise!

Dacă părintele Gavrilă Pop nu aluat nimănui suma de 1500 de lei pen-tru o înmormântare, are dreptul sfântsă desmințească și noi vom știi să nefacem datoria față de domnia sa, dardacă nu atunci să ni se ierte o întreba-re. Pentru ce solidarizarea celor 14preoți?Așa e părinte, dacă te amesteciîn tărâțe, te mânâncă ăia care grohă-tesc, iar dacă te amesteci în politicăde, poți să te aștepți la atacuri.

Săteanul a văzut că dumneata scriiatât de frumos și tipărit în ziarul BaiaMare, a socotit să arate și dânsul pringazete cât de mare idealist ești întruslujba dumitale. Noi, nu afirmămîncă ce scria săteanul, dar dacă nu nedai desmințirea, atunci să știi că nute-a spălat nici protestul celor 14 preoțicare, credem noi, numai din admira-bilul simț de colegialitate au făcut ges-tul larg, dar grăbit întru apărarea du-mitale. (Satu Mare, Anul X, numărul 4, 23 ia-nuarie 1928, pag. 1)

Rubric[ realizat[ de Adriana Zaharia

Istoricul Alexandru I. Lapedat, ardeleanul considerat ;i el vinovatpentru Legea cultelor

noi ;i Voi |ara în fierbere

Pentru preotul gavril[ din S[tm[rel

4 Informa\ia de Duminic[/1 iulie 2018

ISTORIE

Românii sărbătoresc în acestan “Centenarul României”, a des-ăvârșirii “Statului Național UnitarRomân” în 1918. Acest evenimentînălțător a stârnit replici vii dinpartea ungurilor din toate catego-riile sociale din România și dinUngaria, sub pulpana politicieni-lor și a istoricilor șoviniști și re-vanșarzi, potrivit cărora, Ungariaa fost nedreptățită prin hotărârileConferinței Internaționale de Pacede la Trianon, de după Primul Răz-boi Mondial. Această “nedreptate”ar fi constat în faptul că< “Transil-vania a fost recunoscută ca apar-ținând de drept și de fapt Româ-niei și nu Ungariei”.

Această problemă este complexă șiamplă, de aceea noi, autorii prezentuluimaterial, recurgem la a reda, cât se poatede restrâns, istoricul problemei enunțate.Dacă privim retrospectiv de la începuturipână în secolul al XIX-lea, constatăm fap-tul că organizarea politică și ca stat ungara avut o evoluție fluctuantă, cu perioadeîndelungate în care a lipsit existența statalăa acestuia.

Ca etnie, ungurii s-au format în AsiaCentrală, de unde purtați de valul migra-țiilor spre Vest, au ajuns în Europa.

În legătură cu interesanta lor istorie,vom vedea ce se menționează în “Enci-clopedia Ilustrată de Istorie Universală”<“Ungaria, țară în Centrul Europei, este si-tuată pe un spațiu ce aparținea Provincii-lor Romane – Panonia și Dacia”.

Aceste spații ale celor două provinciienunțate au fost cucerite de “triburile ger-manice”, în secolele V și VI. În acest moda urmat stăpânirea Sfântului Imperiu Ro-mano-German, condus de Carol cel Mare.În anul 896, anul în care sosesc ungurii înzonă, familia Arpad a fost nominalizatăca familie domnitoare în regiune de cătreurmașul lui Carol cel Mare, și anume, îm-păratul Arnulf.

Acea nouă formațiune făcea parte din“Tribul Ungurilor Migranți”, din spațiulactual al Rusiei. Astfel, cu timpul, Ungariaa devenit “centrul unui puternic regat un-gar”, având în componență teritorii cu po-pulații de alte etnii, potrivit specificuluiacelor vremuri.

Cunoscuta invazie mongolă din 1241,a decimat populația din zonă și când di-nastia arpadiană s-a stins, la începutul se-colului al XIV-lea, Coroana Regatului Un-gar a trecut în mâinile unui șir de dom-nitori și regi străini.

Înaintarea Imperiului Otoman în Eu-ropa, a pus în pericol regatul unguresc, înspecial după bătălia de la Nicopole, din1396, când Sigismund, regele Ungariei, afost învins de turci. După acel evenimenta urmat o perioadă de liniște, după în-frângerea suferită de turci la Belgrad în1456. Apoi urmează un nou război cu tur-cii, în 1526 la Mohács, unde oastea ungu-rească a fost spulberată de turci, iar în Un-garia a fost un mare dezastru. Ungaria afost împărțită între turci și habsburgi.

Partea ocupată de turci a fost trans-formată în pașalâc, cunoscut ca “Pașalâculde la Buda”, căpătând statutul de teritoriuturcesc. În acele condiții, Transilvania adevenit Principat sub suzeranitatea tur-cească, statut pe care l-au avut și Moldova,și Țara Românească.

Imperiul Otoman neputând cuceriAustria, cunoscutul asediu al Vienei din1683, soldat cu insuccesul otomanilor, adat o nouă direcție evenimentelor externedin zonă, în sensul decăderii puterii oto-mane și ascensiunea Rusiei, precum și

consolidarea stabilității Vestului Europei.În anul 1711, prin “Diploma Leopol-

dină”, Austria și-a consolidat statutul deimperiu, incluzând în teritoriul ei atât Un-garia, cât și Transilvania ca entități dis-tincte. Acel statut s-a păstrat până la Pri-mul Război Mondial, cu consecințele luide așezare a Europei pe baze reale a sta-telor aflate sub diferite imperii.

De remarcat este și faptul că revolu-ționarii unguri conduși de reformatorulKossuth Lajos au pus bazele unei republiciungurești, în contextul anului 1848, darau fost înfrânți de Austria și Rusia. A ur-mat constituirea Imperiului Austro-Ungarla 1867, în care a fost încorporată Ungaria,dar și alte teritorii între care și TransilvaniaRomânească. Să fim foarte expliciți, im-periul era austro-ungar și nu ungaro- aus-triac.

Ungaria nu prea exista nici mică și nici mare

Din aceste considerente, Ungaria nuprea exista nici mică și nici mare, sau “Un-garia Mare”, așa cum susțin revizioniștiipătimași în ale ungarismului, ci doar oentitate integrată unui imperiu, împreunăcu alte teritorii, dar împodobită cu titlulde “asociat dominator”.

În acel amalgam etno-statal și politic,Transilvania și-a păstrat statutul de prin-cipat autonom, atât în timpul suzeranitățiiturcești, cât și după aceea, până la MareaUnire din 1918.

Transilvania ca stat medieval cuprin-dea depresiunea cu același nume, Banatul,Crișana și Maramureșul. Pentru a o no-minaliza, Ungaria a folosit termenul “Er-do”, ceea ce înseamnă “dincolo de pădure”,cu același înțeles ca și termenul latin“trans-silvana”.

De aproape un mileniu, Transilvanianu a fost niciodată stat independent, esteadevărat, bucurându-se de o largă auto-nomie sub autoritatea ungurească. Dinanul 1541 și până în 1699, Transilvania adevenit “Principat autonom” sub suzera-nitatea otomană. De asemenea, între anii1699-1867 s-a aflat sub stăpânirea aus-triacă, iar din 1867 până la Primul RăzboiMondial, a fost încorporată în ImperiulAustro-Ungar.

Dorim să mai relatăm că extinderearegalității ungurești, la începutul mileniu-lui al II-lea, a afectat și Transilvania, careera organizată politico-statal în voievo-date. Românii transilvăneni au intrat înistorie prin puternicele voievodate< Cri-șana, condus de Menumorut, Banat, con-dus de Glad și voievodatul Transilvaniei,condus de Gelu. Acele voievodate au fostde la început autonome, dar treptat au in-trat sub suzeranitatea regatului ungar, darnu oricum. În cunoscuta Cronică “GestaHungarorum et hunorum”, se arată că< “…pentru cucerirea Ardealului, le-au fost ne-cesari ungurilor 300 de ani, timp în careungurii au purtat lupte înverșunate cu ro-mânii, organizați în principatele lui Me-numorut, Gelu și Glad”. Mai trebuie sămenționăm că se impune de asemenea,precizarea că voievodatele amintite au in-trat sub vasalitatea ungurească, fără să ca-dă în stăpânire efectivă.

În noile condiții de suzeranitate un-gurească, primul voievod al întregii Tran-silvanii a fost Leustachiu – 1176, el aveaatribuții administrative, juridice și mili-tare.

De remarcat este și faptul că regalitateaungurească a inițiat colonizarea sașilor șia secuilor, pentru consolidarea stăpâniriiasupra Transilvaniei și paza frontierelor.Românii, deși majoritari ca pondere, aufost excluși treptat din stările privilegiate,în urma condiționării statutului nobiliarde apartenență la confesiunea catolică a

nobilimii române, în conformitate cu di-plomele lui Ludovic de Anjou din anul1366. O parte dintre nobilii români au ac-ceptat ungurizarea lor, pentru a nu-și pier-de privilegiile, alții au decăzut din rândulnobilimii. Majoritatea românilor au rămascu statutul de iobagi sau țărani depen-denți.Constituirea triumviratului religios UnioTrium Nationum la 1437, a cauzat o stareincorectă, îndreptată împotriva românilorortodocși. Mai pe înțeles, În Transilvaniaau fost ridicate la rang superior doar treicategorii sociale privilegiate, respectiv no-bilimea ungurească, fruntașii secuilor șipatriciatul săsesc.

Din punct de vedere administrativ,Transilvania a fost organizată în comitatenobiliare, scaune secuiești și săsești, pre-cum și în districte românești.

În Transilvania, în perioada Princi-patului Autonom, sub suzeranitatea tur-cească – 1541-1699, s-a păstrat sistemulcelor trei națiuni dominatoare, la care s-a mai adăugat, în urma răspândirii Re-formei Religioase, și acela al celor patrureligii recepte : lutherană, calvină, unita-riană și catolică.

Transilvania și-a păstrat autonomiainternă, iar în plan extern a pendulat întreotomani și habsburgi, ultimii s-au impusca decăderii Imperiului Otoman, dupărăzboaiele din a doua jumătate a secoluluial XVIII-lea.

În acele condiții, Transilvania a intratsub dominația Austriei, ca punct de refe-rință fiind cunoscuta Diplomă Leopoldinădin 1691, socotită o adevărată Constituțiea Transilvaniei. A fost menținut sistemulcelor trei națiuni și a religiilor recepte, cuexcluderea majorității românilor din viațapolitică și a religiei ortodoxe. Totuși aurămas neschimbate instituțiile adminis-trative și judecătorești.

Dorim să precizăm că înființarea Bi-sericii Greco-Catolice, la inițiativa CaseiImperiale Habsburgice, a creat condițiileapariției unei elite cultural-religioase a ro-mânilor, care a început, din secolul al XVI-II-lea, lupta plină de sacrificii pentruemanciparea națională și socială româ-nească.

În secolul al XIX-lea, s-a remarcat Re-voluția de la 1848 și instituirea dualismuluiaustro-ungar în 1867, ceea ce a făcut caTransilvania să ajungă în responsabilitateaUngariei în cadrul dualismului cu pon-dere austriacă. De reținut faptul că trebu-rile interne și externe erau conduse de laViena, iar împăratul Austriei era și rege laBudapesta.

În această perioadă, după 1867, auto-ritățile ungurești, au declanșat o campaniefuribundă de ungurizare forțată a româ-nilor. Transilvania a fost încorporată prinfoc și sabie la Austro-Ungaria, prin igno-rarea voinței totale a românilor.

~ntre 1913-1914 au avut loc tratative româno-maghiare, inițiate de către Ungaria, prin contele Tisza István

Prima conflagrație mondială dintreanii 1914-1918, care s-a vrut din parteaTriplei Alianțe, consacrarea stărilor defapte de până atunci, a dus la dezmem-brarea imperiului dualist austro-ungar,dând astfel posibilitatea românilor dinTransilvania să-și manifeste voința înăbu-șită de veacuri, anume aceea de a se unicu frații lor de peste Munții Carpați, cumoldovenii și muntenii.

În acest fel, s-a reușit constituirea în-dreptățită a unității de limbă, neam, teri-toriu și cultură comună. Voința românilortransilvăneni a fost obiectivă și de necon-testat, pentru că Transilvania nu a fost ni-

ciodată pământ unguresc.De remarcat că între anii 1913-1914,

au avut loc tratative româno-ungurești,inițiate chiar de către Ungaria, prin conteleTisza István, primul ministru al Ungarieiaustriece.

