i.2.2. sistemul cd&i românesc - research.gov.ro · 56 sunt universităţi publice autorizate,...
TRANSCRIPT
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
1
N
A
O
N
POLITICILE GUVERNAMENTALE
DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE
ÎN ROMÂNIA
RAPORT 2013
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
2
CUPRINS
I. SISTEMUL DE CERCETARE DIN ROMÂNIA
I.1 Context naţional .................................................................................................................
I.1.1. Structura sistemului de cercetare
I.1.2. Alocările bugetare MEN pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare
I.1.3. Investiția în cercetare
3
I.2 România în context internațional ......................................................................................
I.2.1. Competitivitatea economică
I.2.2. Sistemul CD&I românesc în clasamentele internaționale
4
II. OBIECTIVELE POLITICILOR GUVERNAMENTALE ÎN DOMENIUL
CERCETĂRII, DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII
II.1 Obiective …………………………………………………………………………. 8
II.2 Resurse …………………………………………………………………………... 9
III. REZULTATE OBŢINUTE ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR DE
POLITICĂ CD&I
III.1. Întărirea capacităţii sistemului CD&I ..........................................................................
III.1.1. Evaluarea institutelor naționale
III.1.2. Investiții pentru dezvoltarea sistemului
III.1.3. Susținerea resursei umane
11
III.2 Stimularea investiţiilor CD&I în sectorul privat .........................................................
III.2.1. Contribuția prin Planul Național
III.2.2. Contribuția prin POS-CCE
14
III.3 Participarea la politicile și programele CD&I internaționale ..................................... 15
III.3.1. Participarea României la Programul Cadru 7 al Uniunii Europene
III.3.2. Colaborarea cu organizații internaționale
III.3.3. Colaborarea România - Norvegia
IV. CONCLUZII 19
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
3
I. SISTEMUL DE CERCETARE DIN ROMÂNIA
I.1 Context naţional
I.1.1. Structura sistemului de cercetare
Sistemul de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CD&I) din România este constituit
din 263 organizaţii CD&I publice și circa 600 de întreprinderi. Dintre organizațiile publice,
56 sunt universităţi publice autorizate, 46 sunt institute CD naţionale (majoritatea coordonate
de Ministerul Educaţiei Naţionale - MEN), iar 65 sunt instituţii de cercetare şi centre ale
Academiei Române1. Reţeaua Naţională pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT)
cuprinde 50 organizaţii specifice: centre de transfer tehnologic, centre de informaţii
tehnologice, incubatoarele de tehnologie şi afaceri, 4 parcuri de ştiinţă şi tehnologie.
MEN colaborează cu două organisme consultative în domeniul CD&I:
Colegiul Consultativ pentru CD&I, compus din reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice şi
de afaceri, care sprijină cercetarea aplicată şi inovarea;
Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică, compus din reprezentanţi ai comunităţii
ştiinţifice, care promovează cercetarea fundamentală şi dezvoltarea resurselor umane
pentru cercetare.
Ambele organisme consultative au responsabilităţi în procesul de evaluare internaţională a
institutelor şi univestităţilor. Pentru probleme de politici CD&I specifice învăţământului
superior, MEN beneficiază de consultanţă din partea Consiliului Naţional pentru
Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor, ca şi din partea Consiliului Naţional al Rectorilor.
Alte instituţii implicate în coordonarea activităților CD&I sunt:
- Academia Română, care este forumul ştiinţific naţional supreme, cu rol major în
ştiinţele socio-economice şi umaniste;
- Academia de Ştiinţe Medicale şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care au în
coordonare ştiinţifică institutele de cercetare şi universităţile de profil;
- Asociaţia Naţională “Euratom” și Comitetul mixt România-CERN;
- Agenţia Spaţială Română.
În anul 2013, Ministerul Educației Naţionale (MEN) a fost reorganizat, prin hotărâre de
guvern (HG), devenind autoritate de stat pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi
inovare (CD&I), cu toate responsabilitățile, funcțiile și atribuțiile de decurg din aceasta.
MEN colaborează cu ministerele responsabile pentru activităţi CD&I specifice sectoarele lor
de activitate, precum Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Comunicării
şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii.
I.1.2. Alocările bugetare pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare
Conform legii bugetului de stat2, alocările MFP pentru cercetare
3 în anul 2013 au fost de
1,622 miliarde lei, adică 0,25% din PIB. În afară de Academia Română, alte ministere cu
cheltuieli CD semnificative au fost Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
În anul 2013, după rectificări, bugetul MEN pentru cercetare, a fost de 1,276 miliarde lei
(plăți efectuate). Evoluția bugetului alocat MEN - cercetare dezvoltare este indicată în tabel.
1 Conform Legii 324/2003 de aprobare a OG 57/2002 privind cercetarea științifică şi dezvoltarea tehnologică,
http://www.research.ro/ro/articol/1315/sistemul-national-de-cercetare-dezvoltare 2 Legea 5/2013 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2013/Lege_buget_de_stat2013.pdf
3 Cumulat, capitolele “Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare” și „Cercetare și dezvoltare în domeniul economic”.
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
4
Tabelul 1. Fonduri bugetare alocate pentru MEN - activităţi CD&I Miliarde Lei
2010 2011 2012 2013
Ministerul Educației Naționale - bugetul
pentru cercetare 1,008 1,446 1,212 1,276
Sursa: Ministerul Educației Naționale4
I.1.3. Investiția în cercetare
Pentru indicatorul intensitatea cercetării, calculată ca raport între cheltuielile totale de
cercetare-dezvoltare (GERD5) şi produsul intern brut (PIB), ultima valoare disponibilă, la
data elaborării prezentului raport, este cea pentru anul 2012, de 0,49% din PIB6. Ponderea în
PIB a cheltuielilor CD din partea întreprinderilor, în interes propriu (indicatorul BERD7) a
fost de numai 0,12%.
În comparație cu anul precedent, cercetarea fundamentală a înregistrat o scădere de 2,0
puncte procentuale în cheltuielile totale destinate activităţii CD, de la 43,4% la 41,4%, în
timp ce cercetarea aplicativă a avut o creştere de 2,2 puncte procentuale, de la 39,2% la
41,4%, iar dezvoltarea experimentală s-a menţinut la acelaşi nivel, ca pondere în cheltuielile
totale.
La începutul anului 2013, în sectorul cercetare-dezvoltare îşi desfăşurau activitatea 42674
salariaţi, număr aproximativ la acelaşi nivel faţă de cel înregistrat la începutul anului 2012.
I.2 România în context internațional
I.2.1. Competitivitatea economică
În ultimii ani se constată8 o schimbare progresivă şi încurajatoare în balanţa comercială spre
înaltă tehnologie (IT) şi tehnologie medie (MT), în special autovehicule, mașini electrice şi
textile, şi într-o anumită măsură pentru telecomunicaţii, utilaje industriale generale şi utilaje
specializate pentru anumite industrii. În contrast, industrii, cum ar fi de cele de maşini şi
echipamente electrice, materiale plastice, produse medicinale si farmaceutice, îngrăşăminte şi
utilaje pentru prelucrarea metalelor contribuie din ce în ce mai puţin la balanţa comercială.
Din punctul de vedere al competitivității economice mondiale, măsurat prin indicatorii
individuali și scorul global9 stabiliți de “International Institute for Management
Development” (IMD, vezi tabelul 2), poziția României este în ultimul sfert al clasamentului,
în scădere cu două locuri față de anul 2012.
Tabelul 2. Poziția României în clasamentul competitivității economice (din 59 țări clasate)
2009 2010 2011 2012 2013
Scorul global al competitivității 54 54 50 53 55
Performanța economică 32 47 49 52 47
Eficiența acțiunilor guvernului 49 50 49 52 49
Eficiența în sectorul afacerilor 56 49 49 52 57
Calitatea infrastructurii 53 43 42 50 47
Sursa: IMD World Competitiveness Yearbook, 2014.
4 http://www.research.ro/uploads/bugetul-a-n-c-s/buget2013-31decrectif.pdf . 5 “Gros Expenditure for Research and Development” – GERD. 6 INSSE, baze de date statistice https://statistici.insse.ro/shop/. 7 “Business expenditure for Research and Development” – BERD. 8 Raport CE cu privire la “Performanţa în Inovare în Statele Membre UE şi în ţările Asociate - 2013”,
http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/state-of-the-
union/2012/innovation_union_progress_at_country_level_2013.pdf . 9 International Institute for Management Development, https://www.worldcompetitiveness.com/OnLine/App/Index.htm.
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
5
Ca membră UE, politica CD&I a României este strâns legată de cea europeană, vizând
programarea comună, iniţiativele tehnologice şi infrastructurile CD pan-europene în cadrul
ERA10
.
La nivelul Uniunii Europene (UE) este în vigoare Strategia EUROPA 2020, cu scopul de a
spori competitivitatea Europei şi de a reduce decalajele existente față de SUA și Japonia, și
de a putea concura cu economiile emergente din zona BRIC11
și Asia de sud-est. Cercetarea
şi inovarea (CD&I) au fost plasate în centrul Strategiei, prin iniţiativa pilot Europa – O
Uniune a Inovării, care se concentrează pe constituirea și interconectarea sistemelor
naționale de inovare, caracterizate prin ansamblul de indicatori IUS.
În anul 2013, unii indicatori au fost modificați, pentru a pune în evidență mai bine
funcționalitatea și rezultatele economice ale activităților de cercetare. În anexă este prezentat
sistemul actual de indicatori.
Pentru creșterea competitivității la nivel european, UE recomandă, în principal, următoarele
direcții de acțiune:
1. Creşterea investiţiilor în cercetare. Statele membre sunt încurajate să continue să
investească în CD&I, ținta 2020 fiind 3% PIB (media UE). Ținta angajată de România12
,
este de a atinge 2% PIB în anul 2020 (1% din fonduri publice și 1% din surse private)
(Fig.1).
2. Reforme pentru a asigura mai multă valoare adăugată pentru banii investiți şi pentru a
combate fragmentarea pe obiective, instituții și, în special, pe programe.
3. Consolidarea cooperării dintre ştiinţă şi mediul de afaceri, prin stimulente adecvate.
4. Înlăturarea barierelor existente pe calea idee → bun comercializabil pe piaţă, prin:
îmbunătăţirea accesului la finanţare, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii
(IMM-uri), drepturi de proprietate intelectuală la preţuri accesibile şi clar definite,
stabilirea mai rapidă a standardelor de interoperabilitate, utilizarea eficientă a bugetelor
de achiziţii publice.
10 European Research Area 11 Brazilia, Rusia, India, China. 12
Memorandumul Guvernului nr. 1801/11.06.2010.
Sursa: Adaptat după Innovation Union Competitiveness Report 2011-2014.