Onisifor Ghibu, participant la aceletratative, din partea românilor transilvă-neni, a notat următoarele< “La început,am înregistrat cu satisfacție că politicieniiunguri, cu tot spiritul lor șovin și revan-șard, să recunoască într-o oarecare măsurădreptatea cauzei noastre a românilor, einu au avut însă tăria morală de a trage șiconsecințele practice care se impuneau,luând măsuri care să asigure românilortransilvăneni libertatea de dezvoltare capopor pentru a se putea ajunge astfel la opace între cele două popoare, aflate atâteasecole pe poziții diametral opuse”(Revistade Istorie Militară nr. 6/1992, p. 6).

După Primul Război Mondial, Unga-ria s-a constituit mai întâi ca Republicădemocratică, apoi pentru un timp sub re-gimul comunist a lui Bela Kun, preluatăapoi de Horthy Miklos, ca stat de sine stă-tător, recunoscut ca atare pentru primadată pe plan internațional.

După încheierea Primului RăzboiMondial, în anul 1918, nu a fost un actsingular, respectiv doar întregirea statuluiromân unitar. Anii războiului, cât și Paceade la Paris 1919 – 1920, se înscriu într-unproces general al luptei de emancipare na-țională a popoarelor devenite apoi națiunide sine stătătoare, între care și Ungaria,ca urmare a destrămării imperiilor și aregatelor, proces urmat de formarea sta-telor naționale în Europa, între care Italia,Germania, Polonia, România, Cehoslo-vacia, Regatul sârbo-croaților și slovenilor,Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria și Aus-tria.

Robert Ficheux, geograf francez a su-bliniat că< “Marile Puteri Victorioase, adi-că Franța, Anglia, Statele Unite și asociații,hotărâseră destul de corect, să împartă în-frântul și destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile populațiilor majo-ritare. Au avut loc resentimente, s-au făcuthărți ale tuturor provinciilor imperialedupă naționalități, se pregătea înființareade noi țări și frontiere. Ungaria înaintasela Conferința de Pace, hărți ale Transilva-niei, în care zona montană, platourile lo-cuite numai de români din Maramureș,Oaș, Hațeg, Lăpuș, Apuseni, Năsăud și al-tele, apăreau ca locuri pustii, fiind dincolode așa numită Creastă militară. Într-o pri-mă variantă, populația ungurească aglo-merată în orașe unde românilor le era in-terzis, și în satele de câmpie, apărea camajoritară în Transilvania, cu consecințelece ar fi urmat de aici. E meritul unor mi-siuni de geografi francezi, de a fi urcat petoate cărările transilvane și de a fi inven-tariat și de a fi constatat existența multorcomunități românești, acolo unde hărțileungurești marcaseră pete albe, lucru ce acontribuit determinant la decizia MarilorPuteri de la Trianon”.

Unii istorici unguri s-au raportat laadevăr. Eckhardt Tibor, în cartea sa “Isto-

ria Ungariei”, apărută la Budapesta în1923, scria< “Să nu ne închipuim că un-gurii au populat spațiul românesc. Teri-toriul locuit de români se potrivește cucel stabilit la Pacea de la Trianon”.

Un mare adevăr a consemnat dr. LajosVrjassy, prefectul județului Arad< “Eu gă-sesc cât se poate de natural ca un poporplin de demnitate să nu mai vrea să tole-reze robia, cum nici noi ungurii nu amtolerat față de Austria. Întreaga mea con-vingere sociologică s-ar revolta la gândulca vreuna din naționalități să trăiască îndependență și servitute față de Ungaria”(“ Aradi Hirlap” din 25 noiembrie 1918).

În Manifestul din 3 noiembrie 1918,semnat de reprezentanți de marcă ai viețiiculturale și obștești ungare, între careamintim pe Ady Endre, Bartok Bela, Bö-löni György, Kodali Zoltán, Varga Jenö,se arăta< “Față de națiunile surori nu avemnici un fel de pretențiuni”. Adresându-seungurilor, ei au lansat chemarea la lucidi-tate menționând< “Și noi ne privim de na-țiune înnoită, ne privim de puterea de eli-berare ca și frații noști români, care dinruinele monarhiei, se ridică fericiți la pu-terea proaspătă” (Mircea Mușat, Ion Ar-deleanu, România după Marea Unire, vol.I, p. 369).

Adevărul despre identitatea Transilvaniei, recunoscut în două rânduri de Marile Puteri

Milton Lehrer, istoric american faceo observație pertinentă< “Dacă s-a comiso nedreptate, nu ungurii au a se plânge deea, ci românii, căci dincolo de frontierapolitică au fost lăsate pe teritoriul ungu-resc mai multe insule de români” (MiltonG. Lehrer, Ardealul pământ românesc, p.33).

În articolul 45 al Tratatului de Pacede la Trianon, Ungaria a renunțat sub sem-nătură în favoarea României, la toate drep-turile și titlurile asupra teritoriului fosteimonarhii austro-ungare, situate dincolode frontierele Ungariei.

Adevărul despre identitatea Transil-vaniei a fost recunoscut în două rânduride către Marile Puteri cu autoritate inter-națională, participante la război, Franța,Anglia și Rusia, în cadrul tratativelor ceau premers intrării României în război șia doua oară, urmare a Tratatului de Pacede la Paris din 1919-1920, la care s-au ală-turat Statele Unite, Japonia, ș.a. Ca o con-cluzie, putem spune că teza ungureascăcă Ungaria ar avea un drept milenar asu-pra Transilvaniei nu se susține din punctde vedere al adevărului istoric. Președin-tele Franței, François Mitterand a făcuturmătoarea observație < “O stare de lucrurichiar milenară nu are temei să dăinuiascămai departe când s-a constatat că e contradreptății”. “Historia magistra vitae est”.(Istoria este învățătorul vieții – MarcusTullius Cicero)

Prof. dr. Ioan Corneanu și ing. Mircea Pîrlea

Frontiera rom]no-maghiar[ stabilit[ prin Tratatul de la Trianon

Trianonul ;i adev[rul istoric

1 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATESânziana este plant[ recomandată pentru aparatul urinar, fiind o bună diuretică și depurativă.

Se recomandă în cistită, edeme renale, retenție urinară, nisip sau pietre la rinichi. O găsim caparte componentă a ceaiului diuretic și depurativ și a extractului natural sub formă de capsule.

Această plantă medicinală cumultiple efecte terapeutice are pe-rioada optimă de recoltare în tim-pul solstițiului de vară, culmi-nând cu ziua de 24 iunie când estesărbătoarea numită NaștereaSfântului Ioan Botezătorul sauSânziene. De aceea în tradiția po-pulară românească femeile mer-geau în această zi să culeagă dincâmp sânziene pentru că au ceamai mare putere vindecătoare încomparație cu restul anului.

I se mai atribuia acestei plante și oputere magică de înfrumusețare a tenuluiși o putere vindecătoare mare în cazulbolilor femeiești, printre care și ușurareanașterii.

Este vorba de 3 plante cu denumireade sânziană, toate fiind surori, făcândparte din aceeași familie numită Rubia-ceae și același gen numit Galium.Galium verum – Sânziana galbenă sauDrăgaicaGalium aparine - Sânziana albă Galium mollugo - Sânziana albă sauLipicioasă pentru că se agaț[ și se spri-jină pe alte plante.

Toate cele 3 specii de Galium aveaudenumirea populară de Iarba sfânutuiIoan pentru că în această zi de 24 iunie,spune tradiția populară că plantele au celmai mare conținut de substanțe active.Primele două sânziene au și un mirosputernic, plăcut, caracteristic de sânzia-nă> se poate recunoaște în ceai mirosulde sânziană. O altă denumire popularăo găsim în trecut de ”închegătoare”, în-trucât românii o foloseau la închegarealaptelui.

Plantele de sânziană cresc în toatezonele tării, prin grădini, fânețe, margi-nea pădurii. Putem găsi sânziene, câteun exemplar răzleț până în luna septem-brie dar în număr mare numai în lunilemai și iunie.

Cum se recunoaște sânziana?

După tulpina aeriană cilindrică sauîn 4 muchii abia vizibile, după frunzelesubțiri, ascuțite și așezate în verticile șidupă florile mici grupate în inflorescențepaniculate cu petalele albe sau galbeneașezate sub forma Sfintei Cruci, de undeși denumirea de plantă binecuvântată deDumnezeu.

De ce este importantă recoltarea?

Pentru că se înnegrește foarte repede șiîși pierde calitățile terapeutice. Pentru aîmpiedica acest inconvenient se recol-tează numai pe timp uscat, se usucă înstrat subțire și în mediu bine aerat. Din5 kg plantă verde se obține un kilogramplantă uscată.

Sânziana remediu terapeutic. Cândeste vorba de sânziană mă gândesc înprimul rând la tiroidă. Această plantăeste vedetă în reglarea funcționării glan-dei hormonale tiroidă. Poate să țină înfrâu secreția prea mare de hormoni ti-roidieni dar și stimularea secreției în ca-zul deficitului de hormoni tiroidieni. Se-creția prea mare de hormoni o putempune în legătură cu persoanele slabe,foarte nervoase iar secreția prea mică dehormoni tiroidieni o putem lega de obe-zitate și de fiziologia prea lentă a orga-nelor. Se recomandă preparatele de sân-ziană în< hipertiroidie, hipotiroidie, ti-roidită HSI, noduli tiroidieni, gușă, tu-moare pe tiroidă.

Sânziana este un remediu eficace înbolile laringelui, răgușeală, adică larin-gită, afecțiuni ale corzilor vocale, parali-zie a corzilor vocale, dar și în amigdaleinflamate și cu puroi.

Sânziana este planta recomandatăpentru aparatul urinar, fiind o bună diu-retică și depurativă. Se recomandă în cis-tită, edeme renale, retenție urinară, nisipsau pietre la rinichi. O găsim ca parte

componentă a ceaiului diu-retic și depurativ și a extrac-tului natural sub formă decapsule.

Sânziana este o plan-tă pentru sănătatea și frumu-sețea pielii. Hidratează tenuluscat sau ofilit de trecereaanilor, reduce sau înlăturăpigmentările, comedoanele(punctele negre din piele),dermatozele, furunculele.Pentru acestea se foloseșteextern sub formă de spălă-turi zilnice, comprese sau ca-taplasme.

Planta era folosită întrecut, mulți o folosesc șiacum pentru sănătatea sis-temului nervos, în caz de<nevroze, isterii, insomnie,vertij în urechi, oboseală șimai ales în caz de stres.

Planta reglează cir-culația sângelui în cazulafecțiunilor cardiace și vas-

culare, în caz de anemie.Pentru că reglează funcționarea

normală a tiroidei este folosită în redu-cerea în greutate. Se știe că acumulareakilogramelor peste măsură se datoreazăde foarte multe ori chiar leneviei tiroideicare încetinește arderile, ori această plan-tă o impulsionează în activitate.

Sânziana este o plantă antiinflama-toare în general, fapt pentru care este efi-cientă în dureri reumatice și de articula-ții.

Este încă cunoscută pentru amelio-rarea în cazul bolilor gastro-intestinale,diaree, enterite, enterocolite, afecțiuniale ficatului și pancreasului.

Este printre puținele plante desprecare se spune că ameliorează în caz deepilepsie, hernie, temperatură ridicată. Este recomandată în afec\iuni ale femei-lor< metrite (afecțiuni ale uterului), no-duli la sân, îmbunătățirea sănătății întimpul sarcinii, menopauzei.

Pe cale internă sânziana se foloseștesub formă de infuzie, capsule, tinctură.Pe cale externă se folosește sub formă despălături locale, comprese, cataplasme,unguente. Tratamentele durează cel puțin6 săptămâni.

Legenda spune că Sânziana a fost ală-turi de Sfânta Fecioară Maria la nașteread-lui nostru Iisus Hristos. Știm că este oplantă refuzată de animale, tocmai prinmulțimea de componenți farmacodina-mici.

Prof. Dr. Maria Pop, specialist în Terapia cu plante

O echipă de chirurgi de la Spi-talul Județean Timișoara, coordo-nată de șeful Secției de ChirurgieGenerală I, dr. Sorin Olaru au rea-lizat în premieră națională o pro-cedură medicală de înlăturare a ve-nelor varicoase.

Intervenția constă în "arderea" în-tregului vas bolnav cu o substanţă po-limerizatoare, este minim invazivă pu-tându-se aplica în circa 30 de minute,fără o pregătire preoperatorie, noteazăAgerpres. Noua metodă, numită VenaSeal, este preferată celor vechi întrucâtdurata recuperării este foarte redusă,precizează medicii timișoreni.

Procedura durează circa 30 de mi-nute. Pacientul pleacă și nu este nevoiede anestezie loco-regională, rahianes-tezie sau peridurală, fiind excluse ris-curile post-anestezie. Anestezia estepunctiformă.Metoda este minim-inva-zivă, nu are contraindicaţii sau limitede vârstă, dar se recomandă în fazeleincipiente ale bolii varicoase. Mai mult,pacientul poate să părăsească spitalulpe propriile picioare la câteva ore dupăintervenție. Prima procedură de acesttip a fost realizată la o pacientă în vârstăde 40 de ani, care după o jumătate deoră a putut pleca acasă, vindecată devarice. Pentru că intervenţia se poateefectua în pauza de masă, este supra-numită "Lunch time surgery".

"La fel ca şi în cateterizările pe cord,şi în cazul nostru se introduce un cateterfin în vasul bolnav, unde se elibereazăo substanţă activă, un polimer, care des-fiinţează vena bolnavă. Cateterul se re-trage progresiv, rămâne substanţa caredesfiinţează vena bolnavă. O venă afec-tată varicos este compromisă în totali-tate şi trebuie înlăturată total, de exem-plu din zona genunchiului până în ceainghinală sau până la gleznă", a explicatdr. Daniela Radu, directorul medical alSpitalului Județean Timișoara.

Metoda este folosită de câţivaani în Europa

În corpul uman, 95% din sânge seîntoarce la inimă prin sistemul venosprofund şi doar 5% din sânge se întoarceprin sistemul venos superficial. În modnormal, aceste vene superficiale nu suntsinuoase, ci au traiectul drept. Când elese umflă şi devin sinuoase, pronunţate,dilatate, înseamnă că sunt bolnave, sân-gele stagnează, se trombozează şi sepoate infecta, constituind o posibilăcomplicaţie la un moment dat.

"Acele vene bolnave noi trebuie săle îndepărtăm pentru că se pot compli-ca, de la tromboză extensivă pot ajungela ulcer varicos care se vindecă foartegreu. Există metode clasice, de smulgerea venei bolnave, safelectomia, dar întimp s-au dezvoltat metode noi miniminvazive, endovenoase, cum sunt laserulsau radiofrecvenţa, pentru tratamentulacestor vene bolnave. Există un princi-piu chirurgical, anume că orice ţesutanormal, degenerat, trebuie îndepărtat",a explicat specialistul.

Metoda este folosită de câţiva ani înEuropa, dar la noi a pătruns mai târziudin cauza costurilor foarte ridicate alesubstanţei polimerizatoare folosite. In-tervenţia este gratuită pentru pacienţi,deşi preţul substanţei active polimeri-zatoare este foarte ridicat. Directorulmedical al unității sanitare a precizatcă în afară de decontarea procedeuluide către Casa de Asigurări de Sănătate,diferența va fi suportată de spital, iar cucât numărul de cazuri este mai mare,prețul substanței va fi mai mic. Spitalulintenționează să demareze o licitație in-ternațională în acest sens.

Organiza\ia Mondial[ a S[n[t[\ii(OMS) recomand[ consumul a 600grame de fructe ;i legume ̀ n fiecare zi.Acest lucru dup[ cum spun speciali;tii

ar preveni 14% din decesele provocatede cancerul gastrointestinal, 11% dinbolile cardiovasculare ;i 9% din mor\ileprovocate de infarct.

Avantajele terapeutice ale fructelorsunt detaliate `ntr-o carte intitulat['Frutoterapia' (Ed. Paidós) publicat[ ̀ nSpania. Practic este un ghid pentru acunoa;te c]teva din propriet[\ile aces-tor alimente care ajut[ la `nt[rireas[n[t[\ii omului. Este vorba de o seriede recomand[ri f[cute de doctorulMontse Folch, membru al CentruluiMedical Hospital Quirón Teknon.

Cire;ele ajut[, de exemplu, la com-baterea infec\iilor, kiwi este o surs[ bo-gat[ `n vitamine, caisele au propriet[\iantiinflamatorii, prunele sunt cel maibun laxativ natural, pepenele ro;u hi-drateaz[, portocalele sunt o surs[ devitamina C, bananele sunt bogate `nmagneziu necesar inimii, `n timp cem[rul este alimentul perfect. ~n cartesunt semnalate c]teva din propriet[\ilegenerale ale fructelor ;i modul `n careacestea ne `mbun[t[\esc s[n[tatea.

Astfel, fructele de sezon sunt celemai bune `n prevenirea ;i combatereaafec\iunilor legate de respectivul ano-timp al anului. Tot fructele asigur[s[n[tatea digestiv[. Ele sunt principalasurs[ de fibre pentru organismul nos-tru, obligatorii pentru o bun[ func\io-nare a sistemului digestiv.

Fructele ne \in inima s[n[toas[, de-oarece fibrele faciliteaz[ eliminareagr[similor ;i regleaz[ nivelul coleste-rolului.

De asemenea, sunt indicate pentruprevenirea cancerului. Numeroase stu-dii ;tiin\ifice au confirmat c[alimenta\ia este elementul cheie pentrua preveni diferite tipuri de cancer.

Nu ̀ n ultimul r]nd asigur[ s[n[ta-tea emo\ional[ ;i psihic[, ajut[ la con-trolarea greut[\ii ;i la men\inerea unuibun aspect fizic.

M.Gh.

Consumul zilnic a600 grame de fructeprevine apari\ia mai

multor boli

Sânziana, un remediu terapeutic pus la dispozi\ie

de Hypericum

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

“arderea” varicelor,o procedur[ realizat[`n premier[ na\ional[

la Timi;oara

6 Informa\ia de Duminic[/1 iulie 2018

RE}ETEPentru alergia la polen și praf, se face o cură de 3 săptămâni cu ceai de trei-fraţi-pătaţi. Se beau

2-4 căni pe zi, pe stomacul gol. Această planta nu numai că previne reacţia alergică, dar poate chiarstopa un proces alergic deja declanșat (în cateva ore).

Vinete cu sos de ro;ii

Cl[tite cu fructe de p[dure

Mod de preparare<

Se iau roşiile şi se crestează, se opă-resc, iar apoi se curăţă de coajă, iarmiezul se taie cubuleţe. Doi căţei deusturoi împreună cu ceapa se mă-runţesc sau se pot da pe răzătoare, iarcel de-al treilea căţel de usturoi se zdro-beşte. Se toarnă 100 militri de ulei în-tr-o oală, în care se vor căli roşiile, cea-pa şi usturoiul zdrobit. Se lasă să se că-lească sub capac, după ce s-a condi-mentat cu sare şi piper. Lăs[m pe focaproximativ 30 de minute. Trecem la

felierea vinetelor. Acestea se taie pelung, în felii de câte o jumătate de cen-timetru. Într-o altă oală se păjeşte pes-metul într-o lingură de ulei încins, apoise lasă câteva minute la răcit. Tele-meaua şi usturoiul se adaugă la pes-metul aproape rece, împreună cu 2 lin-guri de ulei. Apoi, totul se sărează şi sepiperează și se amestecă bine. Caşca-valul se feliază foarte subţire, după carepasta anterior preparată se întinde pefeliile de vinete. Deasupra pastei seaşează felii de cașcaval. Vinetele se ru-lează şi se fixează cu scobitori. Sosulde roșii se toarnă într-o tavă, se punrulourile de vinete, apoi se acoperă fie-care cu câte o felie de cașcaval și se dăla cuptor până când se rumenește.

Ingrediente<

Un kg de roşii, o ceapă, circa150 mililtri de ulei, 3 căţei de us-turoi, piper alb măcinat, sare, za-hăr, 700 grame de vinete, o legă-tură de busuioc, 3 linguri maride pesmet, 3 linguri mari de te-lemea de oaie sau tofu (zdrobităsau răzuită), 250 de grame de

caşcaval (poate fi și vegetal).

Mod de preparare<

Clătitele se prepară după rețeta cla-sică (se amestecă făină, ouă, lapte, pu-țină sare și bicarbonat, iar apoi se pră-jesc într-o tigaie). Fructele spălate seamestecă cu 2 linguri de zahăr și se lasăla frigider circa două ore, după care se

toarnă într-o strecurătoare, iar siropulrezultat se lasă să se scurgă într-un pa-har. Budinca se fierbe conform rețeteide pe ambalaj, dar de data aceasta sefolosesc doar 400 ml de lapte și 3 lin-guri de zahăr, apoi se răcește ameste-când. Când budinca s-a răcit complet,se adaugă fructele, se amestecă ușor,iar cu această cremă se umplu clătitele,apoi fie se rulează, fie se împătură înpatru. Se poate orna cu frișcă, boabede fructe, sau cu siropul obținut ante-rior.

Ingrediente<

10 clătite, un pahar defructe de pădure (de caregăsiți< zmeruă, afine, even-tuel mure), un praf de bu-dică (se poate utiliza dezmeură, de fructe de pădu-re, de vanilie, sau eventualcu frișcă), 400 ml lapte dul-ce, 5 linguri de zahăr, un

plic de zahăr vanilat.

Compot de cire;e

Mod de preparare<

Cireșele se curăță de codițe și selasă câteva ore în apă rece. Se strecoară,se limpezesc și se așează în borcane. Înfiecare borcan se adaugă câte 2-3 lin-guri de zahăr, după gust. Se toarnă apafiartă și răcită, apoi se adaugă conser-vantul după prescripțiile de pe plic. Nupuneți mai mult conservant decât can-titatea prescrisă. Nu se va păstra mai

bine, dar dăunează sănătății! Borcanelese acoperă cu celofan și se leagă cu elas-tic. Într-o tavă mai adâncă sau o cratițămai mare se pune un prosop de bucă-tărie, se așează borcanele și se toarnăapă în tavă, cel mult până la jumătateaborcanului. Se acoperă cu un alt prosopumezit și se dă la cuptor, până cândapa din vas începe să clocotească. Sestinge focul și se mai lasă o oră bunăîn cuptorul cald, apoi se scot și se puncapacele la boorcane. Se lasă să se ră-cească încet, bine acoperite cu pături.Se păstrează în loc uscat, ferit de lumi-nă.

Ingrediente<

2 kg cireșe (bine înroșite,dar nu prea moi), 12-20 de lin-guri de zahăr, apă fiartă și ră-cită, 6-7 borcane de 4-500 ml,cu capac, dezinfectate în prea-labil prin fierbere, conservant,

o folie de celofan<

Sup[ de zarzavaturi cu g[lu;te

Mod de preparare<

Ceapa mărunțită sau răzuită se că-lește în ulei, se adaugă zarzavaturilemărunțite și se călesc și acestea. Cândtoate s-au călit se adaugă mazărea ver-de, apoi se stinge cu circa 1,5 - 2 l deapă. După 10-15 minute de fierbere seadaugă cartofii tăiați cubulețe, se con-dimentează și se mai fierbe circa 10minute. În prealabil se pregătește alua-

tul pentru găluște. Albușul de ou se se-pară de gălbenuș. Albușul, cu un picuțde sare se bate spumă tare, apoi seadaugă și gălbenușul. Când spuma seomogenizează, treptat, lingură cu lin-gură se adaugă și grisul, amestecândîn continuu. Între timp se adaugă și bi-carbonatul, să se amestece bine în com-poziție. Se acoperă cu un prosop debucătărie și se lasă să stea așa 25-30minute. Cu ajutorul unei linguri se taiegăluștele în supă și se mai fierbe circa6-7 minute. Se servește caldă, presăratăcu pătrunjel verde, eventual cu adaosde smântână, sau ardei iute.

Ingrediente<

500 g zarzavaturi (pătrunjel,morcovi, gulie, țelină, eventualpăstârnac), un pumn de mazăreproaspătă, o ceapă, 2-3 bucăți decartofi, circa 30-40 ml ulei, sare,piper, bază pentru mâncăruri(dacă se poate, delicat de casă).Pentru găluște< un ou, 5 lingurirase de gris de grâu, puțină sare,un vârf de cuțit de bicarbonat

de sodiu alimentar.

Trei fraţi pătaţi este o plantă care creșteprin locuri cultivate, pe lângă margineapădurilor și în fâneţe umede. Popular,această plantă se mai numesște și panseluţade câmp, albăstrea, barba împăratului, ca-tifeluţa, micșunea etc.

Aceasta înflorește din mai până lasfârșitul lui august și se întrebuinţeazăpărţile aeriene recoltate în timpul înfloririi,uscate la umbră în locuri bine aerisite.

Florile au petale diferit colorate, petalainferioară, mai mare, fiind galbenă, iar pe-talelele laterale fiind galbene sau violet-al-bastrui și cele superioare fiind violet-închissau galbene. Trei-fraţi-pătaţi se află printrecele mai puternice plante detoxifiante șidatorită acestui lucru, utilizările sale tera-peutice sunt foarte diverse. O detoxifierecu această plantă poate duce la vindecareatotală a unor afecţiuni.