Figura 1. Intensitatea investiției în cercetare (GERD): comparație România-UE
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
6
În viziunea Uniunii Europene, factorul determinant pentru indicatorii de competitivitate
menționați este inovarea13
, sub multiplele aspecte ale acesteia tehnologică, organizațională
etc.
I.2.2. Sistemul CD&I românesc în clasamentele internaționale
În ciuda unor evoluții pozitive, sistemul CD&I românesc suferă încă de disfuncționalități
structurale. Spre exemplu, “European Reform Barometer”14
, care ia in considerație 34 de țări,
indică locul 32 pentru calitatea educației și locul 34 la indicatorul excelenței în cercetare.
Calitatea sistemului CD este evaluată ca slabă și de dimensiunea “Open, excellent research
systems” din “Innovation Union Scoreboard15
” (IUS), cu un scor de 0,087 față de 0,478
media UE 27. Raportul plasează România în ultima grupă, cea a inovatorilor “modești”,
alături de Bulgaria, Letonia și Lituania. Scorul agregat al inovării (SII), constituit din 25 de
indicatori (a se vedea Anexa) este 0,237, adică reprezintă mai puțin de jumătate față din
media UE, care este 0,554 (Fig.2).
Conform Programului Naţional de Reformă16
, angajamentul asumat pentru anul 2020,
este ca România să atingă media Uniunii Europene 2013 la indicatorul agregat al inovării.
După ponderea cheltuielilor pentru inovare în cifra de afaceri a IMM-urilor, România se
situează peste media europeană, cu 2,62%, față de 2,21%. Cu toate acestea, inovarea, în
acest sector, se datorează în principal achizițiilor de tehnologie din import, și nu efortului
propriu de cercetare-dezvoltare, fapt confirmat de locul modest ocupat de IMM-urile din
România în ceea ce privește ponderea celor care comercializează bunuri “noi pentru
piață”.
Și în 2013, la fel ca în anul 2012, companiile dezvoltatoare de soluții “software” domină
sectorul IMM-urilor inovative. Astfel, în clasamentul primelor 50 de companii cu creștere
13 Innovation Union Competitiveness Report 2011, http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/competitiveness-
report/2011/iuc2011-full-report.pdf#view=fit&pagemode=none . 14 European Reform Barometer http://www.bia-bg.com/uploads/files/News/Ref%20barometer_Spring2013%20final.pdf 15 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/policy/innovation-scoreboard/index_en.htm 16 Disponibil la http://www.maeur.ro/articol/programul-national-de-reforma-pnr .
Sursa datelor: IUS 2014
Figura 2. Indicatorul agregat al inovării SII pentru România și evoluția acestuia, comparativ cu
media UE.
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
7
rapidă din Europa Centrală, rezultatele indică o performanţă a României17
, care este prezentă
în clasament cu şase companii, confirmând astfel evoluţia promiţătoare a firmelor românești
ce își desfășoară activitatea în sectorul tehnologic, în ciuda mediului economic încă afectat de
criza globală. În plus, pentru al treilea an consecutiv, compania de servicii turistice online
Vola.ro s-a plasat pe locul întâi în ierarhie, înregistrând o rată de creștere a veniturilor de
5729% în ultimii cinci ani, iar TeamNet International S.A. este prezentă în două categorii ale
clasamentului – “Fast 50” (locul 17) și „Big 5” (locul 3). O altă premieră pentru ţara noastră
este confirmarea poziţiei de lider pentru compania INSOFT Development & Consulting SRL,
în cadrul celei de-a treia secţiuni – „Rising Stars”. În clasamentul menționat, Polonia are cea
mai bună reprezentare, cu 22 de companii, fiind urmată de Ungaria (8) și România (6).
17 Raport Deloitte Technology FAST 50 2013 http://www2.deloitte.com/content/www/global/en/pages/about-
deloitte/articles/technology-fast50-ce.html .
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
8
II. OBIECTIVELE POLITICILOR GUVERNAMENTALE ÎN DOMENIUL
CERCETĂRII, DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII
II.1 Obiective
În anul 2013 au fost menținute obiectivele generale din anii anteriori, care au vizat:
Creșterea și îmbunătățirea capacității şi performanţelor sistemului CD&I;
Antrenarea sectorului privat în activități CD&I, pentru stimularea creșterii
competitivității economice prin inovare;
Integrarea în Spațiul European de Cercetare (ERA), incluzând absorbția fondurilor
internaționale.
Obiectivele politicilor CD&I promovate de MEN sunt stabilite conform următoarelor
documente de referință:
Strategia Naţională CD&I pentru perioada 2007-2013 (Strategia Națională 2007-
2013), aprobată prin HG nr. 217/ 2007.
Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru 2007-2013 (Planul
Naţional 2007-2013), aprobat prin H.G. nr. 475/ 2007.
Programul Național de Reformă, prin obiectivele asumate prin Memorandumul nr.
664/2010.
Raportul de evaluare intermediară a Strategiei Naţionale şi Planului Naţional CD&I
2007-201318.
Raportul de evaluare intermediară a Strategiei Naționale și a Planului Național CD&I 2007-
2013, de către grupul Technopolis, menționează câteva rezultate notabile:
- Articolele și jurnalele științifice românești au fost promovate în circuitul internațional,
crescând atât ca număr, cât și ca vizibilitate (indicatorul citărilor19
publicațiilor
științifice din top 10% în creștere cu 3,3%).