Principii active

Aceasta conţine< saponine, un alcaloid(violina), un derivat flavonic (rutina), com-puși salicilici, vitaminele A și C, tanin, betacaroten și mucilagii. Produsul are proprie-tăţi expectorante, diuretice și depurative.Iata mai jos cum se prepara ceaiul de treifraţi pătaţi<

Ceaiul se prepară, prin infuzie, dintr-o linguriţă de plantă mărunţită la o ceașcăde apă. Se beau 2-3 căni pe zi. Se poateprepara și o infuzie mai concentrată din 4linguri de plantă la 200 g apă, din care seia la 3-4 ore o lingură.

Acţiuni terapeutice ale plantei

Leacul obţinut din aceasta plantă esteun bun expectorant și în special depurativ,mai ales în tratamentul dermatozelor denatură artritică. Se administrează sub for-mă de infuzie sau macerat la rece, câte 2-3 căni pe zi.

Datorita rutinei și saponinelor, infuziaobţinută din această plantă are proprietăţidiuretice și depurative (curăţă sângele), în-trebuiţându-se mai ales în eczeme, urtica-rie, coșuri, furunculoze etc.

Este utilă în infecţii alimentare și in-toxicaţii. Se administrează infuzia de Trei-fraţi-pătatţ, căte 1-1,5 litri pe zi, până ladispariţia simptomelor. Acest remediu s-a dovedit un antibiotic surprinzător de pu-ternic contra unor bacterii (cum ar fi Cam-pylobacter jejuni) care produc infecţii gas-tro-intestinale. Mai mult, tratamentul cuaceastă plantă are efecte protectoare și asu-pra mucoaselor tubului digestiv, protejân-du-le de agresiunile bacteriene. Se foloseșterădăcina uscată a plantei, din care se iau1-4 g, în doză unică.

Se folosește cu succes în alergia la polenși praf. Se face o cură de 3 săptămâni cuceai de trei-fraţi-pătaţi. Se beau 2-4 cănipe zi, pe stomacul gol. Această plantă nunumai că previne reacţia alergică, dar poatechiar stopa un proces alergic deja declanșat(în cateva ore). Trei fraţi pătaţi tratează as-tmul și bronșita alergică. În tuse și bronșită,saponinele aflate în plantă, dar mai ales înrădăcină, ajută la fluidificarea și eliminareasecreţiilor bronhice. La fiecare schimbarede anotimp, se face o cură în care se beaceai de trei-fraţi-pătaţi, câte o cană, de 3ori pe zi. Atunci când boala este în fazaacută, se bea decoct de trei-fraţi-pătaţi,care are rolul de a debloca rapid căile res-piratorii. Decoctul se obţine la fel ca ceaiul,doar că, în loc de opărirea plantei cu ocană de apă după filtrare, se fierbe vremede 5 minute la foc mic.

În caz de acnee, se face o cură de 1 lu-nă, cu 1 litru de ceai băut zilnic, pe sto-macul gol, adăugând, pentru cei care auavut probleme hepatice, o jumătate delinguriţă rasă de iarbă de rostopască, lalitrul de ceai. După primul tratament, seface 1 lună de pauză.

Pentru alergia la polen și praf, se faceo cură de 3 săptămâni cu ceai de trei-fraţi-pătaţi. Se beau 2-4 căni pe zi, pe sto-macul gol. Această planta nu numai căprevine reacţia alergică, dar poate chiarstopa un proces alergic deja declanșat (încateva ore).

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Trei fra\i p[ta\i au efecte detoxifiante

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

1 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

~ncă din primele zile călduroa-se ale verii, gândul ne zboară lavacanță. Totul este programat, bi-letele sunt cumpărate, așteptămdoar concediul ca să ne putem bu-cura din plin de câteva zile de re-laxare. Cu siguranță abia aștepțisă te lași alintată de razele soareluiși să te răsfeți cu cocktail-uri șifrappe-uri pe plajă.

Renunți la hainele office uneori in-comode și îți neglijezi regimul alimen-tar sănătos. În concediu totul este per-mis. Vei purta doar haine lejere și nuvei rezista niciunei tentații culinare depe litoral. Un singur lucru mai rămânede făcut cu câteva zile înainte să pleci<bagajul pentru mare. Și pentru că înconcediu nu vrei doar să te simți răs-fățată, ci și specială, ai nevoie de câtevaținute de vacanță confortabile, potrivitepentru litoral.

1. Pentru plajă

Vacanța la mare nu este doar o pe-rioadă de relaxare și distracție, ci și ooportunitate minunată să-ți întăreștisistemul imunitar. Rețeta pentru o să-nătate de fier, spun specialiștii, estesimplă< băile în mare plus expunereacu măsură la soare îmbunătățesc cir-culația sângelui și au efect tonic asupraîntregului organism. La acestea seadaugă și cura de aerosoli pe care opoți face pe perioada șederii la mare.Dacă vrei să profiți de efectele beneficeale aerosolilor, trebuie să ajungi la plajăîn jur de ora 6 și să faci o plimbare deaproximativ o oră pe malul apei. Dacănu ești o persoană matinală, îți maidăm un motiv pentru care să te trezeștiașa devreme< răsăritul!

Ținuta pentru plajă trebuie să fieuna simplă și lejeră, lipsită de accesorii.Poți opta pentru o pereche de panta-loni scurți și un maiou vaporos, darcea mai bună alegere este o rochie deplajă. Pe lângă faptul că este conforta-bilă și răcoroasă, este foarte simplu deîmbrăcat și de dezbrăcat. În câteva se-cunde te poți arunca în valurile spu-moase ale mării! Este foarte importantsă-ți iei cu tine o pălărie, și nu uita nicide loțiunea cu protecție solară. Deșipare inofensiv, soarele poate fi foartepericulos. Încearcă să nu stai la plajădupă ora 11 jumătate.

2. Pentru prânzul pe terasă

După o porție de soare și apă sărată,tot ce-ți dorești este să te înfrupți dinbunătățile culinare preferate. Cel maibun loc pentru a lua masa pe tempe-raturi ridicate este la umbra revigoran-tă a unei terase. Ținuta pentru prânztrebuie să fie tot una lejeră, în culorideschise și din materiale vaporoase.Poți opta pentru o rochie din voal cremcu imprimeu floral sau pentru o ținutăalcătuită dintr-o fustă din voal lejerăși o bluză din voal în culoarea ta pre-ferată.

3. Pentru după-amiezile prin stațiune

Când ești la mare, vrei să profițidin plin de plajă și dimineața, și după-amiaza. Totuși, în unele zile poți să îțipropui să-ți petreci după-amiaza cu o

plimbare prin stațiune. Știi tu, în cău-tare de suveniruri, la o cafea pe terasade pe plajă sau prin magazine, dupăhaine și accesorii. Încearcă să faciaceastă plimbare după ora 4 jumătate,când se mai domolește căldura. Pentrudupă-amiază, îmbracă o rochie dinvâscoză sau încearcă o combinațiedintr-o fustă maxi și o bluză cu supra-punere. Fă combinații îndrăznețe deculori și materiale!

4. Pentru plimbările de seară pe faleză alege ținute de vacanță feminine

Ce poate fi mai romantic și mai re-

laxant decât o plimbare pe faleză lasfârșitul zilei? Briza răcoroasă a măriiîți învăluie simțurile și îți oferă o starede bine. Pentru plimbările lungi, în pri-mul rând trebuie să alegi o perecheconfortabilă de încălțăminte. Seara estemomentul zilei în care poți opta pentruo pereche de pantaloni lungi din vâs-coză. Combină-i cu o bluză cu volănașeși obții o ținută lejeră și romantică. Saupoți înlocui pantalonii cu o fustă dinvâscoză și să obții același efect. Și nuuita nici de blazer, care îți poate com-pleta ținuta în serile răcoroase. Dacăvrei o ținută feminină, îmbracă o ro-chie-cămașă roz pal.

5. Pentru cina la restaurant

Pentru cina la restaurant, opteazăpentru ținute de vacanțe ceva mai ele-gante.

Desigur, depinde și de specificul șipretențiile restaurantului. Poți alegedintr-o multitudine de opțiuni. Ceamai bună variantă o reprezintă o ro-chie. În funcție de cât de elegantă vreisă fii, poți alege o rochie asimetrică cudungi, din vâscoză.

Confortabilă ;i elegantă. Seara poțipurta și culori închise, deci poți optași pentru o rochie neagră din voal. Da-că vrei să atragi toate privirile cu o ro-chie specială, alege una dintre rochiileimprimate digital: rochia imprimatădigital Sky sau rochia imprimată digitalPainting.

6. Pentru concertele de pe plajă

Dacă ai norocul ca artistul tău pre-ferat să concerteze pe litoral în perioa-da în care ești acolo, nu ezita să te duci.Te distrezi, te destinzi și îți îmbunătă-țești starea de spirit. La concert te miștimult, dansezi și sari. Ai nevoie de o ți-nută comodă. Cea mai bună alegere oreprezintă o pereche de pantaloniscurți și o bluza colorată. Îți recoman-dăm o pereche de pantaloni scurți cutalie înaltă în stilul anilor ‘70 și o bluzădin voal cu imprimeu tropical, care sepotrivește perfect cu evenimentul șilocul unde se desfăşoară el.

Renunți la hainele office uneori incomode și îți neglijezi regimul alimentar sănătos. În concediutotul este permis. Vei purta doar haine lejere și nu vei rezista niciunei tentații culinare de pe litoral.Un singur lucru mai rămâne de făcut cu câteva zile înainte să pleci< bagajul pentru mare.

|inutele de vacan\[ pentrulitoral din aceast[ var[

8 Informa\ia de Duminic[/1 iulie 2018

DIET~

O gustare sănătoasă şi răcori-toare, castraveţii pot avea benefi-cii uimitoare asupra sănătăţii.Aceştia aparţin aceleiaşi familiide plante, precum dovlecelul şipepenele (familia Cucurbitacee),şi sunt compuşi în proporţie de95% din apă, ceea ce înseamnă căîntr-o zi călduroasă de vară ne potajuta să ne menţinem hidrataţi.

Există multe moduri de a ne bucurade beneficiile castraveţilor, aceştia pu-tând fi consumaţi atât cruzi, în salate, câtşi muraţi.

Însă castraveţii pot fi folosiţi şi ca obază excelentă pentru sucul de legume,deoarece au o aromă răcoroasă şi conţinmultă apă. La această bază se poate adău-ga spanac, salată verde, pătrunjel, ţelină.Sucurile pot fi modalitatea ideală de aconsuma castraveţii.

Castravetele are extrem de puţine ca-lorii, şi, ca orice produs vegetal, este totallipsit de colesterol, fiind ideal în dietelede slăbit. Fibrele solubile din castraveţise dizolvă în intestin într-un gel şi ajutăla realizarea digestiei. Acesta este unuldin motivele pentru care alimentelebogate în fibre contribuie lacontrolul greutăţii corpora-le.

Castravetele este unrezervor de minerale, iaracestea se concentrează înprimul rând în coajă şi înal doilea rând în seminţe. De-cojirea castravetelui este „contraindicată”,deoarece se pierd astfel minerale şi vita-mine preţioase. Castravetele conţine en-zime specifice care ajută metabolismulşi procesul de digestie, dar este şi o sursăbogată de vitamine, C, A, vitamine dincomplexul B.

Menţin sănătatea cerebrală

Castraveţii conţin potasiu, care are olegătură strânsă cu reducerea tensiuniiarteriale. Un echilibru adecvat de potasiuatât în afara, cât şi în interiorul celuleloreste crucial pentru ca corpul să funcţio-neze în mod corect. Castrave\ii mura\iîşi pierd vitaminele, dar nu şi mineralele.Ei ajută în procesul de digestie, fiind in-dicaţi în timpul meselor copioase. 

Castraveţii protejează creierul.Aceştia conţin un flavonoid antiinflama-tor numit fisetină care are un rol impor-tant în menţinerea sănătăţii cerebrale. Pelângă îmbunătăţirea memoriei şi prote-jarea celulelor nervoase de deteriorărilerelaţionate cu vârsta, fisetina previne de-teriorarea progresivă a memoriei şi a pro-cesului de învăţare.

Con\in polifenoli

Castraveţii conţin polifenoli, care senumesc lignani şi ajută la reducereariscului de cancer de sân,uterin, ovarian şi de

prostată. Aceştia conţin, de asemenea,fitonutrienţi (cucurbitacine) care au larândul lor proprietăţi anticancerigene.De asemenea, faimoasele legume ajutăla stoparea răspunsului inflamatoriu dincorp, inhibând activitatea enzimelor pro-inflamatorii.

Combat refluxul gastric

Castraveţii sunt bogaţi în două dinelementele de bază necesare pentru o di-gestie sănătoasă< apă şi fibre. Dacă aveţiprobleme cu refluxul acid, trebuie să ştiţică puteţi suprima simptomele acute cres-când în mod temporar pH-ul din stomac,castraveţii sunt bogaţi în apă şi au unefect similar.  Coaja castraveţilor conţinefibre insolubile, ceea ce ajută ca alimen-tele să treacă prin tractul digestiv mai re-pede, iar astfel să fie eliminate toxineledin corp.

Castrave\ii ne \ingreutatea sub control

Castravetele are extrem de puţine calorii, şi, ca orice produs vegetal, este total lipsit de colesterol,fiind ideal în dietele de slăbit. Fibrele solubile din castraveţi se dizolvă în intestin într-un gel şiajută la realizarea digestiei. Acesta este unul din motivele pentru care alimentele bogate în fibrecontribuie la controlul greutăţii corporale.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂Speciali;tii ne vin în ajutor cu

sfaturi practice pentru o viaţă să-nătoasă. De această dată, ne oferătrei metode prin care putem eli-mina pesticidele cu care pot fistropite fructele şi legumele pe ca-re le cumpărăm din comerţ.

Din fericire, metodele abordatesunt la îndemâna oricui şi au ca bazăingredientele pe care le găsim în bucă-tărie< oţet şi bicarbonat de sodiu.

Minim două mese de legume şifructe consumate zilnic înseamnă ga-ranţia unui organism sănătos şi vigu-ros. În teorie, pentru că în realitateacestea sunt modificate semnificativde substanţele chimice menite să lepotenţeze creşterea< pesticideleşi erbicidele. Nitraţii, azotaţii,fosfaţii sunt hrană pentruplante şi otravă pentru orga-nismul uman.

În mod surprinzător, numicrobii de pe fructe şi le-gume reprezintă mareaproblemă, ci pesticidele şichimicalele cu care au foststropite pentru a creştemari, frumoase şi pentru a

ţine dăunătorii deoparte. Avem grijăde veselă, o spălăm de atâtea ori, deşio ţinem în dulap, dar mâncăm un mărdoar după ce îl ştergem pe tricou saudupă ce îl trecem 10 secunde prin apă.

Bicarbonatul de sodiu şi sucul de la o lămâie

1. Prima, acceptată la nivelmondial de specialişti, estecă e bine să spălăm fructele

şi legumele cu un amestec de oţet şiapă (o parte oţet, patru de apă). Lăsămfructele în lichidul acesta câteva mi-nute.

2. Punem bicarbonatul de sodiu şisucul de la o lămâie în apă, apoi adău-găm fructele şi legumele. Lăsăm ames-tecul să acţioneze 5 minute.

3. Ultima soluţie constă în în-depărtarea cojii, chiar

dacă aceasta conţinecei mai mulţi nu-

trienţi, ori înfierbereafructelor şilegumelor.

Trei solu\ii pentru a `ndep[rta pesticidele de pe fructe ;i legume

1 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

ARTECei doi s-au cunoscut ̀ n 2014, la un eveniment ̀ n aer liber ̀ n Gr[dina Romei, ;i au creat

un moment de magie ritmic[ ;i coregrafic[ totalmente improvizat, c[ci nu au avut timpde repeti\ii. “Ne-am `n\eles din priviri”, m[rturise;te Suzana. Asta s-a v[zut ;i la Poesis,comunicarea lor `n timpul spectacolului fiind aproape miraculoas[.

Pe Suzana Deak am cunoscut-o ̀ ntr-o sear[ de iarn[, la ̀ ncepu-tul acestui an, c]nd a dansat laClub Poesis pe ritmuriledezl[n\uite de celebrul nostruconcitadin, percu\ionistul CsereyCsaba. Aflasem c[ Suzana e unnume mare ̀ n lumea dansatorilorde salsa, iar spectacolul a fost o`nc]ntare at]t prin tehnica impe-cabil[ a dansului, c]t mai ales princarisma ;i feminitatea ei calm[,elegant[.

Cei doi s-au cunoscut `n 2014, la uneveniment ̀ n aer liber ̀ n Gr[dina Romei,;i au creat un moment de magie ritmic[;i coregrafic[ totalmente improvizat, c[cinu au avut timp de repeti\ii. “Ne-am`n\eles din priviri”, m[rturise;te Suzana.Asta s-a v[zut ;i la Poesis, comunicarealor ̀ n timpul spectacolului fiind aproapemiraculoas[. Sim\ul ritmului ;i freneziamomentului de inspira\ie `i definesc peam]ndoi.

De atunci ;i-au dorit mereu s[ refac[aceast[ colaborare, iar dorin\a lor s-a`mplinit, `ntruc]t vor evolua din nou`mpreun[, luna viitoare, `ntr-un festivalconsacrat percu\iei, la Miercurea Ciuc.Ambii au r[d[cini `n Secuime< Csabcsis-a n[scut la Gheorgheni, iar Suzana estelegat[ de acea zon[ prin tat[l ei, n[scutla Sf. Gheorghe.

Despre Csabcsi am scris `n multeocazii, dar am \inut neap[rat s[ ocunoa;tem mai bine pe Suzana. Mai alesc[ noua prietenie artistic[ ̀ nceput[ la Sa-tu Mare a coincis cu revenirea ei ̀ n lumeadansatorilor salsa de performan\[.Al[turi de t]n[rul Radu Nedelcu, Suzanaa ocupat locul 2 la competi\ia profe-sioni;tilor sub egida IDO `n prim[varaacestui an, dup[ 5 ani de la retragere. Amvrut s[ afl[m c]teva din tainele care ofac o prezen\[ at]t de str[lucitoare peringul de dans ;i `n ringul vie\ii.

Dansul, o form[ de comuniunecu Divinitatea

“M-am îndrăgostit de salsa în timpce vizionam un film. Filmul acela mi-aschimbat viața, dupa cum se poate ob-serva. “Dance with me”. Un nume simplu,sugestiv, firesc, dar atât de puternic. Opoveste de iubire în pași de dans, pe rit-muri latino. Acesta a fost primul meucontact cu lumea dansului. M-a emoțio-nat povestea de iubire și energia explo-zivă a muzicii. parcă eram în film și tră-iam profund fiecare clipă. Nu știamatunci că peste ani de zile voi ajunge sătrăiesc toate astea. Ba mai mult, să ajungsă dansez cu marii dansatori de salsa careau apărut în acel film. A fost wow... Săvezi cum ce îți dorești cu toată ființa sepoate întâmpla”, `;i `ncepe Suzana con-fesiunile.

“Este forma mea de meditație, de co-muniune perfectă cu Divinitatea. Estemomentul în care încetez să fiu Suzanași devin un canal prin care circulă energiadivină, un instrument prin care muzicacapătă forme și devine palpabilă cumva...Poate sună ciudat, dar arta este ceva efe-mer. Este atunci! Fiecare mișcare e unică,are o amprentă a ei, o anumită energie.Și cel mai important este că nu o poțimima... Și cred cu tărie că așa trebuie săfie! Să lași fiecare gest și mișcare să curgăfiresc, natural și relaxat. Să o trăiești și săîți dai voie să trăiești, atât pe ringul dedans, cât și în afara lui. Ești fericit? Sautrist? Sau trăiești drame personale? Ex-primă-le prin dans, eliberează-le și dă-țivoie să fie, să se manifeste și să dea naș-tere la ceva minunat”, adaug[ ea.

O carier[ de mare succes

Cele mai plăcute amintiri din carie-ră? “Deschiderea Școlii de dans Oportu-nidad, alături de omul de radio și regizorFelix Crainicu. Oportunidad a fost “co-pilul meu”, dacă pot spune așa. A fostun moment de vis pe care îl voi purta însuflet mereu. Um alt moment de care îmiaduc aminte cu mare bucurie ar fi acelaîn care, alături de Adrian Popiță, parte-nerul meu de dans din acea perioadă,am câștigat titlul de Campioni Naționalide Salsa ai României, în anul 2013. Înciuda emoțiilor imense resimțite înaintede a intra pe scenă, când a început me-lodia noastră m-am încărcat cu o atât demare bucurie și recunoștință că pot dansași că am această pasiune minunată. Eu-forie cred că am simțit atunci și nici numai conta că este o competiție, cât maidegrabă o oportunitate de a transmiteun mesaj< acela că iubim dansul și că sun-tem fericiți.”

Cariera sa se `ntinde pe mai bine deun deceniu< “Dansez salsa de mai binede 12 ani. Am deschis școala Oportuni-dad în anul 2011, urmând ca mai apoi săorganizez și să particip la multe congreseși festivaluri de dans, din țară și din stră-inătate, ca perfomer și instructor de dans.Preferatele mele sunt workshopurile pen-tru femei, deoarece îmi doresc să văd câtmai multe femei încrezătoare în forțeleproprii, elegante, puternice și cu o su-per-atitudine, iar dansul îmi oferă in-strumentul perfect prin care pot face asta.Așa am început seria evenimentelor cusi pentru femei, workshop-uri de LadyStyling, care inițial au fost despre dans,iar în prezent sunt despre feminitate șirespect de sine. Și, bineînțeles, latura ar-tistică, ce presupune participarea la di-verse evenimente, atât în lumea salsa, câtși în afara ei< apariții TV, concerte și fes-tivaluri de jazz, spectacole, congrese și

festivaluri naționale și internaționale,competiții și multe altele...”

Renun\area ;i revenirea

“Au fost momente când ai vrut să re-nunți?”, am `ntrebat-o pe Suzana.

“Ooo... da! Nu numai că am vrut, daram renunțat o perioadă lungă de timp.Și nu pentru că nu mai vroiam să dansez,dar eram obosită și oarecum dezamăgităde lume. Consider că este loc sub soarepentru toată lumea și nu pot înțelege dece oamenii trebuie să aibă invidii, răutățiși să facă din asta un mod de viață. Pentrumine bucuria dansului este cea mai im-portantă, dar nu mai rezonam cu energialumii. Era prea mult întuneric într-unloc în care ar trebui să domine lumina,bucuria, fericirea și emoția pură. Și dacănu era o mână de oameni care să îmispună sistematic să mă întorc, că mă vorînapoi și că este nevoie de mine... proba-bil că nici acum nu m-aș fi întors. O mânămică de oameni, dar extrem de impor-tanți pentru mine, pe care am ajuns să îicunosc tot prin dans< foști cursanți, men-tori... oameni care au văzut potențialulși ce pot să ofer în această lume a dansu-lui. Atât ca tehnică, dar mai ales ca sufletși tot ce derivă de aici.

Dar da, am vrut sa renunț. La lumeaasta, nu la dans. Dansul continuă să facăparte din viața mea într-o formă poate șimai pură și mai frumoasă< dansul mirilor.De ce? Pentru că puteam să fac ceva ceiubesc pentru oameni care se iubesc. Pu-team prin pasiunea mea să contribui laun moment fericit al vieții lor. Iar ei, prinemoția și puritatea trăirii lor, mi-au um-plut sufletul de fericire. Dansul este va-loros când este făcut din suflet ca să hră-nească și să vindece sufletul, ecuație încare ego-ul nu are ce cauta. Ego-ul îm-bolnăvește, ce faci pentru suflet... vinde-că. Așa că am plecat de la o lume în care

domina ego-ul și am mers unde era su-flet.”

Importan\a partenerului

Am mai dorit s[ afl[m de la Suzanac]t de mult conteaz[ partenerul `n dans;i cum poate el s[ `mpace proverbialulr[zboi al sexelor. “Dansul este înainte deorice o poveste transpusă în pași, o con-exiune între doi oameni. Si ce ar fi Yinfără Yang? Sau viceversa?”, a r[spuns ea,z]mbind.

“Unde mai punem că nu ne-am năs-cut pentru a trăi singuri, ci suntem ființebio-psiho-socio-culturale. Avem nevoiede oameni în jurul nostru care să ne va-lideze existența, care să fie “martori” aivieții și mentori. Cu atât mai mult îndans. Se spune că două iubiri umane facuna divină. Așa este și dansul< ia ce estemai bun din amândoi și creează un totunitar, o emoție sublimă. O forță de ne-învins. Așa că vin și spun cu tărie că par-tenerul este foarte important, cu atât maimult cu cât se împărtășesc valori și idea-luri comune, principii și credințe. Cândaceste repere se întâlnesc, conexiuneagenerată este una puternică și cei doi re-zonează puternic, rezultatul fiind unulde succes.

Cât despre războiul sexelor... pot spu-ne că ringul de dans este locul în caredomnește pacea și bucuria, iar masculinși feminin se completează armonios încadrul perechilor de dansatori.”