- Proiectele de investiții în infrastructuri de cercetare științifică au constituit un sprijin
util pentru aducerea la zi a bazei materiale de cercetare din universități și institute de
cercetare.
- Managementul Planului Național CD&I 2007-2013 a fost asigurat în regim
descentralizat, prin cele trei instituții cu rol de agenții de implementare (UEFISCDI,
ROSA20
, IFA21
) care a asigurat organizarea competițiilor de proiecte, evaluarea și
monitorizarea la nivel de proiect și de program.
18 Disponibil la adresa http://www.ancs.ro/uploads/comunicate/raport-final.pdf. 19 IUS 2012-2014. 20 Agenția Spațială Română 21 Institutul de Fizică Atomică
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
9
II.2 Resurse
Pentru a asigura sprijinul financiar necesar îndeplinirii obiectivelor, politica MEN pentru
CD&I a fost structurată pe două programe bugetare: Dezvoltarea capacității CD și de
diseminare a rezultatelor cercetării, destinat întăririi sistemului CD românesc și măsurilor de
politică CD&I, respectiv Creșterea competitivității economice prin cercetare și inovare, care
se adresează în principal efectelor economice ale investiției în cercetare.
Tabelul 3. Dinamica surselor de finanțare prin programele bugetare MEN Pondere surse de finanțare (%) 2009 2010 2011 2012 2013
Bugetul de stat (% din buget MEN-Cercetare) 79,69 87,40 89,07 89,81 89,29 din care Fonduri externe
*) 0,02 4,40 1,61 1,76
*) 11,88
Venituri proprii ale participantilor 20,29 8,80 6,32 8,43 10,71 *)
Fondurile externe nerambursabile sunt considerate parte în bugetul MEN. Sursa: MEN
În anul 2013, finanțarea celor două programe bugetare, de la bugetul de stat, a totalizat 1276
milioane lei, reprezentând 89,29% din bugetul MEN-Cercetare. Ponderile alocărilor pe cele
două programe, în total alocări de la bugetul de stat, au fost de 33,45% pentru primul,
respectiv 66,55% pentru cel de-al doilea.
În general, raportul de evaluare intermediară a Strategiei Naţionale şi Planului Naţional a
indicat existența unor obiective prea ambițioase în raport cu resursele alocate, sumele plătite
fiind la un sfert din valorile planificate (media ultimilor cinci ani, a se vedea figura 3).
Nivelul de finanțare, pe programele Planului Național, este indicat în tabelul 4.
Sursa: MEN.
Figura 3. Evoluția bugetului MEN-cercetare
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
10
Tabelul 4. Finanțarea programelor din Planul Național Milioane lei
Program Plan Național 2012 2013
Program Resurse Umane 94,3 83,9
Program Capacități 151,8 170,2
Program Idei 230,3 120,2
Program Parteneriate 142,7 146,8
Program Inovare 13,7 21,4
Total 632,8 542,5 Sursa MEN
Referitor la tranziția de la ciclul 2007-2013 la ciclul de programare următor, prin procesul de
elaborare a liniilor de politică CD&I pentru perioada 2014-2020. Pentru aceasta, MEN a
întreprins următoarele acțiuni:
- A adoptat concluziile raportului ARUP-JASPERS22
având ca obiectiv dezvoltarea
unor tipuri de intervenţii finanţate în perioada 2014-2020 din fonduri structurale
pentru obiectivul tematic “Strenghening research, technological development and
innovation”;
- A elaborat termenii de referință pentru elaborarea strategiei naționale în domeniul
cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării pentru perioada 2014-2020 și a
instrumentelor de implementare;
- A lansat procedura de atribuire a proiectului „Elaborarea Strategiei Naționale în
domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării pentru perioada 2014-2020”. În
urma procesului de licitație, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului
Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), împreună cu un consorțiu
format din 11 parteneri și 142 parteneri asociați, alcătuit din organizații de cercetare,
institute de învățământ superior și societăți comerciale cu specific de cercetare, a fost
desemnată organizație coordonatoare a proiectului.
Obiectivul general al proiectului a fost acela de a elabora „Strategia Națională în
domeniul cercetarii, dezvoltării tehnologice și inovării pentru perioada 2014-2020” și
a instrumentelor principale de implementare – „Planul Național CD&I 2014-2020” și
componenta din Programul Operațional de Competitivitate cu obiectivul tematic
„Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării pentru perioada 2014-
2020”. Versiunile preliminare ale documentelor23
au fost livrate în luna decembrie
2013, după care au fost supuse dezbaterilor publice.
În conformitate cu Legea nr.52/2003 privind transparența decizională, Ministerul Educației
Naționale a publicat versiunea finală a proiectului de hotărâre de guvern pentru aprobarea
documentului de strategie pe pagina MEN - Cercetare24
.
22 Disponibile la http://www.poscce.research.ro/uploads/programare-2014-2020/final-report-12-aprilie.pdf și
http://www.poscce.research.ro/uploads/programare-2014-2020/jaspersrecommendations.pdf 23 Disponibile la http://www.cdi2020.ro/ . 24 La adresa http://www.research.ro/ro/articol/3343/strategia-nationala-de-cercetare-si-inovare-2014-2020 .
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
11
III. REZULTATE OBŢINUTE ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR DE POLITICĂ
CD&I
III.1. Întărirea capacităţii sistemului CD&I
III.1.1. Evaluarea institutelor naționale
În anul 2013 a fost finalizat procesul de evaluare instituţională pentru 39 de institute CD
naționale, folosind comisii internaţionale cu cinci membri, din care cel puţin trei membri sunt
din străinătate. Institutele naționale au fost evaluate și clasificate, în funcţie de performanţele
lor ştiinţifice25
, pe trei niveluri (A+, A, A, B, și C). Rezultatele clasificării arată următoarele:
10 institute sunt clasificate ca fiind excelente, cu nota A+; 18 sunt clasificate ca fiind foarte
bune, cu nota A; 11 institute sunt clasificate ca fiind bune, cu nota A. Cu toate acestea, la
nivel international, institutele românești nu sunt suficient de active în cadrul programelor
europene, cum ar fi, de exemplu, “European Institute of Technology”.
III.1.2. Investiții pentru dezvoltarea sistemului
Capacitatea sistemului CD&I românesc este susținută prin investiția în infrastructuri de
cercetare de interes european, prin întreținerea instalațiilor de interes național, și prin proiecte
de investiții mari.
Dintre cele de interes european, localizate în România, care fie au fost incluse, fie sunt în curs
de a fi incluse pe lista “European Strategy Forum on Research Infrastructures”26
(ESFRI),
menționăm:
Instalația de lasere „Extreme Light Infrastructure” (ELI27
);
Centrul de studii avansate pentru fluvii, delte, mări “Danubius”.
În septembrie 2012, în cadrul POS-CCE, Comisia Europeană a aprobat alocarea sumei de 180
milioane Euro, pentru finanțarea proiectului ELI-NP în perioada 2012-2015, urmând ca
acesta să fie finalizat și complet funcțional în anul 2017. România este prezentă în 15 proiecte
de infrastructură de cercetare pan-europene incluse pe lista ESFRI.
Instalațiile de interes național28
funcționează în cadrul a 19 institute naționale. Pentru
întreținere și funcționare, acestora le-a fost alocată suma de 55,6 milioane lei în anul 2013.
Prin programul Capacități a fost sprijinită participarea la programe, iniţiative şi organisme
CD&I europene, în special la Programul Cadru 7 (PC7). În perioada 2010-2013, prin
programul Capacități au fost finanțate 7 proiecte de investiţii mari, indicate în tabelul 5.
25 Conform HG 1062/2011. 26 http://ec.europa.eu/research/infrastructures/index_en.cfm?pg=esfri 27 Inclusă în lista ESFRI, http://www.eli-np.ro/ 28 Conform HG 1428/2004 http://www.research.ro/uploads/instalatii-de-interes-national/lista-iin.pdf
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
12
Tabelul 5.
Proiecte de investiţii pentru infrastructuri mari de cercetare, finanţate prin programul Capacităţi
Proiect Instituția participantă
Dezvoltarea departamentului de bioresurse prin
modernizarea infrastructurii CD
INCD pentru Chimie şi Petrochimie
ICECHIM
Modernizarea departamentului de fizică moleculară și
biomoleculară
INCD pentru Tehnologii Izotopice Cluj-
Napoca
Centru de cercetare și tratament în gastroenterologie
bazat pe metode imagistice și studii moleculare
Universitatea de Medicină şi Farmacie
din Craiova
Centrul național de cercetare pentru biologia,
conservarea, reproducerea artificiala și cultura resurselor
acvatice vii
INCD Turbomotoare COMOTI
Modernizarea și dezvoltarea bazei logistice pentru un
complex de experimentare turbomotoare Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca
Reţea integrată de cercetări interdisciplinare INCD pentru Fizica si Inginerie Nucleara
"Horia Hulubei"
Dezvoltarea infrastructurii pentru cercetări de frontieră
în fizica nucleară şi domenii conexe
INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi
Radiaţiei
III.1.3. Susținerea resursei umane
Resursa umană a fost susținută în regim competitiv, prin Planul Național, ca și prin
programele Academiei Române. Instrumentele de finanțare din Planul Național au fost
programele Resurse Umane, Capacități, și Idei, la care s-au adăugat programele
complementare, dintre care cele mai importante au fost programele nucleu ale institutelor
naționale.
Resurse umane, cu obiectiv creşterea numărului de cercetători şi a performanţelor
profesionale ale acestora. Prin program au fost oferite peste 1400 de burse pentru
cercetare pe durata studiilor doctorale și post-doctorale.
În anul 2013, acstui program i-a fost alocată suma de 83,9 milioane lei, fiind organizate
competiții la sub-programele:
- Bursa Tânărului Cercetător.
- Premierea rezultatelor cercetării (articole).
Sistemul CD&I a devenit mai atractiv pentru cercetătorii străini, chiar dacă procentul lor
este mult mai scăzut decât în alte state membre. Conform CE COM SWD (2012) privind
Evaluarea Impactului ERA, din numărul total de 27892 de doctoranzi din România, 285
(1%) sunt din statele membre ale UE şi 574 (3%) din alte ţări.
Capacităţi, pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare și a cooperării pan-europene și
internaționale.
Programului Capacități i-au fost alocate 170,2 milioane lei în 2013, dintre care 25
milioane lei pentru accesul la literatura științifică (proiectul ANELIS), care este esenţial
pentru conectarea comunităţii de cercetare din România la fluxul internaţional de
informaţii ştiinţifice. În anul 2013, numărul total de accesări29
la resursele abonate a fost
de 4873000, la un preț mediu pe accesare (preț licitație/număr total accesări resurse
29
P.S. Agachi, Raport Adunarea Generală ANELIS PLUS, 2014.