:coala dragostei de via\[

Am ̀ ntrebat-o cum reu;e;te s[ ema-ne o asemenea dragoste de via\[ ;i dans,`ntr-o lume din ce ̀ n ce mai nebun[. “Iu-besc viața! Și sunt binecuvântată că suntîn viață, că pot deschide ochii și că suntsănătoasă. Mă bucur de lucruri simple,firești. Dar nu am fost mereu așa... Esteadevărat că atunci când pierdem ceva,abia atunci apreciem. Ăsta a fost și cazulmeu. Nu eram fericită cu nimic, deși dan-sam, munceam și aveam realizări, aveammulți oameni în jur și alte lucruri careatunci păreau să conteze. Dar am trecutprin niște cumpene care m-au făcut săapreciez viața cu adevărat, dar mai alessă pun accent pe suflet, pe binecuvântăriși pe bucuria de a trăi. Am pierdut multe,dar m-am câ;tigat pe mine. Toate asteacu ajutor divin. Iar conexiunea cu Divi-nitatea este cheia. Asta mă ține optimistă”,sur]de ea.

Oare ce-;i mai dore;te o campioan[?“Multe proiecte de succes de dans și cudans, preferabil pe partea de dezvoltarepersonală și empowerment pentru femei,dar și în celălalt domemiu care mă pa-sionează foarte mult< organizarea denunți. Iar ca femeie... să fiu fericită, li-niștită sufletește și împlinită, să iubesc șisă fiu iubită cu adevarat. Și... o familiefericită, plină de iubire, prietenie și loia-litate.

Vreau să cred și îmi doresc să credcu toată ființa mea că motivul pentrucare am ajuns să dansez nu ține de “self ”,cât de dăruire pentru alții, deoarece dan-sul pentru mine este un dar de Sus și estede datoria mea să îl dau mai departe. Șidansul meu este mesajul pe care vreausă îl transmit< unul de fericire pură, deiubire de viață, de pasiune, de voie bunăși de libertate. De savoare. De putere. Deîncredere. De asta dansez! Ca prin dansulmeu oamenii să vadă că se poate și cătoate acestea sunt în puterea lor. Toate sereg[sesc în ei înșiși. Au nevoie de curajsă le acceseze. Atât! Și dacă nu au curaj...vreau să le dau curaj!”

Dans, ritm ;i spontaneitate<Suzana Deak ;i Cserey Csaba

Suzana Deak ;i Cserey Csaba `ntr-un spectacol g[zduit de Club Poesis

Expoziţia "Picasso et la danse (Pi-casso şi dansul)", deschisă la OperaGarnier până pe 16 septembrie, pro-pune descoperirea a 130 de opere, do-cumente, fotografii, costume şi elemen-te de decor din spectacole de balet careau fost văzute de puţine ori în Franţaşi care provin din colecţiile teatrului şiale Bibliotecii naţionale a Franţei, re-latează AFP.

"Dansul reprezentat în lucrările saleşi colaborările cu trupe de balet suntdouă tematici majore ale expoziţiei", aexplicat Bérenger Hainaut, specialistîn conservare la departamentul de mu-zică al BnF şi unul dintre curatorii ex-poziţiei.

Colaborarea lui Pablo Picasso cutrupa de balet rusă a lui Serge Diaghileva început în 1916 pentru spectacolul"Parade", pe un libret de Jean Cocteau.Pictorul va desena o caricatură perfectăa tânărului poet care va putea fi desco-perită în expoziţie. "Este un Jean Coc-teau fascinat de Picasso care l-a căutatpe pictor pentru a realiza decorurile şicostumele de la "Parade", reuşind unmare succes", a spus expertul. "Dincolode relaţiile de muncă şi de mondenităţi,pictorul a legat prietenii durabile", aadăugat acesta, "dar şi o relaţie de dra-goste cu dansatoarea Olga Koklova",cu care se va căsători în 1918. Deseneleşi fotografiile stau mărturie.

Picasso a realizat de mai multe oridecorurile şi costumele pentru spec-tacole de balet ruseşti. Artistul spaniolva fi foarte implicat în patru spectacoleimportante între 1917 şi 1924.

În 1962, reluarea spectacolului debalet "Icare" va prilejui o colaborareunică a lui Picasso cu Opera din Paris,detaliată în expoziţie.

Opera garnierdin Paris prezint[“Picasso ;i dansul”

Opera "La Somnambula" de Vin-cenzo Bellini, o lucrare în două acte peun libret de Felice Romani, a fost pre-zentată în primă audiţie absolută înRomânia, duminică seara, la PalatulCulturii din Târgu Mureş, la finalul ce-lei de a doua ediţii a Festivalului Inter-naţional de Operă "Virginia Zeani".Acompaniamentul muzical a fost asi-gurat de Orchestra Filarmonicii Naţio-nale "Serghei Lunchevici" din Republi-ca Moldova, dirijată de Cristian Sandu,iar din spectacol a făcut parte şi CorulFilarmonicii de Stat din Târgu Mureş,dirijat de Vasile Cazan, conceptul re-gizoral aparţinând lui Andras Kürthydin Budapesta.

Din distribuţia operei "La Sonnam-bula" au făcut parte soprana MirellaBunoaica (Amina), basul s[tm[reanMarius Boloş (Rodolfo), tenorul Ştefanvon Korch (Elvino), soprana EszterZemleny (Lisa), basul Slavis Besedin(Alessio), mezzosoprana AlexandraLeşiu (Teresa) şi tenorul Levente Szabo(Un notaro).

Festivalul Internaţional de Operă"Virginia Zeani" s-a desfăşurat la TârguMureş, Reghin şi Solovăstru, începândde luni până duminică, iar în acest in-terval au fost programate cinci concer-te. A avut loc ;i un concurs interna\io-nal de canto, iar un concert de muzic[rus[ a fost sus\inut de tenorul VladimirGaluzin ;i soprana Natalia Timcenko.

“Somnambula”de Vincenzo Bellini,premier[ na\ional[la T]rgu Mure;

10 Informa\ia de Duminic[/1 iulie 2018

RELIGIESolemnitatea întronizării a început cu citirea Actului Patriarhal de Confirmare, care a fost

făcută de Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, prin care se arată că noul ArhiereuTimotei Sătmăreanul întrunește condițiile canonice și juridice pentru a fi înălțat în funcția de Ar-hiereu-Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

Un eveniment care se petrecela câteva zeci de ani într-o Eparhiea avut loc duminică, 24 iunie 2018,la Mănăstirea Scărişoara Nouă,când, în ziua hramului, NaşterereaSfântului Ioan Botezătorul, a fosthirotonit întru Arhiereu PărinteleTimotei Bel, stareţul acestui a;eză-mânt monahal şi exarhul mănăs-tirilor din Eparhie.

Evenimentul a fost unul de dimen-siuni nebănuite, când nu se știe când seva mai putea vedea atâta popor credinciosla un loc, care a umplut la maximum, du-pă cum se poate vedea şi pe imaginile fil-mate cu drona, nu numai curtea mănăs-tirii, foarte spaţioasă faţă de alte asemeneaaşezăminte, ci şi împrejurimile ei, şi aces-tea de dimensiuni uriaşe. Trei parcărimari, de mii şi mii de maşini au fost ame-najate în zilele precedente praznicului, petraseul spre mănăstire, dar nu au fost su-ficiente locurile, autobuzele cu pelerinifiind parcate în sat, iar mare parte dinmaşinile credincioşilor și prin afara lo-curilor de parcare, în pădure sau la mar-ginea pădurii. În faţa acestei enorme ava-lanşe de credincioşi, Poliţia şi-a îndeplinitelegant şi cooperant misiunea, pentru catihna credincişilor să nu fie tulburată. Lafel şi Jandarmeria a fost la datorie. Felici-tări tuturor.

Chemarea la ArhieriePrimul moment important al zilei a

fost Mărturisirea de credinţă a Părinteluiipopsifiu Timotei, care a răspuns între-bărilor Arhiereilor, conduşi de Înaltpreas-finţitul Părinte Arhiepiscop şi MitropolitAndrei.

Al doilea moment, cel mai important,a fost al hirotoniei întru Arhiereu, prinpunerea mâinilor de către Înaltpreas-finţitul Părinte Mitropolit Andrei şi ros-tirea rugăciunilor de hirotonire împreunăcu ceilalţi Arhierei prezenţi în Altarul deVară al Mănăstirii Scărişoiara Nouă.

Noul Arhiereu, Preasfințitul PărinteTimotei Sătmăreanul, a primit însemneleslujirii Arhierești și a participat, pentruprima dată, ca Arhiereu, la săvârșireaSfântei Liturghii în noua calitate, oficiindprima binecuvântare a credincioșilor înînalta demnitate de Arhiereu.

A fost momentul culminant al acesteisărbători deosebite a Episcopiei Maramu-reşului şi Sătmarului, la care au asistat ceicirca 15.000 de credincioşi veniţi pentruacest eveniment din toate protopopiateleEparhiei, în frunte cu protoiereii şi preoţiidin parohii, dar şi credincioși din altepărţi.

Sfânta Liturghie ArhiereascăSoborul de 13 Ierarhi, care au oficiat

Sfânta Liturghie, a fost alcătuit din Înalt-preasfinţitul Părinte Andrei - Arhiepis-copul Vadului, Feleacului şi Clujului, şiMitropolitul Clujului, Maramureşului şiSălajului, delegat al Preafericitului PărinteDaniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro-mâne, Preasfințitul Părinte Sofronie -Episcopul Ortodox Român al Oradiei,Preasfinţitul Părinte Iustin - EpiscopulMaramureşului şi Sătmarului, Preas-finţitul Părinte Nicodim - Episcopul Se-verinului şi Strehaei, Preasfinţitul PărinteAndrei - Episcopul Covasnei şi Harghitei,Preasfinţitul Părinte Petroniu - EpiscopulSălajului, Preasfinţitul Părinte Gurie -Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preas-finţitul Părinte Siluan - Episcopul Orto-dox Român al Ungariei, Preasfinţitul Pă-rinte Timotei - Episcopul Ortodox Ro-mân al Spaniei şi Portugaliei, PreasfinţitulPărinte Ilarion Făgărăşanul - Episcopul

Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preas-finţitul Părinte Paisie Lugojanul - Epis-copul Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei,Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul,Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Aradu-lui, și Preasfinţitul Părinte Timotei Săt-măreanul, Arhiereu-Vicar al EpiscopieiMaramureșului și Sătmarului, hirotonitîn cadrul acestei Sfinte Liturghii, dupătrisaghion.

În soborul preoților au slujit părințiidin Permenanța Eparhială, cei 8 protoie-rei, stareți de mănăstiri, preoți cadre di-dactice universitare din Cluj-Napoca șiBaia Mare, preoți invitați. Răspunsurilela Sfânta Liturghie au fost date de corala"Arhanghelii" a preoțimii din EpiscopiaMaramureșului și Sătmarului, dirijată dePr. Dr. Petrică Aurelian Covaciu.

Cuvântul de învățăturăDupă Sfânta Evanghelie, Înaltpreas-

fințitul Părinte Mitropolit Andrei a rostitun cuvânt de învățătură intitulat "Naștereași educarea copiilor".

"Mare dar nașterea de prunci, a spusÎnaltpreasfințitul Părinte Andrei. Și maremisiune educarea pruncilor. Așa înțele-gem din Sfânta Evanghelie a sărbătorii deastăzi." "Sfântul Proclu, Patriarhul Con-stantinopolului, zicea, referitor la mamacare naște un prunc, că ea construieșteîncă o catedrală Domnului nostru IisusHristos. E mare misiunea mamei care naș-te prunci. E mare misiunea părinților carenasc, cresc și educă copii", a mai precizatÎnaltpreasfințitul Părinte Andrei.

Solemnitatea întronizării a început cucitirea Actului Patriarhal de Confirmare,care a fost făcută de Preasfințitul PărintePetroniu, Episcopul Sălajului, prin carese arată că noul Arhiereu Timotei Sătmă-reanul întrunește condițiile canonice șijuridice pentru a fi înălțat în funcția deArhiereu-Vicar al Episcopiei Maramure-șului și Sătmarului.

După citirea acestuia, Înaltpreasfin-țitul Părinte Mitropolit Andrei i-a înmâ-nat însemnele Arhierești< mantia, cami-lafca și cârja arhierească, după care l-aașezat în julțul Arhieresc.

Cuvântul Înaltpreasfințitului PărinteMitropolit Andrei la instalarea Preasfin-țitului Părinte Timotei Sătmăreanul a fostintitulat "Episcopii sunt puși de DuhulSfânt" și a pornit, în cuvântul său, de laFaptele Apostolilor 20,27, unde se facereferire la îndemnul pe care Sfântul Apos-

tol Pavel îl dă slujitorilor Bisericii. "Episcopul este icoana lui Hristos și

trimisul lui Hristos", a precizat PărinteleMitropolit, care a amintit despre patruvirtuți pe care trebuie să le îndeplineascăEpiscopul< să-i primească pe toți, să îi iu-bească pe toți, să se roage pentru toți și săle poarte sarcinile la toți.