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
13
abonate) de 6,15 lei, comparativ un cost de circa 30 USD/articol, cât ar fi revenit în
absența acestui program. Cu toate acestea, producția științifică a organizațiilor românești
este încă modestă30
, fiind necesară o creștere de 1,5-2 ori pentru a ajunge la nivelul
mediu din Europa Centrala și de Est (ECE).
Tabelul 6.
Indice Hirsh articole*
Indice Hirsh citări*
România 135 4,30
ECE 458 5,98
*Valori medii pentru perioada 2004-2012
Idei, pentru excelenţă şi vizibilitate internaţională. Alături de programele Academiei
Române, acest program a a fost principal promotor al creșterii calității articolelor
publicate de cercetătorii din România, cât și a numărului de publicații și de reviste
românești cotate ISI (de la 7 la peste 50). În anul 2013 a fost alocată suma de 120,2
milioane lei, fiind continuate proiectele contractate în anii anteriori la sub-programele:
- Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE);
- Proiecte de Complexe de Cercetare Exploratorie (PCCE);
- “Workshop”-uri Exploratorii (17 proiecte contractate, 230,8 mii lei) ;
- Școli de Studii Avansate (8 proiecte, 429,7 mii lei).
Urmărind rezultatele din tabelul de mai jos, se constată o eficacitate (număr de rezultate
raportat la numărul de contracte) asemănătoare a programelor PCE și PCCE în atingerea
indicatorilor de program, dar o eficiență mult mai mare (sumă investită raportată la
numărul de rezultate) pentru programul PCE.
Tabelul 7.
Număr
contracte
Sumă decontată în
2013 (mil. lei)
Articole ISI
publicate
Brevete naționale
solicitate
Brevete
internaționale
PCE 441 85,5 1609 35 10
PCCE 24 94,5 132 2 0
În anul 2013, celor 46 de programe nucleu le-a fost alocată suma de 256,7 milioane lei,
pentru a susține planurile strategice de dezvoltare a institutelor naționale de cercetare.
Perioada de valabilitate a programelor nucleu a fost prelungită până la 31 decembrie
2014, pentru a permite punerea în funcțiune a strategiei în domeniul CD&I pentru
perioada de programare 2014-2020.
III.2 Stimularea investiţiilor CD&I în sectorul privat
Participarea sectorului privat la activități CD&I, susținute din fonduri publice, s-a făcut atât
prin Planul Național – programele Parteneriate în domeniile prioritare și Inovare, cât și prin
30 P.S. Agachi, Raport Adunarea Generală ANELIS PLUS, 2014.
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
14
utilizarea fondurilor structurale. Alte măsuri au vizat domeniul fiscal, prin continuarea
colaborării cu Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pentru punerea în aplicație a deducerii
suplimentare, de 50%, a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din partea operatorilor
economici.
III.2.1. Contribuția prin Planul Național
Parteneriate în domeniile prioritare, pentru rezolvarea unor probleme complexe şi
transferarea soluțiilor către mediul de afaceri. În anul 2013 a fost organizată competiție
la sub-programul
- Proiecte colaborative de cercetare aplicativă.
640 operatori economici au fost implicaţi în programe și proiecte finanţate din fonduri
publice, în circa 2000 de proiecte de cercetare aplicativă, în parteneriat cu universităţi și
institute de cercetare. Programul susține și organizațiile româneşti participante la
activităţile întreprinderilor comune europene „Clean Sky” (aeronautică), ENIAC
(nanotehnologii), “Fuel Cells” (energie), ARTEMIS (sisteme de calcul) şi IMI (sănătate).
Contribuția sectorului privat, la nivelul programului, a fost de 14,0 milioane lei, raportată
la o contribuție publică de 146,8 milioane lei, adică un raport de aproximativ 1:10.
Inovare, pentru susţinerea cercetării pre-competitive şi competitive a firmelor inovative.
Peste 300 IMM-uri inovative au condus proiecte finanțate în mod aproximativ egal din
fonduri proprii și din fonduri publice. Înlesnirea accesului la finanțare pentru
întreprinderi s-a concretizat prin diversificarea instrumentelor de finanțare, cum au fost
tichetele pentru inovare, stimularea exporturilor IT și dezvoltare de produse, sisteme și
tehnologii. În anul 2013 au fost active programele:
- Cecuri de inovare (7,7 milioane de lei pentru 176 cecuri inovare).
- Proiecte de cooperare internatională în rețeaua EUREKA și programul EUROSTARS.
Portofoliul românesc cu proiecte EUREKA constă în 121 de proiecte (72 încheiate, 23
în derulare, 32 propuneri de proiect evaluate, din care 10 sunt aprobate pentru
finanţare). Principalele domenii ştiinţifice cu participare românească, clasificate în
funcţie de interesul pentru parteneriat între cercetare şi industrie, sunt următoarele:
Tehnologia informaţiei; Materiale noi; Mediu; Produse alimentare; Biotehnologie.
Cotele de finanţare, prin bugetul programului Inovare, sunt următoarele:
- 500000 lei/an, pentru proiectele EUREKA (individuale) tradiţionale;
- 700000 lei/an, pentru proiectele EUREKA cluster;
- 700000 lei/an, pentru proiectele Eurostars.
În medie, contribuţia sectorului privat în cadrul programului (prin fonduri proprii atrase
în derularea proiectelor) a fost de 19,4 milioane lei, adică aproximativ egală cu suma de
la bugetul de stat de 19,9 milioane lei.