În cuvântul său, Preasfințitul PărinteTimotei a spus că trebuie să ne obișnuimtot mai mult cu tainele care ne înconjoară."Iată, vin să fac voia Ta, Dumnezeule, șicăruia îi cer și îi voi cere mereu... să îmitrimită putere să o pot îndeplini și să măarăt vrednic de cinstea la care m-a che-mat", a spus Preasfințitul Părinte Timotei.

"Este un dar de Centenar pentru Săt-mar, a afirmat Preasfințitul Părinte Epis-cop Iustin, dar nu este numai pentru Săt-mar, este pentru Episcopia Maramureșu-lui și Sătmarului, este un dar pentru po-porul lui Dumnezeu, pentru cler, pentrumonahi și pentru credincioși... Arhieriaeste o mare cruce. Nu poți să zici că esteușoară, orice vârstă ai avea... Secerișul estemult și este nevoie de lucrători ai lui Dum-

nezeu fideli și adevărați pentru ca ogorullui Dumnezeu să fie lucrat și secerișul re-coltat."

"Eu nu-i mai sunt Părinte de acum, îisunt frate, a spus referitor la PreasfințitulPărinte Timotei. E adevărat, fratele maimare. Îi voi fi un frate adevărat și vomtrage la același jug, cum am tras cu Înalt-preasfințitul Justinian, arătând icoanaunei slujiri jertfelnice, nu a unei slujiri re-laxate. Este nevoie de o slujire și de o stră-danie ca să salvăm cât mai multe sufletepentru care se luptă și Dumnezeu, și slu-jitorii Lui, și îngerii lui Dumnezeu, dar seluptă și satana și slujitorii lui."

"Părintele Arhiereu Timotei, Preas-fințitul Timotei are experiență suficientăși vocație pentru jertfelnicie, nu pentrudomnie și stăpânie. Noi nu suntem che-mați la domnie și la stăpânie, ci la slujireși jertfelnicie. Și așa vom face, și așa vomlucra în continuare", a mărturisit în fațacredincioșilor Preasfințitul Părinte Epis-cop Iustin.

"N-au visat poate nici strămoșii noștrio astfel de zi de Centenar, aici la fruntaliile

României, să se adune oameni cât poateîntr-un stadion. Sunteți aici mulți. Și cre-dincioși. Și luminoși. Și frumoși. Nimenin-a visat acest lucru, dar l-a gândit Dum-nezeu și noi l-am împlinit. Nu noi l-amfăcut. Noi am împlinit voia lui Dumne-zeu", a concluzionat Preasfințitul PărinteIustin, Chiriarhul.

Preasfințitul Părinte Episcop Iustin amulțumit oficialităților centrale și localedin județul Satu Mare, în frunte cu pre-fectul, și celor din județul Maramureș, înfrunte cu subprefectul Alexandru Cosmași primarul Cătălin Cherecheș al Băii Maripentru prezență și sprijinul acordat în or-ganizarea acestui epocal eveniment.

CredincioșiiAcest mare eveniment a fost al cre-

dincioșilor. A fost evenimentul celor pre-zenți și celor neprezenți din binecuvântatepricini. A fost în folosul lor, al celor de peteritoriul Episcopiei. Puterea de slujire ar-hierească și de păstorire în Eparhie s-adublat prin alegerea noului Arhiereu Ti-motei Bel. Protoiereii și preoții vor bene-ficia de o păstorire și îndrumare admi-nistrativă dublată.

Iată de ce hirotonirea întru arhiereu,pe lângă ineditul momentului și raritatealui, care, celor prezenți, le va oferi secvențede povestit nepoților peste zeci de ani, afost percepută de miile de credincioși pre-zenți și ca un act de sfințenie petrecut înfavoarea lor, o sfințire care le aparține. Iarprezența noului Arhiereu în mijlocul cre-dincioșilor va mări îndemnul de a mergeînspre sfintele locașuri de închinare pen-tru a-l vedea pe noul Arhiereu slujind.

S-a putut vedea și de data aceasta cumsute de preoți din toată Eparhia au venitîmpreună cu credincioșii lor. Unii au venitîn procesiuni tradiționale, cu prapori șicântări, precum cei din Oncești, care aufost cu preotul lor Ioan Tomoiagă și pri-marul Matei Godja, ori cei din corul bi-sericii din Botiza, ori credincioșii din satulHorea, comuna Sanislău. Ori atâtea și atâ-tea procesiuni.

Între credincioși s-au aflat OctavianPetric, deputat, membru în Adunarea Na-țională Bisericească, deputatul CherecheșViorica, Cătălin Cherecheș, primarul BăiiMari, membru în Adunarea Națională Bi-sericească, solistul de muzică popularăGheorghe Turda, deputatul Ovidiu Si-laghi, Ing. Mircea Lețiu, fost membru înAdunarea Națională Bisericească, dar șigenerali și ofițeri superiori din cele douăjudețe, Satu Mare și Maramureș, alăturide mulți alți credincioși importanți pier-duți în marea mulțime.

Zeci de autocare au sosit la Mănăstiredin parohiile Episcopiei. În Baia Mare,primarul Cătălin Cherecheș a pus la dis-poziție zece autocare cu plecare de la Ca-tedrala Episcopală "Sfânta Treime", cărorali s-au adăugat credincioși plecați pe chel-tuială proprie cu microbuze sau autocareorganizate de parohii. Marea majoritatea credincioșilor a călătorit pe cheltuialăproprie.

***Sărbătoarea de hirotonire a Preasfin-

țitului Părinte Timotei Bel a fost una de-osebită, prin prezența soborului de Ar-hierei și preoți, prin mulțimea de credin-cioși veniți din toate părțile, prin rugă-ciunile rostite cu acest prilej și prin înaltatrăire duhovnicească ce plutea în aer.

A fost un moment de referință în viațaEpiscopiei Maramureșului și Sătmarului,căreia în șirul lung al Ierarhilor i s-a maiadăugat unul< Preasfințitul Părinte Timo-tei, Arhiereu-Vicar.

Andrei Fărcaș,redactor la revista

“Graiul Bisericii Noastre”

Sărbătoarea de hirotonire a Preasfințitului Părinte Timotei Bel a fost una deosebită, prin prezența soborului de Arhiereiși preoți, prin mulțimea de credincioși veniți din toate părțile

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei i-a înmânat însemnele Arhierești

Hirotonirea întru arhiereu a P[rintelui TimoteiBel - evenimentul anului bisericesc ortodox

Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a afirmat< “Este un dar de Centenar pentru Satu Mare”

1 iulie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Costumul popular românescreprezintă unul dintre cele mai ex-presive domenii de afirmare acreativităţii feminine, afirmă dr.Georgiana Onoiu, şef secţie “Te-zaurizare patrimoniul cultural”de la Muzeul Naţional al Satului“Dimitrie Gusti”.

"Costumul popular românesc repre-zintă unul dintre cele mai expresive do-menii de afirmare a creativităţii feminine.Vechimea acestuia este dată de mărturiilepe care istoria ni le furnizează prin inter-mediul izvoarelor sale. Figurinele de laVinca-Turdaş, Vădastra, Gumelniţa şiCucuteni din perioada neolitică sau celede la Cârna şi Gârla Mare din epoca bron-zului, pe care sunt incizate sau pictate or-namente, sunt cele mai vechi mărturiiprivind preocuparea omului faţă de as-pectul veşmintelor. Diversitatea interpre-tărilor împarte specialiştii în mai multetabere, astfel că unii le văd ca posibile or-namente ale portului popular, alţii le con-sideră motive rezultate din împletireaunor fibre. Acestor două păreri li se adau-gă o a treia, potrivit căreia statuetele arpurta incizat chiar desenul croielii piese-lor de costum< cămaşă, catrinţă, bete,opreg cu ciucuri lungi", a declarat dr.Onoiu pentru Agerpres.

Stela funerară din Zagreb,Croaţia

Ea a amintit că Antichitatea Romană,prin două monumente vestite, TropaeumTrajani (108-109 d. Ch.), din comunaAdamclisi, Dobrogea, România, şi Co-lumna lui Traian (113 d. Ch.) de la Roma,Italia, aduce noi dovezi referitoare la ve-chimea portului popular. Imaginile decostum sculptate în piatră pe aceste mo-numente sunt mărturia continuităţii unorelemente de străveche tradiţie".

"Cămăşile dacilor, lungi până la ge-nunchi, pantalonii strânşi pe picior(iţarii), cu mici pliuri orizontale, hainelegroase (sumane), gluga pliată cucapişonul peste şold, opincile şi căciulaţuguiată sunt piese de vestimentaţie careşi-au păstrat aproape neschimbată struc-tura morfologică (croiul) până la sfârşitulsecolului al XX-lea în zonele montane aleţării. În ceea ce priveşte costumul femeilordace se remarcă prezenţa a două obiecte- cămaşa şi fota - păstrate şi astăzi în an-

samblurile vestimentare din Muntenia şiMoldova. În sprijinul argumentelor ve-chimii costumului vine şi Stela funerarădin Zagreb, Croaţia. Pe această piatrătombală este reprezentată o femeie ilirăpurtând un costum cu piese similare celordacice, singurele diferenţe în structurapieselor fiind prezenţa gulerului la că-maşă şi modul de purtare a fotei, cu colţulde jos prins în bete, pentru a permite le-jeritatea în mişcare, care se regăseşte şiastăzi în costumul de lucru din Moldova.Structura morfologică a pieselor de bazăa păstrat croiul străvechi la cămaşa feme-iască de tip carpatic, precum brezărăul şialtiţa croită separat. Ca materiale se uti-lizau bumbacul, inul, cânepa (la pieselede lucru), mai nou bumbacul mercerizat,firul de mătase, mărgelele şi paietele (flu-turii). Decorul cămăşii este prezent pemânecă (în sistemul tripartit< altiţă, încreţşi râuri), gât, piept, spate şi poale. Fărăîndoială însă, partea cea mai spectaculos

decorată este mâneca", a explicat specia-listul.

Referindu-se la evoluţia iei din tim-purile cele mai vechi şi până astăzi, Ge-orgiana Onoiu a susţinut că "putem afir-ma fără tăgadă faptul că există zone careau conservat vechiul tip de cămaşă atâtprin materiale, formă şi decor şi ne refe-rim aici la zonele de munte în special".

Ia românească este şi varămâne un simbol identitar

"Astăzi, funcţionează încă o partedintre cooperativele meşteşugăreşti careau făcut parte din UCECOM. Tismanasau Marama Musceleană sunt doar douădintre exemple care merg pe o linietradiţională. Sunt însă şi contra-exemple- şi nu puţine - de ii fabricate în serie, încare o maşinărie înlocuieşte lucrul cu mâ-na realizat excepţional de femeile din sate,utilizarea unor materiale noi, culori stri-

dente, aglomerarea câmpurilor decora-tive", a spus ea.

În opinia etnografului, ia româneascăeste şi va rămâne un simbol identitar, unreper, mai mult decât o piesă de costum.

"O simplă privire deosebeşte o piesăoriginală de o creaţie artizanală< calitateamaterialelor, diversitatea compoziţională,şi nu reducerea unei zone la un singurtip de costum specific unei zone, croma-tica, tehnicile de cusut etc. În prezent,cultura tradiţională şi mediul online suntîntr-o strânsă convieţuire, lucru aparentbizar pentru unii. Asocierea acestor douădomenii rezultă din întâlnirea lor pe unteren comun, şi anume nevoia de recon-firmare a valorilor. Comunităţile dinspaţiul virtual (pagini de Facebook, blog-uri, şezători urbane) sunt adesea createşi formate de şi din tineri ce reclamă reîn-toarcerea la tradiţie. Acest lucru trebuiepus şi în relaţie cu preocuparea lor pentruaspectul exterior, lucru ce cochetează înlimbajul de fashion cu expresii de genul"a fi în trend". Unul dintre principaleledomenii de interes şi promovare al acestorgrupuri este cel al portului popular. Elvine din conştientizarea faptului de cătregeneraţia mai tânără că a regăsi, studia şipurta un costum popular în zilele noastrenu înseamnă respingerea modernităţii,ci asumarea conştientă a cunoaşteriiesenţei noastre. Prin actul lor de căutarea unei gândiri şi simţiri comune, ei în-cearcă să stabilească un dialog al timpu-rilor", consideră dr. Onoiu.

Ea afirmă că "recuperarea, chiar şiparţială, a bogăţiei vestimentaţiei de odi-nioară prin imagini, rememorări ale in-formatorilor, reînvăţarea punctelor de cu-sătură sunt doar câteva dintre rezultateleacestor grupuri".

"Un exemplu elocvent în acest senseste comunitatea La blouse roumaine, în-fiinţată în anul 2012, iar din anul următor,pe data de 24 iunie, sărbătorim Ziua In-ternaţională a Iei, eveniment ce se des-făşoară pe şase continente şi în peste 50de ţări. Adăugăm la acestea faptul că,aproape anual, designeri internaţionaliau ca sursă de inspiraţie pentru colecţiilelor portul popular românesc. Acest lucrune onorează şi ne impune să fim, în egalămăsură, mândri şi conştienţi de valoareaportului popular autentic pe care îl găsimîn colecţiile muzeale, în cele particulare,în sate încă şi, de la o vreme, în modastrăzii din ţară sau de peste hotare", aadăugat specialistul.

Legat de patrimoniul de o valoare ex-

cepţională al Muzeului Naţional al Satului"Dimitrie Gusti", Georgiana Onoiu a pre-cizat că din cele aproape 16.000 de piesede port popular din colecţia apreciateiinstituţii muzeale, "o însemnată parte estereprezentată de iile şi cămăşilor zoneloretnografice ale ţării".

Tipul de cămaşă folositîn Ardeal este cel carpatic

"Pornind din Moldova, în colecţianoastră se află, din Ţara Vrancei, o piesăunicat în portul popular românesc< că-maşa cu mâneca răsucită. Atestând legă-tura cu hainele domneşti prin croi şi di-mensiunea mânecilor (aproximativ 2 m.)cămaşa cu mâneca răsucită înnobileazăcostumul vrâncencelor. Tot în Moldovamerită amintită cămaşa cu pieptul formatdin pânză de borangic (numită local"chept de borangic") prezentă pe ValeaSiretului sau cămăşile de lână din Iaşi şiVaslui", a mai precizat dr. Onoiu.

De asemenea, potrivit acesteia, Mun-tenia aduce cu sine zonele Argeş şi Mus-cel, cu piese decorate somptuos, cu o pro-fuzie de fir metalic şi croi somptuos caresunt puse în relaţie cu influenţa CurţilorDomneşti, fiind un lucru cunoscut ad-miraţia reginei Elisabeta, reginei Mariaşi a doamnelor din înalta societate pentruportul popular românesc", cămăşile ol-teneşti "cu rafinate broderii de mătasevişinie şi decor care amintesc de brode-riile bizantine, decorul iilor din Mehe-dinţi sau cele din Vâlcea, decorate pe în-treaga suprafaţă, având aspectul unor pla-toşe doar câteva dintre piesele conservatede muzeu.

"În Banat, legătura cu lumea orientalăse evidenţiază prin broderiile migăloaseşi utilizarea firului metalic auriu. Tipulde cămaşă folosit în Ardeal este cel car-patic, cu toate lăţimile de pânză încreţiteîn jurul gâtului, pe o bentiţă-guler, spe-cific fondului străvechi dacic, prezent înmajoritatea zonele etnografice. Cămaşacu chept sau cu ciupag, care s-a purtat înMunţii Apuseni, cu variante în Huedin,Câmpia Transilvaniei şi în Lăpuş, că-măşile vechi din Năsăud, cămaşa cu şirepeste cot, având mânecile strânse cubrăţară şi terminate cu fodori, prezentăîn portul Buciumanilor, sunt doar câtevadintre exemplele care sunt tezaurizate îndepozitele de patrimoniu ale “satului dininima Capitalei”, a mai spus dr. GeorgianaOnoiu.

Antichitatea Romană, prin două monumente vestite, Tropaeum Trajani, din Adam-clisi, și Columna lui Traian aduce dovezi referitoare la vechimea portului popular

afirmarea creativit[\ii feminineprin costumul popular românesc

Mai înainte ca aparatele de zbor„mai grele decât aerul” să cucereas-că văzduhul, baloanele – sau aeros-tatele – au avut parte de epoca lorde glorie. Primele baloane erauumplute cu aer cald.

Cele din „generația a doua” erau um-plute cu alte gaze, cum ar fi hidrogenulsau heliul. Ca inventatori ai balonului cuaer cald, istoria îi reține pe frații Montgol-fier. La 21.XI.1783 a avut loc, în Franța,prima lansare a unui balon ce a avut oa-meni la bord.

În spațiul românesc, prima lansare aunui balon s-a petrecut în urmă cu 200 deani, în vara anului 1818. Lansarea “apara-tului de zbor” a avut loc în Țara Româ-nească, la București, la eveniment fiindprezent și domnitorul din acea vreme, IoanVodă Caragea. Dispozitivul era de con-strucție simplă, nefiind suficient de marepentru a putea lua la bord o persoană. „Ae-

rul” cald era generat prin arderea alcoolu-lui aflat într-un recipient, sub balonul con-fecționat din pânză. Lansarea a fost o reu-șită iar balonul s-a ridicat la mare înălțime,mai înainte de a reveni la sol, după epui-zarea „combustibilului”.

O altă lansare memorabilă a unui ae-rostat (categorie în care intră baloanele,dar și dirijabilele – creații mai „noi”) a avutloc, pe meleagurile noastre, în anul 1874.La fel ca și lansarea petrecută cu 56 de animai devreme, noul zbor a avut loc tot în-tr-o zi de iunie. Și tot la București. Eveni-mentul este demn de reținut, mai ales da-torită faptului că aparatul de zbor lansat aavut oameni la bord (o premieră, în spațiulromânesc).

Aerostatului i-a fost atribuit un nume„mare”. A fost botezat „Mihai Bravul”. Zbo-rul a durat, se pare, aproximativ 60 de mi-nute, timp în care balonul a străbătut, spreuimirea bucureștenilor și a oamenilor dinlocalitățile învecinate, peste 40 de kilo-metri.

La prima lansare, cea din 9 iunie 1874,au zburat doi pasageri. Unsprezece zilemai târziu a avut loc o altă lansare a balo-nului „Mihai Bravu”, cu trei persoane labord. Această a doua lansare a avut scopuriștiințifice și militare.

Altitudinea atinsă a fostremarcabilă

Altitudinea atinsă a fost remarcabilă,ținând seama că a fost vorba, totuși, denumai un al doilea zbor efectuat cu balonul„Mihai Bravul”.

Aparatul de zbor s-a înălțat la o altitu-dine de aproape 2200 de metri. Pasageriisăi, trei ofițeri ai Armatei Române, s-aubucurat de priveliști ale ținuturilor dinpreajma Bucureștilor pe care nimeni nule mai admirase vreodată, până atunci, dela o asemenea înălțime, potrivit cunoas-telumea.ro.

Costumul popular românesc reprezintă unul dintre cele mai expresive domenii de afirmare a crea-tivităţii feminine. Vechimea acestuia este dată de mărturiile pe care istoria ni le furnizează prin inter-mediul izvoarelor sale. Figurinele de la Vinca-Turdaş, Vădastra, Gumelniţa şi Cucuteni din perioadaneolitică sau cele de la Cârna şi Gârla Mare din epoca bronzului, pe care sunt incizate sau pictate or-namente, sunt cele mai vechi mărturii privind preocuparea omului faţă de aspectul veşmintelor.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.Lansarea “aparatului de zbor” a avut loc în Țara Românească, la București, laeveniment fiind prezent și domnitorul din acea vreme, Ioan Vodă Caragea

200 de ani de la prima lansare a unui balon cu oameni la bord, în Rom]nia

12 Informa\ia de Duminic[/1 iulie 2018

Kit Harington şi Rose Leslie s-au căsătorit la castelul Wardhilldin Scoția, proprietate a familieimiresei. Alături de cei doi actoridin filmul Game of Thrones aufost colegii lor de platou șimembri ai familiilor lor, scrie As-sociated Press.

În presă au apărut imagini de la so-sirea celor doi la biserică, acolo undeau fost întâmpinați de fanii strânşi afa-ră. Mireasa a purtat o rochie ivorie cuvoal, iar mirele, a purtat un costum dezi. Printre invitaţii la nuntă s-au nu-mărat colegi de pe platourile de filmarede la “Game of Thrones”, cum ar fi ac-torii Peter Dinklage, Maisie Williams,Sophie Turner şi Emilia Clarke. Tatălmiresei, Sebastian Leslie, s-a declarat“foarte încântat” de nuntă. “Este o ziabsolut minunată pentru noi”, a adău-gat el.

Nunta a fost oficiată în castelulAberdeenshire

Nunta dintre Kit Harington şi Rose

Leslie este considerată evenimentulmomentului de fanii fantasy care auașteptat entuziasmați să vadă cum auarătat mirii și invitații care au participatla ceremonia care a avut loc în castelulfamiliei actriţei, Wardhill Castle, dinAberdeenshire, proprietate ce aparţinefamiliei Leslie din secolul XII, iar ce-remonia a fost oficiată de un călugărbenedictin

Mireasa a purtat o rochie extremde frumoasă cu motive florale, creatăde designerul libanez Elie Saab şi ac-cesorizată cu un voal lung şi o coroniţăde flori, în timp ce mirele a ales un cos-tum clasic de zi. După ce şi-au spus ju-rămintele şi au fost declaraţi oficial soţşi soţie, actorii au fost întâmpinaţi cuurale şi tradiţionalele confetti din pe-tale de trandafir şi au urcat într-unLand Rover vechi.

Cei doi s-au cunoscut pe platourile de filmare

Cei doi actori, în vârstă de 31 deani, s-au cunoscut pe platourile de fil-mare ale seriei “Game of Thrones” în2012, iar povestea lor de dragoste din

serial a trecut şi în viaţa reală. Leslie apărăsit echipa în 2014, iar în prezentjoacă în drama americană “The GoodFight”.

Cei doi şi-au confirmat logodnaprintr-o metodă tradiţională< anunţulîntr-un ziar local. Actorii, ale căror per-sonaje din „Game of Thrones“, JonSnow şi Ygritte, sunt de asemenea în-drăgostite, au urmat exemplul cupluluiBenedict Cumberbatch şi Sophie Hun-ter, făcând un anunţ într-o ediţie a co-tidianului „The Times“, plasat în secţiu-nea „căsătorii viitoare“.

„Se anunţă logodna dintre Kit, fiulcel mic al lui David şi Deborah Harin-gton din Worcestershire, şi Rose, fiicamijlocie a lui Sebastian şi Candy Lesliedin Aberdeenshire“, este anunţul pu-blicat în luna septembrie a anului tre-cut.

Cererea în căsătorie nu a ieşit cum şi-ar fi dorit Kit

Actorul britanic Kit Harington amărturisit în cadrul unei apariţii tele-vizate cum planurile sale de a o cere încăsătorie pe iubita sa, nu au ieşit aşa

cum şi-ar fi dorit.„Chiar aveam nişte planuri de cum

să o fac. Aveam de gând să agăţ niştebecuri în copaci şi să creez o atmosferăromantică, dar eram la ţară, sub un su-perb cer înstelat, cu un foc arzând înfaţa noastră şi un vin roşu şi mi-amdat drumul la gură mai devreme. In-tenţionam să o fac în ziua următoare“,a povestit Kit Harington.

Cei doi locuiau împreună din lunaianuarie a anului trecut şi se declarauextrem de fericiţi la acel moment< „M-am mutat cu Rose şi sunt foarte fericit.Totul merge bine, iar pentru că Roseare o grămadă de idei pentru amena-jarea locuinţei, i-am spus că poate sămute orice, să schimbe orice, să arunceorice, tot ce contează este că acesta estecăminul nostru şi trebuie să simţim căne aparţine“, a declarat Kit.

Şi-au oficializat relaţia la galapremiilor Oliver

Actorii şi-au oficializat relaţia înluna aprilie a anului 2016, când au apă-rut împreună la gala premiilor Oliver,din Londra, pe covorul roşu ţinându-

se de mână şi chiar sărutându-se. Des-pre relaţia mai mult decât profesionalădintre Harington şi Leslie s-a scris pri-ma dată în anul 2012, când au formatun cuplu timp de un an, rămânândprieteni în urma despărţirii. Potrivitpresei străine, cei doi au reluat relaţiala începutul lui 2016, deşi ulterior aumai circulat zvonuri legate de aceastăîmpăcare. Într-un interviu acordat re-vistei „Italian Vougue“, Harington des-cria cel mai frumos moment de pe pla-tourile de filmare ale serialului, sur-prinzând cu o declaraţie de dragoste.

„Cele trei săptămâni petrecute înIslanda, unde am filmat sezonul al doi-lea. Pentru că ţara este frumoasă, pen-tru că Luminile Nordice sunt magiceşi pentru că acolo m-am îndrăgostit“,a mărturisit artistul.

Din nefericire, personajul portre-tizat de Leslie „a ieşit“ din serial lasfârşitul sezonului patru, însă cei doiartişti şi-au continuat idila în afara pla-tourilor de filmare. „Dacă deja eştiatras de cineva, iar apoi acea persoanăo interpretează pe partenera ta în serial,devine foarte uşor să te îndrăgosteşti“,a mai precizat Harington.

Vera Pop

actorii din serialul game of Thrones, KitHarington ;i Rose Leslie s-au c[s[torit