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
15
III.2.2. Contribuția prin POS-CCE
Operațiunile Axei Prioritare 2 au fost gândite în complementaritate cu măsurile din Planul
Național CD&I. Sprijinul POS-CCE Axa 2 pentru întreprinderi a fost important, aproape 350
de întreprinderi (dintre care 300 IMM) au fost sprijinite prin Axa Prioritară 2.
Bugetul alocat în proporție de 112% (800 Mil. Euro), valoarea fondurilor private atrase de
Axa 2 fiind de 209 Mil. Euro (co-finanțare privată a proiectelor). Fiecare Euro public investit
în întreprinderi a atras un Euro din fonduri private pentru CD&I.
- Aproape 94 Mil. Euro au susținut proiecte de cercetare și inovare desfășurate de
departamentele CD ale întreprinderilor;
- 70 Mil. Euro au fost investiți în dezvoltarea infrastructurii CD a întreprinderilor;
- Circa 15 Mil. Euro au susținut achiziția de servicii de cercetare de către întreprinderile fără
departamente de cercetare;
- Aproximativ 20 Mil. Euro au fost investiți în peste 100 de “start-up”-uri și „spin-off”-uri
inovative.
- Întreprinderile inovative tinere (cu o vârstă mai mică de 6 ani) au primit până la 1 Mil.
Euro, fără a fi obligate la co-finanțare. Pentru celelalte întreprinderi s-au aplicat cotele
conform reglementărilor ajutorului de stat aplicabil.
III.3 Participarea la politicile și programele CD&I internaționale
III.3.1. Participarea României la Programul Cadru 7 al Uniunii Europene
Contribuția României la ERA a fost consolidată prin asigurarea finanţării şi derularea a peste
800 de proiecte cu participare românească în cadrul programului PC7 şi al altor iniţiative
europene şi internaţionale în domeniul CD&I: concret, este vorba de apartenența la CERN31
,
FAIR32
, ITER33
, ESA34
, participarea la PC7, Eureka, Eurostars, întreprinderi comune JTIs,
etc. Participarea României la PC7 este indicată sintetic în tabelul 8.
Tabelul 8.
Cooperation Ideas People Capacities EURATOM Total
Nr. contracte 491 1 66 186 33 777 Contribuție CE (Milioane Euro) 79,735 0,367 9,215 34,640 2,507 126,464
Contribuţia României la bugetul Programului Cadru 7 este inclusă în contribuţia totală a
României la bugetul Uniunii Europene și este plătită de către Ministerul Finanţelor Publice35
(a se vedea tabelul 9).
31 “Organisation européenne pour la recherche nucléaire”, http://www.ancs.ro/ro/categorie/1604/programe-internationale-
cern 32 “Facility for Antiproton and Ion Research“, http://www.fair-center.de/index.php?id=1&L=0 33 “International Thermonuclear Experimental Reactor”, http://www.ancs.ro/ro/categorie/1629/programe-internationale-iter 34 “European Space Agency”, http://www.rosa.ro/ 35 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/cp2013_romania_ro.pdf
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
16
Tabelul 9. Milioane Euro
2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total
2007-2012
Contribuția României
la bugetul UE 1129,13 1246,78 1315,49 1109,25 1234,26 1405,57 7440,47 Sume primite de la
bugetul UE de România 1578,17 2615,51 2895,47 2258,17 2583,57 3388,84 15319,73
III.2. Colaborarea cu organizații internaționale
Pentru susţinerea participării României la programele şi activităţile Agenţiei Spaţiale
Europene (ESA) se implementează schema de ajutor de stat pentru finanţarea proiectelor de
cercetare în cadrul programului de Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată (STAR), cu un
buget total de 384,18 milioane lei, pentru perioada 2012-2017. În urma competiţiei de
proiecte desfășurată în trim. IV 2012, au fost selectate pentru finanţare 5 proiecte strategice şi
47 de proiecte de cercetare, din totalul de 123 de propuneri depuse. În anul 2013, valoarea
totală a cheltuielilor pentru aceste proiecte s-a ridicat la 32,76 milioane lei. În august 2013 a
fost lansată cea de-a doua competiție pentru Programul STAR. Au fost depuse 153 de
proiecte, dintre care 145 proiecte de cercetare și 8 centre de excelență.
Contribuţia României la cercetările desfășurate în organismele și companiile transnaţionale
publice a fost de 233,76 milioane lei, a căror repartizare este indicată în tabelele de mai jos.
45,35% la companiile transnaţionale publice de cercetare-dezvoltare, astfel:
Tabelul 10.
Nr.
crt.
Simbol organizatie internațională Moneda Cotizația de plată pe anul 2013
1 ICGEB TRIESTE USD 11 600
2 CIS ANGLIA GBP 3 000
3 SEF GENEVA EUR 11 000
4 CIIST MOSCOVA USD 2 000
5 EUREKA BRUXELLES EUR 23 902
6 ESF STRASBOURG EUR 84 000
7 COST BRUXELLES EUR 2 000
8 TERENA AMSTERDAM EUR 22 000
9 CEENET AUSTRIA EUR 5 000
10 EUROGEOSURVEYS
BRUXELLES
EUR 10 000
11 ESA EUR 15 958 640
12 IUCN DUBNA USD 1 963 700
13 ITER EUR 80 000
14 CERN CHF 6 530 250
15 SCAR EUR 10 000
16 GSI-FAIR GmbH EUR 1 250 000
TOTAL (echivalent lei) 106 000 000
53,10% contribuţie la programele CD&I europene:
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
17
Tabelul 11.
Nr.
crt.
Program Plăți în 2013 (Lei)
1 IDEI PN II (RO-FR, RO-CH, ESF, CHIST-ERA, FLARE 2,
ASPERA)
9 347 254
2 ERA-NET 14 591 798
3 AAL (Ambient Assisted Living) Joint Programme 2 279 368
4 JTI (ENIAC, Clean Sky, FCH, ARTEMIS) 10 317 659
5 EUREKA, EUREKA CLUSTER EUROSTARS 7 338 366
6 ERC-LIKE 9 548 726
7 CO-FINANTARE FP7 11 551 825
8 EURATOM 5 120 695
9 CERN 12 000 000
10 CEA 3 213 500
11 Fusion for Energy 249 103
12 STAR 38 038 975
13 ELI 534 681
TOTAL 124 131 950 Lei
1,55% la programele bi- și multilaterale publice de cercetare-dezvoltare stabilite între
guvernele statelor membre:
Tabelul 12.Nr. crt. Program Plăți pe anul 2013 (Lei)
1. Program România-Slovacia 154 604
2. Program România-Ungaria 247 369
3. Program România- Japonia 4 500
4. Program România-Moldova 437 432
5. Program România-Turcia 299 871
6. Program România-Austria 295 350
7. Program România-Belgia 207 577
8. Program România-China 729 940
9. Program România-Cipru 173 532
10. Program România-Franța PAI Brancusi 346 218
11. Program România-Franța CNRS 27 000
12. Program România-Grecia 222 418
13. Program România-Italia 162 749
14. Program România-Slovenia 208 771
15. Program România-Argentina 108 200
TOTAL 3 625 531 Lei
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
18
III.3.3. Colaborarea România - Norvegia
MEN-cercetare este desemnat organism de implementare și organizație parteneră a
Consiliului Cercetării din Norvegia pentru proiecte finanțate din granturi norvegiene și
granturi EEAE. În anul 2013 au fost depuse 414 proiecte, din partea a 350 de organizații din
România, în parteneriat cu 115 organizații din țările contributoare; 15 instituții au fost din țări
terțe.
Figura 4. Distribuția proiectelor pe domenii Figura 5. Ponderea instituțiilor participante
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
19
CONCLUZII
România se află la capătul unui ciclu de politici publice în domeniul cercetării, dezvoltării şi
inovării. Pentru intervalul 2014-2020, fundamentarea deciziilor politice de stabilire a
obiectivelor și de alocare a resurselor se va face pe baza recomandărilor Strategiei naţionale
în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării 2014-2020.
Strategia propune o diversificare a instrumentelor de finanțare în cadrul programelor CD&I,
(instrumente de capital de risc, program separat dedicat cooperării internaționale etc.).
Noua strategie propune o viziune orientată spre inovare, cu domenii de specializare
inteligentă și priorități de interes național.
Domeniile de specializare inteligentă pentru ciclul strategic 2014-2020, identificate pe baza
potenţialului lor ştiinţific şi comercial, în urma unui amplu proces de consultare, sunt:
Bioeconomia.
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu și securitate.
Energie, mediu și schimbări climatice.
Eco-nano-tehnologii și materiale avansate.
Pentru următorul ciclu strategic, prioritățile de interes național sunt:
Sănătatea populației.
Patrimoniul și identitatea culturală.
Tehnologiile noi şi emergente.
Obiectivele specifice asociate noului ciclu strategic sunt puse în practică prin direcţii de
acţiune, menite să structureze sistemul național de inovare.
Documentele privind Strategia și Planul naţional în domeniul cercetării, dezvoltării
tehnologice şi inovării pentru perioada 2014-2020 urmează să fie adoptate către guvern, în
trimestrul I 2014, după consultarea cu părțile interesate și încheierea dezbaterilor publice.
Documentele proiectelor de acte normative sunt afișate la adresa
http://www.research.edu.ro/ro/articol/3343/strategia-nationala-de-cercetare-si-inovare-2014-
2020.
Strategia trebuie să țină cont de aceste aspecte, ca și de procesele aflate în desfășurare:
Consolidarea ERA, prin inițiativele de programare comună - “Joint Programming
Initiative” (JPI), prin rețelele ERA-NET, sau participarea organizațiilor românești la
întreprinderi și platforme tehnologice europene;
Obligațiile României pe plan internațional (apartenența la CERN, FAIR, ITER, ESA
etc.).
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
20
Instrumentele de finanțare europene cele mai importante care se au devenit active începând
cu anul 2014 sunt următoarele:
- Programul Orizont 2020, dedicat cercetării de excelență (scheme de finanțare CD&I
pentru IMM, acces la fonduri de risc, simplificarea procedurilor, reducerea duratei
proiectelor, parteneriat cu industria).
- Programe finanțate din fonduri de coeziune, dedicate regiunilor cu CD&I
neperformant, cu sprijinul unei organizații performante, din altă regiune sau stat
membru, instituții de cercetare înfrățite, pentru consolidarea unui domeniu de
cercetare dintr-o instituție în curs de dezvoltare, prin legături cu instituții
internaționale - lideri în domenii bine definite.
Ministerul Educației Naționale – Activitatea pentru cercetare POLITICILE GUVERNAMENTALE DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE ÎN ROMÂNIA
Raport 2013
21
Anexa
Sursa Innovation Union Scoreboard Report 2014, p.8.